Universitatea de Vest Timișoara

Facultatea de Psihologie-Sociologie
Sectia Asistență Socială

Rolul Jandarmerie Române

ca pontențial de protecție socială

Profesor Coordonator: Cosmin Goian

Student: Sabou Mircea-Victor

Cuprins
CAPITOLUL 1............................................................................................................................................3
1.1 ISTORIC:..........................................................................................................................................3
1.2 ORGANIZAREA JANDARMERIEI ROMÂNE:.........................................................................15
1.3 ATRIBUȚIILE JANDARMERIEI ROMÂNE:.............................................................................16
CAPITOLUL 2..........................................................................................................................................18
2.1 CERSETORIA................................................................................................................................20
2.2 PROSTITUTIA...............................................................................................................................22
2.3 VIOLENTA.....................................................................................................................................23
2.3.1 DELINCVENTA JUVENILA......................................................................................................23
2.3.2 VIOLENTA IN FAMILIE............................................................................................................25
2.4 CONSUMUL DE DROGURI..........................................................................................................27
2.5 COMERCIALIZAREA ILICITA DE MARFURI SI PRODUSE....................................................29
2.6 ACTIVITATI SOCIALE.................................................................................................................30

2
CAPITOLUL 1
1.1 ISTORIC:

Jandarmeria Română este definită ca fiind instituţia specializată a statului,

cu statut militar, componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor,
care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea
ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea
infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia
instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism

Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române a fost 3 aprilie 1850 când,
printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore
Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului
obştesc, semnând "Legiuirea pentru reformarea
Corpului slujitorilor în jandarmi". Prin această lege, s-a
dat statut juridic armei Jandarmeriei şi i s- au stabilit
principiile de organizare şi funcţionare. Ca urmare, legea
prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare având
zona de responsabilitate formată din câte şase ţinuturi (judeţe). La fiecare ţinut era repartizată
câte o companie de jandarmi, la care se adăuga cât o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia
Capitalei (Iaşi). În total, 14 companii de jandarmi ce totalizau un efectiv de 1433 jandarmi călări
şi pedeştri. Totodată, în această lege se stabilea Jandarmeriei următoarele misiuni: privegherea
siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor. În ceea ce
priveşte executarea serviciului, se prevedea că Jandarmeria execută un serviciu ordinar, care se
realizează zilnic, pe baza regulamentelor sale şi un serviciu extraordinar, pe care îl execută la
solicitarea autorităţilor. De asemenea, se prevedea pentru executarea serviciului extraordinar,
constituirea de subunităţi mobile.

*Sursa: http://www.jandarmeriaromana.ro/repere-istorice

3
 În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusă unui amplu
proces de modernizare, ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român. Astfel, odată
cu transformarea Regimentului de jandarmi în Legion de jandarmi, începe şi procesul de
înlocuire treptată a escadroanelor şi companiilor de jandarmi, cu escadroane de dorobanţi, pe
baza Ordonanţei nr.896 din 20 iunie 1864. Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în
România, din noiembrie 1864 Jandarmeria este organizată pe principii noi, scoasă de sub
administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război, ca element
component al armatei permanente.

Legea Jandarmeriei din 1850 şi Regulamentul jandarmilor de oraş din 1665 au constituit
principalele documente pe baza cărora şi-a organizat şi desfăşurat activitatea Jandarmeria, iar în

*Sursa: http://www.jandarmeriaromana.ro/repere-istorice

4
perioada următoare au fost documentele care au stat la baza elaborării de noi legi şi regulamente.

Perioada 1866-1867 se caracterizează prin transformări în sistemul de apărare al ţării în

anii 1868, 1872, 1874 şi 1877, având drept rezultat modernizarea şi pregătirea armatei române,
care prin strălucite fapte de arme, în Războiul pentru independenţă al României din 1877-1878 s-
a acoperit de glorie, consfinţind independenţa.

Prin organizare, pregătire şi mod de funcţionare, Jandarmeria

română în timpul Războiului de independenţă a asigurat poliţia armatei, iar
în situaţii deosebite a fost angajată în acţiuni de luptă împreună cu unităţile
militare şi chiar independent. Efectivele Jandarmeriei se cifrau la 798
jandarmi (din care 6 ofiţeri).

Pentru faptele de arme din timpul războiului, numeroşi jandarmi au fost decoraţi cu
medalia "Apărătorii Independenţei", medalii ruseşti şi medalia "Crucea Trecerii Dunării".

Necesitatea unei forţe specializate puternice a cărei misiune principală să o constituie

paza şi ordinea de stat, asigurarea liniştii şi libertăţii cetăţeanului, precum şi a modului de
aplicare şi respectare a legilor ţării, au determinat intensificarea acţiunilor factorilor de
conducere politică şi militară pentru elaborarea unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga
ţară.

Astfel, o primă încercare are loc în 1885, când generalul Radu

Mihail, prefectul Poliţiei Bucureştiului a elaborat un proiect de lege
pentru organizarea jandarmeriei în întreaga ţară, dar nu s-a concretizat.

Doi ani mai târziu, în 1887, cu prilejul expunerii de motive la

legea comunală, I.C.Brătianu sublinia că "Gendarmeria comunală rurală
va fi mai bună decât poliţie rurală de până acum" , iar la art.82 din această lege adoptată la 7 mai
1887 se prevedea organizarea Jandarmeriei Rurale, printr-o lege specială. Lipsa resurselor
băneşti au întârziat până în anul 1893 materializarea unei astfel de legi.

*Sursa: http://www.jandarmeriaromana.ro/repere-istorice

5
 Meritul pentru deplina clarificare a rolului, locului şi organizării Jandarmeriei rurale i-a
revenit partidului conservator condus de Lascăr Catargiu, care a elaborat şi prezentat
Parlamentului în ianuarie-februarie 1893, Legea pentru organizarea Jandarmeriei rurale. Această
lege a fost promulgată prin Decretul Regla nr.2919 din 30.08.1893.

