Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cultură Și Civilizație. Turism Cultural - Suport de Curs ID
Cultură Și Civilizație. Turism Cultural - Suport de Curs ID
1
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Cuprins
Semnificaţia pictogramelor.............................................................................2
Obiective..........................................................................................................5
Cultura – concept, resursă turistică şi fenomen: de la momentul
epistemologic actual la turismul
cultural.............................................................................................................6
Interpretarea culturală, animația turistică culturală și reenactmentul –
concepte de bază și maniere de a valorifica turistic patrimoniul
cultural..........................................................................40
Civilizaţiile mediteraneene. De la conceptul clasic, european de turism
cultural către permeabilitatea modernă a
acestuia..........................................................................................................83
Civilizaţia Egiptului Antic. Industria turismului de
patrimoniu.............................................................................110
Veneţia. Profilul cultural al turistului interesat de cultură şi practicile
turistice post-
moderniste....................................................................................................121
Globalizare culturală versus specificitate. Patrimoniul cultural al umanităţii.
Studiu de caz: Virscri
(România).....................................................................................................135
Cultura irlandeză. Valoarea unei resurse turistice culturale – ca element
puternic dependent de baza de cunoştinţe, credinţe şi valori a celui ce îi
ataşează
semnificaţia..................................................................................................146
Bibliografie...................................................................................................153
Anexa 1:Lista obiectivelor culturale aflate pe lista Patrimoniului Cultural
UNESCO din ţările riverane Mării Mediterane...........................................157
Anexa 2: Animația turistică bazată pe resurse culturale............................161
2
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Semnificaţia Pictogramelor:
3
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
4
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
5
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
1Destul de eterogen, pluralist şi eclectic dar în care se disting totuşi câteva perspective lansate
cu mai bine de un deceniu în urmă.
2 ca prismă prin intermediul căreia putem percepe (recunoaşte şi îndreptăţi, am adăuga)
rezolvarea problemelor din practică, neconferind o valoare foarte mare celorlalte valenţe
ale cercetării. Curentul în sine încearcă „să înţeleagă lumea prin intermediul examinării
problemelor practice, susţinând faptul că studierea unei anume situaţii din lumea reală e
importantă pentru furnizarea atât a înţelegerii teoretice cât şi a soluţiilor practice”
(Fraser, 1981 în Kitchin şi Tate, 2000, p. 13).
10
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
10 În exprimarea originală a autorului, jocul de cuvinte este mult mai radical: „[m]ass culture
is a dynamic, revolutionary force .....” ( MacDonald, 1993 în Smith, 1993 după Ivanovich,
2008, p.39).
11
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
12
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
13
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Bradford et Cultura, înţeleasă drept valori, viziuni despre lume şi identităţi pe care
al. (2000, oamenii le construiesc pentru ei înşişi, joacă un rol important în
p. 339 în evenimentele globale. Cultura afectează coerenţa şi viabilitatea naţiunilor.
Smith, Aceasta nu este „cultura” înaltei societăţi, arta elitelor sau media
2003, p. 12) comercială. Este mai degrabă cultura oamenilor de rând, aşa cum este
acesta exprimată în viaţa de zi cu zi, în ocazii speciale şi în vremuri de
preocupare. Cultura a emers ca un subiect al preocupării publice şi acţiunii
politice.
Scott (1997 Capitalismul însuşi e în mişcare spre o fază în care formele şi înţelesurile
în Smith şi culturale ale produselor lor devin elemente critice dacă nu dominante ale
Robinson, unei strategii productive, şi în care tărâmul culturii umane ca întreg e în
2006, pp. măsură din ce în ce mai accentuată subiect al comodificării, i.e. furnizat
3-4); prin intermediul instituţiilor centrate pe profit în pieţe descentralizate. Cu
alte cuvinte, o gamă din ce în ce mai largă de activităţi economice e
Rojek şi preocupată cu producerea şi comercializarea unor servicii care sunt
Urry (1997 infuzate într-un fel sau altul, cu vaste atribute fie estetice, fie semiotice
în Smith şi (Scott, 1997 în Smith şi Robinson, 2006). Cultura, în sensul cel mai larg,
Robinson, furnizeză un set de resurse materiale şi simbolice practic infinit, şi extrem
2006, p. 4) de mobile (Rojek şi Urry, 1997 în Smith şi Robinson, 2006).
14
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Teme de reflexie:
15
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
11
The European Association for Tourism and Leisure Education and Research
16
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
modă, design).
17 oraşe istorice, oraşe industriale regenerate, dezvoltarea elementelor cu funcţie turistică de-a
20 parcuri tematice, restaurante tematice, mall-uri, concerte pop, evenimente sportive, locaţii ale filmelor şi
20
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
21uneori la limita deprivării sociale – ilustrativ fiind contrastul cu picioarele desculţe şi goana
după asigurarea hranei zilnice copiilor.
21
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Heritage Convention.
24
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Peisajele culturale sunt definite drept (UNESCO (2008, p. 14): proprietăţi culturale
şi reprezintă „opera combinată a naturii şi omului”. Sunt ilustrative pentru evoluţia
societăţii umane şi a aşezărilor de-a lungul timpului, sub influenţa constrângerilor fizice
şi/sau a oportunităţilor prezentate de mediul lor natural şi de forţe succesive sociale,
economice şi culturale, atât externe cât şi interne.
(...) Pentru criteriile 1-6 textura fizică a elementului şi sau trăsăturile semnificative
trebuie să fie în stare bună de conservare, impactul procesului de deteriorare fiind sub
25
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
26
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Fig. 3 Zidurile
castelului din
Monterosso al Mare
(Le cinque terre,
UNESCO)
Cu toate ca regiunea
Cinque terre (alaturi de
Portovenere si insulele)
a intrat in patrimoniul
UNESCO intrunind
criteriile II, IV si V –
deci nu castele in sine
ca obiective - ramane
extrem de
chestionabila din
perspectiva conditiilor
de integritate si
autenticitate (Doc 7),
prezenta in zidurile
castelului si turnurile
acestuia a mormintelor
incepand cu sfarsitul
secolului XIX. P
perimetrul castelului
este in intregime (foto
sus) ocupat de
morminte pana
inclusiv in interiorul
bastioanelor, iar
prezenta unor
morminte inclusiv din
anii 2000, insemnand
mult dupa inscrierea
27
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
concomitent și criteriile 4 și 5.
Folosindu-vă de documentele date publicității în presă, cele puse la
dispoziție prin căutare avansată pe site-ul unesco.org pentru
candidatura complexului brâncușian de la Târgu Jiu pe criteriul 1, de
două ori respinsă de ICOMOS-UNESCO până în prezent, încercați o
posibilă explicație pentru acest eșec. Ținînd cont de argumentul tehnic
oferit de ICOMOS și anume acela a imposibilității delimitării fizice a
perimetrului datorită întretăierii axei monumentelor cu o linie de cale ferată, dar
și imaginile din figura 4, comentați pe scurt acest argument, folosindu-vă de
informațiile disponibile despre aceste obiective incluse în patrimoniul UNESCO.
Fig. 4. Lavaux (UNESCO). Culturile terasate de viță de vie figurează pe lista obiectivelor
culturale incluse în patrimoniul UNESCO al Elveției. Zona protejată este traversată longitudinal
pe câteva zeci de km de mai multe linii de cale ferată de mare viteză ce leagă Laussane de
Montreaux. Ambele imagini sunt realizate pe trasee turistice tematice culturale auto-ghidate
propuse turiștilor pentru a fi parcurse pe jos. În imaginea de jos se observă în plan îndepărtat
un panou utilizat de regulă pentru interpretarea culturală, în acest caz, porțiunea de traseu
tematic parcursă de-a lungul căii ferate a fost presărată cu astfel de panouri cu texte literare sau
citate celebre probabil pentru a atenua impactul vizual deloc turistic.
în anumite perioade de timp s-a aflat sub stăpânire sau administrație diferită
de uscatul propriu-zis. Această originală ”civilizație” ce s-a adaptat unor
condiții dificil de suportat (figura 6) chiar și pentru perioada modernă cu
toate facilitățile tehnice, a supraviețuit perioadei medievale și moderne când
uscatul nu era o zonă sigură (strategie pe care au utilizat-o și venețienii în
exact aceeași perioadă a popoarelor migratoare) folosind ca strategie de
30
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
În cadrul din
mijloc este surprinsă
limita estică a zonei
locuite la începutul fazei
de flux. Se pot observa
lucrările de consolidare.
Amestecul de
nisipuri și mlaștini ce
separă la nord insula de
restul uscatului apare în
imaginea de jos.
32
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
centrul Europei în drum spre Napoli și Roma sau dinspre Florența (Via
Francigena) și care i-au facilitat dezvoltarea economică și socială, dar în
același timp a avut o poziție expusă, dezvoltarea economică făcând-o și o
țintă atractivă pentru atacuri. Așezarea s-a remacat în mod special prin
această particularitate constructivă, prin care familiile negustorilor și
nobililor care au jucat un rol social și politic împortant în așezare, au ales să-
și exprime bunăstarea și puterea politică și socială. Un număr de 72 de
locuințe prezentau un astfel de turn (figura 7) care putea atinge și 50 de metri
înălțime. În Evul Mediu însă, aceste turnuri înițial cu funcție estetică și
socială, au devenit utile datorită posibilității de supraveghere a drumurilor și
zărilor care le-a permis cel puțin să anticipeze atacurile cel puțin mai
devreme decât alte așezări din zonă în aceeași perioadă. Dar poate cel mai
celebru exemplu de construcție unică ilustrativă pentru perioada și civilizația
care l-a construit îl constituie marele zid chinezesc (fig 8).
