Ca Ge 9

VICTOR RAISCHI
MATEMATICA
Caiet de Geometrie
pentru clasa a 9-a
Chişinău, 2009
To my grandchildren, Maria, Anna, Thomas, Sarah, Steven,
James and Andrew Copeland
CZU
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Raischi, Victor
Caiet de geometriepentru clasa a 9-a / Victor Raischi
2009 (Tipografia Centrală) – 212 p.
Firma Editorial Tipografică “Tipografia Centrală“
Tiraj 1000 exemplare
Format
ISBN
ISBN © Victor Raischi, 2009

raischiv@hotmail.com, tel. 585101, 079443760
Cuprins
1 Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu 4 Exerciţii......................................................... 85

1.Puncte. Drepte. Plane.....................................4 5. Volumul piramidei..................................... 87
Exerciţii............................................................5 Exerciţii......................................................... 88
2.Poziţii relative. Determinarea unui plan........8 Exerciţii recapitulative.................................. 91
Exerciţii............................................................9 Evaluare........................................................ 95
3 Poziţiile relative a două drepte. Poziţia unei 2 Poliedre 3. Trunchiul de piramidă 96
drepte faţă de un plan .....................................11 1 Elementele unui trunchi de piramidă .......... 96
Exerciţii..........................................................12 Exerciţii......................................................... 97
4 Poziţiile relative a două plane. 2.Relaţii între elementele trunchiului
Plane paralele ................................................14 de piramidă regulată.................................... 100
Exerciţii..........................................................15 Exerciţii....................................................... 101
5.Teoreme de paralelism................................ 18 3.Desfăşurarea trunchiului de
Exerciţii..........................................................19 piramidă. Aria laterală. Aria totală..............104
6.Drepte perpendiculare. Dreaptă Exerciţii....................................................... 105
perpendiculară pe un plan . ........................... 22 4.Desfăşurarea trunchiului de
Exerciţii..........................................................23 piramidă. Aria laterală. Aria totală..............109
7.Unghi diedru. Plane perpendiculare . ......... 26 Exerciţii....................................................... 110
Exerciţii..........................................................27 Exerciţii recapitulative................................ 112
8.Proiecţii ortogonale .................................... 30 Evaluare...................................................... 115
Exerciţii..........................................................31 3 Corpuri rotunde. 1. Cilindrul 116
9.Proiecţia unui triunghi. Teorema
celor trei perpendiculare ............................... 34 1.Cilindrul circular drept. Elemente.............116
Exerciţii..........................................................35 Exerciţii........................................................117
10 Distanţe. Reciprocele teoremei 2. Aria laterală. Aria totală. Volumul............119
celor trei perpendiculare ............................... 38 Exerciţii........................................................120
Exerciţii..........................................................39 Exerciţii recapitulative.................................122
11 Perpendiculare şi oblice . ......................... 42 Evaluare.......................................................127
Exerciţii......................................................... 43 3 Corpuri rotunde. 2. Conul 128
Exerciţii recapitulative.................................. 46 1. Conul circular drept................................. 128
Evaluare.........................................................49 Exerciţii....................................................... 129
2 Poliedre 1. Prisma 50 2. Aria laterală. Aria totală. Volumul .......... 131
1 Prisme particulare. Elementele Exerciţii.......................................................132
unei prisme.................................................... 50 Exerciţii recapitulative................................ 135
Exerciţii......................................................... 51 Evaluare.................................................... 139
2 Desfăşurarea prismei. Aria 3 Corpuri rotunde. 3. Trunchiul de con 140
laterală. Aria totală........................................ 55 1. Trunchiul de con circular drept................ 140
Exerciţii......................................................... 56 Exerciţii....................................................... 141
3 Volumul prismei......................................... 60 2. Aria laterală. Aria totală. Volumul .......... 144
Exerciţii......................................................... 61 Exerciţii.......................................................145
4 Secţiuni....................................................... 64 Exerciţii recapitulative................................ 148
Exerciţii......................................................... 65 Evaluare.................................................... 151
Exerciţii recapitulative.................................. 68
Evaluare........................................................ 71 3 Corpuri rotunde. 3. Sfera 152
2 Poliedre 2. Piramida 72 1. Elementele sferei..................................... 152
Exerciţii....................................................... 153
1. Elementele unei piramide.......................... 72 2. Zona şi calota sferică. Aria şi
Exerciţii......................................................... 73 volumul sferei ........................................... 156
2. Piramide regulate particulare. Exerciţii.......................................................157
Relaţii între elemente.................................... 76 Exerciţii recapitulative................................ 160
Exerciţii.........................................................77 Evaluare.................................................... 164
3. Desfăşurarea piramidei. Aria
4.Suplimentar 165
laterală. Aria totală........................................ 80
Exerciţii......................................................... 81 Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri 188
4 Secţiuni paralele cu planul bazei.
Tetraedre echivalente....................................... 84
1 Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu
1 Puncte. Drepte. Plane
Paralelipipedul dreptunghic are: vîrfuri, muchii,
feţe. Vîrfurile lui sînt puncte; muchiile sînt conţinu-
te de drepte; feţele paralelipipedului sînt conţinute
de plane. Paralelipipedul dreptunghic ocupă un vo-
lum în spaţiu.
Punctul, dreapta, planul şi spaţiul sînt noţiuni
geometrice primare. Ele nu pot fi definite. Punctul
este cea mai simplă figură geometrică.
Dreapta, planul şi spaţiul sînt mulţimi de puncte. C1 B1
Dreapta, planul şi spaţiul sînt mulţimi nemărginte. D1
A1. Axioma dreptei. Două puncte diferite determină o A1
dreaptă. (Există o dreaptă şi numai una.)
De exemplu, dreapta determinată de vîrfurile A şi B se C
notează AB. B
A2. Postulatul lui Euclid. Printr-un punct exterior unei D A
drepte se poate construi o singură dreaptă paralelă cu dreapta dată.
În desen, ABCD este dreptunghi (în plan pare un paralelogram oarecare) şi are AB ||
DC. DC este singura dreaptă paralelă cu AB ce conţine punctul D.
A3. Există un singur plan ce conţine trei puncte necoliniare. Un plan
este determinat de trei puncte necoliniare.
Scaunele şi masa din fotografie au cîte trei picioare.
Planul determinat de punctele necoliniare A, B, C se notează (ABC).
Un plan se mai notează: α, β, γ, δ, α1, α2 etc. P
●
Un plan se reprezintă printr-un paralelogram. Planul α conţine
punctul M şi se notează M Î α. M este interior planului α.
● d N
Punctul P este exterior planului α şi se notează P Ï α. M ●
A4. Dacă două puncte ale unei drepte sînt interioare unui plan, α
atunci dreapta este conţinută de acel plan.
Dreapta d are punctele M şi N conţinute de planul α. Conform A4, d Ì α.
A5. Dacă două plane au un punct comun, atunci ele au încă un punct comun.
Planele β şi γ au punctul comun D. Conform A5, ele
γ mai au un punct comun. Dacă acest punct este E,
D atunci, conform A4, DE Ì β şi DE Ì γ. Prin urmare,
este adevărat următorul
β
Corolar. Dacă două plane au un punct comun, atunci
E
ele au o dreaptă comună.
A6. Există patru puncte necoplanare.
Paralelipipedul dreptunghic ABCDA1B1C1D1 are, de exemplu, vîrfurile necoplanare
A, B, C şi A1.
Geometria în spaţiu studiază figurile geometrice ce conţin şi puncte necoplanare. Toa-
te proprietăţile figurilor plane studiate se păstrează şi în geometria în spaţiu.
4 1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu

Exerciţii
1. Completaţi:
a) Punctul, dreapta, planul şi spaţiul sînt
b) Cea mai simplă figură geometrică este
c) Axioma dreptei: Două puncte diferite
2. Fie paralelipipedul din desen. Enumeraţi: O N
P
a) vîrfurile; b) muchiile; M
c) dreptele determinate de cîte două dintre vîrfurile
A, B, C, D; d) dreptele determinate de cîte două dintre vîr- C
B
furile A, M, N, B. D A
3. Formulaţi postulatul lui Euclid.
4. Fie paralelipipedul ABCDMNOP. Recunoaşteţi dreapta paralelă cu:

a) AD şi care conţine punctul M; b) OC şi care conţine punctul N;
c) BC şi care conţine punctul O; d) DP şi care conţine punctul A.
5. Formulaţi axioma de determinare a planului.
6. Completaţi propoziţiile:
a) Dacă două puncte ale unei drepte
b) Dacă două plane au un punct comun
c) Există ..................................... necoplanare.
1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu 5

7. Fie paralelipipedul din desen. Enumeraţi planele deter- O N
minate de cîte trei dintre punctele: P
M
a) M, A, B, C; b) A, P, C, N;
c) P, A, M, B; d) B, D, C, O. C
B
D A
8. Fie paralelipipedul din desen. Enumeraţi vîrfurile C1 B1

ce nu sînt interioare planului: D1
a) ABC; b) BCC1; c) DCC1; d) ADA1. A1
C
B
D A
9. Fie paralelipipedul ABCDA1B1C1D1. Enumeraţi dreptele determinate de cîte două

dintre vîrfurile lui, care sînt conţinute de planul: a) ADA1; b) ACA1; c) BDD1; d) ABB1.
10. Fie paralelipipedul ABCDA1B1C1D1. Enumeraţi vîrfurile necoplanare cu:

a) D, A1, B1; b) A, A1, B1; c) A, A1, B1; d) D, C1, A1.
11. Fie paralelipipedul din desen. Identificaţi dreapta O N

comună planelor: P
M
a) ABC şi BNM; b) DCO şi ONM;
c) MNP şi ADM; d) BCN şi AMN. C
B
D A

12. Fie piramida ABCD.Enumeraţi planele determinate de cîte C
trei dintre vîrfurile sale.
B
D
A
13. Fie piramida VABCD. Enumeraţi planele determinate de cîte V
trei dintre vîrfurile sale.
C
D
B

2 Poziţii relative. Determinarea unui plan
Poziţiile relative a două puncte. În spaţiu, două puncte pot fi diferite sau
∙ B
∙∙
pot fi egale (coincid). Notaţii: A şi B sînt puncte diferite, A ≠ B; C şi D
sînt egale sau coincid C = D. A D
Poziţia unui punct faţă de o dreaptă. Un C
a
∙ M punct poate aparţine unei drepte (interior) sau poate
∙ P să fie exterior unei drepte. În desenul din stînga: P Î a

(punctul P aparţine dreptei a); M Ï a (punctul M nu apar-
ţine dreptei a).
Determinarea unei figuri geometrice. Două puncte diferite determină o dreaptă şi
numai una; există un singur triunghi determinat de trei puncte necoliniare; un cerc
este determinat de centrul său şi rază; un plan este determinat de trei puncte necoli-
niare. Un număr minim de condiţii determină o figură geometrică, dacă respectivele
condiţii asigură existenţa şi unicitatea figurii.
Plan determinat de o dreaptă şi un punct exterior ei
∙ ∙ ∙∙ ∙
Fie dreapta a şi punctul M, exterior ei. Considerăm punc- a M
tele N şi P ale dreptei a. Conform A3, există planul de-
N A P
terminat de punctele M, N, P, notat (MNP). Conform B
A1 şi A4, a Ì (MNP), (1). Pentru a demonstra unicitatea
planului, considerăm punctele A şi B ale dreptei a. Conform A1 şi A4,
a Ì (MAB), (2). (1) şi (2) implică: planele (MNP) şi (MAB) au trei puncte necoliniare
comune. Conform A3, (MNP) = (MAB). Prin urmare, a şi punctul M exterior ei deter-
mină un plan.
Teorema 1. O dreaptă şi un punct exterior ei determină un plan.
Planul determinat de dreapta a şi punctul M, exterior ei se notează (a, M).
Plan determinat de două drepte concurente
∙
a C
Dreptele a şi b sînt concurente în O. Fie C un
∙
O
punct al dreptei b, diferit de O. Conform T1, b
a şi C determină (a, C). Deoarece a ∩ b = {O} D
şi OC = b, A4 implică: b Ì (a, C). Pentru a demonstra unicitatea planului, considerăm
punctul D al dreptei a, D ≠ O şi D ≠ C. Conform T1, a şi D determină (a, D). Deoarece
punctele D, O, C sînt coliniare, rezultă că D Î (a, C). Prin urmare, (a, C) = (a, D).
Teorema 2. Două drepte concurente determină un plan.
Planul determinat de dreptele concurente a şi b se notează (a, b).
Plan determinat de două drepte paralele. Drep-
tele a şi b sînt paralele. Fie A un punct al drep-
tei b. Conform T1, a şi A determină (a, A).
b ∙
a
A
∙ B
Pentru a demonstra unicitatea planului, consi-
derăm punctul B al dreptei b, B ≠ A. Conform T1, a şi B determină (a, B). Conform A2,
dreapta b este conţinută de ambele plane. Prin urmare, (a, A) = (a, B) = (a, b).
Teorema 3. Două drepte paralele determină un plan.
Planul determinat de dreptele paralele a şi b se notează (a, b).

Exerciţii
1. Notaţi:
a) Punctul P aparţine dreptei a.
b) Punctul L nu aparţine dreptei c.
c) Punctul C este interior dreptei b.
d) Punctul G este exterior dreptei d.
a) Un număr de condiţii determină o figură geometrică
b) O dreaptă şi un punct exterior ei

3. Fie paralelipipedul din desen. Notaţi planul determinat C1 B1
de dreapta: D1
a) AD şi punctul B1; b) A1 C1 şi punctul D; A1
c) AC1 şi punctul B.
C
B
D A
4. Fie paralelipipedul ABCDA1B1C1D1. Identificaţi două plane diferite determinate de

dreapta: a) BD1 cu vîrfurile paralelipipedului; b) DA1 cu vîrfurile paralelipipedului;
c) CA1 cu vîrfurile paralelipipedului; d) AB1 cu vîrfurile paralelipipedului.
5. Completaţi:
a) Două drepte concurente
b) Două drepte paralele
6. Notaţi planul determinat de dreptele:
a) concurente a şi b; b) paralele d şi c; c) concurente m şi n.

7. Fie paralelipipedul din desen. Enumeraţi 4 perechi de O N
drepte concurente, ce determină planul: P
M
a) ABC; b) AMN; c) BCN; d) ADP.
C
B
D A
8. Fie paralelipipedul din desen. Identificaţi perechile C1 B1

de drepte paralele care determină planul: D1
A1
a) ADA1; b) ABA1; c) BCB1; d) A1B1C1.
C
B
D A
9. Fie paralelipipedul ABCDA1B1C1D1. Enumeraţi 3 plane diferite determinate de
dreapta: a) BD cu vîrfurile paralelipipedului; b) AC cu vîrfurile paralelipipedului;
c) DA1 cu vîrfurile paralelipipedului; d) CD1 cu vîrfurile paralelipipedului.
10. Fie paralelipipedul ABCDMNOP. Enumeraţi două O N

plane diferite determinate de drepte paralele cu dreapta: P
M
a) AD; b) MN; c) PC; d) CD.
C
B
D A
V
11. Fie piramida VABCD. Enumeraţi planele determinate de V
cu dreptele determinate de cîte două dintre celelalte vîrfuri
ale piramidei.
C
D
B
A
12. Fie piramida VABCDE. Enumeraţi planele determinate de V V
cu dreptele determinate de cîte două dintre celelalte vîrfuri ale
piramidei.
B
C
A
D
E

3 Poziţiile relative a două drepte. Poziţia unei drepte faţă de un plan
Poziţiile relative a două drepte în spaţiu. Toate feţele C1 B1
paralelipipedului dreptunghic ABCDA1B1C1D1 sînt drept-
D
unghiuri. Dreptele AB şi AD sînt drepte concurente, de- 1 A1
oarece au punctul comun A. Dreptele AD şi BC sînt pa-
ralele, deoarece conţin laturile opuse ale drepunghiului
ABCD. Dreptele AD şi BB1 sînt drepte necoplanare, de- C
B
oarece nu sînt conţinute de acelaşi plan. D A
Două drepte sînt concurente, dacă ele au un punct a
O
comun. Dreptele a şi b se intersectează în O se no- b
tează a ∩ b = {O}.
Două drepte sînt paralele, dacă sînt coplanare şi nu c
au puncte comune. Dreptele paralele c şi d se no- d
tează c || d.
Dreptele necoplanare nu sînt conţinute de acelaşi plan.
Poziţiile unei drepte faţă de un plan. ABCDA1B1C1D1 este paralelipiped dreptunghic.
Dreapta BD este conţinută de planul ABC, deoarece punctele B şi D sînt conţinute de
(ABC). Dreapta AA1 şi planul ABC au punctul comun A1. Dreapta A1B1 şi planul ABC
nu au puncte comune.
O dreaptă este inclusă într-un (sau conţinută de

un) plan, dacă are toate punctele conţinute de b
α
plan. Conform A4, este suficient ca două puncte
ale unei drepte să fie conţinute de un plan pentru
ca dreapta să fie inclusă sau conţinută de plan.
Dreapta b este inclusă în planul α, b Ì α. c d
O dreaptă este secantă cu un plan, dacă dreapta
şi planul au un singur punct comun.
Dreapta c este secantă cu planul β, c ∩ β = {M}.
M ∙ β
O dreaptă este paralelă cu planul, dacă dreapta
şi planul nu au puncte comune. Dreapta d este paralelă cu planul β, d || β.
Dreaptă paralelă cu un plan. ABCDA1B1C1D1 este paralelipiped dreptunghic. A1B1 ||

AB, (1). Cercetăm dacă A1B1 || (ABC). Evident, A1B1 nu este inclusă în (ABC). Presupu-
nem că A1B1 ∩ (ABC) = {M}, (2). Deoarece (A1B1, AB) ∩ (ABC) = AB, (2) implică A1B1
∩ AB = {M}, (3). Deoarece (3) contrazice (1) rezultă că (2) este falsă. Prin urmare,
A1B1 || (ABC). Se constată că CD || AB, (3). Deoarece (AB, CD) = (AB, C) = (ABC), (3)
implică: CD Ì (ABC).
Criteriul de paralelism al unei drepte cu un plan. Dacă o dreaptă este paralelă cu

o dreaptă inclusă într-un plan, atunci dreapta este paralelă cu planul sau este inclusă
în plan.

Exerciţii
a) Două drepte sînt concurente, dacă
b) Două drepte sînt paralele, dacă
c) Două drepte sînt necoplanare, dacă
2. Fie paralelipipedul din desen. Enumeraţi dreptele con- O N
P
curente cu dreapta: a) MN; b) DP; c) BC; d) CP. M
C
B
D A
a) O dreaptă este inclusă într-un plan
b) O dreaptă este secantă cu un plan
c) O dreaptă este paralelă cu un plan
4. Fie paralelipipedul ABCDMNOP. Enumeraţi dreptele determinate de vîrfuri ale pa-
ralelipipedului, conţinute de planul: a) ABM; b) BCN; c) MNP.
5. Fie paralelipipedul ABCDMNOP. Enumeraţi dreptele determinate de vîrfuri ale pa-

ralelipipedului, secante cu planul: a) ABC; b) CDO; c) BCN; d) MPN.
6. Completaţi propoziţia:
Dacă o dreaptă este paralelă cu o dreaptă inclusă într-un plan
C1 B1
7. Fie paralelipipedul ABCDA1B1C1D1. Completaţi: D1
A1
a) A1B1 || (ABC) deoarece A1B1 || şi

C
Ì (ABC). D B
A

b) CC1 || (ADD1), deoarece CC1 || şi Ì (ADD1).
c) AA1 || (DCC1), deoarece AA1 || şi Ì (DCC1).
d) D1C1 || (ABB1), deoarece D1C1 || şi Ì (ABB1).
8. Fie paralelipipedul din desen. Enumeraţi dreptele para- O N
paralele cu planul: P
M
a) ABC; b) ABM; c) BCN; d) DCP.
C
B
D A
9. Fie piramida VABCD cu baza dreptunghi. Completaţi propoziţiile: V
a) AB || ( ), deoarece
b) AD || ( ), deoarece
C
D
B
A
10. Fie prisma cu feţele laterale dreptunghiuri (v. desenul). C1 B1
Completaţi propoziţiile:
a) AB || ( ), deoarece A1
b) AC || ( ), deoarece
c) BC || ( ), deoarece C
B
11. Fie prisma de la ex. 10. Completaţi propoziţiile: A
a) A1B1 || ( ), deoarece
b) B1C1 || ( ), deoarece
c) A1C1 || ( ), deoarece
12. Fie piramida VABCD. M, N, O, P sînt mijloacele muchiilor V
laterale. Demonstraţi că:
a) MN || (ABC); b) NO || (ABC); c) OP || (ABC); d) PM || (ABC). O
P N
M
C
D
B

4 Poziţiile relative a două plane. Plane paralele
Poziţiile relative a două plane. ABCDA1B1C1D1 este parale- C1 B1
lipiped dreptunghic. Planele ABC şi BDC au trei puncte ne- D1
A1
coliniare comune, de exemplu A, B şi C.
Planele ABC şi ABA1 au dreapta comună AB. C
B
Planele ABC şi A1B1C1 nu au puncte comune. D A
∙ ∙
Două plane sînt confundate, dacă au trei puncte
∙
B
necoliniare comune sau, – o dreaptă şi un punct A
exterior ei comune sau, – două drepte concu- C
rente comune sau, – două drepte paralele comune.
Se notează: (ABC) = (BCA) = (ACB). γ
Două plane cu o dreaptă comună sînt secante. D
Conform A5, pentru ca două plane să fie secante β
este suficient ca ele să aibă un punct comun. E
Se notează β ∩ γ = DE.
α Două plane sînt paralele, dacă nu au
puncte comune.
β
Se notează α || β.
Proprietatea fierăstrăului. ABCDA1B1C1D1 este un cub. Toate feţe- D1 C1
le cubului sînt pătrate congruente. Deoarece A1B1 || AB, conform A1
B1
teoremei dreptei paralele cu o dreaptă conţinută de un plan,
A1B1 || (ABC), (1). Se constată că (A1B1B) conţine A1B1 şi (A1B1B) ∩ D
(ABC) = AB. Aşadar, un plan ce conţine dreapta A1B1, paralelă cu A C
B
(ABC), intersectează (ABC) după o dreaptă paralelă cu A1B1.
Dacă intersecţia planelor nu ar fi paralelă cu A1B1, atunci relaţia (1) ar fi falsă.
Teorema fierăstrăului. Dacă o dreaptă este paralelă cu un plan, atunci intersecţia
acestui plan cu orice plan secant cu el şi care conţine dreapta dată este o dreaptă pa-
ralelă cu dreapta dată. Corolar. Intersecţiile unui plan cu două sau mai multe plane
paralele sînt drepte paralele.
Există plane paralele. Examinăm cubul ABCDA1B1C1D1. Deoarece A1B1 || AB, con-
form teoremei dreptei paralele cu o dreaptă conţinută de un plan, A1B1 || (ABC), (1).
În acelaşi mod rezultă că B1C1 || (ABC), (2). Ce poziţie are (A1B1C1) faţă de (ABC)?
Evident că nu sînt confundate. Presupunem că (A1B1C1) ∩ (ABC) = d, (3). Deoarece d
nu este paralelă simultan cu dreptele concurente A1B1 şi B1C1, rezultă că cel puţin una
dintre ele nu este paralelă cu (ABC), (4). (4) contrazice (1) sau (2), prin urmare presu-
punerea (3) este falsă. Aşadar, (A1B1C1) || (ABC).
Pentru a construi printr-un punct dat un plan paralel cu un plan dat,
se construiesc prin acel punct două drepte paralele cu planul dat.
C
∙ β
α
Teoremă. Dacă două drepte concurente sînt paralele cu un plan, atunci planul deter-
minat de ele este paralel cu planul dat.
Criteriu de paralelism pentru plane. Două plane sînt paralele, dacă unul conţine
două drepte concurente, paralele cu celălalt plan.

Exerciţii
1. Completaţi:
a) Două plane sînt confundate, dacă
b) Două plane sînt secante,
c) Două plane sînt paralele,
2. Formulaţi:
a) Teorema fierăstrăului. b) Corolarul teoremei fierăstrăului.
3. Fie prisma cu feţele laterale pătrate (v. desenul). Arătaţi că C1 B1

intersecţia planelor: A1
a) A1BC1 şi ABC este o dreaptă paralelă cu dreapta A1C1;
b) A1CB1 şi ABC este o dreaptă paralelă cu dreapta A1B1;
c) B1AC1 şi ABC este o dreaptă paralelă cu dreapta B1C1. C
B
4. Fie prisma cu feţele laterale pătrate (v. desenul). Arătaţi că C1 B1

intersecţia planelor: A1
a) ABC1 şi A1B1C1 este o dreaptă paralelă cu dreapta AB;
b) ACB1 şi A1B1C1 este o dreaptă paralelă cu dreapta AC;
c) A1BC şi A1B1C1 este o dreaptă paralelă cu dreapta BC. C
B

5. Fie cubul ABCDA1B1C1D1. Arătaţi că intersecţia planelor: D1 C1
a) ACB1 şi A1B1C1 este o dreaptă paralelă cu dreapta AC; A1
B1
b) ACD1 şi A1B1C1 este o dreaptă paralelă cu dreapta AC;
c) BDC1 şi A1B1C1 este o dreaptă paralelă cu dreapta DB; D
C
d) BDB1 şi A1B1C1 este o dreaptă paralelă cu dreapta DB. A B
6. Fie paralelipipedul ABCDMNOP. Arătaţi că intersecţia pla- O N

nelor: a) APN şi ABC este o dreaptă paralelă cu dreapta PN; P
M
b) CPN şi ABC este o dreaptă paralelă cu dreapta PN;
c) BMO şi ABC este o dreaptă paralelă cu dreapta OM; C
B
d) DOM şi ABC este o dreaptă paralelă cu dreapta OM. D A
7. Completaţi:
a) Dacă două drepte concurente sînt paralele
b) Două plane sînt paralele, dacă
O N
8.Fie paralelipipedul ABCDMNOP. Arătaţi că: P
a) (ABC) || (MNP); M
b) (ADM) || (BCN); c) (ABN) || (PCD). C
D B
A

9. Fie prisma ABCA1B1C1 cu feţele laterale dreptunghiuri congruente. Arătaţi că (ABC)
|| (A1B1C1).
10*. Demonstraţi că dreptele ce se construiesc la ex. 4 se intersectează în vîrfurile unui

triunghi echilateral.

pătrat.

paralelogram.

5 Teoreme de paralelism
Proprietatea planelor paralele. ABCDA1B1C1D1 este parale- C1 B1
lipiped dreptunghic. Planele DAD1 şi CBC1 sînt paralele, (1). D1
A1
Ce poziţie poate avea dreapta AD1 faţă de planul CBC1? De-
oarece AD1 nu este inclusă în (CBC1), presupunem că AD1 ∩ C
B
(CBC1) = {M}, (2). Deoarece AD1 este inclusă în (CDA1), D A
(2) implică: planele DAD1 şi CBC1 nu sînt paralele, (3). (3)
contrazice (1). Contradicţia obţinută arată că (2) este falsă. Prin urmare, AD1 || (CBC1).
La fel se arată că orice dreaptă inclusă în (DAD1) este paralelă cu (CBC).
Teoremă. Dacă două plane sînt paralele, atunci orice dreaptă conţinută de unul din-
tre ele este paralelă cu celălalt plan.
Tranzitivitatea paralelismului. Fie cubul ABCDA1B1C1D1. Evident, D1
P C1
A1
AA1 || BB1, (1), şi BB1 || CC1, (2). Dacă CP = (BCB1) ∩ (A1AC), (3),
B1
atunci, conform teoremei fierăstrăului, (1) şi (3) implică:
CP || BB1, (4). Conform postulatului lui Euclid, (2) şi (4) implică: D
C
CP = CC1, (5). Din (4) şi (5) rezultă că AA1 || CC1. A B
Teoremă. Dacă dreptele diferite a şi b sînt paralele cu dreapta c, atunci a || b.
Unicitatea planului paralel cu un plan, construit printr-un P
c a b β
punct. Se construieşte prin punctul P, exterior planului α, pla- γ
nul β, paralel cu α, (1). Este β unic cu proprietăţile: conţine P
d α
şi este paralel cu α? (2). Presupunem că există şi planul γ cu
aceleaşi proprietăţi. În plus, β ∩ γ = a. Fie dreapta d, inclusă în α şi care nu este para-
lelă cu a, (3). (d, P) ∩ β = b, (4), şi (d, P) ∩ γ = c, (5). Conform proprietăţii planelor
paralele şi teoremei fierăstrăului (1), (4) şi (5) implică: c || d || b, (6). Conform A2, (6)
implică: β = γ. Răspunsul la întrebarea (2) este: planul β este unic.
Teoremă. Există un singur plan paralel cu un plan dat şi care conţine un punct dat,
exterior lui.
Tranzitivitatea paralelismului planelor. Două plane diferite paralele cu un plan
sînt paralele.
Intersecţiile a două plane paralele cu două drepte paralele. Fie B1
A1
ABCA1B1C1 un corp geometric cu feţele laterale dreptunghiuri con- C1
gruente, (1). Conform tranzitivităţii paralelismului dreptelor în spa-
ţiu, (1) implică AA1 || BB1 || CC1, (2). Din (1) rezultă că [AA1] ≡
B
[BB1] ≡ [CC1], (3). Conform criteriului de paralelism al planelor,
(A1B1C1) || (ABC), (4). Aplicînd cele prezentate mai sus, se poate C A
arăta (4) şi (2) implică (3).
Teoremă. Două plane paralele determină pe două sau mai multe drepte paralele
segmente congruente.
Corolar (Teorema lui Thales). Trei sau mai multe plane paralele determină pe două
drepte secante cu planele, segmente proporţionale.

Exerciţii
1. Completaţi:
a) Dacă două plane sînt paralele, atunci orice dreaptă
b) Dacă dreptele a şi b sînt paralele cu c,

O N
2. Fie paralelipipedul ABCDMNOP. Enumeraţi dreptele para- P
M
lele cu dreapta: a) AB; b) AD; c) AM
C
D B
A
3. Fie prisma cu feţele laterale dreptunghiuri congruente(v. dese- P O

nul). Arătaţi că: a) AM || OC; b) BN || PD; Q N
c) OC || QE; d) PD || FR. R M
D C
E B
F A
4. Fie prisma cu bazele hexagoane regulate şi feţele laterale drept- P O

unghiuri congruente (v. desenul). Q N
Arătaţi că: a) AB || PQ; b) BC || QR; c) DC || MR; d) DE || MN. R M
D C
E B
F A

a) Există un singur plan paralel cu un plan dat
b) Două plane diferite, paralele cu un plan

c) Două plane paralele determină pe două sau mai multe
d) Trei sau mai multe plane paralele intersectează două drepte
6. Fie paralelipipedul ABCDA1B1C1D1. Un plan paralel cu C1 B1

planele bazelor intersectează muchiile ‘laterale în punc- D1
A1
tele M, N, O, P. Se ştie că M este mijlocul [AA1]. O N
Completaţi propoziţiile: P
M
a) N este mijlocul C
D B
A
b) O este mijlocul
c) P este mijlocul
7. Fie piramida VABCD cu baza dreptunghi. Un plan paralel V
cu (ABC) intersectează muchiile laterale în punctele M, N,
O
VM 2 VN VO ; c) VP . P N
O, P. Ştiind că = , aflaţi: a) ; b)
MA 3 NB OC DP M
C
D
B
MN NO PO MP
8. În condiţiile ex. 7, aflaţi: a) AB ; b) BC ; c) DC ; d) AD .

9*. Fie piramida triunghiulară CABD. Demonstraţi: Dacă E, F, G, C
H, I, J sînt mijloacele muchiilor piramidei, atunci segmentele de-
terminate de mijloacele muchiilor opuse (bimedianele) au un punct G ● F
●
comun. Dacă E, F, G, H, I, J sînt mijloacele muchiilor piramidei, ● I

atunci segmentele determinate de mijloacele muchiilor opuse D
J● B
(bimedianele) au un punct comun. ● ●
E
H
A
10*. Trei plane sînt secante fiecare două, dar nu au puncte comune toate
trei. Demonstraţi că intersecţiile lor sînt trei drepte paralele.

6 Drepte perpendiculare. Dreaptă perpendiculară pe un plan
Unghiuri cu laturile respectiv paralele. Unghiurile cu laturile respectiv paralele sînt
congruente sau suplementare. a b O
I a′
a || a1 şi b || b1; ÐI1 ≡ ÐO1 1 2
1 2
Unghiurile I1 şi O2 sînt suplementare. b′

Unghiul a două drepte în spaţiu. Fie dreptele a şi b. Prin a
punctul oarecare P se construiesc a || a1 şi b || b1. Măsura a1 P
unghiului dreptelor a şi b este măsura unghiului ascuţit for- b
1 b
mat de ele sau de dreptele a1 şi b1,
În particular, punctul P poate aparţine uneia dintre drepte.
Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA1B1C1D1. Deoarece C1 B1
AD1 || BC1, unghiul dreptelor AD1 şi BC are măsura unghiu- D1 A1
lui CBC1.
Dreptele DD1 şi AB sînt perpendiculare, deoarece AB || DC C
B
şi DC ^ DD1 (DCC1D1 este dreptunghi). D A
Două drepte sînt perpendiculare dacă măsura unghiului format de ele este 90°.
C1 Dreaptă perpendiculară pe un plan. Fie paralelipipedul
B1 dreptunghic ABCDA1B1C1D1. Evident, AD ^ AA1 ^ AB,
D1 A1 (1). F este un punct oarecare între D şi B. Dacă se reali-
zează construcţia din sîrmă, atunci, cu ajutorul echerului,
C
se constată că AF ^ AA1, (2). Fie E simetricul punctului
F B
A1 faţă de A, (3). (1) şi (3) implică: ∆AA1D ≡ ∆AED, (4).
D
A (4) implică: [A1D] ≡ [AE] şi ÐA1DF ≡ ÐEDF, (5). (5) im-
plică: ∆A1DF ≡ ∆EDF. Rezultă că [A1E] ≡ [EF], de unde
triunghiul A1EF este isoscel cu baza [A1E] şi [AF] media-
na corespunzătoare bazei. Prin urmare, (2) este adevăra-
E tă. Deoarece F este un punct oarecare al planului
(ABC), rezultă că AA1 este perpendiculară pe orice dreaptă conţinută de (ABC).
O dreaptă este perpendiculară pe un plan, dacă este perpendiculară pe orice dreaptă
inclusă în acel plan.
Criteriul de perpendicularitate a unei drepte pe un plan. O dreaptă este perpen-
diculară pe un plan dacă şi numai dacă este perpendiculară pe două drepte concuren-
te conţinute de acel plan.
Paralelipipedul dreptunghic ABCDA1B1C1D1 are muchiile paralele AA1, BB1, CC1,
DD1, (1). Deoarece AD ^ AA1 ^ AB, conform criterului de perpendicularitate, AA1 ^
(ABC), (2). (1) şi (2) implică: muchiile BB1, CC1, DD1 sînt perpendiculare pe (ABC).
Evident, B1C1 ^ A1B1 ^ BB1, (3). (3) implică A1B1 ^ (BB1C). La fel se deduce că AB
^ (BB1C). Din proprietăţile paralelipipedului dreptunghic rezultă că AB || A1B1.
Teoremă. Există o singură dreaptă perpendiculară pe un plan într-un punct al acestuia.
Teoremă. Dreptele perpendiculare pe acelaşi plan sau pe plane paralele sînt paralele.

Exerciţii
1. Completaţi:
a) Unghiurile cu laturile respectiv paralele
b) Măsura unghiului dreptelor a şi b
c) Două drepte sînt perpendiculare
2. Fie paralelipipedul cu bazele paralelograme şi feţele late- O N

rale dreptunghiuri (v. desenul). Enumeraţi unghiurile avînd P
M
laturile respectiv paralele cu cele ale unghiului:
a) ADC; b) DAB; c) DCB. C
B
D A
3. Fie piramida (v. desenul). Un plan paralel cu (ABC) intersectea- V

ză muchiile laterale în M, N, O, P, Q. Enumeraţi unghiurile avînd
laturile respectiv paralele cu cele ale unghiului: O N
a) EAB; b) ABC; c) BCD; d) CDE; e) DEA. P Q

M
B
C
A
D
E
4. Fie cubul din desen. Enumeraţi dreptele perpendiculare pe: D1 C1

a) AB; b) BC; c) B1D1; d) D1C1. A1
B1
D
C
A B
a) O dreaptă este perpendiculară pe un plan

b) O dreaptă este perpendiculară pe un plan dacă şi numai dacă
c) Există o singură dreaptă perpendiculară pe un plan
d) Dreptele perpendiculare pe acelaşi plan

6. Fie paralelipipedul dreptunghic (toate feţele, inclusiv O N
P
bazele, sînt dreptunghiuri) ABCDMNOP. M
Completaţi propoziţiile:
C
a) AM ^ (ABC), deoarece B
D A
b) PM ^ (ABN), deoarece
c) MN ^ (BCN), deoarece
7. Fie paralelipipedul dreptunghic (toate feţele, inclusiv bazele, sînt dreptunghiuri)
ABCDMNOP. Enumeraţi toate dreptele (dintre cele ilustrate) O N
P
perpendiculare pe dreapta: a) AM; b) ON; c) AD. M
C
B
D A
8. Fie cubul din desen. Enumeraţi dreptele perpendiculare pe: D1 C1

a) AC; b) BD; c) B1D1; d) A1C1. A1
B1
D
C
A B
9. În desen este reprezentat un cub şi diagonalele feţelor lui. Pro- D1 C1

cedînd ca în indicaţie, arătaţi că: a) CB1 ^ (ABC1); A1
B1
b) AD1 ^ (CDB1); c) AC ^ (BDB1); d) BD ^ (ACC1).
Indicaţie. Feţele cubului sînt pătrate, de aceea diagonalele lor sînt D
C
perpendiculare. Aşadar, BA1 ^ AB1, (1). AD ^ (ABA1) implică A B

BA1 ^ AD, (2). Deoarece AB1 şi AD sînt concurente, rezultă că BA1 ^ (ADB1).
10*. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDMNOP. PD ^ O N

P
PO ^ ON, PD şi ON – necoplanare. Descoperiţi încă M
4 exemple.
C
B
D A

7 Unghi diedru. Plane perpendiculare
∙ ∙
Unghi diedru. Dreapta d, conţinută de planul α, determină B α
d C
semiplanele deschise cu frontiera d: (dB şi (dC.
Figura geometrică formată de două semiplane cu frontiera comună este
un unghi diedru. În desen unghiul diedru are muchia m (frontiera co-
m
α β mună) şi feţele α şi β (semiplanele).

Fie unghiul diedru cu muchia n şi feţele α şi β. d
n
c P
Semidreptele c şi d sînt perpendiculare pe dreapta n în P, c Ì α
α β
şi d Ì β. Ele formează un unghi plan al unghiului diedru.
Toate unghiurile plane ale unui unghi diedru sînt congruente, deoarece sînt unghiuri
cu laturile respectiv paralele. Măsura unui unghi diedru este egală cu măsura unui
unghi plan al lui.
C1 B1
Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA1B1C1D1. Unghiul D1
diedru format de semiplanele ABC şi ABC1 are unghiurile A1
plane corespunzătoare DAD1 şi CBC1. C
B
D A
Unghiul a două plane. În desen: β ∩ γ = d, I Î d,
b
a Ì β, b Ì γ. a şi b sînt perpendicularele în I pe
dreapta d. Măsura unghiului format de planele β şi
a I d β γ este egală cu măsura de cel mult 90° a unuia dintre
unghiurile formate de dreptele a şi b.
γ
Plane perpendiculare. Două plane sînt perpendi-
culare, dacă unghiul format de ele este drept.
Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA1B1C1D1. Planele C1
ADA1 şi ABB1 sînt perpendiculare, deoarece măsura unghiului B1
format de ele este egală cu măsura unghiului DAB (unul D1 A1
dintre unghiurile dreptunghiului ABCD). Se notează (ADA1)
^ (ABB1). Dreptelor DD1 şi AB sînt perpendiculare, deoa- C
rece AB || DC şi DD1 ^ DC1 (DCC1D1 este dreptunghi). B
D
Se constată că planul ADA1 conţine dreapta AA1, perpendi-
A
culară pe planul ABC. (ADA1) ^ (ABC).
Planele ADA1 şi ABA1 sînt perpendiculare pe planul ABC. Intersecţia celor două plane,
AA1, este perpendiculară pe planul ABC.
Planele ABC şi A1B1C1 sînt perpendiculare pe AA1 şi sînt paralele.
Criteriul de perpendicularitate a două plane. Două plane sînt perpendiculare,
dacă unul dintre ele conţine o dreaptă perpendiculară pe celălalt plan.
Teoremă. Intersecţia a două plane secante, perpendiculare pe al treilea plan este o
dreaptă perpendiculară pe acest plan.
Teoremă. Două plane perpendiculare pe aceeaşi dreaptă sînt paralele.

Exerciţii
1. Completaţi:
a)
se numeşte unghi diedru.
b) Măsura unui unghi diedru este
2. Fie cubul cu O şi O1 centrele am două feţe. Găsiţi C1

B1
un unghi plan corespunzător unghiului diedru format
de semiplanele: a) BCA şi BCA1; b) BCA şi BCC1; D1 A1
c) BCD şi BCA1; d) D1CC1 şi A1CC1.
O1
D
O B
C A
3. Fie piramida (v. desenul). Feţele laterale ale piramidei sînt mij- V
loacele muchiilor bazei. Găsiţi un unghi plan corespunzător un-
ghiului diedru format de semiplanele:
a) VAB şi CAB; b) VBC şi ABC; c) VAC şi BAC.
D B
C
F
E
A
a) Două plane sînt perpendiculare
b) Două plane sînt perpendiculare, dacă unul dintre ele
c) Intersecţia a două plane secante, perpendiculare

d) Două plane perpendiculare pe aceeaşi dreaptă
O N
P
5. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDMNOP. Recunoaş- M
teţi un unghi ce are măsura unghiului format de planele:
C
a) ABC şi ABN; b) ABM şi ADM; c) PDC şi PMO; B
d) BCN şi PMN. D A
6. Fie piramida (v. desenul). Feţele laterale ale piramidei sînt tri- V
unghiuri isoscele congruente. Construiţi un unghi avînd măsura
egală cu cea a unghiului format de planele:
a) VAB şi ABC; b) VBC şi ABC; c) VAC şi ABC.
B
C
7. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDMNOP. Identificaţi O N

un unghi avînd măsura egală cu măsura unghiului format de P M
planele: a) ADN şi ABC; b) ABO şi PMN; c) BMC şi PMN.
C
B
D A
D1 O
8. Fie cubul din desen. O, O1, O2, O3, O4, O5 sînt centrele feţelor. A1
2
C1
Arătaţi că: B1
O3 O5 O1
a) O1O3 ^ (BCC1); b) OO2 ^ (ABC); c) O4O5 ^ (ABB1). O4
D
C
A O B

9*. Fie piramida cu feţele laterale triunghiuri echilaterale. Con- V
struiţi un unghi, avînd măsura egală cu unghiul format de planele:
a) VAB şi ABC; b) VBC şi ABC; c) VDC şi ABC; d) VAD şi ABC.
C
D
B
10*. În condiţiile ex. 9, demonstraţi că intersecţia planelor VAC şi VBD este o dreaptă
perpendiculară pe (ABC).

8 Proiecţii ortogonale
Proiecţia unui punct pe un plan. Dacă punctul B este exterior
planului α şi punctul C aparţine planului α, astfel încît BC ^ α, ∙
B
atunci C este proiecţia lui B pe planul α şi se notează C = prα B.

