Intrebari Administativ

21.
Statutul juridic al autorit ilor administra iei publice locale executive:

• a) Determina i modul de constituire i activitate a autorit ilor
administra iei publice locale executive.
În Republica Moldova, autoritățile administrației publice locale executive sunt constituite și
funcționează conform prevederilor Legii nr. 436 din 28.12.2006 cu privire la administrația publică
locală.
Constituirea autorităților administrației publice locale executive se realizează prin alegeri locale
libere și echitabile, în conformitate cu legislația electorală. Aceste alegeri sunt organizate la nivel
de primării (consiliu raional, municipiu, oraș) și la nivel de raioane (consiliul raional).
Principalele autorități administrației publice locale executive din Republica Moldova sunt:
1. Consiliul raional: Este organul deliberativ al autorității administrației publice locale executive
la nivel de raion. Este ales prin votul cetățenilor și reprezintă interesele și nevoile comunității
la nivel raional. Consiliul raional este responsabil pentru adoptarea hotărârilor și
reglementărilor necesare pentru dezvoltarea și administrarea raionului.
2. Primăria (Consiliul local): Este organul executiv al autorității administrației publice locale la
nivel de localitate (municipiu, oraș, sat). Primarul este ales prin votul cetățenilor și este șeful
executiv al autorității locale. Primăria este responsabilă pentru gestionarea resurselor locale,
implementarea politicilor publice și furnizarea serviciilor necesare comunității.
Activitatea autorităților administrației publice locale executive include următoarele atribuții:
• Elaborarea și implementarea politicilor publice locale în conformitate cu legislația în vigoare
și cu necesitățile comunității.
• Dezvoltarea și administrarea infrastructurii locale, inclusiv construcția și întreținerea străzilor,
școlilor, spitalelor etc.
• Furnizarea de servicii publice esențiale, cum ar gestionarea deșeurilor, alimentarea cu apă,
iluminatul public etc.
• Coordonarea și monitorizarea activităților economice și comerciale la nivel local.
• Protejarea și conservarea mediului înconjurător la nivel local.
• Gestionarea resurselor nanciare și bugetare ale autorității locale.
• Participarea la plani carea și dezvoltarea teritorială a localității.
Este important de menționat că atribuțiile și competențele exacte ale autorităților administrației
publice locale executive sunt reglementate de lege și pot varia în funcție de nivelul administrativ
(raional, municipal, oraș, sat).
• b) Determina i categoriile de acte i modul de încetare a mandatului

(activit ii) autorit ilor administra iei publice locale executive.
În Republica Moldova, categoriile de acte emise de autoritățile administrației publice locale
executive includ:
1. Hotărâri: Acestea sunt acte normative adoptate de Consiliile raionale și Consiliile locale
(primării) și au caracter obligatoriu în localitatea respectivă. Hotărârile reglementează diferite
aspecte ale administrației publice locale, cum ar bugetul local, dezvoltarea urbanistică,
taxele și impozitele locale, organizarea și funcționarea serviciilor publice, protecția mediului,
educația etc.
2. Regulamente: Acestea sunt acte normative adoptate de Consiliile raionale și Consiliile locale
(primării) pentru a reglementa anumite aspecte speci ce ale administrației publice locale,
cum ar organizarea piețelor, regulile de funcționare a serviciilor publice, gestionarea
terenurilor etc.
3. Dispoziții: Acestea sunt acte administrative emise de autoritățile administrației publice locale
executive (primar, consiliu raional) și au caracter executiv. Dispozițiile pot emise pentru a
reglementa aspecte administrative, cum ar organizarea evenimentelor publice, acordarea
de permise și licențe, gestionarea resurselor locale etc.
4. Decizii individuale: Acestea sunt acte administrative emise de autoritățile administrației
publice locale executive (primar, consiliu raional) și se referă la situații individuale sau
speci ce. De exemplu, deciziile individuale pot emise în cazul acordării de ajutoare
fi
fi
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
fi
fi
ă
ţ
ă
ţ
fi
ş
ţ
fi
fi
ş
fi
fi
ţ
fi
ă
ţ
sociale, eliberării de certi cate sau permise individuale, evaluarea și autorizarea unor
construcții etc.
În ceea ce privește încetarea mandatului sau activității autorităților administrației publice locale
executive, aceasta poate avea loc în următoarele moduri:
1. Sfârșitul perioadei de mandat: Autoritățile administrației publice locale executive sunt alese
pentru un anumit termen, de obicei, patru ani în cazul primarilor și consiliilor locale (primării)
și cinci ani în cazul consiliilor raionale. La sfârșitul perioadei de mandat, autoritatea
respectivă își încetează activitatea, iar se organizează noi alegeri pentru a alege noii
reprezentanți.
2. Demisie: Autoritatea poate demisiona din funcție înainte de sfârșitul perioadei de mandat.
Motivele pot diverse, cum ar motive personale, politice sau juridice. În acest caz, se pot
organiza alegeri anticipate pentru a alege un nou reprezentant.
3. Revocare: În anumite circumstanțe și în conformitate cu procedurile legale, autoritățile
administrației publice locale executive pot revocate din funcție de către instanțele de
judecată sau alte instituții
• c) Aprecia i gradul de perfec iune a legisla iei privind statutul juridic

al autorit ilor administra iei publice locale executive.
Este important de menționat că evaluarea legislației poate subiectivă și poate varia în funcție de
diverse criterii, cum ar e ciența implementării, transparența, gradul de participare a cetățenilor,
asigurarea autonomiei locale, echilibrul puterilor
”in scopul satisfacerii interesului general, prin acțiunea puterii publice,, putem a rma a rma
că administrația publică este aparatul de gestiune al problemelor publice. Ea este constituită din
ansamblul serviciilor publice a căror bună desfășurare permite realizarea obiectivelor de nite de
puterea politică. Ea constituie organizarea care se dă oricărui grup social evoluat, instrumentul de
coeziune și de coordonare indispensabilă, fără de care societatea se dezintegrează. Astfel,
administrația publică are ca obiectiv realizarea valorilor politice, exprimând interesele generale ale
societății, interese care sunt formulate prin lege.
Astfel atribuțiile prin lege stabilite precum:Gestionarea afacerilor administrative locale: Autoritățile
administrației publice locale executive sunt responsabile de administrarea și gestionarea afacerilor
administrative la nivel local, asigurând implementarea politicilor și programelor la nivelul
comunității lor., Implementarea legislației și a politicilor naționale: Autoritățile administrației publice
locale executive au datoria de a implementa legislația și politicile naționale la nivel local, asigurând
respectarea și aplicarea acestora în interesul comunității locale.,Plani carea și dezvoltarea locală,
Furnizarea de servicii publice locale, Gestionarea bugetului local sunt atribute și funcții potrivite
ale competentei ce tin de statutul juridic al autorit ilor administra iei publice locale executive.
22. Caracteristica controlului administrativ al activit ii autorit ilor

administra iei publice locale:
• a) Identi ca i categoriile de control administrativ al activit ii autorit ilor administra iei
publice locale.
•
în Republica Moldova, activitatea autorităților administrației publice locale este supusă
controlului administrativ din partea unor instituții și mecanisme speci ce. Iată câteva
categorii de control administrativ în Republica Moldova:
1. Controlul nanciar: Activitatea autorităților administrației publice locale este supusă
controlului nanciar, care poate efectuat de către Curtea de Conturi a Republicii Moldova
sau alte instituții abilitate. Acest control vizează utilizarea și gestionarea corectă a resurselor
nanciare, respectarea legislației privind achizițiile publice, întocmirea și raportarea corectă
a bugetului local, precum și evitarea abuzurilor și corupției.
2. Controlul juridic: Activitatea autorităților administrației publice locale este supusă controlului
juridic, care poate exercitat de către instanțele de judecată în cazurile de litigii legate de
fi
fi
fi
fi
ă
ţ
fi
ţ
ţ
ţ
fi
fi
fi
fi
fi
fi
ţ
ţ
fi
ă
ţ
ţ
ă
fi
ţ
ţ
ă
ă
fi
ţ
fi
ţ
ă
ţ
ţ
fi
fi
fi
deciziile sau acțiunile autorităților locale. Controlul juridic asigură respectarea legii în
activitatea administrației publice locale și soluționarea corectă a disputelor legale.
3. Controlul parlamentar: Parlamentul Republicii Moldova, prin intermediul comisiilor
parlamentare relevante, poate exercita controlul asupra activității autorităților administrației
publice locale. Acest control poate implica audieri, solicitări de informații, evaluări și
recomandări cu privire la activitatea autorităților locale.
4. Controlul guvernamental: Guvernul Republicii Moldova poate exercita controlul asupra
autorităților administrației publice locale prin intermediul ministerelor sau altor instituții
guvernamentale relevante. Acest control are scopul de a veri ca respectarea legislației,
implementarea politicilor naționale și coordonarea activităților la nivel local în conformitate
cu direcțiile guvernamentale.
5. Controlul de către organele de resort: Unele autorități de resort, cum ar Agenția Națională
de Integritate, Centrul Național de Anticorupție sau Inspectoratul de Stat pentru Construcții,
pot exercita controlul asupra activității autorităților administrației publice locale în domenii
speci ce, asigurând respectarea regulilor și normelor respective.
• b) Determina i subiectele i obiectele controlului administrativ al
autorit ilor administra iei publice locale.
• spre deosebire de controlul parlamentar, controlul judec toresc, precum i alte forme de
control exercitate de c tre societatea civil , controlul nf ptuit de c tre administra ia public
asupra ei ns i desemneaz un tip aparte al controlului, purt nd denumirea de control
administrativ
• Obiectul i con inutul controlului administrativ. Indiferent de forma controlului i autorul
acestuia, se pot distinge trei elemente ale controlului administrativ: obiectul controlului, baza
de referin a controlului i opera iunile de control propriu-zis.
• Obiectul controlului l poate constitui, n mod individual sau n ansamblul lor, totalitatea
mijloacelor umane, materiale, nanciare, precum i mijloacele i procedeele folosite de
organele administra iei publice. C t prive te baza de referin , aceasta include toate acele
elemente care trebuie urm rite n cadrul controlului, respectiv obiectivele ce trebuie realizate
de c tre organele administrative controlate, mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor
propuse, procedeele ntrebuin ate n acest scop, caracterul prohibitiv sau imperativ la care
s nt supuse activit ile administra iei publice i care trebuie respectat. Baza de referin
poate s includ i alte aspecte referitoare la e cien , oportunitate, func ionalitate sau
rentabilitate.
• Opera iunile de control au caracterul unor opera iuni administrative realizate de c tre autorii
controlului care urm resc s stabileasc conformitatea obiectului controlat cu elementele
cuprinse n baza de referin . Dac ne-am imagina un sistem de administrare public ideal ,
n cadrul acestuia, ac iunea controlului administrativ ar da satisfac ie, rezum ndu-se la a
constata doar c totul decurge normal, ns , n planul realit ii, este imposibil s admitem
absen a unei superviz ri a activit ii administrative, ntruc t diferen ele dintre m surile luate i
sistemul de referin s nt pronun ate. Opera iunile de control pot mai simple sau mai
complexe dup cum elementele din baza de referin comport un grad mai mic sau mai
mare de apreciere i de tehnicitate din partea autorului controlului.
• c) Estima i gradul de perfec iune a legisla iei privind controlul

administrativ al activit ii autorit ilor administra iei publice locale.
23. No iunea i clasificarea func iilor publice, inclusiv de demnitate

