Cultură Și Civilizație. Turism Cultural - Suport de Curs ID

Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.
Tuturor studentilor care s-au

implicat cu pasiune în proiectele
de interpretare culturală ...
1
Cuprins
Semnificaţia pictogramelor.............................................................................2
Obiective..........................................................................................................5
Cultura – concept, resursă turistică şi fenomen: de la momentul
epistemologic actual la turismul
cultural.............................................................................................................6
Interpretarea culturală, animația turistică culturală și reenactmentul –
concepte de bază și maniere de a valorifica turistic patrimoniul
cultural..........................................................................40
Civilizaţiile mediteraneene. De la conceptul clasic, european de turism
cultural către permeabilitatea modernă a
acestuia..........................................................................................................83
Civilizaţia Egiptului Antic. Industria turismului de
patrimoniu.............................................................................110
Veneţia. Profilul cultural al turistului interesat de cultură şi practicile
turistice post-
moderniste....................................................................................................121
Globalizare culturală versus specificitate. Patrimoniul cultural al umanităţii.
Studiu de caz: Virscri
(România).....................................................................................................135
Cultura irlandeză. Valoarea unei resurse turistice culturale – ca element
puternic dependent de baza de cunoştinţe, credinţe şi valori a celui ce îi
ataşează
semnificaţia..................................................................................................146
Bibliografie...................................................................................................153
Anexa 1:Lista obiectivelor culturale aflate pe lista Patrimoniului Cultural
UNESCO din ţările riverane Mării Mediterane...........................................157
Anexa 2: Animația turistică bazată pe resurse culturale............................161
2
Anexa 3: Caiet de observații stagiu practic de 5 zile - Cultură și

civilizație. Turism cultural pentru studenții anului I Secția
Geografia Turismului......................................................................163
Semnificaţia Pictogramelor:
Prezentare secvenţă film documentar
Activitate în care sunt implicaţi studenţii şi cadrul didactic

dar centrată pe studenţi (de regulă dezbatere).
Sarcină individuală preliminară centrată pe student (cel mult

dirijată de cadrul didactic), ce de regulă, presupune analizarea de către
studenţi a unor materiale în scopul unei dezbateri sau a rezolvării unei
sarcini ulterioare.
Sarcină centrată de regulă pe reamintirea, localizarea şi

sistematizarea obiectivelor turistice (artefacte sau alte
elemente cu valenţe turistice) ce rezultă din cultura unei
civilizaţii.
Sarcină individuală de regulă presupunând
atingerea/preexistenţa unor competenţe de nivel superior (să
extragă, să extrapoleze, să reflecteze, să emită ipoteze).
Sarcină individuală, scrisă, de mai mare complexitate (cu
buget de timp aferent), ce presupune de regulă rezultate mai
elaborate (inclusiv documentarea între şedinţele de lucrări
practice folosind internetul şi referinţele bibliografice). În
unele cazuri reprezintă simple sugestii de activităţi
suplimentare pentru cei pasionaţi. În alte situaţii reprezintă
alternative pentru recuperarea individuală a conţinutului
unei lucrări practice la care studentul nu a fost prezent.
3
Observaţii, îndrumări sau sarcini ce necesită atenţie sporită

(exemplu: precizări în legătură cu cerinţele de examinare
aferente lucrărilor practice la sfârşitul semestrului).
Sarcini centrate pe animaţie turistică, activităţi artistice sau
activităţi de divertisment cu bază culturală.
Activităţi centrate pe student constând în elaborarea unui

material (de exemplu o analiza critică – Reaction paper) sau
desprinderea unor elemente în scris dintr-o prezentare
orală, în timpul lucrărilor practice sau acasă.
Activitate de lucrare practică constând într-o aplicaţie

grafică (de regulă reprezentată de trasarea unei schiţe de
itinerariu turistic sau elemente de pliant turistic)
făcând apel la un soft.
Activitate ce presupune notiţe. Exemplu: extragerea unor

elemente dintr-o prezentare sau pregătirea preliminară
pentru o altă sarcină.
Activitate, sau moment dintr-o activitate, centrată pe cadrul
didactic, ale cărei detalii, relevante pentru înţelegerea
activităţii, sunt omise în partea scrisă.
Alte informaţii cu caracter practic, utile a fi reţinute.
Momente de activitate ce vizează fixarea unor informaţii

legate de aspecte, de regulă non-materiale, ale culturii.
Aspecte în legătură cu care trebuie neapărat manifestată

atenţie sau elemente care nu trebuie omise.
Recomandări bibliografice suplimentare pentru pasionaţi,
aferente temelor care au apărut în discuţie pe parcursul
lucrării practice.
4
Notă: Caietul de lucrări practice a fost conceput în vederea utilizării lui pe

parcursul activităţilor de lucrări practice în combinaţie cu prelegerea,
conducerea dezbaterilor şi indicaţiile cadrului didactic.
După parcurgerea acestui material studentul ar trebui:

- să facă dovada, prin utilizarea şi vehicularea corespunzătoare, a stăpânirii
înţelesului conceptelor de cultură, turism cultural, turism de patrimoniu şi a
altor concepte din sfera turismului cultural;
- să demonstreze abilitatea de a căuta, extrage, integra şi structura
corespunzător cerinţelor generale aferente unor posturi din industria
turistică (agent de turism, animator, ghid etc.) informaţii complexe despre
artefacte, elemente de viaţă cotidiană, tradiţii şi credinţe caracterizând
diverse culturi şi civilizaţii şi să le prezinte într-o formă adecvată obiectivului
urmărit;
- să facă dovada cunoaşterii, localizării geografice şi reprezentării spaţiale
integrate în scheme cognitive spaţiale a unui anumit volum de obiective
turistice derivate din culturile şi civilizaţiile studiate la curs sau seminar şi
vehiculării cu uşurinţă a acestora. Complementar acestei reprezentări să fie
capabili a o transpune grafic sub forma unei hărţi de itinerariu cu minime
elemente de design.
- să fie capabili să compare, să analizeze prin contrast şi să extragă
diferenţele între diverse atribute ale unor artefacte culturale (în special
centrându-se pe atributele valorizate şi definite de UNESCO pentru
elementele culturale de patrimoniu universal);
- să conştientizeze existenţa unei problematici vaste şi a ramificaţiilor
raporturilor dintre cultură şi turism, a părţilor interesate (stakeholderilor) şi
respectiv implicaţiile fenomenului turistic în cazul comunităţilor resursă
turistică. Să acţioneze în baza (ţinând cont de) acestor constricţii în sensul
diminuării neajunsurilor şi limitării impactului activităţilor turistice asupra
culturii;
5
Cultura – concept, resursă turistică şi fenomen: de la momentul

epistemologic actual la turismul cultural
“O persoană “cultivată” e percepută drept o persoană care e

înalt educată, care apreciază muzica clasică, opera şi baletul, şi
care înţelege semnificaţia sau înţelesul exponatelor dintr-un
muzeu sau o galerie de artă. Dacă cădem de acord că toate
aceste activităţi reprezintă manifestarea culturii, atunci ce s-a
putut întâmpla astfel încât cultura să se transforme într-un cu
totul alt fenomen? Răspunsul la această întrebare e
surprinzător de simplu: turismul!” (Ivanovich, 2008, p.28)
Am ales să pornim tocmai de la această controversată opinie, ca
ilustrare reuşită a raporturilor nu totdeauna lipsite de provocări, dintre
cultură şi turism, în încercarea de a introduce studentul, în debutul acestui
caiet, în universul complex al raporturilor contemporane dintre cultură,
turism cultural, teorie şi practică în domeniu.
Având în vedere momentul actual 1, cu postmodernismul2 din punct
de vedere epistemologic, la un capăt al continuumului şi reconceptualizările
şi revalorizările funcţionale ale culturii 3 din perspective mai pragmatice, la
celălalt – pentru un student (viitor practician) la început de drum, demersul
de iniţiere pe parcursul unui semestru, în complexitatea problematicii
teoretice şi practice a acestui sector de dezvoltare a turismului (pe cât de
atractiv pe atât de complex), poate fi descris simplificat, dacă ţinem cu tot
dinadinsul, dar rezultatul nu poate fi decât ... mult vehiculata sintagmă: „It’s
complicated”. Şi sintagma – în mod deliberat împrumutată, desigur, de la
studenţi4 – ne aruncă direct în prezentul procesual cultural al acestora, dar
şi al nostru, al tuturor.
Din fericire, toate aceste dificultăţi sunt în general, depăşite datorită
motivării, a faptului că domeniul este din nou în centrul atenţiei în sfera
1Destul de eterogen, pluralist şi eclectic dar în care se disting totuşi câteva perspective lansate
cu mai bine de un deceniu în urmă.
2 ca prismă prin intermediul căreia putem percepe (recunoaşte şi îndreptăţi, am adăuga)
multiplicitatea perspectivelor unor grupuri culturale eterogene (Smith, 2003).

3 – ca resursă, ca matrice - cu recrearea economiilor ca marcă a sistemului capitalist matur, în
jurul valorii de simbol a culturii (Smith şi Robinson, 2006) - şi ca mediator în dezvoltarea

durabilă (UNESCO) etc.
4 În sfârşit, o finalitate practică a răspunsului primit frecvent, de la studenţi, la întrebarea:
„Dar de ce nu ai încercat să .... ?”

6
practică şi de aici şi în câmpul cercetării, datorită dezvoltării de noi forme

ale turismului cultural (cu impactul aferent pozitiv şi negativ), şi
introducerii în progresie geometrică de noi destinaţii culturale – mai ales în
spaţiul central şi est-european ex-comunist5.
Extremele câmpurilor de dezvoltare, atât în cazul culturii cât şi în cel
al turismului cultural, sunt deschise, extrem de permeabile, influenţându-se
reciproc – mereu în direcţia sau tendinţa generală de a se suprapune, de
ajustare (dar nu prin retragere ci întotdeauna prin înaintare, prin
extinderea sferelor conceptuale şi practice – pornind de la practic către
conceptual). Astfel în condiţiile în care cultura evolueză integrativ într-o
anumită direcţie, să spunem către un element marginal – inacceptabil în
sfera termenului de cultură (ca valoare culturală sau educaţională) cu un
secol în urmă – cu o anumită latenţă apare şi interesul turistic. Treptat se
va coagula, un segment foarte specializat de indivizi interesaţi, segment
care de cele mai multe ori evoluează în direcţia extinderii treptate, doar
ritmul fiind un parametru încă incert. De cealaltă parte, acolo unde presiunea
turistică devine considerabilă şi fenomenul turistic îşi arată latura socială
din ce în ce mai accentuat, mai devreme sau mai târziu apare şi acceptarea
în sfera sau arena studiilor culturale – mai întâi în sfera denunţurilor, apoi
a dezbaterilor, apoi a argumentării şi în final, a acceptării ca şi potenţială
coordonată a culturii contemporane – aşa cum arată aceasta la un moment
dat – surprinsă instantaneu, neselecţionată şi neconstruită.
Interesul turistic în legătură cu tradiţiile şi presiunea pe care
fenomenul turistic o exercită ulterior asupra culturii locale, specifice unei
comunităţi rurale (restrânsă uneori şi izolată), nu doar că dau peste cap existenţa
unei astfel de comunităţi, dar cu siguranţă îi “rescriu” cultura într-o formă
comercializabilă (sau de consum). Un exemplu îl constituie redescoperirea sau
revigorarea unor tradiţii – unele cu adevărat vechi, dar altele datând de mai
puţin de 50 de ani – ce deja au fost etichetate drept diferenţa între “folklore” şi
“fake-lore” (reproduse în Richards, 2007, p.34)).
Rooijakkers (citat în Richards, 2007, p. 34) chiar subliniază faptul că
“există o nevoie enormă pentru ceea ce autorul denumeşte «ficţiune
socială»; «mitomania» din jurul tradiţiilor, ritualurilor şi obiceiurilor, pe
scurt, cultul pentru moştenire”.
5 a se vedea Smith (2003) despre creşterea recentă a numărului de destinaţii culturale în

Centrul şi Estul Europei sau Smith şi Robinson (2006, p.4) despre „democratizarea”
turismului după apariţia companiilor de zbor low cost şi apariţia de noi capitale culturale
precum Riga, Budapesta, Cracovia, Ljubljana etc.
7
Veţi spune poate, în cele ce urmează: e atât de frumos să vorbeşti

despre obiective culturale – de ce să strici toată distracţia cu cadrele
teoretice şi paradigmele în abordarea culturii şi fenomenului turistic
cultural?
Pe de o parte, până la momentul actual deja ştiţi că de la pozitivism
încoace nu mai vorbim despre cunoaştere absolută, dincolo de orice îndoială,
măsurabilă şi exactă a unui fenomen din realitate (ca rezultat al cercetării).
Acum înmulţiţi în minte cu 10 şi aveţi o imagine a exagerării a ceea ce ar
însemna să spui că investighezi imparţial, obiectiv şi exact cultura. Nu putem
vorbi nici despre o investigare (ca proces) obiectivă, neutră, imparţială a
realităţii (culturale) de către cercetăror (problema epistemologică a
raportului cercetătorului cu procesul de investigare). Pe de altă parte, în
momentul în care veţi conştientiza şi problematica vastă a transformării
culturii şi impactului turismului asupra culturii lucrurile se vor complica şi
mai mult. Vă veţi da seama că a nu recunoaşte şi defini clar, de la început ce
poziţie adopţi (sau a nu cunoaşte ce poziţie adoptă cel pe care îl citeşti/citezi),
în ce curent de opinie te înscrii, cum îţi defineşti demersul de cunoaştere şi
ce fel de cunoaştere produci (sau produce cel pe care îl studiezi şi care
contrazice uneori consistent, ceea ce ai citit cu două zile în urmă) la sfârşitul
analizei tale, ar echivala cu simple “păreri-sme” despre cultură şi turism
cultural ambalate frumos.
În plus, în absenţa conştientizării, înţelegerii şi acceptării coexistenţei
mai multor perspective teoretice contemporane în spectrul teoretic al
domeniului, nu ai şti cum să îţi explici şi să integrezi coexistenţa paşnică în
contemporaneitate a mai multor idei contradictorii – toate ştiinţifice şi
adecvate în acelaşi timp – pe care le-ai citi în domeniu.
Vestea bună este aceea că încercăm să rămânem într-un prezent
teoretic al post-modernismului, neinsistând asupra celorlalte paradigme.
Pe de altă parte, perspectiva teoretică nu s-ar impune atât de
imperios, dacă nu ar exista gama largă de probleme derivate din dinamica
turismului cultural, în cea mai mare parte a lor de natură etică dar şi socio-
economică, precum:
- impactul cultural al activităţilor turistice asupra comunităţilor
receptoare;
- „cosmetizarea” şi „marketizarea” culturii autentice;
- crearea peisajelor turistice culturale post-moderniste (a se vedea şi
Mălăescu, 2008);
8
- periclitarea echilibrului unor comunităţi aborigene introduse în circuitul

turistic;
- dezvoltarea bruscă a turismului în ţări sau regiuni subdezvoltate sau în
curs de dezvoltare şi impactul puternic în spectrul socio-economic;
- antagonizarea în anumite arii sau situaţii, a raporturilor antreprenori –
comunitate culturală (în postura de resursă turistică);
- gestionarea supra-aglomerării turistice şi a presiunii exercitate asupra
„ecosistemului” cultural şi fizic în cazul anumitor situri turistice;
- modificările înregistrate la nivelul profilului turistului consumator de
turism cultural;
- experienţialismul „ noilor generaţii” de turişti consumatori de turism
cultural şi invazivitatea percepută a acestui experienţialism de către
comunităţile receptoare de turişti;
- impactul valorificării turistice asupra unor situri sau comunităţi fragile;
- controversele (generate de cele mai multe ori de către emanciparea unor
grupuri sociale odată recunoscută specificitatea etnică şi implicit
culturală, şi valorificarea turistică a acesteia) cu privire la putere,
influenţă, hegemonie (Cine construieşte imaginea identitară sau
autentică a cui? Cine hotărăşte valoarea culturală? Cine evaluează
autenticitatea? Cine propune măsuri de dezvoltare? ca să nu enumerăm
decât câteva dintre aceste aspecte).
Astfel, în funcţie de natura problemelor abordate, devine necesară în

analiza fenomenelor asumarea perspectivei teoretice postmoderniste 6, post-
6 Postmodernismul – paradigmă sau curent de gândire care se bazează pe ideea că nu

există un singur răspuns, nu există un discurs sup erior sau dominant comparativ cu un
altul, şi că opinia nimănui nu ar trebi exclusă din dialog. Subliniază totodată eşecul
paradigmelor anterioare unificatoare (centrate pe a oferi un adevăr universal examinând
asocierile sau relaţiile dintre oameni şi locuri) de a explica corespunzător diferenţele din
societate. Postmoderniştii consideră astfel, că nu există adevăr absolut şi că nu există
adevăr dincolo de sfera interpretărilor; în loc de a căuta adevărul, oferă mai degrabă opinii
(lecturi, variante) nu observaţii finale, interpretări nu rezultate, căutând mai degrabă
relaţii inter-textuale decât cauzale (Kitchin şi Tate, 2000, p. 22).
9
colonialiste7 sub umbrela mai largă a celei critice 8, abordarea pragmatică9, şi

mai vechile teoretizări (hermeneutice, existenţialiste, idealiste) ale deceniilor
‘70-‘90 situate la baza reprezentărilor şi identităţii construite (pentru o
descriere pe larg a fiecărei perspective în parte a se vedea Kitchin şi Tate,
2005 sau Flowerdew şi Martin, 2005).
Dintre acestea, postmodernismul (ca şi contra-curent al
modernismului, caracterizat printr-o distincţie clară între cultura “înaltă” şi
cea “de jos” şi ideea de cultură ca produs de consum în masă) conceptualizeză
cultura „mai puţin în termeni de omogenitate şi mai mult în termeni de
diversitate, hibridizare şi discursuri locale” (Smith, 2003, p. 17). Principalele
caracteristici ale post-modernismului sunt constituite de (după Strinati,
1994 în Smith, 2003, p.17):
- renunţarea la distincţia între cultură şi societate;
- creşterea accentului pe stil în detrimentul substanţei şi conţinutului;
- renunţarea la distincţia între cultura „de înaltă clasă” (arta) (high
culture) şi cultura populară (folclorul) (low culture);
- confuzia asupra timpului şi spaţiului;
- declinul teoriilor meta-narative.
Pentru a înţelege mai bine extinderea graniţelor culturii “înalte” către

incluziunea culturii “din păturile de jos” (care în secolul XIX era văzută drept
lipsită de valoare şi suprimată drept erezie), să amintim că prima a fost
privită mult timp ca singura formă de cultură acceptată social. În secolul XIX
până în prima jumătate a secolului XX aceste limite s-au mai flexibilizat, dar
7 mişcare în rândurile artiştilor şi intelectualilor ce pune sub semnul întrebării impactul

imperialismului asupra culturilor non-vestice, aspirând să “decolonizeze mintea”
(Thiong’o, 1986 în Johnson et al., 1997, p. 465). Aliat stilistic adesea postmodernismului
(alteori cuprins în postmodernism alături de culturalism (Soja, 2006) sau alăturat
acestuia împreuna cu alte curente ca părţi componente ale sferei critice (Kitchin şi Tate,
2000), se opune etnocentrismului culturii anglo-saxone, de rasă albă, dominatoare
(Johnson et al., 1997, p. 465).
8Teoria critică reprezintă curentul sau conceptul umbrelă (reunind postmodernismul,
marxismul, feminismul, anti-rasismul, post-structuralismul şi realismul (Kitchin şi Tate,

2000) sau marxismul, feminismul, anti-rasismul, post-colonialismul şi qeer-theory
(Longhurst, McDowell şi Sharp, 1999 în Longhurst, 2002)) în care cercetarea vizează
“critica şi transformarea structurilor sociale, politice, culturale, economice, etnice şi de
gen ce constrâng şi exploatează umanitatea prin intermediul confruntării (chiar a
conflictului)” (Guba şi Lincoln, 1997, p. 113)
9 Abordarea pragmatică susţine, printre altele concentrarea sau orientarea cercetării către
rezolvarea problemelor din practică, neconferind o valoare foarte mare celorlalte valenţe
ale cercetării. Curentul în sine încearcă „să înţeleagă lumea prin intermediul examinării
problemelor practice, susţinând faptul că studierea unei anume situaţii din lumea reală e
importantă pentru furnizarea atât a înţelegerii teoretice cât şi a soluţiilor practice”
(Fraser, 1981 în Kitchin şi Tate, 2000, p. 13).
10
încă sinonimul pentru termenul de cultură era reprezentat de sfera culturii

înalte. Doar după cel de-al doilea război mondial – în mod special datorită
extinderii televiziunii – cultura populară a câştigat teren şi a preluat
controlul asupra aspectelor societăţii contemporane. Din acel moment, a fost
abandonat şi rolul educaţional al culturii, fiind transformat în unul de produs
de consum de masă, consumatorii de cultură de asemenea încetând să mai
reprezinte un grup restrâns, elitist, cultura devenind un fenomen de masă
(Ivanovich, 2006).
După transformarea culturii (populare) într-o marfă – produsă şi
consumată pe scară largă ca orice alt bun sau produs de consum (Smith,
2003) datorită apariţiei industriilor de divertisment cultural – s-a creat un
curent de opinie care a tras semnale de alarmă şi a condamnat efectul
educaţional negativ pe care transformarea ideii de cultură îl poate avea
asupra generaţiilor afectate. Acest curent de opinie care, într-o formă sau
alta, a existat tot timpul până în postmodernism, caracterizează practic
punctul de vedere postmodernist asupra culturii contemporane (Ivanovich,
2008). Unele opinii (încă din perioada postbelică) au fost radicale şi au
condamnat ferm dinamica fenomenului: “cultura de masă 10 reprezintă o
forţă dinamică, revoluţionară, spărgând barierele de clasă, tradiţie, gust şi
dizolvând toate distincţiile culturale” (MacDonald, 1993 în Smith, 1993 după
Ivanovich, 2008, p.39).
Analizaţi următorul document.
Doc.1. Cultura şi turismul cultural (Ivanovich, 2008, p. 75 – Cultural

Tourism defined)
Turismul cultural depinde de cultură ca fundament al atracţiilor care

stau la baza acestuia şi reprezintă factorul dominant ce influenţează alegerea
turiştilor în materie de destinaţie culturală. Drept consecinţă, turismul cultural a
îmbrăcat toate nuanţele şi complexităţile aferente aspectelor tangibile şi
intangibile ale culturii privite ca atracţii din sfera turismului cultural.
Complexităţii i se adaugă alte două abordări orientate spre turist ale culturii:
prima se referă la semnificaţia autenticităţii atracţiilor turistice culturale, iar cea
de-a doua la semnificaţia autenticităţii experienţelor turistului cultural. Acestea
10 În exprimarea originală a autorului, jocul de cuvinte este mult mai radical: „[m]ass culture
is a dynamic, revolutionary force .....” ( MacDonald, 1993 în Smith, 1993 după Ivanovich,
2008, p.39).
11
sunt fundamentale înţelegerii rolului pe care îl joacă cultura în turism unde

preocuparea de bază o constituie “înţelesul”:
Care e înţelesul atractivităţilor culturale?
Care e înţelesul diverselor elemente culturale pentru comunitatea gazdă?
Care este înţelesul experienţei culturale pentru turist?

Care e înţelesul turismului pentru o comunitate?
Care e înţelesul autenticităţii şi unicităţii ca factori de atracţie pentru
călătoria turistică?
Ce înseamnă toate acestea pentru succesul dezvoltării turismului cultural
într-o destinaţie?
Înainte ca acestor întrebări să li se găsească răspuns, este necesară o
distincţie clară între turismul cultural şi alte forme de turism, şi între turiştii
culturali şi alte tipuri de turişti. Doar după ce graniţele turismului cultural au fost
trasate, înţelesul acestor delimitări poate fi explicat. În consecinţă, definirea
turismului cultural e doar primul – chiar dacă cel mai important – pas către
înţelegerea naturii complexe a acestui fenomen “nou”.
“Postmodernismul implică o dizolvare a limitelor, nu doar între

cultura “înaltă” şi cultura “de jos”, ci şi între forme diferite ale turismului
cultural, precum turismul, arta, educaţia, fotografia, televiziunea, muzica,
sportul, cumpărăturile şi arhitectura” (Urry, 1990 în Ivanovic, 2008, p.40).
Richards (2001, p. 3) în legătură cu depărtarea de autentic şi
presiunea creării spectacolului în cazul unor obiective turistice culturale prin
excelenţă, reatenţioneză: “destinaţiile turistice «autentice» au fost
transformate în simulări, cel puţin parţial. Exemplele includ oraşul colonial
Williamsburg în Virginia şi Castelul Windsor în Anglia, printre multe altele.
Motivaţia din spatele acestor transformări se datorează faptului că
obiectivele «reale» nu mai sunt suficient de spectaculoase pentru a atrage
turiştii şi banii acestora” (Richards, 1999, p. 126). Acelaşi autor atrage atenţia
opt ani mai târziu, asupra evaluării autenticului folosind duble standarde,
ilustrând cu acelaşi exemplu al Williamsburgului care este considerat o
“atracţie” în timp ce o “surpriză «aranjată» precum o vizită a turiştilor la o
nuntă marocană în Marrachech e considerată un fals” (Richards, 2007, p.31).
Cel mai probabil standardele sunt explicate de sintagma: “autenticitatea e în
ochii privitorului (perspectiva oaspetelui)” (Richards, 2007, p. 28) folosind
analogia cu antologica concepţie despre frumuseţe (care diferă tot în funcţie
de baza de cunoştinţe prin care procesează şi la care se raportează privitorul).
Un turist de masă, explică Urry (1990 în Ivanovic, 2008, p. 40),
găseşte plăcere în atracţii neautentice, controversate, bucurându-se de
“pseudo-evenimente” şi dispreţuind adevărata lume din realitate – fapt care
12
a condus la apariţia explozivă a unor spaţii turistice precum parcurile

tematice proiectate şi destinate aducerii în prim plan a hiper-realităţii. Aceste
atracţii neautentice şi controversate acţionează (Ivanovic, 2008) ca un
tampon ce apără o lume de vis de realitatea existentă, fenomen de care nici
măcar turismul de patrimoniu nu scapă.
Ca o concluzie, Baudrillard (în Smith, 2003, p. 17) defineşte post-
modernismul drept: „o lume a «simulării» şi «hiper-realităţii». Democraţiile
europene capitaliste au devenit economii bazate predominant pe producţia
de imagini şi informaţie. Defineşte lumea postmodernă în termeni de coduri,
semne şi simboluri, ce determină natura şi controlul producţiei culturale şi
economice. Acestea sunt societăţile «simulacrului» («copii identice fără
originale») unde realul şi simulatul sunt dificil de diferenţiat. Rezultatul îl
reprezintă hiper-realismul, o lume în care irealul este prezentat drept
realitate, şi oamenii adesea obişnuiesc să confunde lumea culturii şi media
cu viaţa lor reală. Eco (1986) de asemenea, descrie hiper-realitatea ca fiind
pervazivă, în special în cadrul parcurilor tematice şi în muzee. Baudrillard
argumentează că turiştii tind să se îmbulzească la «pseudo-evenimente» sau
atracţii neautentice controversate, sunt izolaţi de lumea «reală» (Urry,
1990)” (Smith, 2003, p.17).
(Pentru completări a se vedea şi pentru caracteristici ale turistului post-
modern – pp. 99-100).
Din perspectiva geografică, de interes central datorită caracterului său
operaţional, devine conceptualizarea culturii din punctul de vedere al rolului
său în dezvoltare, propusă de UNESCO (2010, p. 2). Conform acesteia
„cultura, în toate dimensiunile sale, reprezintă o componentă fundamentală
a dezvoltării durabile.
Analizaţi următorul document. Formulaţi un argument empiric în
favoarea celor afirmate. Există şi aspecte în legătură cu care
manifestaţi rezerve?
Doc.2 Dezbateri generate de aspecte ale termenului Cultură relevante din

perspectiva turistică
UNESCO Cultura reprezintă întregul complex de trăsături spirituale, materiale,

(în intelectuale şi emoţionale distinctive ce caracterizează o societate sau un
Ivanovich, grup social. Include expresia creativă (e.g. istorie orală, limbaj, literatură,
spectacole artistice şi manufacturi), practici comunitare (leacuri
13
2008, p. tradiţionale, gestionarea tradiţională a resurselor, sărbători şi tipare ale

26) interacţiunii sociale ce contribuie la bunăstarea şi identitatea grupului sau
individuală) şi forme materiale sau construite precum: situri, clădiri,
centre istorice ale oraşelor, artă peisagistică şi obiecte.
Bradford et Cultura, înţeleasă drept valori, viziuni despre lume şi identităţi pe care
al. (2000, oamenii le construiesc pentru ei înşişi, joacă un rol important în
p. 339 în evenimentele globale. Cultura afectează coerenţa şi viabilitatea naţiunilor.
Smith, Aceasta nu este „cultura” înaltei societăţi, arta elitelor sau media
2003, p. 12) comercială. Este mai degrabă cultura oamenilor de rând, aşa cum este
acesta exprimată în viaţa de zi cu zi, în ocazii speciale şi în vremuri de
preocupare. Cultura a emers ca un subiect al preocupării publice şi acţiunii
politice.
Ivanovic Abordarea sociologică a culturii distinge următoarele patru aspecte ale

(2008, p. culturii: aspectele materiale ale culturii constând în obiecte; aspectele non-
16) materiale ale culturii constând în reguli şi tradiţii; cultura cognitivă
constând în credinţe împărtăşite şi respectiv, limbajul.
Rojek şi „Cultura” creată şi consumată de turişti poate să nu fie chiar atât de

Urry (2006, evident artificială sau născocită cum s-a crezut cândva. Nu ar trebui să
p. 11) beneficieze de denigrarea de care turismul în mod obişnuit are parte de
vreme ce toate culturile sunt neautentice şi născocite (...). Toate culturile
ajung să fie reconstruite ca rezultat al fluxurilor de oameni, obiecte, imagini
dincolo de graniţele naţionale, indiferent dacă asta implică colonialism,
migraţie pentru muncă, călătorii individuale sau turism de masă (Bhabda,
1999; Clifford, 1992; Gilroy, 1993 în Rojek şi Urry, 2006, p. 11).
Scott (1997 Capitalismul însuşi e în mişcare spre o fază în care formele şi înţelesurile
în Smith şi culturale ale produselor lor devin elemente critice dacă nu dominante ale
Robinson, unei strategii productive, şi în care tărâmul culturii umane ca întreg e în
2006, pp. măsură din ce în ce mai accentuată subiect al comodificării, i.e. furnizat
3-4); prin intermediul instituţiilor centrate pe profit în pieţe descentralizate. Cu
alte cuvinte, o gamă din ce în ce mai largă de activităţi economice e
Rojek şi preocupată cu producerea şi comercializarea unor servicii care sunt
Urry (1997 infuzate într-un fel sau altul, cu vaste atribute fie estetice, fie semiotice
în Smith şi (Scott, 1997 în Smith şi Robinson, 2006). Cultura, în sensul cel mai larg,
Robinson, furnizeză un set de resurse materiale şi simbolice practic infinit, şi extrem
2006, p. 4) de mobile (Rojek şi Urry, 1997 în Smith şi Robinson, 2006).
Smith şi Cultura poate fi:

Robinson,
2006, pp. 1. un proces general de dezvoltare intelectuală, spirituală şi estetică
25-26. (pe care o putem asocia cu umanismul liberal);
2. un mod de viaţă particular, sau un anume tip de oameni, o
perioadă sau un grup (ceea ce sugerează o abordare pluralistă); şi
3. munca şi practicile unei activităţi intelectuale şi în special
artistice.
Cea de a treia definiţie este în mod normal asociată cu turismul cultural.
14
UNESCO Ca şi depozitar al cunoaşterii sensurilor şi valorilor care penetrează toate

(2010, p. 2) aspectele vieţii noastre, cultura de asemenea defineşte modul în care
oamenii trăiesc şi interacţionează la scară locală şi globală în acelaşi timp.
Ca şi sector de activitate, prin intermediul patrimoniului tangibil sau

intangibil, a industriilor creative şi a diverselor forme de exprimare artistică,
cultura reprezintă un contributor important la dezvoltarea economică,
stabilitate socială şi protecţia mediului”. În ţările OECD, spre exemplu, în
deceniul ’90 ritmul de creştere al industriilor culturale a fost de două ori mai
accentuat decât cel al serviciilor şi de patru ori mai accentuat decât cel al
manufacturilor (UWR, 2009 în UNESCO, 2010). Mai ales pentru ţările mai
puţin dezvoltate, cultura reprezintă un factor cheie al rezilienţei, de la cea
socială la cea ecologică sub presiunea umană, şi mai departe, un principal
motor al dezvoltării – în special a celei sociale.
Folosindu-vă de formele concrete de turism prin intermediul cărora

sunt valorificate, diferenţiaţi aspectele materiale de cele non-
materiale ale culturii.
Teme de reflexie:
Întrebări importante care ar urma să scoată în evidenţă extrem de

complicatele conexiuni dintre cei doi termeni în aceeaşi măsură de
ambigui: “cultură” şi “turism” (Ivanovic, 2008, p. 23):
1. Cum e posibil să izolezi influenţa pe care globalizarea, televiziunea şi

turismul o exercită asupra culturii?
2. Cum am putea determina extensiunea şi natura posibilă a schimbărilor
culturale?
3. Dacă schimbările culturale sunt cunoscute ca fiind vizibile, graduale şi
complexe, cât de posibilă este detectarea, evaluarea şi negocierea în timp
optim a impactului negativ a turismului asupra culturii-gazdă?
4. Cum se poate distinge între schimbări care sunt rezultatul unui proces
evolutiv (acelea care vor antrena schimbări în orice eveniment) şi acelea
care sunt rezultatul turismului?
5. Cum pot fi gestionate modificările induse de turism?
15
Analizaţi următorul document:
Doc.3 Conceptualizări ale turismului cultural
WTO (1985 în Turismul cultural include deplasări ale persoanelor pentru

McKercher, Du Cros, motivaţii în esenţă, culturale, precum excursii de studii,
2002, p. 4) deplasări ocazionate de circuite legate de spectacole, vizite la
obiective şi monumente, deplasări pentru studiul naturii,
folclorului sau artei).
(definiţie Turismul cultural include toate deplasările indivizilor către

tehnică/operaţională:) atracţii culturale specifice, precum obiective de patrimoniu,
- ATLAS11 (Richards, manifestări culturale şi artistice, de artă şi dramatice în afara
1996 în Richards, locului de rezidenţă al acestora.
2001, p. 37)
(definiţie Literatura turistică identifică spectrul activităţilor turistice

operaţională): culturale ca incluzând utilizarea unor bunuri culturale de
Richards, 1996, patrimoniu precum siturile arheologice, muzeele, castelele,
Goodrich, 1997, Miller, palatele, clădirile istorice, clădirile celebre, ruinele, arta,
1997, Jamieson, 1994 sculptura, artefactele, galeriile, festivalurile, evenimentele,
în McKercher şi Du muzica şi dansul, artele populare, teatrul, “culturile primitive”,
Cros, 2002, p. 5 subculturile, comunităţile etnice, bisericile, catedralele şi alte
elemente care reprezintă indivizi şi culturile acestora.
O definiţie conceptuală Turismul cultural reprezintă deplasarea indivizilor către puncte

– ATLAS (Richards, de atracţie culturală, departe de locul lor normal de reşedinţă,
1996 în Rchards, 2001, cu intenţia de a obţine noi informaţii şi experienţe care să
p. 37): satisfacă nevoile culturale ale acestora.
McKercher şi Du Cros Turismul cultural este recunoscut drept o formă de turism

(2002, p. 4) motivat de un interes special în cazul căruia cultura formează
baza fie a atragerii de turişti, fie a motivării indivizilor în a
călători.
În încercarea de a răspunde la ultimele două întrebări luaţi în analiză

situaţii concrete ale dezvoltării turismului rural în România cunoscute de către
voi: impactul cultural al practicilor turistice şi al câştigurilor materiale prezente
şi posibile în cazul unor regiuni tradiţionale consacrate (Maramureş, Bucovina,
Bran-Rucăr, Apusenii de Est, Oltenia de sub Munte sau exemplele din orizontul
natal). Răspundeţi la întrebările 3-5 pe cazul particular ales. Ce credeţi că trebuie
11
The European Association for Tourism and Leisure Education and Research
16
făcut sau cum trebuie acţionat

pentru a minimaliza
impactul? Formulaţi
propuneri.
În ceea ce priveşte dificultatea
de a defini univoc turismul
cultural, McKercher şi Du
Cros (2002) surprind foarte
direct tendinţa des întâlnită de
a evita definirea turismului
cultural prin declaraţii de
tipul: “turismul cultural
include vizite la .... “
(McKercher, Du Cros, 2002,
p. 5). Din aceasta, prin
inferenţă, s-ar deduce faptul
că, dacă cineva vizitează una
dintre aceste tipuri de atracţii
culturale, acea persoană
devine un turist cultural şi
activitatea desfăşurată devine
o activitate de turism
Fig 1. Mausoleul Gallei Placidia (patrimoniul
cultural, motivaţia, scopul
UNESCO) parte a ansamblului de obiective sau profunzimea experienţei
arhitecturale paleocreștine acoperite în mozaic. contând mai puţin într-o astfel
Alături de Este suspus unui regim foarte riguros de de perspectivă operaţională,
conservare (cu limitarea numărului de turiști și a
în comparaţie cu participarea
duratei petrecute în mausoleu).
în sine (a se vedea şi
clasificarea turiştilor interesaţi de resurse culturale bazată pe acestă motivaţie şi
profunzime propusă de McKercher, Du Cros, 2002 pag. 71-73).
După cum se observă şi analizând documentele 4-5, turismul de
patrimoniu (Heritage Tourism) a cunoscut conceptualizări variind de la
suprapunerea integrală sau în bună măsură, peste conţinutul termenului de
turism cultural – şi continuă să fie utilizat de anumiţi autori în acelaşi sens
(a se vedea şi Timothy şi Nyaupane, 2009, p. 3) – până la centrarea pe
turismul susţinut de artefactele ce reprezintă moştenirea culturală a unor
perioade istorice şi culturi anterioare (a se vedea şi Smith, 2003 precum şi
conceptualizările UNESCO). “În mod clar nu poate fi definit turismul cultural
şi turismul de patrimoniu ca fiind două tipuri total diferite de turism.
17
Analizând definiţiile atât ale turismului de patrimoniu cât şi a

turismului cultural se constată clar o suprapunere între cele două.
Fără discuţie ariile de suprapunere depăşesc de departe diferenţele
dintre concepte (NTHP12, 2001, în Edgell, 2006, p. 70).
Doc.4. Sfera turismului cultural
Smith (2009, p.18)13 Timothy şi Nyaupane, Cocean (2006,

(2009, p.3) pp.99-100)
Turism de Turismul religios Turismul etnografic

patrimoniu14
Turism de artă15 Turismul de diasporă Turismul religios
Turismul creativ 16 Turismul culinar Turismul educaţional
Turism cultural Turismul de festival Turismul prilejuit de

urban17 manifestările ştiinţifice
şi culturale
Turism cultural rural18 Turismul de patrimoniu Turismul gastronomic

construit
Turism cultural Turismul de patrimoniu Turismul de vizitare

indigen19 industrial
12 National Trust for Historic Preservation

13 Taxonomie derivată din resursele pe care se bazează. Pentru o ilustrare a mobilităţii şi
caracterului problematic al taxonomizării tipurilor de resurse şi a activităţilor turistice în sfera
turismului cultural consultaţi, comparativ, şi prima ediţie a lucrării (Smith, 2003, pp. 31-37).
14 vizite la castele, palate, case de vacanţă la ţară.
15 vizite la teatre, concerte, galerii, festivaluri de muzică, carnavale, evenimente.
16 pictură, fotografie, olărit, dans, patiserie, meşteşuguri, industriile creative (TV, arhitectură,
modă, design).
17 oraşe istorice, oraşe industriale regenerate, dezvoltarea elementelor cu funcţie turistică de-a
lungul fronturilor de apă, atracţiile de artă şi patrimoniu, shoppingul, viaţa de noapte.

18 e.g. sate turistice, ferme sau ferme agroturistice, eco-muzee, peisaje culturale, parcuri naţionale,
trasee ale vinului.

19 sate tribale, deşert, junglă, păduri ecuatoriale sau explorări montane (trekking), vizite la centre
culturale, arte şi meşteşuguri, spectacole culturale, festivaluri.