∙ ∙
C D
∙ Dacă punctul D Î α, α
∙ ∙
A G atunci D = prα D.
M
∙
Unghiul unei drepte cu un plan. Fie dreap
F ta AB, B Î β, D = prβ A. Atunci proiecţia
P
∙ ∙
J β
dreptei AB pe planul β este BD, prβ AB =
BD. Unghiul format de dreapta AB cu pla-
∙ ∙
u
D B ∙I
nul β este unghiul ascuţit ABD, format de
dreaptă cu proiecţia ei pe plan. Dacă dreapta
este paralelă cu planul, proiecţia dreptei pe
plan este dreapta determinată de proiecţiile
a două puncte oarecare ale ei pe plan. O dreaptă paralelă cu un plan formează cu
aceasta un unghi de 0°. Dacă MP ^ β, P Î β, atunci prβ MP = {P}.
∙ ∙ ∙ ∙
M Proiecţia unui segment pe un plan. Dacă
B
F G dreapta AB nu este perpendiculară pe planul
A
∙ ∙ N
α, atunci proiecţia segmentului AB este seg-
mentul DE determinat de proiecţiile capetelor
segmentului AB pe planul α. Atunci
∙ ∙ ∙ ∙
prα [AB] = [DE].
∙
I J
P Dacă MN ^ α şi MN ∩ α = {P}, atunci
D E
α prα [MN] = {P}.
Lungimea proiecţiei unui segment pe un
plan. Dacă MN ^ α şi MN ∩ α = {P}, atunci ∙ ∙ ∙ ∙
B
M
F G
lungimea segmentului MN este MN = 0. A
∙
u B
∙ 1 N
∙ ∙ ∙ ∙
Dacă FG || α şi [IJ] = prα [FG], atunci IJGF
∙
I J
este dreptunghi. Prin urmare, lungimea pro- P
iecţiei [FG] este egală cu lungimea segmen- D E
α
tului FG = FG.
Dacă unghiul dreptei AB cu planul α are măsura u, atunci m(ÐBAB1) = u, unde
AB1 || DE. ADEB1 este dreptunghi, de unde [AB1] ≡ [DE], (1). Deoarece triunghiul
dreptunghic BAB1 are ipotenuza AB, rezultă că AB1 = AB cos u, (2). (1) şi (2) implică:
lungimea proiecţiei [AB] este AB ∙ cos u (produsul dintre lungimea segmentului şi
cosinusul unghiului format cu planul de dreapta ce conţine segmentul).
C1 B1
Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA1B1C1D1. [AD] =
D1
pr(ABC) [AD1] = pr(ABC) [A1D1]. [BC1] = pr(BCB ) [AD1].
1
A1
Unghiul format de AD1 cu (ABC) este ÐDAD1. C

B
D A

Exerciţii
1. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDMNOP. Completaţi: O N
P
M
a) B = pr(ABC) b) = pr(ABC) O
C
B
c) M = pr(ABN) d) = pr(ABN) C D A
e) = pr(BCN) P f) N = pr(BCN)
2. În desen: punctele A, B, C, D sînt coliniare; B1 = prα B; C1 = prα C; punctele B1, E1,
C1, F1 sînt coliniare.
Construiţi: a) prα A; b) prα D; c) punctul E al dreptei AB astfel încît E1 = prα E;
d) punctul F al dreptei AB astfel încît F1 = prα F.
∙ ∙ C
D
∙ ∙
B
A
α
∙ ∙∙ ∙ B1 E1 C1 F1
3. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDMNOP. Completaţi:

Construiţi: a) centrul dreptunghiului MNOP şi proiecţia acestuia pe (ABC);
b) centrul dreptunghiului ABNM şi proiecţia acestuia pe (DCO);
c) centrul dreptunghiului AMPD şi proiecţia acestuia pe (BCN).
O N
P
M
C
B
D A
4. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA1B1C1D1. C1
∙∙ ∙ ∙
B1
Se ştie că M1 = pr(BCB ) M (v. desenul). Construiţi: D
a) pr(DCC ) N; b) pr(DCC ) Q; c) pr(ABB ) P; d) pr(A B C ) R. 1
1
1 1 1 1 1 1
P M M1 A1 Q
D ∙ ∙ C
R
A N
B

5. În desen: A1 = prα A, B1 = prα B, C1 = prα C, D1 = prα D, E1 = prα E, F1 = prα F.
Construiţi:
a) un unghi avînd măsura egală cu măsura unghiului format de dreapta AB cu planul α;
b) un unghi avînd măsura egală cu măsura unghiului format de dreapta CD cu planul α;
c) dreapta EF şi decideţi că măsura unghiului format de ea cu α este 0°.
∙
∙ ∙ ∙∙ B
D
C
E
F
∙
A
∙ ∙
∙ ∙ ∙ ∙ E1
α A1 B1 D1 C1 F1
Lungimea proiecţiei [AB] ...
7. În desen: DE = prα AB; unghiul dreptei AB cu planul α are

măsura u. Aflaţi DE, dacă AB = 12 cm şi:
∙B
∙
u B
a) u = 30°; b) u = 45°; c) u = 60°. A 1
D ∙ ∙E
α

8. În condiţiile ex. 7, aflaţi cos u, dacă: a) AB = 15 cm şi DE = 3 cm;
b) AB = 23 cm şi DE = 12 cm; c) AB = 43 cm şi DE = 18 cm.
9. În condiţiile ex. 7, aflaţi AB, dacă:

a) DE = 20 cm şi u = 30°; b) DE = 15 cm şi u = 60°; c) DE = 32 cm şi u = 45°.

9 Proiecţia unui triunghi. Teorema celor trei perpendiculare
E Proiecţia unui triunghi pe un plan
A F Proiectînd vîrfurile unui triunghi pe un
plan, se obţine proiecţia triunghiului pe
D plan. Dacă planul triunghiului nu este per-
pendicular pe plan, atunci proiecţia triun-
B A1 E1 ghiului este un triunghi.
F1 C1
α C D1 B1
D1
Fie cubul ABCDA1B1C1D1 cu muchiile de lungime a. A1
Evident, ∆ADC = pr(ABC) ∆AD1C. Care este valoarea
raportului ariilor celor două triunghiuri? Triunghiul
–
AD1C este echilateral cu laturile de lungimi a√ 2 .
–2 – 2 – C
AAD C = (a√ 2 ) √ 3 : 4 = 0,5a √ 3 , (1).
1
B
Triunghiul ADC este dreptunghic isoscel avînd ca- D I
A
tetele de lungimi a.
AADC 1
AADC = 0,5a2, (2). (1) şi (2) implică = – , (3). Triunghiul DID1 este dreptun-
AAD C √3
1
–
ghic cu ipotenuza ID1 şi catetele de lungimi: a, 0,5a√ 2 . Teorema lui Pitagora implică:
–
ID1 = 0,5a√ 6 , (4). Fie u măsura unghiului DID1. Deoarece DI ^ AC ^ ID1, rezultă că
1
unghiul format de planele AD1C şi ADC are măsura u. (3) implică: cos u = – .
√3
Teoremă. Aria proiecţiei unui triunghi pe un plan este produsul dintre aria triunghiu-
lui şi cosinusul unghiului format de planul triunghiului şi planul pe care se proiec-
tează.
Teorema celor trei perpendiculare. Fie paralelipipedul C1
dreptunghic ABCDA1B1C1D1 şi P = prBD A, (1). AA1 ^ (ABD) B1
implică BD ^ AA1, (2). Deoarece BD şi AP sînt concu- D1 A1
rente, (1) şi (2) implică BD ^ (APA1), (3), de unde BD ^
C
PA1 sau P = prBD A1. ? B
P
(3) implică: punctul P este proiecţia oricărui punct al D
(APA1) pe dreapta BD. A
B
Teorema celor trei perpendiculare. Dacă d ^ α,
C = prαd, a α, D = praC, atunci D = praB, unde B d
∩
este un punct oarecare al dreptei d.

a
C D
α

Exerciţii
Aria proiecţiei unui triunghi pe un plan este
2. Planul α şi (ABC) formează un unghi de măsură u. Aflaţi aria proiecţiei triunghiului

ABC pe planul α, dacă: a) AABC = 150 cm2 şi u = 45°;
b) AABC = 316 cm2 şi u = 30°; c) AABC = 220 cm2 şi u = 60°.
3. Planul α şi (ABC) formează un unghi de măsură u. Aflaţi cos u, dacă:

a) AABC = 150 cm2 şi aria proiecţiei triunghiului ABC este 125 cm2;
b) AABC = 280 cm2 şi aria proiecţiei triunghiului ABC este 240 cm2;
c) AABC = 225 cm2 şi aria proiecţiei triunghiului ABC este 175 cm2.
4. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDMNOP. Arătaţi că: O N

a) PC ^ BC; b) PA ^ AB; c) AN ^ ON; d) AP ^ PO. P
M
C
B
D A

5. În desen: M Ï (ABC); MA ^ (ABC); [AD] este diametru M
al cercului conţinut de (ABC); B, C, E, F sînt puncte ale
cercului de diametru AD. Arătaţi că:
a) MB ^ BD; b) MC ^ CD; c) ME ^ DE; d) MF ^ FD.
F E
A D
B C
6. În desen: ABCD este dreptunghi; M Ï (ABC); MA ^ (ABC); N Ï (ABC); NC ^

(ABC). Arătaţi că: a) MB ^ BC; b) MD ^ CD; N
c) NB ^ AB; d) ND ^ AD. M
A C
B
7. ABCDEF este hexagon regulat. Arătaţi că: E D

a) AB ^ BD; b) BC ^ CE; c) CD ^ DF;
d) DE ^ AE; e) EF ^ BF; f) AF ^ AC.
F C
A B

8. În desen: ABCD este pătrat; M Ï (ABC); MA ^ (ABC); M
MA ^ (ABC); O este centrul pătratului. Arătaţi că:
a) MB ^ BC; b) MD ^ DC; c) MO ^ BD.
A O C
9. ABCDEF este hexagon regulat.M Ï (ABC); MA ^ M

(ABC). Arătaţi că: a) MB ^ BD; b) MC ^CD;
c) ME ^ DE; d) MF ^ FD.
F E
D
A
B C
10. ABCDEF este hexagon regulat. M Ï (ABC); MA ^ (ABC). Construiţi:

a) prBF M; b) prCE M.

10 Distanţe. Reciprocele teoremei celor trei perpendiculare
Distanţa de la un punct la o dreaptă. Distanţa de la M la
B
∙ dreapta c este MN, unde
M
∙
N = prc M. (d(M, c) = MN) c
Distanţa de la un punct la o N ∙
dreaptă este distanţa de la punct la proiecţia lui
C ∙ D ∙ pe dreaptă.
Punctul B Ï β, a β, C = prβ B, D = praC. Con-
∩
β a
form teoremei celor perpendiculare (T. 3 p.), re-
zultă că D = pra B. Dacă BC = d(B, β) şi CD = d(C, a), a β, atunci BD = d(B, a).
∩
Reciproca I a teoremei celor trei perpendiculare. Fie C1
paralelipipedul dreptunghic ABCDA1B1C1D1 şi P = B1
D A1
prBD A1, (1). AA1 ^ (ABD) implică BD ^ AA1, (2). Deoa- 1
rece BD şi A1P sînt concurente, (1) şi (2) implică BD ^ C
(APA1), de unde BD ^ PA sau P = prBD A. P B
D ?
A
B Teorema celor trei perpendiculare (Reciproca I).
Dacă B Ï β, d ^ β, B Î d, C = prβ B, a β, D = pra
∩
d B, atunci D = pra C.
Formularea reciprocei cu ajutorul distanţelor.
Dacă B Ï β, BC = d(B, β) şi BD = d(B, a), a β,
∩
C D atunci CD = d(C, a).
β a
M
Triunghiul ABC este dreptunghic cu ipotenuza BC, M Ï α şi
C AM ^ (ABC), (1). Aflaţi distanţa de la M la BC, în funcţie de
lungimile laturilor triunghiului şi AM.
Se construieşte D = prBC M, (2). Conform reciprocei I a teo-
A D
remei celor trei perpendiculare, D = prBC A, (3).
B Datele problemei şi (3) implică AD = AC ∙ AB : BC.
d(M, BC) = MD se află aplicînd teorema lui Pitagora triunghiului AMD:
MD 2 = AM 2 + AD 2.
B
Reciproca II a teoremei celor trei perpendiculare
Punctul B Ï β, B Î d, a β, (1), C Î β, (2), BC ^
∩
d
CD, (3), D = pra B, (4), D = pra C, (5).
(4) şi (5) implică a ^ (BCD), (6). (3) şi (6) implică:
d ^ β. C D
β a
Teorema celor trei perpendiculare (Reciproca II). Dacă B Ï β, B Î d, a β, C Î β,

∩
BC ^ CD, D = pra B, D = pra C, atunci d ^ β.

Exerciţii
1. În desen: A1 = prd A; B1 = prd B; C1 = prd C. Completaţi:
a) d(A, d) = ∙ ∙
A ∙ B
C
b) d(B, d) = c) d(C, d) = ∙ ∙ ∙
A1 B1 C1
d
2. În desen: planul α; A, B, C, D – exterioare planului α; A1 = prα A; B1 = prα B; C1 =
∙∙ ∙
prα C; D1 = prα D. Completaţi: C D
a) d(A, α) = b) d(B, α) = ∙
B A
c) d(C, α) = d) d(D, α) =
α
∙ ∙∙ ∙
B1 A C1 D1
1
3. În desen: B Ï β, a β, C = prβ B, D = praC.
∙
∩
B
Justificaţi că D = praB şi aflaţi BD, dacă:
a) BC = 20 cm şi CD = 15 cm;
b) BC = 12 cm şi CD = 5 cm;
c) BC = 20 cm şi CD = 21 cm.
β
C ∙ a
∙ D
4. În desen: B Ï β, a β, C = prβ B, D = pra B.

∙
∩
B
Justificaţi că D = praC şi aflaţi CD, dacă:
a) BC = 10 cm şi BD = 15 cm; b) BC = 8 cm şi
BD = 12 cm; c) BC = 15 cm şi BD = 18 cm;
d) BC = 16 cm şi BD = 25 cm.
β
C∙ a
∙D

5. În desen: B Ï β, B Î d, a
β, C Î β, BC ^ CD, D = pra B, D = pra C. Aflaţi BC, dacă:
∩
a) BD = 15 cm şi CD = 8 cm; b) BD = 18 cm şi
B
CD = 15 cm; c) BD = 20 cm şi CD = 16 cm;
d) BD = 21 cm şi CD = 14 cm. d
C D
β a
6. Fie cubul ABCDA1B1C1D1. Construiţi diagonalele feţelor cubului şi aflaţi:

a) d(A1, O), O – centrul pătratului ABCD, dacă AB = 5 cm;
b) d(B, O1), O1 – centrul pătratului A1B1C1D1, dacă AB = 12 cm;
c) d(C1, O2), O2 – centrul pătratului ABB1A1, dacă AB = 20 cm.
7. ABCDEF este hexagon regulat. M (ABC), MA ^ (ABC). Aflaţi: a) d(M, BE),

Ï
dacă AM = 12 cm şi AB = 8 cm; b) d(M, CD), dacă AM = 20 cm şi AB = 5 cm; c) d(M,
FD), dacă AM = 24 cm şi AB = 6 cm; d) d(M, ED), dacă AM = 16 cm şi AB = 4 cm.
Indicaţii. Lungimea laturilor hexagonului regulat = raza cercului circumscris lui. La-
–
tura triunghiului echilateral este R√ 3 .

8*. ABCDEF este hexagon regulat. M Ï (ABC), MA ^ (ABC). Aflaţi: a) d(M, BF),
dacă AM = 14 cm şi AB = 2 cm; b) d(M, CE), dacă AM = 15 cm şi AB = 3 cm;
c) d(M, EF), dacă AM = 16 cm şi AB = 5 cm.
9*. ABCD este romb, M Ï (ABC), MA ^ (ABC). Aflaţi:

a) d(M, BD), AM = 21 cm, AC = 6 cm, BD = 8 cm;
b) d(M, DC), AM = 24 cm, AC = 24 cm, AB = 18 cm.

11 Perpendiculare şi oblice
M
∙ M Ï α, {A, B, C} α, A = prα M. [AM] este per-
∩
pendiculara din M, iar [MB] şi [MC] oblice din M.
Teorema perpendicularei şi oblicelor. a) Per-
pendiculara din M la un plan este mai scurtă decît
B
∙∙ A ∙ C
oricare dintre oblicele din M. b) Două oblice din
M au aceeaşi lungime dacă şi numai dacă au pi-
α cioarele egal depărtate de proiecţia lui M pe plan.
Perpendiculara în centrul cercului. Fie cercul de M
centru O, conţinut de planul α, M Ï α, A şi B sînt punc-
te ale cercului, O = prα M. Conform teoremei perpen-
M dicularei şi oblicelor,
A
[AM] ≡ [BM]. Deoa-
rece punctele A şi B B
O
sînt puncte oare- α
A
care, rezultă că punc-
OP B tul M este egal depărtat de toate punctele cercului.
α C Reciproc, presupunem că un punct M Ï α este egal de-
părtat de punctele cercului de centru O conţinut de planul α.
Dacă P = prα M, iar A, B şi C sînt puncte ale cercului, atunci, conform teoremei per-
pendicularei şi oblicelor, [AP] ≡ [BP] ≡ [CP]. Deoarece cercul de centru O este cercul
circumscris triunghiului ABC, P = O.
Teoremă. În spaţiu locul geometric al punctelor egal depărtate de punctele unui cerc
este perpendiculara în centrul cercului pe planul ce conţine cercul.
Corolar. Locul geometric al punctelor egal depărtate de vîrfurile unui poligon in-
scriptibil (în particular, un triunghi) este perpendiculara în centrul cercului circum-
scris poligonului pe planul ce conţine acest poligon.
M Punctele egal depărtate de laturile unui triunghi. Fie cercul de
centru I şi rază r, cercul înscris în triunghiul ABC, D, E, F – punc-
tele de tangenţă ale cercului înscris cu laturile triunghiului, M Ï
(ABC), I = pr(ABC) M. Deoarece I = pr(ABC) M, E = prAC I, conform
E C teoremei celor trei perpendiculare, ME = d(M, AC). La fel se
I D arată că MD = d(M, BC) şi MF = d(M, AB). Teorema oblicelor
A
F B implică [MD] ≡ [ME] ≡ [MF]. Prin urmare, orice punct al per-
pendicularei în I pe (ABC) este egal depărtat de laturile triunghiului.
Conform teoremei celor trei perpendiculare şi teoremei oblicelor, rezultă că un punct
exterior planului ABC, egal depărtat de laturile triunghiului ABC, are proiecţia pe
(ABC) egal depărtată de laturile triunghiului ABC.
Teoremă. Locul geometric al punctelor din spaţiu, egal depărtate de laturile unui
poligon circumscris unui cerc (în particular, un triunghi) este dreapta perpendiculară
pe planul ce conţine poligonul, în centrul cercului.

Exerciţii
1. În desen: A1 = prd A; B Î d. Aflaţi: a) AB, dacă A1B = 4 cm
şi d(A, d) = 10 cm; b) A1B, dacă AB = 15 cm şi d(A, d) = 12 cm; ∙
A
∙ ∙
c) d(A, d), dacă AB = 28 cm şi A1B = 16 cm. d
A1 B
2. În desen: planul β; B1 = prβ B, D Î β. Aflaţi: a) BD, dacă

B1D = 5 cm şi d(A, β) = 12 cm; b) B1D, dacă ∙
B
BD = 20 cm şi d(A, d) = 15 cm;
∙
c) d(A, β), dacă BD = 30 cm şi B1D = 18 cm.
β
∙
B1
D
3. În desen: cercul de centru O şi rază R, conţinut de M

planul α; A, B, C sînt puncte ale C(O, R); M Ï α,
O = prα M. Aflaţi: a) AM, MB, MC, dacă OM = 40 cm
şi R = 9 cm;
b) AM, MB, MC, dacă OM = 20 cm şi R = 21 cm; A
O B
c) AM, MB, MC, dacă OM = 40 cm şi R = 24 cm.
α C

4. În desen: cercul de centru I şi rază r, înscris în triunghiul ABC; M
D, E, F sînt punctele de tangenţă ale C(I, r) cu laturile triunghiu-
lui ABC. Aflaţi: a) DM, ME, MF, dacă IM = 25 cm şi r = 20 cm;
b) DM, ME, MF, dacă IM = 36 cm şi r = 15 cm; C
E
c) DM, ME, MF, dacă IM = 32 cm şi r = 10 cm.
D
A I
F B
5. ABCD este romb, M Ï (ABC), MI ^ (ABC), I – intersecţia diagonalelor; E, F, G, H

sînt punctele de tangenţă ale cercului înscris cu laturile rombului. Aflaţi:
a) IM, dacă ME = 29 cm şi r = 20 cm; M
b) IM, dacă MF = 24 cm şi r = 8 cm;
c) ME, dacă MI = 15 cm şi r = 7 cm.
B E
A
F
I E
C G D
6. ABCD este pătrat, M Ï (ABC), MI ^ (ABC), I – intersecţia diagonalelor; E, F, G, H

sînt punctele de tangenţă ale cercului înscris cu laturile pătratului. Aflaţi:
a) IM, dacă ME = 26 cm şi AB = 16 cm; b) MF, dacă IM = 18 cm şi AB = 12 cm;
c) AB, dacă IM = 40 cm şi MG = 41 cm.

7*. Fie piramida VABC cu muchiile laterale congruente, [VA] ≡ [VB] ≡ [CV], R – raza
cercului circumscris triunghiului ABC.
Aflaţi: a) d(V, (ABC)) dacă VA = 15 cm, R = 6 cm;
b) VB, d(V, (ABC)) = 12 cm, R = 5 cm; c) R, d(V, (ABC)) = 18 cm, CV = 24 cm.
cercului circumscris triunghiului echilateral ABC, r – raza cercului înscris în triunghiul
ABC. Aflaţi: a) d(V, (ABC)) dacă VA = 24 cm, r = 4 cm; b) d(V, (ABC)) dacă CV = 9
cm, AB = 5 cm; c) VB dacă d(V, (ABC)) = 32 cm, R = 10 cm.

Exerciţii recapitulative
1. Fie piramida VABC. Un plan paralel cu (ABC) intersectează muchiile laterale în punc-
VM 2 VN CV .
tele M, N, O. Ştiind că = , aflaţi: a) ; b)
MA 5 VB OC
2. DE = prα AB; unghiul dreptei AB cu planul α are măsura u. Aflaţi DE, dacă:
a) AB = 18 cm, u = 45°; b) AB = 16 cm, u = 60°.
3. Planul α şi (ABC) formează un unghi de măsură u. Aflaţi aria proiecţiei triunghiului

ABC pe planul α, dacă: a) AABC = 22 cm2 şi u = 45°; b) AABC = 48 cm2 şi u = 30°.
4. În desen: B Ï β, a β, C = prβ B, D = praC. Aflaţi

∙
∩
B
BD, dacă: a) BC = 23 cm şi CD =16 cm;
b) BC = 15 cm şi CD = 6 cm.
β
C∙ a
∙
D

5. În desen: B Ï β, a β, C = prβ B, D = pra B.
∙
∩
B
Aflaţi CD, dacă: a) BC = 22 cm şi BD = 30 cm;
b) BC = 13 cm şi BD = 19 cm.
β
C∙ a
∙D
6. Fie planul β, B1 = prβ B, D Î β. Aflaţi: a) BD, dacă B1D = 11 cm şi d(B, β) = 8 cm;

b) B1D, dacă BD = 18 cm şi d(B, d) = 10 cm.
7. ABCDA1B1C1D1 este un paralelipiped dreptunghic. Construiţi diagonalele feţelor

ABCD, ABB1A1 şi aflaţi: a) d(A1, O), O – centrul dreptunghiului ABCD, dacă AB = 12
cm, BC = 8 cm, AA1 = 5 cm; b) d(C, O1), O1 – centrul dreptunghiului ABB1A1, dacă AB
= 16 cm, BC = 12 cm, AA1 = 6 cm.
8. Fie piramida DABC cu toate muchiile congruente. Construiţi:

a) pr(ABC) D; b) pr(ACD) B; c) pr(ABD) C; d) pr(BCD) A.

9*. ABCD este pătrat, M Ï (ABC), MI ^ (ABC), I – intersecţia diagonalelor; E, F, G,
H sînt punctele de tangenţă ale cercului înscris cu laturile pătratului. Aflaţi:
a) IM, dacă ME = 17 cm şi AB = 6 cm; b) MF, dacă IM = 15 cm şi AB = 8 cm.
cercului circumscris triunghiului ABC. Aflaţi: a) d(V, (ABC)) dacă VA = 40 cm, R = 10
cm; b) VB dacă d(V, (ABC)) = 14 cm şi AB = 5 cm.
11*. Fie piramida VABCD cu ABCD pătrat şi [VA] ≡ [VB] ≡ [CV] ≡ [VD], R – raza
cercului circumscris pătratului ABCD. Aflaţi: a) d(V, (ABC)) dacă VA = 40 cm, R = 10
cm; b) VB dacă d(V, (ABC)) = 14 cm şi AB = 5 cm.
12*. ABCD este romb, M Ï (ABC), MI ^ (ABC), I – intersecţia diagonalelor; E, F, G,

H sînt punctele de tangenţă ale cercului înscris cu laturile rombului. Aflaţi:
a) IM, dacă BD = 16 cm, AC = 12 cm, ME = 30 cm; b) MF, dacă AB = 13 cm şi BD =
10 cm, IM = 32 cm.

Evaluare
I II
1. Fie prisma cu fe- C1 B1 1. Fie prisma cu fe- C1 B1
ţele laterale dreptun- A1 ţele laterale dreptun- A1
ghiuri (v. desenul). 10 ghiuri (v. desenul).
Arătaţi că: Arătaţi că:
AA1 ^ (ABC). C BB1 ^ (ABC). C
B B
2. DE = prα AB; unghiul 2. DE = prα AB; unghiul
dreptei AB cu planul α A dreptei AB cu planul α A
are măsura u. Aflaţi DE, dacă AB = 24 20 are măsura u. Aflaţi DE, dacă AB = 26
cm şi u = 60°. cm u = 30°.
3. Planul α şi (ABC) formează un unghi 3. Planul α şi (ABC) formează un unghi
de măsură u. Aflaţi aria proiecţiei triun- de măsură u. Aflaţi aria proiecţiei triun-
10
ghiului ABC pe planul α, dacă: ghiului ABC pe planul α, dacă:
AABC = 56 cm2 şi u = 45°. AABC = 48 cm2 şi u = 60°.
4. Fie planul β, B1 = prβ B, D Î β. Aflaţi 4. Fie planul β, B1 = prβ B, D Î β. Aflaţi
BD, dacă B1D = 9 cm şi d(B, β) = 12 10 BD, dacă B1D = 12 cm şi d(B, β) = 15
cm. cm.
5. Fie piramida VABC. Un plan paralel 5. Fie piramida VABC. Un plan paralel
cu (ABC) intersectează muchiile laterale în cu (ABC) intersectează muchiile laterale în
punctele M, N, O. 10 punctele M, N, O.
VM 2 VN . VM 3 VO .
Ştiind că = , aflaţi: Ştiind că = , aflaţi:
MA 7 NB MA 8 OB
6. Planul β, B Ï β, a β, C = prβ B, D = 6. Planul β, B Ï β, a β, C = prβ B, D =
∩
praC. Aflaţi BD, dacă BC = 12 cm şi CD 10 praC. Aflaţi BD, dacă BC = 9 cm şi CD

= 8 cm. = 12 cm.
7. Planul β, B Ï β, a β, C = prβ B, D = 7. Planul β, B Ï β, a β, C = prβ B, D =
∩
pra B. Aflaţi CD, dacă BC = 10 cm şi BD 10 pra B. Aflaţi CD, dacă BC = 6 cm şi BD

= 14 cm. = 15 cm.
8. ABCD este romb, M Ï (ABC), MI 8. ABCD este romb, M Ï (ABC), MI ^
^ (ABC), I – intersecţia diagonalelor; (ABC), I – intersecţia diagonalelor; E –
E – unul dintre punctele de tangenţă ale 20 unul dintre punctele de tangenţă ale cer-
cercului înscris în romb cu laturile rom- cului înscris în romb cu laturile rombu-
bului. Aflaţi IM, dacă BD = 18 cm, AC = lui. Aflaţi IM, dacă BD = 16 cm, AC = 24
14 cm, ME = 36 cm. cm, ME = 40 cm.

2 Poliedre. 1. Prisma
1 Prisme particulare. Elementele unei prisme
D1 C1 Cubul ABCDA1B1C1D1 are toate feţele pătrate congruente. Bazele
A1 lui sînt pătratele ABCD şi A1B1C1D1. Vîrfurile cubului sînt punctele:
B1
O A, B, C, D, A1, B1, C1, D1. Feţele opuse sînt conţinute de plane para-
l
D lele. Cîte patru dintre cele 12 muchii sînt paralele. Dacă două dintre
C
A B
muchii nu sînt paralele, atunci ele sînt perpendiculare. Muchiile la-
l
terale sînt perpendiculare pe planele bazelor.
Diagonalele cubului. Diagonalele cubului ABCDA1B1C1D1 sînt segmentele: AC1, BD1,
CA1, DB1. Dreptunghiurile ABC1D1 şi ACC1A1 au diagonala comună AC1. Rezultă că
diagonalele lor sînt congruente şi au acelaşi mijloc: [BD1] ≡ [AC1] ≡ [CA1], (1). Analog
se arată că: [DB1] ≡ [AC1] ≡ [CA1], (2). (1) şi (2) implică: diagonalele cubului sînt con-
gruente şi au acelaşi mijloc.
Fiecare diagonală a cubului este ipotenuza unui triunghi dreptunghic ale cărui catete au
–
lungimile l şi l√ 2 (lungimea diagonalelor feţelor cubului), unde l este lungimea mu-
chiilor cubului. AA1 ^ (ABC) implică triunghiul ACA1 este dreptunghic cu ipotenuza
–
CA1 – diagonala cubului. Cubul are muchiile de lungime l. Rezultă AC = l√ 2 , iar CA1
–
= l√ 3 .
Teoremă. Diagonalele cubului sînt congruente şi au acelaşi mijloc. Un cub cu mu-
–
chiile de lungime l are diagonalele de lungime l√ 3 . Diagonalele feţelor lui au lun-
–
gimile l√ 2 .
Paralelipipedul dreptunghic ABCDA1B1C1D1 are toate fe- C1 B1
D1
ţele dreptunghiuri. Muchiile laterale sînt perpendiculare pe A1
planele bazelor lui şi oricare două dintre muchiile neparalele O
sînt perpendiculare. C
B
Diagonalele paralelipipedului dreptunghic. Diagonalele D A
paralelipipedului dreptunghic ABCDA1B1C1D1 sînt segmentele: AC1, BD1, CA1, DB1.
Dreptunghiurile DBB1D1 şi DAB1C1 au diagonala comună DB1. Rezultă că diagonalele
lor sînt congruente şi au acelaşi mijloc: [BD1] ≡ [DB1] ≡ [AC1], (1). Analog se arată
că: [DB1] ≡ [AC1] ≡ [CA1], (2). (1) şi (2) implică: diagonalele paralelipipedului drept-
unghic sînt congruente şi au acelaşi mijloc.
Teoremă. Diagonalele paralelipipedului dreptunghic cu dimensiunile a, b, c au ace-
–
laşi mijloc şi au aceeaşi lungime, √a2 + b2 + c2 .
Paralelipipedul drept ABCDA1B1C1D1 are toate muchiile la- C1 B1
terale perpendiculare pe planele bazelor, iar bazele sînt para- D
1 A1
lelograme. Feţele laterale ale paralelipiedului drept sînt drept-
unghiuri. Diagonalele paralelipipedului drept ABCDA1B1C1D1 C O
sînt segmentele: AC1, BD1, CA1, DB1. Diagonalele paralelipi- B
D A
pedului drept au acelaşi mijloc.
Prisma dreaptă. O prismă dreaptă are muchiile laterale perpendiculare pe planele
bazelor. Prismele regulate sînt prisme drepte cu bazele poligoane regulate (triunghi
echilateral, pătrat, pentagon regulat, hexagon regulat etc.).
50 2.1 Poliedre. Prisma

Exerciţii
1. Fie cubul ABCDMNOP. Enumeraţi: a) vîrfurile cubului; b) feţele cubului; c) feţele

laterale ale cubului; d) bazele cubului.
2. a) Enumeraţi diagonalele cubului din desen. P O

b) Aflaţi diagonalele bazei ABCD cu AB = 5 cm. M
N
c) Aflaţi diagonalele feţei BCON dacă AB = 12 cm.
d) Aflaţi DN, dacă AB = 15 cm. D
C
A B
3. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDMNOP. Enumeraţi O N

muchiile congruente cu: a) [AD]; b) [CD]; c) [AM]. P
M
C
D B
A
4. Paralelipipedul dreptunghic ABCDA1B1C1D1 are dimensiunile a, b, c. Aflaţi lungimi-

le diagonalelor feţelor, dacă: a) a = 7 cm, b = 8 cm, c = 10 cm; b) a = 11 cm, b = 15 cm,
c = 4 cm; c) a = 9 cm, b = 5 cm, c = 12 cm; d) a = 18 cm, b = 9 cm, c = 15 cm.
2.1 Poliedre. Prisma 51

5. Paralelipipedul dreptunghic ABCDA1B1C1D1 are dimensiunile a, b, c. Aflaţi lungi-
mile diagonalelor paralelipipedului, dacă: a) a = 16 cm, b = 8 cm, c = 10 cm; b) a = 12
cm, b = 9 cm, c = 8 cm; c) a = 13 cm, b = 7 cm, c = 9 cm; d) a = 16 cm, b = 12 cm, c
= 15 cm.
6. Cubul ABCDMNOP are muchiile de lungime l. Aflaţi aria triun- P O

ghiului ANC, dacă: a) l = 24 cm; b) l = 8 cm; c) l = 18 cm; d) l = 7 cm. M N
D
C
A B
7. ABCDEFMNOPQR este o prismă regulată. Enumeraţi muchi- P O

ile congruente cu: a) [AB]; b) [AM]. Q N
R M
D C
E B
F A
8. Fie prisma din ex. 7. Enumeraţi segmentele congruente cu:

a) [EM]; b) [EN]; c) [FM].

9. Fie prisma din ex. 7 cu AB = 5 cm şi AM = 12 cm. Aflaţi: a) EM; b) EN; c) FM.
10. Prisma ABCA1B1C1 are feţele laterale pătrate. D este mijlocul E

[A1B1]. Dacă AB = 9 cm, aflaţi: a) AD; b) DE; c) C1E.
C1 B1
A1 D
C
B
11. La condiţiile ex. 10 adăugaţi F – intersecţia [B1C1] cu CE. Aflaţi:

a) B1F; b) EF; c) CE.
12*. Prisma ABCA1B1C1 are feţele laterale pătrate cu laturile de 30 cm. Aflaţi aria
triunghiului A1BC.

13*. ABCDA1B1C1D1 este un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c. Aflaţi
aria triunghiului A1BC, dacă a = 12 cm, b = 20 cm, c = 15 cm.
14*. ABCDA1B1C1D1 este un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c. Aflaţi

dimensiunile lui, dacă ele sînt direct proporţionale cu 2, 3, 5 şi lungimea diagonalelor
–
lui este 2√38 cm.
15*. Prisma ABCA1B1C1are feţele laterale dreptunghiuri. D este mijlocul [A1B1], iar E
este mijlocul [A1C1]. Demonstraţi că BD, CE şi AA1 sînt concurente.

2 Desfăşurarea prismei. Aria laterală. Aria totală
Desfăşurarea cubului. Aria laterală Al = suma A1 B1
2
ariilor feţelor laterale = 4l . Aria bazei este
2 2
Ab = l . Aria totală At = Al + 2Ab = 6l . D1 C1 B1 A1 D1
Desfăşurarea paralelipipedului dreptunghic A1 l
B1 l
D1 b A1
D l
a a A C B A D
B
C1 b B1 A1 D1 C1
D1 b a a
b
A1 A B
c c c c c
c c Aria laterală Al = suma ariilor fe-
aC b a b a
ţelor laterale = perimetrul bazei ×
b a B A D C
D
a
A
a
înălţimea = c(2a + 2b) = 2ac + 2bc.
A
Aria bazei este Ab = ab.
D
Aria totală At = Al + 2Ab = 2ab + 2bc + 2ac, (1).
C1
Diagonala A1C este ipotenuza triunghiului dreptunghic
D1 B1 CAA . Rezultă A C 2 = A A2 + AC 2 = a2 + b2 + c2, (2).
1 1 1
2 2
A1 C c (1) şi (2) implică: At + A1C = (a + b + c) .
b Adunînd aria totală a paralelipipedului dreptunghic cu
D a B pătratul lungimii diagonalei se obţine pătratul sumei di-
A mensiunilor paraleli- A1
pipedului.
Desfăşurarea prismei triunghiulare regulate A1
B1 C1
Aria laterală Al = suma ariilor feţelor laterale = C1 a a
perimetrul bazei × înălţimea = 3ab. Aria bazei
2 – A1
A1 este Ab = 0,25a √ 3 . Aria totală b b b b
2 –
At = Al + 2Ab = 3ab + 0,5a √ 3 . a a
Desfăşurarea C C
B A
B1 A1 C1
C1 prismei triunghiu- A
a b c
lare drepte
A1 A
h h h h O prismă triunghiu-
lară are înălţimea h şi
a b c
C
B A C muchiile bazelor de
lungimi diferite. Atunci aria laterală Al = suma
A
ariilor feţelor laterale = h(a + b + c).
A Aria totală At = Al + 2Ab.
Aria laterală a unei prisme (Al) este suma ariilor feţelor laterale. Aria totală a unei
prisme este At = Al + 2Ab, unde Ab este aria unei baze.
2 2
Teoremă. 1) Un cub cu muchiile de lungimi l are Al = 4l şi At = 6l .
2) Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile a, b, c şi lungimea diagonalelor d.
2 2 2
Atunci: Al = 2ac + 2bc, Ab = ab, At = Al + 2Ab = 2ab + 2bc + 2ac, d = a + b
2 2 2
+ c , At + d = (a + b + c) .
3) O prismă dreaptă are înălţimea h şi perimetrul bazei Pb. Atunci Al = Pbh.

Exerciţii
1. Completaţi:
a) Aria laterală a unei prisme este
b) Aria totală a unei prisme este
c) Un cub cu muchiile de lungimi l are aria laterală
d) Un cub cu muchiile de lungimi l are aria totală
e) Un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c are aria la-
terală
f) Un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c are aria to-
tală
2. Desfăşuraţi cubul ABCDMNOP, dacă:
a) AB = 2 cm; b) AB = 3 cm; c) AB = 4 cm; d) AB = 5 cm.
3. Aflaţi aria laterală, aria totală şi lungimea diagonalelor cubului cu muchiile de:
a) 15 cm; b) 12 cm; c) 18 cm; d) 24 cm.

4. Desfăşuraţi paralelipipedul dreptunghic cu dimensiunile: a) 2 cm, 3 cm, 5 cm;
b) 4 cm, 3 cm, 3 cm; c) 5 cm, 2 cm, 2 cm; d) 4 cm, 2 cm, 5 cm.
5. Aflaţi aria laterală, aria totală şi lungimea diagonalelor paralelipipedului dreptunghic

cu dimensiunile: a) 15 cm, 8 cm, 10 cm; b) 12 cm, 15 cm, 4 cm;
c) 4 cm, 5 cm, 12 cm; d) 18 cm, 6 cm, 15 cm.
6. Desfăşuraţi prisma ABCA1B1C1 cu feţele laterale pătrate, dacă:

a) AB = 2 cm; b) AB = 3 cm; c) AB = 2,5 cm; d) AB = 3,5 cm.
7. Prisma ABCA1B1C1 are feţele laterale pătrate. Aflaţi aria laterală şi aria totală a pris-
mei, dacă: a) AB = 15 cm; b) AB = 24 cm; c) AB = 36 cm; d) AB = 20 cm.

8. ABCDEFMNOPQR este o prismă regulată. Desfăşuraţi prisma, P O
dacă: a) AB = 1,5 cm şi AM = 3 cm; Q N
b) AB = 2 cm şi AM = 4 cm; R M
c) AB = 2,5 cm şi AM = 3,5 cm; d) AB = 3 cm şi AM = 2,5 cm.
D C
E B
F A
9. ABCDEFMNOPQR este o prismă regulată. Aflaţi aria laterală şi aria totală a pris-
mei, dacă: a) AB = 4 cm şi AM = 3 cm; b) AB = 3 cm şi AM = 4 cm;
c) AB = 2 cm şi AM = 5 cm; d) AB = 5 cm şi AM = 4 cm.
2 –
3l √ 3
Indicaţie. Aria hexagonului regulat cu laturile de lungime l este .
2
10. O prismă dreaptă are bazele paralelograme cu laturile de lungimi a, b şi un unghi

de măsură u. Înălţimea prismei este h. Aflaţi aria laterală şi aria totală a prismei, dacă;
a) a = 3 cm, b = 8 cm, h = 6 cm şi u = 30°; b) a = 3 cm, b = 8 cm, h = 6 cm şi u = 60°;
c) a = 3 cm, b = 8 cm, h = 6 cm şi u = 45°.

11*. Prisma dreaptă ABCA1B1C1 are bazele triunghiuri dreptunghice avînd catetele
de lungimi 5 cm şi 12 cm. Înălţimea prismei este de 15 cm. Aflaţi aria laterală şi aria
totală a prismei.
12*. Aflaţi lungimile muchiilor bazelor unei prisme hexagonale regulate cu Al = 600 cm2,
dacă l = h.
13*. Un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c are aria totală 71 cm2 şi

–
diagonalele de lungime √73 cm. Aflaţi suma dimensiunilor.

3 Volumul prismei
Volumul cubului. Cu ajutorul cuburilor cu muchiile de 1 cm se poate construi: un cub
cu muchiile de 2 cm, utilizînd 8 cuburi; un cub cu
muchiile de 3 cm, utilizînd 27 cuburi; un cub cu
l
muchiile de 4 cm, utilizînd 64 de cuburi.
Cîte cuburi cu muchiile de 1 cm sînt necesare pen-
l
l tru a obţine un cub cu muchiile de l cm?
Dacă cubul are muchiile de 1 cm se foloseşte 1 cub;
dacă cubul are muchiile de 2 cm – 8 cuburi; dacă cubul are muchiile de 3 cm – 27ы
cuburi; dacă cubul are muchiile de 4 cm – 64 de cuburi. Prin urmare, pentru a construi
3
un cub cu muchiile de l cm este nevoie de l cuburi.
Prin definiţie, volumul unui cub cu muchiile de o unitate (1 mm, 1 cm, 1 m etc.)
3 3 3
este 1 (mm , cm , m etc.) – o unitate cubică.
3
Volumul unui cub cu muchiile de l unităţi (mm, cm, m etc.) este l unităţi cubice
3 3 3
(mm , cm , m etc.). Volumul cubului cu muchiile de o lungime oarecare reprezintă
numărul de cuburi unitate în care cubul se poate descompune.
Volumul paralelipipedului dreptunghic. Cu ajutorul cuburilor cu muchiile de 1 cm
se pot construi paralelipipede
dreptunghice cu dimensiunile de:
c 1 cm, 1 cm, 2 cm, utilizînd 2 cuburi
unitate; 3 cm, 1 cm, 2 cm, utilizînd
6 cuburi; 3 cm, 2 cm, 4 cm, utili-
a b zînd 24 de cuburi unitate.
De cîte cuburi cu muchiile de 1 cm este nevoie pentru a obţine un paralelipiped drept-
unghic cu dimensiunile de a cm, b cm, c cm? Din exemplele de mai sus deducem că
este nevoie de abc cuburi cu muchiile de 1 cm.
Volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de a unităţi (mm, cm, m
etc.), b unităţi (mm, cm, m etc.), c unităţi (mm, cm, m etc.) este abc unităţi cubice
3 3 3
(mm , cm , m etc.). Volumul paralelipipedului dreptunghic cu dimensiunile de a
unităţi, b unităţi, c unităţi reprezintă numărul de cuburi unitate în care cub se poate
descompune paralelipipedul dreptunghic.
Desenul ilus-
trează cum
se poate ob-
ţine dintr-un
paralelipi-
ped drept
cu baza un paralelogram oarecare şi un paralelipiped dreptunghic avînd aceeaşi înăl-
ţime, ariile bazelor egale şi acelaşi volum.
Teoremă. Volumul paralelipipedului drept cu înălţimea h şi aria bazei Ab este V =
Abh. Volumul paralelipipedului dreptunghic cu dimensiunile a, b, c este V = abc.

Exerciţii
1. Completaţi:
a) Volumul cubului cu muchiile de lungime l este
b) Volumul unei prisme drepte cu aria bazei şi înălţimea
c) Un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c are volu-
mul
2. Aflaţi volumul unui cub cu muchiile de lungime l, dacă:
a) l = 11 cm; b) l = 7 cm; c) l = 6 cm; d) l = 8 cm.
3. Aflaţi volumul paralelippedului dreptunghic cu dimensiunile:

a) 15 cm, 12 cm, 17 cm; b) 18 cm, 9 cm, 11 cm;
c) 13 cm, 18 cm, 19 cm; d) 21 cm, 5 cm, 16 cm.
4. O prismă triunghiulară are feţele laterale pătrate. Aflaţi volumul prismei, dacă are
muchiile de lungime: a) 12 cm; b) 9 cm; c) 10 cm; d) 15 cm.
5. Aflaţi volumul unei prisme triunghiulare regulate, avînd muchiile bazelor de lungi-
me l şi înălţimea h, dacă: a) l = 6 cm şi h = 12 cm; b) l = 8 cm şi h = 9 cm;
c) l = 15 cm şi h = 18 cm; d) l = 4 cm şi h = 14 cm.

6. Aflaţi volumul unei prisme hexagonale regulate, avînd muchiile bazelor de lungime
l şi înălţimea h, dacă: a) l = 8 cm şi h = 15 cm; b) l = 6 cm şi h = 12 cm;
c) l = 9 cm şi h = 11 cm; d) l = 4 cm şi h = 13 cm.
7. O prismă dreaptă are bazele triunghiuri dreptunghice isoscele cu lungimile catetelor

c. Înălţimea prismei este h. Aflaţi volumul prismei, dacă:
a) c = 8 cm şi h = 20 cm; b) c = 12 cm şi h = 25 cm;
c) c = 18 cm şi h = 28 cm; d) c = 4 cm şi h = 13 cm.
8. Aflaţi volumul unui cub, dacă are: a) Al = 100 cm2; b) Al = 64 cm2;

c) Al = 196 cm2; d) Al = 324 cm2.
9. O prismă dreaptă are bazele paralelograme cu laturile de lungimi a, b şi un unghi de

măsură u. Înălţimea prismei este h. Aflaţi volumul prismei, dacă;
a) a = 5 cm, b = 6 cm, h = 8 cm şi u = 30°; b) a = 7 cm, b = 3 cm, h = 10 cm şi u = 60°;
c) a = 9 cm, b = 6 cm, h = 12 cm şi u = 45°.