Pe criteriul numărul 5 figurează mai puține obiective culturale (154)
decât pe celelalte criterii, din România figurând doar centrul istoric al
Sighișoarei. Unul dintre cele mai ilustrative exemple de așezare adaptată în
integralitatea ei la condițiile istorice folosindu-se de cadrul natural de care a
dispus, îl constituie Veneția. Primul nucleu al așezării a fost stabilit în anul
421 (după alte surse mai târziu, neexistând atestări documentare), la nord de
amplasamentul actual, pe insula Torcello datorită refugierii populației din
Câmpia rodnică a Padului din fața valurilor de longobarzi și huni (conduși de
Atila Hunul). Folosirea unei insule mlăștinoase aflată la distanță de țărm
pentru întemeierea unei așezări denotă clar faptul că în acestă perioadă a
”măturării” continue a spațiului european de către valurile populației
migratoare, uscatul nu era considerat suficient de propice pentru locuire.
Pentru mai bine de patru secole, venețienii (atestați ca denumire doar
începând cu secolul X) au prosperat la adăpost de ravagiile provocate de către
valurile de migratori locuind in interiorul lagunei. Dar cum nicio cetate
prosperă nu rămânea neobservată și râvnită de către invadatori, acest prim
nucleu de așezare a fost invadat pe mare, prin intermediul corăbiilor, în anul
910. Venețienii au fost nevoiți să își caute alt amplasament mai bine apărat
pentru a-și continua existența. Cel puțin legendele orale susțin că și-au
propus să mute amplasamentul așezării într-o zonă mlăștinoasă, în care
adâncimea apei să fie ușor mai mare decât înălțimea unei persoane călare,
pentru a zădărnici atacurile migratoare de pe uscat, dar insuficient de adâncă
și mlăștinoasă pentru ca orice ambarcațiune mai mare să se împotmolească
la o distanță rezonabilă. Acest amplasament a fost găsit la momentul
strămutării celebrei așezări din lagună pe actualul amplasament într-o altfel
33
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
de configurație a
țărmului și a
depozitelor de
aluviuni.
Așa se explică faptul
că în condițiile în
care restul statelor
europene se
adaposteau în cetăți
și castele (cu ziduri
foarte groase, înalte,
bine apărate și fără
intrări sau orificii
masive la înălțimi
mai mici de 3 m), în
Veneția înfloreau
artele și arhitectura,
clădirile erau
ornamentate cu foiță
de aur (palatul Santa
Sofia cunoscut drept
Ca D' Oro) iar
palatele pline de
mărfuri și
ornamente venite
din Asia aveau
intrările la nivelul
apei canalelor.
Această poziționare a
locuințelor pe piloni
de lemn bine bătuți
Fig. 8. Marele zid chinezesc. Trecatoarea
în sol la o adâncime
Juyongguan. Una dintre cele mai spectaculoase sectoare suficient de mare
(supranumita “cea mai magnifica trecatoare din lume”) din (tehnică utilizată și
perspectiva utilizarii terenului si a solutiilor de aparare.
Constituind cea mai accesibila trecatoare catre capitala pentru
în prezent), în
invaziile dinspre nord, zidul utilizeaza portiunea cea mai dificil combinație cu apa
accesibila a trecatorii si prezinta doua randuri de ziduri de sărată care în loc să
aparare in acest sector (nordic si sudic) dotate cu turnuri
citadela, poarta-baraj catre sud (in planul indepartat al
distrugă lemnul îi dă
imaginii) si o intreaga garnizoana stationata in incinta creata o rezistență
de acestea. apreciabilă, a făcut
34
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Fig. 10
Matera.
Organizarea
spațiului in
primul
mileniu, în
comunitățile
rupestre din
Sasso
Caveoso
(dupa Rota,
2016, p.26)
caracteristic așezărilor stup din primele secole creștine. Acesta este și motivul
pentru care Matera reprezintă platoul favorit al unui număr impresionant de
filme care redau evenimentica descrisă în Vechiul și Noul Testament dar și
din perioadele istorice mai recente.
„Toate obiectivele turistice au la bază un element ce le demarcă drept
locuri extraordinare. Procesul de demarcaţie între ordinar şi extraordinar e
Fig. 11. Place Royale (Quebec, Canada), alături de Rue Petite Champlain
reprezintă un element al patrimoniului UNESCO aparte întrucât nu conservă un
fragment de așezare așa cum s-a menținut acesta peste timp ci o reconstrucție
integrală a aproape tuturor clădirilor la aspectul secolelor XVIII-XIX respectând
tehnica, arhitectura, materialele și aspectul clădirilor inițiale al acestui prim
nucleu de locuire european în Canada. La sfârșitul secolului XIX și începutul
secolului XX acestă zonă era ocupată de depozite portuare și clădiri în ruină care
au fost complet demolate și reconstruite atent începând cu 1957 (reconstrucția a
fost finalizată în anii `80, din 1986 devenind element de patrimoniu UNESCO).
În dreapta pieței se află Centrul de interpretare a patrimoniului cultural
quebechez. În stânga imaginii: ulița Filles du roi ce comemorează politicile
demografice practicate de către Ludovic al XIV lea pentru a popula proaspăt
înființata colonie prin care debarcau în Quebec cu o dotă din partea regelui, toate
femeile care, datorită condiției materiale precare, nu își găseau un soț în Franța și
acceptau astfel să se stabilească în proaspăt creata colonie și să devină, datorită
dotei regale,”fiice ale regelui” perfect eligibile în acest nou context.
37
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Africa 51 37 5 93
Statele Arabe 74 5 3 82
Europa şi
America de 434 64 10 508
Nord
America Latină
97 38 5 140
şi Caraibe
39
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Fig. 13.
Musee de la
Civilisation
(Quebec)
Galeria
dedicată
patrimoniului
cultural
aborigen
sectiunea
„hands-on”
unde
experiența
vizitatorilor
este îmbogățită
prin două
Dacă până nu demult se miza mult prea mult pe valoarea în sine a unor situri
arheologice sau artefacte istorice (și culturalizarea asiduă a turistului
înaintea deplasării), pentru a mai acorda atenție manierei de exploatare
turistică23, modificările paradigmatice la nivelul fenomenului turistic bazat
pe resursele culturale24 dar și progresul tehnologic25 fac imperios necesară în
bazate pe determinare GPS a orientării turistului tip Liberty-guide etc. unele larg utilizate deja
în cadrul unor situri istorice. Pentru o mai amplă documentare urmăriți edițiile expoziționale
41
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
prezent interpretarea acestor resurse. Hems și Blockley încă din 2006 (p.3)
atrăgeau atenția asupra faptului că ”Provocarea aici constă în a găsi căi de a
recrea și explica contextul istoric mai larg, plin de semnificații, conținut sau
aflat dincolo de structurile formale anterioare propriu-zise ale
monumentelor, ruinelor, castelelor sau caselor monument istoric și
peisajelor. (...) Intenția este (...) aceea de a da naștere unei provocări la
nivelul reprezentărilor preconcepute și de a încuraja o mai mare implicare
(n.n. a turiștilor) sau cel puțin posibilitatea de a duce lucrurile la un alt nivel.
Mijloacele de a
realiza acest
deziderat pot fi unele
temporare – precum
un
proiect artistic sau
teatrul pentru
comunitate,
povestirile sau
reenactmentul – dar
pot constitui de
asemenea, alte
Fig. 14. Musee de la Civilisation (Quebec). maniere prin care să
Galeria multimedia dedicată recreării spațiului trăit conștientizăm
contemporan al Quebecului existența altor
perspective despre
semnificațiile obiectivelor – cele ale vizitatorului și nu cele ale arheologului,
ale istoricului arhitectural și de a promova noi forme de a înțelege și de a
implica vizitatorul” (Hems și Blockley, 2006, p.3).
Interpretarea, în înțelesul său restrâns de interpretare a
patrimoniului cultural moștenit, poate fi definită drept o manieră de a
comunica unor vizitatori valoarea, semnificația și interesul pe care îl prezintă
patrimoniul moștenit, o activitate de învățare prin intermediul căreia sunt
comunicate poveștile și ideile din spatele patrimoniului prezentat, ce
provoacă audiența să gândească ea însăși, să-și formeze propria înțelegere
asupra ce înseamnă acel patrimoniu pentru ei (Heritage Lottery Fund,
2013). Interpretarea într-un sens mai larg, desemnează ”orice activitate ce
are ca scop creșterea conștientizării de către public a valorii resurselor
Clasica sintagmă
specifică progresului în
domeniul turismului
care amintește cât de
imperioasă este
menținerea pasului cu
dezvoltarea de vârf ”Do
or die!” este mai
valabilă ca niciodată:
de la tendința de
generalizare a
echipamentelor de
realitate augmentată
care permit
vizitatorului să
navigheze printr-un sit
vizualizând cum arătau
construcțiile în
perioada de apogeu al
dezvoltării civilizației
în cauză26 și până la
tururile de scuba-
diving care permit
interpretarea unor
Fig. 15. Punctul de acces de la baza obiectivului locații precolumbiene
turistic Cetatea Poienari (Argeș, ctitoria lui Vlad submerse sau a
Țepeș) conquistadorilor
(pentru o trecere în
revistă a progresului și provocărilor în exploatarea turistică vezi Scott Ireton
et al., 2014).
