See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/340091417

Desfiinţarea şi reînfiinţarea marilor unităţi româneşti de vânători de munte

(1961-1976), în „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, an XIX, nr.
3 (73)/2016, p. 67-76

Article · September 2016

CITATION READS

1 3,698

1 author:

Petre Opriş
Romanian Cultural Institute in Warsaw
235 PUBLICATIONS 18 CITATIONS

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Petre Opriş on 22 March 2020.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 studii/documente

DESFIINŢAREA ŞI REÎNFIINŢAREA
MARILOR UNITĂŢI ROMÂNEŞTI DE VÂNĂTORI DE MUNTE
(1961-1976)
Locotenent-colonel (r) Dr. Petre OPRIŞ

oua doctrină militară sovietică, elaborată de tancuri, în favoarea celui cu 12 divizii mecanizate,

N la începutul anilor ’60 de către un colectiv relativ omogene4.

condus de mareșalul Vasili D. Sokolovski, Trei ani mai târziu, același mareșal sovietic
a generat numeroase schimbări în structurile de s-a declarat de acord cu reînfiinţarea în România a
organizare și arsenalele tuturor armatelor din statele Brigăzii 2 Vânători de Munte și chiar și-a permis
membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varșovia să recomande studierea acelei probleme de către
(O.T.V.). În acel sens, efectivele reprezentanţii celorlalte state
militare ale ţărilor respective au m e m b re a l e O r g a n i z a ţ i e i
scăzut semnificativ, iar o parte din Tratatului de la Varșovia5.
tehnica de luptă convenţională, La rândul lor, reprezentanţii
produsă mai ales în uzinele din autorităţilor române nu au
Uniunea Sovietică, precum și o dovedit echilibru în comentarea
parte din cea existentă deja în ulterioară a situaţiei respective.
dotarea unor unităţi ale Armatei De exemplu, la 7 iunie 1970,
Roșii au ajuns în arsenalele cu prilejul vizitei în R.P.D.
unor ţări membre ale O.T.V., Coreeană a unei delegaţii a
inclusiv în România. Apoi, la Marii Adunări Naţionale și
ședinţa miniștrilor Apărării a Consiliului de Stat, Emil
din statele aliate (Moscova, Bodnăraș a prezentat lui Kim Ir
17 martie 1961)1 s-a discutat și s-a Sen cazul vânătorilor de munte
stabilit modificarea numărului români, îmbinând adevărul cu
și compunerii forţelor armate minciuna, astfel: „Armata veche
aflate la dispoziţia O.T.V. . Două
2
română a avut o formaţie specială
săptămâni mai târziu, în capitala pentru lupta în munţi. Sub
URSS a fost semnat un nou influenţa concepţiei generale
protocol secret al Tratatului de sovietice – sub care ne-am aflat,
la Varșovia. unităţile de vânători de munte
În timpul studierii unui Decembrie 1968. Aspecte de la Consfătuirea Statelor Majore
ale Ţărilor Participante la Tratatul de la Varşovia
au fost desfiinţate. Până la urmă
raport semnat de generalul am cedat. Am reînfiinţat însă
Leontin Sălăjan, privind reorganizarea Armatei unităţile de vânători de munte fără încuviinţarea
Române în anul 1961 și desfiinţarea ultimei mari Tratatului de la Varșovia. Iată un domeniu în care
unităţi românești de vânători de munte (Brigada 2 putem face schimb de experienţă. Am făcut acest lucru
Vânători de Munte), am sesizat o inconsecvenţă a cu iugoslavii, care au o mare experienţă: au imobilizat
mareșalului sovietic Andrei Greciko – surprinzătoare 36 de divizii hitleriste, hărţuindu-le continuu. Propun
pentru nivelul său de pregătire și funcţia sa la ca vizita delegaţiei militare, care nu s-a putut realiza, să
Comandamentul Forţelor Armate Unite (C.F.A.U.). nu o scoatem de pe ordinea de zi și s-o realizăm”6 (s.n.).
Pe de-o parte, în cursul unei vizite în România (17-19 Dintr-un alt document românesc rezultă faptul că
februarie 1961), acesta a recomandat transformarea autorităţile de la București au aprobat reînfiinţarea
imediată, într-o mare unitate mecanizată, a Brigăzii 2 Brigăzii 2 Vânători de Munte la 1 noiembrie 1964
Vânători de Munte (care, în caz de război, se mobiliza și punerea sa în subordinea Armatei 3. Această mare
și devenea unica divizie românească de vânători de unitate avea prevăzute aproximativ 3.500 de funcţii și
munte)3. Comandantul suprem al Forţelor Armate era organizată pe trei batalioane de vânători de munte,
Unite a susţinut cu acel prilej ideea creșterii mobilităţii fiecare cu câte 1.007 militari. Comandamentele celor
și puterii de foc a Armatei Române – prin renunţarea trei subunităţi au fost instalate la Brașov, Predeal și
la sistemul de organizare pe divizii de infanterie Sfântu Gheorghe, în timp ce comandamentul brigăzii
moto, infanterie hipo, vânători de munte și brigăzi și subunităţile logistice erau cantonate la Brașov7.

