Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ion Antonescu
Ocupaţie militar
Preşedintele
Consiliului de Miniştri
Mandat
4 septembrie 1940 - 23 august 1944
Mandat
28 decembrie 193 - 30 martie 1938
4 septembrie 1940 - 24 ianuarie 1941
22 septembrie 1941 - 22 ianuarie 1942
Ion Antonescu !n" 2 iunie 1882, Piteşti - d" 1 iunie 1946, Jilava#, general, apoi mareşal al $rmatei %om&ne,
preşedinte al 'onsiliului de miniştri, (conduc)tor* al statului" +on $ntonescu este una dintre cele mai
controversate personalit)i din istoria %om&niei"
$ avut o ascensiune ulminant) .n ierar/ia militar), aung&nd şe al tatului aor eneral, apoi ministru al
$p)r)rii aionale" 5n timpul regimului carlist intr) .n digraia regelui" %eapare pe scena public) .n conte7tul
creat de pierderile teritoriale din vara anului 1940, numit preşedinte al 'onsiliului de iniştri şi .nvestit cu
puteri depline" up) abdicarea regelui 'arol al ++-lea, preia eectiv conducerea statului şi ormea) un
guvern al)turi de işcarea egionar), al)tur&nd %om&nia Puterilor $7ei"
up) .ndep)rtarea legionarilor, $ntonescu instaurea) un regim autoritar, iar la 22 iunie 1941 %om&nia
participa al)turi de ermania la invadarea :niunii ovietice, cu scopul de a elibera ;asarabia şi nordul
;ucovinei" <dat) cu sc/imbarea cursului r)boiului .n avoarea $liailor, situaia %om&niei a devenit
dramatic), e7ist&nd posibilitatea ocupaiei sovietice" egocierile paralele pentru ieşirea din r)boi demarate
pe de o parte pe cale oicial), de guvern, şi pe cale neoicial), de regele i/ai şi opoiie, nu au adus nici un
reultat concret"
$ntonescu nu a dorit s) .nc/eie un armistiiu deavorabil pentru ara noastr), ceea ce ar i .nsemnat
capitularea necondiionat)" %egele i/ai, tem&ndu-se de o catastro) naional) l-a demis şi arestat printr-o
lovitur) de palat" $ntonescu a ost udecat .n perioada guvernului comunist, iind acuat c) .n timpul
r)boiului a ordonat asasinarea şi deportarea .n =ransnistria a eci de mii de evrei" $ ost condamnat la
moarte pentru crime de r)boi şi e7ecutat la 1 iunie 1946"
Cuprins
• 1 <riginea" tudiile
• ? tatul naional-legionar
• 6 %ebeliunea legionar)
• 12 ote
• 13 ;ibliograie
<riginea" tudiile
+on $ntonescu provenea dintr-o amilie de militari" $ urmat cursurile primare şi gimnaiale .n oraşul natal,
iar .n 1898 se .nscrie la >coala pentru iii de militari din 'raiova, al c)rei absolvent devine patru ani mai
t&riu" 5n 1902, se .nscrie la >coala preg)titoare de oieri de inanterie şi cavalerie, iar .n 1904 este .naintat
la gradul de sublocotenent, .ncep&ndu-şi activitatea de oier la %egimentul 1 %oşiori" in acest moment,
timp de doi studia) la >coala special) de cavalerie de la =&rgovişte" 5n timpul r)scoalei )r)neşti
din 190 se distinge .n runtea unui mic detaşament care ap)ra intrarea .n alai, conving&ndu-i pe )rani s)
nu intre .n oraş, )r) a se trage nici un oc de arm)" 5n 1911, locotenentul +on $ntonescu este admis primul
la >coala superioar) de %)boi, al c)rei absolvent devine doi ani mai t&riu"
5n timpul %)boiului pentru 5ntregirea eamului !1916 - 1918#, +on $ntonescu a ost şe al ;iroului operaii
la 'orpul 4 armat) !1 aprilie 191? - 1 noiembrie 1916#, al ;iroului operaii la rupul de armate comandat de
generalul 'onstantin Prean !12 noiembrie - ? decembrie 1916# şi al ;iroului operaii de la arele 'artier
eneral !? decembrie 1916 - 1 aprilie 1918#" $v&nd gradul de maior, $ntonescu este trimis .n aprilie 191 la
Petrograd ca delegat al arelui 'artier eneral, pentru a stabili planul colabor)rii ruso-rom&ne" e
asemenea, $ntonescu este cel care a conceput planurile b)t)liei de la )r)şeşti din vara anului 191, c&nd
armata rom&n) a obinut o r)sun)toare victorie" Pentru aceasta este decorat de c)tre regele Cerdinand + cu
(<rdinul i/ai Biteaul*, cu acest prile adres&ndu-i cuvinteleD ($ntonescu, nimeni altul nu poate şti mai bine
dec&t regele t)u marile servicii pe care le-ai adus )rii .n acest r)boi*" in 1918, devine şeul eciei operaii
din cadrul arelui 'artier eneral" 5n iulie 1919, revolta popular) din :ngaria a .ncuraat trupele mag/iare
s) redesc/id) ostilit)ile .mpotriva trupelor rom&ne staionate .n munii $puseni" $ntonescu este trimis la
'onstantinopol şi ;elgrad ca delegat al arelui 'artier eneral pentru a discuta planul de operaii contra