10. O prismă dreaptă are bazele triunghiuri echilaterale cu lungimile laturilor l. Înălţi-
mea prismei este h. Aflaţi volumul prismei, dacă; a) l = 5 cm şi Al = 180 cm2;
b) l = 7 cm şi Al = 315 cm2; c) l = 9 cm şi Al = 270 cm2.
11*. Un vas de forma unui cub cu muchiile de 23 cm este plin cu apă. Vasul se goleşte
în altul de forma unei prisme triunghiulare regulate, cu muchiile bazei de 30 cm. Ce
înălţime minimă trebuie să aibă vasul al doilea? (Rotunjiţi la întregi.)
12*. O prismă dreaptă are bazele trapeze isoscele cu bazele de 8 cm şi 14 cm şi un

unghi de 60°. Aflaţi volumul prismei, dacă înălţimea ei este de 15 cm.
13*. Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile 15 cm, 9 cm, 21 cm. În el se aşază

cuburi cu muchiile de 3 cm. Aflaţi numărul maxim de cuburi ce se pot aşeza în parale-
lipipedul dreptunghic.

4 Secţiuni
Secţiuni paralele cu planele bazelor. Intersectînd prisma cu un plan paralel cu pla-
nele bazelor se obţine un poligon congruent cu poligoanele bazelor.
Secţiuni paralele cu o muchie laterală. Intersectînd o prismă dreaptă cu un plan

paralel cu o muchie laterală, rezultă un dreptunghi.
Secţiuni diagonale. ABCDA1B1C1D1 este paralelipiped drept. C1

N B1
(AC1, CB1) şi (AC1, CB1) secţionează prisma după două drept- D
1 A1
unghiuri ce conţin cîte două muchii laterale opuse. Intersecţia
O
lor este dreapta MN, determinată de centrele de simetrie ale C
D1 B
C1 paralelogramele bazelor. D M A
A1
B1 Exerciţii rezolvate*. 1) ABCDA1B1C1D1
este un cub cu muchiile de 7 cm. Se cere aria triunghiului BC1A1.
D C Rezolvare. Feţele cubului sînt pătrate cu laturile de 7 cm. Diagona-
A B
–
lele feţelor sînt segmente de lungime 7√ 2 cm. Prin urmare, triun-
–2 – 2 – 2
ghiul BC1A1 este echilateral. Aria lui este 0,5(7√ 2 ) √ 3 cm = 7√ 3 cm .
C1 2) Fie cubul ABCDA1B1C1D1 are muchiile de 4 cm.
B1 M este mijlocul muchiei A1D1, N – mijlocul muchiei
D1 M
N A B . Se cere aria patrulaterului BNMD.
A1 1 1
Rezolvare. Conform teoremei fierăstrăului, intersec-
ţiile planului MDB cu planele bazelor sînt drepte pa-
ralele. Triunghiurile dreptunghice D1DM şi B1BN
au catetele respectiv con-
C
B gruente. –
2√ 2
M N
D A Prin urmare, BNMD este
trapez isoscel. Aplicînd teorema lui Pitagora se obţine DM –
– –
= BN = 2√ 5 cm. Diagonalele pătratului cu laturile de 4 cm √
2 5 2√ 5
– –
au lungimile de 4√ 2 cm. Proprietatea liniei mijlocii implică E 2√ 2 F
– –
MN = 2√ 2 cm. Înălţimea trapezului BNMD este 3√ 2 cm. D – √
– B
2
– – – 2 2
√ 2
Aria trapezului este 0,5(4√ 2 + 2√ 2 )3√ 2 cm = 9 cm .

Exerciţii
1. Precizaţi ce se obţine prin secţionarea unei prisme cu un plan paralel cu planul unei
baze, dacă prisma este: a) un cub; b) un paralelipiped cu bazele dreptunghiuri;
c) o prismă triunghiulară regulată; d) o prismă hexagonală regulată.
2. Precizaţi ce se obţine prin secţionarea unei prisme drepte cu un plan paralel cu o

muchie laterală, dacă prisma este: a) un cub; b) un paralelipiped dreptunghic;
c) o prismă triunghiulară regulată; d) o prismă hexagonală regulată.
3. Cubul ABCDMNOP are muchiile de lungime l. Aflaţi aria poli- P O

gonului obţinut prin secţionarea cubului cu: a) (AMC), dacă l = M
N
22 cm; b) (AME), unde E este mijlocul [BC], dacă l = 16 cm;
c) (EFG), unde E este mijlocul [BC], F este mijlocul [ON], G D
C
este mijlocul [OP], dacă l = 18 cm. A B
4. ABCA1B1C1 este o prismă triunghiulară cu feţele laterale pătrate. C1 B1

Aflaţi aria poligonului obţinut prin secţionarea prismei cu:
A1
a) (BB1M), unde M – mijlocul [AC], dacă AB = 6 cm; b) (MNP),
unde M – mijlocul [AC], N – mijlocul [AB], P – mijlocul [A1B1],
dacă AB = 12 cm; c) (DEF), unde D – mijlocul [A1A], E – mij-
C
locul [B1B], F – mijlocul [C1C], dacă AB = 15 cm. B

5. ABCDMNOP este un paralelipiped dreptunghic cu AB = a, BC = b, AM = c. Aflaţi
aria poligonului obţinut prin secţionarea paralelipipedului dreptunghic cu:
a) (AMC), dacă a = 8 cm, b = 12 cm, c = 6 cm;
b) (AME), unde E este mijlocul [BC] dacă a = 10 cm, b = 6 cm, c = 14 cm;
c) (EFG), unde E este mijlocul [BC], F este mijlocul [ON], G este mijlocul [OP], dacă
a = 9 cm, b = 15 cm, c = 20 cm.
6. ABCDEFMNOPQR este o prismă dreaptă hexagonală regulată cu P O

toate muchiile de lungime l. Aflaţi aria poligonului obţinut prin Q N
secţionarea prismei cu: a) (AOC), dacă l = 9 cm; R M
b) (ADP), dacă l = 12 cm; c) (JKL), unde J este mijlocul [AM], K
este mijlocul [BN], L este mijlocul [CO], dacă l = 21 cm. D C
E B
F A
7*. O prismă dreaptă are bazele triunghiuri dreptunghice (v. ex. 4) cu lungimea ipote-
nuzei BC = a, iar lungimile catetelor b şi c. Înălţimea prismei este h. Aflaţi aria poligo-
nului obţinut prin secţionarea prismei cu: a) (AA1D), unde D – mijlocul [BC], dacă b =
24 cm, c = 18 cm, h = 6 cm;
b) (DEF), unde D – mijlocul [BC], E – mijlocul [AB], F – mijlocul [AC], dacă b = 10
cm, c = 24 cm, h = 15 cm;

c) (JKL), unde J este mijlocul [AA1], K este mijlocul [BB1], L este mijlocul [CC1], dacă
b = 40 cm, c = 42 cm, h = 45 cm.
8*. ABCDMNOP este cub, J este mijlocul [AB], K este mijlocul [ON], L este mijlocul
[OP]. Construiţi poligonul ce se obţine secţionînd cubul cu (JKL).

1. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul unui cub cu muchiile de lungime l, dacă:
a) l = 12 cm; b) l = 28 cm.
2. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul paralelippedului dreptunghic cu dimensiu-

nile: a) 15 cm, 18 cm, 12 cm; b) 9 cm, 16 cm, 24 cm.
3. O prismă triunghiulară are feţele laterale pătrate. Aflaţi aria laterală, aria totală şi
volumul prismei, dacă are muchiile de lungime: a) 35 cm; b) 42 cm.
4. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul unei prisme triunghiulare regulate, avînd
muchiile bazelor de lungime l şi înălţimea h, dacă:
a) l = 18 cm şi h = 25 cm; b) l = 16 cm şi h = 22 cm.
5. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul unei prisme hexagonale regulate, avînd
muchiile bazelor de lungime l şi înălţimea h, dacă:
a) l = 12 cm şi h = 6 cm; b) l = 9 cm şi h = 15 cm.

6. O prismă dreaptă are bazele triunghiuri dreptunghice isoscele cu lungimile catetelor
c. Înălţimea prismei este h. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul prismei, dacă:
a) c = 9 cm şi h = 16 cm; b) c = 6 cm şi h = 14 cm.
7. O prismă dreaptă are bazele romburi cu laturile de lungime a şi un unghi de măsură

u. Înălţimea prismei este h. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul prismei, dacă;
a) a = 12 cm, h = 12 cm şi u = 30°; b) a = 16 cm, h = 10 cm şi u = 60°;
c) a = 9 cm, h = 14 cm şi u = 45°.
8. O prismă dreaptă are bazele paralelograme cu laturile de lungimi a, b şi un unghi de

măsură u. Înălţimea prismei este h. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul prismei,
dacă: a) a = 6 cm, b = 10 cm, h = 12 cm şi u = 30°; b) a = 9 cm, b = 4 cm, h = 10 cm
şi u = 60°; c) a = 12 cm, b = 8 cm, h = 8 cm şi u = 45°.

9. O prismă dreaptă are bazele romburi cu laturile de lungime a şi o diagonală de lun-
gime d. Prisma are înălţimea h. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul prismei, dacă:
a) a = 29 cm, d = 40 cm, h = 24 cm; b) a = 35 cm, d = 56 cm, h = 50 cm.
10. Aflaţi aria –laterală, aria totală–şi volumul unui cub cu diagonalele de lungime d,
dacă: a) d = 9√ 3 cm; b) d = 11√ 3 cm.
11. O piscină are forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile 7 m, 5 m şi 2

m. a) Ce cantitate de apă este necesară pentru a umple piscina?
b) Cîte plăci de ceramică de forma unui pătrat cu laturile de 30 cm au fost necesare
pentru a acoperi fundul şi pereţii piscinei?
12. Un container închis are forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile 3

m, 2 m şi 5 m. Alt container are forma unei prisme drepte de înălţime 6 m, cu bazele
trapeze isocele. Bazele trapezului sînt de 4 m şi 2 m, iar un unghi alăturat bazei mari

are 60°. a) Comparaţi capacităţile celor două containere.
b) Comparaţi cantităţile de tablă necesare confecţionării celor două containere.
Evaluare
I II
1. Aflaţi numărul tuturor vîrfurilor unei 1. Aflaţi numărul tuturor muchiilor unei
10
prisme hexagonale. prisme hexagonale.
2. Un cub are muchiile de 7 m. Aflaţi: 2. Un cub are muchiile de 6 m. Aflaţi:
a) aria laterală a cubului; 20 a) aria laterală a cubului;
b) aria totală a cubului. b) aria totală a cubului.
3. Un paralelipiped dreptunghic are di- 3. Un paralelipiped dreptunghic are di-
mensiunile de 5 m, 7 m şi 11 m. Aflaţi: mensiunile de 6 m, 8 m şi 13 m. Aflaţi:
a) aria laterală a paralelipipedului; 20 a) aria laterală a paralelipipedului;
b) aria totală a paralelipipedului. b) aria totală a paralelipipedului.
4. O prismă triunghiulară are feţele late- 4. O prismă triunghiulară are feţele late-
rale dreptunghiuri congruente. Muchiile rale dreptunghiuri congruente. Muchiile
bazelor au 5 m şi înălţimea prismei este bazelor au 4 m şi înălţimea prismei este
12 m. Aflaţi: 20 15 m. Aflaţi:
a) aria laterală a prismei; a) aria laterală a prismei;
b) aria totală a prismei. b) aria totală a prismei.
5. Aflaţi volumul: 5. Aflaţi volumul:
a) unui cub cu muchiile de 9 cm; a) unui cub cu muchiile de 8 cm;
b) unui paralelipiped dreptunghic cu di- b) unui paralelipiped dreptunghic cu di-
mensiunile de 7 m, 12 m, 16 m; mensiunile de 8 m, 11 m, 17 m;
20
c) unei prisme regulate triunghiulare cu c) unei prisme regulate triunghiulare cu
muchiile bazelor de 6 m şi înălţimea 8 m; muchiile bazelor de 8 m şi înălţimea 6 m;
d) unei prisme hexagonale regulate cu d) unei prisme hexagonale regulate cu
muchiile bazei de 4 m şi înălţimea 18 m. muchiile bazei de 6 m şi înălţimea 16 m.
6. O prismă dreaptă cu bazele romburi 6. O prismă dreaptă cu bazele romburi
avînd laturile de 60 cm şi una dintre dia- 10 avînd laturile de 65 cm şi una dintre dia-
gonale de 40 cm. Aflaţi volumul prismei, gonale de 50 cm. Aflaţi volumul prismei,
dacă înălţimea ei este de 15 cm. dacă înălţimea ei este de 12 cm.

2 Poliedre. 2. Piramida
1 Elementele unei piramide
C Tetraedrul ABCD este poliedrul determinat de punctele necopla-
nare A, B, C, D. Segmentele: AB, BC, CD, AD sînt muchiile tetra-
edrului. Vîrfurile lui sînt punctele: A, B, C, D. Feţele tetraedrului
sînt determinate de trei dintre cele patru puncte. Distanţa de la C la
B (ABD), d(C, (ABD)) este una dintre înălţimile tetraedrului ABCD.
D
● Celelalte înălţimi sînt: d(A, (BCD)), d(B, (ACD)), d(D, (ABC)).
Tetraedrul ABCD este o piramidă triunghiulară и vîrful unul din-
A tre cele patru puncte necoplanare şi baza determinată de celelalte
trei vîrfuri ale lui. Tetraedrul и toate muchiile congruente se numeşte tetraedru regu-
lat. Deoarece loиl geometric al punctelor egal depărtate de vîrfurile unui triunghi este
dreapta perpendiиlară pe planul triunghiului şi care conţine centrul cerиlui cirиmscris
triunghiului, rezultă că proiecţia unui vîrf al tetraedrului regulat pe faţa opusă lui este
centrul cerиlui cirиmscris acelei feţe.
Teoremă. Proiecţia unui vîrf al tetraedrului regulat pe planul feţei opuse lui este cen-
trul cerиlui cirиmscris triunghiului acelei feţe.
Piramida patrulateră. Poliedrul determinat de patrulaterul ABCD и punctul V exte-
rior planului ABC este piramida и vîrful V şi baza ABCD, notată VABCD. Muchiile
laterale ale piramidei sînt segmentele VA, VB, CV, VD.
Înălţimea piramidei este distanţa de la vîrful ei la planul bazei sale, h = d(V, (ABC)).
Piramida pentagonală VABCDE are vîrful V şi baza sa este determinată de penta-
gonul ABCDE.
Piramida regulată are baza determinată de un poligon regulat (triunghi echilateral,
pătrat, pentagon regulat, hexagon regulat etc.) şi muchiile laterale sînt congruente.
Teorema piramidei regulate. a) Proiecţia vîrfului unei piramide regulate pe planul
bazei piramidei este centrul cerиlui cirиmscris poligonului bazei. b) Feţele laterale
ale unei piramidei regulate sînt determinate de triunghiuri isoscele congruente.
Elementele unei piramide regulate: h – înălţimea (distanţa de la vîrf la planul bazei
piramidei); l – lungimea muchiilor bazei; R – raza cerиlui cirиmscris poligonului ba-
zei piramidei; ap – apotema piramidei (înălţimea corespunzătoare bazei triunghiului
unei feţe laterale a piramidei); ab – apotema poligonului bazei (raza cerиlui înscris
în poligonul bazei).
m m m
m m m
ap ap m h ap
ap
ap h ap
h
R
R R
l ab R R
ab ab
l
ab
l
72 2. Poliedre. 2. Piramida
Exerciţii
a) Tetraedrul ABCD este
b) Tetraedrul MNOP este
2. Fie tetraedrul MNOP. Enumeraţi: a) muchiile tetraedrului; b) vîrfurile tetraedrului;
c) triunghiurile feţelor tetraedrului; d) înălţimile tetraedrului.
3. Completaţi:
a) se numeşte tetraedru regulat.
b) Proiecţia unui vîrf al tetraedrului regulat pe planul feţei opuse
lui
4. Completaţi: a) Piramida VABCD
b) Înălţimea piramidei VABCD

c) Piramida VABCDE
d) Înălţimea piramidei VABCDE
5. Completaţi: a) Piramida regulată
b) Proiecţia vîrfului piramidei regulate
c) Feţele laterale ale unei piramide regulate
6. Fie o piramidă regulată. Completaţi notaţiile:
a) h b) l c) R
d) ap e) ab
7. Reprezentaţi:
a) piramida triunghiulară regulată VABC;
b) înălţimea piramidei;
c) apotemele piramidei.
8. Enumeraţi elementele piramidei regulate VABC, reprezentate la ex. 7.
2. Poliedre. 2. Piramida 73
9. Reprezentaţi:
a) piramida regulată VABCD;
b) înălţimea piramidei;
c) apotemele piramidei.
10. Enumeraţi elementele piramidei regulate VABCD, reprezentate la ex. 9.
11. Reprezentaţi иbul ABCDMNOP.

a) Construiţi piramida VABCD, unde V
este centrul pătratului MNOP.
b) Construiţi înălţimea piramidei.
c) Aflaţi lungimile muchiilor laterale
ale piramidei, dacă AB = 8 cm.
12. Prisma ABCA1B1C1 are feţele laterale pătrate. a) Construiţi piramida VABC, unde V
este centrul triunghiului A1B1C1. b) Construiţi înălţimea piramidei. c) Aflaţi lungimile
muchiilor laterale ale piramidei, dacă AB = 12 cm.
13. ABCDA1B1C1D1 este un paralelipiped dreptunghic и dimensiunile a, b, c.

a) Construiţi piramida VABCD, unde V este centrul dreptunghiului A1B1C1D1.
b) Construiţi înălţimea piramidei. c) Aflaţi lungimile muchiilor laterale ale piramidei,
dacă a = 8 cm, b = 12 cm, c = 15 cm.
14*. Prisma ABCA1B1C1 are feţele laterale pătrate и AB = 18 cm.
a) Aflaţi A1A şi A1C. b) Aflaţi înălţimea din B a piramidei A1ABC.
15*. ABCDMNOP este иb. AB = 9 cm. a) Aflaţi lungimile laturilor triunghiului MBD.
b) Aflaţi înălţimea din A a tetraedrului MABD.
16*. ABCDA1B1C1D1 este un paralelipiped dreptunghic и dimensiunile a, b, c.

a) Aflaţi A1B şi A1D, dacă a = 6 cm, b = 10 cm, c = 12 cm.
b) Aflaţi înălţimea din A a tetraedrului A1ABD.
2 Piramide regulate partiиlare. Relaţii între elemente
V
Piramida triunghiulară regulată. Fie piramida triunghiulară
regulată VABC. Triunghiul ABC este echilateral, AB = BC = AC
= l; VA = VB = CV = m; O = pr(ABC) V, VO = h; VD = VE = VF =
m
ap; OA = OB = OC = R – raza cerиlui cirиmscris; OD = OE = OF m
– – a
= ab = 0,5R – raza cerиlui înscris. l = R√ 3 , R = 0,(3)l√ 3 .
p M
ap h
Măsura unghiului ODV = u1 este măsura unghiului format de C E
B
O
feţele laterale и planul bazei. Măsura unghiului OCV = u2 R l
este măsura unghiului format de muchiile laterale и planul ba- F D
ab
zei. Unghiul AMC este unghi plan corespunzător unghiului di- A
edru format de două feţe laterale. Se ţine cont că triunghiul AMC este isoscel и baza
AC şi triunghiul VAB are AM ∙ m = ap l.
V
V V
u3
h ap h m ap m
u1 u2
O ab D O C D B C A
R 0,5l
V
Piramida patrulateră regulată. Fie piramida patrulateră
regulată VABCD. ABCD este pătrat, AB = BC = CD = AD
= l; VA = VB = CV = VD = m; O = pr(ABC) V, VO = h; VE =
VF = VG = VH = ap; OA = OB = OC = OD = R – raza cer- m m
иlui cirиmscris pătratului ABCD; OE = OF = OG = OH ap m
– – M h C ap
= ab = 0,5l – raza cerиlui înscris. l = R√ 2 , R = 0,5l√ 2 . G
Măsura unghiului OEV = u1 este măsura unghiului for- R F
D O R
mat de feţele laterale и planul bazei. Măsura unghiului ab B
OCV = u2 este măsura unghiului format de muchiile late- H
E
l
rale и planul bazei. Unghiul AMC este unghi plan cores- A
punzător unghiului diedru format de două feţe laterale. Se ţine cont că triunghiul AMC
este isoscel и baza AC şi triunghiul VAD are AM ∙ m = ap l.
V V
V V
M u4
m u3
h h m ap
ap
u1 u2
O ab E O B E B C A H F
R 0,5l
Exerciţii
V
1. VABC este o piramidă regulată. Reprezentaţi triunghiurile
dreptunghice care permit formularea relaţiilor dintre elementele
piramidei. Completaţi: a) relaţia dintre h, ap şi ab;
b) relaţia dintre h, m şi R; c) relaţia dintre m, ap şi 0,5l. m
m
ap
M
ap h
E
C O B
R l
F D
ab
A
2. VABC este o piramidă regulată. Completaţi tabelul:
l h ap ab m R
20 26
8 6
58 40
12 9
V
3. VABCD este o piramidă regulată. Reprezentaţi triun-
ghiurile dreptunghice ce permit formularea relaţiilor dintre
elementele piramidei. Completaţi:a) relaţia dintre h, ap şi ab;
b) relaţia dintre h, m şi R; c) relaţia dintre m, ap şi 0,5l. m m
ap m
M hC ap
G
R F
D O R
ab B
H l
E
A
4. VABCD este o piramidă regulată. Completaţi tabelul:
l h ap ab m R
20 12
48 14
40 21
15 9
5. VABC este o piramidă regulată. Aflaţi cosinusul unghiului format planul unei feţe
laterale и planul bazei piramidei, dacă:
a) m = 26 şi l = 20; b) h = 8 şi R = 6; c) ap = 58 şi ab = 40; d) h = 12 şi ab = 9.
6. În condiţiile ex. 5, aflaţi cosinusul unghiului format de o muchie laterală и planul

bazei piramidei.
7. VABCD este o piramidă regulată. Aflaţi cosinusul unghiului format planul unei feţe
laterale и planul bazei piramidei, dacă:
a) m = 20 şi R = 12; b) h = 48 şi R = 14; c) l = 40 şi ap = 21; d) ap = 15 şi ab = 9.
8. În condiţiile ex. 7, aflaţi cosinusul unghiului format de o muchie laterală и planul

bazei piramidei.
9*. În condiţiile ex. 5, aflaţi cosinusul unghiului diedru format de două feţe laterale.
10*. În condiţiile ex. 7, aflaţi cosinusul unghiului diedru format de două feţe laterale
opuse.
11*. VABCD este o piramidă regulată и măsura unghiului diedru format de feţele late-
rale opuse de 60° şi ab = 5 cm. Aflaţi celelalte elemente ale piramidei.
3 Desfăşurarea piramidei. Aria laterală. Aria totală
Desfăşurarea tetraedrului regulat. Toate feţele tetraedrului regulat, inclusiv baza,
B
C C sînt triunghiuri echilaterale и
C laturile de lungimi l. Aria unui
2 –
triunghi este 0,25l √ 3 . Aria la-
terală
D
Al = suma ariilor feţelor late-
B A 2 – 2 –
D rale = 3 ∙ 0,25l √ 3 = 0,75l √ 3 .
2 –
Aria bazei este Ab = 0,25l √ 3 .
A Aria totală
2 –
C At = Al + Ab = l √ 3 .
Desfăşurarea piramidei triunghiulare regulate. Feţele laterale sînt triughiuri isos-
V cele и baza de lungime l şi
înălţimea corespunzătoare
C C ei ap (apotema piramidei).
V
Aria laterală Al = suma
ariilor feţelor laterale = pe-
rimetrul bazei × apotema
piramidei : 2 = 0,5 Pb ∙ ap =
A B 1,5lap. Aria bazei este
2 –
Ab = 0,25l √ 3 .
C B Aria totală
At = Al + Ab = D
2 –
A 3,5lap + 0,25l √ 3 .
C
V
Desfăşurarea prismei patrulatere regulate. Feţele
laterale sînt triughiuri isoscele и baza V
de lungime l şi înălţimea corespun- D C
zătoare ei ap (apotema piramidei).
Aria laterală Al = suma ariilor fe-
C
ţelor laterale = perimetrul ba- A B
zei × apotema piramidei : 2 = D
B
0,5 Pb ∙ ap = 2lap. Aria bazei
2
este Ab = l . Aria totală A
2
At = Al + Ab = 2lap + l . D C
Aria laterală a unei piramide, Al, este suma ariilor feţelor laterale ale piramidei.
Aria totală a piramidei este At = Al + Ab.
Teoremă. 1) Aria laterală a unei piramide regulate este Al = 0,5 ∙ Pb ap. Aria totală
a piramidei regulate este At = 0,5 Pb ∙ ap + Ab. 2) Tetraedrul regulat are Al = 0,75l
2 – 2 –
√ 3 şi At = l √ 3 . 3) Piramida triunghiulară regulată are Al = 1,5lap şi At = 3,5lap
2 – 2
+ 0,25l √ 3 . 4) Piramida patrulateră regulată are Al = 2lap şi At = 2lap + 0,25l .
Exerciţii
1. ABCD este un tetraedru regulat. Desfăşuraţi tetraedrul и:

a) AB = 2 cm; b) AB = 3 cm; c) AB = 4 cm.
2. Aflaţi aria totală a tetraedrului regulat ABCD и: a) AB = 2 cm; b) AB = 3 cm;

c) AB = 4 cm; c) AB = 5 cm.
3. Completaţi:
a) Aria laterală a unei piramide
b) Aria totală a piramidei
c) Aria laterală a unei piramide regulate este
d) Aria totală a piramidei regulate
4. Completaţi:
a) Piramida triunghiulară regulată are Al = şi At =
b) Piramida patrulateră regulată are Al = şi At =
5. VABCD este o piramidă regulată. Desfăşuraţi piramida, dacă:
a) l = 2 cm, m = 2,5 cm; b) l = 2,5 cm, m = 3 cm; c) l = 3 cm, m = 3,5 cm.
6. VABCD este o piramidă regulată. Aflaţi Al şi At, dacă: a) l = 3 cm şi ap = 4 cm;
b) l = 8 cm şi ap = 9 cm; c) l = 9 cm şi ap = 12 cm; d) l = 5 cm şi ap = 8 cm.
7. VABC este o piramidă regulată. Aflaţi Al şi At, dacă: a) l = 12 cm şi ap = 9 cm;

b) l = 14 cm şi ap = 12 cm; c) l = 11 cm şi ap = 15 cm; d) l = 6 cm şi ap = 10 cm.
8. ABCDMNOP este иb. a) Aflaţi At a tetraedrului MABD, dacă AB = 8 cm. b) Aflaţi

At a tetraedrului MABD, dacă AB = 10 cm. c) Aflaţi At a tetraedrului MABD, dacă
AB = 11 cm.
9. ABCDMNOP este иb şi V este centrul pătratului MNOP. Aflaţi Al şi At, dacă:

a) AB = 5 cm; b) AB = 8 cm; c) AB = 12 cm; d) AB = 15 cm.
10. Prisma ABCA1B1C1 are feţele laterale pătrate. Pentru tetraedrul A1ABC aflaţi Al şi
At, dacă: a) AB = 12 cm; b) AB = 15 cm; c) AB = 18 cm; d) AB = 24 cm.
11. ABCDA1B1C1D1 este un paralelipiped dreptunghic и dimensiunile a, b, c. V este
centrul dreptunghiului A1B1C1D1. Pentru piramida VABCD aflaţi Al şi At, dacă:
a) a = 16 cm, b = 16 cm, c = 15 cm; b) a = 12 cm, b = 12 cm, c = 8 cm; c) a = 24 cm,
b = 24 cm, c = 35 cm.
12. ABCDA1B1C1D1 este un paralelipiped dreptunghic и dimensiunile a, b, c. Pentru

piramida A1ABC aflaţi Al şi At, dacă: a) a = 8 cm, b = 8 cm, c = 15 cm; b) a = 10 cm,
b = 10 cm, c = 24 cm; c) a = 9 cm, b = 9 cm, c = 40 cm.
13. ABCDA1B1C1D1 este un paralelipiped dreptunghic и dimensiunile a, b, c. Pentru

piramida A1ABCD aflaţi Al şi At, dacă: a) a = 6 cm, b = 11 cm, c = 8 cm;
b) a = 5 cm, b = 12 cm, c = 18 cm; c) a = 3 cm, b = 24 cm, c = 8 cm.
14*. VABCDEF este o piramidă regulată. Aflaţi Al şi At, dacă:

a) l = 8 cm şi h = 16 cm; b) m = 15 cm şi ab = 4 cm.
15*. VABCDEF este o piramidă и înălţimea VA. Aflaţi Al şi At, dacă: a) l = 5 cm şi

VA = 10 cm; b) l = 6 cm şi VA = 12 cm.
4 Secţiuni paralele и planul bazei. Tetraedre echivalente
Tetraedre asemenea. Două tetraedre sînt asemenea dacă feţele lor sînt triunghiuri
respectiv asemenea. Criteriul 3 de asemănare a triunghiurilor implică: două tetrae-
dre sînt asemenea dacă şi numai dacă au muchiile respectiv proporţionale. Valoarea
comună a rapoartelor muchiilor corespunzătoare este coeficientul de asemănare a
celor două două tetraedre.
C Teorema tetraedrelor asemenea. Prin intersectarea te-
traedrului ABCD и planul α paralel и (ABD) se obţine
D1 P1 B1 α
tetraedrul A1B1CD1. Conform teoremei fierăstrăului, tri-
A1
unghiurile ABD şi A1B1D1 au laturile respectiv paralele,
D
B (1). Teorema unghiurilor и laturile respectiv paralele
P implică: ∆ABD ~ ∆A1B1D1, (2).
Fie P = pr(ABC) C. Atunci, intersectînd dreapta PC и
A
planul α, se obţine P1 = prα C. Rezultă că PD || P1D1, (3).
Aplicînd teorema fundamentală a asemănării, rezultă: ∆ABC ~ ∆A1B1C, ∆BCD ~
∆B1CD1, ∆ACD ~ ∆A1CD1, (4), şi ∆CDP ~ ∆CD1P1, (5). (2) şi (4) implică: tetraedrele
ABCD şi A1B1CD1 sînt asemenea. Toate perechile de triunghiuri asemenea au acelaşi
coeficient de asemănare, (6). (5) şi (6) implică: coeficientul de asemănare a celor două
tetraedre este egal и raportul înălţimilor tetraedrelor.
Teorema tetraedrelor asemenea. Dacă se intersectează un tetraedru и un plan para-
lel и planul uneia dintre feţele sale, se obţine un tetraedru asemenea и cel dat. Coefi-
cientul de asemănare a celor două tetraedre este egal и raportul înălţimlor lor.
Principiul lui Cavalieri pentru tetraedre. Două tetraedre care au bazele conţinute de
acelaşi plan sînt astfel încît orice plan paralel и planul bazelor, care intersectează pe
una dintre ele, o intersectează şi pe cealaltă determinînd două triunghiuri echivalen-
te. Atunci cele două tetraedre sînt echivalente (au acelaşi volum).
C P Teorema tetraedrelor echivalente
Tetraedrele ABCD şi MNPQ au
D1 B1 Q1 N1 bazele echivalente şi conţinute de
A1 M1 b planul α, iar înălţimile corespun-
B N zătoare lor sînt egale. Un plan oa-
D Q recare b, paralel и α, intersectează
tetraedrele. Se formează două pe-
A M α rechi de tetraedre asemenea, avînd
acelaşi coeficient de asemănare, k.
Atunci, raportul ariilor triunghiurilor ABD şi A1B1D1 este egal и k2. De asemenea, ra-
portul ariilor triunghiurilor MNQ şi M1N1Q1 este egal и k2. Prin urmare, triunghiurile
A1B1D1 şi M1N1Q1 sînt echivalente. Conform principiului lui Cavalieri pentru tetrae-
dre, tetraedrele ABCD şi MNPQ sînt echivalente.
Teorema tetraedrelor echivalente. Două tetraedre и două feţe echivalente (au ace-
eaşi arie) şi înălţimile corespunzătoare lor egale, sînt echivalente (au acelaşi volum).
Exerciţii
1. Completaţi:
a) Două tetraedre sînt asemenea
b) Două tetraedre sînt asemenea dacă şi
c) este coeficientul de asemănare
a celor două
2. Se intersectează piramida VABC и două plane paralele и V
(ABC). Notaţi punctele de intersecţie и muchiile piramidei, res-
pectiv и M, N, O şi P, Q, R. Enumeraţi perechile de piramide
asemenea care se obţin.
C B
A
3. Se intersectează piramida VABC и două plane paralele и V
(ABC), astfel încît împart înălţimea din V în trei segmente con-
gruente. Notaţi punctele de intersecţie и muchiile piramidei,
respectiv и M, N, O şi P, Q, R. Enumeraţi coeficienţii de ase-
mănare pentru perechile de piramide asemenea ce rezultă.
C B
4. Completaţi:
A
Două tetraedre
sînt echivalente (au acelaşi volum). C1 B1
5. ABCA1B1C1 este o prismă. Construiţi diagonalele feţelor laterale. A1
a) Enumeraţi tetraedrele echivalente и o faţă ABC şi al patrulea
vîrf unul dintre punctele A1, B1, C1.
C
B
b) Enumeraţi tetraedrele echivalente и o faţă A1B1C1 şi al patrulea
A
vîrf unul dintre punctele A, B, C.
6. VABCD este o piramidă regulată. Construiţi diagonalele pătratului bazei. Enumeraţi
toate tetraedrele echivalente ce au cîte patru dintre vîrfurile piramidei.
7*. ABCDMNOP este иb. Enumeraţi toate tetraedrele echivalente и: P O

a) unul dintre vîrfuri M şi o faţă conţinută de (ABC). M
N
D
b) unul dintre vîrfuri A şi o faţă conţinută de (MNP). C
A B
c) unul dintre vîrfuri D şi o faţă conţinută de (ABM).
d) unul dintre vîrfuri M şi o faţă conţinută de (CDP).
8*. ABCDMNOP este paralelipiped. Enumeraţi toate tetrae- O N

P
drele echivalente и: M
a) tetraedrul MABC.
C
D B
A
b) tetraedrul MCDO.
9*. ABCA1B1C1 este o prismă. Construiţi diagonalele feţelor.

a) Enumeraţi piramidele echivalente и piramida ABCC1 и o faţă BCC1.
b) Enumeraţi piramidele echivalente и piramida CABA1 и o faţă ABA1.
c) Enumeraţi piramidele echivalente и piramida BACC1 и o faţă ACC1.
5 Volumul piramidei
Descompunerea prismei triunghiulare în tetraedre. Prisma dreaptă triunghiulară
ABCA1B1C1 se descompune în tetraedrele: C1ABA1, C1A1BB1, C1ABC.
C1 B1 C1 C1 B1 C1
A1 A1 A1
C B B B C B
A A A
Tetraedrul C1ABA1 poate fi considerat ca fiind piramida и vîrful C1 şi baza ABA1.
Atunci, înălţimea sa este d(C1, (ABA1)). Tetraedrul C1A1BB1 poate fi considerat ca fiind
piramida и vîrful C1 şi baza A1BB1. Atunci, înălţimea sa este d(C1, (A1BB1)). Deoarece
BAA1B1 este paraleogram (în partiиlar, dreptunghi), rezultă că ∆ABA1 ≡ ∆B1A1B şi
(ABA1) = (A1BB1), de unde d(C1, (ABA1)) = d(C1, (A1BB1)). Prin urmare, tetraedrele
C1ABA1 şi C1A1BB1 sînt echivalente, (*).
Tetraedrul C1A1BB1 poate fi considerat ca fiind piramida и vîrful B şi baza A1B1C1.
Atunci, înălţimea sa este d(B, (A1B1C1)). Tetraedrul C1ABC poate fi considerat ca fiind
piramida и vîrful C1 şi baza ABC. Atunci, înălţimea sa este d(C1, (ABC)). ∆A1B1C1
≡ ∆ABC deoarece triunghiurile bazelor prismei sînt congruente şi d(B, (A1B1C1)) =
d(C1, (ABC)) = înălţimea prismei. Prin urmare, tetraedrele C1A1BB1 şi C1ABC sînt
echivalente, (**).
(*) şi (**) implică: tetraedrele C1ABA1, C1A1BB1 şi C1ABC sînt echivalente. Prin urma-
re, volumul fiecăruia este a treia parte din volumul prismei ABCA1B1C1.
Teorema volumului tetraedrului. Orice prismă triunghiulară se descompune în trei
tetraedre echivalente.
1
Corolar. Volumul piramidei triunghiulare VABC este 3 hAABC (o treime din produ-
sul înălţimii и aria bazei piramidei).
Volumul unei piramide. Piramida VABCD se poate descompune în două piramide
triunghiulare avînd aceeaşi înălţime. O variantă de descompunere este ilustrată mai
jos. V V V
Rezultă că: volumul piramidei
ABCD = volumul piramidei
VADC + volumul piramidei
C
B
C C
B VABC =
1 1
3
hAADC + 3 hAABC=
D D 1 1
A A A 3
h(AADC + AABC) = 3 hAABCD.
Analog se arată că orice piramidă se descompune în piramide triunghiulare и aceeaşi
înălţime şi se obţine un rezultat asemănător.
Teorema volumului piramidei. Volumul piramidei и înălţimea h şi aria bazei Ab
1
este 3 hAb.
Exerciţii
1. Completaţi:
a) Orice prismă triunghiulară se descompune
b) Volumul piramidei triunghiulare VABC
c) Volumul piramidei и înălţimea şi aria bazei

2. Aflaţi volumul piramidei patrulatere и baza un pătrat, dacă: a) h = 5 cm şi l = 6 cm;
b) h = 12 cm şi l = 4 cm; c) h = 15 cm şi l = 7 cm; d) h = 16 cm şi l = 8 cm.
3. Aflaţi volumul piramidei triunghiulare и baza un triunghi echilateral, dacă:

a) h = 11 cm şi l = 3 cm; b) h = 8 cm şi l = 5 cm;
c) h = 14 cm şi l = 4 cm; d) h = 18 cm şi l = 9 cm.
4. Aflaţi volumul piramidei hexagonale и baza un hexagon regulat, dacă:

a) h = 13 cm şi l = 2 cm; b) h = 15 cm şi l = 4 cm;
c) h = 16 cm şi l = 6 cm; d) h = 11 cm şi l = 3 cm.
5. Aflaţi volumul piramidei patrulatere и baza un paralelogram и laturile de lungimi a,

b şi un unghi de măsură u, dacă: a) a = 5 cm, b = 7 cm, u = 45° şi h = 15 cm; b) a = 4
cm, b = 9 cm, u = 30° şi h = 18 cm; c) a = 6 cm, b = 9 cm, u = 60° şi h = 20 cm.
6. Aflaţi volumul piramidei patrulatere и baza un romb и diagonalele de lungimi a şi
b, dacă: a) a = 8 cm, b = 12 cm şi h = 21 cm; b) a = 6 cm, b = 10 cm şi h = 14 cm; c) a
= 12 cm, b = 7 cm şi h = 13 cm.
7. Aflaţi volumul unei piramide patrulatere regulate, dacă: a) m = 29 cm şi R = 20 cm;

b) l = 12 cm şi ap = 10 cm; c) m = 50 cm şi l = 28 cm.
8. Aflaţi volumul unei piramide triunghiulare regulate, dacă: a) m = 36 cm şi R = 9 cm;

b) l = 8 cm şi ap = 12 cm; c) m = 28 cm şi l = 12 cm.
9. Piramida VABC are înălţimea VA şi baza un triunghi dreptunghic и ipotenuza BC.

Aflaţi volumul piramidei и: a) VA = 12 cm, AB = 4 cm şi AC = 5 cm; b) VA = 21 cm,
AB = 6 cm şi AC = 12 cm; c) VA = 18 cm, AB = 7 cm şi AC = 13 cm.
10. Piramida VABCD are muchiile laterale congruente şi baza un dreptunghi. Aflaţi
volumul piramidei и: a) VA = 36 cm, AB = 15 cm, BC = 10 cm;
b) VA = 25 cm, AB = 12 cm, BC = 8 cm; c) VA = 24 cm, AB = 8 cm, BC = 6 cm.
11*. Aflaţi volumul unui tetraedru regulat и muchiile de: a) 12 cm; b) 15 cm; c) 8 cm.
12*. Piramida regulată VABCD и VAC triunghi echilateral и laturile de 20 cm. Aflaţi
volumul piramidei.
13*. Aflaţi volumul piramidei regulate VABC и AB = 6 cm şi unghiul format de o faţă

laterală и planul bazei de 60°.
14*. Piramida VABCD are baza un trapez и AD = DC = BC = 6 cm şi AB = 12 cm.

Aflaţi volumul piramidei, dacă muchiile laterale ale piramidei sînt congruente şi VA =
10 cm.
15*. Piramida VABC are înălţimea VA. VBC triunghi echilateral, iar ABC este triunghi
dreptunghic и unghiul drept A. Aflaţi volumul piramidei dacă AB = 6 cm.
1. ABCD este un tetraedru regulat. Desfăşuraţi tetraedrul, dacă:

a) AB = 2,5 cm; b) AB = 3,5 cm.
2. Desfăşuraţi piramida regulată VABC, dacă:

a) m = 4 cm şi l = 6 cm; b) m = 3,5 cm şi l = 5,5 cm.
3. Desfăşuraţi piramida regulată VABCD, dacă: a) m = 3,5 cm şi l = 5 cm; b) m = 4 cm
şi l = 5,5 cm.
4. VABC este o piramidă regulată. Completaţi tabelul:
l h ap ab m R
40 29
45 28
5. VABCD este o piramidă regulată. Completaţi tabelul:
l h ap ab m R
15 8
56 53
6. Pentru piramida regulată VABC de la ex. 4 aflaţi Al, At şi V .
7. Pentru piramida regulată VABCD de la ex. 5 aflaţi Al, At şi V .
8. Piramida VABCD are baza un dreptunghi и dimensiunile a şi b. Muchiile laterale

sînt congruente. Aflaţi Al, At şi V, dacă:
a) a = 40 cm, b = 16 cm şi VA = 29 cm; b) a = 30 cm, b = 16 cm şi VA = 17 cm.
9. Piramida VABCD are baza un romb и înălţimea VO, O – intersecţia diagonalelor

rombului. Aflaţi Al, At şi V, dacă: a) AC = 16 cm, BD = 30 cm şi VB = 39 cm;
b) AC = 14 cm, BD = 48 cm şi VB = 30 cm.
10*. Prisma ABCA1B1C1 are feţele laterale pătrate. Pentru tetraedrul A1ABC aflaţi Al,
At şi V, dacă: a) AB = 24 cm; b) AB = 28 cm.
11*. ABCDMNOP este un paralelipiped dreptunghic и dimensiunile a, b, c. V
este centrul dreptunghiului MNOP. Pentru piramida VABCD aflaţi Al, At şi
V , dacă: a) a = 10 cm, b = 10 cm, c = 12 cm; b) a = 14 cm, b = 14 cm, c = 24 cm.
12*. ABCDA1B1C1D1 este un paralelipiped dreptunghic и dimensiunile a, b, c. Pentru

piramida A1ABCD aflaţi Al, At şi V , dacă: a) a = 5 cm, b = 9 cm, c = 12 cm;
b) a = 7 cm, b = 10 cm, c = 24 cm.
13*. Piramida VABC are înălţimea VA şi baza un triunghi echilateral. Aflaţi Al,At şi
V , dacă: a) VA = 24 cm şi AC = 10 cm; b) VA = 40 cm şi AC = 9 cm.
–
14*. Piramida VABCD are baza un romb и înălţimea VA. Aflaţi V, dacă AC = 18√ 3 cm,
VA = 12 cm şi m(ÐBAC) = 60°.
15*. Piramida VABCD are baza un trapez înscris într-un cerc и diametru AB. Muchiile
–
laterale ale piramidei sînt congruente. Aflaţi V, dacă AD = 16 cm, BD = 16√ 3 cm şi VA
formează и planul bazei un unghi de 60°.
Evaluare
I II
1. Desfăşuraţi un tetraedru regulat и mu- 1. Desfăşuraţi un tetraedru regulat и mu-
10
chiile de 2,7 cm. chiile de 3,2 cm.
2. Aflaţi volumul unei piramide и baza 2. Aflaţi volumul unei piramide и baza
un pătrat и laturile de 15 cm şi înălţimea 20 un pătrat и laturile de 16 cm şi înălţimea
piramidei de 18 cm. piramidei de 21 cm.
3. Aflaţi volumul unei piramide и baza 3. Aflaţi volumul unei piramide и baza
un triunghi echilateral и laturile de 12 20 un triunghi echilateral и laturile de 8 cm
cm şi înălţimea piramidei de 20 cm. şi înălţimea piramidei de 15 cm.
4. O piramidă patrulateră regulată are 4. O piramidă patrulateră regulată are
h = 12 cm şi ab = 5 cm. Aflaţi: h = 15 cm şi ab = 8 cm. Aflaţi:
a) aria laterală a piramidei; a) aria laterală a piramidei;
15
b) aria totală a piramidei; b) aria totală a piramidei;
c) volumul piramidei. c) volumul piramidei.
5. O piramidă triunghiulară regulată are 5. O piramidă triunghiulară regulată are
l = 24 cm şi m = 37 cm. Aflaţi: l = 18 cm şi m = 41 cm. Aflaţi:
a) aria laterală a piramidei; 15 a) aria laterală a piramidei;
6. Piramida VABCD are baza un drept- 6. Piramida VABCD are baza un drept-
unghi. Muchiile laterale sînt congruente. 20 unghi. Muchiile laterale sînt congruente.
VA = 68 cm, AB = 64 cm, BC = 120 cm. VA = 37 cm, AB = 70 cm, BC = 24 cm.
Aflaţi: Aflaţi:
a) aria laterală a piramidei; a) aria laterală a piramidei;
2 Poliedre. 3. Trunchiul de piramidă
1 Elementele unui trunchi de piramidă
V Intersectînd piramida VABC
V
hp cu planul α || (ABC) se obţine
C1 O1 B1 α C1 B1 α
O1
ABCA1B1C1 un trunchi de pira
A1 A1 midă de înălţime ht şi piramida
C1 B VA1B1C1 de înălţime hp. Pira
B O1 1
C A1
O htr mida iniţială şi noua piramidă
C
B sînt asemenea şi coeficientul
A
O lor de asemănare este egal cu
raportul înălţimilor lor. Bazele
A celor două piramide sînt bazele
trunchiului de piramidă.
Înălţimea trunchiului de piramidă este distanţa de la un punct al planului bazei mici
pînă la planul bazei mari (distanţa de la punct la proiecţia sa pe planul bazei mari).
Trunchiul de piramidă regulată rezultă prin intersectarea unei piramide regulate cu
un plan paralel cu planul bazei. Bazele trunchiului de piramidă sînt determinate de
poligoane regulate cu acelaşi număr de laturi (triunghiuri echilaterale, pătrate, penta
goane regulate, hexagoane regulate etc.) şi muchiile lui laterale sînt congruente.
Teoremă. Trunchiul de piramidă ce provine dintr-o piramidă regulată are muchiile
congruente şi dreapta determinată de centrele cercurilor circumscrise poligoanelor ba
zelor trunchiului este perpendiculară pe planele bazelor. Feţele laterale ale unui trunchi
de piramidă regulată sînt trapeze isoscele congruente.
Elementele unui trunchi de piramidă regulată: ht – înălţimea este segmentul determi
nat de centrele bazelor trunchiului; lB – lungimea muchiilor bazei mari; lb – lungimea
muchiilor bazei mici; RB – raza cercului circumscris bazei mari a trunchiului de
piramidă; Rb – raza cercului circumscris bazei mici a trunchiului de piramidă; at –
apotema trunchiului de piramidă (înălţimea unei feţe laterale este înălţimea unui tra
pez isoscel); aB – apotema poligonului bazei mari (raza cercului înscris în poligonul
bazei mari); ab – apotema poligonului bazei mici (raza cercului înscris în poligonul
bazei mici).
lb ab
lb
Rb Rb ab lb Rb
ab
mt mt
at mt at mt mt
ht at h at
aB t at ht
RB at
RB
RB lB aB aB aB
aB lB lB
96 2. Poliedre. 3. Trunchiul de piramidă

Exerciţii
a) Înălţimea trunchiului de piramidă este
b) Trunchiul de piramidă regulată rezultă prin intersectarea
2. Completaţi:
a) Trunchiul de piramidă ce provine dintr-o piramidă regulată are
b) Feţele laterale ale unui trunchi de piramidă regulată
3. Completaţi semnificaţiile notaţiilor:

a) ht –
b) lB –
c) lb –
d) RB –
e) Rb –
f) at –
g) aB –
h) ab –
4. Completaţi:
a) Trunchiul de piramidă ABCDA1B1C1D1
b) Înălţimea trunchiului de piramidă ABCDA1B1C1D1
c) Trunchiul de piramidă ABCDEA1B1C1D1E1
d) Înălţimea trunchiului de piramidă ABCDEA1B1C1D1E1
2. Poliedre. 3. Trunchiul de piramidă 97

5. Reprezentaţi un trunchi
de piramidă triunghiulară
şi notaţi elementele trun-
chiului pe desen.
de piramidă patrulateră şi
notaţi elementele trunchiu-
lui pe desen.
7. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă regulată. Recunoaşteţi elementele trunchiu

lui care sînt elemente ale patrulaterului:
a) ABB1A1; b) ADD1A1, unde D este mijlocul [BC], iar D1 este mijlocul [B1C1].
8. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă regulată. Recunoaşteţi elementele trun

chiului care sînt elemente ale patrulaterului: a) ABB1A1; b) ACC1A1; c) EFF1E1, unde E
este mijlocul [AB], F este mijlocul [CD], E1 este mijlocul [A1B1], iar F1 este mijlocul
[C1D1].
de piramidă hexagonală
regulată şi notaţi elemen-
tele trunchiului pe desen.
10. ABCDEFA1B1C1D1E1F1 este un trunchi de piramidă regulată. Recunoaşteţi elemen

tele trunchiului care sînt elemente ale patrulaterului: a) ABB1A1; b) ACC1A1;
c) ADD1A1; d) AEE1A1; e) GHH1G1, unde G este mijlocul [AB], H este mijlocul [DE],
G1 este mijlocul [A1B1], iar H1 este mijlocul [D1E1].