Această lege prevedea instituirea unui corp de pază şi

ordine cu structură militarizată în toate localităţile rurale din ţară,
deoarece structurile anterioare practic neprofesionalizate, nu
făceau faţă situaţiei complexe de pe teren şi nici nu corespundeau
instituţiile unui stat modern european, din acea vreme. Demn de
remarcat este faptul că legiuitorul (Lascăr Catargiu în principal) a
pus accentul pe menţinerea şi garantarea siguranţei publice, cât şi
pe executarea legilor.

Tot la 1 septembrie 1893 a apărut şi Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei

*Sursa: http://www.jandarmeriaromana.ro/repere-istorice

6
rurale.Prevederea cea mai importantă a acestui document era următoarea: "Organizarea

Jandarmeriei rurale, astfel cum este prescrisă de lege, face din această instituţiune un corp
militar, pus la dispoziţiunea ministrului de interne, pentru a asigura ordinea şi siguranţa publică.
Ea se mai află sub ordinele ministrului de justiţie, ale ministrului public în ce priveşte
atribuţiunile de poliţie, precum şi sub acela al ministrului de război pentru tot ce se raportă la
disciplină, comandament şi instrucţie militară a trupei" (art.1).

Tulburările sociale sângeroase din anul 1907 au pus într-o

situaţie grea, atât instituţiile politice, cât şi cele de menţinere a
ordinii interne, şi chiar militare. Dezinteresul manifestat faţă de
întărirea Jandarmeriei la începutul secolului XX şi mai cu seamă
faţă de misiunile sale preventive s-au soldat cu victime numeroase
şi pagube materiale de multe ori inutile. Situaţia reală a impus
pregătirea şi promulgarea unor legi în anii 1908, 1911 şi 1913,
precum şi întărirea organizatorică a Jandarmeriei.

Semnificativ este şi faptul că prin Legea Jandarmeriei din

24 martie 1908 se înserează la art.6 şi 7, următoarele:

Art.6: Corpul Jandarmeriei face parte integrantă din armată, dispoziţiunile generale ale
legilor şi regulamentelor îi sunt aplicate, în afara excepţiunilor de organizarea sa mixtă şi e
natura serviciului său.

Art.7: Ofiţerii Corpului Jandarmeriei se recrutează din ofiţerii de orice armă din armata
activă. Trecerea ofiţerilor din armata activă în Jandarmeriei se face prin Înalt Decret, în urma
raportului Ministerului de Interne, luată pe recomandaţiunea Ministerului de Interne, luată pe
recomandaţiunea Ministerului de Război. Ea rămâne definitivă după un an de la numire, în care
timp ofiţerul va putea fi retrecut în armata activă.

Pe timpul manevrelor militare, Jandarmeria rurală asigură misiuni de poliţie militară,

efectuează rechiziţiile necesare şi funcţionează ca poliţie militară; pe toată durata acestor
exerciţii şi manevre, unităţile de jandarmi sunt considerate părţi ale armatei active cu aceleaşi

*Sursa: http://www.jandarmeriaromana.ro/repere-istorice

7
drepturi şi obligaţii ca unităţile şi subunităţile militare.

Cea dintâi participare a Jandarmeriei române la un război modern, datează din anii 1877-
1878. Experienţa acumulată cu acest prilej va fi valorificată şi îmbogăţită în cel de-al doilea
război balcanic, precum şi în acţiunile militare desfăşurate în anii Războiului reîntregirii
naţionale.

Cu prilejul celui de-al doilea război balcanic, Jandarmeria Română a acţionat ca o forţă a
Sistemului Naţional de Apărare, îndeosebi alături de trupele ce operau pe câmpul de luptă,
misiune de care s-a achitat foarte bine.

După încheierea "Păcii de la Bucureşti" din 1913 şi până la intrarea României în primul
război mondial (15 august 1916) s-au produs unele modificări pe linie organizatorică şi a
atribuţiilor, care au vizat sporirea efectivelor, înfiinţarea posturilor de jandarmi speciale pentru
fabricile din Capitală care produceau materiale pentru armată, înfiinţarea de puncte speciale de
pază şi control la toate trecătorile din Carpaţi, de la Vatra Dornei până la Turnu Severin, crearea
unui detaşament pentru paza regiunilor petrolifere.

Primul război mondial a oferit României prilejul să

recurgă la mijloacele sale politico-militare pentru reîntregirea
hotarelor fireşti: între componentele Sistemului Militar Naţional
care s-a angajat fără reţinere să servească Drapelul tricolor, s-a
aflat şi Jandarmeria. Din multitudinea faptelor de arme din
Campania anului 1916, amintim acţiunile desfăşurate de trupele
de jandarmi în asigurarea poliţiei frontului marilor unităţi
române pe timpul ofensivei pentru eliberarea Transilvaniei,
precum şi organizarea administrativă a teritoriilor eliberate. Semnificaţia organizării posturilor
de jandarmi în localităţile eliberate (Bicfalău, Bârsta, Satu-Lung, Târlugeni, Sfântu Gheorghe,
Covasna şi Mircurea Ciuc) este evidenţiată la 17 august 1916 de mr.Anastasie Soiculescu,
comandantul Companiei de Jandarmi Prahova în telegrama adresată Inspectoratului General al
Jandarmeriei: "Astăzi, pentru prima oară şi pentru totdeauna, Jandarmeria română a înlocuit
pământul scump al Transilvaniei, Jandarmeria Ungurească" . Evoluţia ulterioară a evenimentelor

*Sursa: http://www.jandarmeriaromana.ro/repere-istorice

8
a fost nefavorabilă pentru armata română care, sub presiunea inamicului, a trebuit să se retragă
prin lupte grele, cedând o parte din teritoriul naţional, până când frontul a fost stabilit în sudul
Moldovei. În timpul retragerii, jandarmii au participat la acţiunile de luptă şi, totodată, au
asigurat poliţia frontului, a comunicaţiilor, au asigurat măsurile de ordine necesare deplasării
coloanelor militare şi, pe timpul evacuării administraţiei, a unor obiective economice şi a
populaţiei care s-a refugiat în Moldova.