document 2016 3 (73) 67

studii/documente
Decembrie 1968. Aspecte de la Consfătuirea Statelor Majore
ale Ţărilor Participante la Tratatul de la Varşovia
În scopul aplicării regulilor stricte de protecţie contra-
informativă, generalul-colonel Alexandru Drăghici
a aprobat înfiinţarea la 1 decembrie 1964, în cadrul
serviciului de contrainformaţii al Armatei 3, a unui Birou
de contrainformaţii al Brigăzii 2 Vânători de Munte,
prevăzut cu cinci funcţii de ofiţeri (două la brigadă și
câte una la fiecare batalion) și o funcţie de subofiţer
(registrator al documentelor secrete de la brigadă)8.
Patru ani mai târziu, ca urmare a invadării
Cehoslovaciei de către unităţi militare din cinci
state membre ale O.T.V. (în noaptea de 20 spre
21 august 1968), Nicolae Ceaușescu a aprobat crearea
Diviziei 57 Tancuri la 11 septembrie 1968. Aceasta
avea comandamentul la București și i se subordonau
cinci unităţi nou înfiinţate: Regimentul 28 Tancuri
și Regimentul 43 Artilerie (în comuna Mihai Bravu,
judeţul Giurgiu); Regimentul 20 și 22 Tancuri, precum
și Regimentul 2 Mecanizat (la București). După câteva
zile, o nouă mare unitate a fost creată la Armata 2. Astfel,
pentru blocarea Porţii Focșanilor a apărut Divizia 67
Mecanizată (la Brăila), care avea cinci regimente nou
înfiinţate în subordine: Regimentul 301 Mecanizat
și Regimentul 267 Tancuri (Galaţi); Regimentul 267
Artilerie (Brăila); Regimentul 282 Mecanizat (Focșani)
și Regimentul 321 Mecanizat (Râmnicu Sărat).
În același timp, s-au analizat măsurile de întărire
a Armatei 3, în scopul blocării Porţii Someșului. Una
dintre soluţii a fost înfiinţarea Diviziei 81 Mecanizată
(1 octombrie 1968), sub coordonarea colonelului
Gheorghe Lavric – șef de stat-major al Diviziei
18 Mecanizate și, din ianuarie 1969, comandant al
Diviziei 81 Mecanizate (29 ianuarie 1969-4 ianuarie
1977)9. Având comandamentul la Dej, Divizia 81
Mecanizată a primit în subordine cinci unităţi noi:
Regimentul 230 Tancuri „Pintea Viteazul” (înfiinţat
68
Decembrie 1968. Aspecte de la Consfătuirea Statelor Majore
ale Ţărilor Participante la Tratatul de la Varşovia
la Baia Mare, conform Ordinului nr. M 61 din
24 septembrie 1968 al ministrului Forţelor Armate),
Regimentul 223 Mecanizat (Baia Mare), Regimentul 221
Mecanizat (Dej), Regimentul 227 Mecanizat (Someșeni)
și Regimentul 315 Artilerie (Șimleu Silvaniei)10.
De asemenea, s-au înfiinţat Regimentul 27 Tancuri
(la Pitești) și Divizionul 42 Artilerie Antitanc (menţinut
în rezerva strategică), iar regimentele mecanizate din
Diviziile 57 Tancuri, 67 și 81 Mecanizate au primit în
organica lor câte un batalion nou înfiinţat de tancuri,
un divizion de artilerie și o baterie antitanc. Tancurile
acelor batalioane erau model T-34/85 și proveneau
în principal din lotul de 200 de exemplare oferite
în primăvara anului 1961, în mod gratuit, de către
Uniunea Sovietică11.
Revenind la unităţile specializate în desfășurarea de
misiuni de luptă în teren muntos, se cuvine să amintim
faptul că, în primăvara anului 1969, a fost înfiinţat
la Brad (jud. Hunedoara) Batalionul 26 Vânători de
Munte, în scopul întăririi Armatei 3. În același timp,
la Curtea de Argeș s-a format Brigada 4 Vânători de
Munte, subordonată Armatei 2. Această mare unitate
avea la dispoziţie cinci subunităţi noi: Batalionul 28
Vânători de Munte (Râmnicu-Vâlcea), Batalionul 30
Vânători de Munte (Câmpulung Muscel), Batalionul
33 Vânători de Munte (Curtea de Argeș), Batalionul 39
Vânători de Munte (Târgu Jiu), precum și un divizion
nou de artilerie de munte (Divizionul 41 Artilerie, la
Târgu Cărbunești, mutat apoi la Râmnicu-Vâlcea).
În consecinţă, la începutul anilor ’70, Ministerul
Forţelor Armate avea la dispoziţie două mari unităţi
specializate în ducerea luptei în teren muntos,
subordonate Armatei 3, respectiv Armatei 2: Brigăzile
2 și 4 Vânători de Munte. Acestea, împreună cu
Diviziile 57 Tancuri, 67 și 81 Mecanizate, au stârnit
3 (73) 2016 document

Decembrie 1968. Aspecte de la Consfătuirea Statelor Majore
ale Ţărilor Participante la Tratatul de la Varşovia
interesul sovieticilor, însă acţiunea întreprinsă în anul
1971 de reprezentantul Comandamentului Forţelor
Armate Unite în România, generalul sovietic Gheorghi
Pavlovici Romanov, a generat un scandal de spionaj în
care a fost implicat și generalul Ion Șerb.
În cursul vizitei efectuate la București în ianuarie
1972, mareșalul Ivan Iakubovski a propus lui Nicolae
Ceaușescu înlocuirea generalului Gheorghi Pavlovici
Romanov din funcţia de reprezentant al C.F.A.U.
în România (19 ianuarie 1972). În opinia noastră,
propunerea comandantului suprem al Forţelor Armate
Unite a avut legătură cu implicarea generalului Romanov
în cazul de spionaj al generalului-locotenent Ion Șerb12.
Noul reprezentant al C.F.A.U. pe lângă Armata
Română, generalul-colonel A.A. Dementiev, a preluat
funcţia respectivă în luna martie 1972 și a avut, ca
personal ajutător, un locţiitor (pe generalul-maior
M. B. Razumov), un ofiţer translator (locotenent-
colonelul P. Boloţki), un ofiţer cu cifrul (locotenentul-
major Igor Vladimirovici Masiuk), un subofiţer (care se
ocupa de problemele administrative) și o dactilografă
(Sofia Sergheevna). De remarcat este și faptul că,
potrivit Hotărârii Comitetului Politic Consultativ
al O.T.V. (Moscova, 29 martie 1961) și Protocolului
militar româno-sovietic (semnat de generalul Leontin
Sălăjan la Moscova, la 31 martie 1961), reprezentanţa
C.F.A.U. în România avea următoarea componenţă:
un reprezentant principal al C.F.A.U. pe lângă
Ministerul Forţelor Armate ale R.P. Române și câte
document 2016 3 (73)
studii/documente
Decembrie 1968. Aspecte de la Consfătuirea Statelor Majore
ale Ţărilor Participante la Tratatul de la Varşovia
un reprezentant (evident, sovietic) pentru pregătirea
de luptă a Armatei Române, apărarea antiaeriană a
teritoriului, precum și pentru Marina Militară Română13.
Revocarea din funcţie a generalului A. Dementiev
s-a produs în august 1976 „datorită încheierii
termenului de serviciu în afara graniţei”, în locul său
fiind numit generalul-locotenent Vasili K. Diatlenko –
prim-locţiitor al comandantului trupelor Regiunii
Militare Moscova și, apoi, locţiitor al șefului apărării
civile a URSS14.
De menţionat este și faptul că, la 25 decembrie 1975,
generalul de armată Ion Ioniţă a trimis un raport lui
Nicolae Ceaușescu, referitor la înfiinţarea unei brigăzi
de vânători de munte și a trei regimente de elicoptere15,
în conformitate cu raportul aprobat în ședinţa din 9
noiembrie 1973 a Consiliului Apărării. Din cauza
lipsei de efective, președintele României a fost de
acord în februarie 1976 pentru ca noua mare unitate
să fie creată numai cu „comandamentul, subunităţile
de brigadă, divizionul de aruncătoare și un batalion de
vânători [de] munte, urmând să mai primească încă
două batalioane prin resubordonarea celor existente în
cadrul Brigăzilor 2 și 4 vânători [de] munte, care vor
rămâne cu trei batalioane în loc de patru. La război,
prin înfiinţarea a câte unui batalion, toate brigăzile vor
avea câte patru batalioane de vânători [de] munte”16.
Redăm, în continuare, două documente foarte
importante pentru vânătorii de munte români și pe
care le-am amintit în articolul nostru. Menţionăm
faptul că primul dintre acestea a fost adnotat și subliniat
cu creionul și pixuri colorate (albastru, verde, roșu)
de Gheorghe Gheorghiu-Dej – într-un mod foarte
neplăcut pentru liderii politici și militari de la Moscova
care doreau ca România să fie un stat docil în cadrul
blocului politico-militar sovietic17.
69
studii/documente