:ngariei" 5n c&teva s)pt)m&ni armata bolşevic) ungar) este .nr&nt), iar soldaii rom&ni intr) victorioşi .n
;udapesta"
in aprilie 1920 este numit comandant al >colii speciale de cavalerie de la =&rgovişte, iar
.n septembrie 1922 este trimis ca ataşat militar pe l&ng) egaia %om&niei de la Paris, apoi pe l&ng) cea de
la ondra !1 ianuarie 1924 - 14 iulie 1926#" %ec/emat .n ar), $ntonescu este numit comandant al centrului
de instrucie al cavaleriei din ibiu, apoi, timp de un an, .ndeplineşte uncia de comandant al >colii
superioare de %)boi !iulie 192 - aprilie 1928#" Pentru scurt) vreme, este numit secretar general la
inisterul $p)r)rii aionale"
e la 1 aprilie 1929 p&n) .n iulie 1931, a comandat, pe r&nd, ;rig)ile ?, 8 şi 6 'avalerie" 5n iulie 1931, cu
gradul de general, revine la conducerea >colii superioare de %)boi, unde r)m&ne p&n) pe 1? august 1933"
5ntre 1 decembrie 1933 şi 11 decembrie 1934, +on $ntonescu s-a alat la conducerea arelui tat aor"
+bucnirea celui de-$l oilea %)boi ondial şi evenimentele pe plan internaional de la .nceputul
anului 1940 au l)sat %om&nia )r) nici un spriin e7tern, iar garaniile Cranei şi ale arii ;ritanii au devenit
inoperabile" 5n acest conte7t, au avut loc pierderile teritoriale din vara anului 1940, l)s&nd ara noastr) .ntr-
o situaie dramatic)" a 28 iunie 1940, 'onsiliul de 'oroan) a ost nevoit s) cedee .n aa presiunilor :niunii
ovietice, care prin dou) note ultimative a cerut evacuarea de urgen) a ;asarabiei şi ;ucovinei de
nord E2F E3F" eşi, 'arol a orientat politica e7tern) spre ermania şi +talia, calculele sale politice s-au dovedit
eronate" a presiunile lui Gitler, %om&nia a cedat 'adrilaterul ;ulgariei, iar la 'onsiliul de 'oroan) din 30
august 1940 s-a decis acceptarea ictatului de la Biena prin care %om&nia ceda :ngariei nord-vestul
E4F
=ransilvaniei, repreent&nd 44"000 de Hm p)trai, inclusiv oraşul 'lu "
$ntonescu va declara ulterior c) prin sc/imbarea ormulei de ur)m&nt a vrut s) subliniee c) (pe viitor
E12F
naiunea va trece .ntotdeauna .naintea regelui* "
+mediat dup) ceremonia depunerii ur)m&ntului, i/ai a semnat urm)torul decretD !rticolul '. (n)estim pe
domnul general !ntonescu* preşedintele +onsiliului de ,iniştri* cu puteri depline pentru conducerea statului
român" in acest moment, prerogativele regelui i/ai au r)mas oarte restr&nse" $ doua i diminea), 'arol
a plecat din ar) .nsoit de @lena upescu" =otodat), a ost semnat =ratatul prin care %om&nia ceda
'adrilaterul ;ulgariei"
IIKevDLoutubeMBNlPcO;OoM2?0
a 8 septembrie 1940, generalul şi-a arogat titlul de (conduc)tor al statului*, astel el nu mai trebuia s)
E13F
r)spund) pentru actele sale .n aa nici unui or politic sau alt miloc de control " +uliu aniu, preşedintele
P, şi inu ;r)tianu, preşedintele P, nu au mai dorit s) ac) parte din noul cabinet, astel c) $ntonescu a
negociat participarea işc)rii egionare la actul de guvernare" 5n acest sens, la 14 septembrie, %om&nia este
E14F
declarat) (stat naional-legionar* " Goria ima, şeul legionarilor, a ost numit vicepreşedinte al 'onsiliului
de miniştri" 'olaborarea dintre $ntonescu şi legionari a ost impus) de conunctura politic)"
tatul naional-legionar
Pe plan e7tern, $ntonescu a continuat orientarea politicii e7terne a %om&niei c)tre ermania, care .n acele
vremuri domina @uropa" eneralul i-a cerut lui Gitler s) trimit) .n %om&nia o misiune militar) german)"
copul acesteia era de a asigura securitatea onei B)ii Pra/ovei, ale c)rei reerve petroliere erau oarte
importante pentru armata german)" Gitler s-a olosit de acest miloc pentru a m)ri dominaia asupra
%om&niei" a 23 noiembrie 1940, generalul +on $ntonescu a semnat actul de aderare la Pactul =ripartit, creat
de ermania, +talia şi Japonia, act ce marca .nglobarea )rii .n sistemul politic al $7ei"
Pe plan intern, legionarii au trecut de la sine la promovarea politicii proprii, peste capul generalului, deoarece
acesta nu aciona .n spiritul ideologiei" ai mult, colaborarea .n guvern, .ntre gruparea militar) a lui
$ntonescu şi legionarii lui Goria ima, era marcat) de animoit)i" ub prete7tul rom&ni)rii economiei
naionale, legionarii au procedat la naionaliarea unor abrici" e asemenea, ei au creat instituii proprii care