La începutul anului 1917, odată cu operaţiunea de reorganizare a armatei, se

reorganizează şi serviciul Jandarmeriei de pe lângă armata de operaţii. La comandamentele
corpurilor de armată, precum şi la brigăzile mixte s-a constituit câte un detaşament de jandarmi,
sub comanda unui ofiţer de infanterie şi cu un efectiv mai redus de jandarmi. La 16 aprilie
Detaşamentul de Jandarmi Prahova a primit denumirea de "Detaşament mobil de poliţie al
Marelui Cartier General". De asemenea, unele subunităţi de jandarmi sunt repartizate serviciilor
de pază la lucrările de artă şi fortificaţii, iar altele date ca întăriri în principalele oraşe din
Moldova.

În vara anului 1917 trupele de jandarmi aveau să înscrie pagini nepieritoare de eroism,
alături de armata română, în marile bătălii desfăşurate.

La 1iulie 1918 armata se demobilizează, iar jandarmii organizează punctele de trecere

peste demobilizaţi, posturi, patrule şi detaşamente pentru supravegherea acestora, ca
demobilizarea să se desfăşoare în linişte. Prin decretarea în octombrie 1918 a celei de-a doua
mobilizări a armatei române, Jandarmeria a contribuit la desfăşurarea acesteia, concomitent cu
organizarea noilor servicii pretorale şi a măsurilor pentru menţinerea ordinii şi liniştii în ţară.
Armata română reia lupta pentru eliberarea întregului teritoriu naţional, iar Jandarmeria începe să
instaureze ordinea şi liniştea, creând companii de poliţie în judeţele eliberate.

Înfăptuirea României Mari a inaugurat în viaţa societăţii noastre şi a statului un amplu

proces de remodelare a structurilor existente înainte de primul război mondial, inclusiv a celor
destinate menţinerii şi apărării ordinii interne.

*Sursa: http://www.jandarmeriaromana.ro/repere-istorice

9
 La 23 martie 1929 Parlamentul a pus bazele unei legi moderne şi complete de organizare
a Jandarmeriei rurale.

În acelaşi an, se promulgă Statutul Jandarmeriei Rurale de către regele minor Mihai I.
Acest statut garanta: stabilitate, înaintare, retribuţii şi alte indemnizaţii, gradaţii, pensii, condiţii
de căsătorie, recompense. O nouă măsură importantă care trebuie să fie evidenţiată este
Regulamentul Legii şi Statutului Jandarmeriei Rurale.

La 12 iulie 1940 Carol al II-lea contopeşte Direcţia Generală a Poliţiei, Prefectura Poliţiei
Capitalei şi Corpul Jandarmeriei, pentru ca generalul Ion Antonescu să repună în vigoare la 12
septembrie 1940 legislaţia din anul 1929.

Din punct de vedere organizatoric, prezintă cel mai mare interes Legea nr.264 din 22
aprilie 1943 pentru organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei. Jandarmeria este un corp militar
instituit pentru a veghea pe teritoriul rural la executarea poliţiei generale şi militare. Sugestivă
este şi prevederea că Jandarmeria aparţine M.Ap.N., fiind pusă la dispoziţia M.I. numai pentru
executarea misiunilor de poliţie ce-i revin.

După intrarea României în al doilea război mondial, la 22 iunie 1941, trupele de jandarmi
din interior au primit misiuni specifice pentru starea respectivă: combaterea acţiunilor teroriste;
paza unor obiective economice importante; întărirea măsurilor de ordine internă, contracararea
acţiunilor de desant şi a paraşutiştilor, supravegherea elementelor din opoziţie etc. Unităţile de
jandarmi din zona armatelor de operaţii au îndeplinit, în mod firesc, misiuni cu un caracter
militar mai pronunţat decât cele din zona de interior. Pe lângă însărcinările obişnuite de poliţie
militară, nu o dată au participat nemijlocit la luptă. În zona armatelor de operaţii, Jandarmeria
constituită în unităţi şi subunităţi de poliţie subordonate marilor unităţi, a dovedit energie, curaj,
spirit de sacrificiu şi înalt patriotism. În afară de cazurile când datorită situaţiilor locale trupa şi
ofiţerii jandarmi au luptat în linia I alături de infanterişti, au mai fost împrejurări când unii dintre
ei au cerut să fie trimişi în regimente de infanterie pentru a lupta.

Odată cu difuzarea Proclamaţiei M.S. Regele, Jandarmeria, conform directivelor date de

Guvern, a trecut la executarea misiunilor specifice în condiţiile noii situaţii operative.

*Sursa: http://www.jandarmeriaromana.ro/repere-istorice

10
 Ea şi-a adus o contribuţie notabilă şi în etapa a doua a participării României la cel de-al
doilea război mondial după lovitura de stat de la 23 august 1944, desprinderea României de Axă
şi trecerea de partea Naţiunilor Unite şi participarea în continuare la operaţiile pentru eliberarea
Transilvaniei de Nord-Vest şi în continuare la operaţiile din Ungaria, Cehia şi Slovacia.

*Sursa: http://www.jandarmeriaromana.ro/repere-istorice

11
 După declararea stării de război cu Germania, în urma agresiunii, atacării şi dezarmării
mai multor unităţi române, s-a trecut la lupta cu arma în mână contra elementelor germane
răspândite pe întreg teritoriul ţării, cu scopul de la le dezarma şi a le face inofensive.