In acelasi timp, unele muzee de provincie din zone turistice notorii
ale Europei se lupta cu bugete modeste si mentin un tip de interpretare
culturala bazata pe expunerea de artefacte (situatia majoritatii muzeelor din
Romania) sau cel mult a mulajelor de gips in marime naturala cum este
exemplul Musee de la boulangerie din Bonnieux (Provence, Franta)(fig. 16)
amenajat intr-o cladire care a functionat ca atelier de paine pana la sfarsitul
26
pentru o permanentă menținere la curent cu progresul în domeniul acestor
aplicații urmăriți spre exemplu Mediterranean Exchange of Archaeological
Tourism - BMTA
44
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
secolului XIX.
27
(în orig.) live interpretation.
28
(în orig.) designed interpretation.
29
Joc de cuvinte mai degrabă posibil în limba engleză (în orig. dead interpretation).
45
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
vizitatorului cu obiectivul
cultural posibilitățile de
dezvoltare sunt practic
nelimitate, mai ales prin
intermediul realității
augmentate. Primii pași s-au
făcut prin intermediul
planșelor și panourilor
interpretative.
Fig. 17-18. Fațada Hotelului
Parlamentului (Quebec)
(lateral). Turiști studiind
panourile de interpretare
proiectată a fațadei care explică
figurinele fațadei și cele prezente
în grupul statuar ce ornează
fântâna (jos)
. Arhitectul hotelului Eugene-
Etienne Tache a gândit clădirea
(finalizată în 1886) ca un tribut
adus figurilor memorabile care au
marcat istoria franceză a
poporului canadian și a prevăzut
46
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
47
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
48
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
53
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Fig. 28. Pont D`Avignon (Saint –Brezet) Unul din punctele de acces la celebrul
obiectiv promite turistilor printr-un panou de dimensiuni apreciabile, o experienta
multimedia.
a consacrat recent ca platforma online pentru publicarea relationata cu
platformele de social-media a materialelor 3D. Alte organizatii non-profit
precum Cultural Heritage Imaging si CyArk au drept misiune declarata sa
utilizeze tehnologiile emergente pentru a crea o biblioteca 3d care sa permita
viitoarelor generatii sa exploreze patrimoniul cultural si fac accesibile siturile
turistice aflate in zone de razboi sau distruse recent (Guin, 2018).
Prezenta pe scara din ce in ce mai larga a castilor de realitate virtuala
a stimulat de asemenea, cresterea continuturilor produse pentru astfel de
experiente turistice, o posibila sursa de materiale VR de explorat pe cont
propriu fiind Oculus. Dar experienta este intotdeauna conditionata de
suportul de redare/interactiune de care se dispune la obiectiv sau de care
dispun pe cont propriu turistii. Un exemplu de bune practici il reprezinta
tipul de vizita oferita de Palatul papal din Avignon prin intermediul unui
dispozitiv (centrat pe o tableta si un dispozitiv de casti pentru redarea audio)
55
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
56
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
cel mai bun punct de interpretare a peisajului începând cu locul primei debarcări franceze în
estuarul Sf. Laurențiu și orașul de jos (acum reconstruit sub aspectul său din secolele XVII-
XVIII și inclus în lista patrimoniului UNESCO și continuând cu garnizoana amplasată pe
Champs d`Abraham loc de mare rezonanță istorică pentru canadieni datorită bătăliilor duse
aici).
58
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Accesați secțiunea tur virtual. Selectați panorama est (vedere către estuarul fluvilui
Sfântu Laurențiu și primul nucleu de locuire europeană în spațiul canadian – fig 32).
Activați opțiunea puncte de interes, documentați-vă și apoi folosiți opțiunile de
zoom webcam pentru a explora (imaginile sunt reactualizate la 45 minute)
principalele obiective emblematice pentru prezența europenilor în Canada. În ce
manieră credeți că modul în care este prezent/at în spațiul virtual acest obiectiv
poate influența decizia potențialilor vizitatori de a trece acest obiectiv pe lista lor de
opriri într-un potențial circuit prin Quebec?
59
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Spus simplu, interpretarea este arta de a spune o poveste bună. Dar nu este atât
de simplu precum pare! Dacă doar înșiri niște aspecte, nu interpretezi resursa
în cauză – doar o descrii. Interpretarea, pe de altă parte, ajută vizitatorul să se
conecteze cu ceea ce experiențiază. Interpretarea nu doar învață vizitatorul ce
este ceva ci ce reprezintă, ce semnificație are acel ceva. Aceasta este esența unei
povești bune. Atunci când spui o poveste despre o resursă din comunitatea ta, și
ce reprezintă aceasta pentru tine, ”interpretezi” ceva. Realizezi o conexiune între
lucruri și idei, și oferi vizitatorilor oportunitatea să experimenteze ceva atât cu
mintea cât și cu inima. E simplu să descrii partea ”tangibilă” experimentării prin
intermediul simțurilor – caracteristicile fizice ale unei resurse. E mult mai
complicat să faci legătura dintre acestea și lucrurile ”intangibile” – ideile și
emoțiile din spatele acestora. Scopul suprem al interpretării este acela de a
angaja simțurile vizitatorilor în același timp cu provocarea de a se gândi la ce
anume reprezintă acele lucruri – de a le privi în maniere cu totul noi.
62
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
O altă abordare posibilă, mai ales atunci când sunt şanse foarte
mari ca resursa de interpretat să fie complet necunoscută turiştilor
constă în a construi o semnificaţie pornind de la experienţa personală
şi viaţa de zi cu zi a acestora. Spre exemplu, o serie de elemente
culturale și stil de viață (mâncăruri, obiecte vestimentare, obieceiuri și
credințe, manifestări, dansuri sau muzică) s-au generalizat la nivel
global, provenind dintr-o anumită cultură. Pornind de la prezența
Nu explica ceva ce
poți demonstra!
Acest mod de a
interpreta
reprezintă o
manieră sigură de a
capta atenția
audienței dar și o
incredibilă trăire
pentru cel care mai
întâi a digerat el
însuși ceea ce are
Fig. 35. Civilizatia inuita Interpretând în loc să descrii
poți descoperi că școala și formarea poate deveni o de revelat
audienței.
experiență de învățare extrem de plăcută. Cultură și
civilizație Susțineri de proiecte de semestru (2018)
68
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
32
http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/c/confucius136802.html#eYdXLbHsXw
uGIcFr.99 accesat în 24 februarie 2014.
69
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
70
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
72
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
73
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Fig. 39-40. Implică pe cât posibil toate simțurile (văz, gust, miros, pipăit) pentru o
experiență cât mai completă creată vizitatorilor! Când în prepararea gustărilor
tradiționale au fost implicați ei înșiși, de la documentare asupra ingredientelor vremii
și protocolul unui symposium (stânga – civilizația greacă) până la punerea în valoare
a propriului patrimoniu moștenit (dreapta - civilizația arabă) receptivitatea,
aprecierea și implicarea audienței cresc exponențial.
Tot Hunt (2004 în Guha, 2009, p.1) este cel care definește
conceptul și din perspectiva participanților/beneficiarilor și nu
neapărat a proiectanților: ”un obiectiv pentru petrecerea timpului
liber, în care călătorii au posibilitatea să se implice creativ și să devină
participanți”. Principalul obiectiv atunci când îți propui să proiectezi
reenactmentul ca parte din interpretarea in vivo – este reprezentat (în
viziunea multor societăți) de autenticitate – preocupare pentru a
reproduce cât mai fidel pe cât posibil, scenariul, limbajul, materialele
și costumele cele mai apropiate (dacă nu identice) de perioada pe care
și-au propus să o readucă la viață. În reenactment, mai mult poate
decât în alte situații, se concretizează nevoia ca interpretarea să se
manifeste ca artă – și, precum spunea Tilden, în aceeași măsură poate
74
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
fi transmisă mai departe, respectiv, învățată (fig. 41). Dar, ca orice artă
combinată cu adevărul istoric sau științific, în cadrul organizațiilor
care se ocupă de reenactment există două orientări clare: pe de o parte
grupul ”academic” al celor interesați de creșterea nivelului de
autenticitate, fidelitate ridicată față de respectarea adevărului istoric
cunoscut, chiar dacă mai ales în cazul bătăliilor – mai multă
autenticitate înseamnă simulacru mai performant.
75
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
sau povesti, folosește stimuli puternici (auditivi, costume colorate puternic, artefacte
populare, implică cât mai multe simțuri etc.), folosește ființe vii și animația pe cât posibil
în locul panourilor și mijloacelor de informare statice (Colquhoun, 2005) și poate cel mai
important: Fii îndrăzneț și unic! Stabilește noi standarde! (figura 35- 38, 42).
