Ecaterina Teodoroiu

Ecaterina Teodoroiu este prima femeie-soldat din armata romana care si-a sacrificat viata pe campul de lupta. Pe 10
octombrie 1916, in prima batalie de la Jiu, sub generalul Ion Dragalina, Ecaterina Teodoroiu a fost in transee, in primele linii.
Au urmat si alte batalii ale armatei romane in care Ecaterina a dat dovada de curaj, la numai 22 de ani: Samboteni,
Barbatesti, Tantareni, Filiasi.Pentru fapte brave, Ecaterina a primit numeroase distinctii. A fost decorata cu „Virtutea
cercetaseasca”, „Virtutea militara”, clasa a II-a, inaintata in grad de sublocotenent de familia regala, Regina Maria si Regele
Ferdinand. In vara lui 1917, facand parte din Regimentul 43/59 Infanterie, in zona localitatii Muncelu, in urma unui atac,
Ecaterina este impuscata.
Eremia Grigorescu
Generalul Eremia Grigorescu a primit numeroase distinctii de-a lungul activitatii militare. Amintim de „Ordinul Mihai
Viteazul”, clasa a III-a si clasa a II-a, „Steaua Romaniei” si „Coroana Romaniei”. S-a remarcat prin tactica si strategie in
bataliile de la Oituz si Marasesti din timpul Primul Razboi Mondial. Aflat la comanda Armatei II la 30 iulie 1917 si-a incurajat
soldatii sub indemnul „izbanda nu se obtine sigur decat atacand cu hotararea de a face orice sacrificiu”. Este cunoscut si
pentru deviza „Pe aici nu se trece!” Pentru o luna de zile a fost si ministru de razboi in guvernul condus de Constantin Conda,
in anul 1918. Osemintele sale se afla la Mausoleul de la Marasesti.
Constantin Christescu
Comandantul Constantin Christescu este cunoscut ca fiind unul dintre cei care au intocmit planurile de campanie din 1916,
1917 si planul impotriva armatei bulgare. Inainte cu cateva zile sa se declanseze Batalia de la Marasesti a fost inlocuit cu
Generalul Eremia Grigorescu. Mormantul sau se afla la cimitirul Bellu din Bucuresti.
Generalul Alexandru Averescu a fost conducatorul Armatei Romane a II-a. A fost si primi-ministru al Romaniei in 1918 si
autorul a 12 opere despre domeniul militar. Pentru meritele pe campul de lupta de la Marasti si Oituz a fost decorat cu
„Ordinul Mihai Viteazul”, iar regele Carol al II-a l-a numit maresal.
Capitanul Grigore Ignat a facut parte din Regimentul 51/52 din timpul Primului Razboi Mondial. In batalia de la Marasesti-
Razoare, pe 6 august 1917, ofiterul roman a cazut eroic pe campul de lupta, alaturi de cei 180 de ostasi. A fost decorat post-
mortem cu „Ordinul Mihai Viteazul” si este inmormantat la Mausoleul de la Marasesti.
Mariuca Zaharia
Mariuca Zaharia a fost o fata de 12 ani, din satul Haret, judetul Vrancea, care a ajutat armata romana in timpul Primului
Razboi Mondial. Aceasta transmitea ostasilor romani, din nucul din curtea casei, informatii despre inaintarea armatei
germane. Micuta a fost doborata de un glont al inamicului, iar trupul sau a fost depus in Mausoleul de la Marasesti.
Eroismul fetei a inspirat si la crearea filmului „Balada pentru Mariuca”(1969) si publicarea cartii „Povestiri istorice” a lui
Dumitru Almas.
Constantin Musat
Constantin Musat a fost un soldat roman, erou al Primului Razboi Mondial, care a cazut pe campul de lupta de la Oituz. In
timpul razboiului a fost comandat de grupa in Compania 2 din cadrul Regimentului 2 Graniceri. Constantin Muşat a fost rănit
de mai multe ori atât în Valea Oltului dar şi Câineni, dar refuză să fie trimis la un spital. După bătălia de la Câineni a fost
transferat în Moldova cu ceea ce a mai rămas din regiment, batalionul de grăniceri fiind completat. Aici va lupta la Râpa
Roşie, o altă bătălie cumplită, de această dată în Munţii Vrancei.In Batalia de la Ramnicu Sarat, Musat a fost ranit, i s-a
amputat bratul stang, dar a refuzat clasarea ca inapt medical si a cerut sa se reintoarca pe front. Pentru aceast act de vitejie,
Regele Ferdinand I l-a citat pe ordinea de zi a armatei, descriind curajul sau. A cazut pe campul de lupta de la Oituz,
pe Dealul Chiosurile-Casin, ca aruncator de grenade, in anul 1916. A fost inmormantat in cimitirul eroilor din
judetul Bacau.
Elie Bufnea a fost un ofiţer român care a luptat în Corpul Voluntarilor Ardeleni, în Siberia şi Extremul Orient,
împotriva pericolului bolşevic.Ss-a născut în comuna Runc din Apuseni la sfârşitul secolului XIX şi a murit în 1987,
la vârsta de 90 de ani. Transilvania fiind parte a Imperiului Austro-Ungar, Elie Bufnea a fost înrolat în armata
chezaro-crăiască, ca şi supus al Imperiului. În această armată a obţinut gradul de ofiţer. După intrarea României
în Primul Război Mondial, Bufnea a reuşit să treacă în ţară şi să îşi ofere serviciile armatei române. Pacea de la
Buftea, semnată de România cu Puterile Centrale la începutul anului 1918, a scos ţara din război şi a creat
dificultăţi majore pentru românii ardeleni care fugiseră din armata austro-ungară şi se înrolaseră în cea română,
ei fiind automat condamnaţi la moarte dacă picau în mâinile foştilor lor comandanti. Printre românii ardeleni
aflaţi în Moldova , rămasă neocupată, se afla şi Elie Bufnea. Pentru a nu risca să cadă în mâinile autorităţilor
austro-ungare, s-a decis, împreună cu alţi ofiţeri voluntari ardeleni, să traverseze Imperiul rus până în Siberia.
Aici a format al doilea Corp de Voluntari Ardeleni, cu scopul de a lupta în continuare până la realizarea visului de
Unire a Transilvaniei cu România. După o călătorie de câteva luni prin Rusia, după nenumărate greutăţi şi
primejdii din cauza bolşevicilor care încercau să preia puterea în fostul Imperiu ţarist, Elie Bufnea a reuţit să
ajungă în Siberia. Şi aici a primit gradul de ofiţer, reuşind să traverseze îmrepună cu ceilalţi voluntari restul Rusiei,
până în Extremul Orient. Odiseea Corpului II de voluntari ardeleni şi bucovinei s-a încheiat în anul 1920. Elie
Bufnea a mai îndeplinit diferite sarcini militare în Extremul Orient până în anul 1921, ajungând până în Japonia.
Constantin Prezan Eremia Grigorescu Constantin Christescu
Al. Averescu Grigore Ignat