Principalele misiuni ale jandarmilor au fost:

 să identifice toţi ostaşii germani, stabilindu-se locurile unde au fost cantonaţi sau ascunşi,
forţa, armamentul şi vehiculele de care dispuneau;
 să interzică circulaţia pe şosele şi drumuri oricărui vehicul sau element german, prin
organizarea de bariere, obstacole, curse;
 ostaşii germani izolaţi sau în grupe mici să fie dezarmaţi;
 să sprijine forţele armatei române în acţiunea de dezarmare a armatei germane;
 să captureze paraşutiştii germani care încercau să se salveze din avioanele doborâte de
către aviaţia noastră şi cea aliată;
 să identifice şi să ia sub pază depozitele de materiale aparţinând armatei germane,
circuitele telefonice germane;
 să execute razii pentru scotocirea terenului şi prinderea ostaşilor germani care încercau să
fugă;
 să aresteze şi să combată partizanii germani din formaţiunile hitleriste din Ardeal şi
Banat;
 să adune manifestele de propagandă germano-legionară lansate din avioane şi să le
distrugă;
 împreună cu trupele de grăniceri pe frontieră să oprească elementele germano-maghiare
care încercau să pătrundă în raioanele şi în zonele unde nu s-au concentrat trupe ale
armatei de operaţii;
 să organizeze baraje de poliţie de către formaţiunile teritoriale, înlocuindu-se pentru
moment Jandarmeria operativă a marilor unităţi.
 Posturile de jandarmi din jurul Capitalei integrate în dispozitivele de apărare a unităţilor
militare au constituit pichete de luptă forte, care au creat probleme deosebite trupelor
germane.

*Sursa: http://www.jandarmeriaromana.ro/repere-istorice

12
 Cele mai înverşunate lupte s-au dus în comunele Băneasa, Rahova,
Militari, bariera Rahova, posturile de jandarmi opunând o dârză
rezistenţă.

În principal, misiunea de luptă a Legiunii de jandarmi Bucureşti a

constat în menţinerea ordinii şi liniştii publice, precum şi blocarea
direcţiilor principale de pătrundere în Capitală prin posturi fixe,
mobile, aliniamente de apărare şi baraje.

Prin Ordinul nr. 10052 din 23 ianuarie 1949 al secretariatului

pentru trupe al M.I. se înfiinţează Trupele de Securitate.

Ulterior, toate trupele de jandarmi şi centrele de instrucţie trec la Comandamentul trupelor de

Securitate, pe când toată Jandarmeria rurală se subordonează Direcţiei Generale a Miliţiei.

Aceasta a pus capăt, pentru un timp, existenţei principalei instituţii organizată militar în România
democrată pentru paza, protecţia şi menţinerea ordinii constituţionale şi de stat, pentru apărarea
libertăţii cetăţeneşti, a proprietăţii, a persoanelor fizice şi juridice.

Transformarea societăţii româneşti

inaugurată prin Revoluţia din Decembrie 1989 şi
reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii
democratice de drept au favorizat în mod decisiv
atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şi
elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi
rolul forţelor de ordine internă, la sfârşitul
secolului XX şi începutul secolului XXI.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern

nr.0749 din 5 iulie 1990 cu privire la creşterea capacităţii de acţiune şi îmbunătăţirea structurii
organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul trupelor de Pază şi Ordine s-a

*Sursa: http://www.jandarmeriaromana.ro/repere-istorice

13
transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr.40 din 18
decembrie 1990, s-au legiferat structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a
veghea la executarea legilor, la supravegherea şi informarea organelor superioare asupra stării de
fapt în situaţii în care se ameninţă siguranţa şi ordinea publică în caz de tulburări interne pentru
intervenţia în scopul restabilirii ei.

Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă

promulgarea Legii nr.116 din 18 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei
Române. Prin acest act legislativ se poate considera că s-a marcat un moment decisiv în procesul
remodelării Armei noastre şi pe plan mai larg, al stabilizării României pe coordonate statului de
drept.

Actul normativ va fi în vigoare până în anul 2004 când intră în vigoare Legea nr. 550 din 29
noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române prin care se stabileşte
statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile
personalului instituţiei.

Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţii

Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu
statut militar, Arma noastră capătă vocaţie europeană, iar
misiunile îndeplinite peste hotare, în spaţiul ex-Iugoslav, sub
egida O.N.U., sunt cea mai palpabilă dovadă a profesionalismului jandarmilor, instruiţi şi
educaţie să fie furnizori, garanţi şi apărători de linişte, ordine de drept şi acumulări democratice.

1.2 ORGANIZAREA JANDARMERIEI ROMÂNE:

Conform legii 550/2004 Jandarmeria este organizată pe principii militare, ca sistem unitar
de forţe şi mijloace dispus conform organizării administrativ-teritoriale a ţării, şi are următoarea
structură organizatorică:

a) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române,;

b) Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti;

*Sursa: http://www.jandarmeriaromana.ro/repere-istorice, Legea 550/2004

14
 c) Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei şi grupările de jandarmi mobile;

d) inspectoratele de jandarmi judeţene;

e) instituţiile militare de învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuă a personalului;

f) unităţile şi subunităţile specializate, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice

Jandarmeriei Române, inclusiv de sprijin logistic şi medical, înfiinţate potrivit legii.

Inspectoratul General al
Jandarmeriei Române

Direcția Generală de Jandarmi Inspectoratele de Brigada Specială de

a Municipiului București jandarmi judeţene Intervenţie a
Jandarmeriei şi grupările
de jandarmi mobile

Instituţiile militare de Unităţile şi subunităţile

învăţământ pentru specializate Jandarmeriei
formarea şi pregătirea şi grupările de jandarmi
continuă a personalului
Jandarmeriei şi grupările
1.3 ATRIBUȚIILE JANDARMERIEI ROMÂNE:

Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate, are următoarele atribuţii:

a) apără, prin mijloacele şi metodele prevăzute de lege, viaţa, integritatea corporală şi libertatea
persoanei, proprietatea publică şi privată, interesele legitime ale cetăţenilor, ale comunităţii şi ale
statului;