11*. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă regulată. Enumeraţi patrulaterele ce
se obţin prin intersectarea trunchiului cu un plan ce conţine înălţimea trunchiului şi una
dintre diagonalele lui ABCD.
12*. Fie trunchiul de piramidă regulată ABCDEFA1B1C1D1E1F1. Enumeraţi patru

laterele ce se obţin prin intersectarea trunchiului cu un plan ce conţine înălţimea trun
chiului şi una dintre diagonalele lui ABCDEF.
–
13*. Aflaţi aria unuia dintre patrulaterele construite în ex. 11, dacă ht = 7√ 3 cm, AC =
24 cm şi un unghi are 60°.
14*. Aflaţi aria unuia dintre patrulaterele construite în ex. 12, dacă ht = 8 cm, AC = 14
–
√ 3 cm şi un unghi are 45°.

2 Relaţii între elementele trunchiului de piramidă regulată
Trunchiul de piramidă triunghiulară regulată. Fie trunchiul
de piramidă regulată ABCA1B1C1. Triunghiurile ABC şi A1B1C1
sînt echilaterale cu AB = lB şi A1B1 = lb; AA1 = BB1 = CC1 = mt;
l a
O şi O1 sînt centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor ABC C1 b E1 bB
O
şi A1B1C1, OO1 = ht; DD1 = EE1 = FF1 = at; OA = OB = OC = Rb F1 1 D 1
– – m A1 1
mt
t
RB; OD = OE = OF = aB = 0,5RB. lB = RB√ 3 , RB = 0,(3)lB√ 3 ; at
– – ht at
O1D1 = O1E1 = O1F1 = ab = 0,5Rb. lb = Rb√ 3 , Rb = 0,(3)lb√ 3 . C E B
Măsura unghiului ODD1 = u1 este măsura unghiului format RB O l
F D B
de feţele laterale cu planul bazei mari. Măsura unghiului OCC1
aB
= u2 este măsura unghiului format de muchiile laterale cu pla- A
nul bazei 0,5lb B
ab Rb D1 1
D1 C
mari. O 1 O1 1
mt mt
ht ht at ht ht at at
M u1 N u2 P
O D O C D B
aB – ab RB – Rb 0,5lB – 0,5lb
aB RB
0,5lB
Trunchiul de piramidă patrulateră regulată. Fie trunchiul de pi-
ramidă patrulateră regulată ABCDA1B1C1D1. ABCD şi A1B1C1D1
sînt pătrate, AB = lB şi A1B1 = lb; AA1 = BB1 = CC1 = DD1 = mt;
O şi O1 sînt centrele cercurilor circumscrise pătratelor ABCD şi
A1B1C1D1, OO1 = ht; EE1 = FF1 = GG1 = HH1 = at; OA = OB =
–
OC = OD = RB; OE = OF = OG = OH = aB = 0,5lB. lB = RB√ 2 , G1 C1 F
– D1 Rb O1 ab 1 B
RB = 0,(3)lB√ 2 ; O1E1 = O1F1 = O1G1 = O1H1 = ab = 0,5Rb. E 1
– – lb A1 1
H1
lb = Rb√ 2 , Rb = 0,(3)lb√ 2 . Măsura unghiului ODD1 = u1 mt C at m
G h F t
este măsura unghiului format de feţele laterale cu pla- aB t at
RB
nul bazei mari. Măsura unghiului OCC1= u2 este măsu- D O
B
ra unghiului format de muchiile laterale cu planul bazei mari. H a B
l
0,5lb B E B
ab Rb S1 1 A
O1 E1 O1 D1
at mt at mt
ht ht ht ht at
M u1 N u2 P
O E O D E B
aB – ab RB – Rb 0,5lB – 0,5lb
aB RB 0,5lB
Teoremă. Relaţii între elementele trunchiului de piramidă regulată: ht şi aB – ab sînt

lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic cu ipotenuza de lungime at; ht şi RB –
Rb sînt lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic cu ipotenuza de lungime mt;
at şi 0,5lB – 0,5lb sînt lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic cu ipotenuza de
lungime mt.

Exerciţii
1. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă regulată. Reprezen-

taţi triunghiurile dreptunghice care permit formularea relaţiilor
dintre elementele trunchiului. Completaţi:a) relaţia dintre ht, at şi
aB – ab; b) relaţia dintre ht, mt şi RB – Rb; l a
C1 b E1 bB
c) relaţia dintre mt, at şi 0,5lB – 0,5lb. O
Rb F1 1 D 1
mt
1
A1 mt
at at
ht
E B
C
RB O lB
F D
aB
A
2. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă regulată. Completaţi tabelul:

şi aflaţi lB.
lb lB– lb ht at aB– ab mt RB – Rb
18 20 26
12 8 10
6 80 58
12 12 13
3. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă regulată.

Reprezentaţi triunghiurile dreptunghice care permit for-
mularea relaţiilor dintre elementele piramidei.
Completaţi: a) relaţia dintre ht, at şi aB – ab;
b) relaţia dintre ht, mt şi RB – Rb;
c) relaţia dintre mt, at şi 0,5lB – 0,5lb. G1 C1 F
D1 Rb O1 ab 1 B
E 1
lb A1 1
mt H1 C at m
G h F t
aB t at
D RB O
B
aB
H lB
E
A

4. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă regulată. Completaţi tabelul:
lb lB– lb ht at aB– ab mt RB – Rb şi aflaţi lB.
16 24 20
12 48 50
20 40 21
4 9 15
5. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă regulată. Aflaţi cosinusul unghiului format

de planul unei feţe laterale cu planul bazei trunchiului, dacă:
a) at = 15 şi ht = 12; b) at = 12 şi ht = 9; c) at = 19 şi ht = 11; d) at = 22 şi ht = 14.
6. În condiţiile ex. 5, aflaţi cosinusul unghiului format de o muchie laterală cu planul

bazei mari a trunchiului de piramidă regulată.
7*. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă regulată. Aflaţi cosinusul unghiului

format de planul unei feţe laterale cu planul bazei trunchiului, dacă:
a) at = 21 şi ht = 15; b) at = 25 şi ht = 16; c) at = 18 şi ht = 14; d) at = 31 şi ht = 24.

8*. În condiţiile ex. 7, aflaţi cosinusul unghiului format de o muchie laterală cu planul
bazei mari a trunchiului de piramidă regulată.
9*. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă regulată. Trapezul ACC1A1 are înăl
–
ţimea 6 cm, AC = 14√ 3 cm şi unghiul A de 60°. Aflaţi elementele necunoscute ale

3 Desfăşurarea trunchiului de piramidă. Aria laterală. Aria totală
Desfăşurarea trunchiului de piramidă triunghiulară regulată. Feţele laterale ale
C1 C1 C1
trunchiului sînt trapeze
isoscele cu bazele de lun-
C C gimi l , l , iar înălţimile a .
b B t
A1 B1 Aria laterală Al = suma
l a ariilor feţelor laterale =
C1 b E1 bB (perimetrul bazei mari + peri
O
Rb F1 1 D 1
mt A1 1
mt B
metrul bazei mici) × apotema
A
at trunchiului : 2 = 0,5(PB + Pb) ∙
ht at
E B
at = 1,5(lB + lb)at. Ariile bazelor
C
RB
trunchiului de piramidă sînt
F O
D
lB 2 – 2 –
AB = 0,25(lB) √ 3 şi Ab = 0,25(lb) √ 3 .
aB
A Aria totală a trunchiului de piramidă
C
este At = Al + AB + Ab =
2 – 2 –
1,5(lB + lb)at + 0,25(lB) √ 3 + 0,25(lb) √ 3 .
Desfăşurarea trunchiului de piramidă patrulateră regulată. Feţele laterale ale trun
chiului sînt trapeze isoscele D
cu bazele de lungimi lb şi lB, D1
cu înălţimile at. Aria laterală D C1
D1 1
Al = (perimetrul bazei mari + C1
perimetrul bazei mici) × apote-
D A1 B1 C
ma trunchiului : 2 = G1 C1 F
0,5(PB + Pb) ∙ at = 2(lB + lb)at. D1 Rb O1 ab 1 B
E 1
lb A1 1
Ariile bazelor trunchiului de mt H1 C at m A B
piramidă sînt G h a F t
aB t
t
2 2 D RB O
AB = (lB) şi Ab = (lb) . B
aB
Aria totală a trunchiului de H
E B
l
piramidă este D C
A
At = Al + AB + Ab =
2 2
At = Al + Ab = 2(lB + lb)at + (lB) + (lb) .
Aria laterală a unui trunchi de piramidă, Al, este suma ariilor feţelor laterale ale
Aria totală a trunchiului de piramidă este At = Al + AB + Ab.
Teoremă. 1) Aria laterală a unei piramide regulate este Al = 0,5(PB + Pb) ∙ at. Aria
totală a trunchiului de piramidă regulată este At = 0,5(PB + Pb) ∙ at + AB + Ab.
2) Trunchiul de piramidă triunghiulară regulată are ariile
2 – 2 –
Al = 1,5(lB + lb)at şi At = 1,5(lB + lb)at + 0,25(lB) √ 3 + 0,25(lb) √ 3 .
4) Trunchiul de piramidă patrulateră regulată are ariile
2 2
Al = 2(lB + lb)at şi At = 2(lB + lb)at + (lB) + (lb) .

Exerciţii
1. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă regulată. Desfăşuraţi trunchiul de piramidă

regulată, care se obţine din tetraedrul regulat VABCD cu: a) AB = 4 cm, dacă AA1 = 3
cm; b) AB = 5 cm, dacă AA1 = 2 cm; c) AB = 6 cm, dacă AA1 = 2,5 cm.
2. Aflaţi aria totală a trunchiului de piramidă ce se obţine dintr-un tetraedru regulat la

ex. 1.
3. Completaţi:
a) Aria laterală a unui trunchi de piramidă
b) Aria totală a trunchiului de piramidă
c) Aria laterală a unui trunchi de piramidă regulată este
d) Aria totală a unui trunchi de piramidă regulată

4. Completaţi:
a) Trunchiul de piramidă triunghiulară regulată are Al = şi
At =
b) Trunchiul de piramidă patrulateră regulată are Al = şi
At =
5. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă ce se obţine din piramida regulată VA-
BCD cu [VA] ≡ [AB]. Desfăşuraţi trunchiul de piramidă cu:
a) AB = 4 cm şi AA1 = 3 cm; b) AB = 5 cm şi AA1 = 2,5 cm;
c) AB = 6 cm şi AA1 = 2 cm; d) AB = 4,5 cm şi AA1 = 2 cm.
6. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă regulată. Aflaţi Al şi At, dacă:

a) lB = 6 cm, lb = 2 cm şi at = 4 cm; b) lB = 12 cm, lb = 4 cm şi at = 5 cm;
c) lB = 13 cm, lb = 4 cm şi at = 6 cm; d) lB = 15 cm, lb = 8 cm şi at = 9 cm.
7. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă regulată. Aflaţi Al şi At, dacă:

a) lB = 10 cm, lb = 3 cm şi at = 7 cm; b) lB = 15 cm, lb = 2 cm şi at = 12 cm;

8*. VABC este o piramidă cu ABC triunghi echilateral şi înălţimea VA. ABCA1B1C1 este
un trunchi de piramidă ce se obţine din piramidă. Aflaţi At, dacă:
a) AB = 8 cm, VA = 12 cm şi AA1 = 5 cm; b) AB = 9 cm, VA = 14 cm şi AA1 = 8 cm;
c) AB = 6 cm, VA = 10 cm şi AA1 = 3 cm; d) AB = 5 cm, VA = 18 cm şi AA1 = 8 cm.
9*. VABC este o piramidă cu ABC triunghi dreptunghic isoscel cu ipotenuza BC şi

înălţimea piramidei este VA. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă ce se obţine din
piramida VABC. Aflaţi At, dacă:

10*. VABCD este o piramidă cu ABCD pătrat şi înălţimea piramidei este VA. Din pira
mida VABCD se obţine ABCDA1B1C1D1 un trunchi de piramidă. Aflaţi At, dacă:
11*. VABCD este o piramidă cu ABCD romb şi înălţimea piramidei este VA. Din pira
mida VABCD se obţine trunchiul de piramidă ABCDA1B1C1D1 prin intersectarea ei cu
un plan paralel cu (ABC) la distanţa de 0,(6)VA. Aflaţi At, dacă AC = 24 cm, BD = 10
cm, VA = 15 cm.

4 Volumul trunchiului de piramidă
V Piramide asemenea. Fie piramida VABCD. Un plan paralel cu
planul bazei intersectează muchiile laterale VA, VB, CV, VD res
D1
C1 pectiv în punctele A1, B1, C1, D1. Se obţin perechile de tetraedre
B1
asemenea: VABC şi VA1B1C1; VACD şi VA1C1D1. Pentru cele două
A1 C perechi de tetraedre asemenea coeficientul de asemănare este
D d(V, (ABC))
B
d(V, (A1B1C1)) = k. Prin urmare, piramidele VABCD şi VA1B1C1D1
A se descompun în tetraedre respectiv asemenea. Raportul ariilor a
două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul coeficientului de asemănare implică:
AABC AACD AABC + AACD AABCD d(V, (ABC))
= = = = k 2, (1). Rezultă că d(V, (A B C )) ∙
AA B C AA C D AA B C + AA C D AA B C D
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1
1 1 1 1 1
AABCD VVABCD AVAB Suma ariilor feţelor VABC

= = k 3, (2). În plus, = = k 2.
AA B C D
1 1 1
VVA B C D
1 1 1 1 1
AVA B Suma ariilor feţelor VA1B1C1 1 1
Piramide asemenea. Două piramide sînt asemenea, dacă ele se descompun în tetra
edre asemenea avînd acelaşi coeficient de asemănare.
Teoremă. Raportul ariilor bazelor a două piramide asemenea = raportul ariilor lor
laterale = raportul ariilor lor totale = pătratul coeficientului de asemănare. Raportul
volumelor a două piramide asemenea = cubul coeficientului lor de asemănare.
Volumul trunchiului de piramidă este Vt = VVABCD – VVA B C D , (3). 1 1 1 1
VVABCD – VVA B C D
(3) implică = k 3 – 1, de unde Vt = (k 3 – 1)VVA B C D , (4).
1 1 1 1
VVA B C D 1 1 1 1
1 1 1 1
1 1
VVABCD = 3 hAABCD ; VVA B C D = 3 h1AA B C D ; ht = (k – 1)h1, (5).
1 1 1 1 1 1 1 1
h = d(V, (ABC)), h1 = d(V, (A1B1C1)).

1
(4) şi (5) implică: Vt = 3 ht(k 2 + k + 1)AA B C D , (6). 1 1 1 1
–––––
(1) implică AABCD = k 2AA B C D , kAA B C D = AABCDAA B C D , (7).
1 1 1 1 1 1 1 1 √ 1 1 1 1
1 –––––
(6) şi (7) implică: Vt = 3 ht(AABCD + AABCDAA B C D + AA B C D ).
√ 1 1 1 1 1 1 1 1
Se ţine cont că AABCD = AB şi AA B C D = Ab. Rezultă că: 1 1 1 1
–––
Vt = 0,(3)ht(AB + ABAb + Ab).
√
Teoremă. Volumul trunchiului de piramidă cu înălţimea ht şi ariile bazelor AB şi
Ab este
1 –––
Vt = 3 ht(AB + ABAb + Ab).
√

Exerciţii
1. Completaţi:
a) Două piramide sînt asemenea dacă
b) Raportul ariilor bazelor a două piramide asemenea =
c) Volumul trunchiului de piramidă
2. O piramidă de înălţime h se intersectează cu un plan paralel cu planul bazei. Aflaţi

aria totală a piramidei obţinute, dacă:
a) aria totală a piramidei este 1 236 cm2 şi noua piramidă are înălţimea 0,5h;
b) aria totală a piramidei este 5 310 cm2 şi noua piramidă are înălţimea 0,(3)h;
c) aria totală a piramidei este 384 cm2 şi noua piramidă are înălţimea 0,25h;
d) aria totală a piramidei este 5 200 cm2 şi noua piramidă are înălţimea 0,1h.

volumul trunchiului de piramidă care se obţine, dacă:
a) volumul piramidei este 2 568 cm3 şi noua piramidă are înălţimea 0,5h;
b) volumul piramidei este 1 512 cm3 şi noua piramidă are înălţimea 0,(3)h;
c) volumul piramidei este 960 cm3 şi noua piramidă are înălţimea 0,25h;
d) volumul piramidei este 3 000 cm3 şi noua piramidă are înălţimea 0,1h.
4. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă regulată. Aflaţi volumul trunchiului, dacă:

a) lB = 7 cm, lb = 3 cm şi ht = 8 cm; b) lB = 9 cm, lb = 4 cm şi ht = 6 cm;

5. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă regulată. Aflaţi volumul trunchiului,
dacă: a) lB = 11 cm, lb = 2 cm şi ht = 12 cm; b) lB = 6 cm, lb = 2 cm şi ht = 9 cm;
6. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă cu bazele triunghiuri dreptunghice isoscele.

Aflaţi volumul trunchiului cu înălţimea ht, dacă: a) AB = AC = 15 cm, A1B1 = 7 cm şi ht
= 8 cm; b) AB = AC = 21 cm, A1B1 = 5 cm şi ht = 6 cm; c) AB = AC = 16 cm, A1B1 = 6
cm şi ht = 9 cm; d) AB = AC = 24 cm, A1B1 = 8 cm şi ht = 15 cm.
7*. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă cu bazele dreptunghiuri. Aflaţi volu

mul trunchiului cu înălţimea ht, dacă: a) AB = 12 cm, BC = 8 cm, A1B1 = 3 cm şi ht = 12
cm; b) AB = 10 cm, BC = 6 cm, A1B1 = 5 cm şi ht = 13 cm; c) AB = 15 cm, BC = 9 cm,
A1B1 = 3 cm şi ht = 7 cm; d) AB = 18 cm, BC = 15 cm, A1B1 = 6 cm şi ht = 9 cm.
8*. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă cu bazele triunghiuri dreptunghice (unghiul

A este drept). Aflaţi volumul trunchiului, dacă: a) AB = 15 cm, AC = 21 cm, A1B1 = 5 cm
şi înălţimea piramidei din care provine trunchiul este de 24 cm; b) AB = 24 cm, AC = 12
cm, A1B1 = 6 cm şi înălţimea piramidei din care provine trunchiul este de 28 cm.

1. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă regulată. Completaţi tabelul:

lb lB– lb ht at aB– ab mt RB – Rb şi aflaţi lB.
12 12 20
6 20 29
2. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă regulată. Completaţi tabelul:

şi aflaţi lB.
–
8√ 2 16 20
20 48 50
3. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă regulată. Aflaţi:

a) at şi mt, dacă lB = 18 cm, lb = 12 cm şi trapezul ABB1A1 are unghiul A de 60°;
b) at şi mt, dacă lB = 18 cm, lb = 12 cm şi trapezul ABB1A1 are unghiul A de 45°.
4. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă regulată. Aflaţi:

a) at şi mt, dacă lB = 16 cm, lb = 12 cm şi trapezul ABB1A1 are unghiul A de 30°;
b) at şi mt, dacă lB = 20 cm, lb = 14 cm şi trapezul ABB1A1 are unghiul A de 45°.
5. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă ce se obţine din piramida regulată VA-

BCD cu [VA] ≡ [AB]. Desfăşuraţi trunchiul de piramidă cu:
a) AB = 6 cm şi AA1 = 3 cm; b) AB = 7 cm şi AA1 = 2 cm.

6. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă regulată. Aflaţi Al şi At, dacă:
a) lB = 15 cm, lb = 5 cm şi at = 8 cm; b) lB = 18 cm, lb = 3 cm şi at = 9 cm.
7. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă regulată. Aflaţi Al şi At, dacă:

a) lB = 25 cm, lb = 5 cm şi at = 12 cm; b) lB = 26 cm, lb = 11 cm şi at = 18 cm.

aria totală a piramidei obţinute, dacă:
a) aria totală a piramidei este 456 cm2 şi noua piramidă are înălţimea 0,5h;
b) aria totală a piramidei este 540 cm2 şi noua piramidă are înălţimea 0,(3)h.

volumul trunchiului de piramidă care se obţine, dacă:
a) volumul piramidei este 624 cm3 şi noua piramidă are înălţimea 0,5h;
b) volumul piramidei este 729 cm3 şi noua piramidă are înălţimea 0,(3)h.

10. Aflaţi volumul unui trunchi de piramidă triunghiulară regulată, dacă:
a) lB = 24 cm, lb = 15 cm, ht = 12 cm; b) lB = 12 cm, lb = 8 cm, ht = 15 cm.
11. Aflaţi volumul unui trunchi de piramidă patrulateră regulată, dacă:

a) lB = 28 cm, lb = 17 cm, ht = 8 cm; b) lB = 16 cm, lb = 12 cm, ht = 9 cm.
12*. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de piramidă cu bazele dreptunghiuri. Aflaţi volu

mul trunchiului cu înălţimea ht, dacă: a) AB = 24 cm, BC = 10 cm, A1B1 = 6 cm şi ht =
8 cm; b) AB = 20 cm, BC = 12 cm, A1B1 = 4 cm şi ht = 15 cm.
13*. ABCA1B1C1 este un trunchi de piramidă cu înălţimea AA1 şi bazele triunghiuri

dreptunghice (unghiul A este drept). Aflaţi At şi Vt , dacă AB = 30 cm, AC = 40 cm,
A1B1 = 6 cm şi înălţimea piramidei din care provine trunchiul este de 10 cm.

Evaluare
I II
1. Aflaţi volumul trunchiului de pirami 1. Aflaţi volumul trunchiului de piramidă
dă patrulateră regulată, dacă lB = 18 cm, 10 patrulateră regulată, dacă lB = 20 cm, lb =
lb = 16 cm, ht = 15 cm. 15 cm, ht = 12 cm.
2. ��
Aflaţi aria totală a trunchiului de pi 2. Aflaţi
��
aria totală a trunchiului de pi
ramidă patrulateră regulată, dacă lB = 25 20 ramidă patrulateră regulată, dacă lB = 24
cm, lb = 12 cm, at = 10 cm. cm, lb = 14 cm, at = 8 cm.
3. Aflaţi volumul trunchiului de piramidă 3. Aflaţi volumul trunchiului de piramidă
triunghiulară regulată, dacă lB = 16 cm, lb 10 triunghiulară regulată, dacă lB = 20 cm, lb
= 12 cm, ht = 18 cm. = 16 cm, ht = 15 cm.
4. ��
Aflaţi aria totală a trunchiului de pira 4. Aflaţi
��
aria totală a trunchiului de pira
midă triunghiulară regulată, dacă lB = 16 10 midă triunghiulară regulată, dacă lB = 18
cm, lb = 8 cm, at = 12 cm. cm, lb = 8 cm, at = 15 cm.
5. O piramidă de înălţime h se intersec 5. O piramidă de înălţime h se intersec
tează cu un plan paralel cu planul bazei. tează cu un plan paralel cu planul bazei.
Aflaţi aria totală a piramidei obţinute, 10 Aflaţi aria totală a piramidei obţinute,
dacă aria totală a piramidei este 288 cm2 dacă aria totală a piramidei este 324 cm2
şi noua piramidă are înălţimea 0,5h. şi noua piramidă are înălţimea 0,5h.
6. O piramidă de înălţime h se intersec 6. O piramidă de înălţime h se intersec
tează cu un plan paralel cu planul bazei. tează cu un plan paralel cu planul bazei.
Aflaţi volumul trunchiului de piramidă Aflaţi volumul trunchiului de piramidă
10
care se obţine, dacă volumul piramidei care se obţine, dacă volumul piramidei
este 1 280 cm3 şi noua piramidă are înăl este 1 024 cm3 şi noua piramidă are înăl
ţimea 0,25h. ţimea 0,25h.
7. Un trunchi de piramidă triunghiulară 7. Un trunchi de piramidă triunghiulară
regulată are lB = 29 cm, lb = 21 cm, mt = regulată are lB = 27 cm, lb = 23 cm, mt =
25 cm. Aflaţi at şi ht. 15 24 cm. Aflaţi a şi h .
t t
8. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de pi 8. ABCDA1B1C1D1 este un trunchi de pi

ramidă cu bazele dreptunghiuri. Aflaţi 15 ramidă cu bazele dreptunghiuri. Aflaţi
volumul trunchiului cu înălţimea ht, dacă volumul trunchiului cu înălţimea ht, dacă
AB = 32 cm, BC = 12 cm, A1B1 = 8 cm şi AB = 28 cm, BC = 16 cm, A1B1 = 7 cm şi
ht = 9 cm. ht = 10 cm.

3 Corpuri rotunde. 1. Cilindrul
1 Cilindrul circular drept. Elemente
Multe dintre obiectele din jur au forma unui cilindru circular drept.
Legătura dintre prisma dreaptă şi cilindrul circular drept.
O prismă regulată cu bazele poligoane cu 12 laturi aproximează mai bine un cilindru

circular drept decît una cu bazele poligoane cu 8 sau 6 laturi. O prismă regulată cu
bazele poligoane cu 100 de laturi aproximează cilindrul circular drept mult mai bine.
Legătura dintre prisma dreaptă şi cilindrul circular drept permite să identificăm: ba-
zele cilindrului – discuri circulare conţinute de plane paralele; înălţimea cilindrului –
distanţa dintre planele bazelor; dreapta ce conţine centrele bazelor este perpendiculară
pe planele lor.
Generarea cilindrului circular. Prin
rotaţia dreptunghiului ABCD în ju- D O′ C D O′ C D O′ C
rul axei OO′ se obţine un cilindru
circular drept cu secţiunea axială
dreptunghiul ABCD şi diametrul ba-
zelor AB, respectiv CD. În aceste
B A B A B
condiţii, [AD] şi [BC] sînt genera- A O O O
toare ale cilindrului.
Prin rotaţia dreptunghiului în jurul dreptei AD sau AB se obţine de fiecare dată un
cilindru circular drept.
Cilindrul circular drept: are planele bazelor perpen- O′
D C
diculare pe dreapta determinată de centrele bazelor;
bazele sînt discuri circulare de rază r = AO; gene- h bazele ci-
g – gene-
ratoarea AD are lungimea g (este numită tot generatoarea lindrului
ratoare); distanţa dintre baze este lungimea segmen- O
tului OO′ = h; cilindrul circular drept are g = h. A B
116 3.1 Corpuri rotunde. Cilindrul

Exerciţii
a) Cilindrul circular drept are planele bazelor
b) Bazele cilindrului circular drept
c) Cilindrul circular drept are g =
a) g – b) r – c) h –
3. Precizaţi ce se obţine rotind: a) un dreptunghi în jurul uneia dintre axele sale de
simetrie; b) un pătrat în jurul uneia dintre axele sale de simetrie; c) un dreptunghi în
jurul uneia dintre laturile sale.
4. Precizaţi ce se obţine rotind: a) în jurul axei sale o prismă triunghiulară regulată:

b) în jurul axei sale un cub; c) în jurul axei sale un paralelipiped dreptunghic; d) în
jurul axei sale o prismă hexagonală regulată.
5. Precizaţi ce se obţine rotind: a) în jurul uneia dintre muchiile sale laterale o prismă
triunghiulară regulată; b) în jurul uneia dintre muchiile sale laterale un cub; c) în jurul
uneia dintre muchiile sale laterale un paralelipiped dreptunghic.
6. Precizaţi ce se obţine rotind: a) în jurul uneia dintre muchiile bazei sale laterale un
cub; b) în jurul uneia dintre muchiile bazei sale laterale un paralelipiped dreptunghic.
3.1 Corpuri rotunde. Cilindrul 117

7. Precizaţi relaţiile dintre elementele: a) pătratului şi cele ale cilindrului ce se obţine
prin rotaţia lui în jurul uneia dintre axele sale; b) pătratului şi cele ale cilindrului ce
se obţine prin rotaţia lui în jurul uneia dintre laturile sale; c) dreptunghiului şi cele ale
cilindrului ce se obţine prin rotaţia lui în jurul uneia dintre axele sale; d) dreptunghiului
şi cele ale cilindrului ce se obţine prin rotaţia lui în jurul uneia dintre laturile sale.
8. Precizaţi relaţiile dintre elementele: a) cubului şi cele ale cilindrului ce se obţine

prin rotaţia lui în jurul uneia dintre axele sale; b) cubului şi cele ale cilindrului ce se
obţine prin rotaţia lui în jurul uneia dintre muchiile sale laterale; c) paralelipipedului
dreptunghic şi cele ale cilindrului ce se obţine prin rotaţia lui în jurul uneia dintre axele
sale; d) paralelipipedului dreptunghic şi cele ale cilindrului ce se obţine prin rotaţia lui
în jurul uneia dintre muchiile sale laterale.
9. Precizaţi relaţiile dintre elementele: a) prismei triunghiulare regulate şi cele ale

cilindrului ce se obţine prin rotaţia ei în jurul axei sale; b) prismei triunghiulare regu-
late şi cele ale cilindrului ce se obţine prin rotaţia ei în jurul uneia dintre muchiile sale
laterale; c) prismei hexagonale regulate şi cele ale cilindrului ce se obţine prin rotaţia
ei în jurul axei sale; d) prismei hexagonale regulate şi cele ale cilindrului ce se obţine
prin rotaţia ei în jurul uneia dintre muchiile sale laterale.

2 Aria laterală, aria totală, volumul cilindrului circular drept. Secţiuni
Aria laterală şi aria totală a cilin-
drului circular drept. Desfăşurînd
suprafaţa laterală a unui cilindru
circular drept cu generatoarea g D O′ C
şi raza cercului unei baze r, se ob-
ţine un dreptunghi cu dimensiuni- g h
g
le g şi 2πr. Prin urmare,
Al = 2πrg. O 2πr
A B
Ariile bazelor cilindrului circular
drept sînt Ab = πr 2.
Aria totală a cilindrului circular drept este
At = Al + 2Ab = 2πrg + 2πr 2 = 2πr(g + r).
Teoremă. Un cilindru circular drept cu generatorea g şi raza cercurilor bazelor r are:
Al = 2πrg şi At = Al + 2Ab = 2πrg + 2πr 2 = 2πr(g + r).
Volumul cilindrului circular drept. Fie cilindrul circular drept cu D O′ C

înălţimea h şi razele bazelor r. Legătura dintre prisma dreaptă şi ci-
lindrul circular drept permite să se aplice formula volumului prismei h
drepte pentru a stabili formula de calcul a volumului cilindrului cir-
cular drept. Aria unei baze a cilindrului circular drept este Ab = πr 2. r O
A B
Prin urmare, volumul cilindrului circular drept este
V = Ab h = πr 2h.
Teoremă. Volumul unui cilindru circular drept avînd înălţimea h şi raza cercurilor
bazelor r este V = Ab h = πr 2h.
Secţiuni. a) Fie cilindrul circular drept cu înălţimea h şi raza cercuri- D O′ C

lor bazelor r. Intersectînd cilindrul circular drept cu un plan paralel h
cu planul unei baze se obţine un cerc de rază r. Aria secţiunii axiale
este aria discului circular de rază r.
O′ r O
D C b) Intersectînd cilindrul circular drept cu un plan ce A B
P H conţine axa OO′ a cilindrului se obţine o secţiune
I
axială a cilindrului circular drept. Oricare din aceste secţiuni este un
h dreptunghi cu dimensiunile 2r şi h. Dacă h = 2r, atunci se obţine un
r O pătrat.
A B
F G c) Intersectînd cilindrul circular drept cu un plan paralel FGH cu axa
OO′ a cilindrului ,se obţine un dreptunghi cu una dintre dimensiuni h.
Cealaltă dimensiune se poate afla dacă se cunoaşte distanţa O′P de la O′ la planul
FGH. Se ţine cont că raza perpendiculară pe o coardă conţine mijlocul coardei şi al
arcului corespunzător şi se obţine:
2 2 2
r = O′P + 0,25HI .

Exerciţii
1. Desfăşuraţi un cilindru circular drept cu:

a) r = 2 cm şi g = 2 cm; b) r = 2 cm şi g = 3 cm; c) r = 2,5 cm şi g = 1 cm.
2. Completaţi:
a) Aria laterală a cilindrului circular drept
b) Aria totală a cilindrului circular drept
c) Volumul cilindrului circular drept
3. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul cilindrului circular drept cu: a) r = 12 cm
şi g = 8 cm; b) r = 15 cm şi g = 10 cm; c) r = 18 cm şi g = 5 cm; d) r = 24 cm şi g =
15 cm.
4. Aflaţi aria secţiunii axiale a unui cilindru circular drept, dacă: a) r = 28 cm şi g = 5

cm; b) r = 20 cm şi g = 11 cm; c) r = 18 cm şi g = 12 cm; d) r = 25 cm şi g = 16 cm.
5. Aflaţi aria intersecţiei unui cilindru circular drept cu un plan paralel cu planul uneia
dintre bazele sale, dacă: a) r = 9 cm şi g = 3 cm; b) r = 12 cm şi g = 4 cm; c) r = 15 cm
şi g = 2 cm.

6. Aflaţi aria unei secţiuni cu un plan paralel cu axa, a unui cilindru circular drept,
dacă: a) r = 16 cm, g = 6 cm, distanţa de la centrul unei baze pînă la planul de secţiune
este 2 cm; b) r = 18 cm, g = 8 cm, distanţa de la centrul unei baze pînă la planul de sec-
ţiune este 3 cm; c) r = 15 cm, g = 9 cm, distanţa de la centrul unei baze pînă la planul
de secţiune este 4 cm; d) r = 12 cm, g = 18 cm, distanţa de la centrul unei baze pînă la
planul de secţiune este 6 cm.
7. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul cilindrului circular drept ce se obţine rotind
un pătrat: a) cu laturile de 8 cm în jurul uneia dintre axele sale; b) cu laturile de 12 cm
în jurul uneia dintre axele sale; c) cu laturile de 16 cm în jurul uneia dintre axele sale;
d) cu laturile de 22 cm în jurul uneia dintre axele sale.
un pătrat: a) cu laturile de 24 cm în jurul uneia dintre laturile sale; b) cu laturile de 15 cm
în jurul uneia dintre laturile sale; c) cu laturile de 9 cm în jurul uneia dintre laturile sale.

în jurul mediatoarei segmentului AB, dreptunghiul ABCD: a) cu AB = 16 cm şi BC =
11 cm; b) cu AB = 24 cm şi BC = 13 cm; c) cu AB = 12 cm şi BC = 15 cm; d) cu AB =
18 cm şi BC = 9 cm.
10. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul cilindrului circular drept ce se obţine
rotind în jurul laturii AB, dreptunghiul ABCD: a) cu AB = 15 cm şi BC = 9 cm; b) cu
AB = 13 cm şi BC = 16 cm; c) cu AB = 9 cm şi BC = 18 cm; d) cu AB = 14 cm şi BC
= 5 cm.
11*. Aflaţi aria totală şi volumul cilindrului circular drept cu g = 28 cm şi Al = 364π cm2.
1. Desfăşuraţi un cilindru circular drept cu: a) r = 1 cm şi g = 4 cm; b) r = 1,5 cm şi g = 3 cm.

2. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul cilindrului circular drept: a) r = 16 cm şi g
= 12 cm; b) r = 18 cm şi g = 11 cm.
3. Aflaţi aria secţiunii axiale a unui cilindru circular drept, dacă: a) r = 12 cm şi h = 8

cm; b) r = 9 cm şi h = 13 cm.
4. Aflaţi aria intersecţiei unui cilindru circular drept cu un plan paralel cu planul uneia
dintre bazele sale, dacă: a) r = 16 cm şi g = 11 cm; b) r = 15 cm şi g = 8 cm.

5. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul cilindrului circular drept, dacă: a) aria sec-
ţiunii axiale a cilindrului este 510 cm2 şi r = 17 cm; b) aria secţiunii axiale a cilindrului
este 756 cm2 şi r = 18 cm.
6. Aflaţi aria unei secţiuni paralele cu axa, a unui cilindru circular drept, dacă: a) r = 17
cm, g = 9 cm, distanţa de la centrul unei baze pînă la planul de secţiune este 3 cm; b) r =
19 cm, g = 12 cm, distanţa de la centrul unei baze pînă la planul de secţiune este 5 cm.
7. Aflaţi aria totală şi volumul cilindrului circular drept cu: a) h = 17 cm şi Al = 306π

cm2; b) h = 7 cm şi Al = 518π cm2.
8. Aflaţi volumul gazului dintr-o conductă cilindrică avînd:

a) diametrul = 1 m şi lungimea = 10 km; b) diametrul = 5 cm şi lungimea = 15 m.

9. Aflaţi capacitatea unei cisterne, dacă: a) diametrul ei este de 1,5 m şi are lungimea
de 8 m; b) diametrul ei este de 3 m şi are lungimea de 12 m.
10. Aflaţi suprafaţa tablei din care sînt confecţionate cisternele de la ex. 9.
11. O piscină are forma de cilindru circular drept. Aflaţi capacitatea ei, dacă: a) are dia-
metrul de 16 m şi adîncimea de 2,5 m; b) are diametrul de 20 m şi adîncimea de 3 m.
12. Suprafaţa piscinei din ex. 11 se vopseşte pentru impermeabilizare. O cutie de vop-
sea ajunge pentru a acoperi 5 m2 din suprafaţa piscinei. Aflaţi numărul minim de cutii
cu vopsea ce trebuie procurate.
13. Un acvariu cilindric are diametrul de 50 cm şi înălţimea de 45 cm. Apa din el se

toarnă într-un vas de forma unui paralelipiped dreptunghic cu bazele de dimensiuni 50
cm şi 25 cm. Aflaţi înălţimea minimă a vasului paralelipipedic.

14. O cisternă cilindrică are diametrul de 3 m şi lungimea de 8 m. Suprafaţa ei trebuie
acoperită cu un strat de vopsea de 5 mm. Pentru aceasta trebuie procurate cutii de vop-
sea cu diametrul de 50 cm şi înălţimea de 70 cm. Aflaţi cît costă procurarea numărului
minim de cutii cu vopsea, dacă o cutie costă 185 lei.
15*. Dintr-un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile 45 cm, 45 cm, 90 cm se con-

fecţionează un cilindru circular drept eliminînd cantitatea minimă de material. Aflaţi
volumul minim de material ce trebuie înlăturat.
16*. Rezolvaţi o problemă asemănătoare celei anterioare în care paralelipipedul este

înlocuit cu o prismă triunghiulară regulată cu muchiile bazelor de 48 cm şi înălţimea
de 75 cm.

Evaluare
I II
1. Desfăşuraţi un cilindru circular drept 1. Desfăşuraţi un cilindru circular drept
cu r = 2 cm şi h = 3 cm. 10 cu r = 3 cm şi h = 2 cm.
2. ��
Aflaţi aria laterală, aria totală şi volu- 2. Aflaţi
��
aria laterală, aria totală şi volu-
mul cilindrului circular drept, avînd r = 9 20 mul cilindrului circular drept, avînd r = 8
cm şi g = 16 cm. cm şi g = 17 cm.
3. ��
Aflaţi aria secţiunii axiale a unui ci- 3. ��
Aflaţi aria secţiunii axiale a unui cilin-
lindru circular drept, dacă r = 15 cm şi 10 dru circular drept, dacă r = 16 cm şi h =
h = 9 cm. 8 cm.
4. ��
��
mul cilindrului circular drept, avînd h = 15 mul cilindrului circular drept, avînd h = 6
7 cm şi aria unei secţiuni paralele cu pla- cm şi aria unei secţiuni paralele cu planul
nul unei baze 169π cm2. unei baze 196π cm2.
5. ��
��
mul cilindrului circular drept, dacă aria 15 mul cilindrului circular drept, dacă aria
secţiunii axiale a cilindrului este 630 cm2 secţiunii axiale a cilindrului este 690 cm2
şi r =21 cm. şi r =23 cm.
6. Aflaţi aria totală şi volumul cilindrului 6. Aflaţi aria totală şi volumul cilindrului
circular drept, dacă h = 24 cm şi Al = 15 circular drept, dacă h = 19 cm şi A =
l
528π cm2. 988π cm2.
7. Aflaţi aria unei secţiuni cu un plan 7. Aflaţi aria unei secţiuni cu un plan
paralel cu axa, a unui cilindru circular paralel cu axa, a unui cilindru circular
drept, dacă r = 16 cm, g = 18 cm, distanţa 15 drept, dacă r = 15 cm, g = 17 cm, distanţa
de la centrul unei baze pînă la planul de de la centrul unei baze pînă la planul de
secţiune este 5 cm. secţiune este 4 cm.

3 Corpuri rotunde. 2. Conul
1 Conul circular drept
Multe dintre obiectele pe care le folosim amintesc de conul circular drept.