Fig. 42. We`re gonna make you an offer you can`t refuse! anunța, parafrazând
celebra replică din The Godfather (1972) - din care au și reprodus o scenă (în
imagine) - în 2013 un afiș de susținere a unui proiect al anului I, secția Geografia
Turismului, având ca temă cultura siciliană. Afișul evenimentului (proiectat în
dreapta), respecta toate regulile provocării unei potențiale audiențe: mesaj de
teasing, data, ora și locația și imaginile sobre, în alb-negru, ale protagoniștilor
desprinse parcă din atmosfera vremii. Dacă la acestea mai adăugăm armele reale,
trabucurile si ruleta precum si realizarea unui film în sepia caracteristică unei
pelicule deteriorate specifică anilor de început ai filmului (și desfășurării acțiunii
din The Godfather) dar filmat în Clujul de zi cu zi al audienței și împrejurimile
acestuia – prin acest film reproducând o scenă nu departe de aceeași realitate trăită,
avem imaginea generală a unui proiect de animație culturală care respectă acurat
principiile enunțate de Tilden (1957)
77
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Checklist:
Începeți spectacular (intrare, mijloace media, costume, efecte sonore, învălui audiența în
mister sau în senzații după caz);
Ați găsit elementul/elementele care să conecteze audiența cu tematica de prezentat;
Interpretați, nu descrieți. Verificați în ce măsură în loc să urmeze să prezentați informații
despre o civilizație o veți interpretat-o mai degrabă (acest mod de prezentare fiind ideal);
Condiția minimală: cel puțin elemente culturale centrale din civilizația respectivă vor fi
magistral interpretate în loc de a prezenta simple informații;
Ați pregătit o prezentare ușor de urmărit, accesibilă, plăcută și interesantă. Ați dozat
informația prezentată în limite rezonabile dictate de capacitatea voastră de a interpreta
acele informații;
În ce măsură veți performa artistic, prin această prestație învățând auditoriul ceva despre
civilizația respectivă?
În ce măsură veți provoca intelectual sau de altă manieră publicul (în loc să le ”predați”
ceva despre civilizația respectivă)?
În ce măsură veți avea o prezentare integrată/integrală adresându-se complex
auditoriului ca personalitate și experiență proprie?
În ce măsură, prin designul momentului și prestație, v-ați adaptat publicului alcătuit din
studenți (cunoscuți pentru sindromul ”short attention span if not entertained”)?;
78
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Ați proiectat o manieră de a face legătura între ceea ce v-ați propus să prezentați și
universul de viață/preocupări, experiența și personalitatea celor ce alcătuiesc auditoriul?
Sunt elementele de prezentat relevante pentru subiecți?
79
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
80
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Veți da dovadă de variație indusă în mijloacele (efecte și mijloace media vs. demonstrația
live) și manierele de prezentare (simplu/complex; academic/casual; documentat
științific/spontan, bazat pe experimentare proprie, concret/abstract etc.) astfel încât să
realizați o prestație acurată din perspectiva autenticității și corectitudinii informației dar
în același timp, să mențineți atenția trează și să faceți prezentarea fluidă și ușor de
urmărit?
Veți face dovada creativității și ingeniozității în design și punerea în act a elementelor
culturale dificile?
Veți reuși să supliniți prin ingeniozitate, umor, spontaneitate, analogii sau gândire
plastică, metafore elementele culturale care ar fi fost dificil, sau prea costisitor să le
reproduceți?
Veți reuși să aveți prestanță, să impuneți respect auditoriului și să demonstrați
profesionalism (mai ales când sunteți foarte expuși sau vulnerabili din punct de vedere
estetic – costume care nu vă avantajează; raport apreciabil de bodypainting expus etc.)?
Notă: Este mult mai ușor să transmiți eficient un mesaj cultural, să impui respect și să
transmiți ideea de profesionalism îmbrăcat într-un impecabil costum inchiriat de faraon,
gheișă, samurai etc., este însă mult mai greu să realizezi aceste deziderate când ești
acoperit de un material de pânză corespunzător pliat – și câteva curele de piele (sau
bodypainting) – în raport cu vestimentația păturilor de jos ale societății pe care o readuci
în atenția publicului, întrucât tot mesajul de ”prin vestimentația mea redau un element
cultural specific civilizației pe care o prezint” cade în sarcina abilităților de comunicare
și transpunere ale interpretului, mesajul este purtat într-o considerabilă măsură pe cale
verbală și vizuală, nu este îmbogătit de artefacte spectaculoase prin bogăția sau
minuțiozitatea cu care au fost realizate. Cei care își asumă designul și rolurile care
presupun surmontarea acestor dificultăți de comunicare a mesajului și reușesc cu succes
să ducă sarcina asumată la bun sfârșit, obținând astfel aceeași reacție din partea
publicului, sunt evaluați direct proporțional cu dificultatea sarcinii surmontate.
Conștientizați posibilitatea apariției și sunteți pregătiți pentru surmontarea unor
intervenții surpriză, sau a unor momente dificile apărute pe parcursul derulării
prezentării și/sau create de către public?
Ați utilizat (în debut și final) stimuli puternici (auditivi, vizuali, foarte colorați, de
dimensiuni apreciabile, multe resurse implicate, acțiune pe scară mare etc.) contrast și
mișcare? Ați verificat echipamentele tehnice (dispuneți de softul, boxele, volumul dorit)?
Totul funcționează?
Conștientizați necesitatea evitării argoului, interjecțiilor, dialectului și a expresiilor
nepotrivite cu contextul datorate emoțiilor, oboselii sau tensiunii momentului?
Ați prevăzut utilizarea auto-referințierii ca tehnică de ridicarea a nivelului de atentie și
implicare, constând în a vă invita auditoriul să își acorde un moment de reflexie în care
să își amintească (și implicit să se transpună în starea respectivă) când a făcut ultima dată
ceva/a trecut printr-o anume experiență?
Ați prevăzut utilizarea raportărilor personale, a mărturisirilor personale, a
testimonialelor și a implicării emoționale a celor care prezintă în interpretarea culturală?
Caracterul personal al prezentării de asemenea, crește nivelul de atenție și receptare a
informației de către audiență.
Prezentați o temă ingenioasă sau într-o manieră ingenioasă?
Ați prevăzut recompense sau atenții pentru auditoriul implicat? Pe lângă
neurotransmițătorii generați la momentul primirii, acestea reprezintă tot atâtea ancore
care le vor aminti colegilor/turiștilor de prestația voastră;
Ați asigurat atingerea unei valențe didactice implicite a prezentării realizate de către voi?
V-ați propus și ați și prevăzut cum anume veți verifica dacă ați reușit să îi învățați activ pe
cei care v-au ascultat ceva nou despre civilizația prezentată de către voi?
Rețineți că scopul final al prezentării este amprentarea cognitivă și emoțională a audienței
nu îndeplinirea integrală sau respectarea acestui checklist. Acestea au fost doar niște linii
81
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
82
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
83
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
33
Cf. History Channel: Mycenaeans – The civilisation of Heroes.
34
mult timp civilizaţiile ulterioare punând aceste construcţii pe seama giganţilor
(Pearson, 2002).
85
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Obiectivul
turistic, în
prezent, în afara
valorii
artefactelor
prezente in situ şi
a manifestărilor
culturale găzduite
aici (mai ales în
timpul festivalului
de vară), prezintă
un muzeu inedit,
centrat pe
artefacte legate de
costume, activităţi
Fig.48 Amfiteatrul sau auditoriumul (Theatron) din teatrale,
Epidaur – atent proiectat sub aspectul asigurării vizibilităţii
pentru 14 000 locuri şi al acusticii, sunetul fiind amplificat fără
reprezentaţii şi o
mijloace electronice. Este cunoscut pentru impecabila acustică, şi sală de proiecţii.
în prezent aici având loc reprezentaţii.
» Teba Mikonos
86
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
» Sparta Veneţia
Byblos » Cordoba
Cadiz » Sevilia
35
În Olson (2006, pag. 52-56) – (vezi bibliografia aferentă LP 3) găsiţi tratat fiecare port
important de croazieră din M. Mediterană cu specificaţii legate de acces la obiective şi
excursii la sol.
36
Pentru a vă inspira în proiectarea momentelor de animaţie puteţi consulta şi LP2 ȘI
Stănciulescu şi Jugănaru (2006) Animaţia şi animatorul în turism sau anexa 2 (pp. 107-108).
87
Simona Mălăescu
Cultură și civilizație. Turism cultural.
88
(Carnival, 2008-2009 pp. 7-8)
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
89
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
90
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
91
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
92
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Nu alegeţi hărţi a căror scară e fie prea mare, fie prea mică pentru a fi
ilustrative în cazul civilizaţiilor pe care vi le-aţi ales şi traseul stabilit.
Exemplu: Dacă itinerariul vizează o „călătorie prin lumea”
civilizaţiilor minoică, miceniană, egeeeană şi greacă clasică folosiţi
harta centrată pe Grecia şi arhipelagurile sud-estice – nu folosiţi o
reprezentare a întregului bazin mediteranean sau Harta extinderii
Macedoniei în timpul lui Alexandru cel Mare.
94
Simona Mălăescu
Cultură și civilizație. Turism cultural.
95
Fig. 55. Principalele unelte şi meniuri necesare unei schiţe de hartă în aplicaţia CorelDraw X8
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
37
asupra acestui aspect se va reveni în cadrul disciplinei Conceperea şi
comercializarea produsului turistic studiate în anul III.
96
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Prin glisare, menţinînd apăsat click stânga, puteţi deplasa deasupra sau
dedesubtul altor elemente obiectul selectat avut în vedere, astfel încât el va
ajunge în prim plan.
În situaţiile în care numărul elementelor este mare (de ordinul zecilor
98
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
sau sutelor – exemplul din figura 57) pentru o structură mai puţin complexă,
care să vă permită să urmăriţi mai uşor straturile, în momentul în care
consideraţi că aţi finalizat o serie de elemente puteţi să le grupaţi, după ce în
prealabil le-aţi selectat pe toate prin crearea unui dreptunghi in care sa le
includeti pe toate (la versiunile anterioare era necesara succesiunea de
comenzi Arrange – Group prin click dreapta si selectarea optiunii) în urma
căreia acestea vor deveni un singur element.