*Sursa: Legea 550\2004

15
b) execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor, marşurilor,
demonstraţiilor, procesiunilor, acţiunilor de pichetare, acţiunilor promoţionale, comerciale,
manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, precum şi a altor asemenea
activităţi care se desfăşoară în spaţiul public şi care implică aglomerări de persoane;

c) execută misiuni de restabilire a ordinii publice când aceasta a fost tulburată prin orice fel de
acţiuni sau fapte care contravin legilor în vigoare;

d) execută, la solicitarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, pe baza planurilor de

cooperare, misiuni de asigurare şi restabilire a ordinii publice în punctele de control pentru
trecerea frontierei de stat;

e) execută, pe baza planurilor de cooperare aprobate de ministrul administraţiei şi internelor,

misiuni de menţinere a ordinii publice pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor în staţiuni
montane şi pe trasee turistice din zona acestora, precum şi pe litoralul Mării Negre, în Delta
Dunării ori în staţiuni balneare sau în alte zone de interes operativ;

f) execută, în cooperare cu instituţiile abilitate ale statului, misiuni de asigurare a ordinii publice
pe timpul vizitelor oficiale sau al altor activităţi la care participă înalţi demnitari români sau
străini pe teritoriul României, în zona obiectivelor şi a locurilor de desfăşurare a activităţilor;

g) execută, în condiţiile legii, la solicitarea autorităţilor competente, misiuni de urmărire şi

prindere a evadaţilor, dezertorilor şi a altor persoane despre care există date şi indicii temeinice
că intenţionează să săvârşească sau au săvârşit infracţiuni ori care se sustrag măsurii arestării
preventive sau executării pedepselor privative de libertate;

h) execută misiuni de intervenţie antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitatea

jandarmeriei sau pentru capturarea şi neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte
mijloace care pot pune în pericol siguranţa persoanelor, bunurilor, valorilor şi transporturilor
speciale;

i) asigură, în condiţiile legii, paza sau protecţia şi apărarea obiectivelor, a bunurilor şi valorilor
de importanţă deosebită, stabilite prin hotărâre a Guvernului, şi a obiectivelor aparţinând
Ministerului Administraţiei şi Internelor, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi
internelor;

j) asigură, în condiţiile legii, paza sau protecţia transportului unor valori importante, precum şi a
transportului armelor, muniţiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, substanţelor toxice sau
radioactive ori al altor materii sau substanţe periculoase, definite astfel prin lege;
*Sursa: Legea 550\2004

16
k) participă, în cooperare cu celelalte instituţii ale statului abilitate prin lege, la misiuni de
prevenire şi neutralizare a actelor teroriste pe teritoriul României;

l) participă, împreună cu alte instituţii abilitate, la supravegherea, controlul şi asigurarea

protecţiei şi conservării fondului cinegetic şi piscicol natural, a fondului silvic şi de protecţie a
mediului, prin măsuri specifice de prevenire şi combatere a oricăror încălcări ale prevederilor
normelor legale;

m) participă la protecţia corespondenţei secrete pe timpul transportului acesteia pe întreg

teritoriul României;

n) participă la limitarea şi înlăturarea consecinţelor dezastrelor naturale, tehnologice, de mediu

sau complexe;

o) participă, în condiţiile legii, la misiuni în afara teritoriului statului român, cu efective şi

tehnica din dotare, la activităţi de instruire, la constituirea forţelor internaţionale destinate
îndeplinirii unor misiuni în cadrul acţiunilor de prevenire a conflictelor şi gestionării situaţiilor
de criză, de întărire - consiliere, asistenţă, formare, control - a forţelor de ordine locale sau de
substituţie a acestora în toate domeniile lor de activitate. În timpul îndeplinirii acestor misiuni
efectivele de jandarmi participante beneficiază de drepturile stabilite prin lege pentru militarii
care execută misiuni în străinătate;

p) asigură măsuri de ordine şi de protecţie a zonelor în care s-a produs sau există pericolul
iminent de producere a unor incendii, explozii ori a altor situaţii de urgenţă ce pun în pericol
viaţa, integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora;

q) constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, potrivit legii;

r) efectuează, în condiţiile legii, acte necesare începerii urmăririi penale pentru infracţiunile
constatate pe timpul executării misiunilor specifice, potrivit prevederilor art. 214 din Codul de
procedură penală;

s) desfăşoară activităţi de cercetare şi documentare în vederea constituirii bazei de date de interes

operativ, necesară executării misiunilor specifice, cu persoanele cunoscute cu antecedente în
comiterea de acte de dezordine cu prilejul unor manifestări publice, cu cele cunoscute ca
aparţinând unor grupuri cu comportament huliganic, precum şi cu alte informaţii de interes
operativ necesare executării misiunilor;

t) execută orice alte atribuţii prevăzute prin lege.

*Sursa: Legea 550\2004

17
CAPITOLUL 2
Categorii de persoane care beneficiaza de asistenta sociala din partea
lucratorilor Jandarmerie Romane

In fiecare zi a vietii profesionale a jandarmului roman apar noi situatii, noi provocari, spete noi
si complicate, diferite cazuri ce trebuiesc rezolvate intr-un mod profesionist de catre lucratorii
acestei institutii.

Tactul, dibacia, pregatirea profesionala dar si fizica puse in aplicare intr-un mod corect si
prompt aduc dupa sine aplicarea modlitatiilor de consiliere sociala asupra categoriilor de
populatie aflate in nevointa.Aceste persoane fac parte dintr-un mediu putin neobisnuit, persoane
pe care le putem numi oarecum, persoane ,, cu nevoi speciale,,.Sunt acele persoane care au
nevoie de indrumare, de consiliere, de a le arata calea cea dreapta spre o viata mai buna, cu mai
putine probleme dar cu mai multe bucurii.

Din acesta categorie fac parte o paleta larga de persoane cu care lucratorii Jandarmerie Romane
intra in contact in fiecare zi in care patruleaza pe strazile orasului si nu numai pentru asigurarea
unui climat de ordine publica si mentinerea in siguranta a cetatenilor acestei tari.

Ca si persoane beneficiare de asistenta sociala din partea Jandarmerie Romane fac parte : copii
fara adapost, adultii care cersesc pentru asi catiga traiul, fete si femei adulte care isi ofera
serviciile sexuale contra cost cu scopul obtinerii de bunuri si foloase, delincventi juvenili si nu
numai, persoane care detin sau consuma droguri de mare risc, persoane care apeleaza la violenta
in familie sau cea stradala, persoane care comercializeaza diferite marfuri sau bunuri fara a
respecta legislatia in vigoare, persoane straine care trec frontiera de stat ilegal cu diferite scopuri
etc.

In toate aceste cazuri misiune unui jandarm devine una complexa.Pe langa faptul ca in aceste
cazuri legea trebuie aplicata cu fermitate in astfel de cazuri totul devine ceva mai mult decat o
simpla misiune.Aceste momente delicate din viata profesionala a jandarmului il aduc in situatia
in care trebuie sa se reprofileze si sa se muleze conform specificului cauzului cu care se

18
confrunta.Este momentul cand devine nu doar un om al legii dar totodata si un bun psiholog, un
bun indrumator, un adevarat aliat al persoanelor aflate in nevointa.

Asadar in urmatoarele pagini voi incerca sa va redau viata unui jandarm aflat la datorie si
modaitatea de rezolvare a cauzurilor cu care acesta se confrunta zi de zi, modalitatile de
rezolvare a acestor spete si categoriile de persoane cel mai des intalnite in cadrul misiunilor
Jandarmeriei Romane conform specificului sau de activitate:

2.1 CERSETORIA
Ca o prima categorie des intalnita in activitatea unui jandarm se afla persoanele fara
adapost.Acestea sunt des intalnite pe strazile orasului nostru pe la colturile starzilor aglomerate,
stand pe trotuarul din fata unui magazin sau institutie si nu numai, in locuri aglomerate de unde
ar putea beneficia de mila a cat mai multor cetateni.

Aceste catgorii sociale de oameni provin din

diferite medii ajungand in situatia de a supravietui
de pe o zi pe alta din varii motive.Unele dintre
aceste motive si cauze care au dus la situtia acestor
oameni sunt: alcoolul, faptul ca unele dintre aceste
persone au fost abandonati in maternitati de catre
parinti, anturajul nepotrivit de-a lungul vietii,
abuzurile unor familii asupra lor, fapt care a dus la un dezechilibru psihic si social treptat dar
total, acestia refugiindu-se in astfel de locuri stradale cu
scopul de a deveni persoane introvertite care vor sa-si
creeze un sistem de aparare contra asa ziselor atacuri ale
celorlalte persoane aflate in jur. In cadrul acestor categorii
de persoane intra de asemenea si persoanele care cersesc
pentru obtinerea unor bunuri si foloase nepotrivite si
contarare obtinerii unui trai de viata decent, repectiv cersec
pentru obtinerea de bani pentru tigari si alcool fara a avea dorinta de a se integra in societate, de
a se alinia normele de convietuire sociala.

19
Acest tip de persoane este des intalnit de catre lucratorii Jandarmerie Romane in misiunile de zi
cu zi. La intarea in contact cu acestia, jandarmul isi insuseste si rolul de consilier al acestora prin
diferite tehnici psihologice ce tin atat de pregatirea profesionala a acestuia cat si de cea
personala.

Dupa procedurile legale de identificare si stabilire a identitatii acestor tip de persoane pasim
incet spre consilierea propriu-zisa.In primul rand si in mod normal jandarmul, din discutiile
avute cu aceste persoane, afla intreg istoricul acesteia, modul de viata, activitatile desfasurate
zilnic de catre persoana in cauza cat si cauzele acare au dus la situatia in care se afla persoana
respectiva.

Cu mult tact dar si cu aplicarea tehnicilor de persuasiune jandarmul trebuie sa ajunga la

transmiterea mesajului corect si corespunzator situatiei repectiv prin indrumarea acestor persoane
catre un loc de munca cinstit, nu catre cersitul inselator pe care acestia il desfasoara, indrumarea
spre o viata mai buna in care acestia sa beneficieze de minimul de protectie sociala din partea
statului prin ducerea sau sfatul dat pentru a aceste persoane de a se orienta catre cantinele de
ajutor social unde sa beneficieze de masa calda, dus sau loc de odihna.

20
 In cadrul acestor institurii astfel de pesoane a putea
beneficia de minimul de asistenta sociala oferit de stat,
ajutandu-i sa treaca peste greutatile vietii mai usor.Cu
toate ca aceste servicii sunt oferite gratuit de stat,
majoritateacelor care cersesc refuza sa apele la acestea
din cauza comoditatii, lipsei de cultura si scolarizare,
lipsei unor simturi de convietuire sociala.

De aceea regulat Jandarmeria Romana impreuna cu alte forte colaboratoare executa misiuni de
identificare si transport a unor astfel de cetateni catre centrele de ajutor social din Timisoara.

2.2 PROSTITUTIA

Cea de-a doua categorie de persoane care beneficiaza de serviciul de consiliere sociala din
partea lucratorilor Jandarmeriei Romane sunt fetele minore si femeile adulte care presteaa
servicii sexuale contra cost.

De obicei aceste persoane des intanite de catre jandarmul roman isi desfasoara activitatea in
zonele marginase ale orasului cu scopul obtinerii de bunuri si foloase materiale si repreinta tipul
de persoane caracterizate de un mediu social sarac in metodele conventionale de convietuire.Din
cauza unor traume din copilarie, a posibilelor abuzuri din perioada copilariei, a unor medii
precare in care au trait acestea iau drumul denigrarii personalitatii transformandu-si corpul intr-o
marfa vanzandu-si trupul pe cativa zeci de lei.

Ca si lucrator in Jandarmerie, in timpul

misiunilor specifice ne intalnim des cu astfel de
persoane.Dupa procesul profesional de identificare
si de stabilire a identitatii a unor astfel de persoane,
de cele mai multe ori jandarmul isi exercita metoda
de consiliere si de incercare a aplicarii unur metode

21
de ordin social cu scopul de a le indruma catre un loc de munca decent care la care sa nu
trabuiasca sa isi vanda trupul pentru a supravietui.

