VÂNĂTORII DE MUNTE PE PLAIURILE BISTRIŢENE

După desăvârşirea Marii Uniri, Armata Română a intrat într-un proces amplu de
organizare şi înzestrare. Astfel, la 1 august, Comandamentul Trupelor de Munte a trecut la
organizarea de corp de armată, cu sediul în Bucureşti, având două divizii de munte.
Divizia 2 Munte se constituie în toamna anului 1923, prin Înaltul Decret Regal nr. 1674,
cu comandamentul în Bistriţa. Săptămânalul „Gazeta Bistriţei, în nr. 19 din 01.11.1923, adresa
„urări de bun venit vânătorilor de munte” şi făcea „un apel călduros către populaţie” să pună „la
dispoziţia armatei spaţiile de locuit excedentare pentru cazarea ofiţerilor”.
Organizarea Diviziei 2 Munte era următoarea:
- Comandamentul diviziei la Bistriţa
- Grupul 4 Vânători de Munte la Bistriţa, cu:
- Batalionul 7 Vânători de Munte la Zalău;
- Batalionul 8 Vânători de Munte la Bistriţa;
- Divizionul 4 Tunuri Munte la Bistriţa;
- Grupul 5 Vânători de Munte la Bistriţa, cu:
- Batalionul 9 Vânători de Munte la Sighet;
- Batalionul 10 Vânători de Munte la Sighet;
- Divizionul 5 Tunuri Munte la Sighet;
- Regimentul 2 Obuziere Munte la Gherla.
În 12 mai 1929 sunt înmânate drapelele de luptă pentru unităţile din Bistriţa, în cadrul unei
festivităţi ţinute în Piaţa Ferdinand. Astfel, primesc drapelele de luptă Batalionul 8 Vânători de
Munte, Regimentul 84 Infanterie şi Divizionul 4 Tunuri Munte. Divizia 2 Munte a fost comandată
în perioada interbelică de generali de excepţie: generalul Iosif Iacobici, generalul Arthur
Grigorescu, generalul Alexandru Teodorescu, generalul Hugo Schotsch, generalul Gheorghe
Rasoviceanu, generalii Lecca şi Linteş.
În anul 1937 Divizia 2 Munte se desfiinţează, iar în locul acesteia ia fiinţă Brigada 2 Mixtă
Munte. La comanda acesteia este numit colonelul Ion Dumitrache. Aceasta va fi dislocată în
primăvara anului 1939 pe graniţa de nord a României, iar în august 1940, după Dictatul de la
Viena, îşi va stabili noua garnizoană la Deva, iar unităţile la Aiud.
În vara anului 1945 se întoarce de pe front la Bistriţa, Batalionul 7 Vânători de Munte
(Zalău), iar Batalionul 8 Vânători de Munte (Bistriţa) se stabileşte în Baia Mare. Divizionul 4
Tunuri Munte nu mai revine în Bistriţa, locul acestuia fiind luat de Divizionul 5 Tunuri Munte
(Sighet).
Anul 1947 aduce mari transformări în organica vânătorilor de munte. Astfel, din 2 divizii
care au supravieţuit războiului, rămâne doar una. Batalionul 2 Vânători de Munte se contopeşte cu
Batalionul 8 Vânători de Munte şi formează Batalionul 16 Vânători de Munte, fiind dislocat în
Bistriţa. După un an unităţile armatei primesc o nouă numerotaţie, Batalionul 16 devenind
Regimentul 288 Vânători de Munte la Bistriţa, iar Divizionul 5 Tunuri Munte, Regimentul 142
Artilerie Munte la Prundu Bârgăului. Acestea vor rămâne pe plaiurile bistriţene până în anul 1953
când vor fi dislocate în Banat, iar în 1955 vor fi desfiinţate.
După douăzeci de ani vânătorii de munte vor reveni în zonă, la 01.01.1977 înfiinţându-se
Brigada 1 Vânători de Munte, cu comandamentul la Bistriţa, precum şi Divizionul 130
Aruncătoare şi subunităţile de brigadă, la Prundu Bârgăului. Brigada 1 Vânători de Munte ia avut
comandanţi pe coloneii Ghircoiaş Paul-Remus, Dragoş Iacob şi Andreica Ştefan. În 30 noiembrie
2000 brigada şi divizionul de artilerie se desfiinţează, în locul acestora fiinţând Centrul 1
Mobilizare (Vânători de Munte) cu sediul în Prundu Bârgăului. La 30.06.2003 centrul se
desfiinţează, odată cu acesta dispărând pentru a doua oară vânătorii de munte de pe aceste plaiuri.