uncionau .n paralel cu cele oiciale"
$lai la putere, legionarii au putut declanşa actele de r)bunare" Poliia legionar) a arestat )r) mandat pe
cei care-i considera adversari" 'u ocaia re.n/um)rii, cu uneralii naionale, a lui 'orneliu Qelea 'odreanu,
au ost arestai oşti demnitari din perioada regimului carlist, care erau considerai vinovai de moartea
c)pitanului" ub prete7tul colect)rii de m)rturii pentru preg)tirea proceselor, =ribunalul ;ucureşti a dispus
transerarea unora dintre arestai la alte .nc/isori, tocmai de teama represaliilor" >tean Q)voianu, preectul
legionar al Poliiei 'apitalei, a reuat s) e7ecute directivele" a 26 noiembrie 1940 s-a /ot)r&t ca armata s)
intervin) pentru transerarea deinuilor" 5n acel moment, Q)voianu a decis c) este momentul s) se
acionee de urgen) E1?F" $stel, .n noaptea de 26R2 noiembrie, la penitenciarul din Jilava, au ost asasinai
64 de oşti demnitari din regimul carlist alai .n stare de arest preventiv" Printre ei se num)rauD /eorg/e
$rgeşeanu, ost prim-ministru, Bictor +amandi, ost ministru de Justiie, abriel arinescu, ost preect al
Poliiei 'apitalei şi ministru de +nterne, i/ail oruov, şeul erviciului ecret de +normaii al $rmatei
%om&ne, +on ;engliu, comandant al Jandarmeriei %om&ne, şi alii" 5n iua urm)toare au mai ost asasinai
proesorul icolae +orga, considerat vinovat de ibucnirea conlictului .n urma c)ruia Qelea 'odreanu a ost
arestat, şi Birgil adgearu, runtaş naional-)r)nist, crunt adversar al )rii de Cier !vei ,asacrul de la
Jila)a#"
%ebeliunea legionar)
$ceste asasinate l-au nemulumit pround pe $ntonescu" a 29 noiembrie, $ntonescu a ordonat dearmarea
Poliiei egionare şi a instituit pedeapsa cu moartea pentru instigarea la rebeliune" <rdinul a ost .ns)
transormat de ministrul de +nterne .n transer al cadrelor de la Poliia egionar) la unit)ile de poliie
regulate" 'onlictul dintre cele dou) p)ri a luat orma unui sc/imb public de scrisori cu acue reciproce, apoi
cu lu)ri de poiii .n dierite .ntruniri publice, $ntonescu .mpotriva legionarilor, c/em&ndu-i la ordine şi
legalitate, Goria ima cer&nd .n)ptuirea revoluiei legionare" $rbitru .n aceast) disput) a ost $dol Gitler"
+on $ntonescu şi Goria ima
a 14 ianuarie 1941, $ntonescu a plecat la ;erlin pentru o .ntrevedere cu Gitler" Goria ima reuat s)
mearg) la aceeaşi .ntrevedere, consider&nd c) e mai bine s) r)m&n) .n ar) pentru a preg)ti preg)ti
aciunea ce via .nl)turarea lui $ntonescu" a ;erlin, Gitler a r)mas impresionat de pledoaria lui $ntonescu
.n care ar)ta c) legionarii prin politica lor aruncaser) %om&nia .n /aos" 'ei doi şi-au promis colaborarea şi
spriinul reciproc, iar Cu/rerul i-a dat m&n) liber) pentru a restabili ordinea .n ar)" Gitler a r)mas cu
convingerea c) $ntonescu e omul pe care se poate baa, erm, preg)tit, de cuv&nt, cu o inluen)
cov&rşitoare .n armat)" @l socotea c) pentru ermania era mai avantaos ca .n runtea statului rom&n s) se
ale generalul +on $ntonescu, dec&t Goria ima"
'onlictul propriu is s-a declanşat .n urma asasin)rii unui oier german, maiorul oring" $ntonescu i-a dat
ultimatum ministrului legionar de +nterne, 'onstantin Petrovicescu, s)-i descopere pe asasini şi s) ia m)suri
.mpotriva acestora" Petrovicescu n-a putut s) reolve problema şi $ntonescu a decis destituirea lui din
uncie şi a lui $le7andru /ica, şeul iguranei, la 20 ianuarie 1941" a .ndemnul legionarilor, a doua i, cei
doi au reuat s) predea posturile noilor numii de c)tre $ntonescu, iar legionarii au ocupat cl)dirile
inisterului de +nterne şi a iguranei pentru a le ap)ra .n eventualitatea unei intervenii armate" $stel s-a
declanşat rebeliunea legionar)" egionarii au trecut la organiarea de detaşamente paramilitare, la
baricadarea .n sedii şi ocuparea de instituii speciale" e asemenea, $ntonescu a desiinat comisiile de
rom&niare şi a .nlocuit toi preecii şi c/estorii legionari"
=imp de dou) ile, .n special .n ;ucureşti, au avut loc lupte de strad) cr&ncene" $u avut loc auri, crime,
masacre" $u ost devastate 3"400 de imobile şi de instituii, iar apro7imativ 1"000 de civili, soldai, oieri
sau oameni nevinovai au ost omor&i" in urma ciocnirilor, a suerit .n special populaia evreiasc) de la