public :
• a) Defini i no iunea de func ie public i identifica i criteriile de
clasificare a acestora.
î
î
ă
fi
ţ
ţ
ă
ă
ă
ţ
ş
î
ţ
î
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ş
ă
ţ
ă
ă
ş
ș
ă
ţ
ţ
ţ
ş
ă
ţ
ţ
ă
î
ţ
î
ă
î
ă
ş
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
fi
ţ
ţ
ţ
î
ţ
ă
ţ
ţ
î
ă
ţ
î
ş
ţ
ţ
î
ă
î
ş
ă
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ş
î
fi
ţ
ă
ş
ţ
ş
î
ţ
ă
ă
î
ţ
ă
ă
î
ţ
ă
ă
î
ţ
fi
î
ş
ă
ţ
fi
ţ
ţ
ă
ţ
fi
ş
ţ
î
ş
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ă
ă
ă
ş
Func ia public reprezint ansamblul competen elor i responsabilit ilor, stabilite în temeiul legii,
în scopul satisfacerii în mod continuu i permanent, de c tre func onarii publici a intereselor
generale ale societății
func ia public va interpretat ca „unitatea primar a autorit ii publice, care determin locul i
rolul persoanei care va nvestit n ea, sarcinile i drepturile necesare pentru realizarea lor,
exigen ele fa de preg tirea profesional i calit ile personale ale celui care va candida la
ocuparea ei“.
Func ionarea oric rei autorit i sau institu ii publice presupune trei elemente: competen ,
mijloace materiale i nanciare i personalul, structurat pe compartimente, linii ierarhice i func ii,
dintre care doar unele s nt func ii publice
Conform nivelului atribu iilor titularilor, func iile publice din cadrul acestor autorit i publice se
clasi c n urm toarele categorii:
1) func ii publice de conducere de nivel superior; 2) func ii publice de conducere;
3) func ii publice de execu ie
De men ionat c legislatorul na ional, al turi de de ni ia func iei publice, vine i cu de ni iile de
func ie de demnitate public , func ie public vacant i func ie public temporar vacant .
Func ie de demnitate public este o func ie public ce se ocup prin mandat ob inut direct n
urma alegerilor organizate sau, indirect, prin numire n condi iile legii.
Func ie public vacant se consider func ia public liber , f r titular.
Func ie public temporar vacant este func ia public cu al c rei titular au fost suspendate
raporturile de serviciu sau al c rei titular a fost deta at n alt autoritate public ori, dup caz,
asigur interimatul unei func ii publice de conducere.
• b) Determina i categoriile de func ii publice conform prevederilor

legale i conform doctrinei.
• Legea cu privire la func ia public i statutul func ionarului public prevede c func iile
publice se instituie n temeiul actelor Parlamentului, Pre edintelui Republicii Moldova,
Guvernului i ale altor autorit i publice n limitele competen ei lor, stabilite de Constitu ie
i de alte legi. Mai mult dec t at t, legea nominalizat vine cu o list exhaustiv a
autorit ilor publice care cad sub inciden a ei.
• Conform nivelului atribu iilor titularilor, func iile publice din cadrul acestor autorit i
publice se clasi c n urm toarele categorii:
• 1) func ii publice de conducere de nivel superior;
• 2) func ii publice de conducere;
• 3) func ii publice de execu ie
• De men ionat c legislatorul na ional, al turi de de ni ia func iei publice, vine i cu

de ni iile de func ie de demnitate public , func ie public vacant i func ie public
temporar vacant .
• Func ie de demnitate public este o func ie public ce se ocup prin mandat ob inut direct n
urma alegerilor organizate sau, indirect, prin numire n condi iile legii.
• Func ie public vacant se consider func ia public liber , f r titular.

ş
fi
ţ
ţ
fi
ţ
ţ
ț
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ş
î
ş
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ă
fi
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ţ
fi
ş
î
î
fi
ă
ă
ă
fi
ţ
î
ţ
ţ
ă
î
ă
ţ
ţ
î
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ţ
î
ţ
ş
ă
ă
ă
î
ţ
ş
ă
ă
ș
ă
ă
ţ
ă
î
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ş
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ț
ă
ţ
ă
ş
fi
ţ
ă
ă
fi
ă
ş
ă
ă
î
ă
î
ș
ă
ţ
ţ
ş
î
ş
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ş
ț
ă
ț
ă
ţ
ă
ă
ţ
ş
ş
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
fi
ţ
ţ
ă
ă
ă
ă
ţ
ş
î
î
ş
ţ
• Func ie public temporar vacant este func ia public cu al c rei titular au fost suspendate
raporturile de serviciu sau al c rei titular a fost deta at n alt autoritate public ori, dup
caz, asigur interimatul unei func ii publice de conducere.
• c) Decide i asupra gradului de perfec iune a no iunii func iei publice

i clasificarea func iilor publice conform legisla iei în vigoare.
Noțiunea de funcție publică și clasi carea funcțiilor publice în Republica Moldova sunt de nite în
conformitate cu legislația în vigoare. În acest sens, Noțiunea de funcție publică din
Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 privind statutul funcționarului public de nește funcția publică ca
ind o activitate desfășurată în cadrul instituțiilor și autorităților publice, care implică exercitarea
puterii publice, administrarea resurselor publice și servirea interesului public.
Gradul de perfecțiune a noțiunii de funcție publică în Republica Moldova poate evaluat în funcție
de criterii precum:
• Claritatea și cuprinderea legislației: Este important ca legea care reglementează funcția publică
să ofere o de niție clară și cuprinzătoare a noțiunii de funcție publică, astfel încât să e clar
determinat cine poate considerat funcționar public și ce implică această calitate.
• Obiective și principii: Noțiunea de funcție publică ar trebui să e în concordanță cu obiectivele
generale ale statului și să respecte principiile de legalitate, imparțialitate, integritate și e ciență
în exercitarea puterii publice.
• Protecția drepturilor și libertăților fundamentale: Noțiunea de funcție publică ar trebui să asigure
respectarea și protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale funcționarilor publici, inclusiv
în ceea ce privește libertatea de exprimare, asociere și participare la activități politice.
24. Instituirea func iei publice i condi iile de acces la func ia public :
• a) Determina i premisele de apari ie a func iei publice i categoriile
de condi ii (exigen e) privind accesul la func ia public .
Func iile publice se instituie in temeiul:
1. Actelor Guvernului
2. Actelor Pre edintelui Republicii Moldova
3. Actelor altor autorit i publice
4. Actelor Parlamentului
Condi ii de baz (generale):

a) posed limba de stat;
b) de ine cet enia Republicii Moldova;
c) are capacitate deplin de exerci iu;
d) nu a împlinit vârsta necesar ob inerii dreptului la pensie;
e) este apt din punct de vedere al st rii s n t ii;
f) de ine studii necesare pentru func ia respectiv ;
g) nu are antecedente penale nestinse pentru infrac iuni s vâr ite cu inten ie;
h) nu este privat de dreptul de a ocupa anumite func ii.
Condi ii speciale:
rezult din speci cul func iei i a domeniului de activitate a viitorului func ionar. De exemplu,
pentru ocuparea anumitor func ii, pot stabilite criterii suplimentare, de vârst , experien (cum ar
func iile de conducere), stare excelent a s n t ii (cum ar structurile militarizate).
•
ş
fi
fi
ț
ţ
ţ
ț
ă
ț
ț
ț
ă
ă
ă
ţ
ă
fi
ţ
ş
ț
ă
ă
ă
fi
ţ
ă
fi
ţ
ă
ț
ţ
ţ
ț
ș
ă
ă
ț
ă
ţ
ț
ț
fi
ț
ă
fi
ă
ş
ă
ţ
ă
ţ
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ţ
ț
ş
ţ
ă
ț
ț
î
ţ
ă
ţ
ă
ă
fi
fi
ș
ţ
ţ
fi
ă
ş
ț
ț
ț
ă
ă
ţ
fi
fi
ă
fi
ț
ă
fi
ă
• b) Compara i diferitele condi ii (exigen e) de acces la func ia
public i consecin ele nerespect rii acestora.
Pe langa condițiile de baza prin care se numără :
a) posed limba de stat;
b) de ine cet enia Republicii Moldova;
c) are capacitate deplin de exerci iu;
d) nu a împlinit vârsta necesar ob inerii dreptului la pensie;
e) este apt din punct de vedere al st rii s n t ii;
f) de ine studii necesare pentru func ia respectiv ;
g) nu are antecedente penale nestinse pentru infrac iuni s vâr ite cu inten ie;
h) nu este privat de dreptul de a ocupa anumite func ii.
În Republica Moldova, accesul la funcția publică este reglementat de legislația în vigoare, iar
nerespectarea condițiilor și exigențelor de acces poate avea consecințe juridice și administrative
pentru candidați sau pentru funcționarii publici în exercițiu. Iată o comparație a diferitelor condiții
de acces la funcția publică și consecințele nerespectării acestora:
1. Cali cări și competențe:
• Condiții de acces: Candidații pentru funcția publică trebuie să îndeplinească anumite cerințe
de cali cări și competențe, cum ar educație și experiență relevantă în domeniul respectiv.
Aceste cerințe pot stabilite prin intermediul anunțurilor de concurs sau în baza unor
regulamente speci ce.
• Consecințe ale nerespectării: Dacă un candidat nu îndeplinește cali cările și competențele
cerute pentru o anumită funcție publică, acesta poate exclus din procesul de selecție sau
poate descali cat în timpul evaluării. În cazul în care un funcționar public în exercițiu nu
îndeplinește cerințele de cali care pentru funcția ocupată, acesta poate sancționat
disciplinar sau poate eliberat din funcție.
2. Integritate și probitate:
• Condiții de acces: Pentru a accesa o funcție publică, candidații trebuie să demonstreze
integritate și probitate morală, fără antecedente penale sau alte fapte care ar putea afecta
buna reputație a instituției sau autorității publice. Veri carea antecedentelor penale și a
declarațiilor de avere și interese este adesea parte a procesului de selecție.
• Consecințe ale nerespectării: Dacă un candidat sau un funcționar public este găsit vinovat
de încălcări ale integrității sau probității, acesta poate exclus din procesul de selecție sau
poate sancționat disciplinar. În cazurile grave de corupție sau abuz de putere, se pot iniția
proceduri penale și se pot aplica pedepse conform legislației penale în vigoare.
3. Neutralitate politică:
• Condiții de acces: În Republica Moldova, funcționarii publici trebuie să e neutri din punct
de vedere politic și să nu e membri ai partidelor politice sau să desfășoare activități politice
în timpul exercitării funcției publice.
• Consecințe ale nerespectării: Dacă un candidat sau un funcționar public încalcă principiul
neutralității politice, acesta poate descali cat din procesul de selecție sau poate
sancționat disciplinar. În cazurile grave, poate eliberat din funcție sau pot
•
• c) Evalua i gradul de corespundere necesit ilor zilei a legisla iei

privind instituirea func iei publice i condi iile de acces la func ia
public .
În general, legislația privind instituirea funcției publice și condițiile de acces la funcția publică
trebuie să răspundă la nevoile actuale ale societății, să promoveze transparența, competența,
integritatea și responsabilitatea în administrația publică și să asigure un cadru adecvat pentru
recrutarea și selecția candidaților.
Evaluarea gradului de corespundere a legislației poate făcută luând în considerare următoarele
aspecte:
- Transparența și accesibilitatea procesului de recrutare: Legislația ar trebui să asigure un proces
transparent și accesibil de recrutare a funcționarilor publici, cu anunțuri publice și criterii clare
fi
ț
ț
fi
fi
fi
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ţ
ț
fi
ă
ţ
fi
fi
fi
ă
fi
ţ
fi
ţ
ă
fi
ț
ț
fi
ț
ă
ţ
ă
fi
ă
ş
ă
ă
fi
ț
ă
ț
ţ
fi
ț
fi
fi
fi
ţ
ă
ă
ţ
ș
fi
fi
fi
ț
f
ţ
ţ
ţ
fi
de selecție. Candidații trebuie să aibă posibilitatea de a accesa informațiile relevante și de a
participa în mod echitabil la concursuri.
- Evaluarea și selecția competențelor: Legislația ar trebui să prevadă criterii clare și obiective
pentru evaluarea competențelor și cali cărilor candidaților. Procesul de selecție ar trebui să e
orientat către identi carea celor mai potriviți candidați pentru a îndeplini cerințele funcției
publice respective.
- Integritatea și responsabilitatea: Legislația trebuie să promoveze integritatea și
responsabilitatea în exercitarea funcției publice. Aceasta poate include prevederi privind
veri carea antecedentelor penale, declarații de avere și interese, precum și sancțiuni adecvate
pentru încălcările de integritate și abuzurile de putere.
- Competențele și adaptabilitatea la nevoile societății: Legislația ar trebui să permită identi carea
și selectarea candidaților cu competențele și abilitățile necesare pentru a răspunde nevoilor și
provocărilor actuale ale societății. Aceasta poate include adaptabilitatea la schimbările
tehnologice, abilități de comunicare și lucrul în echipă, precum și cunoașterea și înțelegerea
problemelor sociale și economice actuale.
- Promovarea diversității și incluziunii: Legislația ar trebui să promoveze diversitatea și
incluziunea în funcția publică, asigurând egalitate de șanse pentru toți candidații, independent
de gen, etnie, religie sau alte caracteristici protejate.
25. Modurile de ocupare a func iei publice i temeiurile de apari ie a