18
Turism cultural Pro-poor Turism

experienţial20
În încercarea de a acoperi problematica complexă şi formele ce coexistă în

sfera turismului cultural, şi organizarea tematică a lucrărilor practice în acest
caiet încearcă să parcurgă prin demersul şi perspectivele asupra temelor
propuse, de la clasic (iniţial), la coexistenţa formelor mixte şi uneori
anacrone, contemporane, o parte a formelor de valorificare turistică a culturii
ce se regăsesc în prezent în activitatea turistică.
Doc.5 Conceptualizări ale turismului de patrimoniu (Heritage Tourism)
Timothy şi Turismul de patrimoniu se bazează în mod obişnuit, pe elemente vii şi

Nyaupane, construite ale culturii şi se referă la utilizarea trecutului tangibil şi
(2009, p. 3) intangibil ca resursă turistică. Subîntinde elemente ale culturilor
contemporane şi tradiţiilor populare actuale, întrucât ele reprezintă de
asemenea, moşteniri ale trecutului; alte elemente imateriale de
patrimoniu precum muzica, dansul, limba, religia, tradiţiile culinare,
tradiţiile artistice şi festivalurile; vestigile materiale ale mediului
cultural construit, inclusiv monumente, clădiri istorice publice şi
locuinţe, ferme, castele şi catedrale, muzee, ruine arheologice şi relicte.
Smith, (2003, p. Turismul de patrimoniu reprezintă o ramură a turismului cultural

23; 2009, p. 19) “preocupată de interpretarea şi reprezentarea trecutului” (Smith,
2003, p. 39). Categoriile de obiective de interes sunt reprezentate de
vizitarea castelelor, palatelor, siturilor arheologice, a unor oraşe în
integralitatea lor, monumentelor, muzeelor etc.
Poria et al., 2001 Turismul de patrimoniu reprezintă o subgupă a turismului în cazul

în Timothy, şi căreia principala motivaţie de a vizita un sit se bazează pe
Boyd (2003, p. caracteristicile de moştenire în funcţie de percepţia turistului însuşi
7) despre propria moştenire.
NTHP (1999 în Turismul de patrimoniu reprezintă călătoriile pentru a experienţia

Edgell, 2006, p. locuri şi activităţi ce în mod autentic reprezintă istoriile şi oamenii din
62) trecut.
20 parcuri tematice, restaurante tematice, mall-uri, concerte pop, evenimente sportive, locaţii ale filmelor şi
showrilor TV, produse susţinute de celebrităţi.

19
O separare a acestora în scopuri didactice nu şi-ar atinge obiectivele de

finalitate mai generală, practică, întrucât nu prezintă validitate ecologică –
cu mici excepţii rareori vom regăsi în programe organizate forme pure atunci
când vine vorba de turismul cultural contemporan şi competiţia în inovare.
Tabel 1. Caracteristicile turismului de patrimoniu, ale turismului
cultural şi turismului creativ* (Richards, 2000 în Richards, 2001, p.
65)
Forma de turism Reperul Focusul cultural Forma primară

temporal central de consum
Turismul de Trecut Cultura elitistă Produse

patrimoniu
Cultura tradiţională
Turism cultural trecut şi prezent Cultura înaltă şi cea Produse şi procese

populară
Turismul creativ trecut, prezent şi Cultura înaltă, Experienţe

viitor populară şi de masă
*Turismul creativ – turismul care presupune participarea activă a turiştilor în

procesul creativ, incluzând câteva dintre formele mai active ale turismului de interes
special precum gătitul, pictatul, fotografia şi vacanţele pentru meşteşuguri şi artă
populară. Îi vizează în special pe cei care nu au timpul necesar să deruleze astfel de
activităţi în viaţa de zi cu zi, astfel intensificând acest gen de preocupări pe parcursul
vacanţelor (Richards, 2001 în Smith, 2003). Această formă de turism a dus la
apariţia a ceea ce autorul denumeşte drept „industrii creative” (Richards, 2001 în
Smith, 2003, p. 32).
Cu puţin timp în urmă definiţia unui obiectiv turistic consta tocmai în

distinctivitatea faţă de cotidian, de comun:
„Un obiectiv turistic poate fi definit drept o locaţie spaţială ce se distinge de viaţa de
zi cu zi datorită caracterului său extraordinar din punct de vedere natural, istoric sau
cultural. Urry (1990) argumentează că obiectivele turistice sunt propagate într-o
opoziţie binară: ordinar/cotidian şi extraordinarul. Opoziţia e construită cultural. În
cultura vestică există un anumit număr de locaţii spaţiale şi obiective ce fac dovada
unor calităţi extraordinare şi par a ne impune să le vizităm măcar odată în viaţă:
Turnul Eifel, Piramidele, Taj Majalul, Marele Canion, Portul Sydney, Cascada
Niagara şi Statuia Libertăţii sunt exemple ilustrative.
20
În termeni mai generali, nevoia de a

călători pentru a fi martorul
„extraordinarului” sau al „minunatului”
dintr-un obiectiv pare a fi una dintre
nevoile profunde în toate culturile”
(Rojek, în Rojek şi Urry, 2006, p. 152)
(...) „Linia de demarcaţie dintre
extraordinar şi ordinar e rezultatul unui
proces cultural. (...) poate că există câteva
repere culturale universale în funcţie de
care ceva este evaluat drept extraordinar.
Astfel măreţia Himalayei, sau puterea
esenţială a Cascadei Niagara pot atrage
turiştii îndiferent de backgroundul
cultural sau de prejudecăţile lor. Totuşi,
relaţia turistului cu obiectivul este
întotdeauna cultural detaliată şi
mediată”. (Rojek, în Rojek şi Urry, 2006,
p. 170).
Pendularea în turismul cultural

Fig. 2. Turism creativ în Cortona.
Turiști la primele lecții de pictură în
de la a simţi spiritul locului – normal,
peisajul Toscanei cotidian şi goana după irezistibil,
extraordinar se regăseşte în fiecare
turist modal ajuns în fiecare loc amprentat cultural (numai turistul foarte
specializat sau cel centrat pe motivaţii antagonice nu are astfel de dileme). Ce
anume să privilegiezi din perspectivă culturală, într-o excursie în Creta? Spiritul
şi cultura contemporană a locului (cazul fericit în care este puternică şi
consacrată ca atare, la rândul său) sau măreţia minoică?
Dar dacă o comunitate este încă în căutarea propriei identităţi, sau
realitatea acesteia constă în faptul că este pe pragul de a o pierde pe cea
tradiţională în favoarea uneia compozite, globalizante (în care două din trei
segmente generaţionale nu se mai regăsesc)? Dacă se află în acelaşi timp în
situaţia de a fi depozitara unui tezaur tangibil covârşitor, moştenit dintr-o
perioadă apusă precum interioarele de palate, cu care problemele materiale
ale vieţii cotidiene21 nu par să aibă nimic în comun, fiindu-i străine
localnicului, care sub măreţia moştenirii istorice nu se mai regăseşte?
Dar în cazul Egiptului – cât de congruentă cu trecutul antic şi cât de
atractivă e imersiunea în viaţa cotidiană şi cultura contemporană a
21uneori la limita deprivării sociale – ilustrativ fiind contrastul cu picioarele desculţe şi goana
după asigurarea hranei zilnice copiilor.
21
cartierelor Cairo-ului (ca să nu mai vorbim de oraşele Indiei) la concurenţă

cu spiritul Egiptului antic? Cât par a avea în comun?
Într-adevăr, cât au în comun elenismul clasic şi atenienii în perioada
lui Pericle cu vuietul stradal al Atenei motorizate din zilele noastre? Auzim
frecvent turişti români care se interoghează asupra discrepanţelor dintre
locuitorii contemporani din pieţele (probabil!) Atenei şi ce trebuie să îşi
imagineze că a reprezentat grecul modal în perioada clasică a elenismului, ce
surpriză să te aştepţi ca orice vânzător din Monastiraki să fie pe punctul de a
ţine un discurs însoţit de gesturi largi, lente, ce îndeamnă la meditaţie asupra
ordinii sociale şi morale, demn de agora. Acestea sunt spaţii în care, pentru
turistul neconsumator de autentic, deseori contactul cu cultura
contemporană crează disonanţe cognitive. Există autori care menţionează
„democratizarea” turismului cultural (Smith şi Robinson, 2006, p. 4) ca o
coordonată a contemporaneităţii, turism cultural care într-o oarecare
măsură, cu nici măcar un secol în urmă, reprezenta apanajul celor cu venituri
peste medie, un anumit nivel educaţional şi o anumită orientare culturală.
Alţi autori, drept consecinţă a accentuării sau masificării turismului cultural,
ajung la concluzia apariţiei unui turist consumator de turism „culture-proof”.
Interesul este mai mult decât îndreptăţit, tendinţa dinamică fiind
dincolo de orice îndoială, una de creştere accentuată (40% din totalul
turiştilor internaţionali (360 milioane sosiri) în 2007 (conform OECD citat
în Richards, 2007). Starea de lucruri este însă, mult mai nuanţată (dincolo
de caracterul multifaţetat al turismului cultural care, chiar în interiorul sferei
turismului cultural imprimă, datorită faptului că pe diferite forme se
înregistrează ritmuri diferite de dezvoltare, o şi mai mare diferenţiere). De
exemplu, aşa cum explică şi Richards (2007), cu toate că cifrele scot în
evidenţă turismul cultural ca fiind ramura turistică cu ritmul cel mai
accentuat de creştere, nu trebuie să lăsăm cifrele relative să ne depărteze prea
mult de contextul lor global de lectură – cifrele absolute sunt cele care dau
încă amploarea pe care a luat-o fenomenul, în contextul general de
manifestare. Altfel, riscăm să lăsăm impresia sau chiar să ne imaginăm în
mod eronat, că cifrele ar arăta că ne îndreptăm către o “culturalizare” a
turismului de masă – în condiţiile în care în realitate, unele segmente de
analişti conturate în cadrul postmodernismului, ar susţine cu argumente
solide, chiar contrariul.
Patrimoniu UNESCO. Criterii de eligibilitate.
Una din preocupările care au derivat din respectul pentru cultură în
înţelesul clasic de patrimoniu (dar nu motivată în principal de acest efect
22
secundar, ci de cel al globalizării) îl reprezintă accelerarea preocupării pentru

definirea, evaluarea atentă şi mai ales conservarea instituţionalizată, strictă,
a autenticului şi caracterului de extraordinar, unic şi valoros. Un exemplu
concludent il reprezinta dinamica recentă a includerii de obiective în
Patrimoniul Cultural UNESCO. Această evoluţie are loc în contextul în care
conceptul de cultură este foarte dinamic, iar în postmodernism integrează
viaţa grupurilor sociale celor mai diverse, apropiindu-se din ce în ce mai mult
de obişnuitul vieţii de zi cu zi, de caracterul ei ordinar, cu impactul aferent
asupra turismului. Influenţa este însă bidirecţională. Şi turismul cultural ca
fenomen, imprimă tendinţe preferenţiale şi “standarde de autentic” în
căutarea culturii ca motivaţie a deplasării turistice (a se vedea de pildă,
comparativ numărul anual de vizitatori înainte şi după includerea unui
obiectiv în lista Patrimoniului Cultural UNESCO – moment în care devine
element obligatoriu al informalului “must-see sights” (MacCannell, 1976 în
Richards, 2001, p.4)).
Studierea autenticității de asemenea spun (Lovell și Bull, 2018, p.5)
făcând analogia intre studierea autenticității și căutarea aurei de către turiști
”poate fi urmărită, dar cu cât ne apropiem mai mult de a o înțelege, cu atât
mai departe ne pare autenticitatea”. Cu toate acestea, începând din 1972,
UNESCO a luat decizia de a-și asuma misiunea de a inventaria, certifica și
imprima un regim special de conservare acelor elemente culturale și naturale
majoritatea aflate în pericol de degradare sau într-un echilibru precar al
ecosistemului pe care le putem considera de inestimabilă valoare universală.
În ceea ce privește patrimoniul cultural, sistemul de certificare este cel puțin
în prezent unul bazat pe candidaturi, fiecare autoritate sau entitate care
dorește să supună examinării și includerii pe lista obiectivelor din
patrimoniul UNESCO un element cultural urmărește precizările ghidul de
candidatură (The Operational Guidelines for the Implementation of the
World Heritage Convention - http://whc.unesco.org/en/guidelines/) și
urmărește ca dosarul de candidatură să demonstreze că obiectivul întrunește
condițiile descrise de unul dintre primele 5 criterii, în cazul candidaturii pe
criteriul cu numărul 6 trebuind să facă dovada că întrunește suplimentar
condițiile pentru oricare alt criteriu de la 1 la 5. Un element (clădire, grup de
clădiri, așezare etc. vezi descrierea din Documentul 7) poate candida doar
după ce țara membră a convenției în care este localizat l-a anunțat cu câțiva
ani înainte, pe lista tentativelor de candidatură (Tentative list)(art.62, p.23).
Începând din 2010 a fost introdus în proceduri conceptul de Upstream
Process pentru un proces de analiză mai eficient a unor candidaturi mai
provocatoare și mai atipice. În principiu vizează oferirea de consultanță și
suport din partea Comitetului Consultativ și secretariatului UNESCO pentru
23
întocmirea documentației de candidatură înainte de nominalizare. Datorită

rezultatelor obținute începând din 2015 (sesiunea de la Bonn) Upstream
Prosess a fost integrat oficial de către Comitetul Patrimoniului Mondial în
Ghidul Operațional.
Analizaţi următoarele documente:
Document 6. Criteriile culturale stabilite de UNESCO

pentru includerea unui obiectiv în patrimoniul mondial
(UNESCO, 2017, p.25)22
1. Reprezintă o capodoperă a geniului creativ uman
2.Demonstrează un schimb important de valori umane, de-a lungul unei

perioade de timp, sau în cadrul unei arii culturale a lumii, în ceea ce priveşte
dezvoltarea arhitecturii sau tehnologiei, artelor monumentale, planificării urbane sau
designului peisajului.
3. Reprezintă o mărturie unică sau excepţională a unei tradiţii culturale sau a

unei civilizaţii existente sau care a dispărut.
4. Reprezintă un exemplar de excepţie pentru un anumit tip de clădire, un
ansamblu arhitectural sau tehnologic sau peisaj ilustrative pentru (o) etapă/e
semnificativă/e din istoria umanităţii.
5. Reprezintă un exemplar de excepţie pentru o aşezare umană tradiţională,
utilizare a terenului sau a spaţiului marin reprezentativă pentru o anumită cultură sau
pentru interacţiunea umană cu mediul înconjurător, în mod special când a devenit
vulnerabilă sub impactul transformării ireversibile.
6*. Este direct sau tangibil asociată cu evenimente sau tradiţii existente, idei
sau credinţe, cu opere literare sau artistice de excepţională semnificaţie universală.
* Criteriul respectiv este recomandat de către Comisie a se utiliza în conjuncţie
cu alt criteriu.
Doc.7. Conceptualizări şi operaţionalizări UNESCO ale patrimoniului

cultural şi respectiv ale atributelor evaluative ale acestuia (UNESCO, 2017,
Operational Guidelines for the Implementation of the World Heritage Convention):
UNESCO, 2017, Operational Guidelines for the Implementation of the World

22
Heritage Convention.
24
UNESCO (2008, p.13) defineşte operativ drept moştenire culturală (patrimoniu

cultural) următoarele categorii:
- Monumente: lucrări arhitectonice, lucrări monumentale de sculptură şi pictură,

elemente sau structuri de natură arheologică, inscripţii, locuinţe primitive de peşteră
şi combinaţii de trăsături, de excepţională valoare universală din punct de vedere
istoric, artistic sau ştiinţific;
- Grup de clădiri, grup de clădiri separate sau legate între ele care datorită arhitecturii
lor, omogenităţii, sau datorită locului lor în peisaj, sunt de o valoare excepţională din
punct de vedere istoric, artistic sau ştiinţific;
Situri: lucrări realizate de mâna omului sau de natură combinată (în combinaţie cu
elemente naturale), şi areale ce includ situri arheologice de excepţională valoare
universală din punct de vedere istoric, estetic, etnologic sau antropologic.
Peisajele culturale sunt definite drept (UNESCO (2008, p. 14): proprietăţi culturale
şi reprezintă „opera combinată a naturii şi omului”. Sunt ilustrative pentru evoluţia
societăţii umane şi a aşezărilor de-a lungul timpului, sub influenţa constrângerilor fizice
şi/sau a oportunităţilor prezentate de mediul lor natural şi de forţe succesive sociale,
economice şi culturale, atât externe cât şi interne.
„Excepţională valoare universală” (UNESCO, 2008, p. 14) – înseamnă

semnificaţie culturală şi/sau naturală de excepţie – ce transcende graniţele naţionale, şi
prezintă deopotrivă importanţă pentru generaţiile prezente şi viitoare ale umanităţii.
Astfel, protecţia permanentă a acestei moşteniri este de cea mai mare importanţă pentru
comunitatea internaţională ca întreg”. Un obiectiv este considerat a fi de excepţională
valoare universală din punct de vedere cultural, dacă întruneşte cel puţin unul dintre cele
şase criterii (redate în Documentul 6).
„Autenticitate” (UNESCO, 2008, pp. 21-22) – proprietăţile enumerate în cadrul

celor şase criterii trebuie să întrunească condiţia de autenticitate:
(...) Proprietăţile să fie înţelese ca satisfăcând criteriile de autenticitate în dependenţă cu tipul

de moştenire culturală şi contextul lor dacă valoarea lor culturală este în mod onest şi credibil
exprimată prin intermediul unei varietăţi de atribute incluzând: forma şi designul,
materialele şi substanţa, utilitatea şi funcţia, tradiţiile, tehnicile şi sistemul de gestiune,
localizarea şi dispunerea, limbajul, şi alte forme intangibile de patrimoniu; spiritul şi trăirea
şi alţi factori interni sau externi.
„Integritate” ((UNESCO, 2008, pp. 22-23) integritatea reprezintă o măsură a

integralităţii şi gradului de menţinere intacte a patrimoniului cultural şi respectiv
atributelor acestuia. Examinarea condiţiilor de integritate, prin urmare necesită
evaluarea măsurii până la care proprietatea: - include toate elementele necesare pentru
a exprima valoarea universală de excepţie a acesteia; - prezintă o mărime adecvată pentru
a asigura reprezentarea completă a trăsăturilor şi proceselor care acordă semnificaţie
obiectivului; - are de suferit de pe urma unor efecte adverse ale dezvoltării şi sau a
neglijării. In ceea ce priveste acest aspect nu este niciodata prea devreme sa va
familiarizam cu exceptiile de la aceasta regula (vezi si figura 3) facute in cazul unor
obiective listate deja in patrimoniul UNESCO.
(...) Pentru criteriile 1-6 textura fizică a elementului şi sau trăsăturile semnificative
trebuie să fie în stare bună de conservare, impactul procesului de deteriorare fiind sub
25
control; o parte semnificativă a elementelor necesare pentru a acoperi valoarea totală a

elementului trebuie să fie incluse. Relaţiile şi funcţiile dinamice prezente în peisajele
culturale, oraşele istorice, sau alte proprietăţi dinamice esenţiale caracterului distinct al
acestora trebuie de asemenea menţinut.
Începând din februarie 2018 numărul de nominalizări pentru fiecare

țară membră a UNESCO este de 2 nominalizări și totalul de candaturi
examinate anual a fost limitat la 45. De la aceste praguri se acceptă depășiri
în condițiile în care candidaturile vin din partea unor țări cu sub 3 obiective
în inventarul UNESCO sau din categoria naturale și respectiv mixte.
Analizând criteriile UNESCO folosindu-ne de obiectivele incluse deja
în patrimoniul universal dintre obiectivele care au candidat pe criteriul 1, în
plan național au candidat doar bisericile pictate exterior din Moldova
(Voroneț, Sucevița, Moldovița, Probota, Humor, Pătrăuți, Arbore și Biserica
Sfântu Gheorghe din Succeava) datorită tehnicii unice de a prepara și
compune picturile exterioare, reprezentativă pentru ieșirea din Evul Mediu.
Reține atenția faptul că un număr mult mai mic (251 în februarie 2018) de
obiective din listă figurează ca incluse în baza criteriului 1.
Un alt exemplu este reprezentat de monumentele creștine timpurii în
mozaic din Ravena (Mausoleul Galei Placidia (fig.1), Baptisteriul Neonian,
Basilica Sant Apollinaire cea nouă, Baptisteriul Arian, Capela Arhiepiscopală,
Mausoleumul lui Theodoric, Biserica Sfântului Vitalie și Basilica Sant
Apollinaire din Classe). Construite la scurt timp (sec V-VI) după ce Ravena a
devenit capitala Imperiului Roman de Apus, în realizarea lor apar atat
elemente arhitecturale și tehnici specifice artei greco-romane sau apusene
cât și elemente creștine bizantine și asiatice. Majoritatea reprezentărilor
redau evenimentele istorice, politice și religioase cele mai reprezentative
pentru perioada respectivă. Luând în calcul și conceptualizarea UNESCO
despre ce înseamnă excepțională valoare universală (vezi și Documentul 7)
cele 8 edificii acoperă criteriul 1 datorită valorii excepționale a modelelor și
tehnici în mozaic, existând argumente pentru intrunirea și a următoarelor 3
criterii întrucât frescele în mozaic din Ravena reprezintă cele mai bine
conservate edificii realizate în acestă tehnică din Europa, Baptisteriul
Neonian reprezintă cel mai caracteristic (și totodată cel mai complet) astfel
de edificiu paleocreștin, Mausoleumul lui Theodoric reprezintă un edificiu
unic din perspectiva valorii arhitecturale iar Capela Arhiepiscopală
reprezintă singurul edificiu ortodox construit în perioada domniei acestui
rege ostrogot după căderea Imperiului Roman de Apus. Frescele înfățișând
teme creștine prezente în baptisteriul arian constituie cele mai caracteristice
26
Fig. 3 Zidurile
castelului din
Monterosso al Mare
(Le cinque terre,
UNESCO)
Cu toate ca regiunea
Cinque terre (alaturi de
Portovenere si insulele)
a intrat in patrimoniul
UNESCO intrunind
criteriile II, IV si V –
deci nu castele in sine
ca obiective - ramane
extrem de
chestionabila din
perspectiva conditiilor
de integritate si
autenticitate (Doc 7),
prezenta in zidurile
castelului si turnurile
acestuia a mormintelor
incepand cu sfarsitul
secolului XIX. P
perimetrul castelului
este in intregime (foto
sus) ocupat de
morminte pana
inclusiv in interiorul
bastioanelor, iar
prezenta unor
morminte inclusiv din
anii 2000, insemnand
mult dupa inscrierea
zonei in patrimoniu umanitatii (1997). Dovedesc ca procesul de “inhumarea” continua.

Dincolo de particularul mod de a organiza mormintele pe verticala se pot observa in imagini
cum practic fiecare zid de incinta sau separatie a fost utilizat ca suport vertical pentru
morminte (in stanga sus se observa urmele pe sectorul nordic intr-o scurta portiune
degajata, majoritatea covarsitoare a zidurilor sunt incastrate cu morminte insa). Conform
descrierii din ghidul elaborat de autoritatile locale pentru Le Cinque terre, aceeasi
suprapunere intre perimetrul cimitirului si cel al castelului exista si in cazul castelului din
Riomaggiore (nedisponibil pentru vizitare in 2018).
reprezentări din perioada acestei facțiuni religioase eretice. Construită în
timpul lui Iustinian, Basilica Sfântului Vitalie reprezintă cea mai
reprezentativă creație de artă bizantină din Italia deși combină în realizarea
ei și elemente vestice și elemente bizantine.
În ceea ce privește criteriul 2, majoritatea obiectivelor care au
candidat pe acest criteriu au întrunit concomitent și alte criterii precum
situația Medinei din orașul Fes (Maroc) sau Coasta Amalfitană, care a întrunit
27
concomitent și criteriile 4 și 5.
Folosindu-vă de documentele date publicității în presă, cele puse la
dispoziție prin căutare avansată pe site-ul unesco.org pentru
candidatura complexului brâncușian de la Târgu Jiu pe criteriul 1, de
două ori respinsă de ICOMOS-UNESCO până în prezent, încercați o
posibilă explicație pentru acest eșec. Ținînd cont de argumentul tehnic
oferit de ICOMOS și anume acela a imposibilității delimitării fizice a
perimetrului datorită întretăierii axei monumentelor cu o linie de cale ferată, dar
și imaginile din figura 4, comentați pe scurt acest argument, folosindu-vă de
informațiile disponibile despre aceste obiective incluse în patrimoniul UNESCO.
Dincolo de modul caracteristic coastelor mediteraneene în care

așezările se adaptează reliefului abrupt (așezările stup –Figura 5) sau
practicile agricole la fel de versatile peste timp (culturi terasate, pomi
fructiferi), din punct de vedere arhitectural acestă coastă reflectă atât istoria
zbuciumată cât și influențele asiatice frecvente la care a fost supusă datorită
numeroaselor invazii și stăpânirii, mai ales sarazine.
Patru sute optsprezece obiective culturale au candidat sau întrunit
criteriul 3. Dintre obiectivele care au candidat în România pe acest criteriu
fac parte și monumentele dacice de la Oraștie ce reprezintă într-adevăr,
ansamblul cel mai complex care oferă o perspectivă asupra modului în care
concepeau dacii lumea și universul, religia și ordinea socială. Având în vedere
puținele urme de așezări dacice existente și mai ales faptul că doar la
Grădiștea Muncelului apar elemente constructive care în mod cert nu țin
doar de locuire, acest complex reprezintă exemplul cel mai reprezentativ de
dovadă unică a unei civilizații care a dispărut. Cel de-al doilea obiectiv este
reprezentat de Cetatea de la Sighișoara, unul dintre puținele exemple din
Europa de cetate medievală locuite continuu din Evul Mediu.
Încă din 1979 Abația Sfântului Arhanghel Mihail și așezarea apărută
în jurul abației pe insula Mont-Saint-Michel (Fig. 6) au fost nominalizate și
incluse în patrimoniul UNESCO. Abația construită inițial în stil romanic și
reconstruită datorită distrugerii într-un gotic flamboyant, reprezintă o
soluție unică de adaptare atât la relieful stâncos, cât mai ales la regimul
mareic amfibiu al coastei. În perioada mareelor înalte înălțimea pe care este
amplasată mânăstirea se transforma în insulă iar accesul era posibil doar cu
ambarcațiuni, în timp ce în momentele de maree reduse zona înconjurătoare
ce o despărțea de uscatul ferm, devenea o zonă mai degrabă de mlaștină decât
de nisipuri ”mișcătoare” dificil de traversat. Pentru multe secole, pelerinii au
văzut supraviețuirea în timpul traversării pedestre a acestei zone mlăștinoase
până la abație, drept o adevărată probă a virtuții (versus păcătoșeniei lor) și
28
era considerată parte din pelerinajul la Sfântul Arhanghel Mihail el însuși

considerat un adevărat justițiar.
Fig. 4. Lavaux (UNESCO). Culturile terasate de viță de vie figurează pe lista obiectivelor
culturale incluse în patrimoniul UNESCO al Elveției. Zona protejată este traversată longitudinal
pe câteva zeci de km de mai multe linii de cale ferată de mare viteză ce leagă Laussane de
Montreaux. Ambele imagini sunt realizate pe trasee turistice tematice culturale auto-ghidate
propuse turiștilor pentru a fi parcurse pe jos. În imaginea de jos se observă în plan îndepărtat
un panou utilizat de regulă pentru interpretarea culturală, în acest caz, porțiunea de traseu
tematic parcursă de-a lungul căii ferate a fost presărată cu astfel de panouri cu texte literare sau
citate celebre probabil pentru a atenua impactul vizual deloc turistic.
Cu toate că se află la contactul cultural dintre Normandia și Bretania,

Mont Saint-Michel a reprezentat un element original atât sub aspectul
soluțiilor constructive, cât mai ales ca mod de viață adaptat la condițiile
extreme și particulare comparativ cu cele doua zone de uscat propriu-zis.
Diferențele au rezultat atât datorită rigorilor impuse de viața monastică
puținelor locuințe ce s-au stabilit în jurul acesteia, cât și datorită faptului că
29
în anumite perioade de timp s-a aflat sub stăpânire sau administrație diferită
de uscatul propriu-zis. Această originală ”civilizație” ce s-a adaptat unor
condiții dificil de suportat (figura 6) chiar și pentru perioada modernă cu
toate facilitățile tehnice, a supraviețuit perioadei medievale și moderne când
uscatul nu era o zonă sigură (strategie pe care au utilizat-o și venețienii în
exact aceeași perioadă a popoarelor migratoare) folosind ca strategie de
Fig. 5. Costiera Amalfitană (Italia, UNESCO).

Sus: vedere spre Golful Sarazinilor din Positano - o așezare de tip stup. Jos: Amalfi. Cel
mai important centru strategic și comercial pentru mai multe secole la sud de Napoli.
30
Fig. 6. Mont Saint

Michel.
În prim planul
fotografiei de sus se afla
noul pod de acces
dinspre sud (ce urma să
fie utilizat începând din
2015, în timp ce accesul
se făcea încă pe vechea
cale de acces,
innundabilă la maree
inaltă). Podul este
realizat deasupra
nivelului maxim atins
de maree în zonă, dar
mai ales prevăzut
pentru a asigura accesul
în momentul
transformării zonei
într-o insulă
permanentă (decizie
care de asemenea pare
sa violeze principiile
pastrarii autenticitatii si
specificitatii
interactiunii asezare -
mediu mai ales in cazul
criteriului 5).
În cadrul din
mijloc este surprinsă
limita estică a zonei
locuite la începutul fazei
de flux. Se pot observa
lucrările de consolidare.
Amestecul de
nisipuri și mlaștini ce
separă la nord insula de
restul uscatului apare în
imaginea de jos.
apărare insula înconjurată de mlaștini care făceau aproape imposibil accesul

pentru a o cuceri. Comunitatea din St Michel s-a menținut atât timp cât
funcția de apărare și vremurile istorice neprielnice au existat la rândul lor. În
prezent, în vremuri de pace, insula nu este locuită permanent, prinzând viață
doar în sezonul turistic când resursa umană ocupată în turism sau lucrările
31
de restaurare și mentenanță, de cele mai multe ori optează pentru formula

deplasării diurne pe insulă.
Figura 7. San Gimignano (Toscana) Așezarea a intrat în patrimoniul UNESCO

datorită conservării prototipului de locuință cu turn de până la 50 m înălțime în care
familiile cu putere politică și socială se întreceau în perioada Evului Mediu din dorința de
a-și afirma bunăstarea și puterea.
Pe criteriul 4 au candidat un număr mare de obiective culturale din

listă (562). Din România înafara obiectivelor enumerate la criteriul 3 care
întruneau și condițiile pentru criteriul 4, se adaugă bisericile de lemn din
Maramureș (ca prototip de clădire reprezentativă pentru cultura tradițională
maramureșeană) și bisericile fortificate săsești din Sud-estul Transilvaniei.
Acestea din urmă, prin combinația de elemente de apărare preluate din
soluțiile constructive folosite de-a lungul secolelor în aria respectivă,
reprezintă la rândul lor, arhetipuri contructive pentru o civilizație pe cale de
dispariție în forma ei autentică.
Ca și în cazul bisericilor fortificate săsești menite să protejeze
comunitățile și să asigure adăpostul și supraviețuirea membrilor
comunităților lor în interior în prioadele numeroaselor invazii și atacuri, și
în cazul altor așezări din Europa apar adaptări constructive unice cu rol de
apărare sau dimpotrivă, de afirmare socială, cum sunt locuințele turnuri ale
localității medievale San Gimigniano (figura 7). Așezare amplasată de-a
lungul unor importante drumuri comerciale ce traversau Toscana dinspre
32
centrul Europei în drum spre Napoli și Roma sau dinspre Florența (Via
Francigena) și care i-au facilitat dezvoltarea economică și socială, dar în
același timp a avut o poziție expusă, dezvoltarea economică făcând-o și o
țintă atractivă pentru atacuri. Așezarea s-a remacat în mod special prin
această particularitate constructivă, prin care familiile negustorilor și
nobililor care au jucat un rol social și politic împortant în așezare, au ales să-
și exprime bunăstarea și puterea politică și socială. Un număr de 72 de
locuințe prezentau un astfel de turn (figura 7) care putea atinge și 50 de metri
înălțime. În Evul Mediu însă, aceste turnuri înițial cu funcție estetică și
socială, au devenit utile datorită posibilității de supraveghere a drumurilor și
zărilor care le-a permis cel puțin să anticipeze atacurile cel puțin mai
devreme decât alte așezări din zonă în aceeași perioadă. Dar poate cel mai
celebru exemplu de construcție unică ilustrativă pentru perioada și civilizația
care l-a construit îl constituie marele zid chinezesc (fig 8).
Pe criteriul numărul 5 figurează mai puține obiective culturale (154)
decât pe celelalte criterii, din România figurând doar centrul istoric al
Sighișoarei. Unul dintre cele mai ilustrative exemple de așezare adaptată în
integralitatea ei la condițiile istorice folosindu-se de cadrul natural de care a
dispus, îl constituie Veneția. Primul nucleu al așezării a fost stabilit în anul
421 (după alte surse mai târziu, neexistând atestări documentare), la nord de
amplasamentul actual, pe insula Torcello datorită refugierii populației din
Câmpia rodnică a Padului din fața valurilor de longobarzi și huni (conduși de
Atila Hunul). Folosirea unei insule mlăștinoase aflată la distanță de țărm
pentru întemeierea unei așezări denotă clar faptul că în acestă perioadă a
”măturării” continue a spațiului european de către valurile populației
migratoare, uscatul nu era considerat suficient de propice pentru locuire.
Pentru mai bine de patru secole, venețienii (atestați ca denumire doar
începând cu secolul X) au prosperat la adăpost de ravagiile provocate de către
valurile de migratori locuind in interiorul lagunei. Dar cum nicio cetate
prosperă nu rămânea neobservată și râvnită de către invadatori, acest prim
nucleu de așezare a fost invadat pe mare, prin intermediul corăbiilor, în anul
910. Venețienii au fost nevoiți să își caute alt amplasament mai bine apărat
pentru a-și continua existența. Cel puțin legendele orale susțin că și-au
propus să mute amplasamentul așezării într-o zonă mlăștinoasă, în care
adâncimea apei să fie ușor mai mare decât înălțimea unei persoane călare,
pentru a zădărnici atacurile migratoare de pe uscat, dar insuficient de adâncă
și mlăștinoasă pentru ca orice ambarcațiune mai mare să se împotmolească
la o distanță rezonabilă. Acest amplasament a fost găsit la momentul
strămutării celebrei așezări din lagună pe actualul amplasament într-o altfel
33
de configurație a
țărmului și a
depozitelor de
aluviuni.
Așa se explică faptul
că în condițiile în
care restul statelor
europene se
adaposteau în cetăți
și castele (cu ziduri
foarte groase, înalte,
bine apărate și fără
intrări sau orificii
masive la înălțimi
mai mici de 3 m), în
Veneția înfloreau
artele și arhitectura,
clădirile erau
ornamentate cu foiță
de aur (palatul Santa
Sofia cunoscut drept
Ca D' Oro) iar
palatele pline de
mărfuri și
ornamente venite
din Asia aveau
intrările la nivelul
apei canalelor.
Această poziționare a
locuințelor pe piloni
de lemn bine bătuți
Fig. 8. Marele zid chinezesc. Trecatoarea
în sol la o adâncime
Juyongguan. Una dintre cele mai spectaculoase sectoare suficient de mare
(supranumita “cea mai magnifica trecatoare din lume”) din (tehnică utilizată și
perspectiva utilizarii terenului si a solutiilor de aparare.
Constituind cea mai accesibila trecatoare catre capitala pentru
în prezent), în
invaziile dinspre nord, zidul utilizeaza portiunea cea mai dificil combinație cu apa
accesibila a trecatorii si prezinta doua randuri de ziduri de sărată care în loc să
aparare in acest sector (nordic si sudic) dotate cu turnuri
citadela, poarta-baraj catre sud (in planul indepartat al
distrugă lemnul îi dă
imaginii) si o intreaga garnizoana stationata in incinta creata o rezistență
de acestea. apreciabilă, a făcut
34
Figura 9 Matera (Italia). Sasso Caveosso. Privirea asupra ravenei calcaroase în

versanții căreia cavitățile existente au fost adaptate pentru locuire. (jos:) Imagine de
ansamblu asupra unei locuințe troglodite cu o încăpere centrală separată printr-o laviță
pentru păstrarea proviziilor alimentare și frământarea pâinii, de alveola în care țineau
animalul cel mai valoros – calul sau măgarul, și către interior separată de un dulap pentru
stocarea grăunțelor pentru animale de restul cotețelor de găini sau capre.
35
Fig. 10
Matera.
Organizarea
spațiului in
primul
mileniu, în
comunitățile
rupestre din
Sasso
Caveoso
(dupa Rota,
2016, p.26)
posibilă dezvoltarea unei adevărate civilizații bazată pe comerț și

meșteșuguri aparte, care ulterior a permis artelor și arhitecturii să ia un avânt
fără precedent în Europa.
Italia, în sine un adevărat tezaur de obiective culturale de inestimabilă
valoare universală (48 culturale și 5 naturale), pare să dețină două din cele
mai notorii exemple de așezări care se adaptează, utilizează și interacționeză
într-o manieră unică cu mediul înconjurator marin (cazul Veneției) sau
relieful calcaros prin celebrele Sassi (Matera), pentru a-și asigura
supraviețuirea. Cel de-al doilea element de pe lista Italiei pe criteriul 5 este
reprezentat de mai puțin celebrele cartiere (sassi) de locuințe și biserici
rupestre din Matera (fig. 9-10) Așezarea a candidat pentru includerea în
UNESCO întrucât modul în care locuințele sunt construite parțial utilizând
cavitățile existente în versantul calcaros al râului (Fig. 9), parțial construite,
bisericile rupestre și maniera de a-și organiza spațiul rezidențial și public dar
și culturile agricole (fig. 10), poartă o dovadă unică pentru acest tip de
viețuire, așezarea fiind locuită continuu din neolitic, doar Petra la nivel
global, fiind locuită dintr-o perioadă anterioară Materei. Locuind în aceste
peșteri semi-construite până în anul 1957 (fig 7) dar păstrând și în restul
cartierelor denumite Sasso Barissano și respectiv Sasso Caveosso un aspect
36
caracteristic așezărilor stup din primele secole creștine. Acesta este și motivul
pentru care Matera reprezintă platoul favorit al unui număr impresionant de
filme care redau evenimentica descrisă în Vechiul și Noul Testament dar și
din perioadele istorice mai recente.
„Toate obiectivele turistice au la bază un element ce le demarcă drept
locuri extraordinare. Procesul de demarcaţie între ordinar şi extraordinar e
Fig. 11. Place Royale (Quebec, Canada), alături de Rue Petite Champlain
reprezintă un element al patrimoniului UNESCO aparte întrucât nu conservă un
fragment de așezare așa cum s-a menținut acesta peste timp ci o reconstrucție
integrală a aproape tuturor clădirilor la aspectul secolelor XVIII-XIX respectând
tehnica, arhitectura, materialele și aspectul clădirilor inițiale al acestui prim
nucleu de locuire european în Canada. La sfârșitul secolului XIX și începutul
secolului XX acestă zonă era ocupată de depozite portuare și clădiri în ruină care
au fost complet demolate și reconstruite atent începând cu 1957 (reconstrucția a
fost finalizată în anii `80, din 1986 devenind element de patrimoniu UNESCO).
În dreapta pieței se află Centrul de interpretare a patrimoniului cultural
quebechez. În stânga imaginii: ulița Filles du roi ce comemorează politicile
demografice practicate de către Ludovic al XIV lea pentru a popula proaspăt
înființata colonie prin care debarcau în Quebec cu o dotă din partea regelui, toate
femeile care, datorită condiției materiale precare, nu își găseau un soț în Franța și
acceptau astfel să se stabilească în proaspăt creata colonie și să devină, datorită
dotei regale,”fiice ale regelui” perfect eligibile în acest nou context.
37
consolidat prin codurile extraordinare şi rutinele turistice.” (Rojek în Rojek

şi Urry, 2006, p. 70)
”Sunt două mituri în legătură cu fotografia: mitul vechi conform căruia
fotografia spune adevărul și noul mit conform căruia nu spune
adevărul.”(Sekula, 1984 în , 2018).
Tabel 2. Încărcătura zonală a obiectivelor culturale şi mixte (şi comparativ)

incluse în patrimoniul mondial UNESCO (Sursa UNESCO.org februarie 2018)
Zona Culturale Naturale Mixte Total
Africa 51 37 5 93
Statele Arabe 74 5 3 82
Asia şi Pacific 178 64 12 254
Europa şi
America de 434 64 10 508
Nord
America Latină
97 38 5 140
şi Caraibe
Total 834 208 35 1077
Pe baza fişei suport Cum scriu un reaction-paper? realizaţi o

analiză critică (reaction paper) a unui articol despre turismul
de patrimoniu, la alegere, din următoarele jurnale accesibile
on-line de la biblioteca facultăţii: Annals of Tourism
Research, Journal of Hospitality and Tourism, Journal of Travel Research
sau a unui articol dintr-o revistă de specialitate sau ziar dacă subiectul vă
captează atenţia.
Recomandări bibliografice suplimentare:
1. Richards, G., (2007), Cultural Tourism: Between

Autenticity and Globalisation, Cultural Tourism: global and
local perspectives, Haworth Press, pp. 25-39.
2. McKercher, B., Du Cros, H.(2002), The Cultural
Tourism Market: A Cultural Tourism Typology, Cultural tourism:
38
the partnership between tourism and cultural heritage, Harworth