oraş, crimele comise .n acest conte7t purt&nd şi numele de Pogromul de la ;ucureşti" $u ost provocate, .n
.ntreaga ar), daune .n valoare de 1 miliard de lei, ceea ce a nemulumit pround opinia public) din ara
noastr)" Prin intervenia direct) a $rmatei %om&ne sub comanda lui $ntonescu, ordinea a ost restabilit)
la 23 ianuarie 1941 E16F" 'irca 8"000 de legionari au ost prinşi, udecai şi condamnai la dierite pedepse" 'u
toate acestea, $ntonescu nu a .mpiedicat plecarea .n ermania a unui grup de 00 de legionari, printre care
şi Goria ima"
'u privire la acest eveniment, legionarii au considerat c) a ost o lovitur) de stat a generalului $ntonescu
care a urm)rit s) preia .ntreaga putere .n stat, olosindu-se de armat) pentru a-i .ndep)rta de la putere, .n
timp ce gruparea antonescian) a airmat c) armata a intervenit pentru a restabili ordinea public)" Problema
apare deoarece legionarii spun c) $ntonescu a procedat la orarea .nlocuirii celor doi demnitari, .nainte ca
deciia s) apar) .n (onitorul <icial*" 'onorm normelor legale, un decret devine valabil dup) publicarea lui
.n (onitorul <icial*" $ici apare o interpretare pentru evenimentele care au loc .n momente de cump)n)
deoarece legionarii au ocupat instituiile respective tot )r) orme legale" ai mult, prin decretul de .nvestire
cu puteri depline .n stat, se preciea) c) $ntonescu numeşte .n uncii publice, ori tot el are dreptul de a
destitui" 5n acest sens, legionarii s-au pus .n situaia de nesubordonare a) de (conduc)torul statului* prin
ocuparea unor instituii publice"
%egele i/ai şi $ntonescu au )cut .mpreun) inspecii pe ront" 5n seara ilei de 8 iulie, $ntonescu i-a
teleonat regelui la inaia şi i-a spus s) ie gata .n dou) ore ca s) plece .ntr-o inspecie pe ront" a mieul
E22F
nopii, i/ai a plecat spre ;ucureşti, iar a doua i diminea) s-a deplasat .n ona rontului " 'u prileul
eliber)rii ;asarabiei şi ;ucovinei de ord, i/ai a rostit o alocuiune la radio, .n care a elogiat aciunea
armat) E23F, iar la 24 iulie a eectuat .mpreun) cu $ntonescu o viit) la 'ern)ui" (Pentru servicii aduse patriei
şi tronului pe c&mpul de b)t)lie*, +on $ntonescu a ost avansat la gradul de mareşal la 21 august 1941 de
c)tre regele i/ai E24F" $nturaul din preama Palatului şi liderii partidelor istorice nu erau de acord cu
continuarea r)boiului dincolo de istru" 5n sc/imb, $ntonescu a declarat c) i-a promis lui Gitler c) .l va
spriini .n continuarea r)boiului şi nu dorea s) .şi .ncalce cuv&ntul dat" e asemenea, mareşalul spera c)
prin aceast) atitudine va reuşi s) creee condiiile necesare .n vederea eliber)rii nord-vestului =ransilvaniei"
Campania din Odessa
5ntre 1 şi 1? septembrie 1941 a avut loc b)t)lia de pe ipru dus) de $rmata a +++-a rom&n), condus) de
generalul Petre umitrescu, iar p&n) la 11 octombrie 1941 a ost purtat) b)t)lia de la area $ov" 'ea mai
crunt) lupt) a ost cea pentru cucerirea <dessei .ntre august - octombrie 1941" <peraiunea a ost
comandat) de generalul icolae 'iuperc)" a 8 august1941, $ntonescu a dat dispoiie s) se cucereasc)
<dessa (din mers*, .ns) realitatea nu a corespuns cu aceste planuri" ovieticii au reuşit s) reiste timp de
dou) luni" a 3 septembrie, generalul 'iuperc) trimitea un memoriu lui $ntonescu raport&nd despre
condiiile precare ale diviiilor din prima linie, e7tenuate dup) o lun) de oensiv) permanent), despre
moralul sc)ut al soldailor din caua luptelor pe p)m&nt str)in şi despre planurile de atac inadecvate
condiiilor de pe teren, propun&nd un plan de lupt) alternativ" areşalul a respins memoriul şi l-a .nlocuit pe
'iuperc) cu generalul +osi +acobici, c)ruia i-a dat dispoiie s) e7ecute ordinele primite )r) discuii" eşi
la 16 octombrie 1941, $rmata %om&n) p)trundea victorioas) .n <dessa, campania s-a dovedit deastruoas)
deoarece s-au .nregistrat 92"?4? de pierderi !1"29 mori, 63"34? r)nii şi 11"41 dai disp)rui# din
apro7imativ 340"000 de combatani" 5n seara ilei de 22 octombrie, mai muli sovietici au aruncat .n aer
cl)direa comandamentului trupelor rom&ne din <dessa, omor&nd 16 oieri rom&ni, 46 soldai şi suboieri,
mai muli civili şi 4 oieri germani de marin)" 'a reacie spontan) de r)bunare, apro7imativ ?"000 de