Decembrie 1968. Aspecte de la Consfătuirea Statelor Majore

ale Ţărilor Participante la Tratatul de la Varşovia

REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ SECRET

MINISTERUL FORŢELOR ARMATE Exemplarul nr. 1
Decembrie 1968. Aspecte de la Consfătuirea Statelor Majore Ministrul
ale Ţărilor Participante la Tratatul de la Varşovia Nr. O.K. 0066 18 noiembrie 1964 Arhiva
Orașul București Biroului Politic al C.C. al P.M.R.
ANEXA nr. 1 [Consemnare manu:] 200 Nr. 1606 / 31 XII 1964
18 noiembrie 1964
TOVARĂȘULUI
Raportul generalului de armată Leontin Sălăjan,
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
ministrul Forţelor Armate, trimis lui Gheorghe
PRIM-SECRETAR AL COMITETULUI
Gheorghiu-Dej, cu privire la convocarea de bilanţ a
CENTRAL AL PARTIDULUI
Comandamentului Forţelor Armate Unite ale statelor
MUNCITORESC ROMÂN
din O.T.V. (Moscova, 11-12 noiembrie 1964)18
În zilele de 11 și 12.11.1964 a avut loc la MOSCOVA
REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ
convocarea de bilanţ și sarcini a Comandamentului
MINISTERUL FORŢELOR ARMATE
Forţelor Armate Unite. La convocare au participat
Ministrul
delegaţiile armatelor ţărilor participante la Tratat
Nr. 0801 / B[odnăraș] E[mil]
(mai puţin Albania), având în compunere adjuncţii
Data 25.11.[19]64
miniștrilor Forţelor Armate (apărării) cu pregătirea de
Personal
luptă, comandanţii apărării antiaeriene a teritoriului,
marinei militare și șefii direcţiilor operaţii.
Tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej19
Din partea Comandamentului Forţelor Armate
Prim-secretar al C.C. al P.M.R.
Unite au prezentat rapoarte adjunctul locţiitorului șefului
Președintele Consiliului de Stat
de stat-major – generalul-maior Trujnikov, comandantul
trupelor apărării antiaeriene a teritoriului ţărilor
[Consemnări manu, Gh. Gheorghiu-Dej:] Pentru
participante la Tratatul de la Varșovia, mareșalul de
tov. Bodnăraș
aviaţie Sudeţ și Comandantul Flotei maritime a URSS,
Textul cu adnotările, ar fi poate bine să-l păstrezi tu! amiralul Gorșkov20.
Să citești – să adâncești gândurile scrise pe marginea După expunerile șef ilor de delegaţii ai ţărilor
textului cu tov. Sălăjan și alţi comand[anţi] militari, să participante, a luat cuvântul mareșalul Uniunii
comentaţi cum credeţi că e mai potrivit Sovietice Greciko A.A.
Din desfășurarea convocării, au reieșit următoarele
Nr. OK 0066 [Consemnare manu:] probleme:
801 Tov. [Andrei] Păcuraru. 1. Rapoartele ţinute de către reprezentanţii
ss. Emil Bodnăraș C o m a n d a m e n t u l u i Fo r ţ e l o r A r m a t e U n i t e