Legătura dintre piramida regulată şi conul circular drept.
O piramidă regulată cu baza un poligon regulat cu 12 laturi aproximează mai bine

un con circular drept decît una cu baza un octogon regulat sau un hexagon regulat.
O piramidă regulată cu baza un poligon regulat cu 100 de laturi aproximează conul
circular drept mult mai bine decît cele enumerate mai sus. Legătura dintre piramida
regulată şi conul circular drept permite să identificăm: baza conului – un disc circular;
vîrful conului; înălţimea conului – distanţa de la vîrful conului la planul bazei lui;
dreapta determinată de vîrful conului şi centrul bazei este perpendiculară pe planul
bazei conului. V V V
Generarea co-
nului circular
drept. Rotind
triunghiul drept-
unghic OAV
O
O A
în jurul drep- A A O B
tei OV, se obţine
un con circular drept cu secţiunea axială triunghiul isoscel VAB şi raza bazei OA. [AV]
şi [VB] sînt generatoare ale conului. Rotind triunghiul dreptunghic în jurul catetei OA,
se obţine, de asemenea, un con circular drept.
Conul circular drept: proiecţia vîrfului pe planul ba- V vîrful
g – gene- conului
zei este centrul acesteia; baza conului este un disc cir- ratoare baza
cular de rază r = AO; generatoarele VA şi VB au lun- conului
gimile g (este numită tot generatoare); înălţimea este h
distanţa de la vîrful conului la baza acestuia şi este r
egală cu lungimea segmentului VO = h; g 2 = r 2 + h 2. A O B
128 3.2 Corpuri rotunde. Conul

Exerciţii
a) Proiecţia vîrfului pe planul bazei
b) Baza conului circular drept
c) Înălţimea conului circular drept
d) g 2 =
2. Completaţi semnificaţiile notaţiilor: a) g –
b) r – c) h –
3. Precizaţi ce se obţine rotind: a) un triunghi dreptunghic în jurul uneia dintre catetele
sale; b) un triunghi isoscel în jurul axei sale de simetrie; c) un triunghi echilateral în
jurul axei sale de simetrie.
4. Precizaţi ce se obţine rotind: a) în jurul înălţimii o piramidă triunghiulară regulată;

b) un tetraedru regulat în jurul unei înălţimi; c) în jurul înălţimii o piramidă patrulateră
regulată; d) în jurul înălţimii o piramidă hexagonală regulată.
5. Precizaţi ce se obţine rotind: a) în jurul înălţimii VA piramida VABC cu ABC triunghi

dreptunghic isoscel cu ipotenuza BC; b) în jurul înălţimii VA piramida VABC cu ABC
triunghi isoscel cu baza BC; c) în jurul înălţimii VA piramida VABC cu ABC triunghi
echilateral.
6. Precizaţi ce se obţine rotind: a) piramida VABCD cu ABCD pătrat, în jurul înălţimii

VA; b) piramida VABCD cu ABCD dreptunghi, în jurul înălţimii VA.
3.2 Corpuri rotunde. Conul 129

7. Precizaţi relaţiile dintre elementele: a) triunghiului dreptunghic şi cele ale conului
ce se obţine prin rotaţia lui în jurul uneia dintre catetele sale; b) triunghiului isoscel şi
cele ale conului ce se obţine prin rotaţia lui în jurul axei sale; c) triunghiului echilateral
şi cele ale conului ce se obţine prin rotaţia lui în jurul uneia dintre axele sale.
8. Precizaţi relaţiile dintre elementele: a) piramidei triunghiulare regulate şi cele ale co-
nului ce se obţine prin rotaţia lui în jurul înălţimii sale; b) tetraedrului regulat şi cele ale
conului ce se obţine prin rotaţia lui în jurul unei înălţimi; c) piramidei patrulatere regula-
te şi cele ale conului ce se obţine prin rotaţia lui în jurul înălţimii sale; d) piramidei hexa-
gonale regulate şi cele ale conului ce se obţine prin rotaţia lui în jurul înălţimii sale.
9. Precizaţi relaţiile dintre elementele: a) piramidei VABC cu ABC triunghi dreptun-

ghic isoscel şi cele ale conului ce se obţine prin rotaţia lui în jurul înălţimii VA; b) pi-
ramidei VABCD cu ABCD pătrat şi cele ale conului ce se obţine prin rotaţia lui în jurul
înălţimii VA; c) piramidei VABCD cu ABCD dreptunghi şi cele ale conului ce se obţine
prin rotaţia lui în jurul înălţimii VA; d) piramidei VABC cu ABC triunghi echilateral şi
cele ale conului ce se obţine prin rotaţia lui în jurul înălţimii VA.
10*. Precizaţi ce se obţine rotind un triunghi dreptunghic în jurul ipotenuzei.

2 Aria laterală, aria totală, volumul conului circular drept. Secţiuni
Aria laterală şi aria totală a co- g
V V
nului circular drept. Desfăşurînd
suprafaţa laterală a unui con circu-
g g
lar drept cu generatoarea g şi raza h
bazei r, se obţine un sector de cerc
r
de rază g. Legătura pe care am sta- A O B 2πr
bilit-o între piramida regulată şi co-
nul circular drept permite aplicarea formulei de calcul a ariei la-
terale pentru piramide regulate pentru a afla aria laterală a unui O ●
con circular drept. Prin urmare, Al = 0,5Pb ∙ ap. Se înlocuieşte

Pb cu lungimea cercului bazei conului, 2πr, iar apotema piramidei
cu g, generatoarea conului. Rezultă Al = πrg.
Aria bazei conului circular drept este Ab = πr 2.
Aria totală a conului circular drept este
At = Al + Ab = πrg + πr 2 = πr(g + r).
Teoremă. Un con circular drept cu generatorea g şi raza cercului bazei r are:
Al = πrg şi At = Al + Ab = πrg + πr 2 = πr(g + r).
Volumul conului circular drept. Fie conul circular drept cu V

înălţimea h şi raza bazei r. Legătura pe care am stabilit-o între
piramida regulată şi conul circular drept permite aplicarea
formulei de calcul a volumului unei piramide regulate pentru a g h
stabili formula de calcul a volumului conului circular drept. r
Aria bazei conului circular drept este Ab = πr 2. A O B
Prin urmare, volumul conului circular drept este
1 1
V = 3 Ab h = 3 πr 2h.
Teoremă. Volumul unui con circular drept avînd înălţimea h şi raza bazei r este
1 1
V = 3 Ab h = 3 πr 2h.
Secţiuni. a) Fie conul circular drept cu înălţimea h şi raza bazei r. V

Intersectînd conul circular drept cu un plan paralel cu planul bazei h′ r′ g′
A′ B′
lui, se obţine un con circular drept asemenea celui iniţial. Elemen- O′
h′ r′ g′ g h
tele lor corespunzătoare sînt proporţionale: = = g .
h r r
A O B
V b) Intersectînd conul circular drept cu un plan
ce conţine axa OV a conului, se obţine o secţiune axială a conului
circular drept. Se obţin triunghiuri isoscele congruente cu triun-
g
ghiul VAB cu baza 2r şi laturile congruente de lungimi g. Înălţimea
h
r corespunzătoare bazei triunghiului este h.
A O B

Exerciţii
1. Desfăşuraţi un con circular drept cu:

a) r = 2 cm şi g = 2 cm; b) r = 2 cm şi g = 3 cm; c) r = 2,5 cm şi g = 1 cm.
2. Completaţi:
a) Aria laterală a conului circular drept
b) Aria totală a conului circular drept
c) Volumul conului circular drept
3. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul conului circular drept cu:
a) r = 8 cm şi g = 17 cm; b) r = 7 cm şi g = 25 cm;
c) r = 21 cm şi g = 29 cm; d) r = 28 cm şi g = 53 cm.
4. Aflaţi aria secţiunii axiale a unui con circular drept, dacă:

a) h = 5 cm şi g = 13 cm; b) h = 12 cm şi g = 37 cm;
c) h = 15 cm şi g = 17 cm; d) h = 13 cm şi g = 85 cm.

5. Aflaţi aria unei secţiuni paralele cu planul bazei unui con circular drept, dacă:
a) r = 15 cm, g = 17 cm şi distanţa de la planul bazei pînă la planul de secţiune este
3 cm;
b) r = 21 cm, g = 29 cm şi distanţa de la planul bazei pînă la planul de secţiune este
12 cm;
c) r = 12 cm, g = 13 cm şi distanţa de la planul bazei pînă la planul de secţiune este
2 cm;
d) r = 9 cm, g = 41 cm şi distanţa de la planul bazei pînă la planul de secţiune este
10 cm.
6. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul conului circular drept ce se obţine rotind un
triunghi dreptunghic: a) cu catetele de 8 cm şi 6 cm în jurul catetei mai lungi;
b) cu catetele de 5 cm şi 12 cm în jurul catetei mai lungi;
c) cu catetele de 8 cm şi 15 cm în jurul catetei mai lungi;
d) cu catetele de 28 cm şi 45 cm în jurul catetei mai lungi.
triunghi echilateral: a) cu laturile de 24 cm în jurul uneia dintre axele sale;
b) cu laturile de 15 cm în jurul uneia dintre axele sale;
c) cu laturile de 9 cm în jurul uneia dintre axele sale.
triunghi isoscel: a) cu baza de 12 cm şi un unghi alăturat ei de 30°, în jurul axei sale;
b) cu baza de 18 cm şi un unghi alăturat ei de 60°, în jurul axei sale;

c) cu baza de 15 cm şi un unghi alăturat ei de 45°, în jurul axei sale.
9. Aflaţi aria totală şi volumul conului circular drept, dacă: a) g = 28 cm şi Al = 420π

cm2; b) g = 18 cm şi Al = 252π cm2.
10*. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul conului circular drept, dacă: a) r = 15 cm
şi prin desfăşurarea suprafeţei laterale a conului se obţine un sfert de cerc; b) r = 17 cm
şi prin desfăşurarea suprafeţei laterale a conului se obţine un semicerc.
11*. Aflaţi aria totală şi volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul ipotenuzei a triunghiului
dreptunghic cu catetele de 5 cm şi 12 cm.

1. Desfăşuraţi un con circular drept cu:

a) r = 1,5 cm şi g = 3 cm; b) r = 2,5 cm şi g = 3,5 cm.
2. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul conului circular drept cu:
a) r = 10 cm şi g = 26 cm; b) r = 14 cm şi g = 50 cm.
3. Aflaţi aria secţiunii axiale a unui con circular drept, dacă:

a) h = 8 cm şi g = 17 cm; b) h = 21 cm şi g = 29 cm.
4. Aflaţi aria unei secţiuni paralele cu planul bazei unui con circular drept, dacă:
a) r = 12 cm, g = 20 cm şi distanţa de la planul bazei pînă la planul de secţiune este 9
cm; b) r = 16 cm, g = 34 cm şi distanţa de la planul bazei pînă la planul de secţiune
este 15 cm.
triunghi echilateral: a) cu laturile de 26 cm, în jurul uneia dintre axele sale;
b) cu laturile de 32 cm, în jurul uneia dintre axele sale.

triunghi dreptunghic: a) cu catetele de 42 cm şi 40 cm, în jurul catetei mai lungi;
b) cu catetele de 45 cm şi 28 cm, în jurul catetei mai lungi.
triunghi isoscel: a) cu baza de 20 cm şi un unghi alăturat ei de 30°, în jurul axei sale;
b) cu baza de 26 cm şi un unghi alăturat ei de 60°, în jurul axei sale.
8. Aflaţi aria totală şi volumul conului circular drept, dacă:

a) g = 29 cm şi Al = 435π cm2; b) g = 27 cm şi Al = 218π cm2.
9. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul conului circular drept cu secţiunea axială
un triunghi dreptunghic isoscel cu: a) ipotenuza 36 cm; b) ipotenuza 42 cm.

10*. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul conului circular drept cu secţiunea axia-
lă un triunghi isoscel cu: a) baza de 12 cm şi mediana corespunzătoare ei de 7 cm;
b) baza de 18 cm şi mediana corespunzătoare ei de 9 cm.
11*. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul conului circular drept cu secţiunea axială un
triunghi isoscel cu: a) baza de 20 cm şi aria 140 cm2; b) baza de 16 cm şi aria 240 cm2.
12*. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul conului circular drept, dacă: a) r = 21 cm
şi prin desfăşurarea suprafeţei laterale a conului se obţine un sfert de cerc; b) r = 25 cm
şi prin desfăşurarea suprafeţei laterale a conului se obţine un semicerc.

13*. Aflaţi aria totală şi volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul ipotenuzei a unui
triunghi dreptunghic cu catetele de 8 cm şi 15 cm.
14*. Aflaţi aria totală şi volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul laturii BC a triun-
ghiului ABC cu înălţimea AD = 20 cm, unghiul B de 45° şi unghiul C de 60°.

Evaluare
I II
1. Desfăşuraţi un con circular drept cu r 1. Desfăşuraţi un con circular drept cu r
= 3 cm şi g = 5 cm. 10 = 2,5 cm şi g = 6 cm.
2. Aflaţi aria laterală a conului circular 2. Aflaţi aria laterală a conului circular
drept, dacă r = 18 cm şi g = 82 cm. 20 drept, dacă r = 24 cm şi g = 74 cm.
3. Aflaţi volumul conului circular drept, 3. Aflaţi volumul conului circular drept,
10
dacă r = 23 cm şi g = 28 cm. dacă r = 22 cm şi g = 28 cm.
4. Aflaţi aria secţiunii axiale a unui con 4. Aflaţi aria secţiunii axiale a unui con
circular drept, dacă h = 12 cm şi g = 37 10 circular drept, dacă h = 20 cm şi g = 29
cm. cm.
5. ��
��
mul conului circular drept cu r = 20 cm 10 mul conului circular drept cu r = 12 cm
şi g = 29 cm. şi g = 37 cm.
6. ��
��
mul conului circular drept cu secţiunea 10 mul conului circular drept cu secţiunea
axială un triunghi dreptunghic isoscel cu axială un triunghi dreptunghic isoscel cu
ipotenuza 38 cm. ipotenuza 36 cm.
7. Aflaţi aria totală şi volumul conului 7. Aflaţi aria totală şi volumul conului
circular drept, dacă g = 41 cm şi Al = 15 circular drept, dacă g = 50 cm şi A =
l
369π cm2. 700π cm2.
8. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volu- 8. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volu-
mul conului circular drept cu secţiunea 15 mul conului circular drept cu secţiunea
axială un triunghi isoscel cu baza de 18 axială un triunghi isoscel cu baza de 20
cm şi aria 360 cm2. cm şi aria 360 cm2.

3 Corpuri rotunde. 3. Trunchiul de con
1 Trunchiul de con circular drept
Multe dintre obiectele pe care le folosim amintesc de trunchiul de con circular drept.
Secţionînd conul de înălţime h cu un plan paralel cu planul bazei se obţine un con de
înălţime h′ , ase- V V
menea cu cel ini-
ţial şi un trunchi
de con de înălţime ht. h′
Un trunchi de con se O′ O′ O′
A′ B′ A′ B′ A′ B′
obţine dintr-un con
aşa cum se obţine h ht
un trunchi de pira-
midă dintr-o pi-
ramidă. A B A B
O O
Generarea trun-
chiului de con
circular drept A′ O′ A′ O′ A′ O′ B′
Rotind trapezul
dreptunghic
OAO′A′ în jurul
dreptei OO′, A A O A O B
O
se obţine un
trunchi de con circular drept avînd secţiunea axială trapezul isoscel ABB′A′, raza bazei
mari OA şi raza bazei mici O′A′. Distanţa dintre planele bazei este OO′��
, lungimea seg-
mentului determinat de centrele bazelor. [AA′] şi [BB′] sînt generatoare ale trunchiului
de con circular drept.
Trunchiul de con circular drept: are două baze
O′
(discuri circulare) cu centrele O şi O′ şi razele rB gt – ge- A′ rb B′
bazele trun-
neratoare
şi rb; ht = OO′ – distanţa dintre planele bazelor; ht chiului de
generatoarele AA′ şi BB′ au lungimile gt (este con
numită tot generatoare); între elementele trun- rB

A O B
chiului de con circular drept există relaţia:
(gt) = (rB – rb) + (ht) .
2 2 2
140 3.3 Corpuri rotunde. Trunchiul de con

Exerciţii
a) Trunchiul de con circular drept are două
b) Înălţimea
c) Înălţimea conului circular drept
d) (gt)2 =
a) rB – b) rb –
c) ht – d) gt –
3. Precizaţi ce se obţine rotind:
a) un trapez dreptunghic în jurul laturii perpendiculare pe baze;
b) un trapez isoscel în jurul axei.
4. Precizaţi ce se obţine rotind:

a) în jurul axei un trunchi de piramidă triunghiulară regulată:
b) în jurul axei un trunchi de piramidă patrulateră regulată;
c) în jurul axei un trunchi de piramidă hexagonală regulată.
5. Precizaţi relaţiile dintre elementele:

a) trapezului dreptunghic şi cele ale trunchiului de con circular drept ce se obţine
prin rotaţia lui în jurul laturii perpendiculare pe baze;
b) trapezului isoscel şi cele ale trunchiului de con circular drept ce se obţine prin
rotaţia lui în jurul axei.
3.3 Corpuri rotunde. Trunchiul de con 141

6. Precizaţi relaţiile dintre elementele: a) trunchiului de piramidă triunghiulară regula-
tă şi cele ale trunchiului de con circular drept ce se obţine prin rotaţia lui în jurul axei;
b) trunchiului de piramidă patrulateră regulată şi cele ale trunchiului de con circular
drept ce se obţine prin rotaţia lui în jurul axei; c) trunchiului de piramidă hexagonală
regulată şi cele ale trunchiului de con circular drept ce se obţine prin rotaţia lui în jurul
axei.
7. Un con circular drept se intersectează cu un plan paralel cu planul bazei, egal depăr-
tat de vîrful şi de planul bazei conului. Aflaţi elementele trunchiului de con, dacă:
a) r = 8 cm, h = 15 cm; b) r = 16 cm, h = 32 cm; c) r = 18 cm, h = 30 cm; d) r = 38
cm, h = 48 cm.
8. Un con circular drept se intersectează cu un plan paralel cu planul bazei, la distanţa

0,(3)h de planul bazei conului. Aflaţi elementele trunchiului de con, dacă: a) r = 9 cm,
h = 27 cm; b) r = 15 cm, h = 36 cm; c) r = 18 cm, h = 33 cm.
9. Un con circular drept se intersectează cu un plan paralel cu planul bazei, la distanţa

0,25h de planul bazei conului. Aflaţi elementele trunchiului de con, dacă:
a) r = 8 cm, h = 40 cm; b) r = 28 cm, h = 48 cm; c) r = 12 cm, h = 36 cm.

10*. Recunoaşteţi ce se obţine rotind un trapez în jurul bazei mari.
11*. Recunoaşteţi ce se obţine rotind un trapez în jurul bazei mici.
12*. Recunoaşteţi ce se obţine rotind un trapez dreptunghic în jurul bazei mari.
13*. Recunoaşteţi ce se obţine rotind un trapez dreptunghic în jurul bazei mici.
14*. Laturile neparalele ale unui trapez sînt conţinute de drepte perpendiculare. Recu-
noaşteţi ce se obţine rotind trapezul în jurul uneia dintre laturile neparalele.

2 Aria laterală, aria totală, volumul trunchiului de con circular drept
Aria laterală şi aria totală a trunchiului gt
de con circular drept. Desfăşurînd supra-
g′ g′
faţa laterală a trunchiului de con circular O′r B′
drept cu generatoarea gt şi razele bazelor rB A′ b
şi rb, se obţine un sector de coroană circu- gt ht gt 2πr b

lară determinată de cercurile de raze gt + g′ rB
A O B 2πr B
şi g′, unde g′ este generatoarea conului ce
se formează o dată cu trunchiul de con din conul cu generatoarea
gt + g′. Legătura dintre piramida regulată şi conul circular drept O ●
permite stabilirea unei legături corespunzătoare între trunchiul de

piramidă regulată şi trunchiul de con circular drept. Se aplică for-
mula de calcul a ariei laterale pentru trunchiul de piramidă regulată
Al = 0,5(PB + Pb) ∙ at, unde PB = 2πrB şi Pb = 2πrb, se obţine aria laterală a trunchiu-
lui de con circular drept Al = πgt(rB + rb). Ariile bazelor trunchiului de con circular
drept sînt AB = π(rB)2 şi Ab = π(rb)2. Aria totală a trunchiului de con circular drept
este At = Al + AB + Ab = πgt(rB + rb) + π(rB)2 + π(rb)2.
Teoremă. Un trunchi de con circular drept cu generatorea gt, razele bazelor rB şi rb
are: Al = πgt(rB + rb) şi At = Al + AB + Ab = πgt(rB + rb) + π(rB)2 + π(rb)2.
Volumul trunchiului de con circular drept. Fie trunchiul de rb
con circular drept cu înălţimea ht şi razele bazelor rB şi rb.
Aplicînd formula de calcul a volumului unui trunchi de ht
1 ––– rB
√
piramidă regulată, 3 ht(AB + ABAb + Ab), se obţine
formula de calcul a volumului trunchiului de con circular drept.
Ariile bazelor conului circular drept sînt AB = π(rB)2 şi Ab = π(rb)2.
Prin urmare, volumul trunchiului de con circular drept este
1
V = 3 πht [(rB)2 + rBrb + (rb)2].
Teoremă. Volumul unui trunchi de con circular drept cu înălţimea ht, razele bazelor
1
rB şi rb este V = 3 πht [(rB)2 + rBrb + (rb)2].
Secţiuni. a) Fie trunchiul de con circular drept cu înălţimea ht, ra-
zele bazelor rB şi rb. Intersectînd trunchiul de con circular drept cu
un plan paralel cu planul bazei mari la distanţa x de acesta, se h′
obţine un cerc de rază DE. Asemănarea triunghiurilor implică: rb O′
r rb h′ + ht – x DE A′ B′
h′ h′
= rb Þ = r – r şi = r .
h′ + ht B ht B b h′ + ht B
D E
b) Intersectînd trunchiul de con circular drept cu un plan
ce conţine axa OO′ a trunchiului, se obţine trapezul isos- x h
t
cel ABB′A′. Între elementele trapezului şi ale trunchiu- r B
A O B
lui este relaţia: (gt)2 = (rB – rb) 2 + (ht) 2.

Exerciţii
1. Completaţi tabelul:
rb rB ht rB– rb gt
41 56 33
4 28 53
50 35 37
3 21 29
2. Desfăşuraţi un trunchi de con circular drept cu:

a) rb = 2 cm, rB = 3 cm şi gt = 4 cm; b) rb = 2 cm, rB = 4 cm şi gt = 2,5 cm.
3. Completaţi:
a) Aria laterală a trunchiului de con circular drept
b) Aria totală a trunchiului de con circular drept
c) Volumul trunchiului de con circular drept
4. Aflaţi aria laterală şi aria totală a trunchiului de con circular drept cu:
a) rb = 2 cm, rB = 3 cm şi gt = 4 cm; b) rb = 2 cm, rB = 4 cm şi gt = 2,5 cm;
c) rb = 5 cm, rB = 7 cm şi gt = 9 cm; d) rb = 8 cm, rB = 12 cm şi gt = 5 cm.

5. Aflaţi volumul trunchiului de con circular drept cu:
a) rb = 5 cm, rB = 9 cm şi ht = 3 cm; b) rb = 9 cm, rB = 11 cm şi ht = 8 cm;
c) rb = 6 cm, rB = 14 cm şi ht = 12 cm; d) rb = 6 cm, rB = 12 cm şi ht = 9 cm.
6. Aflaţi aria secţiunii axiale a unui trunchi de con circular drept, dacă:
a) rb = 3 cm, rB = 7 cm şi gt = 5 cm; b) rb = 5 cm, rB = 10 cm şi gt = 13 cm;
c) rb = 3 cm, rB = 11 cm şi gt = 17 cm; d) rb = 3 cm, rB = 15 cm şi gt = 37 cm.
7. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul trunchiului de con circular drept ce se
obţine rotind un trapez dreptunghic: a) cu bazele de 9 cm, 6 cm şi înălţimea 4 cm, în
jurul laturii perpendiculare pe baze; b) cu bazele de 11 cm, 17 cm şi înălţimea 12 cm,
în jurul laturii perpendiculare pe baze; c) cu bazele de 15 cm, 22 cm şi înălţimea 24
cm, în jurul laturii perpendiculare pe baze; d) cu bazele de 7 cm, 15 cm şi înălţimea 15
cm, în jurul laturii perpendiculare pe baze.

8. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul trunchiului de con circular drept ce se ob-
ţine rotind un trapez isoscel: a) cu bazele de 10 cm, 14 cm şi un unghi de 30°, în jurul
axei; b) cu bazele de 9 cm, 17 cm şi un unghi de 45°, în jurul axei; c) cu bazele de 13
cm, 19 cm şi un unghi de 60°, în jurul axei.
9. Aflaţi aria unei secţiuni paralele cu planul bazei mari a unui trunchi de con circular
drept, dacă: a) rb = 4 cm, rB = 12 cm, ht = 12 cm şi distanţa de la planul bazei pînă la
planul de secţiune este 8 cm; b) rb = 3 cm, rB = 15 cm, ht = 8 cm şi distanţa de la planul
bazei pînă la planul de secţiune este 4 cm; c) rb = 4 cm, rB = 24 cm, ht = 15 cm şi dis-
tanţa de la planul bazei pînă la planul de secţiune este 5 cm.
10*. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul unui trunchi de con circular drept, dacă
rb = 5 cm, rB = 10 cm şi prin desfăşurarea suprafeţei laterale se obţine un sfert de co-
roană circulară.

1. Completaţi tabelul:
rb rB ht rB– rb gt
18 84 13
23 36 85
100 72 97
2. Aflaţi aria laterală şi aria totală a trunchiului de con circular drept cu:
c) rb = 7 cm, rB = 21 cm şi gt = 15 cm.
3. Aflaţi volumul trunchiului de con circular drept cu:

c) rb = 9 cm, rB = 16 cm şi ht = 18 cm.
4. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul trunchiului de con circular drept cu:
c) rb = 3 cm, rB = 42 cm şi ht = 80 cm.

5. Aflaţi aria secţiunii axiale a unui trunchi de con circular drept, dacă:
c) rb = 3 cm, rB = 39 cm şi gt = 85 cm.
6. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul trunchiului de con circular drept ce se
obţine rotind un trapez dreptunghic: a) cu bazele de 20 cm, 5 cm şi înălţimea 8 cm, în
jurul laturii perpendiculare pe baze; b) cu bazele de 7 cm, 40 cm şi înălţimea 56 cm, în
jurul laturii perpendiculare pe baze; b) cu bazele de 15 cm, 60 cm şi înălţimea 28 cm,
în jurul laturii perpendiculare pe baze.
7. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul trunchiului de con circular drept ce se obţi-
ne rotind un trapez isoscel: a) cu bazele de 16 cm, 40 cm şi înălţimea 48, în jurul axei;
b) cu bazele de 12 cm, 30 cm şi înălţimea 80, în jurul axei; c) cu bazele de 15 cm, 30
cm şi înălţimea 36, în jurul axei.

8. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul trunchiului de con circular drept ce se ob-
– –
ţine rotind un trapez isoscel: a) cu bazele de 8√ 3 cm, 12√ 3 cm şi un unghi de 30°, în
jurul axei; b) cu bazele de 5 cm, 21 cm şi un unghi de 45°, în jurul axei; c) cu bazele
de 8 cm, 18 cm şi un unghi de 60°, în jurul axei.
9. Aflaţi aria unei secţiuni paralele cu planul unei baze a unui trunchi de con circular
drept, dacă: a) rb = 4 cm, rB = 32 cm, ht = 45 cm şi distanţa de la planul bazei pînă la
planul de secţiune este 9 cm; b) rb = 9 cm, rB = 45 cm, ht = 77 cm şi distanţa de la pla-
nul bazei pînă la planul de secţiune este 7 cm; c) rb = 2 cm, rB = 50 cm, ht = 55 cm şi
distanţa de la planul bazei pînă la planul de secţiune este 11 cm.
10*. Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul unui trunchi de con circular drept, dacă:
a) rb = 2 cm, rB = 50 cm, ht = 55 cm şi prin desfăşurarea suprafeţei laterale se obţine
un sfert de coroană circulară; b) rb = 4 cm, rB = 43 cm, ht = 80 cm şi prin desfăşurarea
suprafeţei laterale se obţine trei sferturi de coroană circulară.

Evaluare
I II
1. Fie un trunchi de con circular drept. 1. Fie un trunchi de con circular drept.
Aflaţi ht, dacă rb = 4 cm, rB = 32 cm, gt 10 Aflaţi ht, dacă rb = 4 cm, rB = 20 cm, gt
= 53 cm. = 65 cm.
2. ��
Aflaţi aria laterală şi aria totală a trun- 2. ��
Aflaţi aria laterală şi aria totală a trun-
chiului de con circular drept cu rb = 4 cm, 20 chiului de con circular drept cu rb = 3 cm,
rB = 12 cm şi gt = 14 cm. rB = 15 cm şi gt = 16 cm.
3. Aflaţi
��
volumul trunchiului de con cir- 3. ��
Aflaţi volumul trunchiului de con cir-
cular drept cu rb = 9 cm, rB = 12 cm şi ht 10 cular drept cu r = 8 cm, r = 14 cm şi h
b B t
= 15 cm. = 18 cm.
4. Aflaţi aria secţiunii axiale a unui 4. Aflaţi aria secţiunii axiale a unui
trunchi de con circular drept, dacă rb = 15 trunchi de con circular drept, dacă rb = 22
21 cm, rB = 28 cm şi gt = 25 cm. cm, rB = 32 cm şi gt = 29 cm.
5. ��
��
mul trunchiului de con circular drept cu 15 mul trunchiului de con circular drept cu
rb = 13 cm, rB = 22 cm şi ht = 40 cm. rb = 12 cm, rB = 24 cm şi ht = 35 cm.
6. ��
��
mul trunchiului de con circular drept cu mul trunchiului de con circular drept cu
15
secţiunea axială un trapez isoscel cu ba- secţiunea axială un trapez isoscel cu ba-
zele 36 cm, 12 cm şi înălţimea 35 cm. zele 40 cm, 8 cm şi înălţimea 30 cm.
7. Aflaţi aria unei secţiuni paralele cu 7. Aflaţi aria unei secţiuni paralele cu
planul unei baze a unui trunchi de con 15 planul unei baze a unui trunchi de con
circular drept, dacă rb = 7 cm, rB = 16 cm, circular drept, dacă rb = 4 cm, rB = 16 cm,
ht = 40 cm şi distanţa de la planul bazei ht = 35 cm şi distanţa de la planul bazei
pînă la planul de secţiune este 10 cm. pînă la planul de secţiune este 7 cm.

3 Corpuri rotunde. 4. Sfera
1 Elementele sferei
Sfera se recunoaşte în multe dintre obiectele din jur.

Sfera de centru O şi rază R, S(O, R) este mulţimea punctelor spaţiului
situate la distanţa R de punctul O. R
Generarea sferei. Rotind un cerc în jurul unui dia- O
metru se obţine o sferă.
Poziţiile unei drepte faţă de o sferă. Fie sfera
S(O, R). Distanţa de la O la o dreaptă este distanţa
de la punctul O la proiecţia acestuia pe b P
dreaptă.
O dreaptă este exterioară unei sfere dacă nu are puncte R R
comune cu sfera.
∙ ∙
Dreapta este tangentă sferei, dacă are un punct comun O
N
cu sfera. c
M
Dreapta este secantă sferei, dacă are două puncte co- a
mune cu sfera.
Teoremă. Fie sfera S(O, R). 1) Dreapta a este exterioară sferei, dacă şi numai dacă
d(O, a) > R.
2) Dreapta b este tangentă sferei, dacă şi numai dacă d(O, b) = R.
3) Dreapta c este secantă sferei, dacă şi numai dacă d(O, c) < R.
α Poziţiile unui plan faţă de o sferă. Fie sfera S(O, R). Dis-
tanţa de la O la un plan este distanţa de la punctul O la pro-
O′ β iecţia acestuia pe plan.
R
Un plan este exterior sferei, dacă nu are puncte comune cu sfe-
O ra. Planul este tangent sferei, dacă are un singur punct comun
R cu sfera. Planul este secant sferei are puncte comune cu sfera
γ (mai mult de unul singur). Se constată că toate punctele sferei
comune cu planul β se află la aceeaşi distanţă de O′ = prβ O.
Teoremă. Fie sfera S(O, R). 1) Planul α este exterior sferei, dacă şi numai dacă d(O,
α) > R. 2) Planul β este tangent sferei, dacă şi numai dacă d(O, β) = R.
3) Planul γ este secant sferei, dacă şi numai dacă d(O, γ) < R.
Teoremă. Intersecţia unui plan secant cu o sferă este un cerc.
Se numeşte cerc mare al sferei un cerc de raza R ce se obţine prin secţionarea sferei
cu un plan ce conţine centrul O al sferei.
152 3.4 Corpuri rotunde. Sfera

Exerciţii
1. Completaţi:
a) Sfera de centru O şi rază R
b) O dreaptă este exterioară unei sfere
c) O dreaptă este tangentă unei sfere
d) O dreaptă este secantă unei sfere
e) Se numeşte cerc mare al sferei
2. Fie sfera S(O, R). Completaţi:

a) Dreapta a este exterioară sferei dacă şi numai dacă
b) Dreapta b este tangentă sferei dacă şi numai dacă
c) Dreapta c este secantă sferei dacă şi numai dacă
3. Fie sfera S(O, R). Completaţi:

a) Un plan este exterior unei sfere
b) Un plan este tangent unei sfere
c) Un plan este secant unei sfere
4. Fie S(O, R). Completaţi:

a) Planul α este exterior sferei
b) Planul β este tangent sferei
3.4 Corpuri rotunde. Sfera 153

c) Planul γ este secant sferei
5. Fie S(O, R). Reprezentaţi sfera, dacă:

a) R = 3 cm; b) R = 2,5 cm; c) R = 3,2 cm; d) R = 2 cm.
6. Completaţi:
a) Prin rotaţia unui semicerc în jurul unui diametru se obţine
b) Prin rotaţia unui cerc în jurul unui diametru se obţine
7. Aflaţi lungimea tangentei dintr-un punct exterior la S(O, R), dacă:

a) R = 15 cm şi OM = 28 cm; P
b) R = 9 cm şi OM = 16 cm;
R
c) R = 12 cm şi OM = 28 cm;
d) R = 16 cm şi OM = 31 cm. O
● ●
M
8. Aflaţi distanţa de la centrul sferei S(O, R) la secanta AB (A şi B sînt punctele în care

dreapta intersectează S(O, R)), dacă:
a) R = 9 cm şi AB = 6 cm; b) R = 12 cm şi AB = 8 cm;

c) R = 15 cm şi AB = 10 cm; d) R = 18 cm şi AB = 4 cm.
9. Aflaţi distanţa de la centrul sferei S(O, R) la un punct M al

planului tangent β, dacă:
a) R = 12 cm şi PM = 11 cm; b) R = 18 cm şi PM = 14 cm;
O
c) R = 21 cm şi PM = 5 cm; d) R = 15 cm şi PM = 9 cm.
R
M β
P
10. Aflaţi raza cercului obţinut prin intersectarea unui plan secant cu O′ M
S(O, R), dacă: R
a) R = 24 cm şi OO′ = 9 cm; b) R = 16 cm şi OO′ = 7 cm;
c) R = 23 cm şi OO′ = 11 cm; d) R = 18 cm şi OO′ = 5 cm. O
11. Aflaţi aria cercului de secţiune obţinut prin intersectarea unui plan secant cu S(O,
R), dacă: a) R = 28 cm şi OO′ = 4 cm; b) R = 17 cm şi OO′ = 8 cm;
c) R = 26 cm şi OO′ = 15 cm; d) R = 31 cm şi OO′ = 12 cm.

2 Zona şi calota sferică. Aria şi volumul sferei
Calote sferice. Fie sfera S(O, R). Planul α intersectează
S(O, R), determinînd două calote sferice. Dacă planul α Calote
conţine centrul sferei, O, atunci cele două calote sînt h sferice
semisfere. Ecuatorul determină cele două emisfere ale
Pămîntului: nordică şi sudică. Amintim şi termenul de α
calotă glaciară. Înălţimea unei calote este distanţa din- 2R–h
tre două plane paralele, cel care determină calota şi un plan
tangent la sferă. Dacă una dintre calote are înălţimea
β Zonă h, cealaltă are înăţimea 2R – h.
sferică
h Zonă sferică. Fie sfera S(O, R). Planele paralele β
şi γ determină o zonă sferică.
γ Pe Pămînt zona ecuatorială este delimitată de Tropicul
Racului şi de Tropicul Capricornului.
B r1 Aria zonei sferice. Aria zonei ilustrate se aproximează cu aria late-
g 0,5(r + r ) D
1 2
rală a trunchiului de con cu elementele din desen. Al = πg(r1 + r2)
C O R = 2πg ∙ 0,5(rB + rb), (1). Asemănarea triunghiurilor triunghiurilor
h r2
A E dreptunghice AEB şi ODC implică: g ∙ 0,5(rB + rb) = h ∙ OC, (2).
Dacă se împarte zona construind între cele două plane 9 plane pa-
ralele, atunci aria zonei se poate aproxima cu ariile laterale a 10 trun-
chiuri cu înălţimile 0,1h. Al = 2π ∙ OC1 ∙ 0,1h + 2π ∙ OC2 ∙ 0,1h + ... + 2π ∙ OC10 ∙ 0,1h,
(3). OC1, OC2, ..., OC10 sînt aproximaţii ale razei sferei, R. Cu cît numărul planelor
este mai mare, cu atît valorile corespunzătoare ale OC1, OC2, ... sînt mai apropiate de
R. Se obţine astfel aria zonei, A = 2πRh.
Aria calotei sferice. Aria sferei. Pentru aria unei calote sferice de înălţime h a
S(O, R) se găseşte aceeaşi formulă, A1 = 2πRh. În acelaşi timp cu o calotă de înăl-
ţime h se obţine şi alta de înălţime 2R – h. Aria acesteia este A2 = 2πR(2R – h). Aria
2
sferei este A = 2πRh + 2πR(2R – h), de unde A = 4πR .
Volumul sferei. S(O, R) poate fi descompusă într-un număr oricît
de mare de piramide cu vîrful în O avînd baze echivalente şi înăl-
ţimile egale, aproximînd cît se doreşte de bine R. Volumul fiecărei
piramide este aproximativ 0,(3)AbR. Volumul sferei este aproxi-
mativ egal cu suma volumelor tuturor acestor piramide şi se obţine
2 4 3
0,(3)A R, unde A = 4πR este aria suprafeţei sferei. Rezultă V = πR .
3
Un plan secant cu S(O, R) determină două calote una de înălţime h, alta de înălţime
2R – h. Două plane paralele determină cu S(O, R) o zonă de înălţime h – distanţa
dintre cele două plane.
Teoremă. Fie S(O, R). Aria calotei de înălţime h este A = 2πRh. Aria zonei de
2
înălţime h este A = 2πRh. Aria suprafeţei sferei este A = 4πR .
4 3
Volumul sferei este V = πR .
3

Exerciţii
1. Completaţi:
a) Un plan secant cu S(O, R) determină
b) Două plane paralele determină cu S(O, R)

c) Aria calotei de înălţime h
d) Aria zonei de înălţime h
e) Volumul sferei
2. Aflaţi aria unei sfere, dacă: a) R = 12 cm; b) R = 8 cm; c) R = 11 cm; d) R = 9 cm.
3. Aflaţi aria suprafaţei:

a) Pămîntului, considerînd diametrul lui 12 756 km;
b) planetei Mercur, considerînd diametrul ei 4 800 km;
c) planetei Venus, considerînd diametrul ei 12 100 km;
d) planetei Marte, considerînd diametrul ei 6 800 km.
4. Fie S(O, R). Aflaţi aria calotei de înălţime h, dacă: a) R = 12 cm, h = 5 cm;
b) R = 18 cm, h = 4 cm; c) R = 17 cm, h = 3 cm; d) R = 15 cm, h = 8 cm.

5. Fie S(O, R). Aflaţi aria zonei de înălţime h, dacă:
a) R = 35 cm, h = 12 cm; b) R = 21 cm, h = 9 cm;
c) R = 32 cm, h = 15 cm; d) R = 22 cm, h = 13 cm.
6. Aflaţi volumul unei sfere, dacă:

a) R = 18 cm; b) R = 25 cm; c) R = 24 cm; d) R = 27 cm.
7. Aflaţi volumul: a) Pămîntului, considerînd diametrul lui 12 756 km;

b) planetei Mercur, considerînd diametrul ei 4 800 km;
c) planetei Venus, considerînd diametrul ei 12 100 km;
d) planetei Marte, considerînd diametrul ei 6 800 km.
8. Aflaţi volumul sferei, dacă:

a) aria ei este 576π; b) aria ei este 900π; c) aria ei este 1 156π; d) aria ei este 1 764π.

9*. Aflaţi înălţimea unui cilindru circular drept cu raza bazelor r echivalent cu o sferă
de rază R, dacă: a) R = 6 cm şi r = 8 cm; b) R = 9 cm şi r = 5 cm;
c) R = 12 cm şi r = 15 cm; d) R = 14 cm şi r = 16 cm.
10*. Aflaţi înălţimea unui con circular drept cu raza bazei r, echivalent cu o sferă de
rază R, dacă: a) R = 18 cm şi r = 20 cm; b) R = 24 cm şi r = 15 cm;
c) R = 21 cm şi r = 15 cm; d) R = 27 cm şi r = 18 cm.
11*. Aflaţi înălţimea unui trunchi de con circular drept, echivalent cu o sferă de rază R,
dacă: a) rb = 6 cm, rB = 24 cm şi R = 8 cm; b) rb = 8 cm, rB = 72 cm şi R = 15 cm;
c) rb = 3 cm, rB = 12 cm şi R = 9 cm; d) rb = 4 cm, rB = 9 cm şi R = 12 cm.
12*. O minge cu diametrul de 30 cm se introduce într-o cutie de forma unui trunchi

de con circular drept cu rb = 15 cm. Aflaţi rB, astfel încît volumul trunchiului să fie
minim.

13*. Într-o cutie de forma unei piramide patrulatere regulate cu secţiunea ce conţine
apotemele a două feţe opuse un triunghi echilateral cu laturile de 50 cm, se introduce
o sferă. Care este raza maximă a sferei?
1. Aflaţi lungimea tangentei dintr-un punct exterior la P

S(O, R), dacă: a) R = 8 cm şi OM = 35 cm; R
b) R =13 cm şi OM = 38 cm.
● ●
O M
2. Aflaţi distanţa de la centrul S(O, R) la secanta AB (A şi B sînt punctele în care dreap-

ta intersectează S(O, R)), dacă:
a) R = 10 cm şi AB = 18 cm; b) R = 21 cm şi AB = 36 cm.
3. Aflaţi distanţa de la centrul S(O, R) la un punct M al pla-

nului tangent β, dacă: a) R = 22 cm şi PM = 4 cm;
b) R = 26 cm şi PM = 5 cm. O
R
M β
P

4. Aflaţi aria cercului de secţiune obţinut prin intersectarea unui plan secant cu
S(O, R) (OO′ – distanţa de la centrul sferei la planul secant), dacă:
a) R = 43 cm şi OO′ = 7 cm; b) R = 27 cm şi OO′ = 15 cm.
5. Aflaţi aria unei sfere, dacă: a) R = 32 cm; b) R = 45 cm.
6. Fie S(O, R). Aflaţi aria calotei de înălţime h, dacă:

a) R = 19 cm, h = 24 cm; b) R = 34 cm, h = 28 cm.
7. Fie S(O, R). Aflaţi aria zonei de înălţime h, dacă:

a) R = 56 cm, h = 60 cm; b) R = 48 cm, h = 50 cm.
8. Aflaţi volumul unei sfere, dacă: a) R = 44 cm; b) R = 48 cm.
9. Aflaţi volumul sferei, dacă: a) aria ei este 2 116π; b) aria ei este 2 916π.

10*. Aflaţi înălţimea unui cilindru circular drept cu raza bazelor r, echivalent cu o
sferă de rază R, dacă: a) R = 16 cm şi r = 12 cm; b) R = 24 cm şi r = 18 cm.
11*. Aflaţi înălţimea unui con circular drept cu raza bazei r, echivalent cu o sferă de
rază R, dacă: a) R = 28 cm şi r = 16 cm; b) R = 34 cm şi r = 24 cm.
12*. Aflaţi înălţimea unui trunchi de con circular drept, echivalent cu o sferă de rază R,
dacă: a) rb = 5 cm, rB = 14 cm şi R = 26 cm; b) rb = 6 cm, rB = 18 cm şi R = 32 cm.
13*. Un glob cu diametrul de 44 cm se introduce într-o cutie de forma unui trunchi

de con circular drept cu rb = 25 cm. Aflaţi rB, astfel încît volumul trunchiului să fie
minim.

14*. Într-o cutie de forma unei piramide regulate patrulatere cu secţiunea ce conţine
apotemele a două feţe opuse un triunghi echilateral cu laturile de 60 cm se introduce o
sferă. Care este raza maximă a sferei?
15*. Într-o cutie de forma unui tetraedru regulat cu muchiile de 48 cm se introduce o

sferă. Care este raza maximă a sferei?