persoane din populaia civil) local), .n special evrei, au ost ucise pe str)ile oraşului" e asemenea, ilele
urm)toare s-a mai raportat uciderea a apro7imativ 13"000 de persoane E2?F" 'omuniştii l-au acuat pe
$ntonescu c) acesta ar i ordonat represaliile .mpotriva populaiei civile de la <dessa, acesta iind şi
principalul cap de acuare la procesul din 1946" e asemenea, comuniştii l-au acuat pe /eorg/e $le7ianu,
guvernatorul =ransnistriei din august 1941, c) ar i supraveg/eat personal acest masacru şi ar i organiat
deportarea .n =ransnistria a 20"000 de evrei şi persoane de etnie rrom)" areşalul +on $ntonescu a negat
categoric c) ar i dat un asemenea ordin"
"c#imbarea cursului războiului
up) <dessa a urmat b)t)lia din peninsula 'rimeea" $spra iarn) ruseasc) a ost .n avantaul sovieticilor,
obişnuii cu o asemenea clim), reuşind s) reiste p&n) .n prim)vara anului 1942" a 4 iulie 1942, dup) 8 luni
de asediu ale trupelor germano-rom&ne, evastopolul, singurul bastion de ap)rare sovietic din peninsula
'rimeea este ocupat" 5n vara anului 1942 a ost pornit) oensiva spre talingrad, la care au participat din
partea %om&niei $rmata a +++-a şi a +B-a" e asemenea, diviii rom&neşti s-au angaat .n conrunt)rile din
'auca" 5n noiembrie 1942 a ost atacat) linia e7terioar) de ap)rare a talingradului" =rupele sovietice au
reuşit s) resping) oensiva, iar armata rom&n) a ost decimat) .n b)t)liile de la cotul onului şi din stepa
'almuc)" uerind pierderi de apro7imativ 100"000 de mori şi disp)rui !80S din totalul eectivelor
angaate .n lupt)#, trupele rom&ne au ost nevoite s) se retrag)"
$ntonescu a olosit miloace de propagand) pentru a induce opiniei publice ideea c) regele este de acord cu
continuarea r)boiului" a s&rşitul lunii iulie 1942, i/ai a )cut o nou) viit) pe ront .n 'rimeea, unde
armata rom&n) suerise grele pierderi, iind .nsoit permanent de .nalte oicialit)i /itleriste E26F" =reptat,
i/ai a .nceput s) se delimitee a) de poiiile lui $ntonescu" :n e7emplu .n acest sens este discursul rostit
la radio cu prileul $nului ou 1943D (:rarea ce ac cu acest prile poporului meu, c)ruia istoria i-a /)r)it
p&n) acum at&tea suerine, .ntret)iate doar de rare luminişuri de dreptate, este ca s&rşitul r)m&nt)rilor
s&ngeroase care s&şie omenirea s)-i aduc) consinirea deinitiv) a drepturilor sale nepieritoare* E2F" in
acest moment relaiile dintre cei doi au .nceput s) se r)ceasc) considerabil" in iarna 1942R1943 r)boiul a
luat o .ntors)tur) neaşteptat)" =rupele germane au ost surpinse de iarna siberian) .n retragere de pe rontul
de talingrad" $stel, armata german) era decimat), iar costurile ridicate ale campaniei duse de Gitler .n
:% au .ntors r)boiul .n avoarea $liailor" 5n acest conte7t, liderii democratici au intensiicat aciunile de
protest, precum şi contactele e7terne .n vederea negocierii condiiilor pentru ieşirea %om&niei din
r)boi" +uliu aniu, preşedintele P, şi inu ;r)tianu, preşedintele P, trimiteau memorii mareşalului prin
care cereau scoaterea )rii din r)boi şi restabilirea drepturilor şi libert)ilor democratice" 'ei doi s-au
adresat regelui i/ai, .n sperana c) .l vor putea atrage de partea lor .mpotriva regimului antidemocratic"
a 22 august 1943, ei s-au adresat pentru prima dat) regelui, e7prim&ndu-şi inteniile şi motiv&nd c) nu s-
au adresat aest)ii ale p&n) acum deoarece (nu socoteam c) e bine ca .n timp de r)boi 'oroana s) ie
E28F
amestecat) sub nici o orm) .n discuiile de ordin politic*
Pe l&ng) liderii democratici, .ntr-o discuie cu i/ai de la s&rşitul lunii aprilie 1944, ucreiu P)tr)şcanu a
declarat c) Partidul 'omunist, deşi era republican, era /ot)r&t s) conlucree cu monar/ia şi s) o spriine .n
E31F
orice aciune destinat) s) scoat) %om&nia din r)boi " 5n perioada urm)toare au avut loc numeroase
cons)tuiri secrete la Palatul %egal .ntre i/ai, membri apropiai din cercul 'urii, +uliu aniu, inu
;r)tianu, 'onstantin =itel-Petrescu, liderul P, şi ucreiu P)tr)şcanu, repreentantul P'%" +deea demiterii
lui $ntonescu şi ormarea unui guvern capabil s) scoat) ara din r)boi era acreditat) tot mai des, .ns) +uliu
aniua reuat constant s) preia conducerea )rii, argument&nd c) $ntonescu este singurul .ndrituit s)
realiee acest lucru" a 20 iunie 1944, s-a semnat actul de ondare a ;locului aional emocrat, o coaliie
