Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EnergiaConstiintei - Ro - Sfântul Andrei Ocrotitorul României
EnergiaConstiintei - Ro - Sfântul Andrei Ocrotitorul României
energiaconstiintei.ro/sfantul-andrei-ocrotitorul-romaniei/
28 decembrie 2018
Sfântul Andrei sau Andrei de Iarnă, Indrea, Ziua Lupului sau Moş Andrei, cum se mai
numeşte ziua în calendarul popular, se sărbătoreşte de români la 30 Brumar. „Indrea,
Undrea sau Andrei”, vine, cum scria G. Dem. Teodorescu, de la Sfântul Andrei. „Această
lună fiind geroasă încât te înţeapă de parcă îţi bagă ace, andrele, cum se exprimă
românul în limbaj familiar, focului îi vine să joace rolul principal”.
1/4
Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat la apostolie, pe care Iisus l-a făcut „pescar de
oameni”, este socotit crestinătorul dacilor. A predicat Evanghelia în Scytia Minor (teritoriul
de azi al Dobrogei). A propovăduit creştinismul în zona Mării Negre, ducând vestea cea
bună a învierii lui Hristos. A sfârșit ca martir, fiind răstignit la Patras, pe o cruce în formă
de X cu capul în jos, denumită de atunci „Crucea Sfântului Andrei”.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat ziua Sfântului Andrei, ocrotitorul
României, ca „sărbătoare naţională din punct de vedere bisericesc”. S-a propus şi ca
„sărbătoare naţională nelucrătoare împreună cu Ziua Naţională a României, 1
Decembrie”.
2/4
Călătorii sunt ocrotiţi de sfântul Andrei ca la drum să nu-i atace şi să nu-i mănânce lupii.
Femeilor le este interzis să se spele şi să se pieptene. Sarea este descântată, după care
se pune într-un ştergar gros şi îngropată sub pragul uşii grajdului. Aceasta va fi
dezgropată doar de Sfântul Gheorghe, când este amestecată cu tărâţe. Sarea se dă la
vite ca acestea să fie ferite de farmece şi rele, să nu cadă pradă lupilor.
Tot de atunci, ca să nu se ia mana vitelor, femeile presară mac în jurul lor, după cum
merge soarele, descântând. Pe cornul din dreapta al boului se lipeşte o cruce de ceară.
Uşile şi ferestrele se ung cu usturoi, făcând o cruce, ca strigoii să nu intre în casă. Pentru
a fi iertat, trebuie să se dea de pomană săracilor. Pomana trebuie să fie descântată cu
„muşcătură de lup”.
„Pleacă vâlhul la râu,/ Să bea apă:/ Pe cale,/ Pe cărare,/ Se întâlneşte cu N./ În cale: II
mușcă,/ Și-l tulbură,/Păsărică,/ Furnică/ Se facu./ Pe bucean se sui,/ Buceanul s-
aprinse,/Ploaia îl plouă/ Și-l stinse./ Maica Precista veni,/ Cu trei beţe de alun,/ Şi cu para
de argint./ Să-i dea,/ În gură să bea,/ Leacul să-i dea./ Să rămâie N. Curat,/ Luminat,/ Ca
aurul strecurat,/ cum Dumnezeu l-a lăsat”.
Cea mai mare primejdie este a rosti în seara de ajun cuvântul „lup” pentru că imediat te
puteai întâlni cu el. În această noapte ies strigoii din morminte, ei fiind după cum arată
I.A. Condrea, fiinţe omeneşti. Aceștia sunt bărbaţi sau femei care vin pe lume cu o tichie
sau o căiţă pe cap. Au şira spinării prelungită în formă de coadă nu prea lungă, acoperită
cu păr.
3/4
Soţiile strigoilor, strigoaicele, dansează numai în jurul clopotniţelor de la biserici, fiind
dezbrăcate şi dezpletite. Deplasarea lor se face pe lopeţi sau vătraie şi după ce termină
jocul se bat cu limbi de meliţat cânepa şi cu coase. Până la miezul nopţii, gospodinele
trebuie să facă turta ciumei, iar vasele din casă se întorc cu gura în jos. Noaptea
Sfântului Andrei, este propice pentru vrăji şi farmece.
Semne de Augur
Într-un vas cu apă se pun crengi de măr. Dacă înfloresc până la Anul Nou atunci va fi
belşug şi noroc. Tot acum se toarnă 9 ceşti de apă într-o strachină aşezată sub icoane. A
doua zi, se măsoară apa şi dacă va fi în plus cu măcar un strop va de noroc, iar de va
scădea, va fi necaz. Fetele de măritat pun sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă noaptea
visează că i s-au furat, este semn că se vor mărita anul ce va urma.
4/4