Evaluare
I II
1. Aflaţi aria unei sfere, dacă R = 38 cm. 10 1. Aflaţi aria unei sfere, dacă R = 36 cm.
2. Fie S(O, R). Aflaţi aria calotei de înăl- 2. Fie S(O, R). Aflaţi aria calotei de înăl-
10
ţime h, dacă R = 24 cm, h = 35 cm. ţime h, dacă R = 23 cm, h = 36 cm.
3. Fie S(O, R). Aflaţi aria zonei de înălţi- 3. Fie S(O, R). Aflaţi aria zonei de înălţi-
me h, dacă R = 33 cm, h = 26 cm. 10 me h, dacă R = 35 cm, h = 24 cm.
4. Aflaţi volumul sferei, dacă aria ei este 4. Aflaţi volumul sferei, dacă aria ei este
20
2 916π. 3 136π.
5. Aflaţi lungimea tangentei dintr-un 5. Aflaţi lungimea tangentei dintr-un
punct exterior la S(O, R), dacă R = 15 punct exterior la S(O, R), dacă R = 16
cm şi OM = 72 cm. cm şi OM = 70 cm.
P P
R R
10
● ● ● ●
O M O M
6. Aflaţi distanţa de la centrul S(O, R) la 6. Aflaţi distanţa de la centrul S(O, R) la

secanta AB (A şi B sînt punctele în care secanta AB (A şi B sînt punctele în care
10
dreapta intersectează S(O, R)), dacă R = dreapta intersectează S(O, R)), dacă R =
46 cm şi AB = 52 cm. 47 cm şi AB = 50 cm.
7. Aflaţi distanţa de la centrul S(O, R) la 7. Aflaţi distanţa de la centrul S(O, R) la
un punct M al planului tangent β, dacă R un punct M al planului tangent β, dacă R
= 35 cm şi PM = 12 cm. = 33 cm şi PM = 14 cm.
10
O O
R R
M β M β
P P
8. Aflaţi
��
aria secţiunii obţinute prin in- 8. ��
Aflaţi aria secţiunii obţinute prin in-
tersectarea unui plan secant cu S(O, R), tersectarea unui plan secant cu S(O, R),
dacă R = 46 cm şi OO′ = 24 cm (OO′ 10 dacă R = 48 cm şi OO′ = 22 cm (OO′ –
– distanţa de la centrul sferei la planul distanţa de la centrul sferei la planul se-
secant). cant).
9. Aflaţi înălţimea unui cilindru circular 9. Aflaţi înălţimea unui cilindru circular
drept cu raza bazelor r echivalent cu o 10 drept cu raza bazelor r echivalent cu o
sferă de rază R, dacă R = 24 cm şi r = sferă de rază R, dacă R = 18 cm şi r =
18 cm. 24 cm.

4 Suplimentar
Paralelism şi perpendicularitate
1. Demonstraţi că toate planele paralele cu dreapta a şi conţin punctul M şi sînt para-
lele cu dreapta a au o dreaptă comună.
2. Demonstraţi teorema: Două plane paralele determină pe două sau mai multe drepte
paralele segmente congruente.
3. Demonstraţi teorema lui Thales: Trei sau mai multe plane paralele determină pe
două drepte secante cu planele, segmente proporţionale.
4. Un plan intersectează două laturi ale unei linii poligo- A

nale închise cu 4 laturi şi prelungirile celorlalte două laturi.
MA BN CP DQ = 1. B
Atunci: ∙ ∙ ∙ D
MB NC DP QA
Q
M N P α
5. (Teorema lui Desargues) Dreptele necoplanare a, b, c sînt concurente în V. Punc-

tele: A ºi M aparþin dreptei a; B ºi N aparþin dreptei b; C ºi P aparþin dreptei c. Dacã
triunghiurile ABC ºi MNP nu au laturi paralele, atunci AB ºi MN, BC ºi PN, AC ºi MP
se intersecteazã în puncte coliniare.
4. Suplimentar 165
6. Fie OABC un triedru triortogonal. Demonstraţi că proiecţia lui O pe (ABC) este
ortocentrul triunghiului ABC.
7. Aflaţi locul geometric al punctelor egal depărtate de capetele unui segment.
8. Aflaţi locul geometric al punctelor egal depărtate de două semiplane ce au aceeaşi

frontieră.
9. Construiţi perpendiculara comună a două drepte necoplanare.
10. Fie O un punct al planului ABC şi OD ^ (ABC). Arătaţi că AD ^ BC, dacă şi numai
dacă AO ^ BC.
11. Fie triunghiul ABC cu ipotenuza BC, AD ^ (BCD), AD = 10 cm, unghiul lui AB cu
(BCD) are 30°, iar unghiul lui AB cu (BCD) are 60°. Aflaţi o funcţie trigonometrică a
unghiului format de planele ABC şi DBC.
166 4. Suplimentar
12. Fie punctele necoplanare A, B, C, D şi M între A şi B. Planul b paralel cu AC şi BD
conţine punctul M. Arătaţi că planul b intersectează AB, BC, CD, AD în vîrfurile unui
paralelogram.
– –
13. Triunghiul dreptunghic ABC cu ipotenuza BC are AB = 2√ 2 şi AC = √ 3 . De ace-
eaşi parte a planului se construiesc punctele D, E, F, AD ^ (ABC), BE ^ (ABC), CF
^ (ABC), AD = 8, BE = 4, CF = 2. M, N, P sînt respectiv mijloacele segmentelor AD,
BE, CF. Arătaţi că: a) triunghiul DEF este dreptunghic; b) triunghiul MNP este echi-
lateral.
14. Semidreptele necoplanare OX, OY, OZ formează fiecare două unghiuri de 60°.
a) Să se demonstreze că proiecţia fiecărei semidrepte pe planul format de celelalte
două este bisectoarea unghiului format de acestea. b) Fie punctul A al semidreptei OZ,
situat la distanţa a de O şi P proiecţia lui A pe (XOY). Calculaţi AP.
15. Fie piramida VABCD cu baza dreptunghi. Arătaţi că intersecţia V

planelor: a) ABV şi DCV este o dreaptă paralelă cu dreapta AB;
b) BCV şi ADV este o dreaptă paralelă cu dreapta BC.
C
D
B
–
16. Pe planul pătratului ABCD se ridică perpendiculara BM cu BM = 2√ 3 cm. Ştiind că
triunghiul MAC este echilateral, calculaţi: a) AB; b) distanţa dintre dreptele AC şi MD.
4. Suplimentar 167
17. A, B, C, D sînt puncte necoplanare, iar (BM, (CN, (DP sînt bisectoarele unghiurilor
triunghiului BCD, M Î CD, N Î BD, P Î BC. Dacă (AM este bisectoarea unghiului
CAD şi (AN este bisectoarea unghiului BAD demonstraţi că (AP este bisectoarea un-
ghiului BAC.
18. Pe planul pătratului ABCD cu laturile de 2x, se ridică perpendiculara în A. Pe

această perpendiculară se ia punctul S astfel încît AS = 2x. Perpendicularele din A pe
BS, CS, DS le intersectează pe acestea respectiv în punctele M, N, P. Fie O punctul de
intersecţie al diagonalelor pătratului şi E mijlocul segmentului MP. Arătaţi că:
a) triunghiurile MNP, AMP sînt isoscele; b) punctele S, E, O sînt coliniare; c) dreapta
SE nu este perpendiculară pe planul AMP; d) dreptele AE si BD sînt perpendiculare.
e) Calculaţi distanţa OF de la punctul O la dreapta SC.
19. Un pătrat cu laturile de 4 cm se proiectează pe un plan. Planul formează cu planul

pătratului un unghi de 60°. a) Aflaţi aria proiecţiei pătratului pe plan. b) În ce condiţii
proiecţia pătratului este un dreptunghi? c) În ce condiţii proiecţia pătratului pe plan
este un romb?
168 4. Suplimentar
20. Triunghiul ABC este dreptunghic isoscel cu ipotenuza BC. Proiecţia triunghiului
pe un plan paralel cu înălţimea AD a triunghiului, este un triunghi echilateral. Aflaţi o
funcţie trigonometrică a unghiului format de AC cu planul.
Prisma
1. Construiţi poligonul de secţiune a cubului cu
planul determinat de secţiune a cubului cu planul
P F
determinat de punctele E, F, G. ● O
M
N E
●
G● D
C
A B
2. Construiţi poligonul de secţiune a cubului ABCDMNOP cu (EFG), E – mijlocul

[OC], F – mijlocul [OP], G – mijlocul [AM]. Aflaţi aria secţiunii, dacă AB = 40 cm.
3. Construiţi poligonul de secţiune a paralelipipedului dreptunghic ABCDMNOP cu

(EFG), E – mijlocul [OC], F – mijlocul [OP], G – mijlocul [AM]. Aflaţi aria secţiunii,
dacă AB = 12 cm, BC = 18 cm, OC = 8 cm.
4. Construiţi poligonul de secţiune a paralelipipedului dreptunghic din desen cu

(BDM), unde M este mijlocul [A1D1]. Aflaţi aria poligonului de secţiune, dacă AB = 15
cm, BC = 20 cm, BB1 = 6 cm.
4. Suplimentar 169
C1 B1
D1 ●
M A1
C
B
D A
5. Construiţi poligonul de secţiune a prismei regulate P O

din desen cu (ABP). Aflaţi aria poligonului de secţiune, Q N
dacă AB = 12 cm, AM = 24 cm. R M
D C
E B
F A
6. Construiţi poligonul de secţiune a prismei regulate P O

din desen cu (ABO). Aflaţi aria poligonului de secţiune, Q N
dacă AB = 8 cm, AM = 18 cm. R M
D C
E B
F A
7. Fie prisma regulată din Ex. 6. Construiţi poligonul de secţiune a prismei regulate cu
(ABG), unde G este mijlocul [OP]. Aflaţi aria poligonului de secţiune, dacă AB = 12
cm, AM = 10 cm.
8. O prismă are baza un dreptunghi cu laturile de 6 cm şi 10 cm. Aflaţi volumul pris-

mei, dacă muchiile laterale au lungimile de 8 cm şi formează cu planul unei baze un
unghi de: a) 60°; b) 30°; c) 45°.
170 4. Suplimentar
9. O prismă are baza un triunghi echilateral cu laturile de 24 cm. Aflaţi volumul pris-
mei, dacă muchiile laterale au lungimile de 15 cm şi formează cu planul unei baze un
unghi de: a) 60°; b) 30°; c) 45°.
10. O prismă are baza un hexagon regulat cu laturile de 18 cm. Aflaţi volumul prismei,
dacă muchiile laterale au lungimile de 20 cm şi formează cu planul unei baze un unghi
de: a) 60°; b) 30°; c) 45°.
11. O prismă are baza un patrulater ortodiagonal cu diagonalele de 8 cm şi 16 cm.

Aflaţi volumul prismei, dacă muchiile laterale au lungimile de 18 cm şi formează cu
planul unei baze un unghi de: a) 60°; b) 30°; c) 45°.
12. O prismă are baza un trapez dreptunghic cu bazele de 15 cm, 7 cm şi un unghi 60°.
Aflaţi volumul prismei, dacă muchiile laterale au lungimile de 24 cm şi formează cu
planul unei baze un unghi de: a) 60°; b) 30°; c) 45°.
13. ABCDMNOP este o prismă dreaptă cu o bază un romb cu unghiul A de 60°, AB

= a şi înălţimea AM = 1,5a. a) Aflaţi aria totală şi volumul prismei. b) Aflaţi măsura
unghiului format de (BMD) cu (ABC).
4. Suplimentar 171
14. O prismă are toate feţele romburi congruente cu laturile de 18 cm şi un unghi de
60°. Aflaţi aria totală şi volumul prismei.
15. Fie cubul din desen. Aflaţi raportul în care proiecţia punctului B P O
pe MC împarte [MC]. M
N
D
C
A B
16. Fie paralelipipedul dreptunghic din desen. Aflaţi

C1 B1
raportul în care proiecţia punctului B pe AC1 împar-
te [AC1], dacă AB = 15 cm, BC = 20 cm, BB1 = 6 cm. D1
A1
C
B
D A
17. Fie prisma cu bazele triunghiuri echilaterale cu laturile de 12 cm şi două feţe late-
rale romburi cu un unghi de 60°. Aflaţi volumul prismei.
18. Fie prisma cu bazele triunghiuri echilaterale cu laturile de 20 cm şi o faţă laterală

perpendiculară pe planele bazelor romb cu un unghi de 60°. Aflaţi volumul şi aria
totală.
19. ABCDMNOP este un paralelipiped dreptunghic cu; unghiul OAC de 30°; AB = a

–
√ 3 ; BC = a. Aflaţi aria totală şi volumul paralelipipedului.
172 4. Suplimentar
20. ABCDMNOP este o prismă dreaptă cu ABCD un trapez cu unghiul drept A, ACB
triunghi dreptunghic cu ipotenuza AB, BC = 10 cm şi lungimea segmentului determinat
de mijloacele diagonalelor trapezului de 4 cm. Aflaţi aria totală şi volumul prismei,
dacă AM = 12 cm.
21. ABCDMNOP este un paralelipiped dreptunghic. Demonstraţi că ABCDMNOP este

cub, dacă şi numai dacă proiecţiile pe AO ale punctelor M, B, D coincid.
22. ABCMNO este o prismă cu AM = MB = CM = 12 cm, unghiul AMB are 60°, un-
ghiul AMC are 90°, unghiul BMC are 120°. Aflaţi volumul prismei.
23. ABCDA1B1C1D1 este cub; R, T sînt mijloacele muchiilor AB şi respectiv DD1. Dacă
M şi Q sînt mijloacele segmentelor C1R şi respectiv BT, atunci: a) arătaţi că MQ ||
(DCC1); b) aflaţi lungimea segmentului MQ, dacă AB = 4.
Piramida
1. Prisma ABCMNO are bazele triunghiuri echilaterale şi feţele laterale cu un vîrf
comun A sînt romburi cu un unghi de 60°. a) Demonstraţi că cealaltă faţă laterală a
prismei este pătrat. b) Aflaţi aria totală şi volumul prismei, dacă AB = 30 cm.
2. ABCDMNOP–este un paralelipiped dreptunghic cu: unghiul format de AN cu (ABC)

de 60°; AB = a√ 3 ; BC = a. Aflaţi aria totală şi volumul piramidei MABCD.
4. Suplimentar 173
3. MABCD este o piramidă cu baza un romb avînd unghiul A de 60°, AB = a şi înălţi-
mea AM = 1,5a. Aflaţi volumul piramidei BAMD.
4. MABCD este o piramidă cu ABCD un trapez cu un unghi drept A, ACB triunghi

–
dreptunghic cu ipotenuza AB, BC = 10√ 5 cm şi lungimea segmentului determinat de
mijloacele diagonalelor trapezului de 5 cm. Aflaţi aria totală şi volumul piramidei,
dacă înălţimea este AM = 30 cm.
5. ABCDMNOP este o prismă dreaptă regulată cu AO = 8 cm şi AB = 4 cm. Aflaţi aria

totală şi volumul piramidei MABCD.
6. Fie piramida VABC cu AV = VB = CV = a, unghiul AVB are 60°, unghiul AVC are
90°, unghiul BVC are 120°. Aflaţi aria totală şi volumul piramidei.
7. Piramida regulată VABC are unghiul V al feţei laterale VAB de 40° şi muchiile late-
rale de 25 cm. O furnică pleacă din A şi se întoarce în A. a) Aflaţi lungimea traiectoriei
minime parcurse de furnică. b) Aflaţi măsurile unghiurilor formate de traiectoria de
lungime minimă cu muchiile laterale ale piramidei.
8. VABCD este o piramidă regulată cu AB = 10 cm şi apotema de 13 cm. Fie MNOP

mijloacele muchiilor laterale. Aflaţi volumul piramidei SMNOP, unde S este un punct
174 4. Suplimentar
oarecare al bazei piramidei iniţiale.
9. ABCDEMNOPQ este o prismă cu volumul de 24 cm3. Punctul T este mijlocul mu-

chiei AB. Aflaţi volumul poliedrului ce se obţine după ce se scot din prismă piramidele
TABCDE şi TMNOPQ.
10. Piramida VABC are muchiile laterale perpendiculare fiecare două, VA = 30 cm, VB
= 40 cm, CV = 70 cm. Aflaţi distanţa de la V la planul ABC.
11. Piramida regulată VABCD are unghiul V al feţei laterale VAB de 30° şi muchiile
laterale de 32 cm. O furnică pleacă din A şi se întoarce în A. a) Aflaţi lungimea traiec-
toriei minime parcurse de furnică. b) Aflaţi măsurile unghiurilor formate de traiectoria
de lungime minimă cu muchiile laterale ale piramidei.
12. O piramidă are muchiile laterale congruente şi formează cu planul bazei unghiuri
de 45°. Baza piramidei este un trapez isoscel cu baza mare de 24 cm, baza mică 18 cm
şi un unghi de 120°. Aflaţi volumul piramidei.
–
13. O piramidă triunghiulară regulată are înălţimea de 4√ 3 cm şi laturile bazei de 5
cm. Calculaţi aria secţiunii, dacă planul de secţiune conţine una dintre laturile bazei
piramidei şi este perpendicular pe muchia laterală opusă acestei laturi.
4. Suplimentar 175
14. Fie tetraedrul regulat ABCD. Construiţi perpendiculara
comună a muchiilor opuse ale tetraedrului.
15. ABCD este un tetraedru, iar G1, G2 şi G3 sînt centrele de

greutate ale triunghiurilor ACD, ADB şi respectiv ABC.
a) Demonstraţi că (G1G2G3) || (BCD);
b) Aflaţi raportul ariilor triunghiurilor G1G2G3 şi BCD.
16. (Concurenţa medianelor tetraedrului) Fie tetraedrul ABCD.

Demonstraţi că segmentele determinate de vîrfurile tetraedrului
şi centrele de greutate ale feţelor opuse lor au un punct comun.
17. ABCD este un pătrat şi de aceeaşi parte a (ABC) se con-

sideră perpendicularele AA1, BB1, CC1 şi DD1 pe planul
pătratului. Se ştie că AB = a, AA1 = 2a, BB1 = a, DD1 = 1,5a.
a) Determinaţi lungimea segmentului CC1 astfel încît punctele
A1, B1, C1, D1 să fie coplanare. b) În condiţiile punctului a),
calculaţi distanţa de la punctul A la planul A1B1C1.
18. (Concurenţa bimedianelor) Fie tetraedrul ABCD. Demonstraţi că bimedianele te-

traedrului au un punct comun.
176 4. Suplimentar
19. (L’Huilier) Fie tetraedrul ABCD cu muchiile AD şi BC per-
pendiculare. Demonstraţi că: a) înălţimile din A şi D ale tetra-
edrului au un punct comun; b) înălţimile din B şi C ale tetra-
edrului au un punct comun.
20. Fie tetraedrul ABCD. Demonstraţi că: AB2 + CD2 = AC2 + BD2
dacă şi numai dacă muchiile AD şi BC sînt perpendiculare.
21. Fie tetraedrul ABCD cu muchiile AD şi BC perpendiculare.

Demonstraţi că: a) perpendiculara comună a dreptelor AD şi
BC conţine punctul comun al înălţimilor din A şi D ale tetra-
edrului; b) perpendiculara comună a dreptelor AD şi BC
conţine punctul comun al înălţimilor din B şi C ale tetraedrului.
22. Fie tetraedrul ABCD cu AB ^ CD şi AC ^ BD. Demonstraţi că AB ^ CD.
23. Fie tetraedrul ABCD cu AB ^ CD şi AC ^ BD. Demonstraţi că: AB 2 + CD 2 =

AC 2 + BD 2 = BC 2 + AD 2.
4. Suplimentar 177
Un tetraedru este ortocentric sau ortogonal (Steiner) dacă înălţimile sale au un punct
comun. Punctul lor comun este ortocentrul tetraedrului.
24. Fie tetraedrul ABCD. Demonstraţi că: a) ABCD este ortocentric dacă şi numai dacă
are două perechi de muchii opuse perpendiculare; b) ABCD este ortocentric dacă şi
numai dacă AB 2 + CD 2 = AC 2 + BD 2 = BC 2 + AD 2.
25. Fie tetraedrul ABCD, M mijlocul [AD], N mijlocul [BC]. Demonstraţi că: 4MN 2 =
AB 2 + AC 2 + BD 2 + CD 2 – AD 2 – BC 2.
26. Fie tetraedrul ABCD. Demonstraţi că: tetraedrul ABCD este ortocentric dacă şi
numai dacă are bimedianele congruente.
Trunchi de piramidă
1. Bazele unui trunchi de piramidă sînt romburi cu cîte un unghi de 60° şi laturile re-
spectiv de 8 cm şi 16 cm. Înălţimea trunchiului este triplul lungimii diagonalei mari a
rombului bazei mari şi este egală cu distanţa dintre centrele rombului. Aflaţi:
a) înălţimea piramidei din care provine trunchiul de piramidă; b) aria laterală şi volu-
mul trunchiului de piramidă.
178 4. Suplimentar
2. O piramidă are muchiile laterale congruente şi formează cu planul bazei unghiuri
de 45°. Baza piramidei este un trapez isoscel cu baza mare de 20 cm, baza mică 12
cm şi înălţimea de 8 cm. Piramida se secţionează cu un plan paralel cu planul bazei,
egal depărtat de vîrful şi de baza piramidei. Aflaţi aria totală şi volumul trunchiului de
piramidă.
3. O piramidă are înălţimea de 24 cm. Aflaţi înălţimea trunchiului de piramidă ce

rezultă prin secţionarea piramidei cu un plan paralel cu planul bazei, astfel încît aria
laterală a piramidei mici care se formează să fie egală cu aria laterală a trunchiului de
piramidă.
4. Un trunchi de piramidă regulată are bazele triunghiuri echilaterale cu laturile de lun-

gimi a şi 2a. Apotema trunchiului este 4a. Aflaţi în funcţie de a aria totală şi volumul
5. Un trunchi de piramidă triunghiulară regulată are: muchiile bazei mari de lungime

a, muchiile bazei mici de lungime b şi unghiul format de o muchie laterală cu o muchie
a bazei, adiacentă ei, de 60°. Aflaţi volumul trunchiului de piramidă.
6. Un trunchi de piramidă are ariile bazelor B, b şi înălţimea ht. Aflaţi volumul pirami-
dei din care provine trunchiul.
7. Un trunchi de piramidă are ariile bazelor B şi b. Trunchiul se secţionează cu un plan

paralel cu planele bazelor, situat la egală distanţă faţă de bazele trunchiului. Aflaţi aria
secţiunii, S, în funcţie de ariile bazelor.
4. Suplimentar 179
8. Volumul unui trunchi de piramidă patrulateră regulată este de şapte ori mai mare
decît volumul unui paralelipped dreptunghic cu dimensiunile 7 dm, 40 cm şi 0,3 m.
Înălţimea trunchiului de piramidă este de 4 dm, iar muchia bazei mari este de 2,25 ori
mai mare decît înălţimea trunchiului. Aflaţi: a) volumul trunchiului de piramidă;
b) la ce distanţă de planul bazei mari trebuie făcută o secţiune paralelă cu planul bazei,
astfel încît aria acestei secţiuni să fie egală cu 144 dm2.
9. Un trunchi de piramidă patrulateră regulată are înălţimea de 6 cm, muchia bazei

4 5
mari egală cu din înălţime, iar muchia bazei mici este din muchia bazei mari.
3 8
Aflaţi: a) volumul trunchiului de piramidă; b) volumul piramidei din care provine trun-
chiul; c) ariile laterale ale trunchiului de piramidă şi ale piramidei.
Cilindrul. Conul. Trunchiul de con

1. Aflaţi volumul cilindrului circular drept înscris într-o prismă triunghiulară regulată
–
muchiile bazelor de 4√ 3 dm şi înălţimea de 10 dm.
2. Fie dreptunghiul cu dimensiunile a şi b (a < b). Dreptunghiul se roteşte în jurul unei

laturi de lungime a şi apoi în jurul unei laturi de lungime b. Comparaţi ariile totale şi
volumele corpurilor obţinute.
180 4. Suplimentar
3. Fie triunghiul dreptunghic ABC cu ipotenuza BC, AB = c, AC = b, BC = a. Notăm
Va = volumul corpului de rotaţie obţinut prin rotirea triunghiului în jurul ipotenuzei,
Vb = volumul corpului de rotaţie obţinut prin rotirea triunghiului în jurul catetei AC,
Vc = volumul corpului de rotaţie obţinut prin rotirea triunghiului în jurul catetei AB.
1 1 1
Demonstraţi că: 2 = 2 + 2 .
Va Vb Vc
4. Un con circular drept are raza bazei r. Aflaţi aria totală şi volumul conului, dacă are
trei generatoare perpendiculare oricare două.
5. Aflaţi volumul unui con circular drept circumscris unui tetraedru regulat cu muchi-
ile de 6 cm.
6. Un con circular drept are raza bazei r şi înălţimea h. Construiţi punctul P egal de-
părtat de vîrful conului şi de punctele cercului bazei conului.
–
7. Într-un con circular drept cu diametrul bazei 12√ 2 cm şi înălţimea 6 cm, se înscrie
un cub cu o bază pe planul bazei şi vîrfurile celeilalte baze pe suprafaţa laterală a co-
nului. Aflaţi volumul cubului.
4. Suplimentar 181
8. Un con circular drept are raza bazei de 8 cm şi înălţimea de 16 cm se secţionează cu
un plan paralel cu planul bazei la distanţa de 12 cm de planul bazei. a) Aflaţi volumul
trunchiului de con obţinut. b) Aflaţi la ce distanţă de planul bazei trebuie secţionat co-
nul cu un plan paralel cu planul bazei conului, astfel încît ariile laterale ale corpurilor
obţinute să fie egale.
9. Triunghiul dreptunghic ABC cu ipotenuza BC, AB = 3 dm şi AC = 4 dm se roteşte în

jurul dreptei perpendiculare în B pe BC. Aflaţi aria şi volumul corpului ce se obţine.
10. Un trapez dreptunghic are baza mare de 16 cm, înălţimea de 30 mm, lungimea
bazei mici egală cu 0,75 din lungimea bazei mari. Aflaţi aria totală şi volumul corpului
obţinut prin rotirea trapezului în jurul bazei mici.
11. O dreaptă perpendiculară pe ipotenuza BC a triunghiului dreptunghic ABC inter-

sectează catetele AB şi AC respectiv în S şi T. a) Arătaţi că CS ^ BT. b) Dacă AB = 5
cm şi AC = 12 cm, să se afle volumul corpului obţinut prin rotirea triunghiului ABC în
jurul ipotenuzei BC.
12. Trapezul isoscel ABCD are unghiul A de 45°, AD = CD = 10 cm. Aflaţi volumul
corpului obţinut prin rotirea trapezului în jurul bazei mari.
182 4. Suplimentar
13. Trapezul isoscel ABCD are baza mare AB de 10 cm, AD = CD = 5 cm. Aflaţi volu-
mul corpului obţinut prin rotirea trapezului în jurul mediatoarei bazelor sale.
Sfera
1. Un con circular drept are raza bazei r şi înălţimea 2r. Aflaţi raza cercului de inter-
secţie a conului cu sfera de rază r şi centrul în centrul cercului bazei.
2. Generatoarele unui trunchi de con circular drept fac cu planul bazei mari unghiuri
de 45°. Trunchiul de con este circumscris unei sfere cu raza 3 cm. Aflaţi aria totală şi
volumul trunchiului de con.
3. Într-o sferă de rază 5 cm se înscrie un cilindru circular drept cu înălţimea 6 cm.

Aflaţi: a) aria calotei sferice determinate de baza superioară a cilindrului; b) aria totală
şi volumul cilindrului circular drept.
4. Două cercuri mici ale unei sfere de rază R sînt tangente exterioare. Aflaţi distanţa
dintre centrele cercurilor, dacă razele lor sînt a şi b.
5. Generatoarele unui con circular drept formează cu înălţimea conului unghiuri de

30°. O sferă de rază R, cu centrul în vîrful conului intersectează conul. Aflaţi aria ca-
4. Suplimentar 183
lotei ce se formează.
6. O piramidă patrulateră are toate muchiile de lungime a. Aflaţi raza sferei cu centrul
în centrul bazei piramidei, tangentă feţelor laterale ale piramidei.
7. Demonstraţi că, dacă două cercuri secante sînt conţinute de plane diferite, atunci ele
sînt conţinute de aceeaşi sferă.
8. Arătaţi că un poliedru, avînd toate vîrfurile conţinute de o sferă, are toate feţele
poligoane inscriptibile.
9. Fie un tetraedru are muchiile tangente unei sfere. Arătaţi că suma lungimilor muchi-
ilor opuse este constantă.
10. Fie piramida VABCD cu baza un dreptunghi, M = prAV C şi N = prVB D. Demonstraţi

că AMNB este patrulater inscriptibil.
11. Demonstraţi că oricărui tetraedru i se poate circumscrie o sferă.
184 4. Suplimentar
12. Fie tetraedrul ABCD şi punctele variabile M, N, astfel încît AMN, BMN, CMN şi
DMN sînt triunghiuri dreptunghice cu ipotenuza MN. Aflaţi locul geometric al puncte-
lor M şi N. Generalizare.
13. Un trunchi de con circular drept are generatoarea de 26 cm, înălţimea de 24 cm

şi raza bazei mari de 15 cm. Aflaţi: a) aria totală şi volumul trunchiului de con; b) vo-
lumul conului din care provine trunchiul de con; c) aria şi volumul sferei circumscrise
conului din care provine trunchiul de con.
A
Concursuri
Lemă. Fie punctele A, B, C, D în spaţiu. Atunci
2 2 2 2
AC ^ BD dacă şi numai dacă AB – AD = CB – CD . A′●
Demonstraţie. Dacă punctele A, B, C, D sînt co-
planare, atunci ABCD este patrulater ortodiago-
2 2 2 2
nal şi are proprietatea AB – AD = CB – CD . B D
Punctele A, B, C, D sînt necoplanare. Fie pla- C
nul α care conţine dreapta BD, iar punctele A′
şi C′ sînt proiecţiile punctelor A şi C pe pla- C′ ● α
nul α. Atunci AC ^ BD Û A′C′ ^ BD. Ră-
2 2 2 2
mîne de demonstrat că AC ^ BD Û AB – AD = CB – CD , (*).
2 2 2 2 2 2 2 2 2
Teorema lui Pitagora implică AB = A′A + A′B , AD = A′A + A′D , CB = C′C + C′B ,
2 2 2 2 2 2
CD = C′C + C′D . Înlocuind în relaţia (*), rezultă A′C′ ^ BD Û A′B – A′D = C′B –
2
C′D . Ultima relaţie este adevărată, deoarece A′BC′D este patrulater ortodiagonal.
1. Fie tetraedrul ABCD. Demonstraţi că dacă punctul M satisface relaţia
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
MA + MB + CD = MB + MC + DA = MC + MD + AB = MD + MA + BC ,
atunci el aparţine perpendicularei comune a dreptelor AC şi BD.
Olimpiada Naţională a României 2007
4. Suplimentar 185
2 2
Demonstraţie. Relaţia din enunţ implică: MA – MC A
2 2 2 2 2 2 2 2
= DA – CD , MB – MD = BA – AD , MC – MA = M
2 2 2 2 2 2 ●
CB – BA , MB – MD = CB – CD . Conform lemei,
MD ^ AC, (1), MA ^ BD, (2), MB ^ AC, (3), MC ^
BD, (4). (1) şi (3) implică AC ^ (MBD); (2) şi (4)
implică BD ^ (MAC). Fie d = (MBD) ∩ (MAC).
Evident, AC ^ d ^ BD, M Î d, c.c.t.d. B D
2. Fie cubul ABCDA1B1C1D1 şi punctul variabil P al mu-
chiei AB. Planul perpendicular în P pe AB intersectează AC1 C
în Q. Punctele M şi N sînt respectiv mijloacele segmentelor A1P şi BQ. Să se arate că
dreptele MN şi BC1 sînt perpendiculare dacă şi numai dacă P este mijlocul [AB].
Olimpiada Naţională a României 2006
Demonstraţie. Din enunţ (Planul perpendicular în P pe AB intersec- D1 R C1
tează AC1 în Q.) rezultă PQ ^ AB ^ BC1. PQ || BC1 deoarece PQ A1
B1
şi BC1 sînt coplanare. Prin urmare, MN ^ BC1 dacă şi numai dacă ●Q
2 2 2 2
MN ^ PQ. În plus MN ^ PQ Û MQ – MP = NP – NQ , (1). M
●
●
Deoarece [PN] este mediana relativă la ipotenuza triunghiului PQB, A D ● N C

2 2 2 2 P B
NP – NQ = 0. (1) este adevărată dacă şi numai dacă MQ – MP = 0
Û triunghiul PMQ este isoscel cu baza [PQ], (2). PQ intersectează C1D1 în R implică
APRD1 este paralelogram, de unde [RD1] ≡ [AP], (3). (3) implică ∆APA1 ≡ ∆D1RA1, de
unde [PA1] ≡ [RA1], (4). Ipoteza şi (4) implică (2) este adevărată Û Q este mijlocul [PR]
Û Q este mijlocul [AC1] Û P este mijlocul [AB], c.c.t.d.
3. Fie tetraedrul ABCD cu DB ^ DC, iar piciorul perpendicularei din D pe planul ABC
este ortocentrul triunghiului. Arătaţi că (AB + BC + AC)2 ≤ 6(AD2 + BD2 + CD2) şi aflaţi
în ce condiţii are loc egalitatea. D
Olimpiadă Bulgaria
Rezolvare. DO ^ (ABC), OB′ ^ AC Þ DB′ ^ AC Þ
b′ c′
AC ^ (BDB′) Þ DB ^ AC. Analog se demonstrează:
CD ^ AB şi AD ^ BC. Muchiile opuse sînt perpendi-
a′
culare. DB ^ DC şi DB ^ AC Þ DB ^ (ADC) Þ DB
O A′
a
^ AD. Analog se demonstrează că AD ^ DC. B C
2 2 2 2 2 2 2 2 c
Rezultă: a = b′ + c′ = c – a′ + b – a′ Þ 2a′ =
C′ b B′
2 2 2 2 2 2 2 2
b + c – a . Analog rezultă: 2b′ = a + c – b şi 2c′ = A
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
b + a – c . a + a′ = a + 0,5(b + c – a ) = 0,5(a + b + c ).
2 2 2 2 2 2 2
Analog rezultă: b + b′ = c + c′ = 0,5(a + b + c ). Din ultimele trei rezultate rezultă
2 2 2 2 2 2 2 2 2
ca: 6(a′ + b′ + c′ ) = 3(a + b + c ). Inegalitatea mediilor implică 2(a + b + c ) ≥ 2(a
2 2 2 2 2 2 2
+ b + c), de unde rezultă că 3(a + b + c ) = a + b + c + 2a + 2b + 2c = (a + b + c) ,
2 2 2 2
deci 6(a′ + b′ + c′ ) ≥ (a + b + c) , adică (AB + BC + AC)2 ≤ 6(AD2 + BD2 + CD2),
c.c.t.d. Egalitatea are loc cînd triunghiul ABC este echilateral.
Teorema sinusurilor pentru un triedru
Fie triedrul SABC, unghiurile ASB, BSC, ASC cu măsurile α, β, γ, unghiurile diedre cu
muchiile SA, SB, SC de măsuri A, B, C.
186 4. Suplimentar
Teorema sinusurilor pentru triedru A
P
sin α sin β sin γ ●
= = .
sin A sin B sin C
Demonstraţie. O = pr(SBC) P, Q = prSB O, R = Q
●
prSC P. m(ÐCSB) = α. Analizăm cazul O Î S B
Int SBC (celelalte se analizează la fel). Teorema ●
● O
celor trei perpendiculare implică: PR ^ SC şi PQ ^ SB. R
Fie m(ÐPRO) = B şi m(ÐPQO) = C (unghiuri plane ale un-
ghiurilor diedre), SP = 1. Atunci: PO = PR sin B = SP sin γ sin B = C
sin γ sin B şi PO = PQ sin C = SP sin β ∙ sin C = sin β sin C. Rezultă: sin γ sin B =
sin α sin γ sin α sin β
sin β sin C Û = . Analog se arată că = .
sin A sin C sin A sin B
Prima teoremă a cosinusurilor pentru un triedru
cos α – cos β cos γ P
A
cos A = .
sin β sin γ ●
Demonstraţie. Fie triedrul cu vîrful S şi muchiile
SA, SB, SC, m(ÐCSB) = α. Q = prSB P, Q =
Q
prSB R, m(ÐPQR) = A (unghi plan al unghiu- S ●
B
lui diedru), SQ = 1. PQ = tg γ, PQ = tg β, ●
1 1 R
SP = , SR = . Aplicînd teorema cosinusului
cos γ cos β 2 2 2
triunghiului SPR, rezultă PR = SP + SR + 2SP ∙ SR ∙ cos α = C
1 1 2 cos α
+ – . Aplicînd teorema cosinusului triunghiului PQR şi sin2 x
cos2 β cos2 γ cos β cos γ 2 2 2
PQ + RQ – PR cos α – cos β cos γ
+ cos x = 1, rezultă cos A =
2
= .
2PQ ∙ RQ sin β sin γ
A doua teoremă a cosinusurilor pentru un triedru
A
cos A – cos B cos C
cos α = .
sin B sin C
Lemă. Există un unghi triedru cu unghiurile S′ C ′
B′ ● ●
●
plane π – A, π – B, π – C şi unghiurile diedre
Q
π – α, π – β, π – γ. Demonstraţie. Fie S′ un S ●
B
punct al interiorului triedrului, A′, B′, C′ pro-
●
iecţiile punctului S′ pe feţele triedrului, P = prSC S′. P
● A′
Atunci PA′ ^ SC şi PB′ ^ SC. Patrulaterul S′A′PB′ este
inscriptibil, deci C = m(ÐB′PA′) = π – m(ÐB′SA′). Dacă Q = prSB A′,
atunci S′A′ ^ A′Q. Rezultă că APA′Q este patrulater inscriptibil şi unghiul C
PA′Q (unghiul plan al diedrului cu feţele S′B′A′ şi S′C′A′) are măsura π – m(ÐPSB) =
π – α. Analog şi pentru celelalte unghiuri.
Pentru demonstrarea teoremei este suficient să se aplice prima teoremă a cosinusu-
rilor triedrului S′A′B′C′ din lemă.
4. Suplimentar 187
Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri
1 plică: intersecţia planelor ABC1 şi A1B1C1
este o dreaptă paralelă cu dreapta AB.
1. 2. a) A, B, C, D, M, N, O, P. 5. a) AC || (A1B1C1), deoarece AC || A1C1 şi
4. a) AD || MP.
A1C1 Ì (A1B1C1). Teorema fierăstrăului im-
7. a) (MAB), (MAD), (MBC), (MBD).
plică: intersecţia planelor ACB1 şi A1B1C1
8. a) A1, B1, C1, D1.
este o dreaptă paralelă cu dreapta AC.
9. a) AD, AA1, DA1, A1D1, DD1, AD1.
6. a) PN || (ABC), deoarece PN || BD şi
10. a) D1, A, B, C1. 11. a) Dreapta AB.
BD Ì (ABC). Teorema fierăstrăului impli-
12. (ABC), (ABD), (BCD), (ACD).
că: intersecţia planelor APN şi ABC este o
13. (VAB), (VAC), (VBC), (VBD), (VDC),
dreaptă paralelă cu dreapta PN.
(VAD).
8. a) Deoarece feţele laterale ale paraleli-
2. 3. a) (AD, B1). 4. a) (BD1, B1), (BD1, pipedului sînt paralelograme, AB || MN şi
C1), (BD1, C). 6. a) (a, b). 7. a) AB şi BC; BC || ON. Criteriul de paralelism implică
AB şi AC; AB şi BD; AC şi BD. 8. a) AD (ABC) || (MN, ON). Rezultă că (ABC) ||
|| A1D1; AA1 || DD1. 9. a) (BDA1), (BDC1), (MNP). 9. V. rezolvarea ex. 8.
(BDB1). 10. a) (AD, PM), (AD, BC). 10. Dreptele ce se obţin sînt coplanare şi
11. (AB, V), (BC, V), (CD, V), (AD, V), respectiv paralele cu laturile triunghiului
(BD, V), (AC, V), ABC. Prin urmare, acest triunghi este ase-
12. V. rezolvarea ex. 11. 10 plane. menea cu triunghiul echilateral ABC, aşa-
3. 2. a) AM, AN, BM, BN, DM, DN, CN, dar este triunghi echilateral.
MC, MP, PN, MO, ON. 11. Dreptele ce se obţin sînt coplanare şi
4. a) AM, AN, BM, BN, MN, AB. respectiv paralele cu diagonalele pătratu-
5. a) AM, AN, BM, BN, AP, AO, BP, BO, lui ABCD. Prin urmare, intersecţiile lor
sînt vîrfurile unui pătrat.
CM, CN, DM, DN, DP, DO, CP, CO.
12. V. rezolvarea ex. 11.
7. a) A1B1 || (ABC) deoarece
A1B1 || AB şi AB Ì (ABC). 5. 2. a) AB || MN || OP || DC.
8. a) MN, ON, PM, OP. sînt paralele cu 3. a) Din datele problemei rezultă că AM
(ABC). 9. a) AB || (VDC), deoarece DC || || BN şi BN || OC. Tranzitivitatea relaţiei
AB şi DC Ì (ABC). 10. a) AB || (A1 B1 C1), de paralelism pentru drepte implică: AM ||
deoarece AB || A1B1 şi A1B1 Ì (ABA1). OC. 4. a) AB || MN (proprietatea dreptun-
11. a) A1B1 || (ABC), deoarece AB || A1B1 şi ghiului) şi AB || PQ (proprietatea hexago-
AB Ì (ABC). 12. a) Se aplică o proprietate nului regulat) implică AB || PQ.
a liniei mijlocii a unui triunghi şi rezultă că 6. a) N este o mijlocul [BB1].
MM || AB. Criteriul de paralelism implică VN 2 MN VM 2
MN || (ABC). 7. a) = . 8. a) AB = = .
NB 3 VA 5
4. 3. a) A1C1 || (ABC), deoarece A1C1 || 9. Teorema liniei mijlocii implică: segmen-
AC şi AC Ì (ABC). Teorema fierăstrăului tele GF şi HE sînt paralele şi congruente.
implică: intersecţia planelor A1BC1 şi ABC Rezultă că EFGH este paralelogram. Prin
este o dreaptă paralelă cu dreapta A1C1. urmare, bimedianele GE şi HF au acelaşi
4. a) AB || (A1B1C1), deoarece AB || A1B1 şi mijloc, (1). Analog se demonstrează că GE
şi IJ au acelaşi mijloc, (2). (1) şi (2) impli-
A1B1 Ì (A1B1C1). Teorema fierăstrăului im-
188 Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri

că: medianele tetraedrului au acelaşi mij- 7. a) Unghiul NAB.
loc. 10. Fie a, b, c intersecţiile planelor. 8. a) ABO1O3 este dreptunghi şi AB ^
Presupunem că a şi b sînt concurente în M, (BCC1) implică O1O3 ^ (BCC1).
(1). Rezultă că cele trei plane au punctul 9. a) Dacă O este intersecţia diagonalelor
comun M, (2). (2) contrazice ipoteza. Prin şi N este mijlocul [CD], atunci unghiul
urmare, (1) este imposibilă. Rezultă că a ||VMO are măsura egală cu cea a unghiului
b. La fel se arată că a || c. Aşadar, cele trei
format de planele VAB şi ABC.
drepte sînt paralele. 10. Fie O centrul lui ABCD. Atunci [VO]
6. 2. a) Unghiurile ADC şi MPO au la- este mediana comună, corespunzătoa-
turile respectiv paralele: AD || PM şi DC re bazelor triunghiurilor isoscele VAC şi
|| OP. VBD. Rezultă că VO este perpendiculară
3. a) Unghiurile EAB şi QMN au laturile pe dreptele AC şi BD conţinute de (ABC).
respectiv paralele: AE || MQ şi AB || MN. Prin urmare, VO ^ (ABC).
∙
4. a) Dreptele perpendiculare pe AB sînt: 8. 1. a) B = pr N. D
∙ C
(ABC)
∙
AD, BC, AA1, BB1, CC1, DD1, A1D1, B1C1. 2. B
6. a) AM ^ (ABC), deoarece AD ^ AM ^
AB şi AD, AB sînt drepte concurente.
A
∙
7. a) Dreptele perpendiculare pe AM: AD,
AB, DC, BC, AC, BD. α
∙ ∙ ∙∙ ∙
A1 B1 E1 C1 F1
8. a) Dreptele perpendiculare pe AC sînt: a) B = pr A. 3. a) Se construieşte intersec-
BD, AA1, BB1, CC1, DD1, B1D1. 1 α
ţia diagonalelor dreptunghiului MNOP, E
9. a) Feţele cubului sînt D1 C1 şi intersecţia F a diagonalelor ABCD. EF
pătrate, de aceea diago- A1 ^ (ABC). Rezultă F = pr(ABC) E.
B1
nalele lor sînt perpendi-
4. a) Deoarece AD ^ (DCC1), pr(DCC ) N
culare. Aşadar, CB1 ^
este intersecţia [DC] cu paralela prin N la
1
D
BC1, (1). AB ^ (CBB1) C
A B AD. 5. a) Se construieşte paralela AB2 prin
implică CB1 ^ AB, (2).
A la dreapta A1B1. Măsura unghiului for-
Deoarece BC1 şi AB sînt concurente, rezul-
mat de dreapta AB cu planul α = măsura
tă că CB1 ^ (ABC1).
unghiului BAB2.
10. MA ^ MN ^ ON, MA şi ON – neco- –
7. a) DE = AB cos 30° = 6√ 3 cm.
planare. Continuaţi.
DE
7. 2. a) Unghiul AOA1 este unghi plan 8. a) cos u = AB = 0,2.
corespunzător unghiului diedru, deoarece –
DE = 40√ 3 cm.
OA ^ BC ^ CA1, BC – muchia diedrului, 9. a) AB = cos u 3
OA Ì (BCA şi A1C1 Ì (BCA1. 9. 2.–
a) Aria proiecţiei triunghiului este
3. a) Unghiul VFC este unghi plan cores- 75√ 2 cm2.
punzător unghiului diedru, deoarece CF ^ 125 = 0,8(3).
AB ^ CF, AB – muchia diedrului, CF Ì 3. a) cos u = 150
(ABC şi VF Ì (ABF. 5. a) Unghiul MAD. 4. a) DC ^ BC ^ OC, implică: BC ^
6. a) Dacă M este mijlocul [AB], atunci (PCO). Rezultă PC ^ BC.
unghiul VMC are măsura egală cu cea a 5. a) MA ^ (ABC) şi BD inclusă în (ABC)
unghiului format de planele VAB şi ABC. implică BD ^ AM, (1). [AD] – diametru
Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri 189

implică BD ^ AB, (2). (1) şi (2) implică triunghiului dreptunghic BCD, de unde (T.
BD ^ (AMB), de unde MB ^ BD. –
Pitagora) CD = 5√ 5 cm.
6. a) M Ï (ABC) şi MA ^ (ABC) implică: 5. a) [BD] este ipotenuza triunghiului
MA ^ BC, (1). ABCD este dreptunghi dreptunghic BCD, de unde (T. Pitagora)
implică: BC ^ AB, (2). (1) şi (2) impli- –
BC = √161 cm. 6. a) [A1O] este ipotenu-
că: BC ^ (AMB). Rezultă MB ^ BC. za triunghiului dreptunghic A1OA, de unde
7. a) Deoarece [AD] este diametru, unghiul –
(T. Pitagora) A1O = 2,5√ 5 cm.
ABD este drept. Rezultă că AB ^ BD. 7. ABCDEF este hexagon regulat. M Ï
8. a) M Ï (ABC) şi MA ^ (ABC) implică: (ABC), MA ^ (ABC). Aflaţi: a) d(M, BE),
MA ^ BC, (1). ABCD este pătrat impli- dacă AM = 12 cm şi AB = 8 cm; [BE]
că: BC ^ AB, (2). (1) şi (2) implică: BC este diametrul perpendicular pe coar-
^ (AMB). Rezultă MB ^ BC. da AC în P. Rezultă că BE ^ AP, (1). M
9. a) Deoarece [AD] este diametru, unghiul Ï (ABC), MA ^ (ABC) şi BE inclusă în
ABD este drept. Rezultă că AB ^ BD, (1). (ABC) implică: MA ^ BE, (2). (1) şi (2)
M Ï (ABC), MA ^ (ABC) şi BD inclusă în implică BE ^ (APM). Rezultă MP ^ BE,
(ABC) implică: MA ^ BD, (2). (1) şi (2) de unde d(M, BE) = MP. [MP] este ipote-
implică BD ^ (ABM). Rezultă MB ^ BD. nuza triunghiului dreptunghic MAP. AP =
10. a) E D jumătate din lungimea laturii triunghiului
[AD] este dia- echilateral înscris în –cercul–circumscris
metru per- hexagonului = 0,5AB√ 3 = 4√ 3 cm. Rezul-
–
pendicular tă MP = 8√ 3 cm. 8*. a) Cf. rezolvării ex.
pe coar- F 10, p. 119, d(M, BF) = MP, P – mijlocul
C
da BF [BF]. Se arată că AP –= 0,5R = 0,5AB = 1
în P. Re- P cm. Se obţine MP = √197 cm.
zultă că 9*. a) Se arată că d(M, BD) = MO, unde
BF ^ AP, (1). O este intersecţia diagonalelor. [MO] este
M Ï (ABC), A B ipotenuza triunghiului dreptunghic MAO.
MA ^ (ABC) şi BF inclusă în (ABC) im- –
MO = 15√ 2 cm.
plică: MA ^ BF, (2). (1) şi (2) implică BF
^ (APM). Rezultă MP ^ BF, de unde
11. 1. a) [AB] este ipotenuza triunghiului
–
P = prBF M. dreptunghic ABA1. AB = 2√29 cm.
2. a) BD = 13 cm. 3. a) Triunghiurile drept-
10. 1. a) d(A, d) = AA1. 2. a) d(A, α) = unghice MOA, MOB şi MOC sînt congru-
AA1. 3. a) B Ï β, C = prβ B (BC ^ β), a
∩
ente. AM = MB = MC = 41 cm.
β implică: a ^ BC, (1). D = praC implică a
4. a) Triunghiurile dreptunghice MID,
^ CD, (2). (1) şi (2) implică: a ^ (BCD).
MIE şi MIF sînt congruente. DM = ME =
Rezultă BD ^ a, D = praB. [BD] este ipo- –
MF = 5√41 cm. 5. a) IM = 21 cm.
tenuza triunghiului dreptunghic BCD, de
6. a) [IM] este catetă a triunghiului drept-
unde (T. Pitagora) BD = 25 cm. 4. a) B
unghic IME cu ipotenuza [ME]. IE = 8 cm,
Ï β, C = prβ B (BC ^ β), a β implică: –
∩
IM = 6√17 cm. 7. a) ABC este triunghi

a ^ BC, (1). D = pra B implică a ^ BD,
echilateral cu centrul cercului circumscris
(2). (1) şi (2) implică: a ^ (BCD). Rezultă
O. Conform teoremei punctelor egal de-
CD ^ a, D = praC. [BD] este ipotenuza
părtate de punctele unui cerc, d(V, (ABC))