Majoritatea persoanelor de sex feminin care practica aceasta ,, meserie ,, refuza sa fie ajutate,
refuza sa isi aleaga o meserie decenta deoarece castigurile materiale din aceste prestatii sexuale
sunt mult mai mari acestea recunoscand ca produc cateva sute de lei zilnic.

Din cauza lipsei educatiei, a lipsei simtului unei vieti normale care sa se desfasoare in
parametrii normali, a unor amenintari venite din partea asa zisilor ,,protectori,, respectiv
proxeneti astfel de persoane vor continua sa practice prostitutia din generatie in generatie fara a
avea o alta viziune sau o alte scopuri in viata

2.3 VIOLENTA
O a treia categorie de persoane pe care jandarmii aflati in misiunile specifice o reprezinta
delincventii juvenili si persoanele adulte care apeleaza la diferite tehnici ilegale de asi procura
diferite bunuri si foloase. In aceasta categorie se inscriu hotii si cei care apeleaza la violenta
pentru a supravietui sau pur si simplu pentru a obtine ceva pe cale ilegala, infractionala.

Din aceasta categorie fac parte persoane care inca din frageda lor copilarie au avut parte de un
comportament violent din partea parintilor, au fost parasiti de acestia in maternitati sau pur si
simplu nu au avut parte de o educatie corespunzatoare din partea acestora.

2.3.1 DELINCVENTA JUVENILA

O mare parte a infractorilor din ziua de astazi isi incep obiceiurile ,,nesanatoase,, inca din
copilarie.Fie ca apeleaza la violenta, furt, talharii sau in unele cazuri chiar la crima, acesti mici
infractori sunt indrumati pe fondul unor promisiuni desarte de catre persoanele mai in varsta ca
ei pentru obtinerea ilegala de bunuri si foloase, adultii fiind constienti de repercurcusiunile mult
mai blande in cazul comiterii de infractiuni de catre minori.

Totodata delincventa juvenila isi are radacinile infipte adanc imprimate inca din perioada
scolara a fiecarui copil. Fie ca este vorba de amenintari cu bataia pentru un simplu sandwich, de
aobtinerea pe acesta cale a unor sume de bani sau pur si simplu pentru a fi acceptati de un grup
influent de levi mai in varsta delincventii juvenili apeleaa la aceste tactici ilegale de cele mai

22
multe ori fara asi da seama de repercusiunile negative pe are le vor avea respctivele fapte asupra
viitorului lor, asupra dezvoltarii lor ca adulti.

De foarte multe ori aceste fapte antisociale duc la distrugerea efectiva atat a personalitatii
agresorilor si transformarea acestora in adevarate pericole sociale, dar totodata duc si la
distrugerea pe plan sociologic al celor agresati, acestia devenind timorati, timizi, fara incredere in
sine si care ulterior vor deveni persoane cu grave probleme de adaptare.

O alta deviere de personalitate a acestor

persoane agresate o reprezinta adaptarea de

23
catre acestea unui comportament asemanator agresorilor pentru asi crea un sistem defensiv
sistem care le ofera falsa impresie protectie sociala.

Asadar in astfel de situatii caracterul social al jandarmului este puternic limitat deoarece in cele
mai multe cazuri pragul in care consilierea partilor este depasit ajungandu-se in faza finala a
savarsirii faptelor antisociale, faza in care de cele mai multe ori se incheie cu pedepsirea celor in
cauza si sfatuirea celor agresati de a urma unele cursuri de reintegrare sociala si de a apela la
sfatul specialistilor in consilierea persoanelor agresate.

2.3.2 VIOLENTA IN FAMILIE

O alta categorie des intalnita in munca de teren a jandarmilor il reprezinta apelurile primite cu
privire la unele certuri conjugale care escaladeaza ajungand la violenta.Aceasta violenta porneste
de cele mai multe ori pe fondul consumului de alcool dar si pe fondul unor neintelegeri
conjugale, in unele cauri rezultatul final al acestor manifestari vioente fiind unul dramatic care
lasa urme fizice asupra persoanelor vatamate, dar si urme psihice intense.

In urma primirii apelurilor de catre

echipajul de jandarmi ajungem la locul faptei
unde de cele mai multe ori ne asteapta
persoana vatamata care timorata, constransa
fizic, agresata verbal sau fizic incearca de
cele mai multe ori printre lacrimi si suspine sa
ne explice punctul de vedere cu privire la cele
intamplate.

Acum este momentul de varf al implicarii in mod social al jandarmului.Intervine tactul si

maiestria de a consilia partile, indiferent de ce parte a baricadei se afla, agresor sau agresat.

Este un moment de maxima tensiune in care prin diplomatie si implicare se urmareste

obtinerea de rezultate imediate prin stingerea conflictului provocat, si prin aducerea situatiei la o
stare de normalitate a convietuirii sociale.

24
 Pentru a evita producerea de noi conflicte intre partile implicate, trebuie actionat atat ferm cat
si neutru din punct de vedere profesional.Cu toate ca implicarea socioala a jandarmilor in astfel
de cazuri are rolul de mediator, in cele mai multe din cazuri violentele continuand, procentul
violentelor in familie scade simtitor, aceste episoade neplacute fiind tot mai rare in randul
familiilor.

Daca in prima parte a acestui subcapitol am discutat despre violenta in familie in cazurile unor
cupluri, in continuare voi relata pe scurt despre acele cazuri in care in aceste tipuri de violente
sunt implicati copii minori si nu numai.

In aceste cazuri situatia se complica devenid o chestiune delicata.Partile implicate sunt din
punct de vedere defensiv inegal echilibrate.Copilul minor sau nu este supus de cele mai multe ori
unor abuzuri efective, unor violente verbale sau fizice intense, acestea ducand la estomparea
efectiva a personalitatii fiecarui copil, la transformarea sentimentelor parintesti din cele de
afectiune, dragoste la cele de ura si eventuala violenta in viitor cand acestia ajung la adolescenta
sau maturitate.