.ntre P, P, P şi P'%, prin care acestea se angaau s) acionee pentru .nc/eierea armistiiului cu
aiunile :nite, .nl)turarea regimului dictatorial şi .nlocuirea acestuia cu un regim constituional
democratic E32F" 5n perioada urm)toare, .nt&lnirile la Palat .ntre regele i/ai şi liderii celor patru partide s-au
intensiicat" 5n cadrul acestora s-a discutat modalitatea de r)sturnare a mareşalului şi problema noului
guvern" +uliu aniu a reuat propunerile de a deveni prim-ministru, pronun&ndu-se pentru un guvern de
militari şi te/nicieni, girat politic de ;"
5n urma unor tratative purtate la tocH/olm, mareşalul obinuse promisiunea cre)rii unei one neutre şi a
unui termen de 1? ile pentru retragerea armatei germane" =ot .n seara de 22 august 1944, $ntonescu a
sosit la ;ucureşti de pe ront şi a avut o discuie cu +on i/alac/e" $ doua i dimineaa, a preidat o şedin)
de cabinet, .n cursul c)reia a anunat c) dup) amiaa va pleca din nou ront" =elegrama prin care :%
accepta condiiile de armistiiu a sosit la inisterul de @7terne .n aceeaşi diminea), dar a ost reinut)
E34F
de rigore iculescu-;ueşti şi a ar)tat-o lui aniu " a r&ndul s)u, acesta l-a inormat pe rege despre
coninutul telegramei" aniu a insistat s) se mai ac) un nou demers pe l&ng) mareşal pentru a i se cere .n
mod imperativ ca el s) .nc/eie armistiiul, preci&ndu-i c) opoiia .l va spriini .n acest sens" 5ntr-o
.ntrevedere de la nagov, /eorg/e ;r)tianu i-a cerut lui $ntonescu s) .nc/eie armistiiul, dar acesta a cerut
s) i se preinte garanii .n scris" +uliu aniu şi inu ;r)tianu au reuat acest lucru" a ora 10D30, $ntonescu
l-a .ns)rcinat pe şeul cabinetului s)u militar s) cear) o audien) la rege pentru orele 16D00" i/ai
E3?F
$ntonescu, vicepreşedintele 'onsiliui de miniştri, a cerut şi el o audien) personal) pentru orele 1?D30 "
5ntruc&t nu ştiau motivul pentru care mareşalul ceruse audien), i/ai .mpreun) cu generalul $urel $ldea,
generalul 'onstantin )n)tescu, rigore iculescu-;ueşti, +oan ocsonL-t&rcea şi ircea +oaniiu au
discutat atitudinea ce trebuia adoptat)" -a /ot)r&t devansarea trecerii la arestarea lui $ntonescu, .n caul
.n care nu ar accepta s) .nc/eie armistiiul E36F"
i/ai $ntonescu a sosit la Palat la ora stabilit) şi i-a e7pus regelui dorina de a am&na .nc/eierea
armistiiului, inorm&ndu-l despre demersurile diplomatice .ntreprinse pe cont propriu, care ar putea aduce
%om&niei condiii mai avantaoase" uveranul nu a dat nici un r)spuns dar i-a cerut s) r)m&n) şi la audiena
acordat) mareşalului" +on $ntonescu a sosit la orele 16D0?, iind .nt&mpinat de colonelul @milian +onescu,
care l-a direcionat spre salonul galben de la parterul 'asei oi" a .nt&lnire au participatD regele i/ai, +on
$ntonescu, i/ai $ntonescu şi generalul 'onstantin )n)tescu" %egele a luat cuv&ntulD „!m auzit că ruşii au
spart frontul. !ş dori să ştiu ce măsuri intenţionaţi să luaţi& " $ntonescu a recunoscut c) ruşii .naintea), dar
c) aceast) .naintare usese prev)ut) şi va oprit) la timpul şi locul oportun" %egele a intervenitD „0ituaţia
este critică. u a)em timp de pierdut şi cred că trebuie să cereţi armistiţiul imediat&. „oi cere armistiţiul
numai cu anumite condiţii. 0ă mi se garanteze că nu )oi pierde 3asarabia şi ransil)ania& a r)spuns
mareşalul" i/ai protestea), declar&nd c) „nu putem 5ncepe să ne tocmim la această oră târzie şi situaţia
5n care ne aflăm&" +nterveniile şi comentariile regelui .i creau lui $ntonescu o viibil) stare de nervoitate" @l
a continuatD „#acă nu mi se dau garanţii* )oi continua lupta. oi retrage armata până la +arpaţi şi cu
a"utorul germanilor )oi organiza o fortăreaţă de rezistenţă pe care ruşii nu o )or lua niciodată& " i/ai replic)
din nouD „+eea ce 5nseamnă că 5ntreaga ţară )a fi ruinată. ropunerile dumnea)oastră nu au sens şi nu le
pot accepta. rebuie să cereţi armistiţiul&T erutat pentru c&teva secunde de aceast) e7presie de autoritate,
$ntonescu a declaratD „iciodată// +um o să las ţara pe mâinile unui copil&TT $tunci, i/ai a ieşit din camer)
spun&nd c) se duce s) bea un pa/ar cu ap)" up) o ultim) consultare cu s)tuitorii de la palat, regele a
revenit .n salonD „!m ascultat e6punerea dumnea)ostră asupra situaţiei. u sunt de acord cu propunerile.