– –
= VO. Se obţine VO = 6√21 cm. b) R = AB√ 2 . Se continuă ca la a).
8*. Se ţine cont că R = 2r. a) d(V, (ABC)) 12*. ABCD este romb, M Ï (ABC), MI ^
– (ABC), I – intersecţia diagonalelor; E, F,
= VO = 16√ 2 cm.
G, H sînt punctele de tangenţă ale C(I, r)
Exerciţii recapitulative cu laturile rombului. Aflaţi:
VN 2 a) V. ex. 9. Diametrul cercului înscris =
1. a) = .
VB 7 – înălţimea rombului. Înălţimea rombului =
2. a) DE = AB cos u = 9√ 2 cm.
produsul lungimilor diagonalelor : (dublul
3. a)–Aria proiecţiei = AABC cos u =
lungimii unei laturi).
11√ 2 cm2.
4. a) Triunghiul BCD – este dreptunghic cu 2.1
ipotenuza BD. BD = √785 cm. 1. 1. a) A, B, C, D, M, N, O, P.
5. a) Triunghiul BCD este dreptunghic cu 2. a) AO, BP, CM, DN. 3. a) [PM], [ON],
– – – –
ipotenuza BD. CD = 4√26 cm. B [BC]. 4. a) √113 cm, √149 cm, 2√41 cm.
– –
6. a) BD = √185 cm. 5. a) 2√105 cm. 6. a) ANC este triunghi
– –
7. a) OA = 2√13 cm; echilateral. 144√ 3 cm. 7. a) [MN], [PQ],
–
d(A1, O) = √77 cm. B1 D [DE]. 8. a) [AQ], [FN], [BR], [AO], [MC],
C1 B1 –
A1
[DN], [BP], [CQ], [OE]. 9. a) AE = 5√ 3
D1 A1 –
cm, EM = √119 cm. C1 B1
–
10. a) AE = 4,5√ 5 cm. A1
C O
11. a) 4,5 cm.
B O
D
A
A 12*– . BA1 = CA1 =
30√ 2 cm. Înălţimea tri- C B
8. a) Deoarece D este egal depărtat de unghiului isoscel A BC
punctele A, B, C, rezultă că D aparţine per- este ipotenuza triunghiu- 1
A
pendicularei pe (ABC) în centrul cercului lui dreptunghic avînd catetele AA şi înălţi-
1
circumscris triunghiului ABC. pr(ABC) D = –
mea triunghiului echilateral, 15√ 3 cm. Se
centrul cercului circumscris triunghiului – –
M obţine 15√ 7 cm. 225√ 7 cm .
2
echilateral ABC = centrul de C1
greutate al triunghiului ABC. 13*. Se arată B1
9*. a) Raza cercului înscris este că A 1

B este D 1 A1
jumătate din lungimea unei la- perpendicu-
– lară pe BC.
turi. IM = 2√70 cm. E I A B = 25 cm, C
10*. Fie piramida VABC cu 1
150 cm . 2 D B
muchiile laterale congruente, A
14*. Se aplică proporţionalitatea şi lun-
[VA] ≡ [VB] ≡ [CV], R – raza cercului cir-
gimea diagonalei. 4k2 + 9k2 + 25k2 = 152
cumscris triunghiului ABC. Aflaţi:
a) Deoarece V este egal depărtat de puncte- implică k = 4. Rezultă 4, 6, 10.
2
le A, B, C, D rezultă că V aparţine perpen- 15*. V. rezolvarea ex. 10.

dicularei pe (ABC) în centrul O al cercului 2. 2. V. exemplul din lecţie.
circumscris triunghiului ABC. d(V, (ABC)) 3. a) A = 900 cm2, A = 13 500 cm2, d =
–
= 10√15 cm. 11*. a) V. ex. 10. l t

– –
15√ 3 cm. 5. a) Al = 260 cm2, At = 500 nul regulat. 40,5√ 3 cm2.
– 7. a) ADEA1 este dreptunghi. AD = 0,5BC =
cm2, d = √389 cm. 6. a) Se obţine un drept-
unghi plus două triunghiuri echilaterale. 15 cm. 90 cm2.
L
7. a) Al = 775 cm2 şi At = 775 cm2 + 8*. Prin secţionare se M P ● ● O
– obţine hexagonul N K
112,5√ 3 cm2. F
JEKLFG cu laturile ●E
8. a) Se obţine un dreptunghi plus două D
două cîte două paralele. G C
●
hexagoane regulate. A J B
–
9. a) Al = 72 cm2 şi At = 72 cm2 + 48√ 3 Exerciţii recapitulative
cm2. 10*. a) Aria paralelogramului = ab 1. a) Al = 576 cm2, At = 864 cm2, V =
sin u. Al = 132 cm2 şi At = 156 cm2. 1728 cm3. 2. a) Al = 792 cm2, At = 1332
11*. Triunghiul dreptunghic ABC are ipo- cm2, V = 3240 cm3. 3. a) Al = 3675 cm2,
tenuza de 13 cm. Al = 450 cm2 şi At = –
At = (3675 + 612,5√ 3 ) cm2, V = 10 718,75
510 cm2. 12*. l = 10 cm. –
∙ √ 3 cm3. 4. a) Al = 1350 cm2, At = (1350
13*. Se ţine cont că At + d 2 = (a + b + c)2, – –
d – lungimea unei diagonale a paralelipi- + 162√ 3 ) cm2, V = 2 025√ 3 cm3.
–
pedului dreptunghic. 5. a) Al = 432 cm2, At = 432(1 + √ 3 ) cm2,
–
3. 2. a) V = 1 331 –cm3. 3. a) V = 3 060 V = 10 –
718,75√ 3 cm3. 6. a) Al = (288 +
–
cm3. 4. a) V = 432√ 3 cm3. 144√ 2 ) cm2, At = (369 + 144√ 2 ) cm2, V
– –
5. a) V = 0,25l2h√ 3 = 108√ 3 cm3. = 1296 cm3. 7. a) Aria rombului = a2 sin u.
– –
6. a) V = 1,5l h√ 3 = 1 440√ 3 cm .
2 3
Al = 576 cm2, At = 720 cm2, V = 744 cm3.
7. a) V = 0,5c h = 640 cm .
2 3
8. a) Aria paralelogramului = ab sin u. Al
8. a) l = 5 cm, V = 125 cm3. = 384 cm2, At = 444 cm2, V = 360 cm3.
9. a) V = abc sin u = 120 cm .
3
– 9. a) Aria rombului = semiprodusul lungi-
10. a) h = Al : (3l) = 12 cm. V = 75√ 3 milor diagonalelor. A doua diagonală = 42
cm3. 11*. Volumele celor două vase trebui cm. A = 2784 cm2, A = 4464 cm2, V =
l t
să fie aproximativ egale. 32 cm. 20160 cm3.
– –
12*. V = 495√ 3 cm3. 10. a) d = 9√ 3 cm; l = 9 cm, Al = 324
13*. Maximum 105 cuburi. cm2, At = 486 cm2, V = 729 cm3.
5. 1. a) Un pătrat. 2. a) Un dreptunghi. 11. a) V = 70 m3, 70 000 kg. b) Se acoperă
3. a) Se obţine dreptunghiul ACOM. Aria lui cu plăci A + A = 83 m2 = 830000 cm2.
– l b
este 484√ 2 cm2. C1 B1 O placă acoperă 900 cm2. Aproximativ
4. a) Se obţine dreptun-
–
923 plăci. (Din calcul 922,(2)!)
N
ghiul BB1NM. 18√ 3 cm . 2
12. a) Comparaţi capacităţile celor două
A1
5. a) Se obţine dreptun- containere. Primul are 30 m3, al doilea are
–
ghiul ACOM. C 18√ 3 m3 ≈ 30,78 m3. b) 62 m2 şi 80,52 m2.
– B
12√61 cm2. M 2.2
6. a) Dreptunghiul ACOM. A
AC este lungimea laturii triunghiului echi- 1. 2. a) MN, MO, MP, NO, NP, OP.
lateral înscris în acelaşi cerc ca şi hexago- 7. a) Se construiesc medianele triunghiu-
lui echilateral ABC. Intersecţia lor este O.

Se construieşte înălţimea VO. Se constru- 2 2 2 –
h = m – R . h = 0,(6)√1 221.
iesc muchiile piramidei. 4. Tabelul completat cu prima linie:
8. Muchiile bazei sînt congruente; muchi-
l h ap ab m R
ile laterale sînt congruente.
9. a) Se construiesc medianele triunghiului – – –
12√ 2 16 2√82 6√ 2 20 12
echilateral ABC. Intersecţia lor este O. Se
construieşte înălţimea VO. Se construiesc 2 2 2
h = m – R . h = 16.
muchiile piramidei. P V
M
O 5. a) Se cere cosinusul unghiului u format
11. c) BD = AC = N de apotema piramidei cu apotema bazei.
–
8√ 2 cm. [VB] este ipo- D – ab 5√– 3
tenuza triunghiului C ap = 24 şi ab = 3,(3)√ 3 , cos u = a = .
A E B p 36
VEB. Rezultă VB = 6. Se cere cosinusul unghiului v format de
– C1 B1
4√ 6 cm. V o muchie laterală cu raza cercului circum-
–
12. c) BO = raza cer- scris bazei. m = 26, R = 6,(6)√ 3 , cos v =
cului circumscris triu- A1 –
– R 10√ 3
nghiului ABC = 4√ 3 cm. m = 39 .
[VB] este ipotenuza tri- C – – –
O B 7. a) l = 12√ 2 , ab = 6√ 2 , ap = 2√82 . cos u
unghiul VOB. Rezultă ab 6√– 2 3
– = a = – = –.
VB = 8√ 3 cm. A
– C B1
p 2√82 √41
13. c) VA = √277 cm. 1 8. 0,6. M
14*. a) A1A = 18 cm şi A1
– 9*. Se află AM = MC u
A1C = 18√ 2 cm. din AM ∙ m = ap l.
b) Volumul piramidei C –
AM = 2,4√41 .
A1ABC = Volumul pira- B 2
2 AM cos u =
midei BAA1C. Prima are A
2
2 AM – l .
2
A
C
înălţimea A1A = 18 cm. Înălţimea din B este 10*. Un unghi plan al diedrului este for-
– P
d(B, (AA1C)). 9√ 3 cm. O mat de apotemele a două feţe opuse. Cosi-
M
Acelaşi rezultat se ob- N nusul unghiului se află dintr-un triunghi cu
ţine dacă se arată că: laturile de lungimi ap, ap şi l.
d(B, (AA1C)) = d(B, AC). D C
2(ap) cos u = 2(ap) – l .
2 2 2
A B
15 . a) Laturile triun-
*
ghiului MBD sînt diagonale a trei feţe, care 11*. Din datele problemei rezultă că l =
sînt pătrate congruente. b) Se procedează 2ab = 10 cm = ap.
ca la ex. 14 b) sau, se ţine cont că AMBD 3.
1. a) Se obţine un triunghi echilateral
–
este piramidă regulată. 3√ 3 cm. cu laturile de 4 cm împreună cu liniile mij-
16*. V. ex. 14 şi 15. locii. 2. a) Aria totală = de 4 ori aria unui
2. 2. Tabelul completat cu prima linie: triunghi echilateral cu laturile de 2 cm. At
2 – –
l h ap ab m R = l √ 3 = 4√ 3 cm2.
– – – 5. a) Un triunghi echilateral cu laturile de
20 0,(6)√1 221 24 3,(3)√ 3 26 6,(6)√ 3 2 cm şi patru triunghiuri isoscele cu laturi-
le de 2 cm, 2,5 cm, 2,5 cm.

6. a) Al = 0,5 ∙ Pb ap = 24 cm2. At = Al înălţime a triunghiului VBC. M şi N sînt si-
+ Ab = 40 cm2. 7. a) l = 12 cm şi ap = 9 metrice faţă de A. MBFN este dreptunghi,
–
cm; Al = 0,5 ∙ Pb∙ ap = 162 cm2. de unde MN = BF = l√ 3 . VD este ipotenuza
triunghiului DCV. V
8. a) Aflaţi At a tetraedrului MABD, dacă
2 – – Feţele laterale sînt pe-
AB = 8 cm. At = l √ 3 = 64√ 3 cm2. rechi de triunghiuri
9. a) Piramida este regu- P V O
M congruente.
lată. ap este lungimea N R Q
ipotenuzei triunghiului 4. 2. Se obţin pere- P
dreptunghic cu lungimi-
D chile de piramide ase-
C O N
le catetelor 5 cm şi 2,5 A E B menea: VABC cu
– – VMNO; VABC cu
cm. ap = 2,5√ 5 cm. Al = 0,5 ∙ Pb ap = 25√ 5 M
– VPQR; VPQR cu C B
cm2. At = Al + Ab = 25(√ 5 + 1) cm2. VMNO.
10*–. a) BA1 = CA1 = C1 B1
VA 3
12√ 2 cm. Înălţimea tri- A1 3. = ; C1 A B1
VM 2
unghiului isoscel A1BC A1
este ipotenuza triunghiu- VA VP 1
= 3; = .
lui dreptunghic avînd C VP VM 2
B
catetele AA1 şi înălţimea 5. a) C1ABC, A1ABC, C
B
triunghiului echilateral, A1ABC.
– – A
6√ 3 cm. Se obţine 6√–7 cm. Aria triun- 6. VABC, VABD, VACD, VBCD. A
ghiului A1BC este 36√ 7 cm2.Al = suma 7*. a) MABC, MABD, MACD, MBCD,
–
ariilor feţelor laterale = 36(4 + √ 7 ) cm2. NABC, NABD, NACD, NBCD, OABC,
– –
At = 36(4 + √ 3 + √ 7 ) cm2. OABD, OACD, OBCD, PABC, VABD,
11*. a) Piramida este regulată. Apotema VACD, VBCD.
piramidei 17 cm. Al = 544 cm2, At = 800 8*. a) MABD, O N
– P
cm2. 12*. a) Al = 4(√514 + 30) cm2, MACD, MBCD, M
– NABC, NABD,
At = 4(√514 + 38) cm2.
– NACD, NBCD, C
13*. a) Al = (5,5√185 + 123) cm2, At = (5,5 D B
– OABC, OABD, A
√185 + 189) cm2.
– – OACD, OBCD, PABC, PABD, PACD,
14*. a) ab = 0,5l√ 3 = 4√ 3 cm,
– – PBCD, AMNO, AMNP, AMOP, ANOP,
ap = 4√19 cm. Al = 96√19 cm2, BMNO, BMNP, BMOP, BNOP, CMNO,
– – ap
h CMNP, CMOP, CNOP, DMNO, DMNP,
At = 96(√19 + √ 3 ) cm2.
15*. a) V DMOP, DNOP.
9. a) A1BCC1.
1
ab 5. 2. a) V =
3
hAb = 60 cm3.
1 –
N F E 3. a) V = 3 hAb = 8,25√ 3 cm3.
A D 1 –
M
4. a) V = 3 hAb = 26√ 3 cm3.
B C
1 –
M = prBC A şi VA înălţime implică VM este 5. a) V = 3 hAb = 52,5√ 2 cm3.

6. a) Aria rombului = semiprodusul lungi- Exerciţii recapitulative
1
milor diagonalelor. V = hAb = 336 cm3. 1. a) Se obţine un triunghi echilateral cu
3
– 1 laturile de 5 cm împreună cu liniile mij-
7. a) l = R√ 2 , h = 21 cm. V = 3 hAb =
locii.
5600 cm3.
– – 1 4. Tabelul completat cu prima linie:
8. a) l = R√ 3 , h = 45√ 3 cm. V = 3 hAb
l h ap ab m R
= 2733,75 cm3. –
9. a) VA = 12 cm, AB = 4 cm şi AC = 5 cm; 40 √2 769 21 √– 134 29 13,(3)√ 3
–
1 3
V = 3 hAb = 40 cm3.
1 5. Tabelul completat cu prima linie:
10. a) V = hA = 1800 cm3.
3 b
11*. a) Înălţimea tetraedrului este l h ap ab m R
– 1 – – –
h = 0,(3)l√ 6 . V = 3 hAb = 144√ 6 cm3. 16 15 17 8 √353 8√ 2
– –
12*. AB = 10√ 2 cm, h = 10√ 3 cm.
1 – 6. Al = 0,5 ∙ Pb ap = 2520 cm2. –
V = 3 hAb = 666,(6)√ 3 cm3. At = Al + Ab = 40(63 + 10√ 3 ) cm2.
– 1 1 –
13*. R = 2√ 3 cm, h = 3 cm. V = 3 hAb V = 3 hAb = 400√923 cm3.
–
= 9√ 3 cm3. 7. Al = 0,5 ∙ Pb ap = 544 cm2.
14*. Trapezul este inscriptiptibil, iar vîrful At = Al + Ab = 800 cm2.
piramidei cu muchiile laterale congruente 1
se proiectează în centrul cercului circum- V = 3 hAb = 1 280 cm3.
scris trapezului. 8. a) a = 40 cm, b = 16 cm şi VA = 29 cm;
–
D C Mijlocul O al bazei Al = 32(52,5 + √777) cm2. –
mari este egal depăr- At = Al + Ab = 32(72,5 + √777) cm2.
A O B tat de vîrfurile trape- 1 –
V zului (6 cm). O este centrul cer- V = 3 hAb = 213,(3)√777 cm3.
10 h
cului circumscris trapezului 9. a) Se ţine cont că intersecţia diagona-
ABCD şi O = pr(ABC)V. lelor este este centrul cercului înscris în
h = 8 cm. Aria trapezului ABCD romb. Diametrul cercului este înălţimea
A 6 O
= 3 ori aria triunghiului echilate-rombului. Feţele laterale ale piramidei sînt
– triunghiuri congruente. Înălţimea unei feţe
ral AOD = 27√ 3 cm2.
1 – laterale este un segment determinat de vîr-
V = 3 hAb = 72√ 3 cm3.
ful piramidei şi de punctul de tangenţă cu
15*. Triunghiul dreptun- V o muchie a bazei piramidei a cercului în-
ghic ABC este isoscel, scris în romb. Feţele laterale au înălţimea
deoarece VBC este tri- a. Cercul înscris în romb are raza r. Triun-
unghi echilateral. ghiurile dreptungice:
– C V –
BC = 6√ 2 cm = VB = h = 2√330 cm,
A
CV. Rezultă AB = 39 h A a h r = 120 cm,
AC = 6 cm = VA = CV. B 17 8
17
1 r –
V = 3 hAb = 36 cm3. B 15 O B 15 O r a = 2√
96 090
cm.
17

–
Al = 2√96 090 cm2. At = Al + Ab = = 200 cm3. 14*. Triunghiul ABC este echi-
– – 1 –
2(120 + √96 090 ) cm2. V = 160√330 cm3. lateral. V = 3 hAb = 1944√ 3 cm3.
C1 B1
10*. a) BA1 = CA1 = 15*. V. rezolvarea ex. 14, p. 145.
– A1
24√ 2 cm. Înălţimea tri- 2.3
unghiului isoscel A1BC
este ipotenuza triunghiu-
1. 5. V. lecţia. 6. V. lecţia.
lb
lui dreptunghic avînd C B 7. a) A1 B1
catetele AA1 şi înălţimea tri- at m
–
unghiului echilateral, 12√ 3 A
–
cm. Se obţine 12√ 7 cm. Aria triunghiului A B
– lB
A1BC este 144√ 7 cm2.Al = suma ariilor 8. b) 9. V. lecţia.
– A1 rb 1 C1
O
feţelor laterale = 144(4 + √ 7 ) cm2. At =
– – P V ht m
144(4 + √ 3 + √ 7 ) cm2. O
– M
N
V = 1152√ 3 cm . 3
A rB O C
11*. a) Piramida este re- D 10. e) 11*. ACA1C1,
G1 ab 1 H1
O
C
gulată. ap este lungimea A E B BDD1B1.
ipotenuzei triunghiului dreptunghic cu at ht at
12*. ADD1A1,
lungimile catetelor 12 cm şi 5 cm. ap = 13 BEE1B1,
cm. Al = 0,5 ∙ Pb ap = 260 cm2. At = Al G aB O H
CFF1C1.
1
+ Ab = 360 cm2. V = 3 hAb = 400 cm3. 13*. A1C1 = 10 cm. Aria trapezului ACA1C1
12*. a) – 2
C1 B1 = 119√ 3 cm . 14*. D1A1 = 12 cm. Aria tra-
2
D1 A pezului isoscel ADD1A1 este 160 cm .
1
2. 1. V. lecţia. 2. lB– lb = 20, lB = 38, ht =
C B –
0,(6)√1 221. 3. a) V. lecţia.
D A A1
A1 4. Tabelul completat cu prima linie:
– –
C B D C 16 24 4√ 7 16 12 20 12√ 2
–
A1B = 15 cm, A1D = 13 cm, A1C = 5√10 0,5(l – l ) = 12, l – l = 48, l = 40.
B b B b B
cm. Al = 146,5 cm2. At = 191,5 cm2. 5. Unghiul celor două plane
1 se măsoară prin unghiul for-
V = 3 hAb = 180 cm3. V at
mat de apotema trunchiului ht
13*. a) D – mijlocul
– şi apotema bazei mari a trun-
[BC] AD– = 10√ 3 cm, chiului. aB – ab
VD = 2√219 cm. C a) a = 15 şi h = 12. Rezultă
t t
Al = (240 + A D aB– ab = 9. cos u = 0,6.
– ht mt
10 √219) cm . At =
2
B 6. Unghiul format de mu-
– – 1 chia trunchiului şi raza bazei
(240 + 25√ 3 + 10 √219) cm2. V = 3 hAb
mari a trunchiului. R –R B b

a) at = 15 şi ht = 12. Rezultă Raportul ariilor laterale ale piramidelor
–
aB– ab = 9, RB – Rb = 18, mt = 6√13 . cos v = AA1 9
– este egal cu pătratul raportului , .
3√13 VA 64
. 7*. a) at = 21 şi 55
13 Aria laterală a trunchiului este din aria
ht = 15. Implică aB– ab = ht at 64
– laterală a piramidei VABC.
– 2√ 6 – 9 –
6√ 6 . cos u = . AABC = 16√ 3 cm2. AA B C = ∙ 16√ 3 cm2
7 64
–
1 1 1
aB – ab
8*. a) at = 21 şi ht = 15. Im- = 2,25√ 3 cm2. Al = suma ariilor feţelor
– 55
plică. aB – ab = 6√ 6 , RB – Rb laterale = (2AVAB + AVBC) = 27,5(3 +
mt 64
– – ht –
= 12√ 3 , mt = 3√73 . √ 3 ) cm2, At = suma
–
ariilor tututor feţelor
– = (82,5 + 45,75√ 3 ) cm2.
4√ 3
cos v = – . RB – Rb 9*. a) Se procedează ca la –ex. 8. AVAB =
√73 2Rb AVAC = 144 cm2. VD = 18√ 2 cm, AVBC =
9*. ht = 6 cm,
– 216 cm2. Raportul ariilor laterale ale pi-
mt ht ht mt RB = 7√–3 cm, ramidelor este egal cu pătratul raportului
mt = 4√ 3 cm, AA1 1 8
60° 60° – , . Aria laterală a trunchiului este
2RB RB – Rb = 2√ 3 cm, VA 9 9
– din aria laterală a piramidei VABC. AABC
Rb = 5√ 3 cm.
– 1
aB – ab = √ 6 = 0,5(lB – lb); = 72 cm2. AA B C = ∙ 72 cm2 = 8 cm2.
– – mt 9
at = √42 cm, lB = 7√ 6 cm, at
1 1 1
At = 528 cm2.
– V
lb = 5√ 6 cm. 10*. a) ∆ VAB ≡
3. 1. V. lecţia. 2. a) Tetrae- 0,5(lB – lb) ∆ VAD şi ∆ VBC ≡ D1
drul are toate feţele triunghiuri echilaterale ∆ VDC. Teorema A1 C1
– celor trei perpendi- B1
cu laturile de 4 cm şi aria 4√ 3 cm2. Trun- D
chiul de piramidă are feţele laterale trapeze culare implică: VB ^
– – BC şi VD ^ DC. Se A C
isoscele cu aria (4√ 3 – 0,25√ 3 ) cm2 = 3,75
– – – continuă ca la rezolva-
√ 3 cm2. Al = 11,25√ 3 cm2, At = 15,5√ 3 rea exerciţiului anterior. B
cm2. 5. V. lecţia. 6. a) Al = 0,5(PB + Pb) ∙ 11*. ∆ VAB ≡ ∆ VAD şi ∆ VBC ≡ ∆ VDC.
at = 64 cm2. At = 0,5(PB + Pb) ∙ at + AB AP ∙ BC = 0,5AC ∙ BD, AP = 0,5AC ∙ BD :
+ Ab = 104 cm2. 7. a) Al = 0,5(PB + Pb) 120 5 –
∙ at = 136,5 cm2. At = 0,5(PB + Pb) ∙ at + BC. AP = cm, VP =
13 √2 097 cm.
13
– D V
AB + Ab = (136,5 + 27,25√ 3 ) cm2.
8*. a) D este mijlocul V D1
[BC]. Teorema celor A C
C1 A1 C1
trei perpendiculare A1 B1
implică VD ^ BC. B1 B D
C P
Triunghiurile VAB şi Mai departe se pro- A C
D
VAC sînt dreptunghice A cedează ca la rezolva-
B B
congruente. AVAB = AVAC = rea ex. 10. P
– –
48 cm . VD = 8√ 3 cm, AVBC = 32√ 3 cm .
2 2
4. 2. a) Raportul ariilor totale ale celor

două piramide este 0,25. Noua priamidă 4. a) lb
are aria totală At = 309 cm2. mt mt
3. a) Raportul volumelor celor două pira- at at
30° 30°
mide este 0,125. Noua priamidă are volu-
3 lB
mul V = 321 cm . – –
–––
4 3 2 3
√
4. a) Vt = 0,(3)ht(AB + ABAb + Ab) mt = √ cm, at = √ cm.
– 3 3
= 52,(6)√ 3 cm . 5. a) Vt = 0,(3)ht(AB +
3
––– 5. a) Pentru a obţine desfăşurarea trun-

√
3
ABAb + Ab) = 4(121 + 22 + 4) cm = chiului, se desfăşoară piramida regulată.
––– 6. a) Al = 0,5(PB + Pb) ∙ at = 320 cm2.
492 cm . 6. a) Vt = 0,(3)ht(AB + ABAb
√
3
3 At = 0,5(PB + Pb) ∙ at + AB + Ab = 570

+ Ab) = 0,(3) ∙ 8 ∙ 0,5(225 + 105 + 49) cm
= 505,(3) cm . 7*. a) Dreptunghiurile ba-
3 cm2. 7. a) Al = 0,5(PB + Pb) ∙ at = 720
zelor au dimensiunile direct proporţionale. cm2. At = 0,5(PB + Pb) ∙ at + AB + Ab =
Rezultă că B1C1 = 2 cm. Vt = 0,(3) ∙ ht(AB 1 370 cm2. 8. a) Coeficientul de asemăna-
––– re a piramidelor este 0,5. Raportul ariilor
√
3
+ ABAb + Ab) = 504 cm . este 0,25 şi aria totală a piramidei obţinute
8*. a) Deoarece coeficientul de asemăna- prin secţionare este 114 cm2. 9. a) Coefici-
re a triunghiurilor bazelor piramidei este entul de asemănare a piramidelor este 0,5,
0,(3), rezultă că înălţimea trunchiului este iar raportul volumelor este 0,125. Volumul
0,(6) ∙ 24 cm = 16 cm. Se află A1C1 şi se 7
trunchiului este Vt = 8 din volumul pira-
continuă ca la rezolvare ex. 6 sau, se află
26 3 midei iniţiale = 546 cm . 10. a) Vt = 0,(3) ∙
3
din volumul piramidei. 1213,(3) cm . ––– –
27
√
3
ht(AB + ABAb + Ab) = 1161√ 3 cm .
1. Tabelul completat cu prima linie: 11. a) Vt = 4130,(6) cm3. 12*. a) Asemă-
narea dreptunghiurilor bazelor implică
lb lB– lb ht at aB– ab mt RB – Rb B C = 2,5 cm. V = 840 cm3.
1 1 t
– – –
4 √33 32√ 20
3 32√ 3 13 * . V Se află aria late-
12 32 12
3 6 3 rală a piramidei
C1
A1 din care provine
0,5(lB– lb) = 16, lB– lb = 32, lB = 44. RB – Rb
– – B trunchiul. AVAB
32√ 3 4√33
1
C
= , ht = . = 150 cm2, AVAC
3 3 A D = 200 cm2.
2. Tabelul completat cu prima linie: B BC = 50 cm, AD =
lb lB– lb ht at aB– ab mt RB – Rb 24 cm (înălţimea triunghiului dreptunghic
2
– – – – ABC), VD = 26 cm, Al = 1000 cm . Se ţine
8√ 2 12√ 2 16 2√82 6√ 2 20 12
cont că piramidele sînt asemenea şi coefici-
lb entul lor de asemănare este 0,2. Trunchiul
– 2 3
RB – Rb = 12, lB = 20√ 2 . are At = 1584 cm şi Vt = 1984 cm .
3. a) mt = 6 cm, mt at at mt 3.1
–
at = 3√ 3 cm. 60° 60° 1. 3. a) Un cilindru circular drept.
lB
4. a) Un cilindru circular drept.

5. a) Un cilindru circular drept. r) = 896π cm2, V = Ab h = πr 2h = 6912π
6. a) Un cilindru circular drept. cm3.
7. a) Raza = jumătate din lungimea unei 3. a) Aria secţiunii axiale = 2rg = 192
laturi a pătratului. Generatoarea = lungi- cm2.
mea unei laturi a pătratului. 4. a) Aria secţiunii = Ab = πr 2 = 256π
8. a) Raza cilindrului = raza cercului cir- cm2.
cumscris pătratului bazei. Generatoarea = 5. a) g = 15 cm. Al = 2πrg = 510π cm2,
lungimea unei laturi a pătratului. At = 2πr(g + r) = 1088π cm2, V = πr 2h =
9. a) Raza cilindrului = raza cercului cir- 4335π cm3.
cumscris triunghiului bazei. Generatoarea 6. a) Aria unui dreptunghi cu dimensiunile
= lungimea unei muchii laterale a pris- – –
9 cm şi 4√70 cm. 36√70 cm2.
mei. 7. a) r = 9 cm. At = 468π cm2, V = Ab h
2. 1. a) Se obţine un dreptunghi cu di- = πr 2h = 1377π cm3.
mensiunile 4π ≈ 12,6 cm şi 2 cm, la care se 8. a) V = Ab h = πr 2h ≈ 7850 m3.
adaugă două cercuri de rază 2 cm. 9. a) V = Ab h = πr 2h ≈ 14,137 m3.
3. a) Al = 2πrg = 192π cm2, At = Al + 10. a) At = 2πr(g + r) ≈ 90 cm2.
2Ab = 2πrg + 2πr 2 = 2πr(g + r) = 480π 11. r = 23 cm. At = Al + 2Ab = 2πr(g +
cm2, V = Ab h = πr 2h = 1152π cm3.
r) = 2346π cm2, V = πr 2h = 14812π cm3.
4. a) Aria secţiunii axiale = 80 cm2.
11. a) V = πr 2h ≈ 503 m3.
5. a) Aria secţiunii = Ab = 81π cm2.
12. Al = 2πrg = 40π, Ab = πr 2 = 64π. Al
6. a) Aria unui dreptunghi cu dimensiunile = 327 m2. Aproximativ 66 cutii.
– –
6 cm şi 12√ 7 cm. 72√ 7 cm2. 13. Volumul acvariului ≈ 88357 cm3. h ≈
7. a) Al = 2πrg = 64π cm2, At = Al + 71 cm.
2Ab = 2πr(g + r) = 160π cm2, V = Ab h = 14. Volumul cutiei = 43750π cm3, At =
πr 2h = 128π cm3. 2πr(g + r) = 285000π cm2. Volumul vopse-
8. a) Al = 2πrg = 1152π cm2, At = Al + lei 142500π cm3. Numărul cutiilor 4. Vop-
2Ab = 2πr(g + r) = 2304π cm2, V = Ab h seaua costă 740 lei.
= πr 2h = 13824π cm3. 15*. Cilindrul are r = 22,5 cm, h = 90
9. a) Al = 2πrg = 176π cm2, At = Al + cm.
2Ab = 2πr(g + r) = 304π cm2, V = Ab h = Volumul cilindrului = 45562,5π cm3 ≈
πr 2h = 2816π cm3. 143066,25 cm3.
10. a) Al = 2πrg = 416π cm2, At = Al + Volumul paralelipipedului = 182250 cm3.
2Ab = 2πr(g + r) = 754π cm2, V = Ab h = Se pierde aproximativ 39183,75 cm3.
πr 2h = 2704π cm3. 16*. Raza cilindrului este 0,(3) din înălţi-
11. r = 23 cm. At = Al + 2Ab = 2πr(g + –
mea triunghiului echilateral = 8√ 3 cm.
r) = 2346π cm2, V = 14812π cm3. –
–√ 3
Volumul cilindrului = 11304 3 cm3.
Exerciţii recapitulative Volumul prismei = 43200√ 3 cm .
1. a) Se obţine un dreptunghi cu dimen- Se pierde aproximativ 54542,16 cm3.
siunile 2π ≈ 12,6 cm şi 4 cm, la care se 3.2
adaugă două cercuri de rază 1 cm.
2. a) Al = 2πrg = 384π cm2, At = 2πr(g +
1. 3. a) Un con circular drept.
4. a) Un con circular drept.

5. a) Un con circular drept. C 11*. Ipotenuza triunghiului
6. a) Un con circular drept. are 13 cm. Înălţimea triun-
7. a) AB = r – raza cercului ghiului dreptunghic =
bazei; BC = g – generatoa- 60 cm = r. A =
rea conului; AC = h – înăl- 13 t
A B
ţimea conului. 21 8 π cm2, V = 276 12 π cm3.
8. a) Înălţimea conului = înălţimea pira- 13 13
midei; diagonala pătratului bazei este dia- Exerciţii recapitulative
metrul bazei conului; muchiile laterale ale 1. a) Se obţine un sector de cerc de rază g
piramidei sînt generatoare ale conului. de lungime 2πr plus un cerc de rază r.
9. a) Înălţimea conului = înălţimea pirami- 2. a) h = 12 cm, Al = πrg = 260π cm2, At
dei; una dintre catete este înălţime a conu- = πr(g + r) = 360π cm2, V = 0,(3)A h =
b
lui, cealaltă este rază a bazei 400π cm3.
conului; muchiile latera- 3. a) r = 15 cm, Al = πrg = 255π cm2, At
le ale piramidei sînt ge-
neratoare ale conului. = 480π cm2, V = 0,(3)Ab h = 600π cm3.
10*. Două conuri cu aceeaşi 4. a) Secţiunea este un cerc. h = 16 cm. Ra-
bază. portul razelor conurilor este 7 . Raza cer-
16
2. 1. a) Se obţine un sector de cerc de rază cului este 21 cm = 5,25 cm. Aria secţiunii
g de lungime 2πr plus un cerc de rază r. 4
3. a) h = 15 cm, Al = πrg = 136π cm , At2 27,5625π cm 2
. 5. a) r = 13 cm, g = 26 cm,
–
= πr(g + r) = 200π cm , V = 0,(3)Ab h =
2 h = 13 √ cm Al = 338π cm2, At = 507π
3 ,
–
320π cm3. 4. a) r = 12 cm. Aria secţiunii = cm2, V = 732,(3)√ 3 π cm3. 6. a) r = 40 cm,
60π cm2. 5. a) Se obţine h = 5 cm. Rapor- g = 58 cm, h = 42 cm, Al = 2320π cm ,
2
tul razelor bazelor piramidelor este egal cu At = 3920π cm2, V = 22400π cm3.
raportul înălţimilor lor, 0,4. Raza cercului 7. a) r = 10 cm, g = 10√– –
3 cm, h = 5√ 3 cm,
secţiunii = 6 cm. Aria secţiunii este 36π A = 100 – –
√ 3 π cm2, A–t = 100(1 + √ 3 )π cm2,
cm . 6. a) Rezultă: r = 6 cm, h = 8 cm, g = V = 0,(3)A h = 500 3 π cm3. 8. a) r = 15
2 l
√
10 cm. Al = πrg = 60π cm2, At = πr(g + – b
r) = 96π cm2, V = 0,(3)Ab h = 96π cm3. cm, h = √154 cm, At = 660π cm2, V = 75
– – –
7. a) Rezultă: r = 12 cm, h = 12√ 3 cm, g = √154π cm . 9. a) r = 18–cm, g = 18√ 2 cm,
3
24 cm. Al = πrg = 288π cm2, At = πr(g + h = 18 cm, Al = 324√ 2 π cm , At = πr(g

2
–
r) = 432π cm2, V = 0,(3)Ab h = 576π cm3. + r) = 324(1 + √ 2 )π cm2, V = 5832π cm3.
– –
8. –
a) Rezultă: r = 6 cm, h = 2√ 3 cm, g = 10*. a) r = 6 cm, g = √85 cm, h = 7 cm,
– – –
4√ 3 cm. Al = πrg = 24√ 3 π cm2, Al = 6√85 π cm2, At = 6(6 + √85 )π cm2,
–
At = πr(g + r) = 12π(3 + 2√ 3 ) cm , V = V = 84π cm3. 11*. a) r = 10 cm, g = 2√–
2
74
– –
0,(3)Ab h = 24√ 3 π cm3.
cm, h = 14 cm, Al = 20√74 π cm , 20(5 + 2
9. a) Se obţine r = 15 cm şi h = 25 cm. At –
= 1204π cm2, V = 1875π cm3. √74 )π cm2, V = 466,(6)π cm3.
10*. a) Al = πrg = 900π cm2, At = πr(g + 12 . a) Lungimea sectorului de cerc = lun-
*
gimea cercului bazei. 0,5πg = 2πr implică
r) = 1125π cm2, V = 0,(3)Ab h = 0,(3)πr 2h –
= 1500π cm3. g = 4r. g = 84, h = 21√15 cm, Al = 1764π

– lare drepte şi un cilindru circular drept.
cm2, At = 2205π cm2, 9261√15 π cm3.
13*. Ipotenuza triunghiu- 11*. Dacă trapezul nu este dreptunghic,
lui are 17 cm. Înălţimea atunci se obţine un cilindru circular drept
triunghiului dreptun- din care se scot două conuri circulare drep-
te avînd bazele congruente cu bazele cilin-
ghic = 120 cm = r.
17 drului circular drept. 12*. Dacă trapezul
este dreptunghic, atunci se obţin un con
At = 162 6 π cm2, V = 847 1 π cm3. circular drept şi un cilindru circular drept.
17 17
14*. AD = BD = A
13*. Dacă trapezul este dreptunghic,
atunci se obţine un cilindru circular drept
20
20 cm, DC = – , din care se scoate un
√3 con circular drept,
–
VB = 20√ 2 cm, avînd baza congru-
40 entă cu bazele cilin-
DC = –.
√3 drului circular drept.
B C
D 14*. Un con circular
3.3 drept din care se
1. 3. a) Un trunchi de con circular drept. scoate un con cir-
cular drept.
4. a) Un trunchi de con circular drept.
5. a) Elementele rb 2. 1. Tabelul cu prima linie completată:
se identifică din rb rB ht rB– rb gt
desen. gt ht 8 41 56 33 65
2. a) Trunchiul de con provine dintr-un
mt mt 3
rB
ht con cu raza bazei 3 cm şi generatoarea 2
6. a) Înălţimea trun- ∙ 4 cm = 6 cm. Generatoarea conului ce se
chiului de con circular obţine o dată cu trunchiul este de 2 cm. Se
drept = înălţimea trunchiului construieşte sectorul de coroană circulară
de piramidă triunghiulară regulată; raza cu razele de 2 cm şi 6 cm. Se adaugă două
bazei mici (mari) a trunchiului de con = cercuri cu razele de 2 cm şi de 3 cm.
raza cercului circumscris bazei mici (mari) 4. a) Al = 20π cm2. At = 33π cm2. 5. a) V
a trunchiului de piramidă triunghiulară re- = 151π cm3. 6. a) 30 cm2. 7. a) Generatoa-
gulată; mt = gt. rea trunchiului de con circular drept este
7. a) rb = 4 cm, rB = 8 cm, gt = 5 cm. Al = 75π cm2. At = 192π cm2.
ht = 7,5 cm, gt = 8,5 cm. 7,5 gt V = 228π cm3. 8. a) rb = 5 cm, rB = 7 cm;
8. a) rb = 6 cm, rB = 9 cm, generatoarea trunchiului de con este gt =
– – –
ht = 9 cm, gt = 3√10 cm. 4√ 3 2√ 3 –
4 cm, iar ht = cm. 16√ 3 π cm2. (74
3 3 –
9. a) rb = 6 cm, rB = 8 cm, ht = 10 cm, gt = 2 – 218√ 3
– + 16√ 3 )π cm2. V = π cm3.
√21 cm. 10*. Dacă trapezul nu este drept- 9
r h′ + ht – x DE
unghic, atunci se obţin două conuri circu- 9. a) h′ = r –b r şi = r . h′ =
ht B b h′ + ht B

6 cm, DE = 6,(6) cm,
400
3.4
π cm . 10*. Din
2 1. 5. a) Se construieşte
9 cerc de centru O şi rază
relaţia 2πg : 4 = h′
2πrB se află gene- A′ r O′ 3 cm şi un diametru.
b B′ O
ratoarea g a co- Se completează ca în de-
E P
nului din care D sen.
provine trun- x h 7. R
chiul. După ce t a) OM =
rB O
● ●
M –
se află gt se A O B √559 cm.
calculează ariile. –
Pentru a afla înălţimea trunchiului (ht) se 8. a) 6√ 2 cm.
–
aplică relaţia (gt)2 = (rB – rb) 2 + (ht) 2. 9. a) OP = √23 cm.
Exerciţii recapitulative 10. O′ M O
1. Tabelul cu prima linie completată: R R
M β
rb rB ht rB– rb gt O P
5 18 84 13 85
2. a) Al = 207π cm2. At = 484π cm2. – –
a) O′M = 3 √15 cm. 11. a) O′M = 16√ 3 cm.
3. a) 567π cm . 4. a) gt = 13 cm. Al = 221π Aria secţiunii este 768π cm2.
3
cm2. At = 378π cm2. V = 892π cm3.