raporturilor de serviciu:
a) Identifica i modurile de ocupare a func iei publice i temeiurile de
apari ie a raporturilor de serviciu.
Modurile de ocupare a funcției publice:
1. alegere
2. numire
3. concurs
4. promovare 5. transfer
6. Deta are
7. Asigurare a interimatului func iei publice de
conducere.
(Pozi iile 4-7 se refer doar la persoanele care de in deja
func ii publice. )
Concursul pentru ocuparea func iilor publice are la baz urm toarele principii:
—principiul competen ei deschise, potrivit c ruia orice persoan , care ndepline te condi iile
legale, poate participa la concursul pentru ocuparea unei func ii;
—principiul transparen ei n organizarea i desf urarea concursului, aceste proceduri ind
publice;
—principiul competen ei, potrivit c ruia va declarat c tig tor al concursului i numit n func ia
public acel candidat care a ob inut cele mai bune rezultate la probele concursului;
— principiul egalit ii accesului la func iile publice, care reiese din principiul constitu ional al
egalit ii n drepturi a tuturor cet enilor i care impune ca nscrierea la concursul pentru
ocuparea func iilor publice s nu e condi ionat de vreun criteriu discriminator.
b) Compara i diferitele moduri de ocupare a func iei publice i temeiurile

corespunz toare de apari ie a raporturilor de serviciu.
Alegerea este reglementat prin diferite acte normative. Pentru ocuparea func iei prin alegere sunt
necesare:
Existen a func iei eligibile vacante;
Declan area procedurii de alegere (depunerea candidaturii i campania electoral );
fi
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ș
ş
ț
î
ă
ț
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
fi
ă
ţ
ţ
ţ
ă
î
ă
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
fi
ă
fi
ţ
ş
ş
ţ
ţ
fi
ă
ă
ă
ş
ţ
î
ă
ţ
ş
ş
î
ă
ș
ă
ţ
ă
ţ
ş
î
ț
ş
ş
ă
ş
ţ
ţ
î
fi
fi
ţ
fi
ţ
Alegerea i stabilirea rezultatelor alegerilor; Validarea alegerilor;
Investirea în func ie.
Ocuparea func iei de demnitate public prin alegere
Temeiul legal al apari iei raportului de exercitare a func iei este validarea mandatului de c tre
autoritatea competent .
Numirea func ionarului public reprezint emiterea sau adoptarea unui act administrativ al autorit ii
competente sau persoanei cu func ie de r spundere, ce determin momentul atribuirii
cet eanului i a posibilit ii de a executa atribu iile determinate de func ia respectiv .
Ocuparea unor func ii de demnitate public prin numire - autoritatea competent s numeasc în
func ie demnitarul respectiv o face din o ciu sau la propunerea autorit ii/organului abilitat.
Concursul e principalul mod de ocupare a func iei 4 publice vacante, are la baz principiile
compenten ei deschise, transparen ei, competen ei i meritelor profesionale i principiul egalit ii
accesului la
func iile publice.
Promovarea func ionarului public într-o func ie public superioar se face în baz de merit i se
efectueaz de autoritatea public în care func ia public este vacant . În situa ia în care doi sau
mai mul i func ionari publici îndeplinesc condi iile promov rii într-o func ie public superioar ,
selec ia se face pe baz de concurs.
Transferul are loc între autorit ile publice sau între subdiviziunile interioare ale aceleia i autorit i
publice. Transferul între autorit ile publice se efectueaz prin acceptarea transferului de c tre
conduc torul autorit ii publice i prin numirea acestuia în functie de c tre conduc torul
autorit ilor publice în interesul c rora se efectueaz transferul.
Deta area însemn trecerea temporar a func ionarului public la o alt autoritate public sau
institu ie public pentru realizarea unor sarcini de serviciu în interesul acesteia. Deta area se
efectueaz prin acceptarea deta rii de c tre conduc torul autorit ii publice în care activeaz
func ionarul public, la solicitarea scris a conduc torului autorit ii publice sau institu iei publice în
interesul c reia se efectueaz deta area, prin numirea sau angajarea func ionarului public în
func ia pentru care a fost deta at.
c) Decide i asupra celor mai performante moduri de ocupare a func iei

publice.
Există mai multe modalități de ocupare a funcției publice, iar evaluarea performanței acestora
depinde de diferite criterii unsa după părerea mei mă pot rezuma la doua dintre cele mai potrivite
dintre aceste modalități:
- Concursuri publice: Organizarea de concursuri publice deschise și transparente poate
considerată una dintre cele mai performante modalități de ocupare a funcției publice. Aceste
concursuri ar trebui să aibă criterii clare și obiective de evaluare, să ofere egalitate de șanse
pentru toți candidații și să asigure transparența și imparțialitatea procesului de selecție.
-
Dezvoltarea și promovarea internă: Ocuparea funcțiilor publice prin promovarea internă poate
considerată e cientă, deoarece permite recunoașterea meritelor și competențelor funcționarilor
publici existenți și încurajează dezvoltarea profesională. Aceasta poate asigura o continuitate a
serviciului public și poate motiva angajații să își dezvolte abilitățile și cunoștințele.
26. Drepturile i obliga iile demnitarilor i func ionarilor publici:
ă
ț
ţ
ț
ţ
ț
ş
ț
ț
ă
ă
ț
ț
ș
ă
ă
ă
ț
ț
ș
fi
ţ
ț
ț
ă
ț
ț
ă
ş
ţ
ă
ţ
ț
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ț
ş
ţ
ă
ț
ș
ă
ş
ă
ă
ş
ț
ț
ă
ă
ă
ă
ă
fi
ă
ă
ț
ț
ț
ţ
ț
ț
ă
ț
ă
ă
ş
ș
ă
ţ
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ţ
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ţ
ț
ț
ț
ă
ș
ț
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ț
ș
fi
ă
ă
ţ
ș
ă
ă
ă
fi
ă
ă
ă
ă
ț
ț
ț
• a) Enumera i drepturile i obliga iile demnitarilor i func ionarilor
publici.
Drepturile demnitarilor:
a) s adopte decizii în limita competen elor legale i s cear executarea acestora
b) s ob in în modul stabilit informa ia i materialele necesare pentru exercitarea func iei i, dup
caz, s aib acces la documentele i la informa iile ce con in secret de stat;
c) s viziteze, din o ciu sau la solicitare alte autorit i publice, alte persoane zice i juridice, de
drept public sau privat;
d) s bene cieze de dreptul la integritate personal , la o atitudine adecvat i respectuoas din
partea subordona ilor, altor factori de decizie i a cet enilor;
e) s bene cieze de dreptul la remunerarea i stimularea muncii în condi iile legii;
f) s bene cieze de dreptul la dezvoltare profesional continu din contul bugetului din care este
remunerat ;
g) s bene cieze de dreptul la protec ia securit ii, la ocrotirea s n t ii i la condi ii favorabile
pentru exercitarea func iei de inute;
h) s delege dreptul de a efectua în numele s u acte, de a semna documente pe perioada
absen ei sale.
Drepturile func ionarilor publici:

1. s examineze probleme i s ia decizii în limitele competen ei sale
2. s solicite, în limitele competen ei sale, i s primeasc informa ia necesar de

la alte autorit i publice, precum i de la persoane zice i juridice;
3. s - i cunoasc drepturile i atribu iile stipulate în a postului;
4. s bene cieze de condi ii normale de munc i igien ;
5. s se adreseze Guvernului asupra cazurilor de înc lcare a legisla iei referitoare

la func ia public i la statutul func ionarului public;
6. s bene cieze de stabilitate în func ia public de inut ;
7. dreptul la opinie al func ionarului public;
8. apartenen a la partide i la alte organiza ii social-politice;
9. dreptul de a întemeia i de a se a lia la sindicate i alte organiza ii;
10.dreptul de acces la informa ia de ordin personal;

11.dreptul la o durat normal a timpului de munc ;
12.dreptul la protec ia juridic în exerci iul func iei; 1
3.dreptul la grev .
Obliga iile demnitarilor:

a) de integritate profesional ;
b) de a informa agen ii publici despre cerin ele speci ce de
integritate profesional pentru activitatea agen ilor publici în cadrul entit ii publice, precum i
despre sanc iunile disciplinare care pot aplicate pentru nerespectare;
c) de a informa agen ii publici despre posibilitatea de a supu i testului de integritate
profesional ;
d) de a adopta planurile de integritate, a asigura i a raporta implementarea lor în termenele
prev zute de prezenta lege.
Obliga iile func ionarilor publici :

ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ț
ț
fi
fi
ţ
fi
ţ
ă
fi
fi
fi
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ş
ţ
fi
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ş
ş
ţ
ţ
ţ
ş
ş
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ş
ş
fi
ţ
ţ
ţ
ş
ţ
ţ
ţ
ţ
ş
ş
fi
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ş
ă
ă
ş
ş
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
ş
ţ
ş
fi
ă
ă
ă
ş
ă
fi
ş
ţ
ă
fi
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
fi
ş
ţ
ţ
ă
ă
ş
ţ
ă
ţ
ţ
ș
ă
ă
ţ
ă
ş
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ş
fi
ţ
ş
ţ
ş
ă
ş
ă
1) s respecte Constitu ia, legisla ia în vigoare, precum i tratatele interna ionale la care
Republica Moldova este parte;
2) s respecte cu stricte e drepturile i libert ile cet enilor;
3) s e loial autorit ii publice în care activeaz ;
4) s îndeplineasc cu responsabilitate, obiectivitate i promptitudine, în spirit de

ini iativ i colegialitate toate atribu iile de serviciu;
5) s p streze, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum i con den ialitatea

în leg tur cu faptele, informa iile sau documentele de care ia cuno tin în
exerci iul func iei publice, cu excep ia informa iilor considerate de interes public;
6) s respecte normele de conduit profesional prev zute de lege;
7) s respecte regulamentul intern al autorit ilor publice
8) obliga ia func ionarilor publici de conducere de încurajare a propunerilor i

ini iativelor motivate ale personalului din subordine
9) obliga ia de a executa dispozi iile conduc torului
10) obliga ia de a depune declara ii cu privire la venituri, proprietate i de interese

personale.
• b) Stabili i corela ia dintre drepturile i obliga iile demnitarilor i

func ionarilor publici.
• Pe lângă drepturile și obligațiile fundamentale care se includ pe șa postului și demnitarilor
și funcționarilor publici le sunt atribuite nenumărate similarități intre drepturile și obligațiile
acestora astfel încât ambele se obligă să respecte constituția și legislația în vigoare pe lângă
integritatea personală și obligația de informare genții publici în cazul demnitarilor dar și
respectarea și înconjoare inițiatic motivație personală de subordonare astfel încât rma că
autoritățile publice adică funcționari publici și demnitarii lucrează într-o simbioză continua
drepturile și libertățile acestora sunt într-o corelație directă astfel încât aceștia bene ciază
de libertăți similare pe cum am menționat mai sus și obligații de subordonare pentru a
construi un sistem cat mai echilibrat corect și armonios.
Drepturile demnitarilor și funcționarilor publici:

1. Dreptul la remunerație și bene cii: Demnitarii și funcționarii publici au dreptul la o
remunerație adecvată pentru munca lor, care este stabilită conform regulamentelor și
politicilor salariale aplicabile. Aceasta poate include și alte bene cii, cum ar asigurarea de
sănătate, asigurarea de viață, pensii și alte facilități speci ce.
2. Dreptul la protecția și securitatea locului de muncă: Demnitarii și funcționarii publici au
dreptul de a lucra într-un mediu sigur și protejat. Aceasta include măsuri de securitate
adecvate, prevenirea hărțuirii și a discriminării, și accesul la condiții de muncă decente și
sănătoase.
3. Drepturile de asociere și libertatea de exprimare: Demnitarii și funcționarii publici au dreptul
de a se asocia și de a se a lia la organizații sindicale, în conformitate cu legislația în vigoare.
De asemenea, au dreptul la libertatea de exprimare în limitele impuse de statutul și
obligațiile lor.
4. Dreptul la formare și dezvoltare profesională: Demnitarii și funcționarii publici au dreptul de a
bene cia de formare și dezvoltare profesională continuă pentru a-și îmbunătăți
competențele și cunoștințele necesare pentru exercitarea funcției lor.
Obligațiile demnitarilor și funcționarilor publici:
ţ
ț
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
fi
ă
ţ
ţ
fi
ă
ă
ş
ț
ț
ă
ț
ţ
ţ
ț
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
fi
ţ
fi
ț
ţ
ț
ă
ţ
ţ
ş
ă
ă
ă
ț
ţ
ţ
ă
ă
ş
ă
ş
ţ
ă
ş
fi
ţ
fi
fi
ş
ş
ș
ţ
ă
fi
ţ
ș
fi
ţ
fi
fi
ș
1. Respectarea legii și a normelor etice: Demnitarii și funcționarii publici au obligația de a
respecta și de a aplica legea în exercitarea atribuțiilor lor. Ei trebuie să acționeze în
conformitate cu normele etice și să evite orice con ict de interese sau acțiuni ilegale.
2. Responsabilitatea față de interesul public: Demnitarii și funcționarii publici au obligația de a
acționa în interesul public și de a servi cetățenii și comunitatea. Aceasta implică luarea
deciziilor imparțiale, transparente și responsabile pentru a promova binele comun.
3. Con dențialitate și protecția datelor: Demnitarii și funcționarii publici au obligația de a
proteja informa
• c) Formula i garan iile ce asigur exercitarea drepturilor i

obliga iilor demnitarilor i func ionarilor publici.
În Republica Moldova, exercitarea drepturilor și obligațiilor demnitarilor și funcționarilor publici
este asigurată prin diferite garanții prevăzute de legislația în vigoare. Aceste garanții sunt menite
să ofere un cadru legal și instituțional pentru protejarea și promovarea drepturilor și obligațiilor
acestora. Iată câteva exemple de garanții speci ce care asigură exercitarea acestor drepturi și
obligații în Republica Moldova:
1. Constituția Republicii Moldova: Constituția este principala sursă de garanții pentru drepturile
și obligațiile demnitarilor și funcționarilor publici. Aceasta protejează drepturile
fundamentale, cum ar libertatea de exprimare, libertatea de asociere, dreptul la muncă și
non-discriminarea, și stabilește principiile generale ale administrației publice.
2. Legea cu privire la funcția publică: Aceasta este legea de bază care reglementează statutul
și exercitarea funcțiilor publice în Republica Moldova. Legea stabilește drepturile și
obligațiile funcționarilor publici, precum și procedurile de recrutare, promovare, evaluare și
disciplinare a acestora. Ea asigură transparența, imparțialitatea și responsabilitatea în
administrația publică.
3. Protecția împotriva discriminării și hărțuirii: Funcționarii publici sunt protejați de lege
împotriva discriminării și hărțuirii în locul de muncă. Legislația interzice discriminarea pe
motive de rasă, origine etnică, religie, gen, orientare sexuală, dizabilități și alte caracteristici
protejate. Aceasta asigură un mediu de lucru sigur și nediscriminatoriu.
4. Accesul la justiție: Funcționarii publici au dreptul la accesul la justiție în cazul încălcării
drepturilor lor sau a exercitării abuzive a obligațiilor lor. Aceasta include posibilitatea de a
contesta deciziile sau acțiunile injuste prin intermediul instanțelor de justiție sau a altor
mecanisme legale de rezolvare a litigiilor.
5. Transparența :Legislația în vigoare promovează transparența și accountability în
administrația publică. Aceasta include obligația funcționarilor publici de a furniza informații
și documente relevante, de a-și justi ca deciziile și de a responsabili pentru acțiunile lor în
fața cetățenilor și a autorităților competente.
6. Protecția con dențialității și datelor: Funcționarii publici au responsabilitatea de a proteja
con dențialitatea și secretele o ciale cu care lucrează. Aceasta implică respectarea legilor și
regulamentelor privind con dențialitatea datelor și informațiilor sensibile, precum și utilizarea
corespunzătoare a acestora conform prevederilor legale.
27. Incompatibilit ile, restric iile i alte limit ri fa de demnitari i
func ionarii publici:
• a) Identifica i incompatibilit ile, restric iile i alte limit ri fa de
demnitari i func ionarii publici.
Incompatibilit i generale :
Demnitarul nu este în drept s desf oare orice alt activitate remunerat , cu excep ia activit ilor
didactice i tiin i ce.
Calitatea de func ionar public este incompatibil cu orice alt func ie public . Func ionarul public
nu este în drept s desf oare alte activit i remunerate:
a) în cadrul autorit ilor publice;
fi
fi
ţ
ţ
ş
ş
ș
fi
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
fi
ă
ă
ţ
ţ
fi
ă
ă
ţ
ş
ţ
fi
ă
fi
ș
ă
ş
fi
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ș
ă
fi
ă
fl
ţ
fi
ă
ș
ă
ţ
ţ
ă
ă
ă
ă
ş
ţ
ă
ţ
ţ
ș
ă
ţ
b) în func ie de demnitate public sau în func ie din cadrul cabinetului persoanei care exercit
func ie de demnitate public , cu excep ia cazului în care raporturile de serviciu sunt suspendate
pe perioada respectiv în condi iile legii;
c) prin contract individual de munc sau prin alt contract cu caracter civil, în cadrul societ ilor
comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale, precum i al organiza iilor
necomerciale, din sectorul public sau privat;
d) în calitate de expert antrenat în proiecte implementate peste hotarele rii; Func ionarul public
poate cumula atribu iile func iei sale cu atribu iile func iei
publice temporar vacante.
Func ionarul public nu poate mandatar al unor ter e persoane în autoritatea
public în care î i desf oar activitatea.
Func ionarul public nu poate exercita o func ie public în subordinea unei rude directe (p rinte,
frate, sor , u, ic ) sau a unei rude prin a nitate (so /so ie, p rinte, frate i sor a so ului/so iei) în
cadrul aceleia i autorit i publice.
Aceea i prohibi ie se aplic i în situa ia în care conduc torul superior al func ionarului public are
calitatea de persoan ce exercit func ie de demnitate public .
• b) Clasifica i incompatibilit ile, restric iile i alte limit ri fa de

demnitari i func ionarii publici.
Pe lnga incompatibibliatatile generale și speciale menționate mai sus putem evindentia și o alta
clasi care cum ar : incompatibilități și restricții dar și alte limitări ce se conțin in conținutul legii.
Incompatibilități:
a. Incompatibilități privind alte funcții publice: Demnitarii și funcționarii publici nu pot ocupa
simultan mai multe funcții publice care sunt incompatibile între ele, astfel încât să nu existe un
con ict de interese sau o in uență inadecvată asupra deciziilor și acțiunilor lor.
b. Incompatibilități cu funcții politice: Există restricții referitoare la exercitarea funcțiilor politice de
către demnitari și funcționarii publici, pentru a se evita implicarea lor în activități politice care ar
putea afecta imparțialitatea și obiectivitatea în exercitarea funcțiilor lor publice.
Restricții și limitări:
a. Con ict de interese: Demnitarii și funcționarii publici sunt obligați să evite orice situație de
con ict de interese în exercitarea funcțiilor lor. Aceasta înseamnă că nu pot avea interese
nanciare sau personale care ar putea in uența în mod inadecvat deciziile și acțiunile lor.
b. Interdicții privind folosirea informațiilor con dențiale: Demnitarii și funcționarii publici au restricții
privind utilizarea sau divulgarea informațiilor con dențiale cu care intră în contact în exercitarea
funcțiilor lor. Aceasta vizează protejarea con dențialității și evitarea utilizării acestor informații în
interes personal sau în scopuri ilegale.
c. Restrângeri privind activitățile comerciale și nanciare: Există restricții cu privire la implicarea
demnitarilor și funcționarilor publici în activități comerciale și nanciare, pentru a preveni
con ictele de interese și in uența inadecvată în luarea deciziilor. Aceste restricții pot include
interdicții privind deținerea de acțiuni sau interese în companii private sau impunerea unor limite
asupra tranzacțiilor nanciare.
Alte limitări:
a. Obligația de a respecta regulile etice și standardele profesionale: Demnitarii și funcționarii
publici sunt supuși unor norme etice și standardelor profesionale, care includ integritatea,
imparțialitatea, transparența și responsabilitatea. Aceste standarde impun un comportament
adecvat și respectarea valorilor și principiilor în exercitarea funcțiilor lor.
b. Limitări privind acceptarea cadourilor și avantajelor: Există restricții cu privire la acceptarea
cadourilor și avantajelor de către demnitari și funcționari publici, pentru a evita in uențarea sau
coruperea acestora și pentru a asigura un tratament echitabil și obiectiv în exercitarea funcțiilor
lor.
• c) Estima i nivelul eficien ei incompatibilit ilor, restric iilor i altor

limit ri prev zute pentru demnitari i func ionarii publici.
fi
fl
fl
fl
ţ
fi
ţ
ţ
ă
ă
ş
fl
ă
ţ
fi
ţ
ș
ş
fi
ţ
ş
ţ
ă
ă
fi
fi
ţ
ă
ă
ţ
ă
ă
ş
ţ
ă
fl
ă
fl
ă
ş
ţ
fi
ţ
ă
ă
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
fl
fi
fi
ţ
ţ
fi
ţ
ș
fi
fi
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ș
ţ
fi
ă
ă
ț
ă
ă
ş
ţ
ş
ţ
ă
ţ
ă
fl
ș
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ă
• Aceste incompatibilități sunt făcute pentru a stabili aceste limite dintre obligațiile drepturile
și responsabilitățile demnitarilor și funcționarilor publici . vin să previn anumite acte de
corupție con icte de interese sau privilegii ce vin din abuzul puteri și respectiv obținerea
unor avantaje ce conform legii nu sunt admise astfel ne ocuparea unor mai multe funcții cu
publice pentru funcționarii publici vine să oprească această in uență inadecvat asupra
deciziilor și altor acțiuni . Astfel Potrivit lui și cenți incompatibilităților și acestor restricții
duce la o uniformizare și la o evoluție corectă și echitabilă a societății astfel încât ele opresc
sau cel puțin se vor a prevăzute pentru a preveni con ictele se abuzurile și altele. În
Republica Moldova, există instituții și mecanisme specializate, precum Agenția Națională de
Integritate și Centrul Național Anticorupție, care au rolul de a monitoriza și investiga
încălcările legate de incompatibilități, restricții și limitări în cazul demnitarilor și funcționarilor
publici. Aceste instituții contribuie la asigurarea respectării și aplicării corecte a acestor
măsuri.
28. Stimularea demnitarilor i func ionarilor publici:

• a) Defini i i identifica i m surile de stimulare a demnitarilor i
Stimularea exprim o apreciere i o aprobare a activit ii func ionarilor publici i are ca scop
cre terea e cien ei activit ii servicilor publice.
Conform legisla iei i doctrinei din domeniu, stimularea este divizat sub dou aspecte:
- Înlesniri;
- M suri de încurajare.
Înlesnirile reprezint bene cii pentru to i func ionarii publici în scopul de a face mai atractiv i mai
comod activitatea în serviciul public.
Func ionarului public i se acord ajutoare materiale.
Bene ciaz de pensie în condi iile Legii privind pensiile de asigur ri sociale de stat.
Func ionarului public i se acord un concediu de odihn anual, pl tit, cu durata de 35 zile.
M surile de încurajare, dup con inutul lor sunt morale i materiale, iar dup ordinea de acordare,
m surile de încurajare pot generale i speciale.
Cu caracter moral se refer la starea psihic a func ionarului public.
Cu caracter material au o expresie b neasc (premii, cadouri de pre ).
Cu caracter general se aplic conform legisla iei. Cu caracter special se aplic în cazuri de
excep ie.
•
• b) Determina i deosebirile dintre diferite categorii de m suri de

stimulare a demnitarilor i func ionarilor publici.
De stimulare sunt diverse astfel încât statul se concentrează nu numai pe stimularea lor nanciară
dar și pe cea morală, astfel încât expresiile bănești cum ar primii s-au cadouri de preț sunt
incluse în caracterul lor bănesc prin ajutoare materiale ce se include în categoria înlesnirilor . când
vine vorba despre motivarea lor morală și stimularea în ceea ce privește sănătatea acestora
concediile de odihnă anual e plătite anumite asigurări sociale de stat dar și crearea unor condiții
evenimente sau congrese de dezvoltare personală.
• c) Estima i gradul eficien ei m surilor de stimulare a demnitarilor i

metodele de stimulare și încurajare a funcționarilor publici sunt făcute pentru a menține aceast
echilibru re satisfacerea personală și cea profesională astfel încât ele sunt făcute pentru a încuraja
și a simula cat mai mult productivitatea celui ce ocupă funcția publică . e ciență mă Siri măsurilor
ă
ă
ș
ă
ţ
ţ
ț
ț
ț
fi
ă
fi
ă
ţ
fl
ţ
ş
ț
ț
ă
ţ
ă
ș
fi
fi
ă
fi
ț
ă
ă
ă
ţ
ț
ș
ș
ă
ă
ț
ţ
ă
ș
ș
ă
ț
ă
ţ
ă
ț
ă
ţ
ț
ț
ă
ș
ț
fl
ă
fi
ț
fl
ă
ă
ă
ț
fi
ă
ă
ă
ș
ă
ș
ș
fi
ă
ș
de stimulare și are însă și rezultatul în productivitatea persoanei astfel încât este demonstrat că un
anume grad de stimulare vine cu un anume grad de ridicare a calității produsului nit de aceea
a rma că am aceste măsuri sunt bene ce și recomandabile pentru aplicarea în toate domeniile nu
doar în funcțiile publice e dacă ne referim la modurile de încurajare în domeniul nanciar sau cel
moral funcționar public devine mai motivat dacă se păstrează acest echilibru dintre
responsabilitățile sale în timpul serviciului și cantitatea de satisfacție odihnă pe care însăși statul o
poate garanta,
29. Modificarea i suspendarea raporturilor de serviciu ale demnitarilor i
func ionarilor publici:
• a) Determina i temeiurile de modificare i suspendare a raporturilor
de serviciu ale demnitarilor i func ionarilor publici.
Suspendarea raporturilor de serviciu
Func ionarul public