70 3 (73) 2016 document


Decembrie 1968. Aspecte de la Consfătuirea Statelor Majore
ale Ţărilor Participante la Tratatul de la Varşovia
(generalul-maior Trujnikov și mareșalul Sudeţ) s-au
referit în special la părţile pozitive, Forţele Armate ale
Republicii Populare Române fiind citate doar o singură dată,
în timp ce toate celelalte armate și în special armatele
Republicii Democrate Germane, Republicii Socialiste
Cehoslovace, Republicii Populare Polone și Republicii
Populare Bulgaria au fost citate de mai multe ori21.
Mareșalul Sudeţ, amintind despre aplicaţia
executată în acest an, în comun, de trupele apărării
antiaeriene a teritoriului, a scos în evidenţă faptul că
trupele A.A.T. ale Republicii Populare Bulgaria au
realizat un procentaj de interceptări de 93%, iar ale
Republicii Populare Române de 90%22.
În ziua a 2-a a convocării pe linia trupelor A.A.T.,
în prezenţa tuturor participanţilor, generalul-locotenent
Alexe Vasile, Comandantul A.A.T. a Republicii Populare
Române a precizat că procentajul de interceptări realizate de
către trupele A.A.T. ale ţării noastre nu corespunde realităţii
deoarece acesta a fost nu 90%, ci 94%, cum de altfel s-a arătat
la bilanţul aplicaţiei ţinut la Kiev23.
Mareșalul Sudeţ a recunoscut acest lucru și a cerut
scuze pentru această inexactitate, punând greșeala în
sarcina statului său major24.
Comandantul Flotei maritime militare a URSS
– amiralul Gorșkov – în raportul său a citat pozitiv
realizările flotei poloneze și bulgare25. Despre Marina
militară a Republicii Populare Române a arătat doar că,
la tragerile cu vedetele purtătoare de rachete, Marina
militară a Republicii Populare Române, Republicii
Populare Polone, Republicii Populare Bulgaria și
Republicii Democrate Germane au obţinut 75% din
lovituri în ţintă26.
Recomandările pe care le-a făcut au avut un caracter
ordonatoriu, de sarcini, ca și când el ar fi comandantul
tuturor flotelor maritime militare ale ţărilor participante
la Tratatul de la Varșovia27.
document 2016 3 (73)
studii/documente
Decembrie 1968. Aspecte de la Consfătuirea Statelor Majore
ale Ţărilor Participante la Tratatul de la Varşovia
În cele trei rapoarte ţinute, despre trupele sovietice
care intră în compunerea Forţelor Armate Unite nu
s-a amintit nimic28.
2. În continuare, s-a dat cuvântul șefilor de delegaţii
care, în loc de expuneri, au prezentat rapoarte asupra
stării de pregătire a trupelor, acestea având un pronunţat
caracter de lingușire a Comandamentului Forţelor Armate
Unite și a Armatei Sovietice și lipsite de principialitate și
opinie29.
Mai mult chiar, adjunctul ministrului Apărării a
Republicii Populare Bulgaria – generalul-colonel
Vracev, vorbind despre pregătirea armatei populare
bulgare, a subliniat că „în noul an de instrucţie,
pregătirea politică se va face pe baza hotărârilor
Congresului XXII al PCUS, Congresului VIII al P.C.B.
și plenarelor C.C. al P.C.B.”.
3. Șeful delegaţiei noastre – adjunctul ministrului
Forţelor Armate, șeful Direcţiei pregătirii de luptă,
generalul de armată Floca Arhip, căruia i s-a acordat
cuvântul penultimul30, în expunerea sa, după ce a
transmis în numele militarilor Forţelor Armate
ale Republicii Populare Române un călduros salut
delegaţiilor Forţelor Armate frăţești participante la
consfătuire – pe baza indicaţiilor primite, nu a prezentat
un raport, ci a ridicat o serie de probleme principale
soluţionate în cadrul forţelor noastre armate, pentru
schimb de experienţă, ca:
- reducerea stagiului militar, în scopul instruirii
tuturor tinerilor încorporabili;
- înfiinţarea unei mari unităţi de vânători de munte,
impusă de cerinţele teatrului de acţiuni militare specific
muntos;
- renunţarea la pregătirea militară a studenţilor în
cadrul catedrelor și pregătirea lor temeinică în școli de
ofiţeri de rezervă;
- introducerea corpului maiștrilor militari31.
71
studii/documente
Decembrie 1968. Aspecte de la Consfătuirea Statelor Majore
ale Ţărilor Participante la Tratatul de la Varşovia
De asemenea, a pus problema renunţării la Directiva
Comandamentului Forţelor Armate Unite deoarece în
forţele noastre armate directive se dau numai de ministrul
Forţelor Armate32; Comandamentul Forţelor Armate
Unite poate33 să facă recomandări pentru generalizarea
experienţei pozitive din armatele frăţești34.
În același timp, a arătat că, de câţiva ani participă
la asemenea consfătuiri și de fiecare dată a ascultat
expunerile reprezentanţilor armatelor frăţești, mai
puţin a reprezentantului marilor unităţi sovietice
puse la dispoziţia Comandamentului Forţelor Armate
Unite. Poate de această dată vor putea asculta o asemenea
expunere, pe care o consideră utilă, ceea ce ar da posibilitatea
să se ia cunoștinţă de succesele acestor mari unităţi și de
metodele folosite în instruirea lor35.
În continuare, șeful delegaţiei noastre, ţinând seama
de faptul că rezultatele obţinute de Forţele Armate
ale Republicii Populare Române nu au fost oglindite
în rapoartele ţinute, iar amiralul Gorșkov a făcut
recomandările sale ca și când ar fi comandant al tuturor
flotelor, a subliniat că ar fi fost necesar ca în primele
două rapoarte să se fi reflectat ca schimb de experienţă și
rezultatele obţinute de forţele noastre armate36. Totodată, a
arătat că recomandările și constatările amiralului Gorșkov
puteau fi prinse în raportul general ţinut de reprezentantul
Comandamentului Forţelor Armate Unite, ca singurul
organ în drept să tragă concluzii și să facă recomandări
armatelor participante la Tratatul de la Varșovia37.
4. Luând cuvântul la concluzii, mareșalul Uniunii
Sovietice Greciko A.A. a subliniat următoarele:
- rezultatele obţinute se datorează în primul rând
personalului armatelor respective, care a depus eforturile
necesare pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partidele
și guvernele fiecărei ţări38, aportul Comandamentului
Forţelor Armate Unite în această privinţă fiind minim.
Acesta, prin ceea ce face, își îndeplinește destinaţia și
atribuţiile ce-i revin;
72
- pregătirea politică este o sarcină a partidelor și
direcţiilor superioare politice respective, iar pregătirea
militară este sarcina comandamentelor naţionale39 și nimeni
nu a încercat și nu încearcă să încalce aceste drepturi40;
- recomandă41 ca în fiecare an să se execute câte o
aplicaţie cu fiecare divizie, cu efectivele și tehnica după
stat, deoarece sunt păreri că pot fi executate o dată la
2-3 ani; a insistat să se facă eventual economii de la alte
activităţi, afirmând: „eu vă pot asculta părerile, dar ca [sic!]
comandant eu pot să nu fiu de acord42. Eu vă pun problema
să executaţi aplicaţii în fiecare an cu fiecare mare unitate”43.
(În Forţele Armate ale Republicii Populare Române,
fiecare divizie execută o aplicaţie cu toate efectivele și
tehnica la un an și 4 luni, și practica a dovedit că este
suficient. Acest lucru s-a arătat Mareșalului Greciko
cu ocazia vizitei pe care a făcut-o în ţara noastră)44;
- este necesar să se urgenteze dotarea armatelor cu
transportoare blindate, deoarece pe lagăr s-a realizat
o dotare de numai 21%;
- referitor la sarcinile prevăzute în directiva
Comandamentului Forţelor Armate Unite, a arătat că
toţi tovarășii, în afară de români, au fost de acord cu [sic!]
conţinutul lor. Ulterior, a completat, arătând că dacă
directiva nu ne mulţumește, va da dispoziţii să se facă
recomandări separate pentru Forţele Armate ale Republicii
Populare Române, renunţând la termenul de „directivă”45;
- hotărârea Guvernului Republicii Populare
Române pentru înfiinţarea unităţilor și subunităţilor
de vânători de munte este justă și va acorda sprijin în
această privinţă, recomandând și celorlalte delegaţii să
studieze această problemă;
- referitor la reducerea stagiului militar în armata
noastră, a arătat că este un atribut al guvernului, dar dacă
ar fi fost întrebat, ar fi răspuns că este just să se pregătească un
număr cât mai mare de tineri, însă se îndoiește de calitatea
pregătirii ce se va realiza prin reducerea stagiului46;
- în legătură cu raportul ţinut de amiralul Gorșkov și
obiecţiile ridicate de generalul de armată Floca Arhip,
a răspuns că acesta nu este comandantul flotelor ţărilor
participante la Tratatul de la Varșovia, însă el l-a însărcinat
să ţină acest raport. În ce privește faptul că nu a vorbit niciun
reprezentant al Armatei Sovietice, a arătat că el este și
comandantul trupelor sovietice și el vorbește în numele lor47.
Pentru a răspunde sesizării făcute de șeful delegaţiei noastre,
a improvizat pe loc, prezentând dezlânat unele aspecte ale
pregătirii de luptă și operative din Armata Sovietică.
Referitor la problema ridicată, că în rapoarte nu au fost
reflectate realizările armatei noastre, a arătat că în viitor va
ţine seama de aceasta48 și, în continuare, în expunerea sa, a
menţionat o serie de realizări din armata noastră și anume:
- aplicaţiile se organizează temeinic49;
- marea unitate care a luat parte la aplicaţia de
cooperare din Bulgaria, ca și celelalte mari unităţi
participante, pot fi date ca exemplu de pregătire50;
3 (73) 2016 document