Hospitality Press, pp. 135-153.
3. Leask, A., Fyall, A., 2006, Introduction to World Heritage Sites, în
Managing World Heritage Sites Ed. A. Leask, A.Fyall, Elsevier, pp. 1-
5.
4. Leask, A., World Heritage Site designation în Managing World
Heritage Sites Ed. A. Leask, A.Fyall, Elsevier, pp. 5-19.
5. Lovell, J., Bull, Ch. (2018), Contemporary Geography of Leisure,
Tourism and Mobility, Authentic and Inauthentic Places in Tourism,
Routhledge New York.
6. Cocean, P. (2006), Turism cultural, Presa Universitară Clujeană, pp.
81-100.
7. Timothy, D., Nyaupane, G. (2009), Heritage tourism and the less-
developed world, Cultural Heritage and Tourism in the Developing
World, 2009, Routledge, pp. 3- 19.
8. Timothy, D., Nyaupane, G. (2009), The politics of heritage, pp. 42-
56.
9. Timothy, D., Nyaupane, G. (2009), Heritage tourism and its
impacts, pp.56-69.
Consultaţi şi publicaţiile periodice UNESCO World Heritage Series
disponibile la: http://whc.unesco.org/en/series/
39
Interpretarea culturală. Experiența turistică a vizitatorului

cu patrimoniul cultural tangibil
În prezent, ideea de a activa în industria turismului cultural, de la a fi
membru al unei echipe desemnată instituțional să proiecteze strategii de
amenajare și exploatare turistică a unor resurse culturale și până la a ocupa
un simplu post în lanțul de prestare a unor servicii turistice (ghid, animator
turistic etc.), nu mai poate fi concepută în absența familiarizării cu
conceptele și principiile interpretării patrimoniului cultural. Principiile
interpretării trebuie respectate atât în proiectarea și realizarea amenajărilor
turistice sau a strategiilor de exploatare și promovare a unor obiective de
patrimoniu sau trasee
turistice tematice culturale,
cât și pe parcursul unor
prestații turistice în sine.
Simpla punere în contact a
turiștilor cu obiectivele
turistice culturale, cu
artefactele moștenite din
diferite civilizații – uneori
indiferent cât de grandioase
ar fi fost aceste civilizații – nu
(mai) provoacă efectul
scontat în rândurile turiștilor
în cadrul turismului
contemporan de masă (Vezi
și LP5: Tipologii ale
profilului cultural al
turistului consumator de
cultură). Această simplă
punere în contact a unor
turiști mai puțin
consumatori de cultură, cu
locațiile sau ruinele unor
importante vestigii ale
Fig. 12. Pick-up point pentru Turul antichității, în condiții de
fantomelor – un traseu tematic cultural al oboseală, temperaturi
principalelor locații ale execuțiilor publice prin ridicate, monotonie a
Vechiul Quebec. În dreapta: La Fresque des traseului și a unei slabe sau
Quebecois un proiect de visual heritage necorespunzătoare
interpretation în situl UNESCO
amenajări sau exploatări
40
turistice poate produce în rândul unor turiști reacțiile anecdotice raportate

de către însoțitori sau ghizi de ”Hmm. Ce să fie? Alte pietre de alți 5 euro!”
spre revolta celor conștienți de semnificația acestor artefacte. Reacțiile
ingenue de acest tip ne aduc frontal în contact cu realitatea absenței
interpretării culturale în astfel de deplasări (dar și amenajări) în scop turistic
și prin aceasta, a neglijenței sau necorespunzătoarei pregătirii profesionale a
celor responsabili.
Fig. 13.
Musee de la
Civilisation
(Quebec)
Galeria
dedicată
patrimoniului
cultural
aborigen
sectiunea
„hands-on”
unde
experiența
vizitatorilor
este îmbogățită
prin două
strategii: echipamente multimedia care re-creează spații dispărute prin intermediul

realității augmentate, a filmelor 3D, a proiecțiilor video, a podcasturilor etc. dar și
reconstruirea unor elemente de viață dispărute din materiale similare celor utilizate
de aborigeni și care permit turiștilor să le folosească, să le analizeze și să le aprecieze
pe cont propriu funcționalitatea (precum cortul din stânga figurii în care vizitatorii
au acces și condiții de relaxare)
Dacă până nu demult se miza mult prea mult pe valoarea în sine a unor situri
arheologice sau artefacte istorice (și culturalizarea asiduă a turistului
înaintea deplasării), pentru a mai acorda atenție manierei de exploatare
turistică23, modificările paradigmatice la nivelul fenomenului turistic bazat
pe resursele culturale24 dar și progresul tehnologic25 fac imperios necesară în
23de la interpretare culturală până la mijloace tehnice de a recrea atmosfera și semnificația

unor civilizații sau culturi grandioase.
24 Revedeți LP1 pentru o trecere în revistă a principalelor provocări.
25 A se vedea aplicațiile și echipamentele de realitate augmentată, video și audio-guide-urile
bazate pe determinare GPS a orientării turistului tip Liberty-guide etc. unele larg utilizate deja
în cadrul unor situri istorice. Pentru o mai amplă documentare urmăriți edițiile expoziționale
41
prezent interpretarea acestor resurse. Hems și Blockley încă din 2006 (p.3)
atrăgeau atenția asupra faptului că ”Provocarea aici constă în a găsi căi de a
recrea și explica contextul istoric mai larg, plin de semnificații, conținut sau
aflat dincolo de structurile formale anterioare propriu-zise ale
monumentelor, ruinelor, castelelor sau caselor monument istoric și
peisajelor. (...) Intenția este (...) aceea de a da naștere unei provocări la
nivelul reprezentărilor preconcepute și de a încuraja o mai mare implicare
(n.n. a turiștilor) sau cel puțin posibilitatea de a duce lucrurile la un alt nivel.
Mijloacele de a
realiza acest
deziderat pot fi unele
temporare – precum
un
proiect artistic sau
teatrul pentru
comunitate,
povestirile sau
reenactmentul – dar
pot constitui de
asemenea, alte
Fig. 14. Musee de la Civilisation (Quebec). maniere prin care să
Galeria multimedia dedicată recreării spațiului trăit conștientizăm
contemporan al Quebecului existența altor
perspective despre
semnificațiile obiectivelor – cele ale vizitatorului și nu cele ale arheologului,
ale istoricului arhitectural și de a promova noi forme de a înțelege și de a
implica vizitatorul” (Hems și Blockley, 2006, p.3).
Interpretarea, în înțelesul său restrâns de interpretare a
patrimoniului cultural moștenit, poate fi definită drept o manieră de a
comunica unor vizitatori valoarea, semnificația și interesul pe care îl prezintă
patrimoniul moștenit, o activitate de învățare prin intermediul căreia sunt
comunicate poveștile și ideile din spatele patrimoniului prezentat, ce
provoacă audiența să gândească ea însăși, să-și formeze propria înțelegere
asupra ce înseamnă acel patrimoniu pentru ei (Heritage Lottery Fund,
2013). Interpretarea într-un sens mai larg, desemnează ”orice activitate ce
are ca scop creșterea conștientizării de către public a valorii resurselor
Archaeovirtual din cadrul Mediterranean Exchange of Archaeological Tourism (BMTA) și

sugestiile de la sfârșitul lucrării practice.
42
naturale, culturale și istorice și sporește înțelegerea acestora. (...) Prin

resursă de patrimoniu înțelegând un obiectiv, un serviciu, eveniment,
tur, produs, meșteșug, drum tematic, comunitate sau peisaj ce a fost
desemnată oficial (n.n. ca având valoare turistică și urmând să fie amenajată
și exploatată turistic” (Lancaster County Planning Commission, 2008, p.1)
Interpretarea unei resurse turistice culturale, de la proiectarea
demersului până la interpretariatul cultural al resursei în cadrul contactului
propriu-zis al vizitatorilor cu resursa, poartă denumirea de planificare
interpretativă a patrimoniului (planning interpretativ). De asemenea,
interpretarea face la rândul său parte dintr-un demers mai amplu, ce include
marketingul (destinat vânzării unui produs de patrimoniu), informarea
turiștilor (în legătură cu ce anume este de făcut și văzut în obiectiv) și
orientarea (ajută vizitatorii să găsească diverse elemente în sit) (Heritage
Lottery Fund, 2013).
Analizați următoarele recomandări practice în legătură cu proiectarea
interpretării culturale:
”Sintetizat, interpretarea trebuie realizată în așa fel încât, să

reușească să atingă următoarele obiective:
- Să capteze atenția audienței;

- Să furnizeze o conexiune între patrimoniul moștenit și
experiențele personale ale oamenilor – faceți-o să fie
relevantă!
- Să fie plăcută, interesantă și plină de semnificații;
- Să fie bine organizată/structurată, ușor de utilizat și înțeles;
- Să satisfacă nevoile unei audiențe variate;
- Să prezinte o temă sau idee de comunicat clară.”
(Heritage Lottery Fund, 2013, p.3)
Ulterior imaginați-vă că sunteți ghidul unui grup de de adolescenți

englezi și vă aflați la punctul de intrare (figura 15) în obiectivul
Cetatea Poienari (Argeș, ctitoria lui Vlad Țepeș). Folosindu-vă de
detaliile furnizate de imagine (principalele metode de tortură și
execuție utilizate în vremea lui Vlad Țepeș - în stânga imaginii se
află, de asemenea, o spânzurătoare și un butuc pentru execuții prin
decapitare) alcătuiți o succintă introducere interactivă în prezentarea sitului istoric
(maximum o jumătate de pagină) în care să respectați toate recomandările de mai
sus. Analizați reciproc cu colegul respectarea acestor principii, adevărul istoric,
acuratețea exprimării și pragmatismul textului.
Amenajarea turistică a siturilor arheologice sau a muzeelor ce

prezintă publicului în special artefacte culturale (fig. 13-14,16) a fost
dezvoltată până la un punct al creării de experiențe turistice fără precendent.
43
Clasica sintagmă
specifică progresului în
domeniul turismului
care amintește cât de
imperioasă este
menținerea pasului cu
dezvoltarea de vârf ”Do
or die!” este mai
valabilă ca niciodată:
de la tendința de
generalizare a
echipamentelor de
realitate augmentată
care permit
vizitatorului să
navigheze printr-un sit
vizualizând cum arătau
construcțiile în
perioada de apogeu al
dezvoltării civilizației
în cauză26 și până la
tururile de scuba-
diving care permit
interpretarea unor
Fig. 15. Punctul de acces de la baza obiectivului locații precolumbiene
turistic Cetatea Poienari (Argeș, ctitoria lui Vlad submerse sau a
Țepeș) conquistadorilor
(pentru o trecere în
revistă a progresului și provocărilor în exploatarea turistică vezi Scott Ireton
et al., 2014).
In acelasi timp, unele muzee de provincie din zone turistice notorii
ale Europei se lupta cu bugete modeste si mentin un tip de interpretare
culturala bazata pe expunerea de artefacte (situatia majoritatii muzeelor din
Romania) sau cel mult a mulajelor de gips in marime naturala cum este
exemplul Musee de la boulangerie din Bonnieux (Provence, Franta)(fig. 16)
amenajat intr-o cladire care a functionat ca atelier de paine pana la sfarsitul
26
pentru o permanentă menținere la curent cu progresul în domeniul acestor
aplicații urmăriți spre exemplu Mediterranean Exchange of Archaeological
Tourism - BMTA
44
secolului XIX.
Fig. 16 Musee de la boulangerie (Bonnieux, Provence)
Trecând în zona de limită între amenajare și exploatare turistică,

interpretarea patrimoniului poate fi transpusă în două moduri:
interpretare in vivo27 și respectiv, interpretare proiectată28 (pentru
a evita termenul, frecvent utilizat în sens peiorativ, prin contrast,
interpretare moartă29) (Howard, 2003, p.260). Utilizarea ghizilor, a
animatorilor turistici, a reenactmentului și a teatrului comunitar reprezintă
principalele maniere de a pune în aplicare interpretarea in vivo.
Interpretarea proiectată constă în a apela la o serie de mijloace
tehnice de amenajare, informare turistică și auto-ghidaj precum: panourile
și expozițiile interpretative, flyerele, etichetele, filmări video/slide-show,
sisteme IT, sisteme audio, muzică, figuri de ceară, modelări etc. pentru a
readuce la viață și a recrea în mintea vizitatorului o realitate apusă,
reprezentată în prezent prin artefacte rămase (ruine, construcții, obiecte etc.)
(Howard, 2003). În acestă direcție de îmbunătățire a experienței
27
(în orig.) live interpretation.
28
(în orig.) designed interpretation.
29
Joc de cuvinte mai degrabă posibil în limba engleză (în orig. dead interpretation).
45
vizitatorului cu obiectivul
cultural posibilitățile de
dezvoltare sunt practic
nelimitate, mai ales prin
intermediul realității
augmentate. Primii pași s-au
făcut prin intermediul
planșelor și panourilor
interpretative.
Fig. 17-18. Fațada Hotelului
Parlamentului (Quebec)
(lateral). Turiști studiind
panourile de interpretare
proiectată a fațadei care explică
figurinele fațadei și cele prezente
în grupul statuar ce ornează
fântâna (jos)
. Arhitectul hotelului Eugene-
Etienne Tache a gândit clădirea
(finalizată în 1886) ca un tribut
adus figurilor memorabile care au
marcat istoria franceză a
poporului canadian și a prevăzut
46
astfel, fațada cu o serie de statuete emblematice, el fiind și cel care a formulat și

deviza quebechezilor: ”Je me souviens” .
Datorită valorizării pe care canadienii (vârf de lance fiind partea francofonă)

o acordă moștenirii culturale ancestrale și a accentului pe care îl pun pe istorie și
patrimoniul cultural moștenit în formarea identității proprii în transformă automat
în unul dintre cele mai avansate și complexe modele de bune practici în materie de
interpretare culturală, amenajare și exploatare turistică a resurselor culturale.
Doc. 8. Planificarea interpretării proiectate (Howard , 2003, pp.

260-263)
”În principal, sarcina de a interpreta poate fi gândită în trei faze:
strategică, tactică și executivă. Strategia ține de domeniul managerului și
responsabilului cu interpretarea, execuția stă în mâinile proiectantului și tactica
reprezintă o arie de cooperare. Lanțul strategic stabilește parametrii largi. Ce
trebuie interpretat și pentru cine? Cea mai mare parte din acestă sarcină constă în
preocuparea de a decide care parte a patrimoniului conservat va fi expusă sau
interpretată și cu ce scop. Anumite elemente pot fi prea fragile, sau prea ușor
erodabile pentru a încuraja prea multe vizite. Pot apărea probleme de securitate
sau drept de proprietate. Aceste situați pot apărea în cazul oricărui tip de
patrimoniu. Într-o clădire, o scară poate fi prea îngustă sau nu suficient de solidă;
într-un parc natural, un ecosistem (precum cel de dune) poate fi prea fragil sau
animalele pot fi prea sfioase; într-un muzeu anumite artefacte se pot dezintegra
dacă sunt aduse la lumină, multe cărări nu permit decât accesul câtorva persoane.
(...) Faza tactică presupune implicarea proiectării. A nu implica proiectantul
reprezintă o pierdere considerabilă de bani și pregătire a designerului, și cu toate
astea, în domeniul patrimoniului asta se întâmplă tot timpul. În Marea Britanie
formarea unui masterand în design implică în prezent, multă cunoaștere, dincolo
de abilitatea tehnică necesară să produci desenul corespunzător. Proiectantul este
format să cunoască nivelele de lectură și lecturabilitate, dacă este mai potrivită
utilizarea unui slide-show sau a unui film video și de ce anume, maniera de
prezentare a unei expozziții și semnalizări, cât și despre costurile și execuția
produsului final. Dincolo de toate aceștia sunt formați să fie creativi și să imagineze
soluții imaginative. (...)
Panourile și planșetele interpretative (fig 17-18 și 19-20) sunt aproape

o prezență clasică la orice obiectiv cultural, în majoritatea ocaziilor amplasate
în aer liber, uneori chiar în plin peisaj (mai ales sub forma panourilor
interpretative panoramice) în încercarea de a familiariza și orienta în mod
eficient turistul cu tot peisajul aflat în câmpul vizual, cum este situația
culturilor de viță de vie din regiunea Lavaux (malul nordic al lacului Lehman)
incluse pe lista patrimoniului UNESCO din figura 19. Fiind un sit foarte vast
și aflat la mare depărtare de centrele de informare turistică prezintă o
47
Fig. 19. Lavaux. Interpretare culturală proiectată în culturile de viță de

vie de pe malul nordic al lacului Lehman sub forma planșetelor
panoramice (sus) și a plăcuțelor interpretative (jos) care explicau stuctura
geologică și pedologică formată pe morena glaciară care dau specificul
vinurilor din regiune.
interpretare proiectată destul de bine pusă la punct ce permite turistului care

nu a optat să le viziteze cu un ghid programat să aibă o experiență suficient
de complexă. De la traseele recomandate și bine semnalizate pentru
48
Fig. 20 Bonnieux (Provence) Utilizarea planșetelor panoramice. Un tanar cadru

didactic aflat cu elevii in excursie ii ajuta sa recunoasca dupa planseta pozitia celui mai inalt
varf muntos de la orizont: Vf. Ventoux facand legatura intre orizontul de cunostinte al
micutilor despre Turul Frantei la ciclism si prezenta acestui varf pe circuit.
parcurgerea pedestră însoțite de panourile și plăcuțele interpretative (fig 19)

și până la traseele recomandate cu trenulețul pentru turiști care se sfârșesc
cu o degustare.
In ultima perioada, se obisnuieste din ce in ce mai frecvent ca
informatia furnizata de panourile de interpretare culturala sa fie insotite sau
continuate cu o invitatie de a suplimenta informatia folosind un QR (Quick
response) code, ]n alte situatii aceste panouri fiind complet inlocuite de
placute cu QR code-uri (fig. 22).
Cand obiectivul cultural a carui valoare si semnificatie culturala de
transmis vizitatorilor este reprezentat de o arie mai vasta, cum e o asezare sau o
zona (Fig. 9, 11-12, 21) traseele tematice cultarale (fig. 4, 12, 19, 21) propuse de
totemurile sau panourile verticale (fig. 21) care combina informatia clasica cu
indemnul de a utiliza informatia digitala (aplicatii pentru SP, animatia 3D,
realitatea virtuala, QR code –uri etc.), devin foarte utile.
Dispozitivele de îmbunătățire a experienței vizitatorului cu
obiectivele culturale implică cel puțin un element tehnic care face
interacțiunea mai complexă, de la audio-guide-urile combinate cu imagini
49
Fig. 21. Materra (UNESCO) Turul cartierelor in piatra (I Sassi) invizibil –

un traseu temetic cultural propus de un totem bilingv imbinand informatia
vizuala directa cu informatia digitala.
50
statice (cum este cazul dispozitivelor

denumite cocons d'immersion sonore
- figura 31), la pilonii cu touchscreen
(kiosk-urile) sau touch-screenurile
murale (Fig. 23) care combină
informațiile de tip text și fotografie
cu filmările video și mai ales
animațiile 3D, sau combinația dintre
proiecția video pe o machetă însoțită
în caști de explicații audio în cadrul
unul muzeu sau al centrelor de
Interpretare culturala precum cel din
Fig. 22. QR code pentru Poarta a IV Place Royale, Quebec (figura 43). O
a cetatii Alba Iulia
combinație reușită între panouri și
animația 3D care îți permite să interacționezi cu softul și să explorezi pe cont
propriu macheta 3D (și nu numai) a castelului a fost amenajată la castelul
Blois (Valea Loirei)(figura 24).
Un alt dispozitiv (liberty
guide) menit să
îmbogățească experiența
vizitatorului la același sit,
lansat ”în 2011, cu foarte
mult marketing”
(cuvintele
adminnistratorilor) bazat
pe realitate augmentată și
ceea ce trebuia să fie
proiecție audio-video în
Fig. 23. Touch-screen mural in Chartreuse du funcție de poziția
Val de Benediction (Villeneuve-les-Avignon) geolocalizată a
vizitatorului în site nu era funcțională și niciun indiciu al existenței ei nu era
prezent în zona de intrare. Utilizarea informatiei digitale indiferent de
suport, aparuta ca o necesitate in cazul obiectivelor unde lipsea interpretarea
live sau proiectata si valoarea sau semnificatia culturala a acestora era in mod
clar subexprimata (si subexploatata turistic), a fost ulterior, perceputa in
unele cazuri ca fiind o amenintare la adresa prestatiei live a ghizilor (cazul
necomunicarii catre turisti a disponibilitatii Liberty-guide). Alteori aceasta
ingrijorare este exprimata in mod formal ca in cazul uneia dintre placutele
prezente la Madona Idris (Materra) – fig. 25.
51
Fig. 24. Castelul Blois (Valea Loirei) Panouri interactive de

interpretare culturală bazate pe animație 3D
Fig. 25. Placheta- comunicat la
intrarea in obiectivul Madonna
de Idris (Materra)
“Daca dispuneti de un SP android
descarcati Materapp – o aplicatie
utila atat pentru localnic cat si pentru
turist. Atentiune !!!!!! Nu isi propune
sa substituie profesionalitatea unui
ghid touristic ci sa ofere o
introducere in siturile cele mai
frumoase ale orasului Sassi-lor
(denumire data cartierelor cu
locuinte rupestre).
Pentru a vizita oricare dintre
obiective sunteti puternic incurajati
sa apelati la un ghid turistic local.”
Aplicatiile pentru smart-phone (Fig. 26) sunt de acum o prezenta

clasica in mediul virtual pentru majoritatea obiectivelor turistice de
notorietate, mergand de la a dubla tipul de informatie clasica si foto despre
obiectiv pe care il gasim la o simpla cautare in principalele motoare de
cautare (cazul majoritatii aplicatiilor la zi dezvoltate pentru obiectivele
culturale din Romania) si pana la aplicatii care furnizeaza si componente de
realitate augmentata.
52
Fig. 25. Aplicatia

Pompei Ap care
deserveste celebrul
obiectiv di
patrimoniul
UNESCO. Aplicatia
prezinta
functionalitati
destul de clasice de
orientare, imagine
si text, un pas in pls
reprezentandu-l
posibilitatea ca prin
interactiune
digitala sa iti
selectezi singur
sectoarele dintr-o
imagine a
obiectivului pe care
sa le vizualizezi asa
cum trebuie sa fi
aratat in perioada
Pompeiului antic.
Capturile de ecran
redau meniul si una
din functiile cele
mai avansate in
cazul principalei
arene (sus –
reconstituire a
aspectului initial,
mijloc – utilizand
functia de stergere
manuala, se poate
ajunge la aspectul
contemporan al
obiectivului
(operatia se poate
realiza si invers);
jos – imaginea de
azi a arenei.
Realitatea augmentată și realitatea virtuală (fig. 29-30) reprezintă

unele dintre cele cea mai eficiente și totodată promițătoare direcții de
dezvoltare în ceea ce privește explorarea unor civilizații care au dispărut.
Materialele create pentru explorarea cu echipamente bazate pe realitate
virtuală sau chiar augmentată a unor muzee, situri arheologice sau obiective
53
Fig. 27 Madonna De Idris. Traseu tematic cu suport audio digital furnizat de

materacittanarrata.it (Materra – povestea unui oras). Similaritatea acestor aplicatii cu
vechile audio-guide-uri disponibile la obiective, face utilizarea contra-cost a acestora din
urma foarte redusa la turistii care nu dispun de propriile dispozitive.
istorice fac experiența egalabilă doar poate de reenactment. În prezent
acestea sunt mai folosite mai ales în muzee extinzându-se treptat în funcție
de fondurile de care dispun, și la alte tipuri de obiective culturale (Fig.28).
În ultimii ani se observă tendința de a crea softuri (tip Archeovirtual)
nu doar pentru administratorii de obiective ci și pentru utilizatori, care în
funcție de capacitatea propriilor dispozitive (de la aplicații de AR
downloadate pentru SP sau tabletă și până la hololens-urile puse la dispoziție
de Microsoft, smart glasses sau google glasses) își pot îmbunăți incomparabil
experiența independent de dotările sitului vizitat. Mai puțin solicitante din
punct de vedere tehnic (fiind suficient un SP și o conexiune independentă sau
wi-fi în sit) sunt aplicațiile pentru smartphone bazate în marea lor majoritate
pe un tip simplificat de AR (disponibile la majoritatea siturilor, sau citirea de
QR code-uri). Surse recente din domeniul dezvoltarii tehnologiei in
exploatarea patrimoniului cultural incurajeaza managerii de obiective care
doresc sa-si dezvolte aplicatii pentru obiective sa apeleze la modelarile 3D.
Exemple de bune practici in acest sens sunt disponibile pe Sketchfab care s-
54
Fig. 28. Pont DÀvignon (Saint –Brezet) Unul din punctele de acces la celebrul
obiectiv promite turistilor printr-un panou de dimensiuni apreciabile, o experienta
multimedia.
a consacrat recent ca platforma online pentru publicarea relationata cu
platformele de social-media a materialelor 3D. Alte organizatii non-profit
precum Cultural Heritage Imaging si CyArk au drept misiune declarata sa
utilizeze tehnologiile emergente pentru a crea o biblioteca 3d care sa permita
viitoarelor generatii sa exploreze patrimoniul cultural si fac accesibile siturile
turistice aflate in zone de razboi sau distruse recent (Guin, 2018).
Prezenta pe scara din ce in ce mai larga a castilor de realitate virtuala
a stimulat de asemenea, cresterea continuturilor produse pentru astfel de
experiente turistice, o posibila sursa de materiale VR de explorat pe cont
propriu fiind Oculus. Dar experienta este intotdeauna conditionata de
suportul de redare/interactiune de care se dispune la obiectiv sau de care
dispun pe cont propriu turistii. Un exemplu de bune practici il reprezinta
tipul de vizita oferita de Palatul papal din Avignon prin intermediul unui
dispozitiv (centrat pe o tableta si un dispozitiv de casti pentru redarea audio)
55
Fig. 29 Dispozitiv bazat pe realitate augmentata (Histopad) disponibil la Palatul

Papal din Avignon. Bazat pe o tableta si casti de redare audio, cu un meniu complex si
informatii interactive de buna calitate, folosindu-se de geolocalizarea pozitiei in obiectiv,
prin intermediul unor ingenios denumite “portale ale timpului” (dreapta jos) permiteau
optiunea de vizualizare a unor reconstituiri animate a salilor si activitatilor specifice
functionalitatii lor in secolul VIX in functie de orientarea vizuala (vezi si figura 30).
56
Fig. 30 Functionalitati bazate pe realitate augmentata ale Histopadului

57
pe care l-au denumit Histopad care prin intermediul realitatii augmentate

(Fig. 29) imbogateste experienta culturala si volumul de informatii obtinute
de turist combinandu-le cu o componenta ludica ce permite sa acumulezi
puncte pe masura ce descoperi indicii pe traseul propus de vizita. Realitatea
virtuala (VR) ofera materiale sau tururi cu continuturi prestabilite, care pot
fi vizualizate in aceeasi forma si ordine din orice locatie. Spre deosebire de
VR, dispozitivele utilizand realitatea augmentata (AR) permit o interactiune
mult mai complexa a vizitatorului cu dispozitive aflate la obiectiv (precum
„portalurile de calatorie in timp” - fig. 29). In acest caz, experientele
multimedia mai complexe sunt proiectate doar pentru utilizarea in cadrul
obiectivului intrucat presupun geolocalizarea pozitiei si orientarii
vizitatorului in sit/incaperile obiectivului, permitand glisajul in campul
vizual al tabletei, de pe realitatea prezenta pe cea a secolelor anterioare.
Fig. 31. Interpretare proiectată
multimedia la Observatoire de la
Capitale. În imagine așa numitele cocons
d'immersion sonore care alături de touch-
screen-uri și materialele video 3D cresc
complexitatea experienței unei vizite
neghidate). Aceste cabine deschise furnizează
pe parcursul unui repaos, în format audio în
variantă bilingvă, povestea unor figuri
emblematice pentru istoria Quebecului:
povestea primei colonii europene înființate în
spațiul canadian de către Samuel de
Champlain, a șefului indienilor iroquezi
Donnacona precum și povestea debarcării și
a contribuției ordinului Ursulinelor în viața
comunității coloniei întruchipată de
fondatoarea ordinului Maica Maria a
Incarnării). Observatoire de la Capitale
situat la 221 m înălțime față de nivelul mării,
la etajul 31 al clădirii Marie și -Guyart
reprezintă datorită panoramei sale 360
cel mai bun punct de interpretare a peisajului începând cu locul primei debarcări franceze în
estuarul Sf. Laurențiu și orașul de jos (acum reconstruit sub aspectul său din secolele XVII-
XVIII și inclus în lista patrimoniului UNESCO și continuând cu garnizoana amplasată pe
Champs dÀbraham loc de mare rezonanță istorică pentru canadieni datorită bătăliilor duse
aici).
Analizați Documentul 8. După ce ați lecturat aceasta tema integral,

documentați-vă asupra tipului de interpretare, a mijloacelor și
manierei de exploatare turistică la obiectivul Ulpia Traiana
Sarmisegetusa. Ce tip de interpretare este folosit predominant
58
(exceptând evenimente speciale precum Ziua porţilor deschise la Ulpia Traiana

Sarmizegetusa? Ce ați modifica sau implementa astfel încât să o transformați în
interpretare in-vivo? În acest sens revedeți-vă și notițele de la workshopul de
reenactment “Ulpia Traiana Sarmizegetusa pas cu pas. Un ghidaj inedit” susținut
de Virtus Antiqva - http://virtusantiqua.ro/?p=3260). Același exercițiu realizați-l și
pe cazul sitului UNESCO Sarmisegetusa Regia (Grădiște). Prin prisma lecturii
Documentului 8 și a celor însușite în Documentul 7 despre conceptualizările
UNESCO asupra autenticității, integrității și conservării, comentați de ce anume
trebuie să țineți cont, suplimentar, comparativ cu interpretarea in-vivo în cazul
Ulpiei Traiana și ce maniere de interpretare nu pot sau pot fi folosite doar cu anumite
restricționări. Realizați aceste exerciții sub forma unui eseu de o pagină 1/2 pentru
următoarea lucrare practică.
Analizați prezentarea complexă realizată obiectivului Observatoire

de la Capitale (Quebec) pe http://www.observatoire-
capitale.com/accueil.html ca exemplu de bune practici în
amenajarea unui obiectiv în vederea oferirii unei experiențe de
interpretare a istoriei pline de evenimente a Quebecului (obiectiv
declarat: Un voyage dans le temps au sommet de Quebec) și mijloacele multimedia
sau live disponibile în funcție de particularitățile și preferințele vizitatorilor.
Analizați secțiunea activități educative și respectiv vizite de grup. Punctați
principalele maniere de interpretare in vivo disponibile și adaptarea acestora la
particularitățile și preferințele vizitatorilor. Analizați mijloacele utilizate de a
îmbogăți experiența și educația istorică cu privire la identitatea și moștenirea
culturală a Quebecului.
Accesați secțiunea tur virtual. Selectați panorama est (vedere către estuarul fluvilui
Sfântu Laurențiu și primul nucleu de locuire europeană în spațiul canadian – fig 32).
Activați opțiunea puncte de interes, documentați-vă și apoi folosiți opțiunile de
zoom webcam pentru a explora (imaginile sunt reactualizate la 45 minute)
principalele obiective emblematice pentru prezența europenilor în Canada. În ce
manieră credeți că modul în care este prezent/at în spațiul virtual acest obiectiv
poate influența decizia potențialilor vizitatori de a trece acest obiectiv pe lista lor de
opriri într-un potențial circuit prin Quebec?
Preluând și adaptând aceste exemplele de bune practici în interpretare alegeți un

obiectiv turistic din România și descrieți în ce manieră ați îmbogăți experiența
turistică a vizitatorilor folosindu-vă de elementele descoperite.
O altă definiție a interpretării mai ușor de operaționalizat, este reprodusă de

către heritagedestination.com (www.heritagedestinations.com, 2014):
„interpretarea reprezintă un proces de comunicare destinat revelării
semnificațiilor și interacțiunilor în cadrul patrimoniului cultural și natural
59
folosind obiecte, artefacte, peisaje și situri."
Doc. 9. Animaţia culturală
(Stănciulescu şi Jugănaru, 2006, pp.66, 70, 172):

Animaţia - „metodă de conducere a unui grup, ce favorizează
integrarea şi participarea membrilor grupului la viaţa colectivă” (Academia
Franceză în Stănciulescu şi Jugănaru, 2006, p.66).
Animaţia turistică – se ocupă cu asigurarea caracterului atractiv al

petrecerii timpului liber şi poate fi definită ca o însumare de acţiuni şi tehnci
dirijate spre a motiva, a promova şi a facilita o cât mai mare participare activă a
turistului (Chaves, Mesalles, 2001 în Stănciulescu şi Jugănaru, 2006, p. 172).
Animatorul – o persoană care propune activităţi, vinde ideile şi

serviciile de animaţie ale firmei pentru care munceşte şi afişează o atitudine
pozitivă, prin care motivează participanţii (Curso de Animador, D.F., 2002 în
Stănciulescu şi Jugănaru, 2006, p. 172).
Animatorul turistic – este o persoană care se ocupă de

gestionarea timpului liber şi de activităţile rectreative, oriunde într-o
structură de vacanţă: sat turistic, hotel, club etc.)
Formele de animaţie în mod clasic asociate cu universul cultural mai ales
centrat pe culturi şi civilizaţii trecute şi contemporane sunt reprezentate de:
animaţia culturală:
a) vizitarea muzeelor şi monumentelor

b) sejururile dedicate învăţării limbilor străine
c) alte forme de animaţie culturală (circuite turistice cu vizitarea
caselor memoriale sau a locurilor unde au trăit şi au scris
operele marii scriitori ai unei ţări, cursuri de învăţarea unor
meserii artizanale (olărit, realizarea de împletituri, ţesături)
(p.70).
animaţia gastronomică
animaţia de tip spectacol.
Deşi formulate cu mai bine de o jumătate de secol în urmă,

principiile interpretării moştenirilor culturale publicate de
Freeman Tilden în "Interpreting Our Heritage" (1957) au rămas un fel de
“cele şase porunci” ale interpretării patrimoniului la care absolut orice tratat
de specialitate se raportează într-un fel sau altul.
60
Doc.10 Ce reprezintă interpretarea? (Lancaster County Planning Commission,

An Interpretation Manual for Heritage Partners, 2008, p.2)
Spus simplu, interpretarea este arta de a spune o poveste bună. Dar nu este atât
de simplu precum pare! Dacă doar înșiri niște aspecte, nu interpretezi resursa
în cauză – doar o descrii. Interpretarea, pe de altă parte, ajută vizitatorul să se
conecteze cu ceea ce experiențiază. Interpretarea nu doar învață vizitatorul ce
este ceva ci ce reprezintă, ce semnificație are acel ceva. Aceasta este esența unei
povești bune. Atunci când spui o poveste despre o resursă din comunitatea ta, și
ce reprezintă aceasta pentru tine, ”interpretezi” ceva. Realizezi o conexiune între
lucruri și idei, și oferi vizitatorilor oportunitatea să experimenteze ceva atât cu
mintea cât și cu inima. E simplu să descrii partea ”tangibilă” experimentării prin
intermediul simțurilor – caracteristicile fizice ale unei resurse. E mult mai
complicat să faci legătura dintre acestea și lucrurile ”intangibile” – ideile și
emoțiile din spatele acestora. Scopul suprem al interpretării este acela de a
angaja simțurile vizitatorilor în același timp cu provocarea de a se gândi la ce
anume reprezintă acele lucruri – de a le privi în maniere cu totul noi.
Interpretarea poate crea experiențe memorabile pentru vizitatori și să îi inspire

să învețe mai mult. Obiectivul este acela de a-i stârni într-o efervescență a
discuțiilor și de a-i convinge de importanța poveștilor spuse de către tine. Poate
nu dispui de un peisaj incredibil de interpretat sau un apel imperios necesar la
conservarea unei resurse, dar încă poți crea interpretări puternice ce reflectă
entuziasm față de resursa prezentată și semnificația acesteia.
Presupune un anumit efort să creezi interpretare eficientă – dar dacă o realizezi

corespunzător, nu doar că o să îi ajuți pe vizitatori să înțeleagă acea resursă, ci
o să gestionezi acea resursă turistică mult mai bine și chiar să generezi venituri
mult mai mari. În plus, de-al lungul acestui proces o să ajuți comunitatea în
cauză să-și îndeplinească scopurile în ceea ce privește conservarea resurselor,
dezvoltarea comunității și turismului sustenabil.
Deși au fost formulate în anii 1960 și au vizat mai ales interpretarea

unor parcuri sau situri aflate în aer liber, prin adaptare, influențează
activitatea de proiectare (vezi și documentul 8) a oricărui responsabil de un
astfel de demers. Pornind de la premisa obligativității cunoașterii și
respectării acestor principii în activitatea de proiectare a propriei prestații ca
ghid/animator, vom trece în continuare, în revistă fiecare dintre aceste
principii subliniind maniera în care se aplică îndeosebi în aceste activități.
61
Fig. 32. Panorama estică din Observatoire de la Capitale (Quebec) asupra

estuarului Sf.Laurențiu, sectorului UNESCO și parcului câmpului de luptă
Champs dÀbraham (dreapta sus). Interpetare proiectată (autoghidaj - jos) în
panorama 360‫ە‬.
62
Luați aminte la obligativitatea demonstrării înțelegerii și

respectării acestor principii în proiectarea prestației de echipă în
cadrul proiectului de semestru. Analizați imaginile însoțitoare și
meditați la maniera în care generațiile anterioare de studenți au respectat aceste
principii în proiectele de semestru și au atins obiectivele în ceea ce privește
impactul dorit asupra asistenței. Pentru mai multe imagini foto urmăriți și
https://www.facebook.com/smalaescu - seriile Ce devii? It`s entirely up to you…
Respectarea principiilor lui Tielden nu face altceva decât să asigure
operaționalizarea interpretării culturale așa cum este aceasta subliniată și în
Documentul 10.
Principiul 1 Orice interpretare care nu leagă într-un fel

oarecare ceea ce se prezintă sau se descrie cu ceva din interiorul
personalităţii sau experienţei vizitatorului va fi sterilă (Tilden, 1957
în Rowan şi Baram, 2004, p. 275) se încadrează imperativului mai
general al interpretării vizând realizarea unei conexiuni între ceea ce
este de interpretat și vizitator.
Așa cum subliniază Lancaster County Planning Commission

(LCPC) (2008, vezi Documentul 10) prin intermediul interpretării
bine realizate, vizitatorul învață ce semnificație are acel ceva, nu doar
ce reprezintă acel ceva. O resursă de interpretat aparținând moștenirii
culturale a comunității din care face parte cel ce face interpretarea
prezintă o anume semnificație pentru acesta (în timp ce, pentru
vizitator, prezintă una cu totul diferită). Atunci când acestă
semnificație proprie este transmisă mai departe vizitatorului
împreună cu povestea acelei resurse are loc nu o simplă descriere, ci
interpretarea, întrucât prezentatorul a realizat o conexiune între
lucruri și idei, și a ”oferit vizitatorilor oportunitatea să experimenteze
ceva atât cu mintea cât și cu inima”(LCPC, 2008, p.2). Întrucât pentru
vizitatori, uneori semnificațiile inițiale ale unor resurse turistice sunt
reduse sau nerelevante, trebuie identificată puntea de legătură între
experiența personală sau personalitatea vizitatorului și resursa
descrisă. Pasul următor constă în a realiza acea conexiune, cunoscând
tipul de vizitatori căruia se adresează actul de interpretare.
O variantă de abordare a interacțiunii o constituie adresarea

unor întrebări scurte şi relevante pentru a vedea care este nivelul
63
cunoştinţelor vizitatorilor avute deja despre acea resursă de

interpretat, astfel încât noile informaţii vor fi reţinute făcând legătura
cu ceea ce se cunoaşte deja. Informaţia nouă se reţine mult mai uşor
dacă este conectată corespunzător cu conţinuturi deja existente
(cunoscut fiind faptul că memoria este organizată bazându-se pe reţele
semantice și chanksuri30) sau este relevantă prin utilitate, similaritate
şi coerenţă logică şi explicativă cu ceea ce a trăit ca experienţă
personală vizitatorul (vezi şi principiul PEROT propus de către Ham,
1992).
Fig. 33. Studenți din

audiență invitați să
atingă, să modeleze,
să își exerseze
măiestria în a roti
aluatul de pizza în
cadrul prezentării
proiectului Cultura
italiană. Corelând
prezentarea
bucătăriei italiene cu
prezența pizzei ca
preparat culinar în
viața tuturor,
audiența a fost
antrenată în a întinde și roti aluatul. Rezultat al unui design de interpretare culturală
reușit, acest moment a reprezentat un excelent punct de conexiune cu experiența
personală și implicare a asistenței în prezentare, recompensat la sfârșitul susținerii
cu ”Pizza per tutti!”
O altă abordare posibilă, mai ales atunci când sunt şanse foarte
mari ca resursa de interpretat să fie complet necunoscută turiştilor
constă în a construi o semnificaţie pornind de la experienţa personală
şi viaţa de zi cu zi a acestora. Spre exemplu, o serie de elemente
culturale și stil de viață (mâncăruri, obiecte vestimentare, obieceiuri și
credințe, manifestări, dansuri sau muzică) s-au generalizat la nivel
global, provenind dintr-o anumită cultură. Pornind de la prezența
30Unităţi de elemente grupate în funcţie de o anumită regulă sau logică pentru a fi

reţinute și reactualizate din memorie mai uşor.
64
acestora în viața de zi cu zi a vizitatorilor sau de la experiențele de viață

trans-generaționale31 pot fi construite întotdeauna punți de legătură
dacă nu există altele contextual-specifice. Acest obiectiv de atins se
identifică cu momentul provocării interesului și curiozității unei
audiențe, de aceea unele surse (heritagedestination.com) consideră că
primul principiu de respectat în interpretare îl constituie provocarea
audienței (figurile 13, 23), care, cu adevărat odată îndeplinit crește
aderența vizitatorilor la informație, implicarea în activități, îi provoacă
să gândească și să analizeze ei înșiși.
Dacă utilizaţi în explicaţii analogii, paralele cu ceea ce turiştii

cunosc deja din zona lor de provenienţă (de la analogia cu cel mai
important masiv montan, vulcan, arteră hidrografică până la cea mai
populară băutură din ţara de provenienţă a acestora – de exemplu,
anecdoticul „ţuica pentru români, este echivalentul uzzo-ului la
greci/al sake-ului la japonezi doar că este, în funcţie de regiune, de
până la de 10 ori mai tare”), metafore, descoperiţi şi faceţi trimitere la
valorile şi elementele la care ţin şi pe care le apreciază cel mai mult şi
apelaţi la a folosi numele mic al turiştilor, reprezintă tot atâtea strategii
sugerate de către Colquhoun (2005) în Interpretation Handbook and
Standard de a-i apropia pe turişti de aspectele culturale pe care doriţi
să le prezentaţi. Desigur, acest demers presupune deținerea unor
cunoștințe despre universul cultural cel puțin a unor categorii generice
de turiști dacă nu al unora specifice, cunoștințe dobândite ca urmare a
documentării intenționate în vederea pregătirii unui tur după ce ați
obținut informațiile necesare despre grupul de ghidat.
Ţineţi cont, în proiectarea interacțiunilor cu vizitatorii, de

următoarele recomandări, şi utilizaţi autoreferenţierea,
31 aproape toți indivizii au fost îndrăgostiți, au făcut o declarație de dragoste, s-au

despărțit, au avut măcar o experiență negativă la școală, joacă fotbal, conduc automobile
pe drumuri aglomerate etc. – toate acestea reprezintă aspecte sensibile ce reprezintă tot
atâtea punți transculturale ce cresc relevanța oricărui personaj (sau întâmplări cu
protagoniști) cu experiențe similare (ori artefact ori peisaj corelat cu experiențe de acest
tip).
65
etichetarea, caracterul personal, apelul la credinţe şi valori (Colquhoun,

2005, pp.5-6):
„Autoreferenţierea: Când oferiţi informaţii noi, rugaţi oamenii să se gândească

pentru un moment la ei înşişi e.g. „Gândiţi-vă la momentul când aţi făcut ultima
dată ... (un anumit lucru), sau „Aţi remarcat vreodată că...”, „Câţi dintre voi
vreodată aţi ....”, „Probabil aţi remarcat că...”. Plasând aceste fraze inaintea
informaţiei noi creşteți şansele ca vizitatorii să fie atenţi. Etichetarea: Cea mai mare
parte a indivizilor răspund asociind cu ei înşişi sau dezasociind etichete şi fac asta
într-un mod personal. Etichetări pozitive, negative sau neutre pot fi utilizate ca atare:
„cele mai bune vecinătăţi ale unui parc acţionează ....” sau „cei mai mari dăunători
sunt reprezentaţi de către ...” Etichetările pot foarte uşor să ofenseze – utilizaţi-le cu
precauţie. Apelul la credinţe şi valori: Rugaţi vizitatorii să îşi amintească spaţii
exterioare unde s-au jucat când erau copii. Apoi rugaţi-i să vă descrie acele locuri –
în ce măsură s-a schimbat: mult, puţin. Acest exerciţiu îşi propune să îi determine pe
vizitatori să conştientizeze
măsura în care peisajul este
modificat de către turiști și le
permite să relaționeze aceste
schimbări cu cele pe care, sub
influența antropică, le-a
suferit acel loc drag – un loc
prețios lor. (...) A face
interpretările să aibă un
caracter personal înseamnă a
le conecta cu lucruri din viața
lor despre care vizitatorilor le
pasă suficient de mult pentru a
Fig. 34. Nu (doar) descrie ceva ce poți le adopta. Dacă reușiți să vă
interpreta! Folosiți la maximum resursele și conectați în mod personal cu
capitalul de care dispuneți. Fragment dintr-o aceste elemente,
ceremonie de nuntă (oficiată în limba arabă) în probabilitatea să produceți o
civilizația islamică. Susțineri de proiecte Cultură impresie mai puternică și mai
și civilizație (2013) durabilă asupra auditoriului
este mult mai mare”.
Principiul al 2 lea: Informaţia, ca atare, nu înseamnă interpretare.