Raporturile de serviciu se suspend în urm toarele circumstan e ce nu depind de voin a p r ilor:
a) alegere sau numire într-o func ie de demnitate public pentru perioada respectiv ;
b) încadrare în cabinetul persoanei ce exercit func ie de demnitate public ; c) concediu de
maternitate;
d) boal sau traum ;
e) carantin ;
f) încorporare în serviciul militar ori în serviciul civil (de alternativ );
g) for major , ce nu impune încetarea raporturilor de serviciu;
h) stabilire pe termen determinat a gradului de invaliditate ca urmare a unui
accident de munc suferit în timpul exerci iului func iei publice.
emnitarul
Exercitarea mandatului se suspend în temeiul prevederilor :

a) legisla iei muncii,
b)reglement rilor de drept comun civile, administrative
sau penale,
c) al legilor speciale ce reglementeaz activitatea
demnitarului,
d)precum i în temeiul particip rii demnitarului în
campania electoral sau al desf ur rii anchetei de serviciu în leg tur cu s vâr irea de c tre
demnitar a faptelor imputabile acestuia.
Raporturile de serviciu se suspend de c tre autoritatea public :

a) dac func ionarul public este arestat preventiv sau îi este aplicat arestul administrativ;
b) pe durata anchetei de serviciu în privin a func ionarului public,
c) în cazul recunoa terii în calitate de b nuit sau al emiterii unei ordonan e de punere sub învinuire
pân la r mânerea de nitiv a hot rârii judec tore ti;
•
• b) Clasifica i temeiurile de modificare i suspendare a raporturilor

de serviciu ale demnitarilor i func ionarilor publici
Modi carea raporturilor de serviciu se face: n interesul serviciului sau la cererea func ionarului
public. Modi carea raporturilor de serviciu ale func ionarilor publici de conducere i de execu ie
are loc prin: promovare n func ie; avansare n trepte de salarizare; deta are; transfer; interimatul
unei func ii publice de conducere.
Modi carea raporturilor de serviciu ale func ionarilor publici de conducere de nivel superior are loc
prin: avansare n trepte de salarizare; deta are; transfer n interesul serviciului173.
fi
ă
ţ
fi
fi
ţ
ţ
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ş
ă
ă
ţ
fi
ă
î
ţ
ţ
ă
ă
ş
ă
ş
fi
î
fi
ă
ă
ţ
ă
ţ
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ş
ă
fi
ă
ă
ţ
ţ
ş
ă
ţ
î
î
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ş
ţ
ţ
ş
ţ
ş
ă
î
ţ
ă
ă
ă
ă
ş
ţ
ă
ă
ş
fi
fi
ş
ă
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ş
5.2. Suspendarea raportului de serviciu. Suspendarea raporturilor de serviciu presupune ncetarea
ndeplinirii pentru o anumit perioad a atribu iilor de c tre func ionarul public i a pl ii drepturilor
salariale de c tre autoritatea public n care acesta activeaz .
Suspendarea raporturilor de serviciu poate interveni n circumstan e ce nu depind de voin a
p r ilor, prin acordul p r ilor sau la ini iativa uneia dintre p r i.
Suspendarea raporturilor de serviciu se aprob sau, dup caz, se constat , prin actul
administrativ al persoanei/organului care are competen a legal de numire n func ie, cu excep ia
concediului de maternitate i bolii sau traumei.
.
• c) Aprecia i temeiurile de modificare i suspendare a raporturilor de
serviciu ale demnitarilor i func ionarilor publici.
Este important de menționat că temeiurile de modi care și suspendare a raporturilor de serviciu
ale demnitarilor și funcționarilor publici trebuie să e prevăzute în legislația relevantă și să
respecte principiile justiției, transparenței și drepturilor fundamentale ale angajaților. Procedurile
de modi care și suspendare trebuie să e bine de nite și să ofere posibilitatea de apel sau
contestare, în cazul în care demnitarul sau funcționarul public consideră că decizia este injustă
sau nelegală.
Aceste temeiuri de modi care și spune raportului de serviciu al demnitarilor funcționar publici au
în esență libertatea de alegere a angajatului dar și responsabilitate pe care acestea își asumă spre
a respecta condițiile și responsabilitățile sale sunt scrise în lege dacă ne referim la demisie la
eliberare din funcție publică am femeile sunt punctate corect jos și clar astfel încât să se facă o
delimitare dintre echitate și responsabilitate. Dacă apreciem din punct de vedere discriminatoriu
aceasta abordare a schimbării e raporturilor de serviciu de militarilor și funcționarilor publici putem
a rma că raporturile se derulează sub un aspect ce vine să menajeze cat mai jos corect și
nediscriminatoriu ambele părți.
• 30. Încetarea raporturilor de serviciu ale demnitarilor i func ionarilor

publici:
• a) Identifica i temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu ale
demnitarilor i func ionarilor publici.
ncetarea raportului de serviciu. Raporturile de serviciu nceteaz n urm toarele cazuri: n
circumstan e ce nu depind de voin a p r ilor; eliberare din func ie; destituire; demisie.
ncetarea raportului de serviciu dintre autoritatea public i func ionarul public atrage dup sine
dispari ia capacit ii administrative a func ionarului public, ca subiect al administr rii publice i ca
subiect al dreptului administrativ, revenind numai la statutul administrativ al cet eanului Republicii
Moldova.
• b) Clasifica i temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu ale

• Încetarea raporturilor de serviciu ale demnitarilor i ale func ionarilor publici
Functionarul public
a) în circumstan e ce nu depind de voin a p r ilor;
b) eliberare din func ie;
c) destituire;
d) demisie.
î
Î
Î
fi
ă
ţ
ţ
fi
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ş
ş
ă
ţ
ţ
ă
ţ
fi
ţ
ţ
ă
ş
ş
ţ
ă
ă
î
ţ
ă
fi
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ş
fi
fi
ş
fi
î
ă
ţ
î
ă
ă
ş
ă
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ţ
î
ţ
ş
ă
ă
î
ş
ă
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ţ
î
î
ă
ţ
ş
ţ
Demnitarii
a) expirare a termenului, dac mandatul nu este sau înainte de termen;
b) stabilire, prin actul de constatare r mas de nitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei
persoane ter e a unui act juridic, lu rii sau particip rii la luarea unei decizii f r solu ionarea
con ictului de interese real în conformitate cu prevederile legisla iei privind reglementarea
con ictului de interese;
c) nedepunere a declara iei de avere i interese personale sau refuz de a o depune;
d) dispunere de c tre instan a de judecat , prin hot râre irevocabil , a con sc rii averii
nejusti cate.
• Încetarea raporturilor de serviciu în circumstan e ce nu depind de voin a p r ilor

în cazul decesului func ionarului public;
hot rârea judec toreasca prin care persoana este declarat disp rut f r urm sau decedat ;
dac func ionarul public nu mai de ine cet enia Republicii Moldova sau nu are capacitate deplina
de exerci iu
la împlinirea de c tre func ionarul public a vârstei de pensionare; func ionarul public a fost
condamnat printr-o sentin judec toreasc cu sanc iuni privative de libertate;
priv rii de dreptul de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumit activitate;
la expirarea termenului pentru care func ia public a fost ocupat pe o perioad determinat .
Încetarea raporturilor de serviciu în circumstan e ce nu depind de voin a p r ilor
se face în termen de 5 zile lucr toare de la aducerea la cuno tin a autorit ii publice
Destituirea din func ia public are loc în urm toarele cazuri:

• a) sanc iune disciplinar pentru s vâr irea unei abateri disciplinare;
• b) dac s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar func ionarul public nu ac ioneaz
pentru încetarea acesteia;
• c) incompeten profesional în urma ob inerii cali cativului „nesatisf c tor” la evaluarea

performan elor;
• d) refuz de a depune jur mântul;
• e) absen nemotivat de la serviciu timp de 4 ore

consecutive pe parcursul unei zile lucr toare.
Demisia
• Demisia se face din ini iativa func ionarului public i reprezint comunicarea în scris
persoanei/organului care are competen a legal de numire în func ie despre inten ia de
încetare a raporturilor de serviciu. Demisia nu va motivat i va produce efecte dup 14 zile
calendaristice de la comunicare.
• Cu acordul p r ilor, demisia poate acceptat la data solicitat de c tre func ionarul public.
• În cazul demisiei func ionarului public în leg tur cu pensionarea, stabilirea gradului de
invaliditate, concediul pentru îngrijirea copilului, trecerea cu traiul în alt localitate, îngrijirea
copilului pân la vârsta de 14 ani, alegerea în func ie electiv , autoritatea public este
obligat s accepte demisia în termenul în limita de 14 zile.
Eliberarea din func ia public

Se face printr-un act administrativ, care se comunic func ionarului public în 5 zile lucr toare de la
emitere, în urm toarele cazuri:
ă
ă
fl
fl
ă
fi
ă
ă
ţ
ț
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ț
ă
ă
ţ
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ț
ţ
ţ
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
fi
ă
ț
ă
ș
ș
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ă
ţ
ț
ă
ă
fi
ţ
ă
ă
fi
ă
ă
ş
ţ
fi
ă
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ă
ş
ş
ă
ă
ţ
ă
ț
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
fi
ţ
ă
ţ
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ț
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
• a) autoritatea public i-a încetat activitatea prin lichidare;
• b) autoritatea public este mutat într-o alt localitate, iar func ionarul public
refuz s o urmeze;
• c) autoritatea public î i reduce efectivul de personal sau lichideaz func ia

public ;
• d) ca urmare a admiterii cererii de restabilire în func ia public a unui

func ionar public eliberat sau destituit ilegal;
• e) ca urmare a ob inerii de c tre func ionarul public debutant a cali cativului

„nesatisf c tor”;
• f) starea s n t ii zice i/sau psihice a func ionarului public;
• g) refuzului neîntemeiat al func ionarului public de a accepta deta area în

interesul serviciului.
• c) Aprecia i temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu din

ini iativa autorit ii publice.
încetare a raporturilor de serviciu precum:
A. Suspendarea disciplinară:
Autoritatea publică poate iniția suspendarea disciplinară a demnitarului sau funcționarului
public în cazul în care acesta încalcă grav regulile de conduită sau își desfășoară
activitatea în mod necorespunzător le consider adecvate întrucât orice act ce deviază de la
o orânduire corecta a activitatii administrației publice locale trebuie sancționată și
încetarea raporturilor acestora devine un model corect și just spre soluționarea problemei
A. Reorganizarea instituțională:
În cazul în care autoritatea publică suferă o reorganizare instituțională, aceasta poate
decide să înceteze raporturile de serviciu ale unor demnitari sau funcționari publici, în
conformitate cu noile structuri și necesități ale instituției.
B. Motive de incompatibilitate sau con icte de interese:
Autoritatea publică poate constata existența unor motive de incompatibilitate sau con icte
de interese care afectează exercitarea funcției publice și poate decide să înceteze
raporturile de serviciu ale demnitarului sau funcționarului public în cauză.= dacă ne referim
la principiile și speci cațiile care stau la baza activității autorităților publice locale putem
de ni ca acesta decizie este una potrivită pentru a nu răspândi un dezechilibru format din
con icte de interese
• 31. R spunderea disciplinar i r spunderea civil a demnitarilor i

func ionarilor publici:
• a) Identifica i r spunderea disciplinar i r spunderea civil a
fi
ţ
fl
ţ
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ş
ţ
fi
fi
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ţ
ş
ş
ţ
ă
ţ
ă
fl
ă
ţ
ş
ă
ă
ţ
ă
ţ
ş
ă
ă
ţ
ă
ş
ă
fi
ţ
ă
ş
fl
R spunderea disciplinar
reprezint un ansamblu de norme care reglementeaz faptele (ac iunile i inac iunile) s vâr ite de
func ionarul sau demnitarul public în exercitarea atribu iilor sale de serviciu (abateri disciplinare)
Tr s turile r spunderii disciplinare:
1. Este o form de r spundere în dreptul administrativ ;
2. Intervine numai în cazul s vâr irii unei abateri disciplinare;
3. Subiectul activ este un func ionar sau demnitar public, iar subiectul
pasiv este autoritatea public ;