La verisuni anterioare
gruparea unor elemente nu
vă va mai permitea ulterior
să acţionaţi asupra
elementelor individuale
întrucât rezultatul grupării se va
comporta în permanenţă ca un nou
element unitar. Dacă doreaţi să
aduceţi modificări ulterioare
elementelor din care e compus,
acest fapt ar fi fost posibil prin
comenzile Arrange-Ungroup. In
versiunea curenta puteti modifica
elementele disparate printr-un
simplu click.
Pentru a selecta cu succes un
element dintr-o suită de elemente
suprapuse, asiguraţi-vă că acţionaţi
click pe contur pentru a fi preluată
corespunzător comanda.
Toate gamele de unelte (Tool box-
urile), inclusiv paletele de culoare,
pot fi desprinse acţionând linia
Fig. 57 Structura campului Object
manager dublă din partea superioară şi
deplasate la îndemână, oriunde pe
suprafaţa foii de lucru.
În momentul în care, să spunem, suprafeţele de apă au fost
reprezentate cu o culoare diferită de suprafeţele de uscat, puteţi trece la
marcarea porturilor şi a obiectivelor în vederea cărora se face escala
(excursiile de la sol concepute anterior).
99
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
următoare).
Pentru a aduce rezultatul dorit într-o formă care să îi permită
combinarea cu textul sau importul ulterior în alte programe de grafică,
folosiţi comanda Export precizând în ferestrele de dialog formatul dorit,
parametrii de calitate ai imaginii şi culorii. Verificaţi rezultatul. Cand
realizati un afis turistic sau o pagina de catalog si doriti sa oferiti potentialilor
turisti mai multe informatii puteti sa inserati un QR code pentru a-i duce pe
site-ul agentiei de turism care ofera pachetul folosind comenzile Object –
Insert QR Code urmand ca in spatiul aferent linkului url sa copiati linkul
agentiei si CD v-a genera QR code ul aferent.
Revenind la finalizarea aspectelor de detaliu ale programului
de croazieră propus, puteţi fie să ţineţi cont de tematica celor
patru categorii dezbătute iniţial la debutul lucrării practice (ex.
„Marile civilizaţii navigatoare ale Mediteranei”, „Marile
civilizaţii războinice ale Mediteranei” etc.) propunând o
denumire tematică a circuitului cu impact mai ridicat, fie să propuneţi alte
teme, precum trasee tematice de inspiraţie literară („Pe urmele lui Ulise”
etc.), sau alte programe culturale pentru segmente foarte specializate de
turişti. În acest scop, parcurgeţi mai întâi tipologiile de turist consumator de
produse turistice culturale redate în tabelul 5 (LP5), urmărind spre exemplu,
fie un anumit curent în arhitectură, fie în arte plastice.
Comentaţi următoarea descriere din catalogul NCL
Freestyle Cruising (Ce preocupare reiese din politica
touroperatorului?): „Deoarece noi am pus laolaltă un
program excitant pentru copii Dvs.: în timp ce Navigatorii
Juniori (2-5 ani) se antrenează în Sala de Bal a Prinţilor şi
Prinţeselor, merg într-o vânătoare de comori sau se întreabă în legătură cu
tot ceea ce câinele Blue a văzut pe parcursul jocului Blues & Clues, Primii
Mateloţi (6-9 ani) şi Navigatorii (10-12 ani) sunt preocupaţi de întrebări
importante. De exemplu: Cum devii agent secret? Sau: Cum proiectezi o
navă de croazieră?” (NCL, 2010-2011, p. 21).
Având în vedere atracţia pe care tema o exercită asupra copiilor,
puteţi include în tematica şi itinerariul civilizaţiilor navigatoare (eventual,
prezentată în antiteză) Corsica, ca şi escală cu povestea apariţiei, dezvoltării
şi declinului pirateriei în Mediterana. Nava de coazieră MSC Lirica, spre
exemplu, pe puntea 11 Vivaldi oferă un loc de joacă pentru copii intitulat „I
Pirati” (MSC, 2009-2010, p. 66).
102
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Birema Prezenta două rânduri de vâslaşi, iar lateral era prevăzută cu extensii
romană cu dublu rol: de stabilizare şi menite să protejeze prova de atacurile
navelor inamice.
103
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
În cazul itinerariilor centrate pe alte teme puteţi utiliza în acelaşi scop, pentru
escale, importul de imagini ale obiectivelor, sau decuparea elementelor de
construcţie simbolice pentru o anume civilizaţie (pentru importul şi
decuparea de imagini în CorelDraw a se vedea şi lucrarea practică
„Civilizaţia Egiptului antic”).
Marile bătălii ale istoriei (în tabelul 4 sunt furnizate câteva astfel
de exemple din perioada civilizaţiilor antice mediteraneene) au
exercitat întotdeauna un anume grad de fascinaţie, mai ales
asupra unui segment de vârstă particular (copii de vârstă şcolară,
adolescenţi timpurii etc). Unele dintre aceste locaţii introduse în circuitul
turistic, sunt corespunzător puse în valoare, altele însă mai puţin.
Spre exemplu, bătălia de la Termopile (Grecia)(vezi şi tabelul 4) – locul
celebrei bătălii dintre greci, spartani şi perşi din anul 480 î. Hr., care face
obiectul a mai mult de câteva zeci de producţii de animaţie 3D realizate de
profesionişti şi amatori38, reprodusă în materiale ce merg de la producţii
105
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Maraton (490 î.Hr) (E-NE de Atena) Bătălie crucială pentru soarta Atenei în
care grecii depăşiţi net numeric de perşi apără teritoriul
grecesc şi înving. Graţie consemnărilor lui Herodot a
generat denumirea probei sportive omonime.
39
studiu individual în eventualitatea absenţei la LP.
108
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
109
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
110
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
111
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Memphis şi necropola
40
http://whc.unesco.org/en/list/ accesat în 2.02.2011.
112
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
115
Fig . 66 Misterul piramidelor şi respectiv Secretul Sfinxului & Alexandria Produse turistice centrate pe
vestigiile civilizaţiei Egiptului Antic – extras de catalog (Calibra 2008, pp. 4-5)
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
116
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
117
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
118
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
119
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
120
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
121
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Acestă componentă
se menţine şi în
prezent, dar natura
duală a Veneţiei
întreţine acest rol,
dacă se observă
turnura în timp a
celei mai cunoscute
întruchipări a
turismului cultural al
ultimei jumătăţi de
mileniu. După ce a
reprezentat
principala formă de
călătorie culturală
mai mult de două
secole Marele Tur
(The Grand Tour) a
suferit transformări
atât în ceea ce
priveşte
caracteristicile
acestuia cât şi
participanţii, astfel
încât cele două faze
pe care le distinge
Ivanovic (2008) sunt
reprezentate de
Fig. 71. Carnavalul venețian – cel mai gustat de turiști dintre
Marele Tur “Clasic”
toate evenimentele culturale venețiene (vezi tabelul) probabil şi Marele Tur
datorită îmbinării experienței culturale cu amuzamentul “Romantic”, primul
apărând la începutul
secolului XVII, şi fiind motivat de scopuri educaţionale determinate de
avansul cultural înregistrat ca rezultat al renaşterii şi umanismului, iar cel
de-al doilea în primul rând dinamizat de motivaţia centrată pe plăcere –
varianta romantică (Ivanovic, 2008).
Dezbatere de Grup: Comentaţi următoarea analogie:
122
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
123
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
În acest sens Seaton (2002 citat în Smith, 2003) propune, atunci când
vine vorba de a surprinde motivaţia turistului interesat de cultură, să
utilizăm mai degrabă categorii tranziente, permeabile decât tipologii fixe
(Tabelul 5).
Tabelul nr. 5 Tipologii ale profilului cultural al turistului consumator
de cultură41
Literatul: interesat de
locurile şi peisajele de
origine ale unor
personalităţi literale
Epicureanul: un apreciator
al gastronomiei şi al vinului
turistice
Colecţiile Burano
din Palatul
Dogilor
126
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
.....
Fig. 74. În Veneția în timpul Carnavalului devine dificil să distingi animația turistică
profesională de costumele elaborate ale turiștilor hotărâți să aibă parte de o experiență cât
mai autentică de settecento veneziano. Autenticitatea costumelor nu reprezintă totdeauna
un criteriu distinctiv, camerele foto însă o pot face.
127
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Il Carnivale
La sensa
Il Redentore
La Regata storica
129
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
130
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
131
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
132
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Un astfel de demers poate arăta în final de forma celui din figura 76 şi poate
fi obţinut utilizând: un mix sub formă de puzzle obţinut în SmartDraw
(Basics-Puzzle Piece Diagram) care a permis importul (Insert-Picture) a tot
atâtea imagini diferite câte elemente prezintă puzzle-ul (s-a optat pentru
alegerea puzzle-ului întrucât a permis utilizarea mai multor instantanee 45 din
timpul carnavalului redând sugestiv ideea de coloratură şi fast).
Acesta a fost exportat în format JPEG (Joint Photographic Experts
Group) şi importat ulterior în Corel. Imaginea cadru a fost importată (vezi
LP anterioare), ulterior aplicându-i-se pentru integrarea armonioasă a
puzzle-ului, efectul de transparenţă Radial, plasat în stânga sus şi respectiv,
Effect-Artistic Media prin selecţia efectului dorit acţionând Drag and Drop
pe foaia de lucru. Cursorul se transformă în pensulă şi similar cu acţionarea
Bezier Tool se desenează axa generală de dorit a fi urmărită de modelul
aplicat.