Interpretarea înseamnă revelaţia bazată pe informaţie. Dar
reprezintă lucruri total diferite. Cu toate acestea, orice interpretare
include informaţia. (Tilden, 1957 în Rowan şi Baram, 2004, p. 275).
Acest principiul stipulează în termeni atât de simpli un adevăr logic,
66
resimțit și cunoscut de fiecare dintre noi: deși implică transmiterea

informației, sau se bazează pe informare, orice act de comunicare cu
turiștii sau vizitatorii unei resurse de patrimoniu, dacă dorim să-l
Nu explica ceva ce
poți demonstra!
Acest mod de a
interpreta
reprezintă o
manieră sigură de a
capta atenția
audienței dar și o
incredibilă trăire
pentru cel care mai
întâi a digerat el
însuși ceea ce are
Fig. 35. Civilizatia inuita Interpretând în loc să descrii
poți descoperi că școala și formarea poate deveni o de revelat
audienței.
experiență de învățare extrem de plăcută. Cultură și
civilizație Susțineri de proiecte de semestru (2018)
transformăm în interpretare, vizează nu doar să descrie ceva, ci să

revele acel ceva în toată complexitatea existenței (și gloriei apuse
uneori a) acelui ceva. Înainte ca turistul să descopere el însuși – ca
exercițiu critic – care va fi semnificația proprie pe care o va atribui
acelei resurse, i se prezintă, implicit, semnificația acesteia pentru
contemporani, pentru acela care prezintă resursa.
A înțelege semnificația inițială a unei resurse de patrimoniu,

continuată natural cu încercarea de a atribui propria valoare și
semnificație personală acestei resurse, constituie deja o manieră
superioară de analiză, înțelegere și prelucrare a informației, care nu
lasă vizitatorul ”necontaminat” cognitiv și emoțional. Crearea de
experiențe și satisfacerea nevoilor de noutate, stimulare intelectuală și
de a descoperi reprezintă funcții de bază a unei deplasări în scop
turistic. Cum realizăm asta? Dacă ne-am asigurat că i-am provocat pe
vizitatori și avem atenția lor, rămâne de văzut ce suntem capabili să
facem cu atenția acordată, și mai ales în primele minute – căci orice
prestație, în primele momente, stabilește în mintea asistenței un fel de
67
nivel ancoră. De la acest nivel evaluarea prestației realizată de către

audiență nu se abate cu foarte mult - rareori asistăm la răsturnări de
situație – însemnând că o prezentare care începe lamentabil să
stârnească în final furtună de aplauze – chiar dacă nu este cu totul
neobișnuit. Abordarea cea mai prudentă constă în a proiecta un
început și un sfârșit de senzație (care să asalteze cât mai multe simțuri
simultan cu stimuli puternici noi și imprevizibili) în zona centrală a
prestației menținând un nivel decent al stimulării cognitive.
În primul rând, înainte de a stabili ce anume comunicăm, ca și

conținuturi, trebuie să fim atenți cum comunicăm, ca și formă, pentru
a asigura transmiterea conținuturilor. Indiferent ce anume urmează să
comunicăm trebuie să fie ”tradus” din limbajul de specialitate (de cele
mai multe ori al interpreterului: acesta poate fi unul etnografic sau
dimpotrivă, în dialect, unul al criticului de specialitate sau al
diletantului care nu se ridică la înălțimea resursei de prezentat – toate
extremele trebuie evitate) într-un limbaj de interfață cu vizitatorul
(Colquhoun, 2005). Trebuie astfel să asigurăm accesul, înțelegerea
semnificațiilor pe care dorim să le transmitem (atenție, de exemplu, la
interpretariatul pentru copii). Dacă exprimarea este clară și adaptată
la auditoriu, comunicarea mai trebuie să îndeplinească câteva condiții
reunite de către Ham (1992 în Colquhoun, 2005, p.3) sub denumirea
de Principiul PEROT: Plăcut, Relevant, Organizat și
Tematic.
Cum ne asigurăm că va fi plăcut? Ca o condiție generală

în ceea ce privește conținutul, la fel ca și formularea
informației, faceți prezentarea plăcută, ușor de urmărit
(inedită, atractivă, fără să presupună eforturi de atenție și alocarea de
resurse excesive de prelucrare a informației). Moscardo (1999 citat în
Colquhoun, 2005) recomandă să folosiți culori și surprize – prezența
a mai multor canale de comunicare atrage atenția imediat – amintind
faptul că suntem, ca specie, programați să analizăm prioritar
schimbarea și varietatea în câmpul atențional mai presus de oricare
altă activitate ce presupune alocarea de resurse cognitive. Deci, dacă
68
monotonia și repetitivitatea conduc la pierderea atenției, în absența

atenției este puțin probabilă comunicarea de succes (Moscardo, 1999
în Colquhoun, 2005). Tot Moscardo este citat în explicarea necesității
de a menține audiența implicată.
Cum este atins în manieră eficientă acest obiectiv?

Implicând cel mai mare număr posibil de simțuri,
permițând vizitatorilor să atingă (vezi conceptul
canadian de muzeu hands-on și galerie de patrimoniu – figurile 13-14),
să experimenteze funcționalitatea anumitor lucruri, să construiască
sau să realizeze ei înșiși propriile amintiri sau suveniruri (cunoscută
drept cea mai eficientă manieră de a transmite și învăța
elemente/meșteșuguri culturale dar și de a crea memorii inedite și de
neșters). Lui Confucius32 i se atribuie afirmația: ”Aud și uit. Văd și îmi
amintesc. Fac și înțeleg”. În mod similar, în turism, a citi despre ceva
se află pe treapta nivelului satisfăcător de transmitere a informației,
ușor deasupra acestui nivel se plasează experiența de a ți se povesti
(despre) ceva, a vedea ceva reprezintă o manieră de a intra în contact
cu o resursă nouă superioară nivelului anterior, crescând
probabilitatea amintirii, iar a realiza ceva vizitatorul însuși, poate
însemna a înțelege, a realiza semnificația profundă și menirea
anumitor resurse – țelul final al interpretariatului unei resurse de
patrimoniu. Doar încercați să vă imaginați un turist, sau chiar un
student la o specializare de turism, aflat în stagiul practic, ascultând și
urmărind cum un meșter olar realizează un vas ceramic explicând o
tehnică tradițională. Acesta va fi, în mod categoric, interesat și atent
dar nu total desprins de realitatea perceptuală în care un alt coleg agită
un carnet de notițe pe post de evantai datorită aglomerației din atelier,
colega face un comentariu, alt coleg l-a călcat pentru că voia să vadă
mai bine etc. În momentul în care olarul îl invită însă pe acel student
să încerce el însuși să facă un vas, roata și-a găsit ritmul și lutul
32
http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/c/confucius136802.html#eYdXLbHsXw
uGIcFr.99 accesat în 24 februarie 2014.
69
Fig. 36-38. Pentru a transmite mai departe,

trebuie mai întâi să înțelegi, să te transformi
tu însuți sub contactul cu experiența de
transmis și doar atunci vei dispune de forța
necesară să ții atenția, interesul și implicarea
activă a audienței sub control. Folosind
reenactmentul pentru ceremonia ceaiului
(civilizația japoneză, stânga), printr-o fina
atentie la nuantele culturale (cultura coreeana
stanga jos) si maximum de artefacte autentice,
dar poate mai valoros – prin experiența
documentării și a realizării pe cont-propriu – a
celor artizanale (costume, maracas, piñata,
bucătăria tradițională etc. civilizația mexicană
– dreapta sus).
70
capătă formă și echilibru sub mâinile lui, în mod categoric lumea

exterioară a încetat să existe! Această stare de fapt este rezultatul
responsabilității pentru rezultat, înțelegerea de care trebuie dat
dovadă a echilibrului fin între presiunea aplicată, gravitație și viteza de
rotație imprimată; rezultatul implicării profunde (conștientizarea
acțiunii moment de moment – acel mindfulness de care amintea
Moscardo, 1999 în Colquhoun, 2005) până la sfârșitul procesului. Și
rezultatul îl reprezintă o experiență de învățare transformatoare, un
individ în mintea căruia s-a gravat o experiență ireproductibilă cu
ajutorul cuvintelor sau imaginilor. Atunci când sunt implicați în
activități experiențiale sau culturale, turiștii sunt sută la sută prezenți
și implicați în acea acțiune: să înțeleagă secretul meșteșugului, să nu
deterioreze produsul, să îl realizeze uniform, să fie frumos
colorat/realizat, să aproximeze cât mai fidel produsele originale locale,
să nu deranjeze echilibrul și cultura locală, să trateze totul cu respect.
În repetate ocazii (una dintre ele a fost reprezentată de colocviul

patronat UNESCO ținut în Quebec în 2012 unde Francois Courvoisier a
prezentat cazul orașelor orologiere La chaux de Fonds și Le Locle) a fost
pusă în discuție frustrarea resimțită și declarată explicit de turiștii vizitatori ai unor
obiective recent introduse în patrimoniul UNESCO precum localitățile urbane
elvețiene dominate de ateliere de orologerie unde, turiștii nu au nici șansa de a
experimenta, a lua parte în vreo formă sau realiza ei înșiși componente din proces și,
în cele mai multe ocazii, nici posibilitatea de a-și achiziționa un astfel de produs finit.
Dacă la acest fapt se adaugă dezinteresul explicit al deținătorilor de ateliere pentru a
face demonstrații sau a interacționa corespunzător cu turiștii interesați întrucât
veniturile considerabile obținute de către aceștia provin din vânzarea acestor serii
limitate și nu din turism însăși ideea introducerii acestor obbiective pe lista
obiectivelor de patrimoniu în absența unei naturale circulații turistice poate fi pusă
sub semnul întrebării întrucât derularea activităților turistice la astfel de obiective
prezintă suficiente elemente anacronice.
Să implici turiștii în activități experiențiale pe parcursul

programelor turistice culturale înseamnă însă, să cedezi acestora o
parte din controlul asupra situației, dar și asupra interpretării –
anumiți turiști vor simți întotdeauna nevoia să fie originali și acest fapt
nu întotdeauna înseamnă în respect cu tradiția și valorile de transmis.
Acest grad de libertate și control asupra propriei experiențe pe care îl
71
cedăm turiștilor, îmbogățește însă,

! Atrageți atenția: -
major, implicarea și conștientizarea de
mișcare și contrast; către vizitator, a transferului cultural ce
se produce de la resursă la vizitator
! Folosiți ființe vii:
(Moscardo, 1999 în Colquhoun, 2005).
oameni și animale;
Luați aminte: Alte căi de a crește intensitatea
! Noutate neașteptată și
experienței constau în (Myers, 1986 citat în
elemente surpriză;
Colquhoun, 2005, p.5):
! Lucruri care au
- a încuraja vizitatorii să-și folosească simțurile
legătură cu noi;
furnizând artefacte de văzut, pipăit, mirosit,
! Stimuli extremi: foarte auzit sau sesizat, concentrându-se pe unul sau
sonori, gigantici, plini de mai multe simțuri în momente diferite;
culoare sau mirositori
(Myers, 1986 citat în Colquhoun,
- încurajarea interacțiunii oferind oportunități
2005, p.5). ce presupun interacțiunea - ceva care trebuie
manipulat de două persone implicând
cooperarea și interacțiunea către un scop final (a
ține, a manevra a privi printre etc.);
- alternați nivelul de implicare și provocare presupus, folosiți alternativ sarcini și

prezentări simple cu altele complexe;
- alternați transmiterea vizuală cu cea narativă, proiectați momente de liniște și

locuri de reculegere. Proiectați varietatea în structura obiectivelor prin intermediul
creativității.
Principiul 3: Interpretarea reprezintă o artă, care combină mai

multe arte, fie că materialul prezentat e ştiinţific, istoric sau
arhitectural. Orice artă poate fi într-o anumită măsură, învăţată.
(Tilden, 1957 în Rowan şi Baram, 2004, p. 275).
”Lăsați-i să viziteze, dar nu le ronțăiți creierii!” își intitula

Howard (2003, p.247) un subcapitol al Interpetării puse în
practică – drept avertisment al șanselor frecvente în
domeniu, să devii plictisitor, monoton sau depășit atunci când prezinți
un astfel de obiectiv. Păstrați acest imperativ în minte!
72
Interpretarea devine reușită când este centrată pe o temă bine aleasă

(mesajul sau morala), comunicată în titlul sau mesajul central care
întâmpină vizitatorul, este incitantă și oferă de la început niște repere
pentru conturarea expectanțelor cu privirel la ceea ce va urma
(Colquhoun, 2005).
Cum foarte bine puncta Comisia de Planning din Lancaster

(LCPC, 2008), este într-adevăr simplu să descrii partea ”tangibilă”
experimentării prin intermediul simțurilor, atunci când dispui de
artefacte, resursa este una contemporană sau prea puțin alterată de
trecerea timpului. Este mult mai complicat să faci legătura dintre
acestea și ideile și emoțiile din spatele acestora sau atunci când îți
dorești să redai splendoarea unei civilizații la vizitarea sitului
arheologic care evidențiază doar părți din fundația locuințelor sau, mai
mult, să interpetezi pentru vizitatori un notoriu câmp de bătălie -
locația unei confruntări care a schimbat soarta omenirii (vezi și
situația exploatării turistice a locației bătăliei de la Termopile în LP3).
În astfel de situații, cea mai acurată manieră de a revela splendoarea
sau grandoarea unui episod istoric, a unui ritual sau al unei procesiuni
îl constituie repunerea lor în scenă folosind reenactmentul.
Reenactmentul (istoric) reprezintă o activitate în cadrul

căreia participanții re-crează anumite aspecte ale unui eveniment sau
perioade istorice. (Guha, 2009) Proiectat și realizat atât ca activitate
educativă dar și de petrecere a timpului liber, prin valența sa turistică,
interesează îndeosebi cea de-a doua componentă, fără să neglijăm
funcția turistică educativă a turismului cultural. O altă conceptualizare
a reenactmentului constă în a-l privi ca un roll-play activ, constând în
”reconstruirea unor evenimente istorice specifice, precum bătăliile sau
celebrarea anumitor evenimente istorice sau scene de viață cotidiană
din trecut. Reenactmentul istoric presupune o locație prestabilită, în
mod obișnuit, un parc public folosit temporar pentru întruchiparea
unor scenarii istorice puse în scenă de către organizații denumite
societăți de reenactment” (Hunt, 2004 în Guha, 2009, p.2).
73
Fig. 39-40. Implică pe cât posibil toate simțurile (văz, gust, miros, pipăit) pentru o
experiență cât mai completă creată vizitatorilor! Când în prepararea gustărilor
tradiționale au fost implicați ei înșiși, de la documentare asupra ingredientelor vremii
și protocolul unui symposium (stânga – civilizația greacă) până la punerea în valoare
a propriului patrimoniu moștenit (dreapta - civilizația arabă) receptivitatea,
aprecierea și implicarea audienței cresc exponențial.
Tot Hunt (2004 în Guha, 2009, p.1) este cel care definește
conceptul și din perspectiva participanților/beneficiarilor și nu
neapărat a proiectanților: ”un obiectiv pentru petrecerea timpului
liber, în care călătorii au posibilitatea să se implice creativ și să devină
participanți”. Principalul obiectiv atunci când îți propui să proiectezi
reenactmentul ca parte din interpretarea in vivo – este reprezentat (în
viziunea multor societăți) de autenticitate – preocupare pentru a
reproduce cât mai fidel pe cât posibil, scenariul, limbajul, materialele
și costumele cele mai apropiate (dacă nu identice) de perioada pe care
și-au propus să o readucă la viață. În reenactment, mai mult poate
decât în alte situații, se concretizează nevoia ca interpretarea să se
manifeste ca artă – și, precum spunea Tilden, în aceeași măsură poate
74
fi transmisă mai departe, respectiv, învățată (fig. 41). Dar, ca orice artă
combinată cu adevărul istoric sau științific, în cadrul organizațiilor
care se ocupă de reenactment există două orientări clare: pe de o parte
grupul ”academic” al celor interesați de creșterea nivelului de
autenticitate, fidelitate ridicată față de respectarea adevărului istoric
cunoscut, chiar dacă mai ales în cazul bătăliilor – mai multă
autenticitate înseamnă simulacru mai performant.
Fig. 41. Workshop de reenactment susținut de Virtus Antiqva cu studenții

secției de turism: “Ulpia Traiana Sarmizegetusa pas cu pas. Un ghidaj inedit
Spre exemplu, ”pentru aceștia, uniformă autentică nu înseamnă o piesă care
datează din secolul XVII ci că arată ca atare și s-au folosit materialele
potrivite perioadei. (...) Cealaltă orientare este reprezentată de așa-numiții
”The Booze and Bash Brigade”, care se bucură cu nerușinare de un weekend
în care beau mai degrabă mult și se bat – probabil cei din urmă gândindu-se
că interesul pentru căutarea autenticității în absența gândirii specifice
secolului XVII sau a posibilității reale de a muri în încăierare nu își are rostul.
Dacă reenactmentul reprezintă o manieră provocatoare și amuzantă de a-ți
75
petrece timul liber și anumiți oameni descoperă fascinația istoriei luând

parte sau asistând la aceste reprezentații, atunci se obține un rezultat care
merită. A te distra reprezintă un obiectiv perfect meritoriu, problema poate
apărea doar când protagoniștii ar începe să își imagineze că totul devine real,
și că cineva cu adevărat ar putea să pășească în trecut”(Howard, 2003, pp.
257-258).
Cum știm dacă reenactmentul, ca manieră de a interpreta
moștenirea istorică, și-a atins scopul? Răspundem la întrebarea:
acel moment a contribuit la ridicarea nivelului cunoștințelor
audienței despre acel moment istoric sau cultural? Am asistat la un moment inedit
de diseminare a informației și cunoștințelor istorice? Propun să realizați un astfel
de exercițiu de verificare: căutați un eveniment de reenactment programat (urmăriți
spre exemplu agenda de manifestări a Virtus Antiqva), propuneți-vă să asistați la un
astfel de eveniment, urmăriți reacția, implicarea și mimica audienței și răspundeți la
cele două întrebări. Dacă răspunsul este afirmativ, acel reenactment și-a atins scopul
(prelucrare după Howard, 2003).
Principiul 4: Scopul principal al interpretării nu este

educaţia ci provocarea (Tilden, 1957 în Rowan şi Baram, 2004, p.
275). Chiar dacă unul dintre scopurile sau funcțiile interpretării este și
educația – scopul principal pe care trebuie să vi-l propuneți este
provocarea (figura 23), dacă reușești să provoci în interpretare este
puțin credibil că mai poți să ratezi atingerea obiectivului educativ (deși
nu este implicit). Majoritatea celor care se focusează însă pe educație
ca și obiectiv principal, ratează complet provocarea neatingându-și
implicit, nici obiectivul propus, scăpând din vedere atât dispoziția de
play-mode sau de leisure time în care se află turiștii în timpul vacanței
cât și nivelul diferențiat al interesului pentru cultură (vezi și LP5). Cu
toate că atât conexiunea cât și provocarea prin diverse canale de
stimulare (vizual, tactil, afectiv, cognitiv etc.) se presupun implicite și
de către obiectivele principiilor 1 și 2 (vezi cum anume poți provoca
cognitiv audiența în aplicațiile principiului 2), importanța crucială a
urmăririi obiectivului de a provoca merită cu prisosință formularea
unui principiu dedicat acestui imperativ.
Dacă ar fi să recapitulăm cele expuse pe larg în cazul celui de-al

doilea principiu, pentru a provoca: folosește surprize (oamenii
răspund prompt prin maximum de atenție la inedit și neașteptat),
pune în scenă și interpretează tot ce poate fi revelat prin reenactment – nu descrie
76
sau povesti, folosește stimuli puternici (auditivi, costume colorate puternic, artefacte
populare, implică cât mai multe simțuri etc.), folosește ființe vii și animația pe cât posibil
în locul panourilor și mijloacelor de informare statice (Colquhoun, 2005) și poate cel mai
important: Fii îndrăzneț și unic! Stabilește noi standarde! (figura 35- 38, 42).
Fig. 42. We`re gonna make you an offer you can`t refuse! anunța, parafrazând
celebra replică din The Godfather (1972) - din care au și reprodus o scenă (în
imagine) - în 2013 un afiș de susținere a unui proiect al anului I, secția Geografia
Turismului, având ca temă cultura siciliană. Afișul evenimentului (proiectat în
dreapta), respecta toate regulile provocării unei potențiale audiențe: mesaj de
teasing, data, ora și locația și imaginile sobre, în alb-negru, ale protagoniștilor
desprinse parcă din atmosfera vremii. Dacă la acestea mai adăugăm armele reale,
trabucurile si ruleta precum si realizarea unui film în sepia caracteristică unei
pelicule deteriorate specifică anilor de început ai filmului (și desfășurării acțiunii
din The Godfather) dar filmat în Clujul de zi cu zi al audienței și împrejurimile
acestuia – prin acest film reproducând o scenă nu departe de aceeași realitate trăită,
avem imaginea generală a unui proiect de animație culturală care respectă acurat
principiile enunțate de Tilden (1957)
Principiul 5: Interpretarea ar trebui să ţintească spre a

prezenta mai degrabă întregul decât partea, şi trebuie să se adreseze
individului ca întreg mai degrabă decât ca unei faze prin care trece.
(Tilden, 1957 în Rowan şi Baram, 2004, p. 275). Așa cum o interpretare
bine realizată se organizează în jurul unei teme bine alese, ținta
77
mesajului se adresează individului ca personalitate holistică,

integrând atât experiențe timpurii (vezi indicațiile anterioare privind
analogia cu locul de suflet din copilărie) cât și celei prezente. Atât timp
cât interpretarea are drept funcție de bază să releve semnificații și
esențe, acestea rareori pot fi concepute altfel decât ca întreg și nu ca
parte.
Principiul 6: Interpretarea care se adresează copiilor (să

spunem în vârstă de peste 12 ani) nu trebuie să reprezinte o diluare a
prezentării pentru adulţi, ci ar trebui să urmeze un demers total
diferit. Pentru atingerea optimă a unui astfel de scop interpretarea
și demersul de planificare ar trebui să facă obiectul unui program
separat. (Tilden, 1957 în Rowan şi Baram, 2004, p. 275).
Pentru o prezentare detaliată a principiilor care trebuiesc respectate

atunci când organizați tururi interpretative pentru copii vezi
Colquhoun (2005) Interpretation Handbook and Standard.
Ai terminat de planificat designul proiectului de semestru?

Felicitări! Verifică dacă elementele pe care le-ai prevăzut bifează
următoarele obiective:
Checklist:
 Începeți spectacular (intrare, mijloace media, costume, efecte sonore, învălui audiența în
mister sau în senzații după caz);
 Ați găsit elementul/elementele care să conecteze audiența cu tematica de prezentat;
 Interpretați, nu descrieți. Verificați în ce măsură în loc să urmeze să prezentați informații
despre o civilizație o veți interpretat-o mai degrabă (acest mod de prezentare fiind ideal);
Condiția minimală: cel puțin elemente culturale centrale din civilizația respectivă vor fi
magistral interpretate în loc de a prezenta simple informații;
 Ați pregătit o prezentare ușor de urmărit, accesibilă, plăcută și interesantă. Ați dozat
informația prezentată în limite rezonabile dictate de capacitatea voastră de a interpreta
acele informații;
 În ce măsură veți performa artistic, prin această prestație învățând auditoriul ceva despre
civilizația respectivă?
 În ce măsură veți provoca intelectual sau de altă manieră publicul (în loc să le ”predați”
ceva despre civilizația respectivă)?
 În ce măsură veți avea o prezentare integrată/integrală adresându-se complex
auditoriului ca personalitate și experiență proprie?
 În ce măsură, prin designul momentului și prestație, v-ați adaptat publicului alcătuit din
studenți (cunoscuți pentru sindromul ”short attention span if not entertained”)?;
78
 Ați proiectat o manieră de a face legătura între ceea ce v-ați propus să prezentați și
universul de viață/preocupări, experiența și personalitatea celor ce alcătuiesc auditoriul?
Sunt elementele de prezentat relevante pentru subiecți?
 Vă încadrați în timp? Unele activități de tipul: implicarea auditoriului în momentele

interactive prevăzute de către voi, obținerea răspunsurilor sau rezolvarea sarcinilor (e.g.
sudoku, darts cu fețe etc.) sau porționarea bucătăriei tradiționale și servirea personalizată
pot consuma un buget de timp mai mare decât v-ați aștepta;
 În ce măsura veți reuși să inovați și să surprindeți audiența cu ceva nou? Veți reuși să
stabiliți un standard/nivel de referință în a vă impresiona auditoriul prin cele realizate
astfel încât în săptamanile urmatoare să constituiți încă un reper în pregătirea prestației
altor echipe? (Nimic în neregulă în a fixa standarde ridicate!);
 Există coerență între părți/prestatiile membrilor echipei? (de regulă, absența acesteia
rezultă din insuficientă preocupare pentru crearea unei coeziuni și a insuficientelor
repetiții, astfel încât membrii nu cunosc foarte bine conținuturile prezentate de către
ceilalți și nu le integrează corespunzător cu informațiile prezentate de către ei înșiși);
 În ce măsură v-ați asigurat că după ce veți capta atenția auditorului o veți și menține
trează pe tot parcursul prezentării?
 V-ați gândit suficient la faptul că feedbackul prestației este constituit exclusiv de către
reacția auditoriului? Se va evalua măsura în care realmente ați cucerit auditoriul și ați fost
apreciați de către audiență ca o prestație cu adevărat de entertainment cultural;
 Ați ridicat la maximum numărul canalelor de comunicare/simțurilor utilizate pentru a
transmite informație despre o civilizație pusă în scenă? (Câte din 5?);
 Ați prevăzut momente în care să implicați/determinați să se implice auditoriul în
prezentare, în analize, în a testa ei înșiși/a folosi artefacte din civilizația respectivă și a
acționa ei singuri?
 Ați constituit momente de interacțiune între membrii audienței/cu voi? I-ați implicat?
 Ați prevăzut un plan de rezervă dacă nu se oferă voluntari din asistență pentru momentele
pe care le-ați proiectat și în care contați pe implicarea acestora?
 În ce măsură membrii echipei au experimentat/v-ați însușit voi înșivă informația
culturală pe care o aveți de transmis mai departe? Ce anume vi s-a părut dificil de realizat
sau înțeles? În baza răspunsului rafinați prezentarea.
 Ați proiectat o structură a prestației de tip sandwich (cu început în forță/de impact,
continuare a prestației la un nivel elegant și încheiere de impact)?
 Ați înlocuit toate descrierile și relatările care puteau fi înlocuite cu interpretare,
reenactment și demonstrație?
 Ați reușit să revelați/recreați un fragment din măreția civilizației pe care v-ați propus să
o readuceți la viață/în atenția colegilor? Ați reușit să oferiți o idee despre complexitatea
sau profunzimea universului cunoașterii sau tehnic și dezvoltării sociale caracteristice
civilizației pe care v-ați ales să o prezentați?
 Ați reușit să vă alegeți o civilizație și să proiectați un design de moment de animație care
să se potrivească abilităților, preocupărilor și personalității celor implicați în echipă?
 Ați proiectat momente care să presupună, sau să garanteze, într-o anumită măsură,
implicarea cognivită a colegilor din audiență în a analiza, a testa eiînșiși/a folosi artefacte
din civilizația respectivă? Ați proiectat o strategie prin intermediul căreia să îi determinați
să facă asta?
 Ați experimentat, interpretat sau dat o semnificație proprie voi înșivă, ca membrii ai
echipei, informației culturale pe care v-ați propus să o revelați, să o transmiteți mai
departe?
 Este prestația proiectată de către voi corelată cu capacitățile și abilitățile voastre? Veți fi
capabili să duceți la bun sfârșit ceea ce v-ați propus demonstrând o anumită naturalețe și
siguranță de sine?
79
 Ați recreat/adus în atenția publicului artefacte specifice civilizației/culturii respective?

Costumele/piesele inchiriate/imprumutate sau create facilitează o complexă punere în
contact a auditoriului cu cultura prezentată. Notă: Artefactele realizate de către studenți
sunt la fel de valoroase ca și cele închiriate/cumparate. De ce? Dacă cele
închiriate/cumpărate oferă colegilor avantajul de a intra vizual, tactil, auditiv (în cazul
instrumentelor muzicale), gustativ (în cazul bucătăriei tradiționale) etc. în contact cu un
obiect autentic, cele realizate de către studenți prezintă avantajul că presupun ca cei care
le-au realizat să se fi documentat temeinic, să fi pătruns într-o anumită măsură ei înșiși
universul din spatele meșteșugului realizării acelor artefacte pentru a le putea realiza la
rândul lor, în scopul punerii la dispoziția celorlalți. Rezultatul final vorbește de la sine
despre complexitatea efortului și a experienței culturale avute de către realizatori cu acea
cultură.
 Vă apropiați într-o anumită măsură de autenticul cultural sau nivelul profesional al
prestației unui astfel de moment? Ați stabilit ștacheta în zona proximei dezvoltări?
 Ați proiectat un afiș prin care să stârniți curiozitatea fără a revela esențialul (teasing)
pentru a vă atrage public pentru susținere?
 Ați proiectat secvențe/momente în care să încurajați auditorul să pună întrebări și să se
implice prin prezentări interactive și momente de interacțiune cu auditoriul (prin
întermediul cărora aceștia să realizeze ceva, să intre in competitie, să se ofere voluntari,
să atingă, să pipăie, să experiementeze singuri etc.)?
 Ați planificat etapele de pregătire și realizare a proiectului corespunzător și mai ales direct
proporțional cu performanța pe care v-ați propus să o obțineți? (management timp-
resurse-repetiții satisfăcător). Aveți în vedere regula lui Paretto: 80% dintr-o sarcină se
realizează cu 20% efort și consum de resurse (timp, energie, bani, creativitate) - mulți
dintre voi se opresc aici: la 8(0% realizat) - restul de 20% din realizarea unei sarcini (până
la un proiect foarte bine realizat) se obține cu consumul restului de 80% din resurse.
Așadar, dacă vreți să realizați un proiect foarte bun, acum sau în perspectivă, dacă doriți
să deveniți mai buni decât în anul I trebuie avut în vedere că este necesar timp și resurse
pentru șlefuirea abilităților și a ridica nivelul prestației profesionale de la 8 la 10. Notă:
Este cunoscut faptul că trăiți în secolul vitezei și sunteți generația I want all and I want
it now! (sloganul generației Millenium) deci sunteți tentați să considerați că nu aveți timp
să alocați unor experiențe și sarcini care cer profunzime. Aparent nu există suficient timp
să lucrați, să alergați să rezolvați probleme, să trăiți studenția – însemnând să savurați o
bere, să descoperiți orașul, să fiți îndrăgostiți și romantici, să dansați într-un club – și să
mai realizați și proiecte pentru seminarii. Toate astea, când sunt îmbinate și cu realizarea
unui proiect care cere muncă, întâlniri și repetiții ești tentat să apreciezi că ești norocos
dacă reușești să îl faci, nu îți mai pui problema dacă ai avut timp să îl faci și foarte bine,
așa de bine încât să nu se vadă că mai erau necesare niște repetiții sau niște stângăcii
trebuiau șlefuite. Cei care însă vor reuși să aibă un management al timpului, sarcinilor și
o coordonare a membrilor echipei astfel încât să își găsească timpul să proiecteze, să
exerseze, să își realizeze artefactele, altfel spus, să atingă obiectivul sarcinii de realizare a
proiectului (anume: să petreceți câteva ore plonjând în civilizația respectivă) nelâsând
prea mult să se vadă că era loc și de mult mai bine, merită încă un punct în plus pentru
acest criteriu. Managementul bun al multiplelor activități de dus la capăt în activitatea
unui ghid, conducător de grup sau animator va fi și în activitatea profesională un criteriu
care îi va distinge pe cei foarte buni de marea majoritate. În plus, dacă fiecare dintre voi
își dorește să fie protagonistul unor experiențe unice, profunde și de substanță imaginați-
vă că la fel gândesc și un anumit segment de turiști consumatori de cultură care nu se
mulțumesc cu simulacre de experiențe (vezi și lucrările 1 și 5). Pentru satisfacerea unor
nevoi superficiale ale unor turiști de masă există prestatorii de rutină, adevărații
profesioniști (valorizați și remunerați corespunzător) sunt capabili să satisfacă impecabil
nevoile turiștilor exigenți.
80
 Veți da dovadă de variație indusă în mijloacele (efecte și mijloace media vs. demonstrația
live) și manierele de prezentare (simplu/complex; academic/casual; documentat
științific/spontan, bazat pe experimentare proprie, concret/abstract etc.) astfel încât să
realizați o prestație acurată din perspectiva autenticității și corectitudinii informației dar
în același timp, să mențineți atenția trează și să faceți prezentarea fluidă și ușor de
urmărit?
 Veți face dovada creativității și ingeniozității în design și punerea în act a elementelor
culturale dificile?
 Veți reuși să supliniți prin ingeniozitate, umor, spontaneitate, analogii sau gândire
plastică, metafore elementele culturale care ar fi fost dificil, sau prea costisitor să le
reproduceți?
 Veți reuși să aveți prestanță, să impuneți respect auditoriului și să demonstrați
profesionalism (mai ales când sunteți foarte expuși sau vulnerabili din punct de vedere
estetic – costume care nu vă avantajează; raport apreciabil de bodypainting expus etc.)?
Notă: Este mult mai ușor să transmiți eficient un mesaj cultural, să impui respect și să
transmiți ideea de profesionalism îmbrăcat într-un impecabil costum inchiriat de faraon,
gheișă, samurai etc., este însă mult mai greu să realizezi aceste deziderate când ești
acoperit de un material de pânză corespunzător pliat – și câteva curele de piele (sau
bodypainting) – în raport cu vestimentația păturilor de jos ale societății pe care o readuci
în atenția publicului, întrucât tot mesajul de ”prin vestimentația mea redau un element
cultural specific civilizației pe care o prezint” cade în sarcina abilităților de comunicare
și transpunere ale interpretului, mesajul este purtat într-o considerabilă măsură pe cale
verbală și vizuală, nu este îmbogătit de artefacte spectaculoase prin bogăția sau
minuțiozitatea cu care au fost realizate. Cei care își asumă designul și rolurile care
presupun surmontarea acestor dificultăți de comunicare a mesajului și reușesc cu succes
să ducă sarcina asumată la bun sfârșit, obținând astfel aceeași reacție din partea
publicului, sunt evaluați direct proporțional cu dificultatea sarcinii surmontate.
 Conștientizați posibilitatea apariției și sunteți pregătiți pentru surmontarea unor
intervenții surpriză, sau a unor momente dificile apărute pe parcursul derulării
prezentării și/sau create de către public?
 Ați utilizat (în debut și final) stimuli puternici (auditivi, vizuali, foarte colorați, de
dimensiuni apreciabile, multe resurse implicate, acțiune pe scară mare etc.) contrast și
mișcare? Ați verificat echipamentele tehnice (dispuneți de softul, boxele, volumul dorit)?
Totul funcționează?
 Conștientizați necesitatea evitării argoului, interjecțiilor, dialectului și a expresiilor
nepotrivite cu contextul datorate emoțiilor, oboselii sau tensiunii momentului?
 Ați prevăzut utilizarea auto-referințierii ca tehnică de ridicarea a nivelului de atentie și
implicare, constând în a vă invita auditoriul să își acorde un moment de reflexie în care
să își amintească (și implicit să se transpună în starea respectivă) când a făcut ultima dată
ceva/a trecut printr-o anume experiență?
 Ați prevăzut utilizarea raportărilor personale, a mărturisirilor personale, a
testimonialelor și a implicării emoționale a celor care prezintă în interpretarea culturală?
Caracterul personal al prezentării de asemenea, crește nivelul de atenție și receptare a
informației de către audiență.
 Prezentați o temă ingenioasă sau într-o manieră ingenioasă?
 Ați prevăzut recompense sau atenții pentru auditoriul implicat? Pe lângă
neurotransmițătorii generați la momentul primirii, acestea reprezintă tot atâtea ancore
care le vor aminti colegilor/turiștilor de prestația voastră;
 Ați asigurat atingerea unei valențe didactice implicite a prezentării realizate de către voi?
V-ați propus și ați și prevăzut cum anume veți verifica dacă ați reușit să îi învățați activ pe
cei care v-au ascultat ceva nou despre civilizația prezentată de către voi?
 Rețineți că scopul final al prezentării este amprentarea cognitivă și emoțională a audienței
nu îndeplinirea integrală sau respectarea acestui checklist. Acestea au fost doar niște linii
81
directoare sau criterii de verificare în vederea asigurării proiectării unei prezentări și

interacțiuni reușite cu o audiență pe o temă aleasă, deci nu transformați mijloacele în
scop. Nu acesta este obiectivul vostru.
1. Colquhoun, F. (Ed.) (2005) Interpretation Handbook

and Standard. Distilling the essence, Department of
Conservation, Wellington.
Consultați siteul Centrului de interpretare

a patrimoniului cultural al Quebeqului
pentru a urmări mijloacele și tehnicile de
punere în valoare și interpretare a
moștenirii culturale a Quebecului pe
http://www.mcq.org/place-
royale/en/themes.php?id=11&ver=1
Urmăriți traseele tematice culturale
propuse. Descărcați-vă podcastul tururilor
autoghidate (www.mcq.org/place-royale)
prin patrimoniul arhitectural al vechiului
Quebec propus de centru (foto stânga).
Analizați conținuturile prezentării. Faceți
un tur virtual prin centrul de interpretare
culturală.
În același scop reanalizați site-ul
Fig. 43. Mijloace de interpretare
proiectată puse la dispoziția Observatoire de la Capitale (Quebec) pe
turiștilor la centrul Interpretării http://www.observatoire-
culturale al patrimoniului cultural
capitale.com/accueil.html ca exemplu de
quebechez Place Royale (monument
bune practici în facilitarea unei experiențe
UNESCO – vezi și figura 11)
de interpretare a istoriei pline de
evenimente a Quebecului (obiectiv declarat: Un voyage dans le temps au
sommet de Quebec).
82
Civilizaţiile mediteraneene. De la conceptul clasic, european, de

turism cultural către permeabilitatea modernă a acestuia
Număr de ore alocate: 2 ore
Rolul şi locul bazinului mediteranean în crearea moştenirii

culturale a umanităţii. Bazinul Mediteranei Europene
reprezintă arealul cu poate cea mai mare densitate de civilizaţii
şi implicit artefacte aferente acestora de pe mapamond, chiar dacă prin
natura lor, spaţiile mediterane (civilizaţiile mediteranei americane şi istmice,
cele centrate pe mediterana asiatică continuată cu arhipelagurile pacifice) şi
în celelate situaţii au reprezentat focare predilecte de cultură. Cum vă
explicaţi aglomerarea de focare de cultură în jurul bazinului Mării
Mediterane?
Dezbatere de grup (DG): Pe baza cunoştinţelor însuşite în cadrul
activităţilor de curs şi a cunoştinţelor anterioare, încercaţi să
deliberaţi argumentând în fiecare caz în parte până la stingerea
contraargumentelor şi să încadraţi fiecare civilizaţie listată în figura 7 în una dintre
categoriile sugerate în figura 1 pe baza evaluării moştenirii culturale aferente sau a
elementelor centrale de notorietate, la scara istoriei.
Fig. 44 Civilizaţiile din bazinul mediteranean şi moştenirea culturală
83
Civilizaţiile notate în zonele de

interferenţă a două categorii
reprezintă situaţii în care civilizaţia
respectivă a fost cunoscută în măsură
sensibil egală pentru cele două
dimensiuni. Puteţi folosi ca punct de
pornire realocarea civilizaţiilor sau
argumentarea propunerii furnizate
ca model (figura 44).
Spre exemplu: Dorienii, deşi nu

