Jurnal

05.07. 1955

Zece ani fără lumină. Fără speranță și fără ieșire. 3650 de

zile în care Soarele nu a mai răsărit pe cer, iar inima mea a
încetat să bată.
Cine face asta? Are acest întuneric un nume? Cruzime,
durere...cum ne-a găsit? Când ne-am pierdut calea, consumați
de ură și nepăsare?
Oh Mona, știu că nu ne vom mai întâlni. Dar zi de zi, cu
fiecare picătură de aer... sper că ești bine... și tu și Alexandrina.
Fără voi nu sunt nimic... iar dacă n-aș fi un laș ordinar aș face
ce trebuie să fie făcut.....