Ajustările se pot realiza şi aici ca şi în cazul contururilor realizate cu
uneltele pentru linii (folosind unealta Shape Tool). Acelaşi efect a fost aplicat
în partea inferioară stângă a imaginii. Elementele din dreapta au fost
introduse acţionând seria Text-Insert Symbol Character-Webdings-Insert,
prin colorare, rotaţie (click succesiv pe element până colţurile se transformă
în arce de cerc – semn că elementul permite rotaţia) şi aplicarea efectului de
transparenţă pe două dintre elemente. Textul se aplică conform explicaţiilor
din temele anterioare.
Pentru mai multe informaţii despre potenţialul artistic al
programului CorelDRAW şi SmartDraw a se vedea şi Bain (2004) şi respectiv
tutorialele versiunilor recente.
Accesaţi şi exploraţi site-uri ce oferă tururi virtuale prin obiectiv sau
hărţi turistice interactive precum: Italyguides.it
(http://www.italyguides.it/us/venice_italy/doge_s_palace/sala_del_maggior_c
onsiglio/grand_council_chamber.htm)
134
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
135
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
136
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
ţiglelor – munca în sine şi traiul în astfel de condiţii sunt dificile (din cauza
izolării, umidităţii, lucrului cu lutul umed şi cleios, temperaturilor joase din
timpul sezoanelor de tranziţie, lipsei electricităţii etc.).
138
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
139
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
140
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Analizaţi:
“Cultura unui grup specific se presupune că este auto-inclusă,
omogenă intern şi limitată la un spaţiu anume. Dacă ea este văzută
ca proces al “producerii de înţelesuri” al unui grup social particular,
în acest caz putem asuma că limitele unui grup determină limitele
culturii acestuia. Dar nu doar la cultura unei ţări, naţiuni sau trib anume
facem referire când vorbim despre “cultură ca proces”. Şi alte forme de
cultură emerg constant prin intermediul procesualităţii unor activităţi
specifice: cultură corporatistă, contracultură (mişcarea hippy din anii 1960),
cultura populară şi cultura turismului de masă sunt doar câteva exemple”
(Ivanovic, 2008, p. 23).
Analizaţi următorul material de pe blogul Cultural Realms46 (Rossitza
Ohridska-Olson):
5. Găseşte nişele Nu e neapărat necesar ca toţi cei 300 de milioane de cetăţeni ai SUA să viziteze
locaţia destinaţiei tale culturale ca produs. Sunt fani ai istoriei Imperiului
Roman care oricum vor merge la orice punct semnificativ de drum al
imperiului. Găseşte-i şi promovează-ţi produsul către aceştia sau către
turoperatorii care le vând acestora voiaje specializate pe Imperiul Roman.
Fiecare produs cultural ar trebui să aibă o anumită nişă de piaţă. Pentru
anumite destinaţii sunt chiar mai multe astfel de segmente. Trebuie să găsiţi
aceste nişe şi să vă creaţi aceste produse în funcţie de acestea.
6. Crează Cu toate că unii ar putea crede că aceasta ar putea face parte din procesul de
infrastructu- „împachetare” al produsului, eu cred că e un demers separat. Un drum şi un
punct de informaţie turistică nu e suficient pentru a fi complet un produs.
ra potrivită şi Restaurantele, hotelurile, mijloacele de transport locale, zonele de odihnă,
serviciile magazinele de suveniruri, serviciile de ghidaj, traducere şi foto sunt doar o
corespunză-toare parte a celor care vor completa produsul tău pentru a fi gata pentru piaţă.
în jurul
produsului tău
7. Găseşte piaţa Supra-destinaţiile precum: Parisul, Roma, Londra prezintă o piaţă globală –
potrivită atât ca penetrare cât şi ca şi consistenţă. Toată lumea vrea să vadă cel puţin trei
oraşe înainte să moară. În afară de situaţiile în care produsul tău turistic este
legat de unul dintre cele 10 cele mai vizitate destinaţii culturale din lume,
trebuie să îţi defineşti piaţa – în ceea ce priveşte aria geografică (regiuni sau
ţară/ţări din care va proveni turistul), prin intermediul caracteristicilor sale
socio-demografice (bogaţi, săraci, educaţi, conştienţi de valoarea naturii,
gurmanzi, îndrăgostiţi, etc.) şi să desenezi un „portret” al vizitatorului ideal al
produsului tău. Asta te va ajuta să nu vânezi segmente de piaţă nerealiste
pentru produsul tău turistic cultural.
10. Inovaţi Identificaţi diferite aspecte şi unghiuri din care să vă prezentaţi produsul.
Chiar şi pentru produsele clasice, găsiţi tehnici inovative pentru a furniza
informaţia, pentru reclamă şi pentru a încheia vânzări.
11. Fii responsabil! Produsul de turism cultural nu ar trebui să distrugă cultura şi stilul de viaţă al
oamenilor care l-au oferit sau ale căror servicii au fost oferite. Nu ar trebui să
demoleze obiective culturale de patrimoniu, care au supravieţuit milenii
142
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
143
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
144
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
145
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
- emigranţii irlandezi transatlantici (mai ales din SUA) dar şi din Australia sau
Noua Zeelandă (secolele XIX-XX));
- conflictele din Irlanda de Nord;
- muzica celor de la U2, The Cranberries, Sinead O’Connor; Van Morisson (aşa
numiţii “irish culture popular exports”);
- regizorii irlandezi şi filmele în care apare redată Irlanda şi cele despre emigranţi
irlandezi, cu portretizarea mentalităţii şi a culturii ca distincte şi de preţuit, mai
ales pentru cei emigraţi;
- companii de dans şi muzică tradiţionale irlandeze etc.
146
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Obiectivul/act Precizări/Observaţii/Descriere
ivitatea
Irish Pub – urile Reprezintă unul dintre elementele de promovare turistică a
Irlandei din legislaturile anterioare. Există o asociere anterioară
48
exista un fel de ierarhie socială cu trepte, similară celei întâlnite în cazul
breslelor, în funcţie de câte astfel de poveşti era capabil “poetul”(filid) să reproducă
– cea de-a şaptea treaptă – atinsă târziu – ollamh – presupunea să cunoşti 250 de
poveşti “majore şi 100 de poveşti minore (Marsh, 2004).
147
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Analizaţi aserţiunea:
Ce anume apreciază unii turişti străini când vin într-o zonă rurală
românească? Oferiţi câteva exemple. Uneori nu înţelegem “ce e aşa extraordinar?”
148
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
149
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
151
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Bibliografie
recomandată:
152
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
BIBLIOGRAFIE
1. Bain, S. (2004), CorelDraw 12. Ghidul oficial, All Pixel, BIC ALL.
2. Barnes, I., (2008), Mapping Classical World, Eagle Edition.
3. Basu, P. (2007), Highland homecomings: genealogy and heritage tourism in
the Scottish diaspora, Routledge.
4. Berenfeld, M. (2008), “Climate Change and Cultural Heritage: Local
Evidence, Global Responses,” George Wright Forum 25 pp. 66-82.
5. Colquhoun, F. (Ed.)(2005) Interpretation Handbook and Standard. Distilling
the essence, Department of Conservation, Wellington.
6. Christou, E. (2005), Heritage and cultural tourism: a marketing focused
approach, D. Leslie, M. Sigala, International Cultural Tourism management,
implications and cases, Elsevier.
7. Cocean, P. (2006), Turism cultural, Presa Universitară Clujeană.
8. Codato, P., Venchierutti, M. (2005), Venice: Art and Architecture, Konemann.
9. Cronin, M., O’Connor, B. (2003), Irish tourism: Image, Culture and Identity,
Channel Wiew Publication.
10. Davis, R., Marvin, G. (2004), Venice. The tourist maze. A cultural critique of the
world’s most touristed city, UC Press.
11. Edgell, D. (2006), Managing sustainable tourism: a legacy for the future,
Haworth Press.
12. Gerrard, M. (2010), Grecia, Colecţia National Geographic Traveller – Ed.
Adevărul.
13. Facaros, D., Pauls, M. (2001), Rome, Venice Florence, Cadogan Guides,
Network House.
14. Flowerdew, R., Martin, D. (2005), Methods in Human Geography. A guide for
students doing a research project, Ed. II, Harlow, Pearson.
15. Gahlin, L. (2008), Ancient Egypt. Gods, Myths and Religion, Hermes House.
16. Gibson, P. (2006), Cruise Operations Management, Elsevier.
17. Guha, S. (2009), Motivational push factors for visiting reenactment sites,
Master's Theses. Paper 3704. San Jose State University, Proquest.
18. Guba, E., Lincoln, Y. (1994). Competing paradigms in qualitative research. In
Handbook of Qualitative Research (ed. N. Denzin and Y. Linkcon), pp. 105-117.
Thousand Oaks CA: Sage Publications.
19. Guin, J. (2018), A 3D documentation primer for cultural and historic sites,
disponibil pe voicesofthepast.org
20. Hems, A., Blockley, M. (2006), Heritage interpretation, Routledge, New York.
21. Humphreys, A. (2010), Egipt, Colecţia Traveler, Adevărul.
Ilieş, M. (2003), Cartografiere turistică computerizată, Editura Universităţii
din Oradea.
22. Ivanovic, M. (2008), Cultural tourism, Yuta & Company Ltd.
23. Johnston, R., J.,Gr., D., Smith, D. (ed.), (1997), The Dictionary of Human
Geography, Third Edition, Blackwell Reference, Massachusetts, SUA.