Fig. 45. Coloane cu capitolii în stil ionic în au egalat măreţia sau notorietatea
atriumul British Museum care nu doar că civilizaţiilor minoică şi miceniană
adăposteşte o importantă parte din artefactele (sau cea atinsă ulterior de greci) în
civilizaţiilor mediteraneene ci împrumută în
materie de construcţii, apogeul lor
construcţie elementele templului grec.
ca civilizaţie coincizând în mare
măsură cu debutul „epocii
întunecate” (1100-800)(Pearson,
2002; Gerrard, 2010), sunt
cunoscuţi pentru stilul
arhitectonic impus în construirea
coloanelor templelor, cu capitolii
mai austere (fig. 45) comparativ
cu celelalte două stiluri clasice
consacrate (fig. 46-47). Sunt la fel
de cunoscuţi însă, pentru faptul că
Fig. 46. Capitolii în stil corintic în curs de datorită armelor acestora
restaurare (foto 2005) la baza dinspre vest a realizate din fier, au reuşit să
Acropolei înfrângă micenienii. Astfel sunt
consideraţi responsabili
(majoritatea surselor istorice
conduc în această direcţie) pentru
declinul acestora ca civilizaţie.
Aceasta în condiţiile în care
micenienii deţineau o reputaţie de
experimentaţi în arta războiului: o
combinaţie între strategie,
experienţă şi presupuse trăsături
Fig. 47. Coloane în stil doric în Parthenonul de personalitate (dârzenie,
atenian (Acropole) „sângeroşi” etc.) contura profilul
de războinici al acestora.
Micenienii la rândul lor, deşi pe de o parte în materie de arhitectură, i-au
84
influenţat în în ceea ce priveşte elementele de bază ale templului pe greci

(megaron-ul – pl. megara – a fost construit de micenieni şi preluat ulterior
de către greci33), iar pe de altă parte au construit ziduri din piatră pentru
împrejmuirea cetăţilor, groase de 14 metri34, au rămas cunoscuţi la nivel
antologic pentru celebra înfrângere a troienilor în perioada lui Agamemnon
descrisă în Iliada lui Homer.
Pentru fiecare civilizaţie alocată la categoria „constructori” şi de limită
cu aceasta, precizaţi principalele edificii construite, împărţindu-le în
categorii propuse de către voi în funcţie de aprecierea subiectivă a
potenţialului turistic al acestora în prezent. Argumentaţi furnizând
exemple concludente pentru fiecare categorie în parte. Schimbaţi
categoriile cu un coleg. Solicitaţi-i să furnizeze exemple pe baza
taxonomiei realizate. Chestionaţi-l asupra diferenţelor de opinie.
În funcţie de interesul suscitat, optaţi pentru a continua activitatea

centrat pe una dintre cele patru categorii. Această opţiune nu exclude
posibilitatea ulterioară de a include în itinerariul pe care îl veţi realiza a unor
obiective turistice caracteristice civilizaţiilor aparţinând celorlalte categorii
generice (stabilite de altfel în scop didactic).
Folosindu-vă de atlasul general şi ţinând cont de distanţele între
escalele alese (vezi scara hărţii), şi o viteză medie de croazieră de 40-46 km/h
propuneţi un traseu de croazieră de 6 până la 1o zile cu escale la obiective de
central interes pentru 4 civilizaţii ce vă pasionează mai mult (puteţi debuta
deliberând între obiectivele propuse în tabelul 3). După ce aţi stabilit
escalele, argumentaţi în fiecare caz în parte alegerea, printr-o scurtă
prezentare a fiecărui obiectiv.
Ex. Epidaur – După Delphi locul de trăire spirituală cel mai
important în Grecia (un amestec de onorare a zeului, ritualuri
de vindecare şi doar în ultimul rând, divertisment), unde mase
mari de indivizi se deplasau atât în scopuri curative (să se
închine şi să înduplece pe Asclepios – zeul medicinei – care
avea puteri vindecătoare ieşite din comun să le vindece diverse suferinţe) cât
şi pentru a urmări spectacolele în cinstea zeilor. Ingeniozitatea construcţiei
sălilor de spectacole sau a auditoriumului (figura 48) a rămas celebră până
în zilele noastre.
33
Cf. History Channel: Mycenaeans – The civilisation of Heroes.
34
mult timp civilizaţiile ulterioare punând aceste construcţii pe seama giganţilor
(Pearson, 2002).
85
Obiectivul
turistic, în
prezent, în afara
valorii
artefactelor
prezente in situ şi
a manifestărilor
culturale găzduite
aici (mai ales în
timpul festivalului
de vară), prezintă
un muzeu inedit,
centrat pe
artefacte legate de
costume, activităţi
Fig.48 Amfiteatrul sau auditoriumul (Theatron) din teatrale,
Epidaur – atent proiectat sub aspectul asigurării vizibilităţii
pentru 14 000 locuri şi al acusticii, sunetul fiind amplificat fără
reprezentaţii şi o
mijloace electronice. Este cunoscut pentru impecabila acustică, şi sală de proiecţii.
în prezent aici având loc reprezentaţii.
Tabel 3. Situri - reper ale civilizaţiilor mediteraneene
» Teba Mikonos
Pireu* » Complexul Acropole (Atena) (Partenon, Halicarnas

Templul Atenei, Erechteionul), Vechiul stadion
olimpic Thira - Santorini
» Eleusis Rodos - Templul Atenei, Templul lui

Zeus,
Megara Templul lui Apollo
»Delphi - Templul lui Apolo Kourion - Tetrul Roman; Templul lui

Apollo
Corint - Templul lui Apolo
Napflio » Epidaur (Amfiteatrul, Ruinele Citavecchia » – Roma – Colosseum

Templului lui Asclepios)
Napoli » Ruinele Pompei
Napflio » Argos
Syracusa
» Tyra (Tiryns) – Palatul regal
Messina » Taormina
» Micene – Ruinele palatului
86
» Sparta Veneţia
Katakolon » Olympia La Valetta – Catedrala St. John
Heraklion » Knossos –Palatul lui Minos Tripoli – Leptis magna, Medina
Phaistos Tunis » Cartagena (zidul cartagenez,

Fortăreaţa San Felipe)
» Troia
Izmir » Pergamon – Templul lui Asclepios Izmir Tyr

» Efes - Templul Artemisei, Marele Teatru
Sydon
Milet – Teatrul; termele Faustinei
Antiohia
*„Izmir »” = „acces maritim din Izmir”
Byblos » Cordoba
Cadiz » Sevilia
După stabilirea itinerariului-schelet35, folosind informaţiile

de la curs despre alimentaţie, port, alte elemente de viaţă
cotidiană, ritualuri religioase, organizare socială, tradiţii şi
obiceiuri alcătuiţi un „calendar” sau o „agendă” cu
evenimente culturale în funcţie de program, pentru
întregul parcurs, turiştii putând opta alternativ pentru activităţile propuse 36.
În realizarea acestui program, lăsăţi-vă inspiraţi, ca punct de pornire, de
exemplul de structură a spaţiilor de activităţi şi relaxare oferite de o navă de
croazieră precum cea redată în figura 49.
Exemple: reprezentaţii în sălile de teatru sau operă (închise şi, mai recent, şi în aer
liber) cu punerea în scenă a pieselor clasice de teatru sau operă, în special a
tragediilor antice - ex: Perşii, Prometeu înlănţuit, Orestia, Cei şapte contra Tebei
(Eschil); Antigona, Oedip Rege, Electra (Sofocle); Medeea, Troienele, Hecuba,
Oreste (Euripide); sau opere de inspiraţie antică – Aida şi Nabucco (Verdi) etc.;
- proiecţii ale producţiilor holywoodiene (alternativ cu proiecţii de

documentare) inspirate din (sau ecranizări ale unor opere – operele lui
Homer, spre exemplu) universul civilizaţiilor propuse de către voi
pentru incursiune, pe parcursul programului, în lumea dispărută a
acestora: Troia, 300, Alexandru cel Mare, Gladiatorul, Încleştarea
titanilor, Agora, Antoniu şi Cleopatra etc.;
35
În Olson (2006, pag. 52-56) – (vezi bibliografia aferentă LP 3) găsiţi tratat fiecare port
important de croazieră din M. Mediterană cu specificaţii legate de acces la obiective şi
excursii la sol.
36
Pentru a vă inspira în proiectarea momentelor de animaţie puteţi consulta şi LP2 ȘI
Stănciulescu şi Jugănaru (2006) Animaţia şi animatorul în turism sau anexa 2 (pp. 107-108).
87
Simona Mălăescu
Cultură și civilizație. Turism cultural.
Fig. 49. Structura spaţiilor pe nava Carnival Freedom a touroperatorului Carnival
88
(Carnival, 2008-2009 pp. 7-8)
activităţi pentru copii: animaţie (vezi tema anterioara și Anexa 2) cu

personaje din epocă;
 (pentru copii:) prezentare ţinută de luptă, armament, port, atelier de
construcţie a unei ambarcaţiuni de luptă, prezentarea unor materiale video
reproducând scenele unor bătălii celebre (tabel 3), naraţiuni realizate de
către animator;
 (pentru copii şi adolescenţi:) tururi virtuale şi jocuri electronice cu tematică
– în săli de jocuri electronice – centrate pe tematica bătăliilor antice derulate
în Mediterana. (Spre exemplu, nava de coazieră MSC Lirica pe puntea 12
Rossini oferă o sală de jocuri electronice (MSC, 2009-2010, p. 66)).
 bucătărie tradiţională – servirea mesei după un program precedat de
prezentarea alimentaţiei specifice culturii pentru care sunt prevăzute escale
în ziua următoare (NCL Freestyle Cruising oferă, spre exemplu, cursuri de
gătit în materie de bucătărie tradiţională – de regulă centrate pe felurile
servite anterior). Programul de cină poate fi însoţit de spectacole de dans şi
muzică reproducând ritualuri, evenimente specifice etc. Personalul de
deservire poate de asemenea, să fie costumat în portul specific al civilizaţiei
în universul căreia se realizeză incursiunea în ziua respectivă.
În unele situaţii, chiar spaţiile de spa ale vaselor de croazieră prezintă

denumiri tematice: în cazul vaselor Costa apar frecvent denumiri precum
Roman Bath, Pompey Bath, Caracalla Spa, Nereidi Fitness Center etc. La
bordul Costa Europa al aceluiaşi touroperator se află o colecţie de artă de
prestigiu, de la antichităţi, la lucrări ale artiştilor flamanzi, sculpturi din
bronz provenind din spaţiul chinez şi respectiv un tun din secolul al XVII lea
(Costa Cruises, 2006), Galeria de artă reprezintă un element prezent şi pe
MSC Splendida şi MSC Magnifica ale touroperatorului MSC.
De asemenea, pentru o serie de touroperatori europeni de croazieră
ce operează şi pe Mediterana, am putea afirma chiar că sunt puţine situaţiile
în care denumirile teatrelor, sălilor de bal (chiar şi punţilor), nu prezintă
denumiri de inspiraţie mitologică mediteraneană (Salon Argo, Atlante
Theatre, Colosseo Showroom, Medusa Ball Room, Centaurus Deck, Perseu
Deck, Pegasus Deck, Andromeda Deck, Hercules Square and Shop – ca să
nu redăm decât exemplele navelor Costa Europa şi Costa Classica).
În unele situaţii, denumirile produselor de croazieră utilizează aceeaşi
tematică culturală: Ancient Tresures cu nava Costa Classica (dintre punctele
de interes: Savona, Tripoli, La Valletta, Alexandria Rodos, Napoli ( »
Pompeii)), Ancient Glory (Savona, Alexandria, Rodos, Atena, Olimpia),
Merchants Route (din Kiel şi până la Mediterana - Dover, Lisabona, Malaga,
Savona), Aegean Highlits propuse de Costa, etc.
89
Fig. 50. Civilizaţii mediteraneene
90
Pe baza informaţiilor de la curs, în cadrul activităţii de seminar

pregătiţi o prezentare de maximum 7 minute despre portul
tradiţional sau bucătăria unei civilizaţii pe care aţi inclus-o în
program. Pe baza informaţiilor bibliografice, pentru
următoarea şedinţă de lucrări practice, pentru fiecare
civilizaţie inclusă în itinerariu alegeţi (şi descrieţi-l în detaliu)
cel mai interactiv aspect cultural legat de viaţa cotidiană,
tradiţii, petrecerea timpului liber, ritualuri sau mituri şi credinţe pe care l-aţi putea
transforma într-un moment de animaţie (a se vedea LP 2 și Anexa 2 pentru exemple).
Fig. 51. Elemente specifice de ceramică greacă: Amforă pentru conservarea

vinului sau aprovizionarea cu apă, Kylix cu două braţe şi pocalul în formă de cap de
grifon destinat trecerii din mână în mână între bărbaţi în timpul symposium-urilor –
91
Fig. 52. Manieră de prezentare a itinerariilor de croazieră (secţiuni de broşură/catalog): a.

Broşură anuală 2009-2010 MSC Cruises p. 31; b. Royal Carribean, 2010-2011, p. 34; c. NCL
Freestyle Cruising, aprilie 2010-martie 2011, p. 38; d. Dertour. Kreuzfahrten, 1.4. 2010 –
31.3. 2011, p. 38.
92
Analizaţi modalităţile de prezentare a itinerariilor de croazieră în

bazinul mediteranean aferente broşurilor/cataloagelor de
prezentare reproduse în figura 52.
Aplicaţie grafică: Realizarea unei schiţe de itinerariu
de produs turistic. Deschideţi aplicaţia CorelDraw.
Optaţi pentru a crea o nouă foaie de lucru. Câmpul de
lucru arată de forma:
Fig. 53. Aspectul iniţial al ferestrei aplicaţiei CorelDRAW X8.
Setaţi dimensiunile foii de lucru. Prin activarea listei de opţiuni de

format al paginii (stânga sus) folosind cursorul din dreapta, alegeţi formatul
dorit (spre exemplu clasicul A4). Orientaţi foaia de lucru pe formatul
Landscape (având în vedere extinderea Mării Mediterane pe direcţie E-V) fie
acţionând opţiunea Layout – şi ulterior Page set-up din meniul pop-out
aferent, ce deschide o fereastră de dialog, familiară – nu foarte diferită de
cele din Microsoft Office – fie direct, acţionând comanda din bară. Salvaţi
proiectul sub o denumire personalizată.
93
Prezentarea succintă a comenzilor de bază în CorelDraw – a se vedea

şi fig. 55
În funcţie de nivelul individual de familiarizare cu aplicaţia (a se

vedea şi descrierea detaliată a realizării bazei cartografice a unei hărţi
turistice disponibilă în Ilieş, 2003) puteţi, fie să vă creaţi o hartă de bază, fie
să folosiţi comanda Import pentru a importa dintr-o sursa la alegerea voastra
o hartă mută suport, care să corespundă ariei geografice care v-ar ajuta să
reprezentaţi cel mai bine traseul stabilit, în funcţie de extinderea, în perioada
de maximă dezvoltare, a civilizaţiilor alese.
Fig. 54. Fereastra de dialog Import a aplicaţiei Corel Draw
Nu alegeţi hărţi a căror scară e fie prea mare, fie prea mică pentru a fi
ilustrative în cazul civilizaţiilor pe care vi le-aţi ales şi traseul stabilit.
Exemplu: Dacă itinerariul vizează o „călătorie prin lumea”
civilizaţiilor minoică, miceniană, egeeeană şi greacă clasică folosiţi
harta centrată pe Grecia şi arhipelagurile sud-estice – nu folosiţi o
reprezentare a întregului bazin mediteranean sau Harta extinderii
Macedoniei în timpul lui Alexandru cel Mare.
94
Simona Mălăescu
95
Fig. 55. Principalele unelte şi meniuri necesare unei schiţe de hartă în aplicaţia CorelDraw X8
După ce aţi deliberat asupra hărţii suport, în fereastra de dialog a

comenzii Import (fig. 54) bifaţi opţiunea Preview (dreapta centru) sau
Thumbnails disponibilă şi aici (dreapta sus) pentru un mai bun control
asupra elementului pe care doriţi să îl importaţi. Încadraţi corespunzător
imaginea importată pe foaia de lucru mărind, sau micşorând după caz,
folosind glisarea în sensul dorit (ţinând apăsat click stânga) acţionând asupra
unuia din colţurile diagonalelor imaginii (la fel veţi proceda cu orice obiect,
în caz contrar veţi deforma imaginile sau dimensiunile elementului).
Pentru economie de spaţiu/timp, în cele ce urmează este
prezentată una dintre modalităţile cele mai simple de a ajunge la
rezultatul dorit. Pentru exploatarea la maximum a aplicaţiei, din
perspectiva profilului în care vă pregătiţi, apelaţi la ghidul CorelDraw 12
conceput de Bain şi Wilkinson (2004) sau la tutorialele versiunilor mai
recente.
În această primă fază a pregătirii voastre, accentul cade pe modalităţi cât mai
diverse de fixare activă şi vehiculare a unui volum de informaţii însuşite la
curs, şi nu pe caracteristicile tehnice sau artistice ale hărţilor obţinute37.
Trasaţi utilizând comanda Bezier tool din setul uneltelor pentru linii
(fig. 55) pentru început, conturul unei insule, apoi al celorlalte – sfârşind cu
cel al Mării Mediterane şi altor suprafeţe de apă. În acest scop, activaţi
comanda (cursorul se transformă într-un + şi va avea în stânga jos afişat un
semn similar celui convenţional pentru ciclon), fixaţi cursorul în punctul din
care doriţi să porniţi trasarea conturului (reţineţi punctul de pornire) şi
trasaţi printr-o linie continuă întregul contur.
Fie închideţi cu atenţie conturul desenat printr-o linie continuă
exact în punctul de pornire, fie încă de la început executaţi seria
de comenzi Tools-Options-Document-General Fill Open Curves-
Ok, pentru ca programul să vă permită colorarea unor contururi
neînchise. În caz contrar nu aţi realizat un element care să vă
permită aplicarea culorii. Folosind prima variantă vă îmbunătăţiţi în bună
măsură acurateţea trasării. Puteţi utiliza şi comanda Auto-close disponibilă
în meniul obţinut prin click dreapta.
Culoarea se aplică în cazul oricărei incinte sau obiect de colorat
37
asupra acestui aspect se va reveni în cadrul disciplinei Conceperea şi
comercializarea produsului turistic studiate în anul III.
96
selectând elementul (utilizând Pick Tool) printr-un click stânga pe culoarea

dorită din bara de culori (dacă doriţi să modificaţi şi culoarea conturului
acest fapt este posibil folosind click dreapta pe culoare). În ceea ce priveşte
gama de culori, aceasta este disponibilă în meniu în partea dreaptă a
ecranului şi poate fi vizualizată integral acţionând săgeţile sus-jos sau săgeata
spre stânga (plasată la baza gamei) pentru mărirea câmpului de prezentare a
culorii. Pentru rapiditate, gama poate fi îmbunătăţită prin selectarea de
culori şi adăugarea în paleta spontană (mai ales pe cele pe care le utilizaţi
frecvent). O altă variantă constă în a edita propria culoare, prin iniţierea unei
ferestre de dialog acţionând ultimul pătrat din partea superioară (butonul
opţiunilor pentru culoare: Palette - Edit din meniul flyout sau dublu click pe
orice culoare) situaţie în care va apărea fereastra Palette Editor (fig. 56
dreapta jos). Fereastra poate fi activata si daca apasati ultima culoare folosita
care apare descrisa pe bara de jos in dreapta. Acţionaţi Edit Color şi va apărea
o fereastră de dialog de forma redată în dreapta sus în fig. 56. Deplasaţi
cursorul aflat în dreapta sectorului de nuanţă în zona de culoare ce v-ar
interesa şi executaţi reglaje de fineţe, până când în pătratul New (color) din
zona Reference obţineţi rezultatul dorit. Adăugarea de nuanţe în paleta din
dreapta foii de lucru se poate face şi acţionând Add Color din fereastra
iniţială, situaţie în care, în fereastra de compunere a culorii (figura 56 dreapta
sus) se activează comanda Add to Palette. Pentru finalizarea operaţiei
acţionaţi ulterior Close. În partea de jos a ferestrelor sunt disponibile alte
comenzi de culoare. În partea superioară a celei de-a doua fereastre, generată
la comanda Edit, de asemenea sunt puse la dispoziţie şi alte modalităţi de a
ajunge la o culoare căutată (a se vedea mai departe ferestrele reprezentate în
figura 56 stânga sus – obţinută acţionând Mixers şi respectiv stânga jos –
acţionând Palette).
Revenind la contururile create anterior, trebuie înţeles faptul că
organizarea foii de lucru se face în straturi (layer-e), aşadar orice element
mai recent creat, adăugat, importat, desenat, etc. se va suprapune peste
elementele desenate anterior (de exemplu – după ce veţi aplica culoare
Mediteranei, insulele Creta sau Cipru nu vor mai fi vizibile dacă au fost
desenate anterior conturului bazinului mediteranean). Folosiţi din meniul
popout obţinut prin acţiunea butonului Objects (la versiuni mai vechi ale CD
apare in Tools) opţiunea Object manager pentru a obţine în dreapta foii de
lucru un meniu flyout de forma celui din imaginea 57. Această structură vă
permite să urmăriţi succesiunea straturilor în forma în care se află acestea la
un moment dat. Dacă aţi selectat un anume element din hartă el va apărea
evidenţiat în structura din dreapta astfel că veţi cunoaşte poziţia exactă în
raport cu celelalte.
97
Fig. 56. Ferestrele de dialog la editarea culorilor în aplicaţia

CorelDraw
Prin glisare, menţinînd apăsat click stânga, puteţi deplasa deasupra sau
dedesubtul altor elemente obiectul selectat avut în vedere, astfel încât el va
ajunge în prim plan.
În situaţiile în care numărul elementelor este mare (de ordinul zecilor
98
sau sutelor – exemplul din figura 57) pentru o structură mai puţin complexă,
care să vă permită să urmăriţi mai uşor straturile, în momentul în care
consideraţi că aţi finalizat o serie de elemente puteţi să le grupaţi, după ce în
prealabil le-aţi selectat pe toate prin crearea unui dreptunghi in care sa le
includeti pe toate (la versiunile anterioare era necesara succesiunea de
comenzi Arrange – Group prin click dreapta si selectarea optiunii) în urma
căreia acestea vor deveni un singur element.
La verisuni anterioare
gruparea unor elemente nu
vă va mai permitea ulterior
să acţionaţi asupra
elementelor individuale
întrucât rezultatul grupării se va
comporta în permanenţă ca un nou
element unitar. Dacă doreaţi să
aduceţi modificări ulterioare
elementelor din care e compus,
acest fapt ar fi fost posibil prin
comenzile Arrange-Ungroup. In
versiunea curenta puteti modifica
elementele disparate printr-un
simplu click.
Pentru a selecta cu succes un
element dintr-o suită de elemente
suprapuse, asiguraţi-vă că acţionaţi
click pe contur pentru a fi preluată
corespunzător comanda.
Toate gamele de unelte (Tool box-
urile), inclusiv paletele de culoare,
pot fi desprinse acţionând linia
Fig. 57 Structura campului Object
manager dublă din partea superioară şi
deplasate la îndemână, oriunde pe
suprafaţa foii de lucru.
În momentul în care, să spunem, suprafeţele de apă au fost
reprezentate cu o culoare diferită de suprafeţele de uscat, puteţi trece la
marcarea porturilor şi a obiectivelor în vederea cărora se face escala
(excursiile de la sol concepute anterior).
99
Puteţi crea un simbol pentru port sau obiectiv, folosind opţiunile

geometrice din bara de unelte (Polygon Tool, Elipse Tool sau Rectangle
Tool) sau puteţi apela la cele deja concepute în acest sens.
Folosind comanda Insert Symbol Character din meniul popout al
butonului Text (fig. 55) va apărea în dreapta foii de lucru un meniul flyout de
tipul celui anterior, în care, dacă selectaţi în spaţiul din dreapta sus (lista de
fonturi) spre exemplu gamele: Webdings, Windings, Windings 2, Windings
3 veţi obţine o serie de semne convenţionale utile în general în activitatea
voastră viitoare (hărţi turistice, materiale informative de altă natură cu
caracter turistic etc.).
Puteţi aplica umbre folosind opţiunea Interactive Drop Shadow Tool
(fig. 58) disponibilă în meniul Interactive Blend Tool – la activare
modificându-se forma cursorului şi apărând în stânga sus opţiunea Presets
care permite vizualizarea unor variante simple de rezultat final. Distanţa,
unghiul, nuanţa etc. umbririi pot fi stabilite şi folosind reglajele manuale (fig.
58). Prin deplasarea extremităţii libere se măreşte distanţa, iar prin
deplasarea cursorului de pe ax se poate regla tenta. Culoarea se poate stabili
din opţiunea disponibilă în partea superioară.
Alegeţi sau construiţi un simbol şi marcaţi
escalele. Folosind unealta Text Tool (fig.
55), introduceţi denumirile. Alegeţi din
meniul disponibil un font potrivit cu stilul
segmentului de turişti pe care îl aveţi în
minte sau cu perioada si civilizatiile prin
care ati realizat circuitul.
După marcarea escalelor trasaţi
itinerariul de croazieră folosind Bezier
Tool. Segmentele de parcurs pot avea un
aspect mai fluid apelând la comanda Select
all nodes (fig. 59– penultima comandă de
la stânga la dreapta în gama din partea
superioară a ecranului de lucru), imediat
Fig. 58. Opţiunile de reglaj după trasarea contururilor şi acţionarea
direct Interactive Drop comenzilor aferente disponibile în partea
Shadow superioară a foii de lucru (cele din stânga:
Convert Line to Curve, Make Node
Smooth). Modificarea poziţiei nodurilor se
poate realiza şi folosind prima opţiune din gama Shape Tool. De asemenea,
100
după acţionarea comenzii Select all nodes, se poate opta pentru

transformarea liniei continue în linie punctată, folosind opţiunea aferentă
din lista oferită de cursorul din partea dreaptă (disponibilă după actionarea
Pick Tool-ului).
Fig. 59. Opţiunile de finisare a curbelor în CorelDraw X8
Fig. 60. Opţiuni legate de trasarea liniilor în CorelDraw X8
Nu uitaţi că pentru modificarea culorii liniei folosiţi clic dreapta pe

culoarea dorită (pentru introducerea unor elemente suplimentare – semne
convenţionale etc. sau creşterea impactului artistic vezi şi lucrările practice
101
următoare).
Pentru a aduce rezultatul dorit într-o formă care să îi permită
combinarea cu textul sau importul ulterior în alte programe de grafică,
folosiţi comanda Export precizând în ferestrele de dialog formatul dorit,
parametrii de calitate ai imaginii şi culorii. Verificaţi rezultatul. Cand
realizati un afis turistic sau o pagina de catalog si doriti sa oferiti potentialilor
turisti mai multe informatii puteti sa inserati un QR code pentru a-i duce pe
site-ul agentiei de turism care ofera pachetul folosind comenzile Object –
Insert QR Code urmand ca in spatiul aferent linkului url sa copiati linkul
agentiei si CD v-a genera QR code ul aferent.
Revenind la finalizarea aspectelor de detaliu ale programului
de croazieră propus, puteţi fie să ţineţi cont de tematica celor
patru categorii dezbătute iniţial la debutul lucrării practice (ex.
„Marile civilizaţii navigatoare ale Mediteranei”, „Marile
civilizaţii războinice ale Mediteranei” etc.) propunând o
denumire tematică a circuitului cu impact mai ridicat, fie să propuneţi alte
teme, precum trasee tematice de inspiraţie literară („Pe urmele lui Ulise”
etc.), sau alte programe culturale pentru segmente foarte specializate de
turişti. În acest scop, parcurgeţi mai întâi tipologiile de turist consumator de
produse turistice culturale redate în tabelul 5 (LP5), urmărind spre exemplu,
fie un anumit curent în arhitectură, fie în arte plastice.
Comentaţi următoarea descriere din catalogul NCL
Freestyle Cruising (Ce preocupare reiese din politica
touroperatorului?): „Deoarece noi am pus laolaltă un
program excitant pentru copii Dvs.: în timp ce Navigatorii
Juniori (2-5 ani) se antrenează în Sala de Bal a Prinţilor şi
Prinţeselor, merg într-o vânătoare de comori sau se întreabă în legătură cu
tot ceea ce câinele Blue a văzut pe parcursul jocului Blues & Clues, Primii
Mateloţi (6-9 ani) şi Navigatorii (10-12 ani) sunt preocupaţi de întrebări
importante. De exemplu: Cum devii agent secret? Sau: Cum proiectezi o
navă de croazieră?” (NCL, 2010-2011, p. 21).
Având în vedere atracţia pe care tema o exercită asupra copiilor,
puteţi include în tematica şi itinerariul civilizaţiilor navigatoare (eventual,
prezentată în antiteză) Corsica, ca şi escală cu povestea apariţiei, dezvoltării
şi declinului pirateriei în Mediterana. Nava de coazieră MSC Lirica, spre
exemplu, pe puntea 11 Vivaldi oferă un loc de joacă pentru copii intitulat „I
Pirati” (MSC, 2009-2010, p. 66).
102
Ţinând cont de grupul ţintă pe care îl aveţi în minte atunci

când gândiţi programul, de particularităţile profilului
turistului consumator de turism cultural şi de saturaţia
psihologică potenţială în activităţi pe care o puteţi induce în
program, argumentaţi în favoarea programului pe care l-aţi stabilit.
Argumentaţi care ar fi opţiunea practică de urmat (ponderea optimă între
variaţia cât mai accentuată în tematica activităţilor pe acelaşi program
sau individualizarea cât mai rafinată în piaţa de produse existente)? (timp
de lucru, expunere model şi discuţie de grup).
Care dintre formele de turism (a se vedea şi Doc. 4) domină

în produsul realizat de voi? Argumentaţi. Ce elemente ar
trebui să cuprindă pentru a se preta la celelalte forme?
Adăugaţi sau excludeţi activităţi sau elemente din
programul turistic astfel încât să construiţi pe aceeaşi schemă de bază alte
forme, în limitele impuse de mijlocul de transport (timp de lucru, expunere
model şi discuţie de grup).
În realizarea altor materiale informative/promoţionale, luând ca
exemplu situaţia din aplicaţia anterioară, în care aţi optat pentru a vă centra
pe civilizaţiile consacrate drept „navigatori”, puteţi optimiza nivelul artistic
al graficii utilizând pentru marcarea civilizaţiilor reper în cazul itinerariului
propus, simbolurile aplicaţiei SmartDraw pentru ambarcaţiuni
caracteristice anumitor perioade şi civilizaţii (fig. 61) (a se vedea şi
prezentarea aplicaţiei din cadrul LP 5).
Tabelul 3. Exemple de ambarcaţiuni din perioada antică
Cea mai rapidă ambarcaţiune greacă pusă în mişcare de 170 vâslaşi

dispuşi pe trei rânduri de o parte şi de alta a ambarcaţiunii. În partea
din faţă pe lângă ochiul cu funcţie magică de a ghida în mod misterios
ambarcaţiunea se aflau rame întărite de metal construite în scopul
de a scufunda ambarcaţiunile inamicilor (Pearson, 2002).
Trirema
Birema Prezenta două rânduri de vâslaşi, iar lateral era prevăzută cu extensii
romană cu dublu rol: de stabilizare şi menite să protejeze prova de atacurile
navelor inamice.
Galionul Ambarcaţiune răspândită în cazul multor civilizaţii din Mediterana

de la romani la spanioli, de-a lungul timpului funcţiile înclinând fie
către comerţ fie către luptă. Cea mai mare parte a timpului galioanele
au prezentat spaţii vaste de depozitare fiind destinate comerţului cu
103
coloniile şi reprezentând principala ţintă a pirateriei.
Galera Ambarcaţiune foarte răspândită în Mediterana, acţionată de un

număr variabil (uneori de ordinul sutelor) de vâslaşi aşezaţi pe unul
sau mai multe rânduri pe lateralele navei.
Fellucca Folosită şi în prezent pentru transportul turiştilor între Luxor şi

Asswan, i-a fost înlocuită pânza de forma rectangulară din vremea
faraonilor cu cea triunghiulară de azi (Strudwick, 2007)
Barja Ca şi ambarcaţiunile faraonilor prezenta o chilă încovoiată puternic

solară către partea superioară în partea din faţă şi ceva mai gradat în partea
posterioară, o astfel de formă indicând că era vorba despre o
ambarcaţiune folosită pentru călătoriile către lumea de dincolo
(foarte frecvent apare în interiorul piramidelor) (Strudwick, 2007)
Bucintoro Ambarcaţiune cu caracter singular dedicată ceremoniilor în care era

implicat dogele veneţian, simbol al puterii si bogăţiei acestei puteri
navale a Evului Mediu în Mediterana şi Orient. Prezenta o formă şi
ornamentaţie extrem de sofisticată – scopul principal nefiind
funcţionalitatea în ceea ce priveşte navigaţia.
În cazul itinerariilor centrate pe alte teme puteţi utiliza în acelaşi scop, pentru
escale, importul de imagini ale obiectivelor, sau decuparea elementelor de
construcţie simbolice pentru o anume civilizaţie (pentru importul şi
decuparea de imagini în CorelDraw a se vedea şi lucrarea practică
„Civilizaţia Egiptului antic”).
Marile bătălii ale istoriei (în tabelul 4 sunt furnizate câteva astfel
de exemple din perioada civilizaţiilor antice mediteraneene) au
exercitat întotdeauna un anume grad de fascinaţie, mai ales
asupra unui segment de vârstă particular (copii de vârstă şcolară,
adolescenţi timpurii etc). Unele dintre aceste locaţii introduse în circuitul
turistic, sunt corespunzător puse în valoare, altele însă mai puţin.
Spre exemplu, bătălia de la Termopile (Grecia)(vezi şi tabelul 4) – locul
celebrei bătălii dintre greci, spartani şi perşi din anul 480 î. Hr., care face
obiectul a mai mult de câteva zeci de producţii de animaţie 3D realizate de
profesionişti şi amatori38, reprodusă în materiale ce merg de la producţii
38cu privire la desfăşurarea tactică şi reproducerea valorificării tactice a topografiei

terenului pe care ar fi avut loc lupta.
104
Fig. 61. Civilizaţiile mediteraneene. Aplicativitate a opţiunii simboluri

Ambarcaţiuni (1 şi 2) – Clip art disponibilă în SmartDraw
Fig. 62. Schiţă de itinerariu croazieră personalizat
105
cinematografice cu mari încasări de box office şi până la jocuri electronice

consacrate, ca obiectiv turistic, este marcat printr-un monument izolat (fig.
63) unde nu apar alte elemente de infrastructură sau servicii turistice, cu
excepţia căii de acces (fiind situat de-a lungul unei artere importante) şi a
unei parcări corespunzătoare ca dimensiuni.
Pe baza experienţei anterioare sau a stagiului de practică de
primăvară furnizaţi sugestii referitoare la posibilităţile de
creştere a impactului unor astfel de obiective asupra
turiştilor. În realizarea acestui exerciţiu puteţi utiliza sugestii
de amenajare furnizate de W.T.O. (2004), Tourism at World
heritage Cultural Sites.
Tabelul 4. Celebre bătălii ale istoriei antice
Bătălie navală în apropiere de Pireu în care grecii au

înfrânt armata lui Xerses răsturnând soarta războiului
Salamis (480 î.Hr) persan.
Troia* (*pe larg descrisă în Iliada) Micenieni (conduşi de

Agamemnon) cuceresc Troia după un asediu prelungit
(zece ani).
Termopile (480 Bătălie antologică pentru presupusa disproporţie

î.Hr.) numerică a părţilor (cca. 1 la 10 în favoarea perşilor)
între o coaliţie de cetăţi greceşti – printre care spartanii
– şi regele persan Xerxes I, soldată cu victoria strategică
a perşilor după o rezistenţă apreciabilă din partea
grecilor.
Maraton (490 î.Hr) (E-NE de Atena) Bătălie crucială pentru soarta Atenei în
care grecii depăşiţi net numeric de perşi apără teritoriul
grecesc şi înving. Graţie consemnărilor lui Herodot a
generat denumirea probei sportive omonime.
Guagamela Alexandru Macedon îl înfrânge pe Darius al III lea

(Mesopotamia)(331 (regele persan). Macedonii au inventat o configuraţie de
î.Hr.) luptă denumită falangă menită să formeze un scut
compact şi să străpungă frontul inamic (Pearson, 2002).
*pentru o reprezentare grafică a principalelor locaţii unde au avut loc bătălii în NE

106
Mediteranei a se vedea Gerrard, 2010, p. 24-25 şi Barnes, 2008.
Fig. 63. Obiectivul turistic Termopile
Comentaţi şi argumentaţi în favoarea celor mai

potrivite modalităţi de creşterea impactului
obiectivului turistic Termopile pornind de la următoarele sugestii
(unele justificate şi de poziţia la axa de comunicaţie):
- amenajarea unei săli de proiecţie video pre-vizitare sau
multifuncţională;
- amenajarea terenului şi a unui traseu de vizitare a locului bătăliei
– pentru vizualizarea pe sectoare, a poziţiilor celor două armate,
a poziţiilor iniţiale şi finale – marcarea unui traseu de self-
guiding (sau cu ghidaj clasic pe bază de programare telefonică);
- autoghidaj (pe baza rental tape, cu suport video sau doar audio);
- puncte de vânzare a suvenirurilor;
- sală de spectacole;
- programe sau elemente de animaţie specifică perioadei sau
bătăliei;
- amenajarea unui spaţiu de campare;
- amenajarea unor servicii (toalete, surse de apă potabilă, cafeterie,
spaţiu de servirea mesei);
107
- găzduirea unui/unor evenimente periodice (expoziţii, festivaluri,

etc.) pe parcursul cărora să fie pus în evidenţă şi obiectivul
(spectacole de lumină şi sunet – proiecţii şi montaje de amploare
ale evenimentului antic în spaţiu închis sau în aer liber, etc) .
În realizarea traseului educativ ţineţi cont şi de existenţa altor

elemente precum amenajarea la situl turistic al Troiei a replicii de lemn a
calului troian, prevăzut cu o scară care permite accesul copiilor în „burta”
calului şi are funcţia de loc de joacă.
În ponderarea laturii educative şi a celei de divertisment la siturile cu
încărcătură istorică ţineţi cont şi de sugestiile oferite în fig. 67.
Aplicaţie practică alternativă39 centrată pe lista monumentelor