- a reliefat existenţa unei moderne baze materiale
pentru pregătirea de luptă, lucru constatat personal
cu ocazia vizitei în Republica Populară Română,
subliniind că unele dispozitive nu le au în Armata
Sovietică51.
În felul acesta a căutat să completeze neajunsurile
rapoartelor prezentate52.
5. La sfârșitul convocării, mareșalul Uniunii
Sovietice Greciko A.A. a dat o masă la care a participat
și ministrul Apărării al URSS, mareșalul Malinovski53.
Cu ocazia aceasta, s-au ţinut de către celelalte
delegaţii toasturi care au avut un caracter de ploconire
faţă de armata sovietică, ministrul Apărării al URSS și
Comandantul Forţelor Armate Unite54. Toastul șefului
delegaţiei noastre a avut un caracter general55.
Pe timpul mesei, mareșalul Malinovski, discutând
cu șeful delegaţiei noastre, a lăudat completul de ţinte
pentru tragerile de luptă cu compania, prezentat în ziua
a doua a convocării, cerându-i în același timp părerea.
I s-a răspuns că, în forţele noastre armate, noi avem astfel
de dispozitive în dotare de mai mulţi ani și chiar la un
eșalon mai ridicat (batalion); că unele agregate sunt mai
bune la ei, iar multe din acestea sunt mai bune la noi,
lucru ce l-a supărat56.
Luând cuvântul, mareșalul Uniunii Sovietice R.
Malinovski a mulţumit celor care și-au manifestat
recunoștinţa pentru ajutorul acordat de armata sovietică.
A scos în evidenţă că, în anii celui de-Al Doilea Război
Mondial, împotriva statului sovietic s-au năpustit toate
popoarele Europei și că, în acele momente, singurul prieten
sincer, apropiat a fost Republica Populară Mongolă57.
Uniunea Sovietică a avut în război 22 milioane de morţi
și dispăruţi, ceea ce întrece chiar populaţia unora din ţările
de democraţie populară58. Nu a arătat nimic despre ceilalţi
aliaţi, ca SUA, Anglia, Franţa, Iugoslavia59.
De asemenea, nu a arătat nimic despre contribuţia
popoarelor polonez, român, ceh, bulgar la nimicirea
fascismului60. A arătat că dacă nu ar fi existat Uniunea
Sovietică și armata sa, ţările, popoarele și armatele noastre
n-ar fi existat, nici ele și nici cei prezenţi nu ar fi fost ceea
ce sunt astăzi61. A citat că generalul Weiss, adjunctul
ministrului Apărării al Republicii Democrate Germane,
nu ar fi astăzi general. Imediat după cuvântarea ţinută,
pentru a evita vreo discuţie, fără a mai lua loc, a încheiat
masa, luându-și rămas bun de la participanţi62.
6. Alte probleme
Ca și în anii trecuţi, convocarea a avut un caracter
formal. Delegaţiile au fost puse în faţa unui fapt
împlinit, directiva și recomandările fiind semnate și
date participanţilor înainte de începerea convocării63.
Convocarea s-a desfășurat după un plan dinainte
stabilit. După expunerea rapoartelor de către
reprezentanţii Comandamentului Forţelor Armate
document 2016 3 (73)
studii/documente
Decembrie 1968. Aspecte de la Consfătuirea Statelor Majore
ale Ţărilor Participante la Tratatul de la Varşovia
Unite, nu s-a acordat delegaţiilor timpul necesar pentru a
studia problemele ridicate în acestea și a face eventuale
propuneri, după cum, nici mareșalul Greciko nu și-a
rezervat un timp pentru a putea analiza problemele
ridicate în expunerile făcute de șefii delegaţiilor64. Aceasta
a făcut ca expunerea lui să fie mai mult o improvizaţie,
renunţând la textul iniţial pentru a răspunde astfel
problemelor ridicate de șeful delegaţiei noastre.
Propunerile făcute de Ministerul Forţelor Armate
ale Republicii Populare Române anterior convocării,
referitor la activităţile principale pe anul 1965, au fost
în general însușite65.
Șeful Direcţiei Operaţii din compunerea delegaţiei
poloneze și-a exprimat dorinţa de a vedea completele
de ţinte telecomandate pe care le avem în dotarea
forţelor noastre armate, iar șeful Direcţiei Operaţii
din armata naţională populară a Republicii Democrate
Germane a manifestat interes faţă de corpul maiștrilor,
cerând explicaţii pentru aprofundarea problemei66.
Pe tot timpul convocării, faţă de delegaţia noastră s-a
manifestat o atitudine corespunzătoare. După expunerea
adjunctului ministrului Forţelor Armate – șeful Direcţiei
Pregătirii de Luptă, s-a observat la celelalte delegaţii o
atitudine de izolare67, mai puţin din partea șefului delegaţiei
militare poloneze, care imediat după expunerea făcută de
șeful delegaţiei noastre, și-a exprimat dorinţa de a-și petrece
concediul de vară în 1965 în ţara noastră. A doua zi, din
partea mareșalului Greciko, a generalului de armată Epișev,
șeful Direcţiei Superioare Politice a Armatei Sovietice,
precum și din partea unor ofiţeri din Comandamentul
Forţelor Armate Unite, s-a manifestat o atenţie deosebită,
chiar exagerată, faţă de delegaţia noastră68.
MINISTRUL FORŢELOR ARMATE ALE R.P.R.
General de armată
(s.s.) Leontin Sălăjan
Nr. 1805 din 18.11.64