24. Kitchin, R., Tate, N (2000), Conducting Research in Human Geography:
theory, methodology and practice, Longman.
25. Klimaszewski, Ch. (2007), Tourism, a Double-Edged Sword? What I Learned
in Viscri. http://www.onehandlaughing.com/viscri/future.html acceded in
4.09.2010.
153
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
26. Leask, A., Fyall, A., 2006, Managing World Heritage Sites, Elsevier.
27. Leslie, D., Sigala, M. (2005), International cultural tourism: management,
implications and cases, Elsevier.
28. Longhurst, Robin (2002), Geography and gender: a critical time? in Progress
in Human Geography).
29. Lovell, J., Bull, Ch. (2018), Contemporary Geography of Leisure, Tourism and
Mobility, Authentic and Inauthentic Places in Tourism, Routhledge New York.
30. Marsh, R. (2004), The Legends and the Lands of Ireland, Sterling Publishing
Co. Inc., New York.
31. Mălăescu, S. (2008), Perspectiva teoretica sociala in cercetarea turistica
aplicata secvential in cazul turismului din Subcarpatii Getici; în Geografia în
contextul dezvoltarii contemporane. Turismul şi dezvoltarea durabilă, Presa
Universitară Clujeană, pp. 179-189.
32. McKercher, B., Du Cros, H. (2002), Cultural Tourism: the partenership
between tourism and cultural heritage management, Harworth Hospitality
Press.
33. Negru, A., (2009), Virscri Un sat gospodărit nemţeşte în Satul. Revista pentru
promovarea tradiţiei şi culturii din mediul rural, Nr.1., pp 34-43.
34. Oakes, L., Gahlin, L. (2008), Ancient Egypt. An Illustrated Reference to the
Miths, Religions, Pyramids and Temples of the Land of the Pharaohs, Hermes
House.
35. Pearson, A. (2002), Eyewitness, Ancient Greece, Dorling Kindersley.
36. Richards, G. (1996), Cultural tourism in Europe, CABI International.
37. Richards, G. (2003), What is Cultural Tourism? In E. Hartigh, A. van Maaren
(ed.) Erfgoed voor Toerisme een visie van de gezamenlijke erfgoedkoepels op
erfgoed en cultuurtoerisme, Stichting Nationaal Contact Monumenten.
38. Richards, G., (2007), Cultural Tourism: global and local perspectives,
Haworth Press.
39. Richards, G., Munsters, W. (2010), Cultural Research Methods, CABI
International.
40. Rojek, Ch., Urry, J. (1997), Touring Culture. Transformations of Travel and
Theory, Routledge.
41. Rota, L. (2016), Matera. The history of a town, Edizioni Giannatelli.
42. Rowan, Y., Baram, U. (2004), Marketing heritage: archaeology and the
consumption of the past, AltaMira Press.
43. Salazar, N. (2010) Global standards versus local distinctiveness, în Labadi, S.
şi Long, C., Heritage and Globalisation, pp.132-138.
44. Scott Ireton A. (Ed.), (2014), Between the Devil and the Deep. Meeting
Challenges in the Public Interpretation of Maritime Cultural Heritage,
Springer, New York.
45. Smith, M. (2003), Issues in Cultral Tourism Studies, Routledge, London and
N.Y.
46. Smith, M. (2009), Issues in Cultral Tourism Studies, Second Edition,
Routledge, London and N.Y.
47. Smith, M., Taylor, R. (2006), Operational guidelines for the Implementation of
the World heritage convention United nations educational, scientific and
cultural organisation, Routledge.
154
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
155
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
centrul istoric în Chorá cu Mânăstirea Sf. Biserica şi mânăstirea Dominicană Sf. Maria
Ion delle Grazie
Operele lui Antoni Gaudí Sassi şi Parcul Bisericilor Rupestre din Matera
Cathedrala, Alcázarul şi Arhivele Indiilor în Palatul Regal de sec. VIII în Caserta, Parcul,
Sevilia Apeductul Vanvitelli, şi Complexul San Leucio
157
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Rock Art – Bazinul Mediterranean în Assisi, Basilica San Francesco şi alte Situri
Peninsula Iberică Franciscane
San Cristóbal de La Laguna Oraşele Baroce Târzii ale Val di Noto (SE
Siciliei)
158
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
S. a. Leptis Magna
Istorie locală Discuţii despre istoria locală, personaje ilustre, originea sărbătorilor etc.
Material ajutător: broşuri, cărţi, diapozitive sau casete video care se obţin
gratuit de la oficiul de turism local
Limbă locală Organizarea unei lecţii de explicarea a 50 de cuvinte cele mai folosite în
viaţa cotidiană a zonei
159
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Împletituri Tehnica împletirii – foarte cunoscute sunt pălăriile din frunze de palmier
scpecifice ţărilor tropicale
Bucătăria locală Comentariu despre bazele dietei şi ale gastronomiei locale, cu ajutorul unui
specialist al zonei sau cu şeful bucătar al hotelului
Mâncăruri locale Demonstraţii şi reţete de mâncăruri locale caracteristice (sarmale, bulz etc.)
specifice
Noaptea Hawaiană Fustă de paie, hula hup (dans specific), fructe de ananas
Noaptea troglodită Costume din piele, bâte, şi imitarea oamenilor din caverne
(noaptea cavernelor)
160
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
CAIETUL STUDENTULUI
- Aplicaţie practică -
Dracula tourism
Experiential tourism
Cultural tourism
Oenotic tourism
Analizaţi dacă există informaţii despre acces, transport posibil şi cele mai apropiate
spaţii de cazare care ar permite valorificarea corespunzătoare. Comentaţi în câte limbi sunt
162
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Refaceţi această informaţie după revenirea din teren, în ultima zi de aplicaţie şi comparaţi.
Treceţi mai jos rezultatul comparaţiilor.
...............................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………….......................................................................
http://www.patrimoniuromanesc.ro/
http://www.romaniatourism.com/dracula-legend.html#placestoexplore
http://www.monumenteistorice.ro/
http://www.cultura.ro/
http://www.roconsulboston.com/Pages/InfoPages/Commentary/BrandDracula.html
http://www.youtube.com/watch?v=LjMWr5i3m_4&feature=fvwrel
http://www.youtube.com/watch?v=LrQZxewU6bE&feature=fvwrel
http://www.youtube.com/watch?v=JkSk9qk9sqU&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=Fs-VFCygrxY&NR=1&feature=endscreen
http://www.arges.djc.ro/
http://www.patrimoniulnational.ro/new/grup01.php
http://casedeepoca.wordpress.com/2009/12/01/stilul-arhitectural-neoromanesc-origini-si-
evolutie/
http://www.youtube.com/watch?v=DNajcRm9YYk
http://www.youtube.com/watch?v=hT4wQhZiONw&feature=related
http://andreicristi.blogspot.com/2011/08/cum-il-promovam-pe-vlad-tepes.html
http://www.republicaploiesti.net/
http://spetcu.wordpress.com/2011/08/09/pana-la-cheia-si-inapoi-conu-din-valenii-de-
munte/
163
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
» Targoviște
» Poenari Fortress
» Arefu Village
» Brașov
» Sighișoara
Analizaţi: http://www.donlinke.com/drakula/vlad.htm#Stoker
Dracula tourism and Animation in Michael Palin's New Europe:
http://www.youtube.com/watch?v=ROvS5t5uShg&feature=relmfu
52 http://www.romaniatourism.com/dracula-legend.html#placestoexplore
164
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
http://www.youtube.com/watch?v=hT4wQhZiONw&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=hk1bhlO6l5Q&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=hk1bhlO6l5Q&feature=relatedhttp://www.draculas.info
/tourism/romania/pension_casa_din_bran-112/
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Cetatea Sighişoara. Centrul istoric (monument UNESCO); Casa lui Vlad Dracu
(obiectiv Dracula Tourism)
Observaţi dacă există: indicatoare şi indicatoare turistice din principalele căi de acces auto,
semnalarea obiectivului (design corespunzător, amplasare strategică etc.)
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….......................
Acolo unde este posibil puteţi argumenta cele observate prin imagini foto. Acest fapt, mai ales
atunci când este vorba de aspecte legate de amenajare şi exploatare co/necorespunzătoare vă
va putea permite să întocmiţi şi argumentaţi corespunzător şi să prezentaţi la o sesiune
ştiinţifică a studenţilor o comunicare pe această temă realizată în grup sau individual.
165
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
…...…….....……………………………………………...................................................................................
…………………………………………………………………………………………......…...…………Self-ghidajului,
mijloacelor de semnalizare a traseelor şi spaţiilor introduse în circuitul de
vizitare…………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….......................................
B.Animaţiei (foto): Revedeți noțiunile teoretice din cadrul LP2. Apreciați prin prisma
acestor cunooștințe animația la care ați asistat. Comparați cu informațiile sau experiența
voastră anterioară în legătură cu reenactmentull organizat la Sighișoara în timpul festivalului
medieval din luna iulie. Ce observați în restul anului?
........................………………………..…………………………………………...............…………………………
………………………………………………………………………...…………………………………………………………
…….
C. Spaţiilor comerciale şi serviciilor (restauraţie53, parcări, telefoane publice,
colectoare pentru gunoi etc.):
………………………………………………………………………………………….......……………………………………
……...……………………………………………………………………………………………………………………………
Există urme vizibile sau riscul deteriorării pieselor, obiectelor şi materialelor componente ale
sitului de către
turişti?............................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
53 Dacă există.
166
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Realizaţi o scurtă apreciere asupra politicii de exploatare
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Administratorul (curatorul) sitului (informaţia este disponibilă atât în teren cât şi pe site-ul
oficial):
.......................................................................................................................................................