+onsider situaţia e6trem de gra)ă* deoarece pune 5n pericol e6istenţa ţării şi a neamului românesc. #in
această cauză )ă demit din funcţia de conducător al statului& T up) ce a rostit aceste cuvinte, i/ai a
p)r)sit salonul" +mediat a intrat .n salon ec/ipa de militari care avea misiunea de a-l aresta pe mareşal"
urprins şi enervat, $ntonescu duce m&na la buunar, probabil pentru a-şi scoate batista, .ns) plutonierul
umitru %usu .l prinde de coate, imobili&ndu-l, cre&nd c) vrea s) scoat) pistolul" +ndignat, mareşalul se
uit) la )n)tescuD „+um 5ndrăzneşte un plutonier să pună mâna pe conducătorul statului& U in obişnuia lui
de general, )n)tescu ordon)D „lutonier* ia mâna de pe domnul mareşal&T Promt intervine @milian
+onescuD „76ecutarea&TT, .neleg&ndu-se ordinul de arestare a celor doi $ntonescu" Pe /ol, mareşalul
$ntonescu a observat c&iva dintre setncii regeluiD „,âine )eţi fi spânzuraţi cu toţii 5n piaţa palatului/
enorociţilor. u )ă daţi seama ce faceţi8 #istrugeţi ţara şi o daţi pe mâna comuniştilor&TT E3F E38FE39F E40F 'ei
doi au ost duşi .n camera blindat) de la etaul + a Palatului %egal"
pre sear), este emis decretul regal prin care 'onstantin )n)tescu este numit preşedinte al 'onsiliului de
miniştri" 5n noul guvern, iecare partid din ; avea c&te un repreentant" esiat de cele .nt&mplate,
anred von Villinger, ambasadorul ermaniei, s-a preentat la Palat pentru a cere e7plicaii privind soarta
lui $ntonescu" i/ai i-a conirmat c) mareşalul a ost arestat şi a airmat c) (voina .ntregii )ri este aceea
de a ieşi din r)boiul .mpotriva aiunilor :nite* E41F" up) plecarea lui Villinger, a sosit @mil ;odn)raş cu o
ec/ip) care s)-i transporte pe cei arestai .ntr-o cas) conspirativ) a comuniştilor" %egele a ost de acord,
cer&nd doar s) nu ie .mpuşcai" 5ncep&nd cu orele 22D12 s-a transmis la radio proclamaia regelui i/ai
c)tre ar)D
„omâni*
(n ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit* 5n deplină 5nţelegere cu poporul meu* că nu este decât o singură cale
pentru sal)area ţării de la catastrofa totală ieşirea noastră din alianţa cu puterile !6ei şi imediata 5ncetare a războiului cu
aţiunile :nite. $...%
omâni*
#ictatura a luat sfârşit şi cu ea 5ncetează toate asupririle. oul gu)ern 5nseamnă 5nceputul erei noi 5n care drepturile şi
libertăţile tuturor cetăţenilor )or fi respectate. !lături de armatele !liate şi cu a"utorul lor* mobilizând toate forţele naţiunii*
)om trece ;otarele impuse prin dictatul nedrept pentru a elibera pământul ransil)aniei noastre de sub ocupaţia străină.