UNESCO: Analizaţi Anexa 1 (pentru bazinul mediteranean) sau
accesaţi direct lista patrimoniului Unesco la
http://whc.unesco.org/archive/convention-en.pdf.
1. Extrăgându-le din listă, grupaţi pe culturi dezvoltate în bazinul
mediteranean, numărul de monumente culturale UNESCO aferent.
Comentaţi rezultatele. Ce vă surprinde?
2. Hotărâţi în baza celor studiate un traseu. Documentaţi şi argumentaţi
alegerea. Prezentaţi pe scurt obiectivele.
3. Extrageţi pentru fiecare cultură traversată, din informaţiile prezentate la
curs şi bibliografie cel mai interesant element desprins din domeniile:
- mod de trai şi viaţă cotidiană
- credinţe şi ritualuri religioase
- locuinţă, mod de construcţie, funcţionalitate, asigurarea nivelului sanitar
- îmbrăcăminte, alimentaţie, educaţia copiilor.
Lectură pentru lucrarea practică următoare:

Documentaţi-vă asupra apusului unei civilizaţii din bazinul
mediteranean urmărind: factori care au caracterizat
perioada de declin (context social, politic, economic,
religios) (factori favorizanţi), factori declanşatori, factori
catalizatori. Pregătiţi-vă să prezentaţi în rezumat punctul de
vedere alternativ a minimum 3 surse/autori şi punctul de vedere propriu
(plus argumentare).
39
studiu individual în eventualitatea absenţei la LP.
108
La sfârşitul fiecărei întâlniri de lucrări practice este anunţată tema

pentru data următoare. Se recomandă ca în cazul fiecărei teme în
parte, pe baza noţiunilor de curs, a bibliografiei şi a webografiei să
gândiţi un program de animaţie pe baza elementelor de viaţă
cotidiană, credinţe şi ritualuri, dans sau muzică pe care să le puteţi descrie în câteva
minute.
1.Barnes, I., (2008), Mapping Classical World, Eagle

Edition.
2.Bain, S. (2004), CorelDraw 12. Ghidul oficial, All Pixel, BIC ALL.
3. Gibson, P. (2006), Cruise Operations Management, Elsevier, pp.
52-56.
4. Stănciulescu, G., Jugănaru, I.D. (2006), Animaţia şi animatorul în
turism, Uranus, Bucureşti.
109
Civilizaţia Egiptului Antic. Industria turismului de

patrimoniu
Doc. 1 Locul şi rolul Civilizaţiei Egiptului Antic. Superlativele

constructive ale Civilizaţiei Egiptului Antic.
Având în vedere cunoștințele anterioare despre patrimoniul

aparținând celorlalte civilizații ale bazinului mediteranean cum
explicați diferențele ce apar în materie de conservare a resurselor ce se
constituie ca patrimoniu moștenit și valorificat turistic, între civilizația
egipteană și spre exemplu, civilizațiile nord mediteraneene? Avansați
potențiale explicații pentru nivelul de conservare al construcțiilor, dar și alți
factori care credeți că au condus către acest rezultat.
Au fost egiptenii constructori mai ingenioși decât civilizațiile discutate
anterior?
DG: Prin ce anume putem aprecia gradul de dezvoltare al
unei civilizaţii? Propuneţi şi susţineţi criterii
argumentând până la stingerea contraargumentelor,
folosindu-vă de exemplele cunoscute.
Fig. 64. Aglomeraţia în Galeria Egiptului Antic într-o zi obişnuită la British

Museum
110
Doc.2 Tehnica construirii de diguri la egipteni.
Doc.3 Modul de construcţie al piramidelor la Djoser,

Snefru şi Kefren. Saqqara, Dashur şi Gizeh.
Pe parcursul prezentării orale despre civilizaţia Egiptului Antic

sintetizaţi în tabelul de mai jos principalele elemente de interes
turistic după model (pentru completarea lacunelor folosiţi
enciclopediile puse la dispoziţie):
Faraonul Arhitectul şef Perioada Construcţia şi

localizarea
Menes ? 3000-2938 Digurile de incintă ale

î.Hr. Memphisului şi Sad-al-Kafra
Djoser Imhotep 2667-2848 Piramidele în trepte de la

î.Hr. Saqqara
Snefru .... ... ....
111
Doc.4 Sesostris şi Fortul Buhen.
Hatsepsut şi Templul de la Deir el-Bahri.
Doc.5. Templul de la Karnak.
Doc.6. Arhitectura urbană la egipteni. Dezvoltarea urbană planificată

(Akenaton): construcţia Amarnei.
Analizaţi documentul 6 ce redă criteriile stabilite de UNESCO

pentru evaluarea şi includerea unui obiectiv antropic în
patrimoniul cultural al umanităţii.
Lista obiectivelor intrate în patrimoniul cultural

UNESCO40 (Egipt):
Theba veche şi necropola Thebei
Nucleul istoric al Cairo
Memphis şi necropola
Câmpul piramidelor de la Gizeh la Dahshur
Monumentele Nubiene de la Abu Simbel la Philae
Aria Saint Catherine

DG. Există elemente de surpriză în legătură cu configuraţia
listei Patrimoniului Cultural pentru acestă arie geografică?
Comentaţi, pe baza celor evidenţiate anterior şi a noţiunilor de
curs, potenţialitatea includerii în patrimoniul UNESCO şi a
altor artefacte pentru care egiptenii s-au distins în istoria construcţiilor
40
http://whc.unesco.org/en/list/ accesat în 2.02.2011.
112
edilitare şi arhitectonice ale umanităţii. Astfel, verificaţi întrunirea unuia

dintre criterii, sau dimpotrivă – argumentaţi neântrunirea unor elemente
critice precum integralitatea.
Doc. 7 Templul lui Ramses al II lea de la Abu Simbel.
Analizaţi următoarele propuneri extrase din ghidul de

călătorie National Geographic Traveller pentru Egipt, la
rubrica „Încearcă”:
- învaţă să dansezi din buric (Humphreys, 2010, p.58);

- o plimbare călare pe cal (Humphreys, 2010, p.129);
- lecţii de oud în cartierul islamic (Humphreys, 2010, p. 98);
- voluntar pe un sit arheologic (Humphreys, 2010, p.44);
- vorbeşte ca un egiptean (Humphreys, 2010, p.16).
Încercaţi să stabiliţi cărei forme de turism cultural i se încadrează mai

bine (reamintiţi-vă Doc. 4 şi cărui profil de turist îi corespunde mai degrabă
(consultaţi şi Tabelul 5).
Explicaţia pentru avântul pe care l-a luat pelerinajul la obiectivele de
patrimoniu o constituie faptul că patrimoniul reprezintă o industrie, în
sensul modern al termenului „de activitate conştient controlată şi
planificată în scopul de a produce un produs vandabil” (Leslie şi Sigala,
2005, pp. 8-9). În acest caz care materia primă este reprezentată de
evenimente, relicve, mitologii, artefacte, situri arheologice, legende etc. care
prin intermediul procesului de interpretare culturală sunt trasformate din
resurse în produs (figura 67) şi care implică selecţia resurselor şi modul în
care sunt împachetate, în funcţie de cererea turistică, în timp ce produsul
turistic de patrimoniu reprezintă produsul final (Leslie şi Sigala, 2005).
Analizaţi figura 47. Cum aţi proceda astfel încât să conservaţi şi
funcţia informativă a unei hărţi?
Aplicaţie grafică: Folosind cunoştinţele din tema anterioară
(sau importând o hartă mută suport a Egiptului) şi
atlasele şi hărţile puse la dispoziţie precum Egypt. An
Illustrated Reference to the Myths, Religions,
Pyramids and Temples of the Land of the Pharaohs şi
Atlasul General alegeţi-vă cateva obiective turistice ramase din civilizatia
egipteana şi marcaţi-le pe hartă. Conectaţi-le cu două staţiuni de la Marea
Roşie(minimum una prezentând aeroport). Gândiţi şi dozaţi numărul
113
Fig. 65 Componentele industriei turistice de patrimoniu (adaptate după

Ashworth, 1994 în Leslie şi Sigala, 2005, p. 9)
obiectivelor şi activităţilor alegându-vă şi mijloacele de transport. Macaţi

traseul diferit în funcţie de mijlocul de transport. Alcătuiţi o prezentare
scurtă pentru fiecare obiectiv ales. În alcătuirea prezentării, dar şi în dozarea
componentei de divertisment urmăriţi recomandările cuprinse în figura 67.
Ţinând cont de cele menţionate anterior, pe baza elementelor interesante pe
care vi le oferă informaţiile de curs şi seminar, proiectaţi două momente de
animaţie din domeniile:
1. îmbrăcăminte, alimentaţie, educaţia copiilor.

2. mod de trai şi viaţă cotidiană;
3. credinţe şi ritualuri religioase;
4. dans, muzică;
5. locuinţă, mod de construcţie, funcţionalitate, asigurarea nivelului
sanitar;
6. îmbrăcăminte, alimentaţie, educaţia copiilor.
Pentru fiecare obiectiv, importaţi o imagine sugestivă din materialele puse la
dispoziţie în folderul Corel 2 (pe care ulterior le puteţi înlocui cu imagini din
surse proprii) sau din orice sursă de care dispuneti. Aduceţi-o la dimensiunile
corespunzătoare folosind pick tool, executând click pe obiectul dorit (după
importare imaginea rămâne activată situaţie marcată cu pătrăţele în zona de
intersecţie între contur şi principalele axe); acţionând către interiorul
imaginii un colţ al diagonalei aceasta se micşorează proportional fara sa se
114
Simona Mălăescu
115
Fig . 66 Misterul piramidelor şi respectiv Secretul Sfinxului & Alexandria Produse turistice centrate pe
vestigiile civilizaţiei Egiptului Antic – extras de catalog (Calibra 2008, pp. 4-5)
Fig. 67 Factori care influenţează educaţia informală la obiective

istorice (după Light, 1995 în Timothy şi Boyd, p. 202)
deformeze. Daca doriţi să reduceţi prin eliminare (astfel rămânând doar

elementul central mărit) sau să eliminaţi părţi din imagine, după activare,
acţionaţi click dreapta şi opţiunea Edit Bitmap. Imaginea se va deschide într-
o fereastră Corel PHOTO-PAINT de tipul celei din figura 68.
Acţionaţi comanda Rectangle Mask Tool (a doua de sus în jos pe bara

de meniu afişată în stânga) care vă va permite să desemnaţi printr-un
dreptunghi sectorul pe care doriţi să îl păstraţi. Când v-aţi decis asupra
dimensiunii şi l-aţi încadrat în chenarul respectiv, lăsaţi liber cursorul
(sectoarele neutilizate se vor colora în roşu). Utilizând click dreapta şi Copy
116
şi respectiv Paste în fereastra iniţială de Corel veţi readuce pe foaia de lucru

iniţială elementul în forma dorită. Localizaţi corespunzător. Dacă doriţi să
aplicaţi umbre revedeţi tema 3.
Dacă doriţi să folosiţi din figuri numai elemente ce necesită decupare după
contur – de pildă doar construcţia în sine, urmând paşii anteriori pentru
accesul în Photo-Paint selectaţi din acelaşi set de unelte (Rectangle Mask
Tool) fie comanda Freehand Mask Tool, fie Lasso Mask Tool sau comanda
Magnet Mask Tool. Ambele vă permit să ajungeţi la rezultatul dorit,
necesitând însă nivele de dexteritate diferită (pentru decupaje mai complexe
a se vedea şi Ghidul oficial CorelDraw 12. Readucerea rezultatului în foaia
de lucru Corel iniţială se realizează la fel. Puteţi folosi în locul imaginilor sau
elementelor grafice obţinute prin decupaj şi simboluri (fig. 69) sau desene
preexistente fie din gamele CorelDraw menţionate în tema anterioară (Text-
Insert Symbol Character şi selectaţi din Font gamele de simboluri amintite
sau ESRI) fie pe cele puse la dispoziţie de SmartDraw în gamele Clip Art.
Pentru a marca mijloacele de transport folosiţi aceeaşi suită de comenzi către
gamele amintite sau SmartDraw (care pune la dispoziţie o varietate mult mai
vastă de simboluri şi în variantă color). Pentru a exersa efectul de
transparenţă: să spunem că unui obiect plin (pe care în prealabil l-aţi
selectat) doriţi să îi aplicaţi un efect de transparenţă, astfel încât să permită
lecturarea fără dificultate a denumirilor sau elementelor de dedesubt, sau
doriţi un simplu efect artistic. În acest sens selectaţi Transparency
(Interactive Transparency Tool) din gama Interactive Blend Tool (lângă
cursor va apărea un simbol analog unui pahar cu picior). Din opţiunea
Presets - Transparency Type (stânga sus) puteţi alege un mod de a aplica
transparenţa – Uniform sau pentru efecte artistice, exploraţi celelalte opţiuni
(de pildă, atunci când doriţi să dedicaţi un anumit spaţiu din afişul de produs
turistic unei hărţi a traseului dar nu doriţi nici să încărcaţi prea mult afişul şi
nici să se piardă ideea generală din imaginea de ansamblu, folosiţi
transparenţele graduale în cel mai potrivit mod cu situaţia şi rezultatul dorit).
Lăsând la o parte funcţia de bază a hărţii, este momentul să precizăm că dacă
doriţi de pildă, ca harta creată şi exportată nu doar să se îmbine prin
transparenţă într-un potenţial afiş turistic sau flyer (chiar într-o potenţială
broşură la un moment dat), puteţi realiza tranziţia într-un plus de aspect
artistic ce va face inobservabilă îmbinarea dintre elemente, şi prin marcarea
conturului de tranzit cu una din gamele Artistic Media (vezi tema 5, fig. 53).
117
Fig. 68 Câmpul de lucru Corel PHOTO-PAINT
Fig. 69 Itinerariul traseului
118
Figura 70. Harta traseului integrată cu efect de transparenţă şi Artistic media

(foto suport RoundTtrip.ro)
119
1. Strudwick, H, (2007), The Encyclopedia of Ancient

Egypt, AmberBooks.
2. Oakes, L., Gahlin, L. (2008), Ancient Egypt. An Illustrated Reference
to the Miths, Religions, Pyramids and Temples of the Land of the
Pharaohs, Hermes House.
3. Timothy, D., Nyaupane, G. (2009), Protecting the past: Challenges
and opportunities, pp. 20-41.
4. Berenfeld, M. (2008), “Climate Change and Cultural Heritage:
Local Evidence, Global Responses,” George Wright Forum 25 pp. 66-
82.
*** http://www.etana.org/abzu/
1. Pe parcursul stagiului de practică de primăvară filmaţi un
material care să surprindă liber şi să redea o faţetă a unei culturi
cu care veniţi în contact pe parcursul aplicaţiei. Argumentaţi în 1-
2 pagini cum aţi făcut alegerile şi ce aspecte cuprinse sub eticheta
largă de “culturale” aţi dorit să surprindeţi. Predaţi materialul la
sfârşitul semestrului pe suport electronic.
2. Comentaţi podcasturi de heritage interpretation precum cele
disponibile la adresa: http://wn.com/heritage_interpretation.
120
Veneţia. Profilul cultural al turistului interesat de cultură

şi practicile turistice post-moderniste
Număr de ore alocat: 2 ore
La Serenissima reprezintă oraşul turismului cultural prin excelenţă,

unde sunt prezente aproape toate formele de turism cultural şi care implicit
atrage toate profilele de turist aflat intenţionat sau prin conjunctură de
împrejurări sub incidenţa calităţii de turist cultural. Datorită funcţiei sale şi
atributelor prin excelenţă culturale, Veneţia va constitui ca şi valenţe
didactice un excelent studiu de caz pentru turismul cultural, prezentând o
istorie de secole (XVIII-XXI), de atractivitate atât pentru valenţa artistică
educaţională – fiind custodele unui adevărat tezaur de artă acumulat în timp
de către personaje dintre cele mai bogate ale vremii – cât şi pentru
notoritatea activităţilor de divertisment (notabile şi pentru personalităţi
precum Byron, Mann, Goethe etc). Această citadelă pare a fi cunoscut
dintotdeauna secretul pe care în lumea post-modernă McKercher şi Du Cros
(2002, p. 29) îl scot în evidenţă astfel: „În mod clar, oportunităţi de a învăţa
pot fi create în cadrul experienţelor, dar rolul principal al acestora e acela al
divertismentului (Ritzer şi Liska, 1997) (figura 71, 74). Chiar şi muzeele şi
galeriile de artă dezvoltate pentru a oferi iluminare educaţională şi culturală
au recunoscut că se consideră în industria divertismentului şi şi-au amenajat
spaţiile de expunere în consecinţă (Zeppel şi Hall, 1991; Tighe 1986;
McDonald şi Alsford, 1989; Prideaux şi Kininmount, 1999). Motivul fiind
acela că doar un număr mic de turişti caută cu adevărat o experinţă a învăţării
profunde atunci când călătoresc”.
Atributele de unicitate a Veneţiei – de la practicile unice de
adaptare şi raporturile construite cu mediul fizic până la
istoria singulară şi stilul de viaţă veneţian.
Oferiţi sugestii pentru amenajarea corespunzătoare a

Arsenalului. Gândiţi o formă viabilă de exploatare turistica
care să permită subvenţionarea proprie a conservării pe
termen lung, ţinând cont de aserţiunile anterioare
aparţinând lui McKercher şi Du Cros (2002).
Veneţia a reprezentat un obiectiv obligatoriu de vizitat pentru
formarea culturală a oricărui moştenitor de viţă nobilă al Europei pentru
mult timp, integrându-se mai devreme sau mai târziu în Marele Tur.
121
Acestă componentă
se menţine şi în
prezent, dar natura
duală a Veneţiei
întreţine acest rol,
dacă se observă
turnura în timp a
celei mai cunoscute
întruchipări a
turismului cultural al
ultimei jumătăţi de
mileniu. După ce a
reprezentat
principala formă de
călătorie culturală
mai mult de două
secole Marele Tur
(The Grand Tour) a
suferit transformări
atât în ceea ce
priveşte
caracteristicile
acestuia cât şi
participanţii, astfel
încât cele două faze
pe care le distinge
Ivanovic (2008) sunt
reprezentate de
Fig. 71. Carnavalul venețian – cel mai gustat de turiști dintre
Marele Tur “Clasic”
toate evenimentele culturale venețiene (vezi tabelul) probabil şi Marele Tur
datorită îmbinării experienței culturale cu amuzamentul “Romantic”, primul
apărând la începutul
secolului XVII, şi fiind motivat de scopuri educaţionale determinate de
avansul cultural înregistrat ca rezultat al renaşterii şi umanismului, iar cel
de-al doilea în primul rând dinamizat de motivaţia centrată pe plăcere –
varianta romantică (Ivanovic, 2008).
Dezbatere de Grup: Comentaţi următoarea analogie:
„Aşa cum perioada modernă a avut metafora proprie a

„călătorului” în căutarea obiectivului raţional de a-şi
122
îmbunătăţi educaţia, traiectoria morală a înnoirii spirituale, explorarea

ştiinţifică şi imperialistă a unor teritorii necunoscute, la fel şi post-
modernitatea întruchipează în turist ca şi conotaţie viaţa de amator de
distracţii la soare, şi cautarea plăcerii mai presus de orice, fără o destinaţie
anume, unde alteritatea este cu grijă ignorată în favoarea urmăririi
dezlănţuite a individualismului fără frontiere” (Dann, 2002 în Smith, 2003,
p. 35).
Pe cât de eronat ar fi să exagerăm importanţa încadrării, cu orice preţ
a turiştilor interesaţi de resursa turistică culturală în categorii fixe (mai ales
în perioada modernă când comportamentul turistului, reacţiile şi motivaţiile
acestuia sunt din ce în ce mai versatile, drept urmare turistul putând uşor
glisa dintr-o categorie în alta) pe atât de utilă este totuşi, la început de
imersiune în problematica turismului cultural, o trecere în revistă a
categoriilor desprinse de anumiţi autori în vederea familiarizării cu sfera
largă de caracteristici, motivaţii, preocupări, practici şi particularităţi ale
acestora şi consecinţele practice ale tratării individualizate a fiecărui
subsegment în parte. Înainte însă de aceast demers al stabilirii de categorii
trebuie păstrat în minte faptul că: „Tipologiile pot identifica regularităţi, dar
trebuie concepute drept descriind diferite practici turistice mai degrabă
decât tipuri de oameni, drept roluri adoptate mai degrabă decât categorii
sociale exprimate vizibil” (Edensor, 2001 în Smith, 2003, p. 36).
Fig. 72. Către o tipologizare a atracţiilor culturale turistice

(Richards, 2001, p. 25)
123
Fig. 73 Tipuri de turist cultural
(după: McKercher şi DuCros, 2002 în Richard, 2007, p. 27)
În acest sens Seaton (2002 citat în Smith, 2003) propune, atunci când
vine vorba de a surprinde motivaţia turistului interesat de cultură, să
utilizăm mai degrabă categorii tranziente, permeabile decât tipologii fixe
(Tabelul 5).
Tabelul nr. 5 Tipologii ale profilului cultural al turistului consumator
de cultură41
McKercher, Du Bywater, 1993 Nyaupa Seaton, 2002

Cros, 2002 ne et
(în Smith, 2003, pp. 31-32) al., (în Smith, 2003)
(în Richards, 2007, 200642
pp. 26-27)
turistul cultural turişti motivaţi cultural- reprezintă Focusaţi Diletantul/Estetul:

intenţionat – pentru “un segment de piaţă redus dar pe conceptul porneşte de la
care a învăţa despre şi atractiv din punct de vedere cultură marile călătorii iniţiatice
a experimenta alte comercial, de vreme ce tind să fie europene cu vizitarea
culturi reprezintă atraşi de destinaţii în mod special muzeelor, galeriilor şi a
preocuparea de bază din raţiuni culturale. Reprezintă în
general persoane cu venituri
41 Au fost prezentate viziunile mai temperate, alte clasificări mai radicale în

portretizarea turistului postmodernist îi aparţin lui Bauman, 1994 în Jokinen şi
Veijola (citati în Rojek şi Urry, 2006, p. 35).
42
în Timothy şi Nyaupane, 2009, p. 8.
124
în alegerea unei ridicate ce petrec câteva nopţi la altor situri culturale şi

destinaţii destinaţie (e.g. vizitatori ai peisaje
Festivalului de Muzică de la
Salzburg).
turistul cultural turişti inspiraţi cultural - Sunt Atenţi la Căutătorul de patrimoniu

vizitator – e mai puţin atraşi de situri culturale şi de cultură antic: interesat în special de
preocupat cu a patrimoniu recunoscute trecutul clasic, istorie şi
experimenta cultura internaţional, (precum: Veneţia, arheologie
altor grupuri şi mai Versailles, Palatul Alhambra în
interesat în a vizita Granada). Chiar dacă anumiţi
obiectivele culturale indivizi din acest grup sunt
de notorietate „motivaţi cultural”, mulţi tind să
petreacă perioade scurte de timp
vizitând destinaţii culturale majore
şi nu sunt uşor de motivat să se
întoarcă la aceeaşi destinaţie pentru
a doua oară, să stea într-un anume
loc o perioadă mai lungă de timp
sau să viziteze, în schimb, destinaţii
minore. Pentru acest motiv, acest
grup tinde să fie făcut responsabil,
din nefericire, pentru impactul
advers asupra sitului, în mod
special în termeni de mediu, a cărui
capacitate de suportabilitate e
depăşită la siturile turistice de
patrimoniu de mare recunoaştere
internaţională
turistul cultural turişti atraşi 43 cultural - Pot de Apreciat Exploratorul-aventurier:

ocazional – ce asemenea să reprezinte astfel de ori de influienţat de dezvoltarea
priveşte cultura ca ameninţări, în sensul că reprezintă cultură drumeţiilor montane,
fiind un element mai un segment de piaţă major al căţăratului, explorării şi
puţin important în excursiilor de o zi, ce vizitează drumeţiilor cu rucsacul în
procesul de luare de atracţii culturale sau asistă la spate
decizii pentru evenimente culturale deoarece se
destinaţia respectivă întâmplă să fie în zonă. Acestă
şi nu se implică foarte categorie ca de altfel şi celelalte trei
tare odată ajuns la nu sunt imuabile astfel că există
destinaţie situaţii când cea din urmă glisează
în interiorul celorlalte două de-a
lungul anumitor perioade ale unui
an.
turistul cultural Pelerinul religios şi

accidental – nu alege căutătorul spiritual:
destinaţia bazându-se vizitatori la locuri de
pe cultură şi odată pelerinaj în mod particular
43 plimbăreţul, vagabondul, turistul, jucătorul şi respectiv echivalente

contemporane şi mai radicale: paparazzi, beţivul fără adăpost, sex-turistul,
afemeiatul (Bauman, 1994 în Jokinen şi Veijola, şi Jokinen şi Veijola, 1997 (Ed.
Rojek şi Urry, 2006, p. 35).
125
ajuns acolo nu se turişti occidentali în

implică foarte tare căutarea unei parţiale
iluminări prin intermediul
religiilor estice.
turistul cultural Petrecăreţul zgomotos de

senzitiv – nu festival: cel atras de
urmăreşte implicarea festivaluri sau „fest” uri ce
culturală în alegerea permit un anumit grad de
destinaţiei turistice, eliberare şi lipsă a
dar odată ajuns la constrângerilor.
destinaţie se implică
foarte tare
Literatul: interesat de
locurile şi peisajele de
origine ale unor
personalităţi literale
Epicureanul: un apreciator
al gastronomiei şi al vinului
Omul de ştiinţă naturalist şi

interesat de ştiinţele
sociale: interes pentru
moştenirea rurală sau
ecoturism
În tabelul sumativ următor selectaţi din prezentarea orală şi

materialele video (în prima linie găsiţi sugestii), obiective
turistice, structuri, activităţi turistice etc. corelate principalelor
tipuri de turist interesat de Veneţia (dacă este cazul folosiţi foi
separate pentru mai mult spaţiu).
Tipuri de turist prezent în Veneţia şi activităţi/puncte de interes specifice
Tipuri Focusat pe Turistul Petrecăreţul Literatul etc.

de turist cultură cultural zgomotos de
ocazional festival ....
Obv/act.
turistice
Viaţa în Tur în San Marco (în Casa lui

Cannaregio gondolă perioada Byron
(Canal carnavalului)
Grande)
Colecţiile Burano
din Palatul
Dogilor
126
.....
Fig. 74. În Veneția în timpul Carnavalului devine dificil să distingi animația turistică
profesională de costumele elaborate ale turiștilor hotărâți să aibă parte de o experiență cât
mai autentică de settecento veneziano. Autenticitatea costumelor nu reprezintă totdeauna
un criteriu distinctiv, camerele foto însă o pot face.
127
Analizaţi prezentarea antitetică a caracteristicilor şi comportamentului

turistului din era postmodernă comparativ cu ideea clasică de turist cultural
realizată de Smith (2003, p. 35). Există aspecte faţă de care manifestaţi
rezerve? Argumentaţi.
Doc. 11. Post-turistul şi turistul cultural (după Smith, 2003, p. 35)
„Post-turistul” (turistul post- „Turistul cultural” (motivat de

modern) atracţii culturale)
Se bucură de experienţe simulate, Ahtiat după a se deplasa în alte locuri

adesea la domiciliu şi noţiunea de „a călători”
Slabă diferenţiere între turism, timp Caută activ alteritatea (diferenţa)

liber şi stil de viaţă
Acceptarea faptului că nu există Căutarea autenticităţii obiective în

experienţă autentică experienţele culturale
Tratează comercializarea experienţei Preocupat de autenticitatea

culturale cu lejeritate existenţială şi autoactualizarea sinelui
Detaşare ironică de experienţe şi Interacţiune dobândită cu destinaţia

situaţii turistică şi locuitorii acesteia
Interes slab în a diferenţia între Poate avea expectanţe idealiste despre

realitate şi fantezie oameni şi locuri
Interesat de experienţe „hiper-reale” Interesat de experienţe reale
Acceptarea reprezentărilor şi Dispreţ pentru reprezentări şi

simulacrelor simulacre
În legătură cu momentele cheie44 din an pentru turismul

veneţian, pe baza prezentării, reţineţi şi completaţi în tabelul
sintetic de mai jos, pentru fiecare eveniment în parte, perioada şi
semnificaţia, sau tipul de activităţi derulate, ce atrag cifre mai
mari de turişti decât în restul anului.
44 Excludeţi manifestări precum Bienala sau Festivalul de Film de la Veneţia.

128
Principalele manifestări/sărbători veneţiene

(carnaval/festival):
Denumirea/manifestarea Perioada Semnificaţie/activitate

turistică
Il Carnivale
La sensa
Il Redentore
La Regata storica
Santa Maria de la Salute
Pentru realizarea următoarelor aplicaţii folosiţi şi bibliografia recomandată la

sfârşitul lucrării practice.
1. Explicaţi semnificaţia secolului XVIII (Il settecento Veneziano) pentru

savoarea turistică a Veneţiei din zilele noastre. Precizaţi trei caracteristici
ale perioadei şi trei implicaţii turistice în prezent.
2. Explicaţi pe scurt sintagmele: “La vita veneziana”, “Bella figura”, “Commedia dell’ Arte”,
“carovana”, “una musica”.
3. Dezvăluiţi „faţa secretă a Veneţiei”: Bazându-vă pe informaţiile despre istoria, cultura şi
viaţa cotidiană în Veneţia formulaţi cinci recomandări/îndrumări pentru turiştii care
vizitează taylor made Veneţia şi sunt mai puţin sistematic documentaţi. Formulaţi
sugestii (aşa numitele tips-uri) despre elemente foarte interesante de vizitat/făcut,
necunoscute însă de turistul modal (acei turişti culturali de circumstanţă). Ex:
„Parcurgeţi/înscrieţi-vă pentru „Itinerariul secret” la palatul Dogilor (Atenţie: Grăbiţi-
vă să faceţi asta întrucât limita maximă pentru un tur este de 20 de persoane!)”
4. Unul dintre cele mai recente (şi cele mai controversate) elemente intrate în patrimoniul
universal UNESCO îl reprezintă bucătăria tradiţională italiană. Numiţi 4 preparate
specifice.
5. Alegeţi-vă un itinerariu prin Veneţia cu o anumită temă (pe care o veţi argumenta într-
129
o jumătate de pagină), care să conţină obiective turistice (şi/sau activităţi turistice)

inedite. Continuaţi documentarea până data următoare şi realizaţi prezentări pentru
fiecare obiectiv în parte (vă comportaţi „as if” (ca şi când) ar trebui să asiguraţi ghidajul
pe acest tur de oraş). Când prezentarea este gata şi stăpâniţi informaţia, înregistraţi
audio! Predaţi informaţia pe suport electronic în dosarul de lucrări practice la sfârşit de
semestru.
Aplicaţie grafică: Concepeţi un program de activităţi turistice

pentru 4 zile în Veneţia centrat pe Carnivale. Ţinând cont de natura
evenimentului imaginaţi un afiş de produs turistic cât mai creativ cu
putinţă. Exploraţi posibilităţile artistice ale aplicaţiei CorelDRAW şi
SmartDraw.
Doc. 12 Aplicativitate a programului Smart Draw în turism
Aplicaţia SmartDraw (SD), înainte de orice altă operaţiune merită o trecere în

revistă pe scurt, a utilităţii sale, cel puţin pe parcursul programului de formare academică,
ca student la Geografia Turismului. Într-o ordine absolut aleatoare merită menţionate (în
bold au fost subliniate cele de maximă relevanţă pentru disciplina Cultură şi civilizaţie):
- semnele convenţionale – SD pune la dispoziţie una dintre cele mai vaste

game de simboluri prefabricate pentru o serie de elemente (căi de
comunicaţie, divertisment, mijloace de transport, semnalizare turistică,
infrastructură, servicii, utilitare, etc.);
- simbolurile artistice – de la simboluri şi elemente antropologice
aparţinând diverselor culturi, la locuinţe tradiţionale sau artefacte: măşti,
statuete etc. în diverse culturi, picturi rupestre, stilurile arhitectonice,
peisagistică culturală (fig. 56), emblemele culturale moderne şi trecute.
Majoritatea acestor game sunt cantonate în Clip Art: Anthropology, Travel,
Architecture, Transportation;
- hărţile agregate ce permit descompunerea pe elemente (state, regiuni,
provincii – fig. 56);
- tiparele de broşuri, flyere, carduri (în Templates-Creative and
Collateral) (fig. 57);
- simboluri aferente unor sărbători cu valenţe turistice
(Halloween, Oktoberfest, St. Patrick’s Day, Mardi Gras, Valentines Day);
- şabloane de diagrame-analiză şi sinteză, arbori cauzali, diagrame cu
utilitate clasică în marketing şi economia turismului ( SWOT, Venn, BCG,
Mixul de marketing, diagrama ciclică etc.);
Pe lângă valoarea pragmatică, a funcţionalităţii în elaborarea de documente, aceste
elemente prezintă excelente atuuri în prezentările Powerpoint.
130
Fig. 75 Aplicaţia SmartDraw. Maps (Templates) şi gama de simboluri European Archtecture
131
Fig. 76. Aplicaţia SmartDraw. Templates Brochure
132
Un astfel de demers poate arăta în final de forma celui din figura 76 şi poate
fi obţinut utilizând: un mix sub formă de puzzle obţinut în SmartDraw
(Basics-Puzzle Piece Diagram) care a permis importul (Insert-Picture) a tot
atâtea imagini diferite câte elemente prezintă puzzle-ul (s-a optat pentru
alegerea puzzle-ului întrucât a permis utilizarea mai multor instantanee 45 din
timpul carnavalului redând sugestiv ideea de coloratură şi fast).
Acesta a fost exportat în format JPEG (Joint Photographic Experts
Group) şi importat ulterior în Corel. Imaginea cadru a fost importată (vezi
LP anterioare), ulterior aplicându-i-se pentru integrarea armonioasă a
puzzle-ului, efectul de transparenţă Radial, plasat în stânga sus şi respectiv,
Effect-Artistic Media prin selecţia efectului dorit acţionând Drag and Drop
pe foaia de lucru. Cursorul se transformă în pensulă şi similar cu acţionarea
Bezier Tool se desenează axa generală de dorit a fi urmărită de modelul
aplicat.
Ajustările se pot realiza şi aici ca şi în cazul contururilor realizate cu
uneltele pentru linii (folosind unealta Shape Tool). Acelaşi efect a fost aplicat
în partea inferioară stângă a imaginii. Elementele din dreapta au fost
introduse acţionând seria Text-Insert Symbol Character-Webdings-Insert,
prin colorare, rotaţie (click succesiv pe element până colţurile se transformă
în arce de cerc – semn că elementul permite rotaţia) şi aplicarea efectului de
transparenţă pe două dintre elemente. Textul se aplică conform explicaţiilor
din temele anterioare.
Pentru mai multe informaţii despre potenţialul artistic al
programului CorelDRAW şi SmartDraw a se vedea şi Bain (2004) şi respectiv
tutorialele versiunilor recente.
Accesaţi şi exploraţi site-uri ce oferă tururi virtuale prin obiectiv sau
hărţi turistice interactive precum: Italyguides.it
(http://www.italyguides.it/us/venice_italy/doge_s_palace/sala_del_maggior_c
onsiglio/grand_council_chamber.htm)
sau harta principalelor obiective cu tur virtual la:

http://www.italyguides.it/us/venice_italy/st_mark_s_square/piazza_san_mar
co/st_mark_s_campanile.htm
45În realizarea materialului au fost utilizate imagini disponibile pe slide-share.net

(accesat la adresa http://static.slideshare.net/swf/ssplayer2.swf?doc=carnaval-la-
venetia-2008-2298&stripped_title=carnaval-la-venetia-2008)
133
Comentaţi impactul asupra fenomenului turistic. Ce impact ar putea avea

disponibilitatea unor podcasturi gratuite precum:
http://www.italyguides.it/us/venice_italy/download_audio_book_guides/free_
ipod_mp3/venice_ipodguides.htm asupra ghidajului clasic?
1. Davis, R., Marvin, G. (2004), Venice. The tourist maze. A cultural

critique of the world’s most touristed city, UC Press.
2. Vircondelet, A. (2006), Venice: History, Art and
Architecture, Lifestyle (Vol I-III), Flammarion.
3. Codato, P., Venchierutti, M. (2005), Venice: Art and
Architecture, Konemann.
4. Jokinen, E., Veijola, S. (1997), The disoriented tourist. the figuration of the
Tourist in Contemporary Cultural Critique, în Rojek şi Urry, 2006, Touring
Culture. Transformations of Travel and Theory, Routledge, pp. 23-52.
Facaros, D., Pauls, M. (2001), Rome, Venice Florence, Cadogan Guides, Network
House.
134
Globalizarea culturală versus specificitate. Patrimoniul cultural

al umanităţii.
Studiu de caz: Virscri (România)
“Cultura reprezintă un construct uman care există doar în

interpretările individului şi în modul cum oamenii interpretează aceste
reprezentări. Ca şi construct uman modelat de un proces evolutiv unic
pentru fiecare grup social, culturile sunt în mod evident distincte în
diferite societăţi. Acesta e motivul pentru care există turismul cultural.
Oamenii sunt atraşi de diferenţe, nu de similarităţi. De fapt, nevoia
oamenilor de a înlocui mondenul şi cotidianul vieţii de zi cu zi cu ceva
care e unic şi nou pentru fiecare grup social – fie şi doar pentru o
perioadă scurtă de timp – reprezintă motivaţia principală din spatele
turismului cultural. Implicaţia constă în faptul că doar elementele de
diversitate culturală sunt privite drept atracţii în turismul cultural şi de
patrimoniu” (Ivanovich, 2008, pp. 74-75).
Dezbatere de grup: Pornind de la afirmaţia lui Ivanovich

(2008) şi analizând documentele 6-7, cum vedeţi dinamica
turismului cultural în contextul fenomenului cultural de
globalizare?
Cetăţile săseşti din Transilvania. Virscri
Fig. 77. Cetatea fortificată Virscri (Alături de aşezarea în integralitatea sa,
135
face parte din Patrimoniul cultural universal UNESCO)
Fig. 78. Uliţa principală a satului în Virscri, cu case în stil tradiţional

săsesc (aşezare în integralitatea sa desemnată element de Patrimoniu
cultural universal (UNESCO)
Revedeţi documentele 6-7 referitoare la criteriile UNESCO pentru

includerea unui obiectiv pe lista patrimoniului cultural universal al
umanităţii, respectiv operaţionalizările criteriilor evaluative, termeni
precum: moştenire culturală, excepţională valoare universală,
autenticitate).
1. Comparaţi Virscri (fig. 77-78), ca element component al patrimoniului

cultural universal UNESCO, cu un alt obiectiv cultural din orizontul
vostru local pe care îl cunoaşteţi foarte bine şi credeţi că ar merita de
asemenea, să fie propus pentru includerea pe lista patrimoniului
UNESCO. Încercaţi să desprindeţi elementele cheie de diferenţiere.
2. Argumentaţi pentru obiectivul turistic ales următoarele (sau unul
dintre atributele):
- excepţională valoare universală;
- autenticitate;
- integritate (Folosiţi-vă de operaţionalizările din documentul 7).
3. Formaţi echipe de câte 4 studenţi. Deliberaţi, în ceea ce priveşte
aplicabilitatea la satul Virscri, căutând argumente pentru câte unul
136
dintre criteriile UNESCO 2-4 din documentul 6. Formulaţi o poziţie de

grup. Pregătiţi-vă să combateţi colegii care argumentează în favoarea
celorlalte criterii.
4. Comparaţi estimativ fluxurile de turişti la un monument UNESCO
(bisericile din Maramureş; cetăţile săseşti aflate în patrimoniu;
Mânăstirea Horezu) cu cele înregistrate la celelalte obiective similare
(aceeaşi categorie: biserici de lemn din Maramureş, cetăţi fortificate,
mânăstiri în acelaşi stil din Nordul Olteniei) dar care nu fac parte din
patrimoniul UNESCO. Ce ar fi de remarcat?
Satul Viscri, care a fost în integralitatea lui, declarat parte a UNESCO