5. a) ht = 13 cm. 4088 cm2. 6. a) gt = 17
2. 2. a) A = 4πR2 = 576π cm2.
3. a) A = πD2 = 162 715 536π km2 ≈
cm. 425π cm2. 850π cm2. 1400π cm3.
– – 511 185 933 km2. 4. a) A = 120π cm2.
7. a) gt = 12√17 cm. Al = 672√17 π cm2.
– 5. a) A = 840π cm2. 6. a) V = 1944π cm3.
32π(21√17 + 58) cm2. 39936π cm3.
– – 7. a) V ≈ 2 651 956 051 968π km3 ≈
8. a) rb = 4√ 3 cm, rB = 6√ 3 cm; gt = 4 cm,
– – 8 694 250 340 343 km3. 8. a) R = 12 cm. V
iar ht = 2 cm. 40√ 3 π cm2. 4(39 + 10√ 3 )π 4 3
= 2 304π cm3. 9. a) πR = πr h implică h
2
cm2. 152π cm3. 3

r 3 2
= (4R ) : (3r ) = (864 : 192) cm = 4,5 cm.
9. a) h′ = r –b r şi
ht B b
h′ 10. a) 4 πR3 = 1 πr2h implică 4R3 : r2 = (864
h′ + ht – x 3 3 1
DE
= r . A′ rb O′ B′ : 192) cm = 58,32 cm. 11. a) 3 πht[(rB)2 +
h′ + ht B 4 3
45 E rBrb + (rb)2] = πR implică ht[(rB)2 + rBrb
h′ = cm, D 3
3
7 + (rb)2] = 4R , de unde ht = (2048 : 756) cm
DE = 3,3 cm, x h 1
t ≈ 2,71 cm. 12*. Din 3 πht[(rB)2 + rBrb +
10,89π cm2. A rB
B 4 3
O (rb)2] = πR rezultă ht[(rB)2 + rBrb + (rb)2]
3
10*. a) Din relaţia 3
= 4R . Se ţine cont că ht = R. (rB)2 + rBrb
2πg : 4 = 2πrB se află generatoarea g a co- 2
+ (rb)2 = 4R implică 225 + 15rB + (rB)2 =
nului din care provine trunchiul. După ce 2
3600. (rB) + 15rB – 3375 = 0 are soluţia
se află gt se calculează ariile. Pentru a afla
înălţimea trunchiului (ht) se aplică relaţia pozitivă 22,5. rB = 22,5 cm. 13*. Raza ma-
(gt)2 = (rB – rb) 2 + (ht) 2. ximă a sferei este egală cu raza cercului

a b
înscris în triunghiul echilateral cu laturile 2. Planele paralele α şi β D C
–
de 50 cm, 8,(3)√ 3 . intersectează dreptele para- α
lele a şi b. Demonstraţi că B
Exerciţii recapitulative ABCD este un paralelo- A β
P
1. a) OM = gram. 3. V. programul
– R
3√129 cm. pentru clasa a 9-a. 4. V. Teorema lui Me-
– nelaus din programul pentru clasa a 9-a.
2. a) √19 cm. O
● ●
M
– 5. V. programul pentru clasa a 9-a.
3. a) 6 √13 cm.
4. a)–O′M = 6. Fie AD, CE înălţimi ale triun- O
30√ 2 cm. Aria secţiunii este 1800π cm . ghiului ABC, H – ortocentrul
2
5. a) A = 1024π cm2. 6. a) A = 912π triunghiului ABC, (1). OBA C

cm . 7. a) A = 6720π cm . 8. a) V =
2 2 ^ AO ^ OC implică AO
H D
^ (BOC), de unde AO ^ E
113578,(6)π cm3. 9. a) Se obţine R = 23
4 BC, (2). (1) şi (2) (AD ^ BC ^ B
cm. V = 16 222,(6) cm3. 10. a) πR = AO) implică BC ^ (AOD), de unde (AOD)
3
3
πr h implică h = (4R ) : (3r ) = (16384 : ^ (ABC), (3). Analog se arată că (COE)
2 3 2
4 3 1 2 ^ (ABC), (4). OH = (AOD) ∩ (COE), (5).

432) cm ≈ 38 cm. 11. a) πR = πr h im-
3 3 (3), (4) şi (5) implică OH ^ (ABC), de
3 2
plică 4R : r = (87808 : 192) cm = 256 cm. unde rezultă că proiecţia lui O pe (ABC)
12. a) 3 πht[(rB)2 + rBrb + (rb)2] = 4 πR3 im- este ortocentrul triunghiului ABC. 7. Lo-
1
3 cul geometric este planul mediator al seg-
3
plică ht[(rB)2 + rBrb + (rb)2] = 4R , de unde mentului, planul perpendicular pe segment
ht = (70304 : 671) cm ≈ 105 cm. 13*. Din în mijlocul acestuia. Unicitatea lui este
1 4
πht[(rB)2 + rBrb + (rb)2] = πR rezultă asigurată de unicitatea planului perpendi-
3
3 3 cular pe o dreaptă într-un punct al acesteia.
3
ht[(rB)2 + rBrb + (rb)2] = 4R . Se ţine cont că 8. Locul geometric este b1
2
ht = R. (rB)2 + rBrb + (rb)2 = 4R implică 625 semiplanul bisector al un- a
+ 25rB + (rB)2 = 7744. (rB)2 + 25rB – 7119 = ghiului diedru format de M
0 are soluţia pozitivă 44. rB = 44 cm. cele două semiplane. 9. Fie b
14*. Raza maximă a sferei este egală cu dreptele necoplanare a şi P

raza cercului înscris în triunghiul echilate- b. Prin punctul oarecare al
– β
– l 6 dreptei a se construieşte b1
ral cu laturile de 60 cm, 10√ 3 . 15*. √ ,
– 9 || b. Se construieşte planul β perpendicular
de unde se obţine r = 5,(3)√ 6 cm.
pe (a, b1) şi care conţine dreapta a. Planul
4 β intersectează b în P. Dreapta MP, per-
pendiculara din P pe dreapta a, este per-
Paralelism şi perpen- pendiculară comună dreptelor a şi b.
dicularitate 10. OD ^ (ABC) Þ OD ^ D
BC, (1). (1) implică: AD ^
1. Intersecţia planului determinat de M şi
BC Û AO ^ BC. 11. Fie
a cu fiecare dintre cele două plane este o
DE ^ BC. Teorema
dreaptă paralelă cu a. Prin urmare, conform
celor trei perpen- A
Postulatului lui Euclid, intersecţia planelor C
diculare Þ AE ^ BC O
este o dreaptă paralelă cu dreapta a.
Þ măsura unghiu- B

lui format de planele ABC şi DBC este u. BP BD
– – bisectoarei şi rezultă: = , (1);
AB = 10√ 3 cm, AC = 3,(3)√ 3 cm, BC = PC DC A
– – MC BC AC
3,(3) √30 cm, AE = √30 cm, ctg u = 0,1 = = , (2);
– MD BD AD
√30 . 12. Intersecţiile planului b cu plane-
ND DC AD
le ABC şi ADC sînt dreptele paralele MN = = , (3). N D
şi OP, deoarece planul b paralel cu AC, NB BC AB B
BD P M
(1). La fel se deduce că MP şi ON, (2). (1) (2) şi (3) implică =
şi (2) implică: MNOP este paralelogram. DC C
– – – AB BP AB
13. a) DE = 2√ 6 , EF = √15 , DF = √39 . , (4). (1) şi (4) implică = . Re-
Triunghiul DEF este dreptunghic deoarece AC PC AC
2 2 2
DF = DE + EF . b) Triunghiul MNP este zultă (AP este bisectoarea unghiului BAC.
– 18. a) Triunghiurile dreptunghice isoscele
echilateral, deoarece MN = NP = MP = 2√ 3.
ABS şi ADS sînt congruente şi au înălţi-
14. a) Fie punctul A al semidreptei OZ, C
A Z mile AM şi AP congruente. Rezultă AMP
= prOX A, D =
X este triunghi isoscel. S
prOY A, P = pr(XOY) A. Se de- C
P Triunghiurile dreptunghice N● P
monstrează congruenţele O ●
D Y (cf. teoremei celor trei E●

a trei perechi de triunghiuri F● D ● M
dreptunghice: ∆ACO ≡ ∆ADO Þ ∆APC perp.) SBC şi SDC sînt
congruente cu ipote- C
≡ ∆APD Þ ∆PCO ≡ ∆PDO Þ ÐPOC ≡ O A
nuza SC, (1). Ipoteza şi
ÐPOD. Rezultă că [OP este bisectoarea B
∆SMN ≡ ∆SPN Þ [MN] ≡
ÐXOY. În acelaşi mod se demonstrează
[NP]. Rezultă MNP este triunghi isoscel.
că şi celelalte semidrepte au aceeaşi b) Punctele S, E, O sînt coliniare, deoarece
proprietate. b) OA = a Þ OC = 0,5a, AC = [OS] este mediană a triunghiului SBD.
–
– 0,5a√ 3 c) Presupunem că SE ^ (AMP). Atunci
0,5a√ 3 Þ OC = 0,5a, PC = , AP =
3 [AE] mediană şi înălţime a triunghiului
–
a√ 6 AOS, de unde [OA] ≡ [AS], contrar ipote-
. 15. a) Se con- V
3 α zei. Rezultă că dreapta SE nu este perpen-
struieşte planul α para- diculară pe planul AMP. d) Dreptele AE si
lel cu (ABC), care conţine BD sînt perpendiculare, deoarece BD ^
punctul V. Intersecţia (AOS). e) Se arată că OF = 0,5AN. Calcu-
planelor ABV şi α este C laţi distanţa OF de la punctul O la dreapta
dreapta paralelă cu D –
B x√ 6
AB, ce conţine punctul V. SC. Rezultă OF = . 19. a) Aria pro-
A 3
Aceeaşi dreaptă este inter- 2
iecţiei pătratului pe plan = 8 cm . b) Cînd
secţia planelor DCV şi α. b) V. punctul a). planul este paralel cu una dintre laturile
16. a) Triunghiul MAC M pătratului. c) Cînd planul este paralel cu
MAC este echilateral una dintre diagonalele pătratului. 20. Pro-
implică ∆ABM ≡ E
iecţia triunghiului echilateral ABC pe plan
∆ABC,
–
de unde AB = F este triunghiul dreptunghic isoscel MBC.
2√ 3 cm. b) Distanţa D este mijlocul [BC]. Rezultă că măsura
D
dintre dreptele AC şi B O unghiului format de planele ABC şi MBC
MD este lungimea segmentului perpendi- este u. Fie BD = a. Atunci, MD = a, AD =
– –
cular pe AC şi MD. 17. Se aplică teorema a√ 3, cos u = 0,(3)√ 3.

Prisma BDN. Rezultă că aria trapezului BDMP =
1. Secţiunea este P F 0,75% din aria triunghiului BDN = 0,75%
● O
un hexagon cu la- M
N aria ∆ABD : cos u. AO = 12 m, AN = 9 cm,
E 2
turile trei perechi ● cos u = 0,8. 90 cm .
G● D 5. Poligonul de sec- T
de laturi paralele. C P O
Detalii în progra- A B ţiune este un hexagon Q M N
mul pentru clasa a 9-a. 2. Poligonul de cu perechi de laturi S R
S secţiune este un paralele şi congruente.
F hexagon cu vîrfurile Se arată că: SQR este tri-
D C
IP ● O
mij l oa
c e
l e a şase unghi echilateral; ASQ E
M B
N E este triunghi dreptunghic F
● dintre muchiile cu- – A –
G● bului. GE = FJ = cu SQ = 12 cm, AS = 24√ 2 cm, AQ = 12√ 7
D
C U IK = 40 – cm. Aria secţiunii = aria trapezului ABTS –
BK
√ 2 cm.
T A J Triunghiul STU este 2(aria ∆DSQ) (= aria P O
– – 2 Q N
echilateral şi are laturile de 60√ 2 cm. ∆SIF ∆ASQ) = 216√ 7 cm .
R M
~ ∆STU şi coeficientul de asemănare este 6. Se arată că secţiunea
0,(3). Aria secţiunii = aria ∆STU – 3(aria este un trapez isoscel
– cu bazele de–8 cm şi D C
∆SIF) = 1200√ 3 cm2. Se poate demonstra 2
18 cm. 24√93 cm . E B
că hexagonul este regulat şi are laturile 20
– S 7. Poligonul de sec- F A
√ 2 cm.
O N ţiune este un hexa-
3. Secţiunea P ● I P G O
F M Q H N gon cu perechi de
este un hexa- E M
●
●G R J laturi paralele. Se
gon cu trei pe-
C T B arată că aria secţiu-
rechi de laturi J I
D K U nii = aria trapezu-
paralele.– GE = –
A D C
L lui isoscel KLGH –
AC = 6√– 13 cm, IJ = BM = 4√13 cm, KP = E B
OB = 2√97 cm. Din enunţ rezultă că: UT = F A
2(aria ∆AIK).
– – – K – 2
1,5 ∙ 6√13 cm = 9√13 cm, ST = 1,5 ∙ 4√13 19√343 cm .
– – – 8. Înălţimea prismei este m sin u, unde m
cm = 6√13 cm, ST = 1,5 ∙ 2√97 cm = 3√97
cm. ∆SIF ~ ∆SUT şi coefici- N este lungimea muchiilor laterale şi u este
entul de asemănare este 0,(3). măsura unghiului format muchiile latera-
Aria secţiunii = aria ∆STU – le cu planul unei baze. Volumul prismei =
– 3
3(aria ∆SIF) = C1 B1 aria bazei × m sin u. a) 240√ 3 cm .
0,(6) ∙ aria 9. a) 540 cm3. 10. a) 4860 cm3.
P
∆STU. Aria D1 ●
M A1 –
11. a) 540√ 3 cm3. 12. a) 1056 cm3.
triunghiului – –
STU se află apli- 13. a) 6a2 + a2√ 3, 7,5a3√ 3. b) 60°.
cînd formula lui C 14. Înălţimea prismei este lungimea unei
O u B
Heron. 4. Secţi- D catete a unui triunghi dreptunghic– cu ipo-
A
ţiunea este trapezul ce rezultă din intersec- tenuza de 18 cm şi o catetă de 6√ 3 cm =
– – 2
tarea paralelipipedului cu suprafaţa triun- 6√ 6 cm. Aria totală = 972√ 3 cm .
– 3
ghiului BDN, unde A1 este mijlocul [AN]. 1458√ 2 cm .
[MP] este o linie mijlocie a triunghiului 15. Se aplică o proprietate a triunghiului

2
P O TM MB mijlocul [BD]. Se arată că: E este proiecţia
M
N
dreptunghic = lui M pe (ABC) şi F este D1
TC BC2 C1
T proiecţia lui Q pe A B1
D
= 2. 16. Se procedează- 1
(ABC); EF || (DCC1); T ● M●
C ca la Ex. 15 şi rezultă
A B TC1 436 (MEF) || (DCC1); MQ || D Q● C
●
(DCC1). b) Se arată că: A

●
= .
●
●
R B
TA 225
17. Din EF = 1 cm (distanţa dintre
Ex. 14 (V. Paralelism şi perpendicula mijloacele diagonalelor trapezului); ME =
–
ritate) rezultă înălţimea prismei este 2 cm, QF = 1 cm; MQ = √ 2 cm.
– – 3
4√ 6 cm. 432√ 2 cm . 18. Se arată că înălţi-
mea prismei este înălţimea feţei perpendi-
Piramida
– 1. a) Se arată că: BCON este romb; MBCON
culare pe baze, 10√ 3 cm. Volumul prismei
– 3 este o piramidă regulată. Rezultă că BCON
este 3000√ 3 cm . Aria unei feţe este
– 2 este pătrat. b) Aflaţi aria totală = 450(2 +
200√ 3 cm . Celelalte feţe–sînt romburi – 2
– 3√ 3 ) cm . Înălţimea prismei = înălţimea
echivalente cu înălţimea 5√15 cm. 200√ 3
– – unui tetraedru regulat cu muchiile de 30
(2 + √ 5) cm . 19. OC = 0,(6)a√ 3 . Aria to-
2
– –
2 – – cm = 10√ 6 cm. Volumul prismei = 675√ 6
tală = 2a √ 3 (1 + √ 3 ) şi Volumul paraleli-
cm . 2. Se aplică teorema celor trei perpendi-
3
3
pipedului = 2a .
culare pentru a afla ariile triunghiurilor MBC şi
20. Diferenţa lungimilor bazelor trapezu- – –
MDC. Aria totală = a2(1,5 + 3,5√ 3 + 0,5√30 ).
lui este 4 cm. Teorema catetei implică AB –
– Volumul piramidei MABCD = a3√ 3 .
= 25 cm, DC = 21 cm, AD = 2√21 cm. Aria
– 2 3. Volumul piramidei BAMD = volumul
totală = 4(168 + 29√21) cm şi volumul –
– 3 piramidei MABD = 0,125 a3√ 3 . 4. Se află:
prismei = 552√21) cm . AB = 50 cm, DC = 40 cm, AD = 20 cm,
21. Dacă ABCDMNOP N M
– –
O MD = 10 √13 cm, MD = 10 √29 cm; ariile
TO P triunghiurilor dreptunghice MAB, MAD,
este cub, atunci = T
TA MDC, MCB. Volumul piramidei = 9000
OD
2
OM
2
OB
2 B –
cm . 5. Se află: AM = 4√ 2 cm, MB = MD
A 3
2 = 2 = 2 = 2. C D – – –
DA AM AB 2 2 = 4√ 3 cm. 16(1 + √ 2 + √ 3 ) cm , 21,(3)
2
a+c – –
∙ √ 2 cm . 6. Se află: AB = a, BC = a√ 3 ,
3
Dacă AB = a, BC = b, AM = c, =
b
2
–
2
a+b
2 2
b+c
2 AC = a√ 2 . Triunghiul ABC este dreptun-
2 = 2 = 2. Presupunem că a ≤ ghic cu ipotenuza BC. Mijlocul ipotenuzei
c a este proiecţia lui V pe (ABC). Aria totală =
3 –
2 2 2 2 2 2
b ≤ c. Atunci a + b = 2c şi a + b ≤ 2c – – a 2
0,5a (1 + √ 2 + √ 3 ). Volumul = √ .
2
implică a = b = c, a ≤ b ≤ c. 22. Triunghiul 12
AMB este echilateral cu laturile de 12 cm; 7. Se desfăşoară pirami- V
triunghiul BMC este dreptunghic cu BC = da. a) Traiectoria este 40° 40°
– un segment de
40°
12√ 2 cm; triunghiul MAC este isoscel cu
– lungime A
30° 30°
A
AC = 12√ 3 cm. Se arată că: triunghiul ABC –
40° 70° D E
este dreptunghic cu ipotenuza AC; proiec- 25√ 3 cm. b) Un- 70°
ţia lui M pe (ABC) este mijlocul [AC]; înăl- ghiurile au 70°. B C

ţimea prismei este 6 cm. Volumul prismei 8. Înălţimea piramidei VABCD este 12 cm,
– 3 iar a piramidei SMNOP este 6 cm. MNOP
= 432√ 2 cm . 23. a) Fie E mijlocul [RC], F 3
este un pătrat cu laturile de 5 cm. 50 cm .

9. Fiecare dintre piramidele TABCDE şi centrul de greutate al feţei opuse acestui
TMNOPQ are volumul de 6 ori mai mic vîrf. Medianele AGA şi DGD sînt concuren-
decît prisma, 4 cm . 16 cm . 10. Aplicînd
3 3
te în G. Din Ex. 16 rezultă GAGD || AD şi
formula lui Heron, se află aria triunghiului GAGD = 0,(3)AD. Din asemănarea a două
–
ABC, 1850 cm . 840 cm. 11. a) 32√ 3 cm. GA GD
2
37 triunghiuri GG = GG = 3 , (1). La fel

A D
b) 30°, 60°, 90°. 12. Unghiurile alăturate se arată că AGA şi BGB se intersectează în
bazei mari au 60°. Laturile neparalele au 6
– punctul G1 astfel încît
cm. Trapezul are înălţimea 3√ 3 cm. Apli- D
cînd teorema sinusurilor triunghiului, se G1A GB
= 1 = 3 , (2).
obţine raza cercului circumscris trapezului, G1GA G1GB
–
2 √39 cm. Proiecţia vîrfului piramidei este (1) şi (2) implică
centrul cercului circumscris trapezului, de G = G1. Analog se GB ● GA
●
– GC ● G● C
unde înălţimea piramidei = 2 √39 cm. 126 ∙ arată că G aparţine
– –
√13 cm . 13. OB = 2,(3)√ 3 cm, BF = 2,5 ∙
3
şi medianei CGC
●
M
– A GD
– 13√ 3 V P
√ 3 cm, VB = 3 cm. a tetraedrului ABCD. B
VO∙BF = VB∙EF impli- În acelaşi timp s-a demonstrat
– h
că centrul de greutate al tetraedrului se află
30√ 3 E
că EF = cm. Aria pe orice mediană la o distanţă de un vîrf de
13 – trei ori mai mare decît de centrul de greu-
75√ 3
secţiunii = C B tate al feţei opuse acestui vîrf.
13 O
cm . 14. V. Ex. 9, Pa- F
2 17. a) Intersecţiile a două plane paralele cu
un plan secant sînt drepte paralele. A1, B1,
ralelism şi perpendicu- A C1, D1 sînt coplanare dacă A1B1C1D1 este
laritate. 15. a) Se aplică proprietatea cen- paralelogram. Este suficient ca AA1 – BB1 =
trului de greutate al triunghiului şi teorema DD – CC = a. CC = 0,5a. b) În condiţiile
lui Thales. Rezultă: A 1 1 1
punctului a), calculaţi distanţa de la punc-
G1G3 || PM şi G1G2 || A1 tul A la planul A1B1C1. În desen:
MN, de unde (G1G2G3) B1 D1 A–B–L, D–C–M,
|| (BCD). b) G1G3 || G2 ● L C A–B–K, L–M–K.
G B
1
M
PM, G1G2 || MN şi ● 1
C C Volu-
G3 ●
G2G3 || PN implică N A D K
∆G1G2G3 ~ ∆MNP, B M mul piramidei KAA L = Volumul pirami-
1
avînd coeficien- P dei AA1LK. Volumul piramidei KAA1L are
tul de asemănare 0,(6). D
înălţimea AK. Asemănarea triunghiurilor
∆MNP ~ ∆BDC, avînd coeficientul de
asemănare 0,5. Rezultă că ∆G1G2G3 implică: AK = 4a şi AL = 2a. Triunghiul
ALK este dreptunghic cu ipotenuza KL =
~ ∆BDC, (1). G1G2 = 0,(6)MN = 0,(6) ∙ –
0,5BD = 0,(3) ∙ BD, (2). (1) şi (2) implică: 2a√ 5 . Aplicînd formula lui Heron, rezul-
coeficientul de asemănare a triunghiurilor tă aria triunghiului ALK = 6a2. Volumul
G1G2G3 şi BDC este 0,(3), iar raportul piramidei KAA L = 2,(6)a3 implică: d(A,
1
ariilor lor este 0,(9). 16. Segmentul de- (A LK)) = 1,(3)a. 18. V. Ex. 9, 1. Parale-
1
terminat de un vîrf al tetraedrului şi de lism şi perpendicularitate, 5. Teoreme de

paralelism. 19. a) O = A două muchii parale- A
pr(BCD) A, D–O–E, P = le). Rezultă că ele
prAE D. Atunci, DE au toate un punct
M N
comun. Acest punct
^ BC ^ AD im-
este conţinut de per-
plică BC ^ (ADE), P P
pendicularele com-
de unde, conform
teoremei celor trei
D B une pentru fiecare D B
perpendiculare O E
două dintre laturile F E
(reciproca II), opuse ale tetraedrului
C C
şi în consecinţă e conţinut
P = pr(ABC) D. Deoarece înălţimile din A şi de fiecare înălţime a tetraedrului. b) Con-
D ale tetraedrului sînt înălţimile din A şi form Ex. 23, dacă tetraedrul ABCD are
D ale triunghiului ADE, ele au un punct două perechi de muchii perpendiculare,
comun. b) V. punctul a). 20. Fie E = prBC A atunci AB 2 + CD 2 = AC 2
şi F = prBC D. Dacă AD ^ BC, atunci pla- + BD 2 = BC 2 + AD 2. Aplicînd rezultatul
nele ADE şi ADF sînt perpendiculare pe Ex. 20, se decide că şi reciproca propo-
BC. Rezultă că E = F. Reciproc, dacă E = ziţiei anterioare este adevărată. Se aplică
F, atunci BC ^ (ADE). Rezultă că AD ^ rezultatul punctului a) şi se deduce ceea
BC. Prin urmare, AB2 – AC2 A ce trebuia demonstrat. 25. Relaţia se obţine
= BD2 – CD2 Û E = F. aplicînd formula medianei: 4MN 2 = 2(AN 2
Evident, AB2 – AC2 = + DN 2) – AD 2, 4AN 2 = 2(AC 2 + AB 2) – BC 2,
BD2 – CD2 Û AB2 + 4DN 2 = 2(DC 2 + DB 2) – BC 2. C
CD2 = AC2 + BD2. 26. În desen E, F, G, H, I, J
sînt mijloacele muchiilor G
21. a) Din Ex. 19 D B ● ●F
rezultă că perpendicu- tetraedrului ABCD. Prin ●I

E
lara comună a dreptelor F urmare, EFGH este un D J● B
C paralelogram (are două
AD şi BC este înălţimea ● ●
E
din E a triunghiului ADE. b) Rezultă din laturi opuse paralele şi con- H
rezolvarea Ex. 19 b). gruente), avînd diagonalele două A
22. Conform Ex. 19, AB ^ CD Û AD2 + bimediane ale tetraedrului. EFGH este
dreptunghi dacă şi numai dacă tetraedrul
BC2 = AC2 + BD2 şi AC ^ BD Û AB2 +
ABCD are muchiile AC şi BD perpendicu-
CD2 = AD2 + BC2. Rezultă că AC2 + BD2 lare. Rezultă că bimedianele EG şi FH sînt
= AB2 + CD2, de unde AD ^ CD. congruente, dacă şi numai dacă tetraedrul
23. Din Ex. 22 rezultă că AB ^ CD şi AC ABCD are muchiile AC şi BD perpendicu-
^ BD implică AD ^ CD, de unde AB 2 + lare. Continuînd raţionamentul se deduce
CD 2 = AC 2 + BD 2 = BC 2 + AD 2. propoziţia ce trebuia demonstrată.
24. a) AB ^ CD şi AC ^ BD dacă şi nu- Trunchi de piramidă
mai dacă fiecare două dintre înălţimile –
1. a) Înălţimea trunchiului 48√ 3 cm. Coe-
tetraedrului au un punct comun. Planele
ficientul de asemănare al piramidelor este
determinate de fiecare pereche de înălţimi
0,5. Piramida din care provine trunchiul
sînt secante oricare două, dar nu au toate o –
are 96√ 3 cm. b) Feţele laterale sînt triun-
dreaptă comună (altfel, tetraedrul ar avea
ghiuri congruente. Înălţimea unei feţe a

piramidei din care provine trunchiul este – –
√B + √ b ) . 8. a) 588 dm . b) Jumătate din
2 3
ipotenuza unui triunghi avînd catetele de înălţimea trunchiului de piramide. 9. a)

– – –
96√ 3 cm şi 4√ 3 cm, 4√1 731 cm. Aria Muchiile bazelor au 8 cm şi 5 cm. Volumul
3
laterală a trunchiului este 75% din aria trunchiului de piramidă = 258 cm . b) Vo-
–
laterală a piramidei mari, 96√1 731 cm .
2
lumul piramdei din care provine trunchiul
3
Volumul trunchiului = şapte optimi din = 341,(3) cm . c) Aria laterală a trunchiu-
3 – 2
volumul piramidei mari = 10752 cm . lui de piramidă = 39 √17 cm . Aria laterală
2. Reciproca teremei înălţimii triunghiu- – 2
a piramidei = 64 √17 cm .
lui dreptunghic implică: ABD este triunghi
dreptunghic cu ipotenuza AB. Trapezul are Cilindrul. Conul. Trun-
centrul cercului circumscris bazei mijlocul chiul de con
bazei mari. Raza cercului circumscris ba- 1. Aria triunghiului bazei = pr, p – semipe-
zei mari = 10 cm = Înălţimea piramidei. rimetrul, r – raza cercului înscris în triun-
Se află aria totală a piramidei. Aria late- ghiul bazei. r = 2 dm. Volumul cilindrului
3 = 40π dm . 2. În fiecare situaţie rezultă un
3
rală a trunchiului = din aria laterală a
4 cilindru circular drept avînd: raza cercului
– 3
piramidei = (415 + 9 √41 ) cm . Volumul bazelor = b, înălţimea = generatoarea = a;
7 raza cercului bazelor = a, înălţimea = ge-
trunchiului de piramidă = din volumul
8 neratoarea = b. Rezultă: aria totală = 2πa(a
piramidei = 373,(3) cm . 3. Raportul ari-
3
2
+ b), volumul = πab ; aria totală = 2πb(a +
ilor laterale = 0,5 implică: coeficientul 2
b), volumul = πa b. Evident, a < b implică:
–
de asemănare 0,5√ 2 . Înălţimea piramidei 2
2πa(a + b) < 2πb(a + b) şi πab > πa b.
2
–
mici este 12√ 2 cm. Înălţimea trunchiului 3. Fie m şi n lungimile proiecţiilor cate-
– –
este (24 – 12√ 2 ) cm = 12(2 – √ 2 ) cm. telor pe ipotenuză, h = bc : a înălţimea
4. Aria totală a trunchiului de piramidă = 2 2 2
triunghiului. Va = πh m + πh n = πh a, Vb
2 –
18a + 1,25√ 3 . Înălţimea trunchiului de 2 2
= πbc , Vb = πcb . Se înlocuiesc rezulta-
–
a√573 1 1 1 a
2
piramidă = . Volumul trunchiului tele în: = + . Rezultă: 2 2
6 Va 2 Vb 2 Vc 2 bc
–
7a3√191 2
b +c
2
de piramidă = . 5. V. Ex. 14, Pa-
24 = 2 2 . 4. Înălţimea conului este înăl-
bc
ralelism şi perpendicularitate. Apotema ţimea unui piramide regulate cu oricare
–
trunchiului este 0,5(a – b) ∙ √ 3 , aria latera- două muchii laterale perpendiculare. Baza
2 2 –
lă = 0,75(a – b )√ 3 , înălţimea trunchiului piramidei are raza cercului circumscris r şi
–
de piramidă = 0,(3)(a – b) ∙ √ 6 , volumul –
– muchiile de lungimi r√ 3 . Muchiile latera-
– h B
= 0,08(3)(a – b )√ 6 . 6. = √– Û
3 3
le au lungimile = generatoarea conului =
h – ht √b –
– – 0,5r√ 6 (lungimile catetelor unui triunghi
h h √B –
= –√B – Û h = – t – . Volumul dreptunghic isoscel cu ipotenuza de r√ 3 ),
ht √B – √ b B – √b –
–√
2
– înălţimea piramidei este 0,5r√ 2 . 0,5πr (2
htB√B √B = H Û – 3 –
trunchiului = . 7. – + √ 6 ); 0,1(6)πr √ 2 . 5. Generatoarele co-
– –
3(√B – √ b ) √b h nului au 6 cm. Raza conului = raza cercu-
– –
0,5(H – h) + h S lui circumscris bazei tetraedrului = 6√ 3 cm.
= √– . Rezultă S = 0,25(
H √B Înălţimea conului = înălţimea tetraedrului

– –
= 2√ 6 cm. 72π√ 6 cm . 6. Punctul P este
3
10. Corpul este
egal depărtat de vîrfurile triunghiului secţi- format dintr-un
unii axiale a conului şi este centrul cercului cilindru circular
circumscris acestui triunghi. Se aplică for- drept cu raza
abc bazelor de 3 cm
mula R = , lungimile laturilor şi aria şi înălţimea 16
4S
V cm din care se
suprafeţei triunghiului.
2 2 scoate un con circular drept cu generatoarea
r +h
. 7. Fie a lungi- 5 cm şi raza bazei 3 cm. Aria totală 102π
2h D F 2 3
mea muchiilor cubu- cm ; volumul = 132π cm .
– a
lui. DE = a√ 2 , 11. a) CS ^ BT, deoarece S este ortocen-
– A B
AB = 12√ 2 cm. trul triunghiului BCT. b) Volumul corpului
– 1200π
6–a a√ 2= cm . 12. Corpul este format din-
3
∆VDE ~ ∆VAB implică = – , de13
6 12√ 2tr-un cilindru circular drept cu razele ba-
–
unde a = 4 cm. Volumul cubului = 64 cm3. zelor de 5√ 2 cm, înălţimea 10 cm şi două
8. a) Rezultă două conuri asemenea avînd conuri circulare drepte cu raza bazei fie-
coeficientul de asemănare 0,25. Raportul – –
1 căruia de –5√ 2 cm, iar înălţimea 5√ 2 cm.
volumelor lor este . Volumul trunchiu-
500(3 + √ 2 )π
63 64 cm . 13. Rezultă un trunchi
3
lui este din volumul conului iniţial. 3
64 de con avînd razele bazelor 5 cm, 2,5 cm şi
3 –
Volumul trunchiului de con = 336π cm . – 875√ 3 π 3
b) Fie x distanţa. Atunci, conurile aseme- înălţimea 2,5√ 3 cm. 24 cm .
16 – x
nea au coeficientul de asemănare
16
Sfera V
şi aria laterală a conului mic este jumătate 1. VAB este triunghiul de sec-C
16 – x D
din aria laterală a conului iniţial, = ţiune axială a conului. Înăl-
– 16 ţimile triunghiului sînt AD, A ● B
√ 2 . Rezultă x = 8(2 – – – E O
√ 2 ) cm. BC, VO. AV = a√ 5 , VO ∙
2 AB = AD ∙ VB, CE = 0,8r.
9. Corpul ce rezultă este un trunchi de con Raza cercului de intersecţie = 0,6r.
avînd razele bazelor 3 dm şi 5 dm, iar înăl-
2. Suma diametrelor
ţimea 2,4 cm, din care se scoate un con cu
bazelor = dublul ge-
înălţimea 2,4 cm şi raza bazei de 1,8 cm.
neratoarei. Înălţi-
mea trunchiului = diametrul sferei înscrise
–
= 6 cm. Generatoarea = 6√ 2 cm, raza ba-
–
zei mici = 3(√ 2 – 1) cm, raza bazei mari =
–
3(√ 2 + 1) cm. Aria tota-
Aria corpului = aria laterală a trunchiului 2
lă = 126π cm , volumul
de con + aria bazei mari a trunchiului de 3 5
2
trunchiului de con =
con + aria laterală a conului. 57,6π cm . O
126π cm . 3. a) Calota
3
Volumul conului = volumul trunchiului de are înălţimea 2 cm. 20π

3
con – volumul conului. 27,2π cm . 2 2
cm . b) 48π cm , 96π cm .
3

4. (AOT) şi (BOT) prietatea perpendicularei pe planul unui
B cerc în centrul acestuia implică: punctul O
(BOT) sînt per- T
pendiculare în T A este egal depărtat de toate punctele celor
pe tangenta co- două cercuri. 8. Intersecţia sferei cu planul
mună celor două O unei feţe este un cerc circumscris poligo-
cercuri. Rezultă nului feţei. Aşadar, fiecare faţă este un po-
că (AOT) = (BOT). ligon inscriptibil. 9. Fie tetraedrul ABCD
AOBT are unghiu- şi M, N, O, P, Q, R punctele de tangenţă
rile A şi B drepte, deci este inscriptibil. Se ale muchiilor AB, BC, CD, AD, AC, BD cu
aplică prima teoremă a lui Ptolemeu şi re- sfera. Atunci intersecţia sferei cu fiecare
zultă AB = faţă a tetraedrului este un cerc înscris în
– – O triunghiul acelei feţe şi acesta este cercul
a√R2 – b2 + b√R2 – a2
. circumscris triunghiului determinat de cîte
R
5. Secţiunea axială a conului A D B trei dintre punctele de tangenţă. Atunci,
este un triunghi echilateral. C
tangentele din A la sferă sînt congruente,
Înălţimea calotei este CD = tangentele din B la sferă sînt congruente
– –
R – 0,5R√ 3 = R(1 – 0,5√ 3 ). etc. Rezultă că: AM = AQ = AO = a, BM =
2 –
Aria calotei = πR (2 – √ 3 ). A BN = BR = b, CN = CQ = CP = c, DP = DO
6. Situaţia din = DR = d. Prin urmare, AM + BM + CP +
spaţiu se reduce PD = a + b + c + d şi corespunzătoarele.
la un semicerc Rezultă ceea ce trebuia demonstrat.
tangent laturilor D 10. Fie piramida VABCD cu baza un drept-
AB şi AC ale triunghi, M = prAV C şi N = prVB D. Demon-
unghiului isos- B C straţi că AMNB este patrulater inscriptibil.
– O
cel ABC, AB = 0,5a√ 3 , avînd centrul în Fie O centrul dreptunghiului. M = prAV C
mijlocul laturii BC, BC = a. Raza semisfe- implică: O este mijlocul ipotenuzei AC a
rei = OD, înălţimea triunghiului dreptun- triunghiului AMC. Analog se arată că O
–
ghic AOB. AO = 0,5a√ 2 , OB = 0,5a, R = este mijlocul ipotenuzei BD a triunghiului
–
0,1(6)a√ 6 . 7. Cer- BDN. Rezultă că O este centrul sferei cir-
C B
7. Cercurile au E cumscrise poliedrului cu vîrfurile A, B, C,
D
centrele A, B şi A D, M, N. Conform Ex. 8, AMNB este patru-
[CD] este coarda later inscriptibil. 11. Fie tetraedrul ABCD.
comună. Perpen- O Conform Ex. 7, cercurile circumscrise tri-
dicularele în A unghiurilor ABC şi BCD sînt conţinute de
pe planul ce con- o sferă de centru O. Punctul O este egal
ţine cercul de cen- depărtat de toate vîrfurile tetraedrului,
tru A, respectiv în B deci este centrul sferei circumscrise tetra-
pe cercul de centru B sînt conţinute de pla- edrului ABCD. 12. Fie tetraedrul ABCD şi
nul mediator al [CD]. Prin urmare, ele au punctele variabile M, N, astfel încît AMN,
punctul comun O. E este mijlocul [CD] BMN, CMN şi DMN sînt triunghiuri drept-
implică: OE este înălţimea şi mediana unghice cu ipotenuza MN. Aflaţi locul
corespunzătoare laturi CD a triunghiului geometric al punctelor M şi N. Fie O mij-
isoscel OCD, de unde [OE] ≡ [OD]. Pro- locul [MN]. Atunci, O este centrul sferei

circumscrise tetraedrului ABCD. Aşadar M şi N sînt puncte diametral opuse ale sferei
circumscrise tetraedrului. Generalizare. Punctele necoplanare A1, A2, ..., An sînt astfel
încît AiMN sînt triunghi dreptunghice cu ipotenuza MN. Aflaţi locul geometric al punc-
telor M şi N.
13. a) aria totală şi volumul trunchiului de con; Raza bazei mici = 5 cm. Aria totală
2 3
= 770π cm ; volumul trunchiului de con = 2600π cm . b) Înălţimea conului = 36 cm;
3
volumul conului din care provine trunchiul de con = 2700π cm . c) Raza sferei circum-
2
scrise conului se află aplicînd teorema catetei: 2R ∙ 36 = 39 . R = 21,125 cm.

Ca Ge 9

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ca Ge 9

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VICTOR RAISCHI

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

ISBN © Victor Raischi, 2009

1 Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu 4 Exerciţii......................................................... 85

4 1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu

3. Formulaţi postulatul lui Euclid.

4. Fie paralelipipedul ABCDMNOP. Recunoaşteţi dreapta paralelă cu:

5. Formulaţi axioma de determinare a planului.

c) Există ..................................... necoplanare.

1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu 5

8. Fie paralelipipedul din desen. Enumeraţi vîrfurile C1 B1

9. Fie paralelipipedul ABCDA1B1C1D1. Enu­meraţi dreptele determinate de cîte două

10. Fie paralelipipedul ABCDA1B1C1D1. Enu­meraţi vîrfurile necoplanare cu:

11. Fie paralelipipedul din desen. Identificaţi dreapta O N

6 1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu

1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu 7

∙ P să fie exterior unei drepte. În desenul din stînga: P Î a

8 1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu

b) O dreaptă şi un punct exterior ei

4. Fie paralelipipedul ABCDA1B1C1D1. Identificaţi două plane diferite determinate de

1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu 9

8. Fie paralelipipedul din desen. Identificaţi perechile C1 B1

10. Fie paralelipipedul ABCDMNOP. Enumeraţi două O N

10 1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu

O dreaptă este inclusă într-un (sau conţinută de

Dreaptă paralelă cu un plan. ABCDA1B1C1D1 este paralelipiped dreptunghic. A1B1 ||

Criteriul de paralelism al unei drepte cu un plan. Dacă o dreaptă este paralelă cu

1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu 11

5. Fie paralelipipedul ABCDMNOP. Enumeraţi dreptele determinate de vîrfuri ale pa-

a) A1B1 || (ABC) deoarece A1B1 || şi

12 1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu

9. Fie piramida VABCD cu baza dreptunghi. Completaţi propoziţiile: V

1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu 13

14 1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu

3. Fie prisma cu feţele laterale pătrate (v. desenul). Arătaţi că C1 B1

4. Fie prisma cu feţele laterale pătrate (v. desenul). Arătaţi că C1 B1

1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu 15

6. Fie paralelipipedul ABCDMNOP. Arătaţi că intersecţia pla- O N

b) Două plane sînt paralele, dacă

16 1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu

10*. Demonstraţi că dreptele ce se construiesc la ex. 4 se intersectează în vîrfurile unui

11*. Demonstraţi că dreptele ce se construiesc la ex. 5 se intersectează în vîrfurile unui

12*. Demonstraţi că dreptele ce se construiesc la ex. 6 se intersectează în vîrfurile unui

1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu 17

18 1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu

b) Dacă dreptele a şi b sînt paralele cu c,

3. Fie prisma cu feţele laterale dreptunghiuri congruente(v. dese- P O

4. Fie prisma cu bazele hexagoane regulate şi feţele laterale drept- P O

1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu 19

b) Două plane diferite, paralele cu un plan

d) Trei sau mai multe plane paralele intersectează două drepte

6. Fie paralelipipedul ABCDA1B1C1D1. Un plan paralel cu C1 B1

20 1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu

comun. Dacă E, F, G, H, I, J sînt mijloacele muchiilor piramidei, ● I

1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu 21

Unghiurile I1 şi O2 sînt suplementare. b′

22 1. Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu

b) Măsura unghiului dreptelor a şi b

c) Două drepte sînt perpendiculare

2. Fie paralelipipedul cu bazele paralelograme şi feţele late- O N

3. Fie piramida (v. desenul). Un plan paralel cu (ABC) intersectea- V

a) EAB; b) ABC; c) BCD; d) CDE; e) DEA. P Q

4. Fie cubul din desen. Enumeraţi dreptele perpendiculare pe: D1 C1

9. Fie paralelipipedul ABCDA1B1C1D1. Enumeraţi dreptele determinate de cîte două

10. Fie paralelipipedul ABCDA1B1C1D1. Enumeraţi vîrfurile necoplanare cu: