File istorice din Medicina militară

lt.colonel Ivan PETCOV

Șef Serviciu medico-militar
al Ministerului Apărării RM

doctorant anul I ,

Catedra medicină militară şi a

1
calamităţilor
 Formarea Forțelor Armate

Republicii Moldova în anii 90

1. Premisele apariţiei organismului militar propri
- mişcarea de eliberare naţională din Moldova;
- situaţia din armata sovietică;
- apariţia ideilor de creare a organismului militar propriu
2. Constituirea primelor instituţii militare
- Comisia parlamentară în probleme militare
- Departamentul de stat pentru probleme militare
3. Declararea independenţei de stat şi primele acte legislative ce
au stat la baza constituirii organismului militar propriu
- legea cu privire la crearea Forţelor Armate ale Republicii Moldova
- primele măsuri concrete realizate în vederea constituirii
organismului militar propriu
- crearea Ministerului Apărării
- crearea unităţilor militare

2
 Formarea statului Moldova și Armatei

Apariţia statului Republica Moldova pe harta politică a lumii a avut la bază politica restructurării
promovată de la sfîrşitul anilor ’80, drept consecinţă a procesului de transformări democratice:
1. În 1990, la Paris, a fost semnat Tratatul cu privire la forţele armate obişnuite din europa, care
prevede reducerea substanţială a armamentului clasic. Acest important document stabilea paritate între
NATO şi Tratatul de la Varşovia. Un an mai tîrziu avea să se desfiinţeze Tratatul de la Varşovia,
constituit din ţările cu regim socialist. În urma dezmembrării Pactului de la Varşovia se sfîrşeşte
războiul rece, care a ţinut în tensiune întreaga lume încă de la sfîrşitul celui de-al doilea război
mondial.
2. La 11 mai 1990 a fost creată pentru prima dată Comisia parlamentară pentru securitatea
statului şi problemele militare.
3. Declararea suveranităţii Republicii(RSSM), tendinţa spre independenţă a statului Moldova
declară la 23 iunie 1990.
4. Folosindu-se de dezordinile din economia şi politica ţării, cauzate de destrămarea sistemului
totalitar la 19 august Comrat şi la 2 septembrie Tiraspol proclamă crearea republicii găguze şi
respectiv a republicii sovietice socialiste moldoveneşti nistrene, ce veneau în contradicţie cu
Declaraţia suveranităţii Republicii Moldova.

3
 Apariția ideei de creare a Armatei Naționale

La mitingurile organizate în această perioadă de diferite

organizaţii social-politice se auzea tot mai insistent
lozinca: „Vrem Armată Naţională”.
În scrisorile adresate Parlamentului, Preşedintelui
Republicii Moldova, Comisiei de Stat pentru
problemele militare părinţii, care aveau fii în armata
sovietică, cereau reîntoarcerea lor la baştină şi formarea
instituţiilor militare proprii.
Lozinca „Vrem Armată Naţională” era susţinută şi de
militarii moldoveni aflaţi în rîndurile armatei sovietice,
care erau de părerea că cetăţenii Moldovei trebuie să-şi
satisfacă serviciul militar pe teritoriul propriei republici.
Aşadar, pentru acea perioadă, cînd Republica Moldova
mai era parte componentă a Uniunii Sovietice, problema
militară nu putea să fie rezolvată în context intern, ea
depinzînd de raporturile stabilite la moment cu puterea
sovietică din centru.
4
 Departamentul de Stat

pentru problemele militare

Conflictul politic a început în anul 1990, imediat după proclamarea
independenței așa-zisei „Republicii Moldovenești Nistrene”. În
aceste condiţii la 4 septembrie 1990 Sovietul Suprem al R.S.S.M. a
hotărît stoparea încorporării cetăţenilor Republicii Moldova pentru
satisfacerea serviciului militar activ în rîndurile armatei sovietice.
Guvernul urma să soluţioneze problema reîntoarcerii la baştină a
cetăţenilor ce îşi satisfăceau serviciul militar în armata sovetică, şi
elaborării unui program de înfiinţare a formaţiunilor militare ale
Armatei Naţionale, asigurării condiţiilor tehnico-materiale pentru
funcţionarea ei. În vederea soluţionării acestor probleme a fost creat
Departamentul de Stat pentru problemele militare, căruia pe
viitor îi revenea misiunea de a elabora programe concrete de creare a
formaţiunilor militar (în baza Hotărârii Parlamentului nr. 254-XII din
4 septembrie şi a Hotărîrii Guvernului nr. 319 din 12 septembrie
1990). La 18 octombrie 1990, prin Hotărârea Guvernului nr. 404, a
fost numit director al Departamentului Nicolae Chirtoacă, În cadrul
acestuia începe activitatea secția medico-militară prezentată de
colonelul-medic SCUDELENCO.
5
 Declararea independenţei de stat.

Un eveniment deosebit ce putea stopa procesul de

democratizare şi de renaştere naţională din fostele republici
unionale a fost încercarea forţelor reacţionare de a realiza la 19
august 1991, o rebeliune politică la Moscova. Poziţia dură a
conducerii de la Chişinău faţă de aceste evenimente, cît şi
activitatea energică a autorităţilor centrale îndreptate împotriva
forţelor reacţionare au fost apreciate pozitiv şi susţinute activ de
populaţia republicii. Aceste evenimente au grăbit decretarea
independenţei de stat a tuturor republicilor unionale şi
destrămarea ulterioară a U.R.S.S.În această situaţie, la 27
august 1991, a fost convocată la Chişinău Marea Adunare
Naţională, la care au participat zeci de mii de cetăţeni ai
republicii. Convocarea Marii Adunări Naţionale a însemnat
reînvierea tradiţiilor istorice ale strămoşilor noştri, care
organizau astfel de întruniri de masă pentru a soluţiona
problemele de importanţă majoră ale statului.
În aceeaşi zi, întrunit în şedinţă extraordinară, Parlamentul
Republicii adoptă Declaraţia de Independenţă a Republicii
Moldova. 6
 Decretul Președintelui nr. 193

cu privire la crearea Forţelor Armate

Legea cu privire la crearea Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
Avînd ca bază Declaraţia de Suveranitate, Declaraţia de
independenţă, Constituţia ţării şi pornind de la ideea apărării
tînărului stat, Preşedintele republicii, Mircea Snegur, la 3 septembrie
1991, prin Decretul nr. 193 cu privire la crearea Forţelor Armate
ale republicii.
La 24 septembrie 1991, executivul republican, în baza Decretului
Preşedintelui şi a hotărârii nr. 531, se formează o comisie, în care
erau antrenaţi un grup de politicieni şi specialişti militari. Aceştia
erau: C. Oboroc - preşedintele comisiei, membrii - N. Chirtoacă, P.
Creangă, V. Grab ş.a. În scurt timp au fost adoptate un şir de alte
documente oficiale, care aveau ca obiectiv completarea şi realizarea
ideii constituirii instituţiei militare proprii. Este vorba, în primul rînd,
despre trecerea în jurisdicţia republicii a comisariatelor militare
dislocate pe teritoriul republicii. Toată averea lor, inclusiv sistemul
de evidenţă şi control militar de pe teritoriul republicii, care devenea
proprietate a Republicii Moldova, se transmiteau Guvernului
Republicii Moldova cu dreptul de administrare.
7
 Crearea Ministerului Apă ră rii

La 10 ianuarie 1992 este dat publicităţii primul proiect al

doctrinei militare a Republicii Moldova, în care se menţiona
că doctrina are un caracter în exclusivitate defensiv, activităţile
de pregătire şi organizare a apărării naţionale nereprezentând
ameninţări la adresa altor state.
Complexitatea acţiunilor practice impunea necesitatea unui
organism de conducere, activitatea căruia să fie mult mai
eficientă în funcţionare. Astfel, la 5 februarie 1992 a fost creat
Ministerul Apărării ca organ de conducere al Forţelor Armate.
Conform Legii Republicii Moldova "Cu privire la apărare",
care a fost adoptată la 17 martie 1992 de către Parlamentul
Republicii, Ministerul Apărării este organul central al
conducerii de stat a Forţelor Armate, poartă răspundere deplină
pentru construirea, dezvoltarea şi pregătirea lor de luptă în
vederea asigurării apărării republicii. Ministerul se constituia
din corpul de specialişti care a activat anterior în Departamentul
Militar, inclusiv se formează secția medico-militară
Ministerului Apărării.
8
 Trecerea sub jurisdicţia Moldovei
a unităţilor militare
Primele unităţi trecute sub jurisdicţia ţării au fost una de transmisiuni şi una
logistică, staţionate în Chişinău. La 1 aprilie 1992 are loc ceremonia
solemnă a trecerii lor sub jurisdicţia Republicii Moldova, desfăşurată pe
poligonul de instruire. Eficienţa măsurilor luate, cât şi convenţiile semnate
cu factorii de decizie din Rusia, au grăbit momentul trecerii sub jurisdicţia
Republicii Moldova a 104 unităţi militare. Această cotitură în desfăşurarea
evenimentelor va pune baza etapei de tranziţie spre constituirea practică a
Armatei Naţionale. In acest timp se îmbunătăţesc cu mult organiza-rea şi
funcţionarea organelor de conducere. Concomitent, se accelerează lucrul de
grăbit momentul trecerii sub primire a tehnicii şi unităţilor militare de la
comandamentul Forţelor Armate ale C.S.I. la Cahul este luată în primire
prima mare unita-te, unde mai târziu s-a constituit o brigadă de infanterie
motorizată a Armatei Naţionale.. La 22 aprilie în Ministerul Apărării a avut
loc solemnitatea depunerii jurământului militar de către aparatul de
conducere al ministerului şi corpul lui de ofiţeri. Printre primii care au
depus jurământul au fost I. Costaş, P. Creangă, T. Dabija ş.a., în total 57 de
militari. Peste câteva zile, la 24 aprilie 1992, Ministrul Apărării I. Costaş
semnează statele de personal. Conform ordinului nr.83 din 27 mai 1992 sânt
numiţi viceminiştrii: P. Creangă, T. Dabija, V. Seminiuc, V. Toporivschi. 9
 Conflictul armat din 1990-1992

2 martie-Ziua memoriei este necesară şi corectă, dar ar

trebui să respectăm adevărul istoric,razboiul (conflictul)
transnistrean in realitate a început la 1-2 noiembrie 1990 cu
ciocniri pe podul de la Dubăsari, când au murit primii
poliţişti şi cetăţeni de la Dubăsari. după referendumul din 12
august 1990 privind crearea aşa-numitei republici
moldoveneşti nistrene, a fost planificată o operaţie de
eliminare din Dubăsari a autorităţilor legale. La 1 noiembrie,
pe drumuri au fost instalate puncte de control, s-a blocat
podul de peste Nistru, lar la 2 noiembrie au fost scoase cu
forta organele locale. Pentru restabilirea ordinii în oraş, au
fost trimise subunităţi ale MAI din Moldova.
Pe drumul de acces spre Dubăsari au avut loc ciocniri cu
populaţia civilă, în timpul cărora s-au înregistrat victime, iar
în noiembrie 1991, pe acelaşi pod de la Dubăsari, au mai
decedat încă trei poliţişti. În esenţă, anume cu aceste
evenimente a început confruntarea armată între poliţia
moldovenească şi formaţiunile separatiste înarmate.
10
Conflictul armat din 1992

toți la apărarea PATRIEI

11
 2 martie - zi de comemorare a

celor căzuţi în conflictul armat din 1992

2 martie este consemnată zi de comemorare a celor căzuţi în
conflictul armat din 1992 pentru apărarea independenţei şi
integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. După ce Moldova a
primit statutul de membru al ONU (2 martie 1992),
președintele Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară
împotriva forțelor separatiste care atacaseră anterior și continuau să
atace posturi ale poliției loiale Chișină ului de pe malul estic al
Nistrului. Rebelii, ajutați de trupele sovietice și ruse (după 1991), și-
au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată .
În cele 4 luni de ostilită ți, cele mai grele lupte s-au dat pe platourile
de la Cocieri, Coșnița și la Tighina. La 21 iulie 1992 Republica
Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la
principiile reglementă rii pașnice a conflictului armat din zona
nistreană a Republicii Moldova

12
 Convenţia cu privire la reglementarea

paşnică a conflictului

La 21 iulie, la Moscova, Preşedintele Republicii Moldova şi Preşedintele Federaţiei Ruse s-au

întâlnit pentru a elabora un complex de măsuri în vederea încetării conflictului armat în raioanele
din zona nistreană şi realizării reglementării lui paşnice. În aceeaşi zi este semnată "Convenţia cu
privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii
Moldova". In regiunea conflictului a fost creată o zonă de securitate. În scopul asigurării controlului
asupra realizării măsurilor prevăzute de sus-numita convenţie, precum şi al asigurării regimului de
securitate în zona nistreană, a fost creată o Comisie de control unificată, cu sediul în or. Bender,
formată din reprezentanţi ai celor trei părţi angajate în reglementarea conflictului (Federaţia Rusă,
Republica Moldova şi autorităţile locale ale raioanelor de est ale republicii). Conform protocolului
adiţional al comisiei unificate de control, semnat la 28 iulie 1992, începând cu 31 iulie, în zona de
conflict au fost introduse forţele de menţinere a păcii şi un corp de observatori, care au primit
misiunea de a asigura încetarea focului, retragerea şi dezarmarea tuturor formaţiunilor militare,
menţinerea păcii şi a ordinii de drept în zona de securitate. Totodată, a fost stabilită componenţa şi
numărul forţelor de menţinere a păcii, locurile de dislocare a contingentelor militare. Pentru
executarea acestui acord, Ministerul Apărării al Republicii Moldova, la 31 iulie, a semnat ordinul cu
privire la crearea a 3 batalioane de infanterie motorizată ale forţelor de menţinere a păcii din partea
Republicii Moldova cu locul de dislocare la Cocieri, Varniţa şi Coşniţa.
13
 Serviciul medical al Armatei Naționale

în timpul conflictul armat din 1992

În timpul acțiunilor de lupta răniților a fost acordată asistența
medicală la nivelul Role I de către punctul medical al
Brigăzii 1 Imo (șef serviciul colonel A.Voleac), ulterior
victimele sa evacuau în spitalele raionale, care asigurau
asistența medicală nivel Role II sau sa evacuau direct în
Spitalul clinic militar central . Imediat după stoparea
acţiunilor militare, şeful Secţiei medicale a Ministerului
Apărării al Republicii Moldova, colonelul Scudilenco,
adresa Ministrului Ocrotirii Sănătăţii, Gheorghe Ghidirim, o
scrisoare prin care cerea ca militarii care au luat parte la
acţiunile militare, aflaţi la acea etapă pentru tratament în
instituţiile curative civile, să fie transferaţi în Spitalul
central militar al Ministerului Apărării al Republicii
Moldova. Conform statisticii oficiale prezentate la sfârşitul
lunii august de către conducerea militară cu privire la
militarii în cadru, rezervişti, voluntari participanţi la război,
conflictul provocase 109 morţi; 560 răniţi; 55 persoane
rămase cu handicap. Aceste cifre prezintă tabloul victimelor
din rândul persoanelor încorporate în armată prin
intermediul comisariatelor militare. În total a fost raniți
1738 persoane
.
14
 Serviciul medical al Armatei Naționale

este apreciat înalt la nivelul de stat

Mai multor militari participanţi la ră zboiul de la Nistru
conducerea ţă rii le-a decernat la acea etapă ordine
speciale: Ordinul „Ştefan cel Mare” (22 persoane);
medalia „Meritul Militar” (66 persoane); medalia
„Pentru vitejie” (10 persoane).
Mulți a fost decorați cu distincții de stat în perioadă post
conflict . Medicii sunt tradițional decorați cu medalia
”TESTEMIȚANU” și alte distincții AN și de Stat

15
 Structura serviciului medical în 1992

Ministrul apărării
Viceministru

Şeful MStM,
comandant AN
Şef Secție
medico-militară

CCExMM

Secţia
medico- SCMC SMBălți CCD DMC CMP
militară
MSM

MISIUNI şi ORDINE:
Serviciul Serviciul Bg1Imo Bg 2 Imo Bg 3Imo
medical Medical directe date de M.A..
Brigăzilor, Academiei
Inderecte
batalioanelor miliotare
 Serviciul medical al Ministerului Apărării

Secția medicală 1992

La 24 aprilie 1992 în direcţia logistică a Ministerului Apărării al

RM a fost formată Secţia medicală, (Statele Ministerului Apărării
al Republicii Moldova nr. I/100 din 24.04.1992) la 29 octombrie
1992 secția devine Direcţia medico-militară a Ministerului
Apărării al Republicii Moldova , șeful direcției este numit
colonelul-medic Anatolie SCUDELENCO. La 1 aprilie 1997 la
funcție de șef Direcție medico-militară este numit colonel-medic
Constantin RUSNAC (01.04.1997-14.04.1999). Componența
Direcției medico-militare nou formate a fost următoare: Șef Anatol
SCUDELENCO, locțiitor șef Mihai CARAGEA, specialist principal
organizare-planificare Mihai PÎSLA, specialist principal activitate
curativ-diagnostică Ion SPÎNU, specialist principal asigurare
Farmaceutică Emilian BERNAZ, specialist Sergiu VASILIȚA,
contabil Rita LESNIC.
în cadrul secției și direcției a activat : colonei CARAGAMihai
Mihai, PÎSLA Mihai Sergiu, BERNAZ Emil Petru, TARGON Ion
Vasile, RUSNAC Constantin Mihai, HUŞTIUC Victor Mihai
BANCO, Semion Ion, CAPCELEA Mihai Ion, colonel GRAUR Ion
Luca, ,colonel SAFALER, lt.colonel PETCOV, lt.colonel JACOB
și alții

17
 Serviciul medical al Ministerului Apărării

Direcția medicală 1992-2006

ETAPELE PRINCIPALE A DENUMIREA, DATA
FORMĂRII DIRECŢIEI ŞI NUMĂRUL Şef direcţie/secţie
MEDICO-MILITARE DOCUMENTULUI
1 2 3
Secţia medicală, direcţia Statele Ministerului Apărării
logistică a Ministerului al Republicii Moldova nr. colonel-medic SCUDELENCO
Apărării al RM I/100 din 24.04.1992 Anatol Vasile
(24.04.92-29.10.92)

Direcţia medico-militară a Statele Ministerului Apărării

Ministerului Apărării al al Republicii Moldova colonel-medic SCUDELENCO
Republicii Moldova nr.I/101 din 29 octombrie Anatol Vasile
(29.10.92-19.08.95) 1992

colonel-medic SCUDELENCO
Direcţia medico-militară a Anatol Vasile (19.08.1995-
Statele Ministerului Apărării 01.04.1997)
Ministerului Apărării al
al Republicii Moldova colonel-medic
Republicii Moldova
nr.1/101 din 29 august 1995 RUSNAC Constantin Mihai
(19.08.95-07.05.97)
(01.04.1997-14.04.1999)
Direcţia medico-militară a Statele Ministerului Apărării
Ministerului Apărării al al Republicii Moldova colonel-medic
Republicii Moldova nr.1/099 din 19 ianuarie 1999 PÎSLA Mihai Sergiu
(29.01.99-06.04.00) (14.04.1999-06.04.2000)

Direcţia medicală Statele Ministerului Apărării

Ministerului Apărării al al Republicii Moldova colonel-medic
Republicii Moldova nr.1/098 din 6 aprilie 2000 PÎSLA Mihai Sergiu
(06.04.00-11.09.01) (14.04.1999-06.04.2000)

Direcţia medicală a Statele Ministerului Apărării colonel-medic

Ministerului Apărării al al Republicii Moldova PÎSLA Mihai Sergiu
Republicii Moldova nr.1/097 din 11 septembrie (11.09.2001-2005)
(11.09.01) 2001

18
Serviciul medical al Ministerului Apă ră rii

Direcția medicală 1992-2006

19
 Serviciul medical al Ministerului Apărării

Secția medico-militară a M.St.M AN

Secţia medico-militară a Marelui Stat Major al Armatei

Naţionale. Secţia asigură conducerea militară şi pregă tirea
serviciului medical al marilor unită ţi şi unită ţilor militare
ale Armatei Naţionale în planificarea şi desfă şurarea
activită ţilor de asigurare şi asistenţă medicală a militarilor
la nivelul unită ţilor militare, ră spunde de capacitatea de
luptă şi de mobilizare a acestuia. Secţia este condusă de
că tre şeful Secţiei . Primul șef secție medico-militară a fost
colonel-medic Ivan PASSAT, care a activat în perioadă 1992-
2006. în perioadă 2006-2008- obligațiunile de serviciu a
fost îndeplinite de colonel medic Fiodor RUSU, ulterior
postul a fost ocupat de colonel-medic Vadim CHICU, în
perioadă 2008-2015, actualmente exercita funcția
lt.colonel-medic Sergiu CÎRLAN.
• În secția activat colonel-medic BODEAN, colonel-medic
Iurie VACARI, activează capitan-medic Natalia LIPCANU

20
 Structura serviciului medical
la etapa actuala

Ministrul apărării
Viceministru Secretarul de Stat

Şeful MStM,
comandant AN
Şef Serviciu
medico-militar

Secţia Şeful CCExMM Şeful CMP

Şef CCD Şef spital clinic
medico-
militar central
militară
250 paturi
MSM

MISIUNI şi ORDINE:
Serviciul Serviciul Detaşamentul
medical Medical medical directe date de M.A..
Filială Bşlti
Brigăzilor, Academiei Spital clinic
Inderecte prin intermediu
batalioanelor miliotare militar central
Şefului Serv.M.M.,
 Structura și conducerea prin intermediu
Viceministrului sau Secretarul de stat
Ministrul apărării
Viceministru Secretarul de Stat

Şeful MSM,
Comandat AN
Şef Servicul
Medico-militar

Secţia Şeful CCExMM Şeful CMP

Şef CCD
medico- Şef spital clinic
militară militar central
MSM

MISIUNI şi ORDINE:

Serviciul Serviciul Detaşamentul direct VM.A. şi Sr.St.

medical Medical medical
Filială Bşlti
Brigăzilor, Academiei Spital clinic Inderecte prin intermediu
batalioanelor miliotare militar central Şefului Serv.M.M.
 Serviciul medico-militar al

Ministerului Apărării
Serviciul este o subdiviziune internă din cadrul aparatului central al Ministerului
Apă ră rii ce se subordonează nemijlocit Ministrului apă ră rii. Serviciul este structura de
interfaţă a Ministerului Apă ră rii cu structurile guvernamentale, autorită ţile
administraţiilor publice centrale şi locale, precum şi cu alte instituţii de profil din ţară
pe probleme specifice medicale. Serviciul este format în baza modifică rilor efectuate în
Hotă râ rea de Guvern nr. 939 din 16 august 2007, aplicate în ianuarie 2016. Serviciul
activează în baza regulamentului aprobat prin ordinului Ministrului apă ră rii nr. 365 din
2016 şi cu modifică rile ulterioare. Prin ordinului Ministrului apă ră rii nr. 81 din
26.05.2016 este admis la îndeplinirea funcţiei de şef interimar serviciul medico-militar
MA locotenent-colonel-medic Ivan PETCOV. În baza ordinului Ministrului apă ră rii nr.
104 din 01 iulie 2016 la funcţia de consultant al serviciului medico-militar MA este
numit Iurie JOVMIR.
Sarcinile de bază :
1) Coordonarea procesului de elaborare şi promovare a politicilor în domeniul medico-
militar, precum şi implementarea politicilor naţionale în domeniul să nă tă ţii;
2) Coordonarea activită ţilor şi înaintarea propunerilor privind optimizarea structurii şi
îmbună tă ţirea calită ţii serviciilor medicale
3) Monitorizarea şi centralizarea indicatorilor principali de să nă tate, raportarea şi
înaintarea propunerilor că tre conducerea Ministerului Apă ră rii în vederea pă stră rii,
monitoriză rii şi fortifică rii să nă tă ţii militarilor,
4) Asigurarea conlucră rii între instituţiile medico-militare ale Ministerului Apă ră rii şi
Ministerul Să nă tă ţii,
5) Coordonarea şi monitorizarea activită ţilor din domeniul să nă tă ţii publice, privind 23
mă surile curativ-profilactice şi de întremare a să nă tă ţii militarilor  
 Serviciul medical al Ministerului Apărării

Secția medico-militară a M.St.M AN

• Secţia medico-militară a Marelui Stat Major al Armatei
Naţionale. Secţia asigură conducerea militară şi pregă tirea
serviciului medical al marilor unită ţi şi unită ţilor militare ale
Armatei Naţionale în planificarea şi desfă şurarea activită ţilor de
asigurare şi asistenţă medicală a militarilor la nivelul unită ţilor
militare, ră spunde de capacitatea de luptă şi de mobilizare a
acestuia. Secţia este condusă de că tre şeful Secţiei, numit în
funcţie prin ordinul Ministrului apă ră rii la propunerea şefului
Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei
Naţionale şi este subordonată nemijlocit şefului Marelui Stat
Major,Funcţiile de bază ale Secţiei sînt următoarele:
1) organizează şi gestionează serviciul medical al Armatei
Naţionale;
2) planifică întrebuinţarea forţelor şi mijloacelor serviciului
medical la misiuni de apă rare şi altor misiuni ale trupelor
Armatei Naţionale;
3) îndeplineşte alte funcţii în conformitate cu indicaţiile şefului
Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei
Naţionale.
 
.
24
 Serviciul medical al Armatei Naționale

Brigada 1 I.Mo.”MOLDOVA”
• Serviciul medical al Brigă zii 1 infanterie motorizată a
fost creat odată cu fondarea unită ţii în aprilie 1992,
cînd, după destră marea Uniunii Sovetice, ofiţeri şi
subofiţeri ai Armatei Sovetice au decis să jure
devotament şi credinţă Republicii Moldova şi
poporului ei. Prima componenţă a serviciului medical
al Brigă zii 1 infanterie motorizată a fost
urmă toarea:Serviciul medical al Brigă zii 1 infanterie
motorizată a fost creat odată cu fondarea unită ţii în
aprilie 1992, cînd, după destră marea Uniunii Sovetice,
ofiţeri şi subofiţeri ai Armatei Sovetice au decis să
jure devotament şi credinţă Republicii Moldova şi
poporului ei. Prima componenţă a serviciului medical
al Brigă zii 1 infanterie motorizată a fost urmă toarea:
Şef serviciu medical - locotenent-colonel medic
Anatolie VOLEAC, Medic epidemiolog – maior medic
Valeriu ABABII, Şef punct medical – maior medic
Victor GALAC, Medic infimerie – locotenent major
medic Ion MEAUN, Medic stomatolog – maior medic
Victor GÎRNEŢ, Medic internist – funcţionar Liubov
OJOG, Şef farmacie – plutonier adjutant Mihail
DASCĂ L, Şef punct medical Batalion infanterie –
că pitan medic Alexei LISNIC, din 2008 pînă în prezent
șef serviciu medical maior medic Vadim CIUHRII
  25
Serviciul medical al Armatei Naționale

Brigada 2 I.Mo.”Stefan cel Mare”

26
 Serviciul medical al Armatei Naționale

Brigada 3 I.Mo.”PRUT”
La straja să nă tă ţii militarilor din sudul Moldovei sta serviciul
medical al Brigazii 3 infanterie motorizată „DACIA”. De la ziua
formă rii unită ţii pe 24 februarie 1992, serviciul a fost condus de
că tre Şefii de serviciu:1992- 1993locotenent-colonel-
medicSMOLIEVSCHII , Vladislav; 1993-1995locotenent-colonel-
medicIAŢCO Radion;1995- 1996 locotenent- colonel- medic
CRISTIANOV;1996- 2000locotenent-colonel-medic CHIRINCIUC
Mihail;2000- 2002 locotenent- colonel- medic BOGHEAN Mihail;
2002- 2003 maior–medic BOTOŞANU Gheorghe;2003-
2004locotenent-colonel- medic TOPALĂ Veaceslav ;2004- 2008
maior medic GAFENCO Vladimir. Din 2008 pînă în prezent
serviciul medical al Brigă zii 3 infanterie motorizată este condus
de că tre locotenent-colonel- medic BOTNARIUC Oleg . Pe
parcursul anilor în serviciul medical al Brigă zii 3 infanterie
motorizată au activat şi au avansat urmă torii medici-
militari:maior-medic MALEARCIUC Ştefan(terapeut); că pitan-
medic STOLEARENCO Alexandru (stomatolog); locotenent-
medic TROFIMOV Vladimir (terapeut) în prezent colonel- medic,
şef SCMC Chişină u; locotenent- medic CÎRLAN Sergiu (terapeut)
în prezent şef secţie medico- militară - şef serviciu medical al
Armatei Naţionale; locotenent major – medic PASCAL Ion
(stomatolog); maior – medic DONŢU Mihai; FAN MARTÎNIUC
Mihai, medic stomatolog; FAN ARABADJI Ştefan, medic
dermatolog.
27
 Serviciul medical al Ministerului Apărării

Spitalul clinic militar central

Spitalul Clinic Militar Central (SCMC) are misiunea de a acorda
servicii medicale atît militarilor Armatei Naţionale, cît şi populaţiei
civile din republică . A fost creat în 1992 la 1 iunie. Spitalul Clinic
Militar Central (SCMC) este dotat cu tehnică medicală modernă şi
de calitate înaltă . Instituţia prestează o gamă largă de servicii
medicale în toate domeniile generale şi specializate: chirurgie
generală , infecţie chirurgicală , paraloscopie, cardiopulmonologie,
psihoneurologie, chirurgie maxilo-facială şi stomatologie, terapie
generală , traumatologie, otorinolaringologie, boli infecţioase şi
dermatologie, diagnostic ultrasonografie, anestezie şi terapie
intensivă , fizioterapie, endoscopie, diagnostic funcţional şi
diagnostic laborator. Ș ef colonel Vladimir TROFIMOV

28
 Serviciul medical

Centrul consultativ diagnostic MA

Centrul Consultativ - Diagnostic (CCD) este o instituţie
curativ-profilactică specializată de larg profil, care are
misiunea de a acorda asistenţă medicală necesară
bolnavilor care beneficiază de dreptul de asistenţă
medicală în instituţiile medico-militare ale Ministerului
Apă ră rii.  A fost creat 15 mai 1992. Centrului este
condus de colonelul Andrei MARFIN

29
 Serviciul medical

Centrul medicină preventiva MA

Centrul de medicină preventivă este o instituţie medico-militară
specializată , acreditată de că tre Consiliul Naţional de Evaluare şi
Acreditare în Să nă tate, care are misiunea de a efectua
supravegherea să nă tă ţii publice de stat şi supravegherea sanitar-
veterinară de stat la obiectivele unită ţilor militare ale Armatei
Naţionale şi ale instituţiilor Ministerului Apă ră rii. Creat la 15 mai
1992. Centrul de medicină preventivă efectuează investigaţii
instrumentale şi de laborator sanitaro-igienic, şi sanitar-
veterinar, şi înaintează propuneri pentru îmbună tă ţirea
condiţiilor de alimentaţie, cazare, şi activitate a militarilor.
Centrul supraveghează circa 300 obiective militare, iar cu scop
profilactic şi pentru determinarea microorganismelor patogene,
în laboratorul bacteriologic al Centrului sînt efectuate anual circa
15.000 de investigaţii. În componenţa instituţiei intră un grup
mobil de supraveghere a să nă tă ţii publice şi supraveghere
sanitar-veterinară pentru zonele afectate de calamită ţi naturale şi
tehnogene Centru medicină preventivă a fost creat şi dislocat în
garnizoana Chişină u în anul 1947 prin Hotă râ rea Comitetului
Executiv or. Chişină u privind alocarea lotului de pă mâ nt nr. 2275
din 10.11.1947 cu denumirea iniţială „Detaşamentul sanitaro-
epidemiologic mobil nr. 86”, din 1956 redenumit în Detaşamentul
sanitaro-epidemiologic de garnizoană (u/m 55464) care avea
misiunea asigură rii sanitaro-epidemiologice a trupelor Armatei
Sovietice dislocate pe teritoriul Republicii Moldova şi poligonul de
la Torutino (Ucraina). Șef lt.colonel Nicolae LUPASCO 30
 Serviciul medical

Comisia centrală de expertiză medico-militară

Comisia centrală de expertiză medico-militară (CCEMM) a

Forţelor Armate, în calitate de organ suprem de coordonare a
activită ţii de expertiză medico-militară , are misiunea de a adopta
decizii finale cu privire la aptitudinea pentru serviciul militar în
timp de pace şi de ră zboi a militarilor prin contract şi în termen,
a militarilor în rezervă , tinerilor la recrutare şi recruţilor la
încorporare. Este condusă de colonel-medic Tighineanu
Eugenia CCEMM controlează şi coordonează activitatea
Comisiilor medico -militare din cadrul Forţelor Armate,
analizează rezultatele expertizei medico–militare a tinerilor
repartizaţi la circumscripţiile de recrutare, a recruţilor la
încorporare şi elaborează decizia finală a expertizei. Totodată ,
Comisia controlează activită ţile profilactice, curative şi de
diagnosticare, efectuarea examenului medical în
instituţiile curativ–profilactice
militare, unită ţile militare, instituţiile de învă ţă mînt militar şi
elaborează documente de evidenţă şi statistică ale expertizei
medico–militare.

31
 Serviciul medical

Spitalul militar BĂLȚI

Spitalul Militar Bă lţi a fost fondat în 1943 în timpul
Marelui Ră zboi pentru Apă rarea Patriei pe
teritoriul Germaniei. După încheiera ră zboiului în
1946 a fost transferat din Germania şi amplasat pe
teriroiul actual în calitate de spital militar al
garnizoanei Bă lţi. După destră marea Uniuni
Sovetice, în aprilie 1992, o parte din militarii medici
ai Armatei Sovetici decid să se dedice poporului
Republicii Moldova şi depun jură mînt de credinţă
Republicii Moldova şi stau la temelia formă rii
Spitalului Militar Bă lţi , aflat sub jurisdicţia Armatei
Naţionale a Republicii Moldova. În anul 2006
spitalul militar Bă lți divine filială Spitalului clinic
militar central(250 de paturi) La cîrma acestei
instituţii pe parcurs a 25 de ani s-au aflat:1992-
1993-colonel medic Vasile DUMITRAŞ1993-1999-
locotenent-colonel medic Valeriu GAJOSU,1999-
2004- colonel medic Anatolie VOLEAC,2004-2006-
colonel medic Fiodor RUSU,2006-2011- colonel
medic Gheorghe Antoci, 2011-2014- locotenent-
colonel medic Nicolae LUPAŞCO,2014-2016-
locotenent-colonel medic Ivan PETCOV, 2016-
prezent-maior medic Ruslan SCUTARU
 
32
 Serviciul medical

Depozitul medical central MA

Format la 16 octombrie 1992, pe baza depoului medical
Chisinau. La funcția de șef depozit a fost numit colonel Paladi,
ulterior funția de șef a fost exercitată de colonelul Fiodor RUSU,
capitan PETCOV, doana Stela LUCHIAN, doamna Zinaida
GALAȘ AN, la moment este partea componentă a Spitalului clinic
militar central MA

33
 Serviciul medical al Armatei Naționale

în perioada contemporană
Efectivul serviciului medical al Ministerului Apărării este în
proces de perfecționarea continua, renovarea și modernizare.
Instituțiile medico-militare sunt asigurate cu aparataj nou
contemporan, permanent se îmbunătățesc condițiile de
acordarea asistenței medicale, se implementează tehnologii și
metode noi contemporane de tratament și diagnostică

34
 Serviciul medical al Armatei Naționale

în perioada contemporană
Adevărată comoară serviciului medical sunt personalul calificat și bine
instruit. Medici sunt instruiți în cadrul deferitor exerciții și cursuri
organizate în Moldova și înafara hotarelor ei(SUA, Germania, Franța,
Italia, Grecia, Turcia, Lituania, Estonia, Ungaria, Polonia, Cehia … )
Medici militari participă la deferite misiuni pacificatoare și lichidare
consecințelor dezastrelor naturale și tehnogene, înbogățând experiența
și promovând imaginea Armatei Naționale și Țarii.

35
Serviciul medical al Armatei Naționale

Exercițiu internațional Medceur

36
Serviciul medical al Armatei Naționale

Exercițiu moldo-american 2016

37
Serviciul medical al Armatei Naționale

COOPERAREA

38
Serviciul medical al Armatei Naționale

COOPERAREA

39
Ministerul Apărării încadrează în serviciu militar prin

40
În memoria celor că zuți la datoria și celor trecuți în neființa 1
minută de reculegere

41
MULŢ UMESC PENTRU ATENŢ IE

42