25
 De aceea de cele mai multe ori in astfel de situatii este implicat si un minor.Consilierea din
punctul de vedere al jandarmului este una superficiala, neputand atinge de cele mai multe ori
miezul problemei din cauza faptului ca nu se cunoaste istoricul acelei familii, panta ascendenta
pe care a escaladat conflitul spontan sau multe alte detalii ce tin de specificul cazului respectiv.

Rezolvarea unor astfel de cazuri se face de cele mai multe ori impreuna cu un specialist, un
asistent social, care cunoaste istoricul cazului respectiv sau in unele cazuri ajungandu-se chiar la
decaderea din drepturile parintesti si a institutionaizarii minorilor respective

2.4 CONSUMUL DE DROGURI

Acesta categorie de persoane cu care ne

intersectam ocazional in timpul misiunilor
specifice reprezinta acea categorie de oameni
aflati intr-o situatie delicata respectiv sunt
dependenti de substantele halucinogene.Din cauza
unor neintelegeri in familie, din cauza unui mediu
inpropriu in care au crescut si au trait, din cauza
unor curiozitati prostesti, din cauza unor influente negative, consumatorii ajung consumatori
inraiti distrugandu-si viata si riscand chiar sa-si piarda viata in urma necesitatii acerbe de consum
in cantitati tot mai mari.

Nu de putine ori ne-am intalnit cu diferite persoane

de acest gen.Persoane care apeleaza la furt, agresiuni si
violenta cu scopul procurarii de bunuri si foloase care sa ii
ajute sa isi mai cumpere o doza, care ii sa ii ajute sa mai
treaca o zi peste calvarul in care singuri s-au bagat.

Ajunsi intr-o stare deplorabila din punct de vedere social, acestia fiind incet- incet exclusi de
societate dvenind inutili pentru aceasta din cauza incapacitatii fizice si psihice in care ajung,
consumatorii sunt cosiliati social intr-o oarecare masura de lucratorii Jandarmeriei Romane prin
indemnul si sfatul catre acestia de a urma calea unei vieti curate, cale care incepe prin

26
participarea la anumite cursuri specializate unde cei aflati in aceasta situatie delicata sa
beneficieze de ajutor specializat.

In colaborare cu B.C.C.O, Jandarmeria Romana executa misiuni pe acest plan pentru combaterea
consumului de droguri, pentru combaterea degradarii vietii unor persoane care din varii motive
ajunsi in

astfel de situatii se vad neputinciosi.

Cu profesionalism si tact lucratorii Jandarmeriei Romane incearca sa aduca pe calea cea dreapta
cat mai multi din acesti asa-zisi oameni ai nimanui, in acelasi timp transmitand un mesaj clar si
ferm si acela :

27
2.5 COMERCIALIZAREA ILICITA DE MARFURI SI PRODUSE
O ultima categorie de persane care beneficiaza aproape zilnic de serviciul de asistenta sociala
din partea Jandarmerie Romane o reprezinta acele persoane care in dorinta de asi castiga
subzistenta intr-un mod cat mai usor posibil, apeleaa la tactici de natura sa lezeze legile fiscale
ale statului.

Fie ca este vorba despre comercializarea

unor produse pentru care nu s-au platit taxele
aferente, fie ca vand produse neconforme cu
indicatorii de calitate impusi de anumite
norme sau comercializarea de produse
contrafacute toate aceste persoane urmaresc
acelasi scop si acela de obtinere a unor
foloase materiale respectiv bani intr-un mod
cat mai rapid posibil.

Intr-o scurta descriere am sa evidentiez o categorie aparte de astfel de persoane si anume

comerciantii de tigari pentru care nu se paltesc taxe si impozite.

Aceste tipuri de tigarete sunt procurate de obicei de la

anumite persoane care tranziteaza ilegal frontiera de stat si
reusesc sa scape de plata taxelor si impozitelor aferente.

Pentru 2-3 lei castigati la fiecare pachet acest tip de

comercianti ambulati sunt capabili sa stea si cate 8-10 ore intr-o
zona intens frecventata de trecatori abordand diferite persoane
cu scopul de a le vinde tigarete.

In urma unor actiuni punctuale jandarmii romani

depisteaz acest tip de persoane care desfasoara activitati ilegale

28
trecand la intocmirea actelor premergatoare ineceperii urmaririi penale cat si la confiscarea
marfii pentru care nu s-au platit taxele aferente.

Dupa aceste proceduri

judiciare incheiate de catre
lucratorii Jandarmeriei Romane
prin discutii si indrumari
incearca sa transmita un mesaj
puternic si benefic pentru
viitorul acestor persoane care isi
castiga traiul din astfel de
activitati prin constientizarea lor
de fapptele comise si modalitata
prin care aceste persoane ar
putea ajunge sa munceasca cinstit si corect din punct de vedere legal.Astfel se incearca
apropierea de acele persoane si atingerea scopului misiunii de combatere a acestui fenomen care
a luat amploare in acesta tara ducand la un deficit bugetar major.

2.6 ACTIVITATI SOCIALE

Caracterizate ca o portita spre cunoasterea tainelor acestei maiestre meserii, Jandarmeria
Romana organizeaza, cu ocazia diferitelor sarbatori legale cat si cu ocazia zilelor portilor
deschise, anumite activitati cu scop social educativ si recreativ pentru populatia civila.

Fie ca este vorba de cunoasterea armamentului sau a tehnicii de lupta :

29
 Sau de informarea in scoli si alte locuri cu privire la masuri de siguranta si protectie pe care
jandarmii romani le asigura cu brio :

30
sau cu ocazia
organizarii unor diferite activitai cu scop umanitar:

Jandarmeria Romana se doreste a fi o structura de protectie sociala majora in tumultul

vremurilor dificile de aceea se modernizeaza si isi indeplineste zi de zi mai bine, mai mult, mai
motivat misiunea de asigurare a linistei cetatenilor si de restabilire a ordinii atunci cand ea este
grav afectata.

31
In concluzie, Jandarmera Romana va asigura ca va fi mereu un sprijin pentru populatie, se va
constitui intr-un sistem de ajutorare sociala zilnica cu scopul mentinerii sigurantei cetatenilor

32