World Heritage în baza arhitecturii tradiţionale a populaţiei săseşti şi
datorită bisericii fortificate bine păstrate din sat, în anul 2008 înregistra 10
pensiuni turistice şi fusese vizitată de 10 000 turişti (cea mai mare parte a lor
străini Negru, 2009).
Virscri, în afara arhitecturii tradiţionale săseşti (ce necesită măsuri
speciale de conservare având în vedere dinamica demografică a acestor
comunităţi din sudul Transilvaniei), ca sat traditional, satisface în prezent cu
succes o serie de criterii listate în evaluarea specificităţii unui sat turistic
tradiţional – văzută ca premisă pentru implementarea activităţilor turistice
fie datorită evitării modernităţii radicale drept rezultat al unei evoluţii
naturale a localităţii, fie ulterior, datorită normelor stricte UNESCO.
Normele UNESCO, din acest punct de vedere (a se vedea şi ultimele
trei paragrafe referitoare la autenticitate şi integritate), reglementează strict
modificările posibile în aspectul localităţii precum interzicerea asfaltării
drumurilor, a folosirii geamurilor cu profile termopan, a materialelor
moderne.
Aplicarea şi menţinerea criteriului “autenticitate”: locuinţele în
Virscri (fig. 61) sunt reabilitate folosind doar tehnici şi materiale tradiţionale
precum: cărămizi şi ţiglă din crivină, nisip, mortar de var.
Pentru a fi întrunite aceste criterii şi pentru a folosi exclusiv
materialele locale autentice a fost construit un atelier meşteşugăresc, o
făbricuţă artizanală de cărămizi şi ţiglă, alături de alte astfel de ateliere (o
cooperativă meşteşugărească de prelucrarea lânii, o fierărie, o lăptărie etc).
În cazul atelierului de cărămidă, în afară de faptul că a fost plasat la
distanţă apreciabilă de sat, aproape de groapa ce oferă materia primă, în
interiorul pădurii, muncitorii trebuind efectiv să locuiască acolo, ca urmare
a necesităţii de a supraveghea 24 de ore cuptorul de ardere a cărămizilor sau
137
ţiglelor – munca în sine şi traiul în astfel de condiţii sunt dificile (din cauza
izolării, umidităţii, lucrului cu lutul umed şi cleios, temperaturilor joase din
timpul sezoanelor de tranziţie, lipsei electricităţii etc.).
Fig. 79 Refacerea clădirilor, folosind materiale tradiţionale şi tehnici

tradiţionale atent respectate
Singurii dispuşi a-şi asuma o astfel de muncă şi astfel de condiţii de

viaţă, au fost o familie romă. În mod similar, au fost întâmpinate dificultăţi
şi în momentul în care fierarul din localitate a decedat, nu cu mult timp în
urmă şi a fost necesară înlocuirea acestuia. Respectarea acestor restricţii şi
revigorarea meşteşugurilor tradiţionale într-un sat relativ izolat, afectat de
declinul demografic, nu reprezintă singurele provocări ale implementării
activităţilor turistice.
Populaţia localităţii, în număr de 467 locuitori, este preponderent în
vârstă, prezentând nivel educaţional şi calificare profesională reduse în
anumite cazuri. În ceea ce priveşte implementarea anumitor activităţi
turistice cel puţin, este în cea mai mare parte, subcalificată.
138
Fig. 80-81. Localitatea Virscri. Atelier de cărămidărie. Turişti care asistă la o

demonstraţie de obţinere a unei cărămizi
139
În viziunea unui străin stabilit pentru o perioadă de timp în sat, în

vederea participării la derularea unor cercetări şi a dezvoltării activităţilor
sustenabile în sine în localitate, situaţia se prezintă astfel:
“Cu toate acestea, Viscri se confruntă cu provocări serioase în ceea ce priveşte

dezvoltarea, aspectele economice şi educaţia pe măsură ce timpul trece şi e
important să nu devenim prea romantici în ceea ce priveşte viziunea despre ce
însemnă viaţa în sat: Progresul se manifestă încet – faţadele caselor sunt
restaurate, furnizând calificare şi loc de muncă locuitorilor satului în domeniul
construcţiilor şi recondiţionării ... Locuitorii învaţă cum să-şi vândă bunurile în
sat sau în afară. Trebuie reamintit că este vorba de o foarte delicată balanţă care
face viaţa în Viscri să fie unică, e vorba de viaţa dusă de cei ce trăiesc aici de
secole – şi nu neapărat pentru că au ales astfel. Traiul îndepărtat, de subzistenţă
dus de către cea mai mare parte a rezidenţilor Viscriului reprezintă un trai
dificil, şi, cu siguranţă, unul pe care nu voi fi capabilă să îl duc la rândul meu
foarte uşor, în absenţa unei oarecare formări şi educaţii. Pe măsură ce
investiţiile străine vin în zonă, se ridică problema cât de atent sunt evaluate
problemele inerente generate de elementele noi – anumite aspecte merită cu
certitudine păstrate, dar ne aflăm în faţa unei balanţe delicate în ceea ce priveşte
cele mai valoroase elemente ale “modului vechi de a proceda”, cu cel puţin o
uşurare adusă de căile “noi”. (Klimaszewski, Ch., 2007, Tourism, a Double-
Edged Sword?)”
Chiar şi în calitate de localitate cuprinsă în proiectul “Sate de sine

stătătoare” iniţiat şi susţinut de Fundaţia Mihai Eminescu fondată de către
Prinţul Charles de Wales) – care de asemenea include localităţi cu funcţie
turistică din Maramureş – cu un suport financiar susţinut, atât din partea
altor ONG-uri, cât şi a ministerului de resort, Virscri încă trebuie să
depăşească o serie de dificultăţi pe calea auto-subzistenţei bazate pe turism.
Care aţi sesizat a fi principalele provocări în conservarea
culturii tradiţionale în acest sat românesc din sudul
Transilvaniei? La ce elemente legate de dezvoltarea
turismului în sat cu impact asupra culturii tradiţionale (văzută în sensul de
practici, obişnuinţe, stil de viaţă – nu de tradiţii –) credeţi că se referă
Klimaszewski (2007) când atrage atenţia asupra balanţei între elemente
valoroase ale “modului tradiţional de a proceda” şi căile “noi”?
Ce definim drept resursă culturală: forma clasică (de secol XVIII-
XIX) sau conceptul european (a se vedea definiţia Asociaţiei Europene)?
140
Analizaţi:
“Cultura unui grup specific se presupune că este auto-inclusă,
omogenă intern şi limitată la un spaţiu anume. Dacă ea este văzută
ca proces al “producerii de înţelesuri” al unui grup social particular,
în acest caz putem asuma că limitele unui grup determină limitele
culturii acestuia. Dar nu doar la cultura unei ţări, naţiuni sau trib anume
facem referire când vorbim despre “cultură ca proces”. Şi alte forme de
cultură emerg constant prin intermediul procesualităţii unor activităţi
specifice: cultură corporatistă, contracultură (mişcarea hippy din anii 1960),
cultura populară şi cultura turismului de masă sunt doar câteva exemple”
(Ivanovic, 2008, p. 23).
Analizaţi următorul material de pe blogul Cultural Realms46 (Rossitza
Ohridska-Olson):
Doc. 13 Cei 12 paşi ai Rossitzei pentru crearea unui produs turistic

cultural (Ohridska-Olson47)
1. Înţelege ce Citeşte definiţii, consultă experţi. Turismul cultural NU constă în a vizita
reprezintă biserici vechi de 200 de ani în autocare stricate sau maşină fără aer condiţionat
turismul cultural la 40˚ C.
2. Cunoaşte ce vor Oamenii vor să viziteze lucruri

clienţii tăi
Oamenii vor să experienţieze lucruri
Oamenii vor să cumpere lucruri
Oamenii sunt conştienţi în legătură cu conservarea naturii
Oamenii vor să se bucure de VIAŢĂ (cu litere mari) şi
Sa contribuie la bucuria de VIAŢĂ a altora.
3 Găseşte partenerii Partenerii uzuali (turoperatorii, agenţiile de turism, hotelurile, companiile de

potriviţi pentru a transport şi restaurantele) nu sunt suficiente. Partenerii tăi trebuie să fie
crea produsul muzeele, galeriile (pentru că oamenii vor să vadă), centrele spa şi cramele
(pentru că oamenii vor să experimenteze), centrele locale artizanale, afacerile
mici centrate pe producţia de suveniruri şi cadouri (oamenii vor să cumpere),
companiile de divertisment – teatru, muzică, dans (oamenii doresc să se
bucure de viaţă), companii ecologice – furnizori de energie ecologică pentru
hotelul tău, automobile de închiriat pe combustibil ecologic (oamenii sunt
conştienţi de necesitatea păstrării naturii), universităţile locale, bibliotecile
46 În descrierea sintetică a autoarei: “Cultural Realms: Un blog despre afaceri în

domeniul turismului cultural şi creativ”.
47 http://www.newmediatrendwatch.com/world-overview/91-online-travel-market
accesat în oct. 2010.

141
(oamenii vor să înveţe lucruri noi).
4. Transformă O destinaţie (ţară, regiune, monument cultural, muzeu) reprezintă un produs

destinaţia într-un turistic cultural doar dacă este „ambalat” corespunzător ca şi produs. Regiunea
produs Loirei (o destinaţie) cu palatele sale, castelele, e foarte bine împachetată ca şi
produs al turismului cultural. Valea Regilor Traciei nu este încă un produs
turistic cultural. Momentan nu reprezintă decât o destinaţie turistică culturală,
şi nu una notorie.
5. Găseşte nişele Nu e neapărat necesar ca toţi cei 300 de milioane de cetăţeni ai SUA să viziteze
locaţia destinaţiei tale culturale ca produs. Sunt fani ai istoriei Imperiului
Roman care oricum vor merge la orice punct semnificativ de drum al
imperiului. Găseşte-i şi promovează-ţi produsul către aceştia sau către
turoperatorii care le vând acestora voiaje specializate pe Imperiul Roman.
Fiecare produs cultural ar trebui să aibă o anumită nişă de piaţă. Pentru
anumite destinaţii sunt chiar mai multe astfel de segmente. Trebuie să găsiţi
aceste nişe şi să vă creaţi aceste produse în funcţie de acestea.
6. Crează Cu toate că unii ar putea crede că aceasta ar putea face parte din procesul de
infrastructu- „împachetare” al produsului, eu cred că e un demers separat. Un drum şi un
punct de informaţie turistică nu e suficient pentru a fi complet un produs.
ra potrivită şi Restaurantele, hotelurile, mijloacele de transport locale, zonele de odihnă,
serviciile magazinele de suveniruri, serviciile de ghidaj, traducere şi foto sunt doar o
corespunză-toare parte a celor care vor completa produsul tău pentru a fi gata pentru piaţă.
în jurul
produsului tău
7. Găseşte piaţa Supra-destinaţiile precum: Parisul, Roma, Londra prezintă o piaţă globală –
potrivită atât ca penetrare cât şi ca şi consistenţă. Toată lumea vrea să vadă cel puţin trei
oraşe înainte să moară. În afară de situaţiile în care produsul tău turistic este
legat de unul dintre cele 10 cele mai vizitate destinaţii culturale din lume,
trebuie să îţi defineşti piaţa – în ceea ce priveşte aria geografică (regiuni sau
ţară/ţări din care va proveni turistul), prin intermediul caracteristicilor sale
socio-demografice (bogaţi, săraci, educaţi, conştienţi de valoarea naturii,
gurmanzi, îndrăgostiţi, etc.) şi să desenezi un „portret” al vizitatorului ideal al
produsului tău. Asta te va ajuta să nu vânezi segmente de piaţă nerealiste
pentru produsul tău turistic cultural.
8. Prezintă-ţi În timp ce marca ta trebuie să reprezinte esenţa emoţională a produsului tău

produsul global, cultural, poziţionarea ta pe diferite pieţe trebuie să reflecte nevoi concrete ale
poziţionează-l în fiecărei pieţe. În mod normal, oamenii călătoresc pentru că nu pot beneficia de
consecinţă exact aceeaşi experienţă acasă. Identificaţi ce anume lipseşte în segmentul
ţintă de piaţă şi extrageţi emoţia pe care destinaţia sau produsul vostru cultural
o poate furniza acestora.
9. Fă publicitate şi Oriunde, prin toate mijloacele! Desigur, Internetul şi reţelele de socializare,

promovează-ţi reţelele de socializare centrate pe turism, sunt cele mai bune locuri pentru
produsul publicitatea „sinceră”, de vreme ce utilizatorii sunt cei care o crează.
10. Inovaţi Identificaţi diferite aspecte şi unghiuri din care să vă prezentaţi produsul.
Chiar şi pentru produsele clasice, găsiţi tehnici inovative pentru a furniza
informaţia, pentru reclamă şi pentru a încheia vânzări.
11. Fii responsabil! Produsul de turism cultural nu ar trebui să distrugă cultura şi stilul de viaţă al
oamenilor care l-au oferit sau ale căror servicii au fost oferite. Nu ar trebui să
demoleze obiective culturale de patrimoniu, care au supravieţuit milenii
142
întregi, sau să fie victimele hoardelor de vizitatori nededicaţi. Incorporaţi în

fiecare dintre fazele creării, promovării şi vânzării produsului cultural reguli
clare şi simple de responsabilitate.
12. Gândeşte-te la Ce anume va reprezenta interesul noilor generaţii viitoare, ce le va lipsi în

viitor! regiunile de origine şi cum le vei furniza acestora noi experienţe? Este produsul
tău sustenabil? Furnizezi beneficii pe termen lung vânzătorilor şi prestatorilor
de servicii turistice? Dacă lucrurile nu stau aşa foarte curând nu vei avea un
produs de oferit turismului cultural.
Ce impresie vă provoacă acestă nouă metodă (bloggingul) de a

aduce ştiinţa aproape în special de tineri, şi de a promova
turismul după principii ştiinţifice (pentru activitatea academică
şi profesională a autoarei vizitaţi blogul) prin astfel de forme de
comunicare netradiţionale, până nu demult considerate
informale?
Urmărind sugestiile realizate de autoare, pe baza observaţiilor realizate pe
parcursul aplicaţiei practice de primăvară sau a orizontului local cunoscut,
propuneţi un traseu/obiectiv cultural ca element de bază a unui produs
turistic. În absenţa cunoştinţelor de specialitate descrieţi-l şi umăriţi să
realizaţi sugestii pentru fiecare dintre paşii 3-5 şi respectiv 7-12.
Ţineţi cont şi de următoarele:
Capacitatea de a atrage turişti a unui produs turistic cultural este dată de
următoarele caracteristici (Silberberg, 1995 în Leslie şi Sigala, 2005, p. 10):
- calitatea percepută a produsului;
- notorietatea produsului;
- atitudinea personalului furnizor de servicii,
- sustenabilitatea;
- măsura în care un produs este perceput drept unic sau special;
- comoditatea;
- suportul şi implicarea comunităţii;
- capacităţile şi dedicarea managerială.
1. Richards, G., (2007), Cultural Tourism: Between

Autenticity and Globalisation, Cultural Tourism: global
and local perspectives, Haworth Press, pp. 25-39.
143
2. Macdonald, S. (1997), A people’s Story: Heritage, Identity and

Autenticity, în Ch. Rojek şi J. Urry, Touring Culture.
Transformations of Travel and Theory, Routledge, pp. 155-176.
3. Richards, G., (2007), Trailling Goethe, Humbert, and Ulysses:
Cultural Routes in Tourism, Cultural Tourism: global and local
perspectives, Haworth Press, pp. 131-149.
4. McKercher, B., Du Cros, H. (2002), Commodification,
Environmental Bubles and Cultural tourism products, Cultural
tourism: the partnership between tourism and cultural heritage,
Harworth Hospitality Press, pp. 115-134.
5. McKercher, b., Du Cros, H. (2002), Cultural Tourism Products – A
Regional Perspective, Cultural tourism: the partnership between
tourism and cultural heritage, Harworth Hospitality Press, pp. 101-
115.
6. Leask, A., Fyall, A. (2006), Introduction to World Heritage Sites, în
Managing World Heritage Sites Ed. A. Leask, A.Fyall, Elsevier, pp. 1-
5.
7. Leask, A., World Heritage Site designation în Managing World
Heritage Sites Ed. A. Leask, A.Fyall, Elsevier, pp. 5-19.
8. Timothy, D., Nyaupane, G. (2009), Heritage tourism and the less-
developed world, Cultural Heritage and Tourism in the Developing
World, 2009, Routledge, pp. 3- 19.
9. Timothy, D., Nyaupane, G. (2009), The politics of heritage, Cultural
Heritage and Tourism in the Developing World, 2009, Routledge, pp.
42-56.
10. Green, M. (2001), Urban Heritage tourism: Globalisation and
Localisation, Richards, G. (Ed.), pp. 173-197.
11. Timothy, D., Nyaupane, G. (2009), Heritage tourism and its impacts,
Cultural Heritage and Tourism in the Developing World, 2009,
Routledge, pp.56-69.
12. ***http://www.getty.edu/conservation/publications/videos/vat_ph
ou.html
144
145
Cultura irlandeză. Valoarea unei resurse turistice culturale –

element puternic dependent de baza de cunoştinţe, credinţe şi
valori a celui ce îi ataşează semnificaţia
Care sunt elementele de bază ale reprezentării sociale despre

irlandezi şi Irlanda? Câte dintre acestea ţin de atribute puse în mod
obişnuit pe seama sferei de înţeles a culturii irlandeze?
Care credeţi că sunt elementele (căile/mijloacele) prin care cultura

irlandeză s-a făcut cunoscută? Ce rol credeţi că au jucat în acest
proces urmăroarele elemente:
- emigranţii irlandezi transatlantici (mai ales din SUA) dar şi din Australia sau
Noua Zeelandă (secolele XIX-XX));
- conflictele din Irlanda de Nord;
- muzica celor de la U2, The Cranberries, Sinead O’Connor; Van Morisson (aşa
numiţii “irish culture popular exports”);
- regizorii irlandezi şi filmele în care apare redată Irlanda şi cele despre emigranţi
irlandezi, cu portretizarea mentalităţii şi a culturii ca distincte şi de preţuit, mai
ales pentru cei emigraţi;
- companii de dans şi muzică tradiţionale irlandeze etc.
Fig. 82. Peisaj rural tipic irlandez (în apropiere de Kinsale)
146
Alte aspecte mai puţin mediatizate, dar constituind o parte

consistentă din cultura irlandeză, sunt reprezentate de misticitate şi
folclor, tradiţia de transmisie pe cale orală (cu distorsiunile aferente),
timp de secole a “povestirilor” despre personaje şi întâmplări48 mituri,
religie păgână, ritualuri şi legende. Toate acestea sunt bine reliefate în
celelalte forme ale folclorului (cântece şi dansuri), şi mai târziu, în
literatura clasică şi modernă. Primul alfabet care a permis şi transmiterea
scrisă a acestor povestiri e reprezentat de alfabetul ogham (în fig. 70
observaţi gallán – urile de piatră (analoage menhirelor celte) conţinând
astfel de scrieri, aduse pentru expunere şi conservare într-un “focar” de
apreciere a culturii – culoarele clădirii vechi a Universităţii din Cork).
Valoarea de tezaur a tradiţiei, respectul faţă de moştenirea culturală
tradiţională, menţinerea amprentei identitare dar şi valenţele turistice ale
acestor resurse transpar la nivel de politică în toate sectoarele de
activitate. Spre exemplu, principalele oraşe ale Irlandei prezintă
obligativitatea menţinerii aspectului arhitectonic tradiţional.
Pentru un argument vizual din alte sectoare, în favoarea respectului
pentru tradiţie, arhitectura tradiţională şi valoarea ei de tezaur turistic
a se vedea figura 68. Aici din clădirea veche, demolată (în locul căreia
se va construi alta nouă) doar faţada este conservată atent, clădirea
aflându-se în perimetrul central a oraşului Cork – fostă capitală
europeană a culturii. Toate clădirile, indiferent de vârsta acestora,
trebuie să conserve aspectul tradiţional iniţial (imagine de ansamblu a unei
străzi – fig. 66) – nu există clădiri de birouri sau arhitectură modernă în
frontul stradal – modernitatea poate începe dincolo de aceste faţade prin
compartimentare, materiale, soluţii tehnice, arhitectura curţilor interioare.
Pe baza prezentării şi continuând ulterior documentarea, încercaţi

să alcătuiţi o listă cât mai comprehensivă a “ingredientelor” care
alcătuiesc imaginea turistică a Irlandei. Continuaţi după modelul
început enumerarea acelor “must see/do” de pe lista turistului
modal în cazul unei călătorii în Irlanda.
Obiectivul/act Precizări/Observaţii/Descriere
ivitatea
Irish Pub – urile Reprezintă unul dintre elementele de promovare turistică a
Irlandei din legislaturile anterioare. Există o asociere anterioară
48
exista un fel de ierarhie socială cu trepte, similară celei întâlnite în cazul
breslelor, în funcţie de câte astfel de poveşti era capabil “poetul”(filid) să reproducă
– cea de-a şaptea treaptă – atinsă târziu – ollamh – presupunea să cunoşti 250 de
poveşti “majore şi 100 de poveşti minore (Marsh, 2004).
147
şi prezentă a Irlandei cu o cultură distinctă a consumului de

băuturi (o cultură a băutului public şi cu scop de socializare) şi o
cultură de pub. Irish whiskey-ul şi stout-ul din secolul XIX
domină percepţia imaginii emigrantului irlandez (Cronin şi
O’Connor, 2003)
Irish breakfast Reprezintă unul dintre cele mai consistente mic dejunuri din toată
lumea întrucât, în mod obişnuit, conţine 1-2 sortimente de carne
prăjită (de regula bacon şi cârnaţi irlandezi), la care se adaugă
puddingul, roşii coapte/prăjite, uneori cartofi şi/sau fasole şi
neapărat, două ouă ochiuri, toate prăjite în unt irlandez (acestea
fiind elementele de bază-uneori doar fasolea sau cartofii mai
lipsesc din meniul pentru turişti dar sunt înlocuite cu alte
elemente).
Temple Bar Cartierul cultural al Dublinului unde arhitectura, obiectivele,
(Dublin) localurile de zi şi noapte, magazinele sunt centrate pe valenţa
turistică şi sunt concentrate pe o suprafaţă mică. Reprezintă un
amestec al moştenirii culturale manufacturiere trecute şi a vieţii
şi activităţii boeme de creaţie artistică de toate tipurile.
..... (un castel) ....
..... (o insulă) ....
Muzica
tradiţională
(fluierele
uileann si
fidlerele)
Recitiţi citatul despre caracterul ordinar/extraordinar al unui
obiectiv turistic, de la pagina 20. Ce înţelegeţi prin medierea relaţiei
turistului cu obiectivul de către cultura de provenienţă a turistului?
Analizaţi aserţiunea:
„De vreme ce procesul de indexare se referă la o gamă variată de

interpretări, ajungem la concluzia că percepţia de zi cu zi a turistului constă într-o
combinaţie de elemente. Din cauză că aceste elemente sunt adesea alcătuite pe baza
splendidelor reprezentări din ghidurile de călătorie, filme, show-uri TV se ajunge în
situaţia în care vizitarea obiectivului îţi provoacă o experienţă anti-climactică. Stând
în faţa Sfinxului din Cairo sau a Operei din Sydney cineva ar putea simţi că obiectivul
nu îţi taie chiar aşa respiraţia cum alţii te-ar fi lăsat să crezi. Cerul nu are culoarea
potrivită sau materialul din clădiri arată mai spălăcit de intemperii decât în
fotografii. Cu toate că literatura turistică tinde să scoată în relief sentimente de
satisfacţie şi împlinire, acestea nu au nici o valoare dacă actul turistic poate sfârşi şi
cu dezamăgire sau un sentiment că aşteptările ţi-au fost înşelate”. (Rojek în Rojek şi
Urry, 1997, p. 54)
Ce anume apreciază unii turişti străini când vin într-o zonă rurală
românească? Oferiţi câteva exemple. Uneori nu înţelegem “ce e aşa extraordinar?”
148
Fig. 83 Sat turistic de pescari văzut de la Fortul St. James (Kinsale)
Fig. 84 Stradă comercială în Cork
Fig. 85 Pensiune turistică tradiţională (Blarney)
149
Avansaţi o potenţială explicaţie? Pentru un localnic din acea regiune

rurală, acelaşi element este nou? Prezintă acesta ceva deosebit, ieşit din comun? Ce
anume vă sugerează asta?
Caracterul sau valoarea de obişnuit sau extraordinar pe care turistul

o ataşează unui obiectiv turistic şi în funcţie de care se mobilizează sau nu să
îl viziteze, sau îl va aprecia sau nu odată ajuns la faţa locului, depinde în
primul rând, de orizontul lui de cunoştinţe, în al doilea rând de cultura sa –
cultură deprinsă şi împărtăşită social de cele mai multe ori cu comunitatea
din care provine (la rândul ei
mediată de nivelul de educaţie al
individului) şi alţi factori care
nuanţează acest rezultat final.
Simplificând foarte mult, în
primul rând dacă în cultura sa de
provenienţă un anumit lucru
datorită ocurenţei mai puţin
frecvente sau valorizării sociale
are caracter de “extraordinar”,
atunci şansele de a fi considerat
extraordinar sunt destul de mari.
Există şi alţi factori care
nuanţează sau mediază
caracterul extraordinar al unui
obiectiv (presiunea grupului,
dezirabilitatea socială, opinia
grupului de apartenenţă,
convingerile religioase,
tradiţionalismul etc.).
În Egipt dansatoarele din buric sunt
extrem de apreciate de turişti – pentru
o parte din populaţia locală însă este
încă inacceptabil ca o femeie să danseze
cu mijlocul descoperit. Mai poate fi
Fig. 86. Conservarea doar a faţadei unei văzut acest tip de dans drept ceva
clădiri tradiţionale demolate valoros de către aceştia din urmă?
De asemenea, nu împărtăşim în totalitate şi întotdeauna, pe parcursul unui

program turistic (sau chiar în calitate de membri ai unei comunităţi receptoare de
turişti) apetitul anumitor turişti pentru anumite atracţii, produse sau suveniruri (a
se vedea, în cea de-a doua situaţie, unele kitsch-uri pe tema Dracula), dorinţa de a
prelungi o oprire la un anumit obiectiv din punctul nostru de vedere nejustificat?
150
Fig. 87. Castelul din Blarney (County Cork)
De ce credeţi că părerile diferă atât de mult uneori?

Revenind la suvenirurile generate de tema Dracula, la ciopliturile în lemn
din perioada contemporană din Maramureş, la ceramica tradiţională
comercializată de-a lungul drumurilor naţionale corelaţi întrebările de
mai sus cu următoarea aserţiune:
„Ca şi categorie socială, „locul extraordinar” invită în mod spontan la speculaţie,
reverie, călătorie mentală şi o varietate de alte acte de imaginaţie. (...) Desigur, e extrem
de dificil să separi fabricaţiile deliberate de percepţia noastră de zi cu zi a obiectivelor.
Nici o cultură nu este, cum nici nu a fost, imună la falsificare (falsehood-proof). Astfel,
caracterul particular, inconstant şi fragmentat al culturii moderne ne poate mai degrabă
să nu cădem de acord asupra ceea ce Schultz denumea „realitatea de neimaginat”
(„paramount reality”) şi, prin extensie, „falsitatea de neimaginat” („paramount
falsehood”). (Rojek şi Urry, 2006, pp. 52-53)
Deşi formulate cu mai bine de o jumătate de secol în urmă,

principiile interpretării moştenirilor culturale publicate de
Freeman Tilden în "Interpreting Our Heritage" (1957) au rămas un fel de
“cele şase porunci” ale interpretării culturii la care absolut orice tratat de
specialitate se raportează într-un fel sau altul.
Ţineţi cont de aceste principii atunci când proiectaţi o
prezentare a unui obiectiv cultural de patrimoniu. Reprezintă
principii de acţiune specifice turismului de patrimoniu – nu le
151
presupuneţi acoperite de principiile generale ce trebuiesc respectate în

ghidajul turistic. Adaptaţi.
Vizionaţi un documentar despre cultura Indiei şi valorificarea
prin intermediul turismului cultural. Scrieţi un comentariu de
1-2 pagini legat de problemele apărute odată cu dezvoltarea
turismului cultural în India (impactul direct asupra populaţiei
şi indirect, circular, asupra turismului în India resimţit de
turişti).
Bibliografie
recomandată:
1. Rojek Ch. (1997), Indexing,

dragging and the social
construction of tourist sights, în
Touring culture. Transformation of
travel and theory, Routledge.
2. Cronin, M., O’Connor, B.
(2003), Irish tourism: Image,
Culture and Identity, Channel
Wiew Publication.
3. Marsh, R. (2004), The
Legends and the Lands of Ireland,
Sterling Publishing Co. Inc., New
York.
4. Salazar, N. (2010) Global
standards versus local
distinctiveness, în Labadi, S. şi
Long, C., Heritage and
Globalisation, pp.132-138.
5. Basu, P. (2007) Home,
spaces, homepages, homelands,
Fig. 88. Gallán – urile acoperite cu Highland homecomings: genealogy
scrierea Ogham expuse pe holurile and heritage tourism in the Scottish
Universităţii din Cork diaspora, Routledge, pp.94-122.
6. Smith, M., Taylor, R.
(2006), Heritage tourism Politics in Ireland, Operational guidelines for the
Implementation of the World heritage convention United nations
educational, scientific and cultural organisation, , Routledge, pp. 36-56.
7. *** http://www.heritageinterp.com/whatis.htm
8. ***http://www.heritagedestination.com/museum-
interpretation.aspx
152
BIBLIOGRAFIE
1. Bain, S. (2004), CorelDraw 12. Ghidul oficial, All Pixel, BIC ALL.
2. Barnes, I., (2008), Mapping Classical World, Eagle Edition.
3. Basu, P. (2007), Highland homecomings: genealogy and heritage tourism in
the Scottish diaspora, Routledge.
4. Berenfeld, M. (2008), “Climate Change and Cultural Heritage: Local
Evidence, Global Responses,” George Wright Forum 25 pp. 66-82.
5. Colquhoun, F. (Ed.)(2005) Interpretation Handbook and Standard. Distilling
the essence, Department of Conservation, Wellington.
6. Christou, E. (2005), Heritage and cultural tourism: a marketing focused
approach, D. Leslie, M. Sigala, International Cultural Tourism management,
implications and cases, Elsevier.
7. Cocean, P. (2006), Turism cultural, Presa Universitară Clujeană.
8. Codato, P., Venchierutti, M. (2005), Venice: Art and Architecture, Konemann.
9. Cronin, M., O’Connor, B. (2003), Irish tourism: Image, Culture and Identity,
Channel Wiew Publication.
10. Davis, R., Marvin, G. (2004), Venice. The tourist maze. A cultural critique of the
world’s most touristed city, UC Press.
11. Edgell, D. (2006), Managing sustainable tourism: a legacy for the future,
Haworth Press.
12. Gerrard, M. (2010), Grecia, Colecţia National Geographic Traveller – Ed.
Adevărul.
13. Facaros, D., Pauls, M. (2001), Rome, Venice Florence, Cadogan Guides,
Network House.
14. Flowerdew, R., Martin, D. (2005), Methods in Human Geography. A guide for
students doing a research project, Ed. II, Harlow, Pearson.
15. Gahlin, L. (2008), Ancient Egypt. Gods, Myths and Religion, Hermes House.
16. Gibson, P. (2006), Cruise Operations Management, Elsevier.
17. Guha, S. (2009), Motivational push factors for visiting reenactment sites,
Master's Theses. Paper 3704. San Jose State University, Proquest.
18. Guba, E., Lincoln, Y. (1994). Competing paradigms in qualitative research. In
Handbook of Qualitative Research (ed. N. Denzin and Y. Linkcon), pp. 105-117.
Thousand Oaks CA: Sage Publications.
19. Guin, J. (2018), A 3D documentation primer for cultural and historic sites,
disponibil pe voicesofthepast.org
20. Hems, A., Blockley, M. (2006), Heritage interpretation, Routledge, New York.
21. Humphreys, A. (2010), Egipt, Colecţia Traveler, Adevărul.
Ilieş, M. (2003), Cartografiere turistică computerizată, Editura Universităţii
din Oradea.
22. Ivanovic, M. (2008), Cultural tourism, Yuta & Company Ltd.
23. Johnston, R., J.,Gr., D., Smith, D. (ed.), (1997), The Dictionary of Human
Geography, Third Edition, Blackwell Reference, Massachusetts, SUA.
24. Kitchin, R., Tate, N (2000), Conducting Research in Human Geography:
theory, methodology and practice, Longman.
25. Klimaszewski, Ch. (2007), Tourism, a Double-Edged Sword? What I Learned
in Viscri. http://www.onehandlaughing.com/viscri/future.html acceded in
4.09.2010.
153
26. Leask, A., Fyall, A., 2006, Managing World Heritage Sites, Elsevier.
27. Leslie, D., Sigala, M. (2005), International cultural tourism: management,
implications and cases, Elsevier.
28. Longhurst, Robin (2002), Geography and gender: a critical time? in Progress
in Human Geography).
29. Lovell, J., Bull, Ch. (2018), Contemporary Geography of Leisure, Tourism and
Mobility, Authentic and Inauthentic Places in Tourism, Routhledge New York.
30. Marsh, R. (2004), The Legends and the Lands of Ireland, Sterling Publishing
Co. Inc., New York.
31. Mălăescu, S. (2008), Perspectiva teoretica sociala in cercetarea turistica
aplicata secvential in cazul turismului din Subcarpatii Getici; în Geografia în
contextul dezvoltarii contemporane. Turismul şi dezvoltarea durabilă, Presa
Universitară Clujeană, pp. 179-189.
32. McKercher, B., Du Cros, H. (2002), Cultural Tourism: the partenership
between tourism and cultural heritage management, Harworth Hospitality
Press.
33. Negru, A., (2009), Virscri Un sat gospodărit nemţeşte în Satul. Revista pentru
promovarea tradiţiei şi culturii din mediul rural, Nr.1., pp 34-43.
34. Oakes, L., Gahlin, L. (2008), Ancient Egypt. An Illustrated Reference to the
Miths, Religions, Pyramids and Temples of the Land of the Pharaohs, Hermes
House.
35. Pearson, A. (2002), Eyewitness, Ancient Greece, Dorling Kindersley.
36. Richards, G. (1996), Cultural tourism in Europe, CABI International.
37. Richards, G. (2003), What is Cultural Tourism? In E. Hartigh, A. van Maaren
(ed.) Erfgoed voor Toerisme een visie van de gezamenlijke erfgoedkoepels op
erfgoed en cultuurtoerisme, Stichting Nationaal Contact Monumenten.
38. Richards, G., (2007), Cultural Tourism: global and local perspectives,
Haworth Press.
39. Richards, G., Munsters, W. (2010), Cultural Research Methods, CABI
International.
40. Rojek, Ch., Urry, J. (1997), Touring Culture. Transformations of Travel and
Theory, Routledge.
41. Rota, L. (2016), Matera. The history of a town, Edizioni Giannatelli.
42. Rowan, Y., Baram, U. (2004), Marketing heritage: archaeology and the
consumption of the past, AltaMira Press.
43. Salazar, N. (2010) Global standards versus local distinctiveness, în Labadi, S.
şi Long, C., Heritage and Globalisation, pp.132-138.
44. Scott Ireton A. (Ed.), (2014), Between the Devil and the Deep. Meeting
Challenges in the Public Interpretation of Maritime Cultural Heritage,
Springer, New York.
45. Smith, M. (2003), Issues in Cultral Tourism Studies, Routledge, London and
N.Y.
46. Smith, M. (2009), Issues in Cultral Tourism Studies, Second Edition,
Routledge, London and N.Y.
47. Smith, M., Taylor, R. (2006), Operational guidelines for the Implementation of
the World heritage convention United nations educational, scientific and
cultural organisation, Routledge.
154
48. Soja, E. (2006), Autor’s response: writting geography differently, Progress in

Human Geography.
49. Stănciulescu, G., Jugănaru, I.D. (2006), Animaţia şi animatorul în turism,
Uranus, Bucureşti.
50. Strudwick, H, (2007), The Encyclopedia of Ancient Egypt, AmberBooks.
51. Timothy, D., Nyaupane, G. (2009), Cultural Heritage and Tourism in the
Developing World, Routledge.
52. Timothy, D., Boyd, S. (2003), Heritage tourism, Pearson Education Ltd.
53. Vircondelet, A. (2006), Venice: History, Art and Architecture, Lifestyle (Vol I-
III), Flammarion.
54. *** UNESCO (2010), The power of Culture for development.

55. *** W.T.O. (2004), Tourism at World heritage Cultural Sites. Published by the
WTO.
56. *** Broşură anuală 2009-2010 MSC Cruises.
57. *** Carnival. Cruise vacations, 2008-2009, Carnival Cruise Lines.
58. *** Croaziere în toată lumea. Royal Carribean, 2010-2011.
59. *** Dertour. Kreuzfahrten, 1.4. 2010 – 31.3. 2011.
60. ***NCL Freestyle Cruising, Freestyle Cruising, aprilie 2010-martie 2011.
61. *** History Channel: Mycenaeans – The civilisation of Heroes.
62. *** http://whc.unesco.org/en/list/ accesat în 02.01. 2011.
63. ***http://static.slideshare.net/swf/ssplayer2.swf?doc=carnaval-la-venetia-
2008-2298&stripped_title=carnaval-la-venetia-2008) accesat în 2.02.2010.
64. ***http://en.wikipedia.org/wiki/World_Heritage_Site accesat în 02.01. 2011.
65. ***http://www.italyguides.it/us/venice_italy/doge_s_palace/sala_del_maggi
or_consiglio/grand_council_chamber.htm accesat în 2.02.2011.
66. ***http://www.italyguides.it/us/venice_italy/st_mark_s_square/piazza_san
_marco/st_mark_s_campanile.htm accesat în 02.01. 2011.
67. ***http://www.italyguides.it/us/venice_italy/download_audio_book_guides
/free_ipod_mp3/venice_ipodguides.htm accesat în 02.01. 2011.
68. ***http://whc.unesco.org/en/list/ accesat în 2.02.2011.
69. ***http://wn.com/heritage_interpretation accesat în 02.01. 2011.
70. ***http://www.etana.org/abzu/ accesat în 02.01. 2011.
71. ***Lancaster County Planning Commission (2008) Telling Our Stories. An
Interpretation Manual for Heritage Partners. Disponibil pe http://pa-
lancastercountyplanning.civicplus.com/documentcenter/view/134 accesat în
februarie 2014.
72. *** Heritage Lotery Fund (2013), Interpretation. Good practice guidance.
Disponibil pe
http://www.hlf.org.uk/HowToApply/goodpractice/Documents/Interpretation
_Good_Practice.pdf accesat în februarie 2014.
73. ***www.heritagedestinations.com accesat în 02.01. 2014.
74. ***http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/c/confucius136802.html#eY
dXLbHsXwuGIcFr.99 accesat în 24.02. 2014.
75. ***http://www.borsaturismoarcheologico.it/en/ accesat în 02.01. 2014.
155
ANEXA 1: Lista obiectivelor din ţările mediteraneene înscrise în

patrimoniul UNESCO (după UNESCO49)
Templul lui Apollo (Bassae) Arealul Cappadocia
Acropolis (Athena) Marea Moschee şi Spitalul din Divriği
S.a.50 Delphi Aria istorică din Istanbul
Oraşul medieval Rhodos Hattusha (Capitala Hitită)
Meteora Nemrut Dağ
Muntele Athos Hierapolis (Pamukkale)
Monumentele paleocrestine şi bizantine Xanthos (Letoon)

(Salonik)
Sanctuarul lui Asklepios (Epidaurus) Oraşul Safranbolu
S.a. Mystras Complexul istoric de la Split cu Palatul lui

Diocletian
S.a.Olympia Oraşul vechi Dubrovnik
Delos Complexul Episcopal al Basilicei Euphrasia (în

centrul istoric al Poreč)
Mânăstirile Daphni, Hosios Loukas şi Nea centrul istoric în Trogir

Moni din Chios
Pythagoreion şi Heraion din Samos Catedrala St. James (Šibenik)
S. a. Aigai (denumirea modernă: Vergina) Câmpia Stari Grad
S. a. Mycenae şi Tiryns (Tira) Rock Drawings in Valcamonica
centrul istoric în Chorá cu Mânăstirea Sf. Biserica şi mânăstirea Dominicană Sf. Maria
Ion delle Grazie
Oraşul vechi în Corfu centrul istoric al Romei, Proprietăţile H.S., San

Paolo Fuori le Mura
Alhambra, Generalife şi Albayzín, Granada centrul istoric în Florenţa
Catedrala din Burgos Piaţa Domului (Pisa)
49 http://whc.unesco.org/en/list - Pentru harta interactivă a localizării vezi sursa.

50
S.a. – site arheologic.
156
centrul istoric în Cordoba Venice and its Lagoon
Mânăstirea şi Situl Escurialului (Madrid) centrul istoric Historic Centre of

SanGimignano
Operele lui Antoni Gaudí Sassi şi Parcul Bisericilor Rupestre din Matera
Peştera Altamira şi Arta paleolitică Oraşul Vicenza şi Vilele Palladiene (Veneţia)

rupestră în Nordul Spaniei
Monumenele din Oviedo şi Regatul Crespi d'Adda

Asturienilor
Oraşul vechi în Ávila cu Extra-Muros Ferrara, Oraşul Renaşterii şi Delta Padului

Churche
Oraşul vechi în Segovia şi Apeductul centrul istoric în Napoli
Oraşul vechi în Santiago de Compostela centrul istoric în Siena

(Old Town)
Castel del Monte
centrul istoric în Toledo Monumentele Creştine Timpurii ale Ravennei
Arhitectura mujahedină în Aragon centrul istoric în Pienza
Oraşul vechi în Cáceres Trulli în Alberobello
Cathedrala, Alcázarul şi Arhivele Indiilor în Palatul Regal de sec. VIII în Caserta, Parcul,
Sevilia Apeductul Vanvitelli, şi Complexul San Leucio
Oraşul vechi în Salamanca S. a. Agrigento
Mânăstirea Poblet S. a. Pompei, Herculaneum şi Torre

Annunziata
Archaeological Ensemble of Mérida Grădina Botanică în Padova
Drumul Santiago de Compostela Cathedrala, Torre Civica şi Piazza Grande din

Modena
Mânăstirea Regală a Santa María de Costiera Amalfitana

Guadalupe
Portovenere, Cinque Terre, şi Insulele

(Palmaria, Tino şi Tinetto)
Oraşul istoric fortificat Cuenca Reşedinţele casei Regale de Savoia
La Lonja de la Seda în Valencia Su Nuraxi di Barumini
157
Las Médulas Villa Romana în Casale
Palau de la Música Catalana şi Spitalul Sant Aria arheologică şi Basilica Patriarchală

Pau, Barcelona Aquileia
Mont Perdu (Pirinei) Cilento şi Vallo di Diano National Park cu S.a.