73
studii/documente
ANEXA nr. 2
25 decembrie 1975
Raportul trimis lui Nicolae Ceaușescu de către
generalul de armată Ion Ioniţă, referitor la înfiinţarea
unei brigăzi de vânători de munte și a trei regimente
de elicoptere. Propunerea lui Emil Bobu privind
înfiinţarea unei mari unităţi și a unităţilor menţionate
de ministrul Apărării Naţionale (28 decembrie 1975)69
REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA STRICT SECRET
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplarul nr. 1
Ministrul [Consemnare manu:]
Nr. M. 006868 din 25.12.1975 5691 / 25.12.1975
Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU
SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI
COMUNIST ROMÂN
PREȘEDINTELE CONSILIULUI
APĂRĂRII70
Consiliul Apărării, în ședinţa din 09.11.1973, a
aprobat raportul cu sinteza Planului îmbunătăţirii
compunerii, organizării și înzestrării armatei pe
perioada 1976-1980, în care sunt prevăzute a se înfiinţa
unele mari unităţi și unităţi, printre care:
- una brigadă de vânători [de] munte;
- trei regimente de elicoptere.
Pentru brigada de vânători [de] munte, la pace, din
lipsă de efective, se înfiinţează numai comandamentul,
subunităţile de brigadă, divizionul de aruncătoare și
un batalion de vânători [de] munte, urmând să mai
primească încă două batalioane prin resubordonarea
celor existente în cadrul Brigăzilor 2 și 4 Vânători
[de] Munte, care vor rămâne cu trei batalioane în
loc de patru. La război, prin înfiinţarea a câte unui
batalion, toate brigăzile vor avea câte patru batalioane
de vânători [de] munte.
În scopul de a corespunde mai bine nevoilor
operative, Ministerul Apărării Naţionale propune
ca brigada de vânători [de] munte să fie dislocată
în Carpaţii Orientali, în localităţile Bistriţa, Borșa,
Vatra Dornei, Miercurea Ciuc și Prundu Bârgăului,
iar regimentele de elicoptere, în garnizoanele Tuzla,
Boteni și Turnișor – Sibiu.
În urma recunoașterilor executate, a rezultat că
acestea pot fi dislocate astfel:
a. Brigada de vânători [de] munte
- comandamentul brigăzii, în garnizoana Bistriţa, în
localul ocupat în prezent de Centrul Militar Judeţean,
care va primi o altă clădire prin grija organelor locale;
74
- un batalion de vânători [de] munte, în garnizoana
Borșa, în cazarma ocupată în prezent de un spital
de zonă ce aparţine de Ministerul Sănătăţii; această
cazarmă a fost transferată de Ministerul Apărării
Naţionale în anul 1953;
- un batalion de vânători [de] munte, în garnizoana
Vatra Dornei, într-o cazarmă nouă ce urmează a se
construi; în această garnizoană va fi dislocat Batalionul
20 Vânători [de] Munte, din Ghimbav, al Brigăzii 2
Vânători [de] Munte, care va trece în subordinea noii
brigăzi;
- un batalion de vânători [de] munte, în garnizoana
Miercurea Ciuc; în această garnizoană există Batalionul
24 Vânători [de] Munte, care trece din subordinea
Brigăzii 2 Vânători [de] Munte în subordinea
noii brigăzi; în schimb, Brigada 2 Vânători [de]
Munte va primi Batalionul 30 Vânători [de] Munte
„Dragoslavele”, subordonat în prezent Brigăzii 4
Vânători [de] Munte;
- divizionul de aruncătoare, în garnizoana Prundu
Bârgăului, în cazarma ocupată în prezent de o școală
de copii orfani ce aparţine de Ministerul Educaţiei și
Învăţământului; această cazarmă a fost transferată de
Ministerul Apărării Naţionale în anul 1959.
Primii secretari ai Comitetelor Judeţene de Partid
Bistriţa-Năsăud, Suceava și Maramureș au fost de
acord cu măsurile propuse privind eliberarea localurilor,
foste cazărmi, necesare înfiinţării brigăzii de vânători
[de] munte și repartizarea unui local pentru Centrul
Militar Judeţean Bistriţa-Năsăud.
b. Regimentele de elicoptere
- un regiment de elicoptere, pe aerodromul Tuzla,
într-o cazarmă nouă ce urmează a se construi;
- un regiment de elicoptere, pe aerodromul Boteni,
unde sunt asigurate spaţiile necesare pentru cazare;
- un regiment de elicoptere, pe aerodromul Turnișor
– Sibiu, unde, de asemenea, sunt asigurate spaţiile
necesare pentru cazare.
Fondurile necesare pentru înfiinţarea brigăzii de
vânători [de] munte și regimentelor de elicoptere
au fost prevăzute în planul Ministerului Apărării
Naţionale pe perioada 1976-1980 și nu necesită
cheltuieli suplimentare.
Faţă de cele raportate, propun:
Dislocarea brigăzii de vânători [de] munte și
regimentelor de elicoptere în garnizoanele raportate.
Ministerul Educaţiei și Învăţământului și Ministerul
Sănătăţii să retrocedeze Ministerului Apărării
Naţionale localurile, foste cazărmi, din garnizoanele
Borșa și Prundu Bârgăului. Comitetele executive ale
consiliilor populare ale judeţelor Bistriţa-Năsăud și
Maramureș să dea tot concursul celor două ministere
pentru obţinerea altor localuri corespunzătoare.
3 (73) 2016 document