167
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
restaurare a clădirilor.
Observaţi dacă există: indicatoare şi indicatoare turistice din principalele căi de acces auto,
semnalarea obiectivului (design corespunzător, amplasare strategică etc.)
……………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….................................................................
……………………………………………………………………………………………………...……………………………
…………………………………………………………....................................................................................
…………………………….…………………………...…………………………………………………………………………
……….
…………………………………………………………………………........……………………………………………………
………………………………………………………………................................................................................
Există urme vizibile sau riscul deteriorării pieselor, obiectelor şi materialelor componente ale
obiectivului de către
turişti?............................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Există însemne şi marcaje discrete de tipul „Nu atingeţi
exponatele”…………….............................................................................................................……..
......................................................................………………………………………….............……………
……………………………………………………………………………………….....................................................
......
……………………………………………………………………………………………………...……………………………..
………………………………………………………………………………………………................……......................
.......................................................................................................................................................
169
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Castelul Bran: În afara corelării documentării electronice asupra modului de promovare a
castelului Bran ca „obiectiv Dracula” în spaţiile următoare, realizaţi observaţii şi aprecieri
asupra modului de valorificare
turistică a obiectivului.
„Dracula’s Caste”?
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Observaţi dacă există: indicatoare şi indicatoare turistice din principalele căi de acces auto,
semnalarea obiectivului (design corespunzător, amplasare strategică etc.)
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Acolo unde este posibil puteţi argumenta cele observate prin imagini foto. Acest fapt, mai ales
atunci când este vorba de aspecte legate de amenajare şi exploatare co/necorespunzătoare vă
va putea permite să întocmiţi şi argumentaţi corespunzător şi să prezentaţi la o sesiune
ştiinţifică a studenţilor o comunicare pe această temă realizată în grup sau individual.
170
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
…...…….....……………………………………………...................................................................................
…………………………………………………………………………………………......…...…………Self-ghidajului,
mijloacelor de semnalizare a traseelor şi spaţiilor introduse în circuitul de
vizitare…………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………........................................................................
B.Animaţiei (foto): Revedeți noțiunile teoretice din cadrul LP2. Apreciați prin prisma
acestor cunooștințe animația la care ați asistat. Comparați cu informațiile sau experiența
voastră anterioară în legătură cu reenactmentull organizat la Sighișoara în timpul festivalului
medieval din luna iulie. Ce observați în restul anului?
........................………………………..…………………………………………...................................................
…………………………………………………………………………………………………...………………………………
C. Spaţiilor comerciale şi serviciilor (restauraţie54, parcări, telefoane publice,
colectoare pentru gunoi etc.):
………………………………………………………………………………………….......……………………………………
……...…………………………………………………………………………………………………………………………....
….……………………………………………..................………………….…...……………….................................
……………………………………………………............................................................……….......................
……………………………………………………………………………………………………......................................
Există urme vizibile sau riscul deteriorării pieselor, obiectelor şi materialelor componente ale
sitului de către turişti?...................................................................................................................
54 Dacă există.
171
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Realizaţi o scurtă apreciere asupra politicii de exploatare ...........................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Administratorul (curatorul) sitului (informaţia este disponibilă atât în teren cât şi pe site-ul
oficial):
.....................................................................................................................................................
172
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
B.Animaţiei: Revedeți noțiunile teoretice din cadrul LP2. Apreciați prin prisma acestor
cunooștințe animația la care ați asistat. Comparați cu informațiile sau experiența voastră
anterioară în legătură cu reenactmentull organizat la Sighișoara în timpul festivalului
medieval din luna iulie. Ce observați în restul anului?
........................………………………..…………......................................................................................
…………………………………………………………………………………………………...………………………………
…………………………………………...………………………………………………………………………………………
….……………………………………………..................………………….…...………………................................
……………………………………………………............................................................……….....................
……………………………………………....................................................................................................
55 Dacă există.
173
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Există urme vizibile sau riscul deteriorării pieselor, obiectelor şi materialelor componente ale
sitului de către turişti?..................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Administratorul (curatorul) sitului (informaţia este disponibilă atât în teren cât şi pe site-ul
oficial): ............................................................................................
....................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………............
174
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Observaţi dacă există: indicatoare şi indicatoare turistice din principalele căi de acces auto,
semnalarea obiectivului (design corespunzător, amplasare strategică etc.)
……………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………….........................................................................................
Acolo unde este posibil puteţi argumenta cele observate prin imagini foto. Acest fapt, mai ales
atunci când este vorba de aspecte legate de amenajare şi exploatare co/necorespunzătoare vă
va putea permite să întocmiţi şi argumentaţi corespunzător şi să prezentaţi la o sesiune
ştiinţifică a studenţilor o comunicare pe această temă realizată în grup sau individual.
Analizați modul în care este amenajată și cum este exploatată turistic unitatea
de cazare La cetate. Completați observațiile și experiența proprie avută la
această unitate de cazare cu prezentarea realizată în cursul dimineții de către
inițiatorii proiectului. Cum apreciația argumentarea menținerii și impunerii
temei în jurul căreia a fost realizată amenajarea interioarelor?
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Realizaţi câteva sugestii în acest sens. Urmăriţi în special tocmai apariţia unor elemente
caracteristice amenajării turistice (servicii, spaţii comerciale, spaţii extinse de cazare destinate
pelerinilor sau altor categorii de turişti etc.). Notaţi-vă observaţiile la sfârşitul caietului de
aplicaţie sau pe foi detaşabile pe care le adăugaţi la sfârşitul caietului.
De-a lungul itinerariului aţi venit mai profund în contact cu mai multe dintre
regiunile etnofolclorice ale României – încercaţi, folosindu-vă de informaţiile
primite pe parcurs şi de observaţiile proprii, să surprindeţi elementele de
specificitate în fiecare caz în parte, să le imortalizaţi foto şi să apreciaţi
comparativ, care dintre acestea sunt mai bine puse în valoare şi valorificate
turistic. (Opţional: extindeţi observaţiile la toate regiunile etnofolclorice traversate cu accent
pe forma locuinţei tradiţionale, particularităţi constructive etc.)
………………………………………………………………………………................................
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………….......................................................................................
Observaţi dacă există: indicatoare şi indicatoare turistice din principalele căi de acces auto,
semnalarea obiectivului (design corespunzător, amplasare strategică etc.)
……………………………………………………………………………………………………………………………………..
Acolo unde este posibil puteţi argumenta cele observate prin imagini foto. Acest fapt, mai ales
atunci când este vorba de aspecte legate de amenajare şi exploatare co/necorespunzătoare vă
va putea permite să întocmiţi şi argumentaţi corespunzător şi să prezentaţi la o sesiune
ştiinţifică a studenţilor o comunicare pe această temă realizată în grup sau individual.
176
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
…...…….....……………………………………………....................................................................................
…………………………………………………………………………………………......…...…...................................
………………………………………………………………………………………………….........................................
B.Animaţiei: Revedeți noțiunile teoretice din cadrul LP2. Apreciați prin prisma acestor
cunooștințe animația la care ați asistat. Comparați cu informațiile sau experiența voastră
anterioară în legătură cu reenactmentull organizat la Sighișoara în timpul festivalului
medieval din luna iulie. Ce observați în restul anului?
........................………………………..…………………………………………...............……………………………
……………………………………………………………………....……………………………………………………………
…
C. Spaţiilor comerciale şi serviciilor (restauraţie56, parcări, telefoane publice,
colectoare pentru gunoi etc.): ……………………………………………………………………………......
…………………………………………...………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………...........................................................................
….……………………………………………..................………………….…...……………….................................
……………………………………………………............................................................……….......................
……………………………………………………………………………………………………......................................
Realizaţi o scurtă apreciere asupra politicii de exploatare Ce măsuri aţi propune dacă aţi
administra situl?
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Administratorul (curatorul) sitului (informaţia este disponibilă atât în teren cât şi pe site-ul
oficial):
.......................................................................................................................................................
56 Dacă există.
177
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………......…...…………Self-ghidajului,
mijloacelor de semnalizare a traseelor şi spaţiilor introduse în circuitul de
vizitare…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………….........................................................................
178
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
………………………………………………………………………………………………….........................................
…………………………………........………………………………….....……………………………………………………
………………………………………………………........................................................................................
Există urme vizibile sau riscul deteriorării pieselor, obiectelor şi materialelor componente ale
sitului de către
turişti?............................................................................................................................................
Există însemne şi marcaje discrete de tipul „Nu atingeţi exponatele”…....………….......................
.......................................................................................................................................................
57 Dacă există.
179
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………..............................
Observaţi dacă există: indicatoare şi indicatoare turistice din principalele căi de acces auto,
semnalarea obiectivului (design corespunzător, amplasare strategică etc.)
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
180
Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
După experimentarea tipului de activităţi oferite de parc, apreciaţi dacă tipul de experienţă
oferită atinge principalele obiective ale unor programe de teambuilding (permit strângerea
conexiunilor între colegii de muncă, este necesară încrederea în celălalt, încurajează sau obligă
la cooperare din partea utilizatorilor)? Cum apreciaţi dotările şi echipamentele?
.......................................................................................................................................................
Observaţi dacă există: indicatoare şi indicatoare turistice din principalele căi de acces auto,
semnalarea obiectivului (design corespunzător, amplasare strategică etc.)
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………................................................
181