Paestum şi Velia, şi Certosa di Padula
San Millán Yuso şi Mânăstirile Suso centrul istoric Urbino
Siturile Preistorice Rock Art in Valea Côa Villa Adriana (Tivoli)

şi Siega Verde
Rock Art – Bazinul Mediterranean în Assisi, Basilica San Francesco şi alte Situri
Peninsula Iberică Franciscane
Precintul Istoric Alcalá de Henares Centrul oraşului Verona
Ibiza – Cultura şi biodiversitatea Villa d'Este (Tivoli)
San Cristóbal de La Laguna Oraşele Baroce Târzii ale Val di Noto (SE
Siciliei)
Ansamblulu Arheologic Tárraco Sacri Monti în Piedmont şi Lombardia
S.a. Atapuerca Necropolele Etrusce Cerveteri şi Tarquinia
Bisericile Catalane Romanice în Vall de Boí Val d'Orcia
Palmeral of Elche Syracuza şi Necropola de Piatră Pantalica
Zidurile Romane din Lugo Genova: Le Strade Nuove şi sistemul Palazzi

dei Rolli
Peisajul Cultural al Aranjuezului Mantua şi Sabbioneta
Ansamblele Monumentale ale Renaşterii Calea Ferată Rhaetiană în Peisajele

în Úbeda şi Baeza Albulei/Berninei
Podul Vizcaya Masada
Turnul lui Hercules Oraşul vechi în Acre
Oraşul Valletta Oraşul Alb în Tel-Aviv - Mişcarea Modernă
Hal Saflieni Hypogeum Biblical Tels - Megiddo, Hazor, Beer Sheba
Templele Megalithice în Malta Drumul Mirodeniilor – Oraşele Deşertului în

D. Negev
Um er-Rasas (Kastrom Mefa'a) Locurile Sacre Bahá’i în Haifa şi Galileea

Occidentală
158
Petra Amfiteatrul El Jem
Quseir Amra S. a. Carthagina
Al Qal'a (Beni Hammad) Medina (Tunis)
Djémila Oraşul Punic Kerkuane şi Necropola
Valea M'Zab Kairouan
Tassili n'Ajjer # Medina of Sousse
Timgad Dougga / Thugga
Tipasa S.a. Sabratha
Kasbah of Algiers Siturile Rock-Art în Tadrart Acacus
S.a Cyrene Oraşul vechi în Ghadamès
S. a. Leptis Magna
Anexa 2. Animație turistică centrată pe resurse culturale

(Stănciulescu şi Jugănaru, 2006, pp. 91-97):
Conţinutul activităţii Descriere
Istorie locală Discuţii despre istoria locală, personaje ilustre, originea sărbătorilor etc.
Material ajutător: broşuri, cărţi, diapozitive sau casete video care se obţin
gratuit de la oficiul de turism local
Limbă locală Organizarea unei lecţii de explicarea a 50 de cuvinte cele mai folosite în
viaţa cotidiană a zonei
Floră şi faună Prezentarea şi identificarea plantelor aromatice şi medicinale cele mai

comune din zonă
Activităţi manuale (Stănciulescu şi Jugănaru, 2006, p. 92):

Pictură Demonstraţii de pictură în ulei, acuarelă, expoziţie de picturi şi acordarea

premiilor de către clienţii prezenţi
Desen Activitate similară picturii cu desene delicate sau realizarea de istorioare de

„desene animate” (adecvat mai ales sectorului de copii)
Ceramică Lucrări în lut, copia unor obiecte caracteristice localităţii
159
Broderie Demonstraţie a tehnicilor de cusut
Batik Demonstraţie de pictură pe pânză prin înnodări succesive ale acesteia şi

scufundarea în culoare
Împletituri Tehnica împletirii – foarte cunoscute sunt pălăriile din frunze de palmier
scpecifice ţărilor tropicale
Gastronomia (Stănciulescu şi Jugănaru, 2006, p. 92):

Bucătăria locală Comentariu despre bazele dietei şi ale gastronomiei locale, cu ajutorul unui
specialist al zonei sau cu şeful bucătar al hotelului
Hrana sănătoasă Explicarea şi demonstrarea practică a tehnicilor culinare tradiţionale,

originile istorice şi avantajele lor etc. (cuptorul vertical sau subteran,
tehnica preparării mâncărurilor la soare, tehnica preparării murăturilor)
Mâncăruri locale Demonstraţii şi reţete de mâncăruri locale caracteristice (sarmale, bulz etc.)
specifice
Vinuri şi băuturi Discuţii şi demonstraţii cu degustarea principalelor băuturi pe care le oferă

localitatea (vinuri, cocktailuri, sucuri de fructe locale)
Costumări – deghizări: (Stănciulescu şi Jugănaru, 2006, p. 97):
Noaptea mexicană Pălării mexicane, mustaţă tropicală
Noaptea Hawaiană Fustă de paie, hula hup (dans specific), fructe de ananas
Noaptea romană Sandale şi coroană de lauri
Noaptea chineză Pălării chinezeşti, beţişoare
101 nopţi Şeici şi cadâne
Noaptea troglodită Costume din piele, bâte, şi imitarea oamenilor din caverne
(noaptea cavernelor)
Noaptea Tarzan Tarzan, Jane şi Chita
Noaptea Far West Pălării de cowboy, pistoale şi jambiere.
160
STAGIU DE PRACTICĂ 5 ZILE
CAIETUL STUDENTULUI
„DECO Tour 2018”
Elementele de turism cultural ce participă în imaginea de destinaţie turistică a României –

de la pertinenţa tematică a circuitelor turistice tematice culturale la amenajarea turistică
aferentă
- Aplicaţie practică -
Dracula tourism
Experiential tourism
Cultural tourism
Oenotic tourism
Responsabil stagiu: Student:
Şef Lucrări, Dr. Simona Mălăescu Gr.
Ce reprezintă şi cum se utilizează acest caiet?
Acest document reprezintă un ghid suport de activitate a studentului în documentarea pre-

aplicaţie, de coordonarea atenţiei și observaţiei individuale şi analizei derulate de către
studenţi pe parcursul stagiului de practică de primăvară. Totodată reprezintă documentul
suport de evaluare a activităţii studentului pe parcursul acestui stagiu practic.
!Acest caiet al studentului, împreună cu designul aplicaţiei (programul,

administratorii de obiective turistice şi experţii care vor vorbi despre experienţele de
administrare, gestionarea fluxurilor de turişti, amenajare şi marketing turistic) au fost
concepute în primul rând în scopul de a ajuta studentul să obţină maximum de instruire
profesională în urma acestui stagiu de practică şi NU ca şi instrument de evaluare. Drept
urmare, consideraţi acest caiet un suport de activitate proprie care oferă un cadru organizat şi
pentru evaluare, dar nu consideraţi obligatorie completarea tuturor secţiunilor pentru o
performanţă maximă (va fi apreciată calitatea, caracterul analitic şi profunzimea observaţiilor
realizate de către student şi nu cantitatea textului redactat).
161
Acest caiet-suport al studentului pentru stagiul practic poate fi obținut, de la coordonator în

format electronic.
Secţiunile marcare cu simbolul:
„documentare şi analiză pre-aplicaţie” se parcurg şi se finalizează de

către student în etapa premergătoare deplasării în aplicaţia de teren, constituind
materialul suport pentru observaţiile şi analizele din cea de-a doua etapă a
activităţii – cea de teren.
„secvenţă de activitate pe parcursul deplasării pe teren” se

completează de către student cu observaţii în vederea evaluării, pe parcursul
aplicaţiei „în format creion-hârtie”.
Alte simboluri folosite:
Recapitularea unor noţiuni teoretice utile în înţelegerea sau derularea secvenţei

de analiză respectivă (Teorie).
Dracula tourism. Secvenţa marcată cu acest simbol ţine de analiza dezvoltării

turismului cu tema Dracula în România.
Experiential tourism. Secvenţa marcată cu acest simbol ţine de analiza

dezvoltării turismului experienţial şi tematic cultural experienţial în arealele
parcurse.
Cultural tourism. Deşi şi Dracula tourism, turismul oenotic şi turismul tematic

experienţial ţin de sfera turismului cultural, secvenţa marcată cu acest simbol ţine
de analiza dezvoltării turismului cultural nediferenţiat şi mai ales a turismului de
patrimoniu în arealele parcurse.
Activităţi recomandate pe perioada de documentare în vederea

aplicaţiei practice, înainte de deplasarea în teren:
Analizaţi site-ul oficial51 de internet al fiecărui obiectiv turistic prevăzut în itinerariul

aplicaţiei. Reluaţi operaţia după deplasarea în teren şi încercaţi să concluzionaţi dacă, şi în ce
măsură, site-ul promovează corespunzător obiectivul şi îl pune în valoare, alături de a fi
realmente util şi eficient.
Pentru o superioară documentare puteţi apela opţional la lucrarea: Tourism at

World Heritage Cultural Sites (capitolul Image and marketing, pp. 57-63 – pentru
promovare şi respectiv, la celelalte capitole pentru idei referitoare la amenajarea
corespunzătoare a unui site turistic).
Analizaţi dacă există informaţii despre acces, transport posibil şi cele mai apropiate
spaţii de cazare care ar permite valorificarea corespunzătoare. Comentaţi în câte limbi sunt
162
oferite informaţiile pe site, coroboraţi informaţiile de pe site cu numărul limbilor străine în

care se oferă ghidaj la obiectiv.
Refaceţi această informaţie după revenirea din teren, în ultima zi de aplicaţie şi comparaţi.
Treceţi mai jos rezultatul comparaţiilor.
Spaţiu pentru observaţii:......................................................................................
...............................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………….......................................................................
Pornind de la următoarele sugestii, urmăriţi site-urile, documentarele, materialele

promoţionale şi informaţiile oferite despre România, despre obiectivele de pe traseu care apar
în aceste materiale (ulterior extindeţi cercetarea la alte materiale documentare sau
promoţionale), despre Dracula şi testimonialele turiştilor străini veniţi în România:
http://www.patrimoniuromanesc.ro/
http://www.romaniatourism.com/dracula-legend.html#placestoexplore
http://www.monumenteistorice.ro/
http://www.cultura.ro/
http://www.roconsulboston.com/Pages/InfoPages/Commentary/BrandDracula.html
http://www.youtube.com/watch?v=LjMWr5i3m_4&feature=fvwrel
http://www.youtube.com/watch?v=LrQZxewU6bE&feature=fvwrel
http://www.youtube.com/watch?v=JkSk9qk9sqU&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=Fs-VFCygrxY&NR=1&feature=endscreen
http://www.arges.djc.ro/
http://www.patrimoniulnational.ro/new/grup01.php
http://casedeepoca.wordpress.com/2009/12/01/stilul-arhitectural-neoromanesc-origini-si-
evolutie/
http://www.youtube.com/watch?v=DNajcRm9YYk
http://www.youtube.com/watch?v=hT4wQhZiONw&feature=related
http://andreicristi.blogspot.com/2011/08/cum-il-promovam-pe-vlad-tepes.html
http://www.republicaploiesti.net/
http://spetcu.wordpress.com/2011/08/09/pana-la-cheia-si-inapoi-conu-din-valenii-de-
munte/
163
Extrageţi, fie în dreptul fiecărui obiectiv, după modelul organizării informaţiilor în

cazul aşezării fortificate săseşti UNESCO Virscri, fie unde găsiţi de cuviinţă mai potrivit (la
sfârşitul caietului sau în continuarea acestei cerinţe), principalele informaţii despre obiectiv,
însoţite de consideraţii personale cu privire la acurateţea informaţiilor, potenţialul impact pe
care îl pot avea aceste informaţii asupra turiştilor străini, cum ar trebui procedat diferit etc.
Analizaţi în mod special anterior deplasării în teren site-urile menite să promoveze

patrimoniul mondial UNESCO şi informaţia din caietul de LP Cultură şi civilizaţie (LP1-LP6).
Urmăriţi ulterior în teren cum şi în ce măsură dezideratele de viitor exprimate şi menţionate
pe site s-au materializat în practică şi au dat rezultate. Faceţi permanent o comparaţie între
proiecţii şi realitate. Pe parcursul aplicaţiei practice veţi avea ocazia să adresaţi întrebări
administraţiei siturilor.
Dracula tourism. Această ramură a turismului cultural experienţial

tematic (chiar şi în absenţa unui parc tematic Dracula) a căpătat o atât de
mare amploare, încât în literatura de specialitate a turismului cultural,
cercetătorii l-au şi denumit ca atare.
Pornind de la analiza promovării oficiale a mitului Dracula de către

Ministerul de resort rezultă (conform
http://www.romaniatourism.com/dracula-legend.html ) că urmează să ne
deplasăm pe parcursul stagiului cea mai mare parte dintre locaţiile
din România asociate cu mitul lui Dracula52:
» Targoviște
» Poenari Fortress
» Arefu Village
» Brașov
» Bran (Dracula’s) Castle
» Sighișoara
Analizaţi: http://www.donlinke.com/drakula/vlad.htm#Stoker
Dracula tourism and Animation in Michael Palin's New Europe:
http://www.youtube.com/watch?v=ROvS5t5uShg&feature=relmfu
Discovery channel: Tepes: http://www.youtube.com/watch?v=DNajcRm9YYk
52 http://www.romaniatourism.com/dracula-legend.html#placestoexplore
164
http://www.youtube.com/watch?v=hT4wQhZiONw&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=hk1bhlO6l5Q&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=hk1bhlO6l5Q&feature=relatedhttp://www.draculas.info
/tourism/romania/pension_casa_din_bran-112/
În lucrarea Animaţia şi animatorul în turism,

Stănciulescu, G., Jugănaru, I.D. (2006, p.320-
321), Uranus, Bucureşti - găsiţi în secţiunea
Mărirea şi decăderea unui proiect principalele
etape ale iniţiativelor luate la nivel naţional în
legătură cu amenajarea unui parc turistic Dracula (parc
tematic).
La sfârşitul stagiului, după ce aţi vizitat cea mai mare
parte din obiectivele conectate cu mitul în România
precizaţi unde aţi amplasa parcul Dracula şi
argumentaţi.
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Cetatea Sighişoara. Centrul istoric (monument UNESCO); Casa lui Vlad Dracu
(obiectiv Dracula Tourism)
Orientarea observației în teren:
1.a Realizaţi observaţii şi aprecieri asupra modului de valorificare

turistică a obiectivului.
Ce aspecte aţi apreciat drept corespunzătoare?
Ce aspecte necesită remedieri?
Observaţi dacă există: indicatoare şi indicatoare turistice din principalele căi de acces auto,
semnalarea obiectivului (design corespunzător, amplasare strategică etc.)
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….......................
Acolo unde este posibil puteţi argumenta cele observate prin imagini foto. Acest fapt, mai ales
atunci când este vorba de aspecte legate de amenajare şi exploatare co/necorespunzătoare vă
va putea permite să întocmiţi şi argumentaţi corespunzător şi să prezentaţi la o sesiune
ştiinţifică a studenţilor o comunicare pe această temă realizată în grup sau individual.
165
Realizaţi observaţii asupra:
A. Ghidajului (şi calităţii informaţiilor şi materialelor informative disponibile spre vânzare,

pliante, ghid, hărţi, ).
Revedeți principiile interpretării culturale în LP2. Apreciați în ce măsură ghidul reușește să vă

ofere o interpretare culturală a patrimoniului și nu o simplă prezentare. Ce principii ale lui
Tilden respectă, ce principii
încalcă.……………………………………………..................………………....................................................
…...…….....……………………………………………...................................................................................
…………………………………………………………………………………………......…...…………Self-ghidajului,
mijloacelor de semnalizare a traseelor şi spaţiilor introduse în circuitul de
vizitare…………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….......................................
B.Animaţiei (foto): Revedeți noțiunile teoretice din cadrul LP2. Apreciați prin prisma
acestor cunooștințe animația la care ați asistat. Comparați cu informațiile sau experiența
voastră anterioară în legătură cu reenactmentull organizat la Sighișoara în timpul festivalului
medieval din luna iulie. Ce observați în restul anului?
........................………………………..…………………………………………...............…………………………
………………………………………………………………………...…………………………………………………………
…….
C. Spaţiilor comerciale şi serviciilor (restauraţie53, parcări, telefoane publice,
colectoare pentru gunoi etc.):
………………………………………………………………………………………….......……………………………………
……...……………………………………………………………………………………………………………………………
Aprecieri calitative - parcări şi grupuri sociale (suficient de mari, corespunzătoare şi amplasate

în locuri discrete, facilităţi pentru persoane cu
handicap......................................................................................................................................
..….……………………………………………..................………………….…...………………...………………………
…
Prezenţei, disponibilităţii şi adecvării suvenirurilor……………………………………….......................
Efectelor activităţilor turistice asupra resursei turistice şi gradului de

conservare (efectele eroziunii naturale asupra sitului):
……....................................................................………………………………….........….……………………
……………........………………………………….....…………………………………………………………………………
Există urme vizibile sau riscul deteriorării pieselor, obiectelor şi materialelor componente ale
sitului de către
turişti?............................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Există însemne şi marcaje discrete de tipul „Nu atingeţi exponatele”…....………….....................
53 Dacă există.
166
Există şi poate fi detectată prezenţa instalaţiilor de aerisire şi de menţinerea umidităţii în

parametrii optimi necesari conservării în bune condiţii?..............................................................
Există areale sub conservare restricţionate accesului turiştilor?..................................................
Programul de vizitare al sitului:……………………………...................................................................
În opinia voastră devine necesară limitarea fluxului de turişti?.................................................
.......................................................................................................................................................
Există activităţi necorespunzătoare derulate în incinta sitului?.................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Realizaţi o scurtă apreciere asupra politicii de exploatare
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Ce măsuri aţi propune dacă aţi administra situl?

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Administratorul (curatorul) sitului (informaţia este disponibilă atât în teren cât şi pe site-ul
oficial):
.......................................................................................................................................................
Cultural tourism. Revedeți conceptualizările turismului de patrimoniu

(Heritage Tourism) în LP1.
Revedeți Criteriile culturale stabilite de UNESCO pentru includerea unui

obiectiv în patrimoniul mondial în LP1 Doc.3.
Analizaţi siteul: http://www.viscri-

info.ro/?gclid=CMnR9fjEo68CFQdG3wodV1myXw
Documentaţi-vă asupra obiectului de activitate al Transilvania Trust.
Revedeți LP 6 despre studiul de caz asupra eforturilor de conservare și respectare

a normelor UNESCO. După modelul de analiză a acestui obiectiv (completat de
informaţiile pe care le găsiţi la obiectivul Prejmer) sunteţi invitaţi să analizaţi toate
cele trei obiective incluse în patrimoniul UNESCO vizitate pe parcursul acestui
stagiu practic. Argumentaţi pentru fiecare obiectivul turistic următoarele (sau unul dintre
atributele): excepţională valoare universală (Folosiţi-vă de operaţionalizările acestor termeni
din LP1); autenticitate; integritate.
Completați informațiile teoretice cu cele obținute în urma întrevederii cu Dna. Gerhild

Fernolend despre educarea populației așezării în spiritul prezevării aspectului autentic, al
materialelor și modalităților tradiționale de a obține materialele de construcție atunci când se
realizează lucrări de menținere și
167
restaurare a clădirilor.
Care aţi sesizat a fi principalele provocări în

conservarea culturii tradiţionale în acest sat românesc
din sudul Transilvaniei? La ce elemente legate de
dezvoltarea turismului în sat cu impact asupra culturii
tradiţionale (văzută în sensul de practici, obişnuinţe,
stil de viaţă – nu de tradiţii –) credeţi că se referea
Klimaszewski (2007) când atrăgea atenţia asupra
balanţei între elemente valoroase ale “modului tradiţional de a proceda” şi căile
“noi”?……………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………............
Biserica fortificată Virscri. Realizaţi observaţii şi aprecieri asupra modului de valorificare

turistică a obiectivului şi pe baza întâlnirii cu reprezentantul Transilvania Trust.
……………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….................................................................

pliante, ghid, hărţi, )
………………………………………………………………………………………………………………........………………
……………………………………………………………………………………...…………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………....
Self-ghidajului, mijloacelor de semnalizare a traseelor şi spaţiilor introduse în circuitul de

vizitare……………...…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………….....................................................................
Amplasării parcărilor, formelor colectoarelor pentru gunoi etc.):

……………...……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………..............................................................................
Prezenţei, disponibilităţii şi adecvării suvenirurilor………………………........................................
……………………………………………………………………………………………………...……………………………
…………………………………………………………....................................................................................
D. Efectelor activităţilor turistice asupra resursei turistice şi gradului de

……………………………………………..........................................................................………………
168
…………………………….…………………………...…………………………………………………………………………
……….
…………………………………………………………………………........……………………………………………………
………………………………………………………………................................................................................
obiectivului de către
turişti?............................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Există însemne şi marcaje discrete de tipul „Nu atingeţi
exponatele”…………….............................................................................................................……..
......................................................................………………………………………….............……………
……………………………………………………………………………………….....................................................
......

parametrii optimi necesari conservării în bune condiţii?.......................................................
...............
Există areale sub conservare restricţionate accesului turiştilor?

……………………………………………………………………………………….....................................................
Programul de vizitare al sitului:……………………………………………………………...............................
În opinia voastră devine necesară limitarea fluxului de turişti?…………………………………...........
……………………………………………………………………………………………………...……………………………..
Există activităţi necorespunzătoare derulate în incinta sitului?
………………………………………………………………………………………………................……......................
.......................................................................................................................................................
Cetatea Râşnov. Analizaţi obiectivul după schema de analiză propusă în

cazul centrului istoric al cetăţii Sighişoara.
169
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Castelul Bran: În afara corelării documentării electronice asupra modului de promovare a
castelului Bran ca „obiectiv Dracula” în spaţiile următoare, realizaţi observaţii şi aprecieri
asupra modului de valorificare
turistică a obiectivului.
„Dracula’s Caste”?
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
170


încalcă.……………………………………………………………......................................................................
…...…….....……………………………………………...................................................................................
…………………………………………………………………………………………......…...…………Self-ghidajului,
vizitare…………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………........................................................................
B.Animaţiei (foto): Revedeți noțiunile teoretice din cadrul LP2. Apreciați prin prisma
acestor cunooștințe animația la care ați asistat. Comparați cu informațiile sau experiența
voastră anterioară în legătură cu reenactmentull organizat la Sighișoara în timpul festivalului
........................………………………..…………………………………………...................................................
…………………………………………………………………………………………………...………………………………
………………………………………………………………………………………….......……………………………………
……...…………………………………………………………………………………………………………………………....

handicap........................................................................................................................................
….……………………………………………..................………………….…...……………….................................
……………………………………………………............................................................……….......................
Prezenţei, disponibilităţii şi adecvării suvenirurilor………………………………………........................
……………………………………………………………………………………………………......................................

……....................................................................………………………………….........…..……………………
……………........………………………………….....…………………………………………………………………………
sitului de către turişti?...................................................................................................................
54 Dacă există.
171
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Există însemne şi marcaje discrete de tipul „Nu atingeţi exponatele”…....………….......................

parametrii optimi necesari conservării în bune condiţii?...........................................................
Există areale sub conservare restricţionate accesului turiştilor?.................................................
Programul de vizitare al sitului:……………………………...................................................................
În opinia voastră devine necesară limitarea fluxului de

turişti?............................................................................................................................................
Există activităţi necorespunzătoare derulate în incinta sitului?..................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Realizaţi o scurtă apreciere asupra politicii de exploatare ...........................................................

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
oficial):
.....................................................................................................................................................
Cetatea Poienari şi satul Arefu: În afara corelării documentării

electronice asupra modului de promovare a Cetăţii Poienari ca „obiectiv
Dracula” cu observațiile de teren în spaţiile

următoare, realizaţi observaţii şi aprecieri asupra modului de valorificare turistică a
obiectivului.……....………………………………...........………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………...………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
172
Observaţi dacă există: indicatoare şi indicatoare

turistice din principalele căi de acces auto,
semnalarea obiectivului (design corespunzător,
amplasare strategică etc.)
A. Ghidajului (şi calităţii informaţiilor şi

materialelor informative disponibile spre vânzare, pliante, ghid,
hărţi)……………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………....…………………........................................................................

vizitare…………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………...……………………………………………………………
B.Animaţiei: Revedeți noțiunile teoretice din cadrul LP2. Apreciați prin prisma acestor
cunooștințe animația la care ați asistat. Comparați cu informațiile sau experiența voastră
anterioară în legătură cu reenactmentull organizat la Sighișoara în timpul festivalului
........................………………………..…………......................................................................................
…………………………………………………………………………………………………...………………………………

colectoare pentru gunoi etc.): …………………………………………………………………………….......
…………………………………………...………………………………………………………………………………………

handicap........................................................................................................................................
….……………………………………………..................………………….…...………………................................
……………………………………………………............................................................……….....................
Prezenţei, disponibilităţii şi adecvării suvenirurilor………………………………………......................
……………………………………………....................................................................................................

……....................................................................………………………………….........…..……………………
……………........………………………………….....…………………………………………………………………………
55 Dacă există.
173
sitului de către turişti?..................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Există însemne şi marcaje discrete de tipul „Nu atingeţi exponatele”…....…………......................

parametrii optimi necesari conservării în bune condiţii?.............................................................
Există areale sub conservare restricţionate accesului turiştilor?.................................................
Programul de vizitare al sitului:……………………………..................................................................
În opinia voastră devine necesară limitarea fluxului de turişti?...................................................
.......................................................................................................................................................
Există activităţi necorespunzătoare derulate în incinta sitului?...................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Realizaţi o scurtă apreciere asupra politicii de exploatare ..........................................................

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
oficial): ............................................................................................
....................................................................................................
Cetatea Târgovişte: În afara corelării documentării

electronice şi modului de promovare a Cetăţii Târgovişte: ca
„obiectiv Dracula” în spaţiile următoare, realizaţi observaţii şi
aprecieri asupra modului de valorificare turistică a
obiectivului.
……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………............
174
……………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………….........................................................................................
După modelele de analiză anterioară realizaţi observaţii asupra acelorași aspecte în

amenajarea și exploatarea turistică a obiectivului Cetatea Târgoviște.
Analizați modul în care este amenajată și cum este exploatată turistic unitatea
de cazare La cetate. Completați observațiile și experiența proprie avută la
această unitate de cazare cu prezentarea realizată în cursul dimineții de către
inițiatorii proiectului. Cum apreciația argumentarea menținerii și impunerii
temei în jurul căreia a fost realizată amenajarea interioarelor?
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Complexul hotelier La Cetate
Cultural tourism. Alte obiective culturale

prezente pe traseu si care nu au sectiuni
speciale. Reveniţi asupra analizelor
realizate în perioda pre-aplicaţie asupra
siturilor instituţiilor ce se concentrază pe
conservarea arhitecturii româneşti,
culturii populare etc.
Cum apreciaţi, după deplasarea în teren,

valorificarea turistică a unor elemente de
cultură tradiţională dispărute (cule, case
tradiţionale, conace, hanuri) situate în mediu urban sau rural?
Realizaţi câteva sugestii în acest sens. Urmăriţi în special tocmai apariţia unor elemente
caracteristice amenajării turistice (servicii, spaţii comerciale, spaţii extinse de cazare destinate
pelerinilor sau altor categorii de turişti etc.). Notaţi-vă observaţiile la sfârşitul caietului de
aplicaţie sau pe foi detaşabile pe care le adăugaţi la sfârşitul caietului.
Oenotic tourism. CRAMELE URLATI SI AZUGA (CRAMELE

HALLEWOOD) Veţi vizita pe parcursul turului două obiective prin
excelenţă destinate oenoturismului. Concernul Hallewood, nu doar că, aşa
cum aţi putut observa din analiza de site, prezintă o îndelungată experienţă
în producţia de vin, dar ei sunt cei care au şi o îndelungată experienţă în stimularea turismului
la astfel de obiective. Experienţa lor îşi spune cuvântul mai ales dacă comparaţi diferenţele
între un tur anterior realizat la o cramă care nu aparţine acestui concern, sau suplinind acestă
175
experienţă cu documentarea prin intermediul internetului. Analizaţi, întrucât nu va mai face

parte din itinerariu şi particularizarea formelor (butoaie) spaţiilor de cazare de tip camping în
cazul cramelor Pietroasele.
De-a lungul itinerariului aţi venit mai profund în contact cu mai multe dintre
regiunile etnofolclorice ale României – încercaţi, folosindu-vă de informaţiile
primite pe parcurs şi de observaţiile proprii, să surprindeţi elementele de
specificitate în fiecare caz în parte, să le imortalizaţi foto şi să apreciaţi
comparativ, care dintre acestea sunt mai bine puse în valoare şi valorificate
turistic. (Opţional: extindeţi observaţiile la toate regiunile etnofolclorice traversate cu accent
pe forma locuinţei tradiţionale, particularităţi constructive etc.)
………………………………………………………………………………................................
Castelul Peleş: În afara corelării documentării electronice şi

modului de promovare a castelului Peleş ca obiectiv ”must see”
în spaţiile următoare, realizaţi observaţii şi aprecieri asupra
modului de valorificare turistică a obiectivului.
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………….......................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………………..


Tilden respectă, ce principii încalcă.…………………………………………………………….........................
176
…...…….....……………………………………………....................................................................................
…………………………………………………………………………………………......…...…...................................

vizitare…………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………….........................................
B.Animaţiei: Revedeți noțiunile teoretice din cadrul LP2. Apreciați prin prisma acestor
cunooștințe animația la care ați asistat. Comparați cu informațiile sau experiența voastră
anterioară în legătură cu reenactmentull organizat la Sighișoara în timpul festivalului
........................………………………..…………………………………………...............……………………………
……………………………………………………………………....……………………………………………………………
…
colectoare pentru gunoi etc.): ……………………………………………………………………………......
…………………………………………...………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………...........................................................................

handicap........................................................................................................................................
….……………………………………………..................………………….…...……………….................................
……………………………………………………............................................................……….......................
Prezenţei, disponibilităţii şi adecvării suvenirurilor………………………………………........................
……………………………………………………………………………………………………......................................
Există activităţi necorespunzătoare derulate în incinta

sitului?...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Realizaţi o scurtă apreciere asupra politicii de exploatare Ce măsuri aţi propune dacă aţi
administra situl?
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
oficial):
.......................................................................................................................................................
56 Dacă există.
177
În afara analizei obişnuite la un sit turistic, în cazul cetăţilor săseşti

Prejmer şi Hărman încercaţi o analiză diferenţiată între o cetate care este
inclusă pe lista obiectivelor UNESCO din România (Prejmer) şi un alt
obiectiv similar (aceeaşi categorie: cetate fortificată săsească): Hărman.
Reanalizați Doc. 4 din LP 1

referitor la conceptualizări şi
operaţionalizări UNESCO ale
patrimoniului cultural şi
respectiv ale atributelor
evaluative ale acestuia, cu care
operează acest organism
(UNESCO, 2008, Operational
Guidelines for the
Implementation of the World Heritage
Convention).
Comparaţi estimativ fluxurile de turişti la un monument UNESCO (cetatea săsească Prejmer)
cu cele înregistrate la celelalte obiective similare (aceeaşi categorie: cetate fortificată săsească
Hărman) dar care nu fac parte din patrimoniul UNESCO. Ce ar fi de remarcat?
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………În afara corelării documentării electronice şi modului de promovare
a bisericii fortificate Prejmer, realizaţi observaţii şi aprecieri asupra modului de valorificare
turistică a obiectivului. Comparaţi dotările cu cele de la
VIRSCRI.………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………


încalcă.……………………………………………………………....................................................…...…….....
……………………………………………....................................................................................................
…………………………………………………………………………………………......…...…………Self-ghidajului,
vizitare…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………….........................................................................
178
………………………………………………………………………………………………….........................................
B. Spaţiilor comerciale şi serviciilor (restauraţie57, parcări, telefoane publice,

………………………………………………………………………………………….......……………………………………
……...……………………………………………………………………………………………………………………………

handicap........................................................................................................................................
..........….……………………………………………..................………………….…...………………...………………
……………………………………............................................................……….......................................
Prezenţei, disponibilităţii şi adecvării

suvenirurilor………………………………………..............…………………………………………………………….
C. Efectelor activităţilor turistice asupra resursei turistice şi gradului de

……....................................................................………………………………….........…..........................
…………………………………........………………………………….....……………………………………………………
………………………………………………………........................................................................................
sitului de către
turişti?............................................................................................................................................
Există însemne şi marcaje discrete de tipul „Nu atingeţi exponatele”…....………….......................

parametrii optimi necesari conservării în bune condiţii?.............................................................
Există areale sub conservare restricţionate accesului turiştilor?..................................................
Programul de vizitare al sitului:……………………………....................................................................
În opinia voastră devine necesară limitarea fluxului de

turişti?...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Există activităţi necorespunzătoare derulate în incinta

sitului?...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Realizaţi o scurtă apreciere asupra politicii de exploatare ...........................................................

.......................................................................................................................................................
57 Dacă există.
179
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
În urma urmăririi materialelor documentare sugerate şi a

documentării în teren asupra vestigiilor şi valorificării culturii
săseşti şi medievale transilvănene prin intermediul
patrimoniului UNESCO comentaţi pe scurt modul în care
acest potenţial este valorificat turistic. Formulaţi sugestii în
acest sens pe baza celor discutate la seminarul de Cultură şi
civilizaţie sau modelelor de amenajare a siturilor cu
încărcătură istorică propuse în Tourism at World Heritage
Cultural Sites.
În afara corelării documentării electronice şi

modului de promovare a bisericii fortificate
Hărman, realizaţi observaţii şi aprecieri
asupra modului de valorificare turistică a
obiectivului. Comparaţi dotările cu cele de la
VIRSCRI şi cu cele de la Prejmer. Ce observaţi? Analizați
amenajarea și exploatarea turistică după același model ca în cazul obiectivelor anterioare.
……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………..............................
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Experiential tourism. Turismul cultural experienţial înglobează (Smith, 2009, p.18)

deplasările la parcuri tematice, restaurante tematice, mall-uri, concerte pop, evenimente
sportive, locaţii ale filmelor şi showrilor TV,
produse susţinute de celebrităţi.
Parcul Aventura Braşov (cei care aţi

optat pentru cea de-a doua opţiune de
activitate, analizaţi Biserica Neagră (în
special ghidajul la obiectiv) şi centrul istoric al oraşului după
schema de analiză propusă în cazul centrului istoric al cetăţii
Sighişoara.
Analizaţi site-ul oficial de internet al

obiectivului turistic. Gândiţi-vă, în raport de
oferta parcului care este/sunt grupul/rile
ţintă de turişti vizaţi. Analizaţi activităţile de
team-building propuse.
180
După experimentarea tipului de activităţi oferite de parc, apreciaţi dacă tipul de experienţă
oferită atinge principalele obiective ale unor programe de teambuilding (permit strângerea
conexiunilor între colegii de muncă, este necesară încrederea în celălalt, încurajează sau obligă
la cooperare din partea utilizatorilor)? Cum apreciaţi dotările şi echipamentele?
.......................................................................................................................................................
Ce aspecte aţi apreciat drept corespunzătoare în amenajarea turistică?
Complexul Septimia. Odorheiul Secuiesc.
Scopul principal al amenajării turistice este unul mai degrabă balnear şi

de petrecere a timpului liber - în baza prezentării realizate de către
directorul complexului, dar şi a observaţiilor personale, extrageţi
aspectele prin intermediul cărora se distinge acest
complex de altele similare.
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………................................................
Corund. Vizitarea unui atelier și demonstraţie de olărit (turism cultural

creativ).
În spaţiile următoare, pe baza prezentării realizate de către meşterul olar,

realizaţi observaţii şi aprecieri asupra modului de valorificare turistică a
atelierului sau a olăritului în general, în Corund.
181

Cultură Și Civilizație. Turism Cultural - Suport de Curs ID

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cultură Și Civilizație. Turism Cultural - Suport de Curs ID

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Simona Mălăescu Cultură și civilizație. Turism cultural.

Tuturor studentilor care s-au

Anexa 3: Caiet de observații stagiu practic de 5 zile - Cultură și

Prezentare secvenţă film documentar

Activitate în care sunt implicaţi studenţii şi cadrul didactic

Sarcină individuală preliminară centrată pe student (cel mult

Sarcină centrată de regulă pe reamintirea, localizarea şi

Observaţii, îndrumări sau sarcini ce necesită atenţie sporită

Activităţi centrate pe student constând în elaborarea unui

Activitate de lucrare practică constând într-o aplicaţie

Activitate ce presupune notiţe. Exemplu: extragerea unor

Alte informaţii cu caracter practic, utile a fi reţinute.

Momente de activitate ce vizează fixarea unor informaţii

Aspecte în legătură cu care trebuie neapărat manifestată

Notă: Caietul de lucrări practice a fost conceput în vederea utilizării lui pe

După parcurgerea acestui material studentul ar trebui:

Cultura – concept, resursă turistică şi fenomen: de la momentul

“O persoană “cultivată” e percepută drept o persoană care e

multiplicitatea perspectivelor unor grupuri culturale eterogene (Smith, 2003).

jurul valorii de simbol a culturii (Smith şi Robinson, 2006) - şi ca mediator în dezvoltarea

„Dar de ce nu ai încercat să .... ?”

practică şi de aici şi în câmpul cercetării, datorită dezvoltării de noi forme

5 a se vedea Smith (2003) despre creşterea recentă a numărului de destinaţii culturale în

Veţi spune poate, în cele ce urmează: e atât de frumos să vorbeşti

- periclitarea echilibrului unor comunităţi aborigene introduse în circuitul

Astfel, în funcţie de natura problemelor abordate, devine necesară în

6 Postmodernismul – paradigmă sau curent de gândire care se bazează pe ideea că nu

colonialiste7 sub umbrela mai largă a celei critice 8, abordarea pragmatică9, şi

Pentru a înţelege mai bine extinderea graniţelor culturii “înalte” către

7 mişcare în rândurile artiştilor şi intelectualilor ce pune sub semnul întrebării impactul

marxismul, feminismul, anti-rasismul, post-structuralismul şi realismul (Kitchin şi Tate,

încă sinonimul pentru termenul de cultură era reprezentat de sfera culturii

Doc.1. Cultura şi turismul cultural (Ivanovich, 2008, p. 75 – Cultural

Turismul cultural depinde de cultură ca fundament al atracţiilor care

sunt fundamentale înţelegerii rolului pe care îl joacă cultura în turism unde

Care e înţelesul atractivităţilor culturale?

Care e înţelesul diverselor elemente culturale pentru comunitatea gazdă?

Care este înţelesul experienţei culturale pentru turist?

“Postmodernismul implică o dizolvare a limitelor, nu doar între

a condus la apariţia explozivă a unor spaţii turistice precum parcurile

Doc.2 Dezbateri generate de aspecte ale termenului Cultură relevante din

UNESCO Cultura reprezintă întregul complex de trăsături spirituale, materiale,

2008, p. tradiţionale, gestionarea tradiţională a resurselor, sărbători şi tipare ale

Ivanovic Abordarea sociologică a culturii distinge următoarele patru aspecte ale

Rojek şi „Cultura” creată şi consumată de turişti poate să nu fie chiar atât de

Smith şi Cultura poate fi:

UNESCO Ca şi depozitar al cunoaşterii sensurilor şi valorilor care penetrează toate

Ca şi sector de activitate, prin intermediul patrimoniului tangibil sau

Folosindu-vă de formele concrete de turism prin intermediul cărora

Întrebări importante care ar urma să scoată în evidenţă extrem de

1. Cum e posibil să izolezi influenţa pe care globalizarea, televiziunea şi

Analizaţi următorul document:

Doc.3 Conceptualizări ale turismului cultural

WTO (1985 în Turismul cultural include deplasări ale persoanelor pentru

(definiţie Turismul cultural include toate deplasările indivizilor către

(definiţie Literatura turistică identifică spectrul activităţilor turistice

O definiţie conceptuală Turismul cultural reprezintă deplasarea indivizilor către puncte

McKercher şi Du Cros Turismul cultural este recunoscut drept o formă de turism

În încercarea de a răspunde la ultimele două întrebări luaţi în analiză

făcut sau cum trebuie acţionat

Analizând definiţiile atât ale turismului de patrimoniu cât şi a

Doc.4. Sfera turismului cultural

Smith (2009, p.18)13 Timothy şi Nyaupane, Cocean (2006,