Comitetul Executiv al Consiliului Popular Judeţean
Bistriţa-Năsăud să asigure un local, din fondul existent
al orașului, pentru dispunerea Centrului Militar
Judeţean.
Ministerul Apărării Naţionale împreună cu
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și
comitetele executive ale consiliilor populare judeţene să
studieze și să asigure, pe plan local, terenurile necesare
pentru construcţii și desfășurarea normală a procesului
de instrucţie.
Comitetele executive ale consiliilor populare pe raza
cărora se înfiinţează brigada de vânători [de] munte și
regimentele de elicoptere să asigure prin plan locuinţele
necesare cazării cadrelor.
Rog a aproba.
MINISTRUL APĂRĂRII NAŢIONALE [Ștampilă:]
General de armată Nr. 001482 / Em[il]. B[obu]
(s.s.) Ion Ioniţă Data 25.12.[19]75
Nr. R.D. 1446 / 4410 din 16.12.1975
C.C. AL P.C.R.
SECŢIA PENTRU PROBLEMELE MILITARE
ȘI JUSTIŢIE
Nr. 001482 din 28.12.1975
[Rezoluţie:] De acord. Cancelaria C.C. al P.C.R.
s.s. Nicolae Ceaușescu Nr. 00675 20 II 1976
Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU
SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI
COMUNIST ROMÂN
PREȘEDINTELE CONSILIULUI
APĂRĂRII
Conform aprobării Consiliului Apărării privind
organizarea și înzestrarea armatei, în perioada 1976-
1980 urmează să se înfiinţeze unele unităţi și mari
unităţi, între care o brigadă de vânători de munte și
trei regimente de elicoptere.
Supun spre aprobare următoarele propuneri ale
ministrului apărării naţionale:
- brigada de vânători [de] munte să fie amplasată
în Carpaţii Orientali, în localităţile Bistriţa
(comandamentul brigăzii), Borșa, Vatra Dornei,
Miercurea Ciuc (câte un batalion de vânători [de]
munte) și Prundu Bârgăului (divizionul de aruncătoare),
iar cele trei regimente de elicoptere la Tuzla, Boteni și
Turnișor – Sibiu.
- pentru cazarea unităţilor ce se înfiinţează,
Ministerul Educaţiei și Învăţământului și Ministerul
document 2016 3 (73)
studii/documente
Sănătăţii să elibereze localurile ce le deţin în Borșa și
Prundu Bârgăului și care, în trecut, au fost cazărmi,
iar Consiliul Popular Judeţean Bistriţa-Năsăud să
asigure un local pentru centrul militar, eliberându-se
astfel cazarma pe care o folosește și în care urmează să
funcţioneze comandamentul brigăzii. Primii secretari
ai Comitetelor Judeţene de Partid Bistriţa-Năsăud,
Suceava și Maramureș au fost de acord cu aceste
propuneri;
- Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și
consiliile populare, pe raza cărora iau fiinţă unităţile
militare propuse, să asigure terenurile necesare pentru
construcţii și desfășurarea procesului de instrucţie;
- repartizarea prin plan a locuinţelor necesare
cadrelor militare, de către comitetele executive ale
consiliilor populare din localităţile unde se amplasează
unităţile menţionate.
ss. Emil Bobu”
The Elimination and the Reestablishment
of the Romanian Mountain Troops Units
(1961-1976)
Lieutenant-colonel (r) Petre Opriş, Ph.D.
Abstract: The new Soviet military doctrine
that was adopted at the beginning of the ’60
determined changes in the organization and the
endowment of the state members of the Warsaw
Treaty armies. The elimination, transformation
and reestablishment of the mountain troops units
were a subject for debate between the political and
military Romanian and Soviet leaders.
Keywords: Warsaw, mountain troops,
endowment, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae
Ceauşescu
NOTE
1
Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare A.N.I.C.), Fond C.C. al
P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. crt. 35/1962, f. 28. Cf. Vojtech Mastny, Malcolm
Byrne, A Cardboard Castle? An Inside History of the Warsaw Pact, 1955-1991,
National Security Archive Cold War Reader and the Center for Security Studies
at ETH Zurich, Central European University Press, Budapest and New York,
2005, pp. 116-117.
2
Cf. Petre Opriş, Noiembrie 1962. România propune modificarea Protocolului
adiţional secret al Tratatului de la Varşovia, în „Document. Buletinul Arhivelor
Militare Române”, Anul VIII, nr. 1 (27)/2005, pp. 19-25.
3
În raportul din 22 martie 1961, generalul Leontin Sălăjan a consemnat ideile
propuse de mareşalul Andrei Greciko, astfel: Din cele 8 mari unităţi de arme
întrunite existente la pace (3 divizii de infanterie, 4 divizii mecanizate şi
75
studii/documente
1 divizie de vânători de munte) şi 1 brigadă de tancuri, să avem în compunerea 27
[Cons. manu:] Păi aşa se şi consideră – chiar dacă noi nu suntem de acord
forţelor armate: 3 divizii mecanizate cu efective complete de 8.600 oameni şi – ceilalţi, în schimb...
204 tancuri; 2 divizii mecanizate uşoare cu efective complete de 7.000 oameni 28
[Consemnare manu:] Asta nu priveşte decât U[niunea] S[ovietică] – Să nu
şi 120 tancuri; 1 divizie mecanizată cadre, cu 1.500-2.000 oameni; 1 divizie aveţi pretenţii. Şi chiar dacă atrăgându-ne atenţia şi s-ar referi şi la trupele
de tancuri care să se înfiinţeze în locul actualei brigăzi de tancuri; această sov[ietice]. care intră în compun[erea]. F.A.U., o vor face formal...
divizie să aibă iniţial un efectiv de 4.000-4.500 oameni şi circa 200-250 tancuri. 29
[Consemnare manu:] fi („foarte important” – n.n.). Cultul personalităţii...
Atât diviziile de 8.600 oameni, cât şi cele de 7.000 oameni, să fie în măsură a 30
[Consemnare manu:] fi.
îndeplini misiuni de luptă după 3-4 ore de la primirea ordinului. La război, în 31
[Consemnare manu, cu litere de o şchioapă în dreptul paragrafului:] fb.
afară de marile unităţi existente la pace, să se înfiinţeze 6 divizii mecanizate (din 32
Ibidem.
care 4 cu [câte] 204 tancuri [fiecare] şi 2 divizii uşoare cu [câte] 120 tancuri) şi 33
[Consemnare manu, scrisă chiar pe text:] Da Da
1 divizie de tancuri. (A.N.I.C., Fond C.C. al P.C.R. – Secţia Administrativ- 34
[Consemnare manu:] ffb („foarte, foarte bine” – n.n.).
Politică, dosar nr. crt. 11/1961, ff. 2-3). 35
[Consemnări manu:] Bravo! ffb.
4
Ibidem, f. 6. Pentru întregul document, vezi Petre Opriş, Laura-Antoaneta Sava, 36
[Consemnări manu:] Critică...! aşa! fb.
Un document inedit despre reorganizarea armatei române (martie 1961), în 37
[Consemnări manu:] ffb bravo.
„Arhivele Olteniei”, Serie nouă, nr. 26, Bucureşti, Editura Academiei Române, 38
[Consemnări manu:] aşa D[omnu]le.
2012, pp. 259-269. 39
[Consemnări manu:] Da, aşa o considerăm noi!
5
A.N.I.C., Fond C.C. al P.C.R. – Secţia Administrativ-Politică, dosar nr. crt. 40
[Consemnări manu:] Aşa! Dar toate astea nu le-ar fi spus dacă Floca – şeful
6/1964, f. 13. Pentru întregul document, vezi Anexa nr. 1. deleg[aţiei] n[oa]st[re] n-ar fi pus aşa cum treb[uie] lucr[urile] la punct! Toţi
6
Idem, Fond C.C. al P.C.R. – Secţia Relaţii Externe, dosar nr. crt. 92/1970, ceilalţi s-au linguşit.
ff. 17-18. 41
[Consemnare manu:] Aşa!
7
Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Fond 42
[Consemnări manu:] Poţi să nu fii de acord! – Că nici noi nu putem fi de
Ministerul de Interne – Direcţia Management Resurse Umane, dosar nr. crt. acord cu tot ce propui D[umnea]ta.
7381, vol. 30, f. 476. 43
[Consemnări manu:] Nu aşa, Tov. Greciko – ci: Eu propun.
8
Ibidem, ff. 474-476. 44
[Consemnare manu:] fb.
9
Comandor dr. Marian Moşneagu, Un infanterist cu metodă. Generalul- 45
[Consemnare manu:] fb! aşa să procedaţi, că e mai bine! – Şi nici
locotenent Gheorghe Lavric, în „Document. Buletinul Arhivelor Militare noi nu vom considera directivele Dv. decât ca recomandări – pe care
Române”, Anul XVI, nr. 1 (59)/2013, p. 86. le vom însuşi sau nu (în întregime sau parţial), dacă le vom considera
10
Pentru detalii privind compunerea Armatei Române la începutul anilor ’70, utile şi potrivite.
vezi Vasile Băeţelu, Mihai Ghinoiu, Contribuţia Marelui Stat Major la reforma 46
[Consemnare manu:] Să te îndoieşti mata cât vrei. N-ai dreptate! Viaţa va
armatei în perioada 1968-1989, în Statul Major General: 1859-2004: Istorie şi confirma justeţea măsurii.
transformare, Bucureşti, Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2004, pp. 251-252; 47
[Consemnare manu:] Clar... atunci fb!
265-268; Paul Sandachi, Aviaţia de luptă reactivă în România (1951-2001), 48
[Consemnare manu:] Aşa, dragă tov.!
Muzeul Aviaţiei, f.a., pp. 70; 73. 49
[Consemnare manu:] b („bine” – n.n.).
11
A.N.I.C., Fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. crt. 39/1961, ff. 1-5; 50
[Consemnare manu:] fb.
41-44. Pentru conţinutul complet al documentelor, vezi şi Petre Opriş, Industria 51
Ibidem.
românească de apărare. Documente (1950-1989), Editura Universităţii Petrol- 52
[Consemnare manu:] Iată ce înseamnă a reprezenta cu demnitate forţele
Gaze din Ploieşti, 2007, pp. 155-158; 165-169. armate ale R.P.R.!
12
Idem, Biografia unui spion sovietic: generalul Ion Şerb, în „Caietele CNSAS”, 53
[Consemnare manu:] fb.
anul IV, nr. 1-2 (7-8)/2011, Bucureşti, Editura CNSAS, 2013, pp. 351-361. 54
[Consemnare manu:] Asta îi caracteriz[ează].
13
Vasile Popa, Consilierii sovietici şi reprezentanţii Comandamentului Forţelor 55
[Consemnare manu:] fb.
Armate Unite în Armata Română, în „Document. Buletinul Arhivelor Militare 56
[Consemnare manu:] fi.
Române”, Anul VI, nr. 3-4 (21-22)/2003, pp. 4-5. 57
Ibidem.
14
A.N.I.C., Fond C.C. al P.C.R. – Secţia Administrativ-Politică, dosar nr. crt. 58
[Consemnare manu:] Semnificativ! Tot din îngâmf[are].
3/1976, ff. 163-167. 59
[Consemnare manu:] Aceştia „mici n-au existat”...
15
Cele trei unităţi nou înfiinţate – Regimentul 59 (de la Tuzla), Regimentul 61 60
[Consemnare manu:] at[enţie]! Asta să bage bine în cap cei care manifestă
(Boteni) şi Regimentul 58 (Turnişor – Sibiu) – au fost înzestrate cu elicoptere atit[udine] slugarnică.
IAR-316 B „Alouette III” şi IAR-330 H „Puma”, la fel ca unităţile de la Tecuci 61
[Consemnare manu:] Va trebui să folosim cândva un moment prielnic pt. a
(Regimentul 60 Elicoptere) şi Caransebeş (Regimentul 73 Elicoptere). Escadrila pune lucr[urile] la punct. Fără să negăm sau să micşorăm aportul substanţial
132 (de la Someşeni) a primit atât elicoptere Mi-8, cât şi IAR-316 B, iar Regimentul adus de U[niunea] S[ovietică] şi A[rmata] Sov[ietică] la victoria fascism[ului]
94 Elicoptere (Alexeni) şi Regimentul 99 Transport Aerian (Otopeni) au avut în (sic!) – victoria în cel de-al II-lea război mond[ial], tov. Malinovski a pus
dotare Mi-8, IAR-316 B şi IAR-330 H. La începutul anilor ’70, la şcoala militară chest[iunea] stăpânit de [o] anumită dispoziţie şi stare de spirit – ignorând
de la Boboc (jud. Buzău) se desfăşura un curs de pilotare a elicopterului PZL toţi – dar absolut toţi ceilalţi factori care au jucat nu mai puţin un rol de cea
SM-1 (o variantă poloneză a aparatului sovietic Mil Mi-1), la care s-a renunţat mai mare importanţă în sprijinul U[niunii] S[ovietice] şi Armatei Sov[ietice].
ulterior în favoarea cursului pe IAR-316 B „Alouette III”. A-i nega înseamnă a idealiza, a deforma lucr[uri] etc.
16
A.N.I.C., Fond C.C. al P.C.R. – Secţia Administrativ-Politică, dosar nr. crt. 62
[Consemnare manu:] fi.
2/1976, f. 43. 63
[Consemnare manu:] Pe viitor să nu mai acceptăm aşa ceva.
17
Am utilizat caractere italice pentru a reda sublinierile făcute în document de 64
[Consemnare manu:] – În asta treb[uie] văzută atit[udinea] de ignorare, de
Gh. Gheorghiu-Dej. minimaliz[are] a partenerilor – spiritul de mare putere (asta este).
18
La acest document a fost ataşat un bilet scris cu creionul, care avea următorul 65
Gh. Gheorghiu-Dej a notat un mare „?”, între paranteze, după cuvântul
conţinut: „MFA / OK 0066 Raport [de] inf[ormare] as[upra] desfăşurării şedinţei subliniat cu pixul verde.
cu adj[uncţii] miniştrilor Forţelor Armate ale ţărilor participante la Tratatul de la 66
[Consemnare manu:] fb. Să le daţi!
Varşovia. Moscova 11-12 XI 1964. 14.a. 14.d. Protocol mater[iale]”. Ultimele 67
[Consemnare manu:] Să-i tratăm ca pe nişte subalterni [...] să nu le cerem
două cuvinte au fost scrise cu un stilou cu cerneală albastră. (A.N.I.C., Fond explic[aţii] şi, cunoscându-i, să le dăm o atenţie asemănăt[oare] cu at[enţia]
C.C. al P.C.R. – Secţia Administrativ-Politică, dosar nr. 6/1964, f. 8). pe care ei ne-o dau.
19
Ibidem, ff. 9-17. 68
[Consemnare manu:] Acestora le-o fi indicat: [...] aveţi grijă de români, fiţi
20
[Consemnare manu:] Peste tot, comanda supremă este în mâna atenţi cu ei, cu sensibilit[ăţile] lor etc. – Şi asta arată ceva! În orice caz, când
comand[amentului]. sovietic. eşti demn, corect, principial, când îţi exprimi p[unctul] d[e] v[edere] deschis,
21
[Consemnare manu:] Nu trebuie să fim geloşi... fără ocol, direct, când te respecţi, cu alte cuvinte, eşti respectat!
22
[Consemnare manu:] mar... 69
Acest document a fost ştampilat şi înregistrat la Cancelaria C.C. al P.C.R.,
23
[Consemnare manu:] fb („foarte bine” – n.n.). iar sublinierile au fost realizate cu un creion de culoare roşie, probabil de
24
Cuvântul „scuze” a fost notat cu ghilimele şi subliniat de către Gh. Gheorghiu- către un secretar al Cancelariei. Pentru a reda aceste amănunte, am utilizat
Dej. caracterele italice
25
[Consemnare manu, ironică:] ne iubesc... 70
A.N.I.C., Fond C.C. al P.C.R. – Secţia Administrativ-Politică, dosar nr. crt.
26
[Consemnare manu:] fb. 2/1976, ff. 42-44.

76 3 (73) 2016 document

View publication stats