4. Sanc iunile disciplinare pot prev zute prin norme speciale
5. Abaterile i sanc iunile disciplinare sunt prev zute prin lege
Abaterile disciplinare sunt urm toarele fapte:

1.Întârzierea sistematic în efectuarea sarcinilor;
2.Absen e nemotivate de la serviciu;
3.Solu ionarea unor cereri în afara cadrului legal;
4.Refuzul nejusti cat de a îndeplini sarcinile i atribu iile de serviciu;
5.Neglijen a repetat în îndeplinire sarcinilor;
6.Nerespectarea secretului profesional, etc.
anc iunile disciplinare

1.Avertisment
2.Mustrare
3.Mustrare aspr
4.Suspendarea dreptului de a promovat

în func ie în decursul a doi ani
5.Retrogradarea în func ie i/sau în grad

de cali care
6.Destituirea din func ia public
R spunderea civil
R spunderea civil sau patrimonial intervine atunci când, printr-o fapt ilicit , în procesul
exercit rii atribu iilor de serviciu, func ionarul sau demnitarul public cauzeaz un prejudiciu
persoanelor ter e (persoanelor zice i juridice private). R spundere civil (patrimonial ) a
func ionarilor publici urmeaz a deosebit de r spunderea material a acestora, care reprezint
cauzarea unor prejudicii nemijlocit autorit ii publice (serviciului public), aceast din urm form
de r spundere juridic din dreptul administrativ având o reglementare nu tocmai clar i în acest
caz sunt preluate normele respective din Codul muncii. R spunderea civil a func ionarului sau
demnitarului public, poate analizat sub dou aspecte:
- r spunderea func ionarului sau demnitarului public pentru pagubele cauzate celor v t ma i în
drepturile lor, recunoscute de lege,
- r spunderea func ionarilor sau demnitarilor publici are loc, ca regul , solidar cu autoritatea
public .
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ț
ă
ţ
fi
ă
ţ
ţ
ă
ş
ă
ă
ă
fi
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ț
ă
ș
ă
fi
fi
ţ
ă
fi
ă
ă
ş
ă
fi
fi
ă
ă
ă
ş
ţ
ă
ţ
ş
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ş
ţ
ă
ă
• b) Determina i deosebirile dintre r spunderea disciplinar i
r spunderea civil a demnitarilor i func ionarilor publici.
Deosebirile dintre răspunderea disciplinară și răspunderea civilă a
demnitarilor și funcționarilor publici în Republica Moldova sunt
următoarele:
1. Natură juridică:
• Răspunderea disciplinară este o formă de răspundere administrativă, în care
demnitarul sau funcționarul public poate sancționat disciplinar pentru încălcarea
regulilor de conduită sau a normelor profesionale stabilite pentru funcția sa.
• Răspunderea civilă este o formă de răspundere juridică, în care demnitarul sau
funcționarul public poate ținut civilmente răspunzător pentru daunele cauzate prin
acțiunile sau inacțiunile sale în exercitarea funcției publice.
2. Scopul:
• Răspunderea disciplinară are ca scop menținerea disciplinei și a respectării regulilor
și normelor profesionale în cadrul administrației publice, promovând comportamentul
etic și profesional al demnitarilor și funcționarilor publici.
• Răspunderea civilă are ca scop repararea prejudiciului cauzat unei persoane zice
sau juridice în urma acțiunilor sau inacțiunilor demnitarului sau funcționarului public
și acoperirea daunelor materiale sau morale suferite.
3. Autoritatea care aplică sancțiunea:
• Răspunderea disciplinară este de competența autorităților administrației publice
locale sau centrale, care au atribuția de a veri ca încălcările disciplinare și de a
aplica sancțiuni disciplinare.
• Răspunderea civilă poate invocată de către persoana prejudiciată în fața instanțelor
de judecată, care au puterea de a stabili răspunderea civilă a demnitarului sau
funcționarului public și de a acorda compensații sau despăgubiri.
4. Sancțiuni aplicate:
• Răspunderea disciplinară poate atrage sancțiuni precum avertismentul disciplinar,
reducerea salariului, suspendarea disciplinară sau destituirea din funcție.
• Răspunderea civilă poate atrage obligația demnitarului sau funcționarului public de a
plăti daunele cauzate și de a compensa prejudiciul cauzat persoanei prejudiciate.
• c) Estima i rolul r spunderii disciplinare i r spunderii civile a
demnitarilor i func ionarilor publici în coraport cu alte forme de
r spundere juridic .
• Răspunderea disciplinară și răspunderea civilă a demnitarilor și funcționarilor publici joacă roluri
distincte în cadrul sistemului de răspundere juridică.
7. Răspunderea disciplinară: Răspunderea disciplinară are ca scop menținerea disciplinei și a
eticii profesionale în cadrul administrației publice. Prin aplicarea sancțiunilor disciplinare, se
încurajează respectarea regulilor și normelor profesionale și se sancționează abaterile
disciplinare ale demnitarilor și funcționarilor publici. Răspunderea disciplinară are un
caracter preventiv și educativ, contribuind la asigurarea integrității și bunei funcționări a
administrației publice.
8. Răspunderea civilă: Răspunderea civilă are ca scop repararea prejudiciului cauzat unei
persoane zice sau juridice prin acțiunile sau inacțiunile demnitarului sau funcționarului
public în exercitarea funcției sale. Răspunderea civilă presupune acordarea de despăgubiri
și compensații materiale sau morale persoanelor prejudiciate. Ea urmărește protejarea
drepturilor și intereselor victimelor și asigurarea reparării prejudiciului suferit.
Fiecare formă de răspundere juridică are un rol speci c și contribuie la asigurarea bunei
funcționări a administrației publice și protejarea drepturilor și intereselor persoanelor afectate.
Răspunderea penală vizează infracțiuni grave, răspunderea disciplinară promovează etica
profesională și disciplina, iar răspunderea civilă repară prejudiciul suferit de către victime. Aceste
forme de răspundere juridică se completează reciproc și contribuie la promovarea responsabilității
și asigurarea respectului pentru lege și normele profesionale în exercitarea funcțiilor publice.
ă
ă
fi
ţ
ş
ţ
ă
ă
ă
fi
ţ
fi
fi
ş
fi
ă
ţ
fi
ş
ă
ă
fi
ş
• 32. R spunderea penal a demnitarilor i func ionarilor publici:
• a) Defini i r spunderea penal a demnitarilor i func ionarilor publici.
R spunderea penal
R spunderea penal este cea mai sever form de r spundere juridic aplicabil func ionarilor
publici care au comis careva infrac iuni prev zute de legea penal în leg tur cu exercitarea
atribu iilor de serviciu.
Func ionarul public, pentru a atras la r spundere penal trebuie s întruneasc 2 condi ii:
1. Func ionarul are calitate de persoan cu func ie de
r spundere sau persoan public etc.
2. Infrac iunea ine de neîndeplinirea sau îndeplinirea
necorespunz toare a atribu ilor de serviciu.
• b) Determina i deosebirile dintre r spunderea penal i r spunderea

contraven ional a
Deosebirile dintre răspunderea penală și răspunderea contravențională a demnitarilor și
funcționarilor publici în Republica Moldova sunt următoarele:
1. Natură juridică:
• Răspunderea penală este o formă de răspundere juridică care se aplică pentru
infracțiuni grave, de nite de legea penală, și care implică sancțiuni penale, cum ar
amendă, închisoare sau măsuri educative.
• Răspunderea contravențională este o formă de răspundere juridică care se aplică
pentru contravenții, adică încălcări mai puțin grave ale normelor de conduită stabilite
prin legea contravențională, și care implică sancțiuni contravenționale, cum ar
amendă sau măsuri administrative.
2. Gravitatea faptelor:
• Răspunderea penală se aplică în cazul săvârșirii unor infracțiuni grave, care aduc
atingere gravă intereselor publice sau individuale, cum ar corupția, abuzul în
serviciu, falsul în acte publice, etc.
• Răspunderea contravențională se aplică în cazul săvârșirii unor fapte mai puțin
grave, care încalcă norme mai puțin severe, cum ar încălcarea regulilor de
circulație, tulburarea liniștii publice, etc.
3. Procedura legală:
• Răspunderea penală se supune procedurilor penale speci ce, care includ anchetă,
urmărire penală, judecată în fața instanțelor de judecată și respectarea drepturilor
fundamentale ale inculpatului.
• Răspunderea contravențională se desfășoară în cadrul procedurilor contravenționale,
care pot implica procesul-verbal de constatare a contravenției, plata amenzii sau
judecata în fața instanțelor contravenționale.
4. Sancțiunile aplicate:
• Răspunderea penală poate atrage sancțiuni mai grave, cum ar amendă penală,
închisoare sau măsuri educative.
• Răspunderea contravențională implică, de obicei, sancțiuni mai ușoare, cum ar
amenzi contravenționale, măsuri administrative sau con scarea bunurilor folosite în
comiterea contravenției.
• c) Estima i rolul r spunderii penale a demnitarilor i func ionarilor

publici în coraport cu alte forme de r spundere juridic .
Răspunderea penală a demnitarilor și funcționarilor publici joacă un rol distinct în cadrul sistemului
de răspundere juridică, având implicații semni cative în asigurarea integrității și responsabilității
ă
ă
ă
ț
ț
ă
ț
ț
ţ
ţ
ă
ţ
ț
ă
ş
ţ
ă
ă
fi
ă
ă
ă
ţ
ț
fi
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ă
ă
fi
ă
ț
ă
ş
fi
ă
fi
ă
fi
fi
ţ
ş
fi
ă
ş
ă
ă
ţ
ă
ş
ă
ă
ă
ţ
ă
fi
ă
fi
ă
fi
ț
ț
acestor persoane. Iată câteva aspecte care evidențiază rolul răspunderii penale în coraport cu alte
forme de răspundere juridică:
A. Dimensiunea gravității: Răspunderea penală se aplică în cazul săvârșirii infracțiunilor grave,
care aduc atingere intereselor publice sau individuale fundamentale, cum ar corupția, abuzul
în serviciu, fraudă sau alte fapte de natură penală. Aceste infracțiuni au un impact semni cativ
asupra societății și necesită o sancționare adecvată pentru a menține ordinea, justiția și
integritatea în administrația publică.
B. Sancțiuni mai severe: Răspunderea penală poate implica sancțiuni mai severe, cum ar
pedeapsa cu închisoarea, care reprezintă o restricție gravă a libertății individuale. Aceasta are
un efect semni cativ asupra demnitarilor și funcționarilor publici, deoarece poate conduce la
pierderea funcției, a reputației și a drepturilor civile și politice.
C. Protecție a intereselor publice: Răspunderea penală asigură protecția intereselor publice, cum
ar combaterea corupției și asigurarea integrității administrației publice. Prin sancționarea
penală a faptelor grave, se transmite un semnal puternic că astfel de comportamente nu sunt
tolerate și că există consecințe serioase pentru încălcarea legii.
D. Caracter retributiv și preventiv: Răspunderea penală are un caracter retributiv, adică impune o
pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei comise. De asemenea, are și un caracter
preventiv, în sensul că descurajează alte persoane să comită infracțiuni similare și promovează
respectarea legii și a normelor etice în administrația publică.
Este important de menționat că răspunderea penală nu este singura formă de răspundere juridică
pentru demnitari și funcționari publici. Există și alte forme de răspundere, precum răspunderea
disciplinară, răspunderea civilă și răspunderea administrativă, care completează răspunderea
penală și asigură un sistem complex de răspundere juridică în administrația publică. Toate aceste
forme de răspundere au rolul lor speci c în promovarea responsabilității, transparenței și bunei
guvernări.
• 33. No iunea i categoriile formelor de realizare a administra iei publice:

• a) Defini i i enumera i formele administra iei publice.
• b) Clasifica i formele administra iei publice.
• c) Formula i cele mai r spândite forme de realizare a administra iei

publice.
• 34. No iunea i însemn tatea juridic a actelor administrative:

• a) Defini i actul administrativ i enumera i tr s turile lui caracteristice.
• Actul administrativ poate de nit ca forma juridic principal a activit ii autorit ilor
administra iei publice, care exprim o manifestare unilateral i expres de voin de a genera, a
modi ca sau a stinge drepturi i obliga ii, pe baza i n vederea organiz rii execut rii legii174.
• Conform art.2 din Legea nr. 793 din 10.02.2000 a contenciosului administrativ, actul
administrativ reprezint o manifestare juridic unilateral de voin , cu caracter normativ sau
individual, din partea unei autorit i publice n vederea organiz rii execut rii sau execut rii n
concret a legii.
• Tr s turile actului administrativ. Aceast de ni ie ne permite s eviden iem urm toarele
caracteristici (tr s turi) ale actului administrativ:
• - este forma juridic de manifestare a activit ii autorit ii publice. Pentru ca executarea legii „s
prind via “ este nevoie, n primul r nd, de materializarea voin ei n acte;
• - prezint o manifestare de voin unilateral . Chiar dac actul administrativ a fost emis la
cererea celor interesa i, voin a autorit ii publice este unilateral , deoarece aceasta poate
ă
fi
ă
fi
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
fi
ş
ţ
ă
ţ
ş
ş
ă
ă
ţ
ă
fi
î
ţ
ţ
fi
ă
ş
ă
ţ
ă
ă
ţ
ă
î
ă
fi
ţ
ţ
ă
ş
ă
fi
ţ
î
ă
ă
ţ
ţ
ă
ă
ş
î
ă
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ă
î
ă
ţ
ă
ă
ţ
ă
fi
ă
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ă
ţ
fi
ă
fi
î
ă
satisface sau refuza cererea. n cazul emiterii de c tre un organ colegial, actele administrative
s nt rezultatul
• votului, potrivit cvorumului cerut de lege, caracterul unilateral decurg nd din faptul c organele
colegiale ac ioneaz pentru realizarea puterii publice;
• - se emit pentru realizarea puterii executive. Astfel, actul administrativ este obligatoriu spre
executare at t persoanelor zice i juridice c rora le este adresat, c t i organului emitent,
deoarece este emis n vederea organiz rii sau execut rii concrete a legii;
• - are putere juridic inferioar legii. Fiind emise pe baza i n vederea execut rii legii, actele
administrative nu pot con ine dispozi ii contrare legii, nu pot modi ca sau interpreta legea;
• - poart un caracter creativ175, deoarece este direc ionat spre realizarea de c tre autorit ile
publice a competen elor sale ntr-o perioad optim de timp. Astfel, de la subiec i se cere o
abordare tiin i c , creativ , previziune, precau ie, eviden i analiz profund a situa iei de
fapt;
• - este emis conform competen ei conferite de lege i n domeniile de activitate care le-au fost
ncredin ate prin lege.
• n literatura de specialitate i n practica administr rii, cele mai aprinse discu ii tiin i ce au loc n
privin a tr s turii actului administrativ de a unilateral.
• b) Determina i rolul actelor administrative.

Actele administrative joacă un rol fundamental în exercitarea funcțiilor
și responsabilităților autorităților administrației publice. Iată câteva
aspecte care evidențiază rolul important al actelor administrative:
1. Implementarea legii: Actele administrative sunt utilizate pentru a implementa și executa
dispozițiile legale. Ele sunt emise de către autoritățile administrației publice în conformitate
cu competențele și atribuțiile lor stabilite de lege. Actele administrative sunt instrumente prin
care se traduc principiile și obiectivele generale ale legislației în acțiuni concrete și speci ce.
2. Reglementarea relațiilor juridice: Prin actele administrative, autoritățile administrației publice
stabilesc și reglementează relațiile juridice dintre administrația publică și persoanele zice
sau juridice. Aceste acte pot viza diverse aspecte, cum ar înregistrarea și autorizarea
activităților, acordarea de drepturi și privilegii, impunerea obligațiilor sau stabilirea regulilor și
procedurilor administrative.
3. Protejarea intereselor publice: Actele administrative sunt utilizate pentru a proteja și
promova interesele publice, precum siguranța publică, sănătatea publică, protecția mediului
și bunăstarea comunității. Prin intermediul acestor acte, autoritățile pot adopta măsuri de
reglementare, supraveghere și control pentru a asigura respectarea legii și buna funcționare
a serviciilor publice.
4. Crearea și modi carea drepturilor și obligațiilor: Actele administrative pot crea, modi ca sau
stinge drepturi și obligații pentru persoanele implicate. Acestea pot include emiterea
autorizațiilor, acordarea subvențiilor sau alocarea resurselor, impunerea de restricții sau
obligații și alte măsuri care afectează statutul juridic și drepturile persoanelor.
5. Asigurarea transparenței și responsabilității: Actele administrative sunt publice și
transparente în natura lor, asigurând accesul cetățenilor și a părților interesate la informațiile
și deciziile administrative. Ele oferă o bază legală clară și justi cată pentru acțiunile
administrației publice și pot supuse controlului jurisdicțional pentru a asigura respectarea
principiilor statului de drept și a drepturilor fundamentale.
•
• c) Formula i asem n rile i deosebirile dintre actul administrativ i alte

acte juridice.
Asemănări:
1. Caracter obligatoriu: Atât actul administrativ, cât și alte acte juridice au caracter obligatoriu
și trebuie respectate de către destinatari. Acestea stabilesc drepturi și obligații pentru
persoanele implicate.
î
Î
î
ţ
ă
ţ
ă
ş
ă
ţ
î
ţ
fi
ţ
fi
ă
ţ
ă
ă
ţ
î
ă
ţ
ă
fi
ş
ă
fi
ă
Î
î
î
ţ
ş
ş
ţ
ă
fi
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
ş
ţ
ă
î
ş
ţ
ă
î
fi
ş
fi
fi
î
ă
ş
î
ă
ţ
ă
ă
ş
ţ
ţ
ă
fi
fi
fi
ţ
ş
fi
ă
ţ
î
2. Sursa legală: Atât actul administrativ, cât și alte acte juridice au o sursă legală. Ele sunt
emise în conformitate cu prevederile legii și se bazează pe competențele și atribuțiile
stabilite de lege.
3. Relevanță juridică: Atât actul administrativ, cât și alte acte juridice au o relevanță juridică
semni cativă. Acestea creează, modi că sau sting drepturi și obligații, reglementează relații
juridice și pot supuse controlului jurisdicțional.
Deosebiri:
1. Autoritatea emitentă: Actul administrativ este emis de către autoritățile administrației
publice, cum ar agențiile guvernamentale sau autoritățile locale, în timp ce alte acte
juridice pot emise de către persoane zice sau juridice private sau publice, precum
contracte, testamente, acte normative etc.
2. Destinatarii: Actul administrativ este adresat în mod speci c persoanelor zice sau juridice
care sunt sub incidența jurisdicției și autorității administrative emițătoare. În schimb, alte
acte juridice pot adresate diferitelor părți interesate sau persoanelor în general.
3. Obiectul și conținutul: Actul administrativ se referă în principal la aspecte administrative și
reguli de guvernare, cum ar autorizări, permise, regulamente etc. Alte acte juridice pot
avea un obiect și un conținut mai divers, incluzând aspecte contractuale, drepturi de
proprietate, relații familiale, succesiuni și altele.
4. Procedura de adoptare: Actul administrativ este adoptat în conformitate cu procedurile și
regulile administrative speci ce, care pot implica consultări publice, analize de impact, avize
și alte etape speci ce. În schimb, alte acte juridice pot adoptate în conformitate cu
proceduri și formalități prevăzute de lege, cum ar semnarea și înregistrarea contractelor
sau respectarea formei legale a unui testament.
• 35. Clasificarea actelor administrative:

• a) Relata i criteriile de clasificare ale actelor administrative.
• Dup natura lor juridic
• Dup gradul de ntindere al efectelor juridice
• Potrivit competen ei materiale
• Competen a teritorial
• Dup natura efectelor produs
• perioada de timp n care se produc efecte juridice
• b) Clasifica i actele administrative conform criteriilor stabilite.

Dup natura lor juridic , deosebim:
Dup natura lor juridic
- acte administrative simple, care se supun tuturor cerin elor prev zute de lege, adic au un
regim juridic general;
- acte administrative de autoritate, care s nt emise de un serviciu al Parlamentului, al
Pre edintelui Republicii, al Guvernului sau al unui alt serviciu din autorit ile publice care se va
considera act de autoritate;
- acte administrative de gestiune;
- acte administrative jurisdic ionale. Acestea s nt emise n mod unilateral de organele de jurisdic ie
administrativ (instan ele judec tore ti) care, n conformitate cu legea, solu ioneaz con ictele
ap rute ntre serviciile publice i alte persoane zice sau juridice.
2. Dup gradul de ntindere al efectelor juridice, deosebim:
- acte administrative cu caracter normativ, care produc efecte generale i impersonale
(hot r ri ale Guvernului, instruc iuni, regulamente, ordine etc. ale ministerelor, departamentelor i
altor autorit i centrale i locale);
- acte administrative individuale, care produc efecte juridice numai pntru o singur persoan zic
sau juridic sau pentru un num r determinat de persoane;
- acte administrative interne, prin care se reglementeaz activitatea intern a unui organ;
- acte prin care s nt stabilite drepturi sau obliga ii determinate pentru subiectul sau subiectele
c rora li se adreseaz . n doctrin , cu privire la actele din aceast subcategorie, s-a precizat c
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
î
fi
ă
î
ă
ţ
ă
fi
ţ
ţ
ă
fi
ţ
î
fi
fi
î
î
ţ
fi
î
ă
ă
ţ
ă
ă
Î
ş
fi
fi
ţ
ă
ş
ţ
ă
ă
ă
ş
fi
fi
î
î
î
fi
ţ
fi
fi
ă
î
ţ
fi
ă
ă
ă
ş
ţ
fi
ă
ţ
ă
ă
ă
fl
ă
fi
ă
ş
ţ
ă
eliberarea unora dintre ele depinde de aprecierea autorit ii emitente, pe c nd, emiterea altora este
obligatorie, dac s nt ndeplinite condi iile prev zute de lege;
- acte prin care este conferit un statut personal, adic de atribuire a unui complex de drepturi, n
condi iile stabilite de lege;
- acte prin care este aplicat constr ngerea administrativ , s nt caracterizate prin faptul c instituie
aceast constr ngere sub formula sanc iunii.
3. Potrivit competen ei materiale, distingem:
- acte administrative cu caracter general, care s nt emise de autorit ile administra iei publice
cu competen material general ;
- acte administrative de specialitate, care s nt emise de organul de specialitate al administra iei
publice centrale i locale.
4. Competen a teritorial determin divizarea actelor administrative n:
- cele emise de organele administra iei publice centrale, care produc efecte pe ntreg teritoriul
rii; i
- cele emise de autorit ile administra iei publice locale, care produc efecte juridice n limitele
unit ii administrativ–teritoriale respective.
5. Dup natura efectelor produse, actele administrative s nt cele care: acord drepturi; constat
existen a unui drept; suspend un drept.
6. Potrivit organului emitent, diviz m:
— actele administrative adoptate de Parlament;
— actele administrative emise de Pre edintele Republicii;
—actele administrative emise de organele administra iei publice. Acestea s nt cele mai frecvente
i cele mai solicitate;
— actele administrative emise de instan ele judec tore ti;
— actele administrative emise de institu iile publice.
7. Un alt criteriu de clasi care a actelor administrative poate servi perioada de timp n care se
produc efecte juridice, i anume:
— actele administrative permanente care produc efecte juridice de la intrarea lor n vigoare
p n la ie irea lor din vigoare, f r a limitate n timp;
—actele administrative temporare, care produc efecte juridice numai pentru o anumit
perioad de timp.
• c) Estima i importan a practic a clasific rii actelor administrative.