#e cura"ul cu care ne )om apăra cu armele 5n mână independenţa 5mpotri)a oricărui atentat la dreptul nostru de a ;otăr5
singuri soarta depinde )iitorul ţării noastre. +u deplină 5ncredere 5n )iitorul neamului românesc* să păşim ;otărâţi pe
drumul 5nfăptuirii omâniei de mâine* a unei omânii libere* puternice şi fericite $42%&
!III2#
a mieul nopii, Gitler a dat ordin armatei germane din %om&nia (de a suprima puciul, a-l captura pe rege şi
camarila de la palat şi a constitui un guvern ilogerman .n ca c) mareşalul $ntonescu nu ar mai i
disponibil* E43F" 5n aceeaşi noapte, i/ai a ost dus la obria, udeul or" 5n orii ilei a ost e7ecutat un
masiv bombardament asupra 'apitalei, distrug&nd numeroase cl)diri şi avariind grav Palatul %egal situat pe
'alea Bictoriei" up) lupte grele, pe 26 august, armata rom&n) a reuşit s) resping) atacul, dup) care a
continuat aciunea de alungare a /itleriştilor de pe teritoriul naional" Pe 31 august, au ost repuse .n vigoare
E44F
3 de articole din cele 138 ale 'onstituiei din 1923 " up) arestarea sa, +on $ntonescu a ost predat
sovieticilor" $ ost deinut timp de aproape doi ani .n :%"
IIKevDLoutubeM+8sm9i+nM2?0
$capararea puterii de c)tre comunişti
'onorm planului stabilit, regele i/ai a revenit la ;ucureşti pe 10 septembrie 1944" =rei ile mai t&riu,
E4?F
guvernul numit la 23 august a depus ur)m&ntul .n aa suveranului " Pe 12 septembrie 1944, %om&nia a
E46F
semnat armistiiul cu aiunile :nite , care stabilea noul statut internaional al )rii noastreD ieşirea din
r)boiul antisovietic şi angaarea .n lupta .mpotriva ermaniei /itleriste, plata unor .nsemnate desp)gubiri
de r)boi, anularea dictatului de la Biena, stabilirea graniei rom&no-sovietice din 28 iunie 1940" 5nsuşi
aniu a observat c) te7tul acestuia nu corespunde condiiilor negociate la 'airo şi nici m)car ona neutr)
promis) de olotov lui $ntonescu nu mai e7ista E4F" $stel, %om&nia devenea o ar) ocupat) de :niunea
ovietic), iar :$ şi area ;ritanie girau aceast) realitate" a 9 octombrie, s-a realiat (acordul de
procenta* .ntre talin şi '/urc/ill, potrivit c)ruia %om&nia intra .n sera de inluen) sovietic) .n proporie de
90SE48F" 5n perioada urm)toare, eortul principal a ost .ndreptat spre eliberarea nord-vestului =ransilvaniei,
.n timp ce tancurile sovietice p)trundeau .n ;ucureşti"
Pe plan intern, coaliia politic) ormat) .n urul Partidului 'omunist a acionat prin maniest)ri .n strad)
pentru acapararea puterii" 5n plin) cri) politic), .n iua de26 ebruarie 194? a sosit la ;ucureşti $" +"
B&şinHi, adunctul ministrului de @7terne al :%, Biaceslav olotov" 5ntr-o audien) la regele i/ai,
B&şinsHi i-a impus şeului de stat rom&n demiterea imediat) a generalului %)descu, care era acuat ca iind
(reacionar* şi (ascist*, critic&nd partidele istorice şi pe +uliu aniu E49F" peranele ministrului rom&n de
@7terne, 'onstantin Bişoianu, .n spriinul tatelor :nite şi al arii ;ritanii s-au dovedit iluorii" B&şinsHi a
e7ercitat puternice presiuni asupra regelui, adopt&nd o atitudine agresiv), ibind cu pumnul .n mas),
E?0F
tr&ntind uşa şi declar&ndD (+alta sunt eu*T " Pe 2 martie, i/ai l-a .ns)rcinat pePetru roa, preşedintele
Crontului Plugarilor, s) alc)tuiasc) lista noului guvern" 5n audienele de la Palat, aniu şi ;r)tianu s-au opus
categoric, airm&nd c) aducerea la putere a acestui guvern (ar ec/ivala cu o condamnare la moarte a
democraiei .n %om&nia* E?1F" 5n cele din urm), regele a cedat, iar la 6 martie 194?a acceptat lista preentat)
de Petru roa" eşi, din cele 18 portoolii ministeriale, P'% avea doar ? portoolii, .n realitate, comuniştii
erau cei care .l conduceau, deoarece usese dictat de la oscova"
IIKevDLoutubeMtu<seca9l@M2?0
Pe plan internaional, pe 9 mai 194? s-a .nc/eiat $l oilea %)boi ondial .n @uropa, iar la 'onerina de la
Potsdam !1 iulie -21 august# puterile occidentale au dat m&n) liber) :niunii ovietice de a aciona .n
%om&nia" :$ şi area ;ritanie au declarat c) nu vor .nc/eia pacea dec&t cu un guvern pe deplin recunoscut
de democraiile occidentale" roa a reuat s) demisionee, iar regele i/ai a instituit greva regal) .n semn
de protest şi nu a mai acceptat s) contrasemnee actele guvernului" a 'onerina din decembrie 194?, s-a
decis ca situaia s) ie reolvat) prin numirea a c&te un membru P şi P .n guvern, dup) care s) se
organiee alegeri libere şi s) se asigure libertatea (presei, a cuv&ntului, a religiei şi a asociaiei* E?2F" 5n
ond, /ot)r&rile de la oscova au repreentat victoria punctului de vedere sovietic, guvernul Petru roa
iind recunoscut de :$ şi area ;ritanie la ? ebruarie 1946"
up) alegerile alsiicate din 19 noiembrie 1946, comuniştii au demarat campania de acaparare a .ntregii
puteri .n stat şi de eliminare a oric)ror ore de opoiie a) de noul regim" a 10 ebruarie 194, %om&nia
semna =ratatul de Pace cu Puterile $liate şi $sociate" in teritoriile pierdute .n vara anului 1940 a mai ost
recuperat doar nord-vestul =ransilvaniei" a 30 decembrie 194, regele i/ai a ost silit s) abdice şi a ost
proclamat) %epublica" $cest moment a marcat instaurarea regimului comunist .n %om&nia"