5. Orientare și claritate: Clasi carea actelor administrative ajută la orientarea și claritatea în
ceea ce privește natura, obiectivele și efectele acestora. Prin identi carea și clasi carea
actelor administrative în categorii speci ce, se oferă un cadru clar și coerent pentru
interpretarea și aplicarea lor. Aceasta facilitează înțelegerea și punerea în practică a
dispozițiilor administrative de către funcționarii publici și cetățeni.
6. Reglementare și aplicabilitate: Clasi carea actelor administrative permite identi carea și
stabilirea reglementărilor și procedurilor speci ce aplicabile în cadrul diferitelor categorii de
acte administrative. Acest lucru este esențial pentru asigurarea respectării legii și a regulilor
administrative, precum și pentru a garanta aplicabilitatea și e ciența actelor administrative în
domeniile lor de competență.
7. Responsabilitate și control: Clasi carea actelor administrative facilitează responsabilitatea și
controlul asupra activității administrației publice. Aceasta permite identi carea clară a
autorității sau organului responsabil pentru emiterea și aplicarea unui anumit tip de act
administrativ. De asemenea, ajută la stabilirea mecanismelor de control și supraveghere
adecvate pentru asigurarea conformității cu legea și evitarea abuzurilor sau erorilor în
exercitarea puterii administrative.
8. Drepturi și protecții: Clasi carea actelor administrative poate relevantă și pentru acordarea
de drepturi și protecții persoanelor zice sau juridice. Anumite categorii de acte
administrative pot conferi drepturi și bene cii speci ce, cum ar dreptul la compensații sau
asistență socială, în timp ce altele pot impune restricții sau obligații. Clasi carea adecvată
asigură o aplicare corectă și uniformă a acestor drepturi și protecții.
9. E ciență și predictibilitate: Clasi carea actelor administrative poate contribui la e ciența și
predictibilitatea activității administrației publice. O clasi care coerentă și bine de nită
facilitează procesul de luare a deciziilor administrative, reducând incertitudinea și
ţ
ş
ă
î
fi
ă
ă
ş
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ă
ş
ţ
ţ
ţ
ă
î
ă
ş
î
ţ
î
ă
ş
ţ
ă
ă
fi
fi
fi
ţ
ă
ă
fi
ă
fi
ă
ă
î
ă
fi
fi
ţ
fi
ş
ţ
ţ
ţ
fi
ă
ţ
ţ
fi
î
fi
î
ă
î
ă
fi
ă
ţ
ă
ş
fi
ă
ă
î
ţ
î
fi
fi
fi
fi
ă
î
ţ
fi
fi
î
î
ă
fi
î
fi
fi
fi
î
ţ
î
î
ă
ă
ţ
ă
î
ambiguitatea. De asemenea, permite anticiparea și gestionarea mai e cientă a resurselor
umane, materiale și nanciare necesare pentru implementarea actelor administrative.
• 36. Cerin ele înaintate fa de actele administrative normative:

• a) Determina i cerin ele înaintate fa de actele administrative
normative.
• Condi ii de valabilitate a actelor administrative: s e emis n baza i n executarea legii; s e
emis n baza tuturor actelor organelor de stat care s nt superioare organului administrativ emitent;
s e emis numai n limitele competen ei organului emitent; s e conform scopului legii ca i al
celorlalte acte normative ale organelor superioare organului administrativ emitent; s respecte
cerin ele legale referitoare la forma sa; s e oportun
• b) Clasifica i cerin ele fa de actele administrative normative.
• . Actul administrativ s e emis de c tre autoritatea (organul) competent i n limitele
competen ei sale. n dreptul administrativ, prin competen se n elege ansamblul drepturilor i
obliga iilor care revin unei autorit i a administra iei publice sau unui func ionar public, acordate
de lege, i limitele exercit rii lor, pentru a face anumite acte administrative.
• Regulile de competen se impun administra iei ntr-o manier strict . n acest sens, nc lcarea
regulilor de competen constituie ilegalit i de ordine public , care pot invocate cu ocazia
unei ac iuni contencioase, n orice moment al procedurii i din o ciu de c tre judec tor. De
asemenea, regulile referitoare la competen s nt de strict interpretare i aplicate, n
consecin , cu rigurozitate.
• Con inutul actului administrativ trebuie s e conform cu Constitu ia i celelalte acte normative
n vigoare. Ca un act administrativ s e valabil, nu este su cient s e numai emis de c tre o
autoritate competent i cu respectarea formelor procedurale stabilite de lege, ci este necesar
ca i con inutul actului s e conform cu prevederile constitu ionale i cu celelalte acte
normative n vigoare. Actul administrativ este conform cu cele trei elemente ale normei juridice:
ipoteza, dispozi ia i sanc iunea, cuprinse n actele normative n vigoare pe care trebuie s le
organizeze i s le execute.
• Actul administrativ trebuie s e emis n vederea realiz rii interesului general sau al interesului
public determinat de lege.
• Cunoscut sub mai multe denumiri: interes public, interes general sau utilitate public , no iunea
de interes general joac un rol esen ial n dreptul administrativ.
• Actele administrative, pentru a valabile, trebuie s e actuale i oportune, actualitatea i
oportunitatea reprezent nd concordan a, n cadrul i n limitele legii, ntre sarcinile autorit ilor
administra iei publice i prevederile actului.
• Oportunitatea reprezint dreptul de apreciere al autorit ilor administrative, n cursul organiz rii
execut rii i executarea n concret a legii, prin care este asigurat exercitarea atribu iilor legale n
timp optim, cu cheltuieli minime i folosind mijloace adecvate realiz rii scopului legii. Nu este
valabil un act oportun, dar ilegal.
•
• c) Formula i care ar fi cele mai importante cerin e fa de actele

administrative normative.
Cele mai importante cerințe față de actele administrative normative
includ:
1. Legalitate: Actele administrative normative trebuie să e emise în conformitate cu
prevederile legii și să se încadreze în limitele competenței autorității emițătoare. Acestea
trebuie să respecte principiile și normele de drept în vigoare.
2. Claritate și precizie: Actele administrative normative trebuie să e formulate într-un mod clar,
precis și accesibil. Acestea ar trebui să ofere orientare și înțelegere facilă a obligațiilor și
drepturilor pe care le impun destinatarilor lor.
î
ă
fi
ş
ţ
ţ
î
ţ
ţ
ă
ţ
ş
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ş
ţ
î
ş
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
î
ţ
Î
ş
fi
ă
ă
ţ
ţ
ş
ă
ă
ă
ş
ă
fi
î
ă
î
ţ
ă
ţ
fi
î
ţ
ă
fi
fi
ţ
ş
ă
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ă
ă
fi
ţ
ţ
î
î
ă
ă
î
fi
ă
fi
î
ţ
ţ
ă
ţ
î
ţ
ţ
ă
î
ă
î
fi
ş
ă
fi
î
fi
ă
ă
ţ
ş
ţ
ă
ă
î
fi
ă
ă
ţ
ă
î
fi
î
fi
ş
ţ
fi
ţ
ţ
ş
ă
ă
î
ă
ş
î
fi
ş
fi
ţ
ă
Î
ş
fi
ă
ţ
ă
ş
î
î
ă
ţ
î
ă
ă
î
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ţ
ţ
fi
ş
ă
ş
î
3. Coerență și consecvență: Actele administrative normative ar trebui să e coerente și
consistente cu alte acte juridice relevante, precum și cu politica publică și obiectivele
stabilite de către autorități. Acestea ar trebui să evite contradicțiile și ambiguitatea în
interpretare.
4. Răspuns la necesități sociale: Actele administrative normative ar trebui să abordeze și să
răspundă nevoilor și cerințelor sociale într-un mod e cient și adecvat. Acestea ar trebui să
abordeze problemele și provocările actuale, promovând bunăstarea și protecția intereselor
publice.
5. Protecție a drepturilor și libertăților fundamentale: Actele administrative normative ar trebui
să protejeze și să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și ale altor
persoane implicate. Acestea ar trebui să evite discriminarea și să asigure tratamentul egal și
just pentru toți cetățenii.
6. Consultare și participare publică: Actele administrative normative ar trebui să faciliteze
consultarea și participarea publică în procesul decizional. Acestea ar trebui să permită
părților interesate să ofere opinii și sugestii, asigurând astfel luarea deciziilor informate și
legitime.
7. Control și supraveghere: Actele administrative normative ar trebui să e supuse controlului
și supravegherii adecvate pentru a asigura conformitatea cu legea și evitarea abuzurilor sau
erorilor. Aceasta include posibilitatea contestării actelor administrative normative prin
intermediul procedurilor legale prevăzute.
• 37. Cerin ele înaintate fa de actele administrative individuale:
• a) Determina i cerin ele înaintate fa de actele administrative individuale.
Articolul 119. Certitudinea și forma actului administrativ
individual
(1) Conținutul unui act administrativ individual trebuie să e su cient de cert.
(2) Un act administrativ individual poate emis оn scris, verbal sau prin comportament
concludent. Forma actului administrativ individual este aleasă de autoritatea publică care emite
actul administrativ оn baza dreptului discreționar corespunzător obligațiilor sale. Actul
administrativ scris poate emis pe suport de hвrtie sau оn formă de document electronic.
(3) La cererea unui participant , actul administrativ individual emis verbal este con rmat оn scris
оn termen de o săptămоnă. Cererea se depune оn decursul unei luni de la comunicarea actului
administrativ.
(4) Autoritatea publică poate elibera o con rmare scrisă și din o ciu.
Articolul 120. Structura actului administrativ individual emis
sau con rmat оn scris
(1) Un act administrativ individual emis sau con rmat оn scris trebuie să cuprindă:
a) numele/denumirea autorității publice care a emis actul administrativ;
b) numele colaboratorului autorității publice care a emis actul administrativ;
c) numele destinatarului actului administrativ;
d) data la care a fost emis actul administrativ;
e) decizia luată (partea dispozitivă a actului administrativ);
f) motivarea deciziei luate, inclusiv indicarea actelor normative pentru a căror punere оn aplicare
se emite actul administrativ;
g) decizia cu privire la cheltuieli;
h) informația cu privire la exercitarea căilor de atac;
i) semnătura olografă/electronică a persoanei din cadrul autorității publice care a emis actul
administrativ sau, după caz, semnătura electronica a autorității care a emis actul administrativ.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b) și i), оn cazul unui act administrativ individual
scris emis оn mod automatizat, pot lipsi datele despre nume și semnătură. Pentru indicarea
conținutului pot utilizate semne-cheie dacă, оn baza explicațiilor făcute оn acest sens, persoana
căreia оi este destinat actul administrativ sau care este afectată de acesta poate recunoaște clar
conținutul actului administrativ.
• b) Clasi ca i cerin ele fa de actele administrative individuale.
Cerințele față de actele administrative individuale pot clasi cate în următoarele categorii:
1. Cerințe de legalitate:
• Actele administrative individuale trebuie să e emise în conformitate cu prevederile
legii și să respecte competența autorității emițătoare.
• Acestea trebuie să respecte principiile și normele de drept în vigoare.
fi
ţ
ţ
ţ
fi
ţ
ţ
fi
ţ
fi
ă
ţ
ă
ţ
ă
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
2. Cerințe de motivare:
• Actele administrative individuale ar trebui să e însoțite de o motivare adecvată și
explicită, care să explice temeinic decizia luată de autoritatea emițătoare.
• Motivarea trebuie să includă faptele, probele, argumentele și considerațiile luate în
considerare în procesul de luare a deciziei.
3. Cerințe de echitate și nediscriminare:
• Actele administrative individuale trebuie să asigure un tratament echitabil și
nediscriminatoriu pentru persoanele implicate.
• Ele trebuie să evite orice formă de discriminare bazată pe criterii nerelevante sau
ilegale, cum ar rasă, sex, religie sau origine etnică.
4. Cerințe de claritate și accesibilitate:
• Actele administrative individuale trebuie să e formulate într-un limbaj clar, precis și
ușor de înțeles pentru destinatarii lor.
• Ele trebuie să furnizeze informații clare cu privire la drepturile, obligațiile și termenele
relevante.
5. Cerințe de protecție a drepturilor și intereselor:
• Actele administrative individuale trebuie să protejeze drepturile și interesele
persoanelor implicate.
• Ele trebuie să e rezonabile, proporționale și să ia în considerare probele și
argumentele prezentate de persoanele afectate.
6. Cerințe de posibilitatea contestării și recursului:
• Persoanele afectate de actele administrative individuale trebuie să aibă dreptul de a
contesta decizia și de a exercita recursul în fața instanțelor sau altor organisme de
soluționare a disputelor.
• Aceasta asigură controlul judiciar și posibilitatea de corectare a eventualelor erori
sau ilegalități.
7. Cerințe de implementare și executare:
• Actele administrative individuale trebuie să e implementate și executate în mod
corespunzător de către autoritățile competente.
• Autoritățile responsabile trebuie să ofere resursele și asistența necesare pentru
punerea în aplicare a deciziilor administrative.
• c) Formula i care ar cele mai importante cerin e fa de actele administrative individuale.
Cele mai importante cerințe față de actele administrative individuale includ:
1. Legalitate: Actele administrative individuale trebuie să e emise în conformitate cu
prevederile legii și să se încadreze în competența autorității emițătoare. Acestea trebuie să
respecte principiile și normele de drept în vigoare.
2. Motivare: Actele administrative individuale ar trebui să e însoțite de o motivare adecvată și
explicită. Motivarea trebuie să explice temeinic și logic decizia luată de autoritatea
emițătoare, inclusiv faptele, probele, argumentele și considerațiile luate în considerare în
procesul de luare a deciziei.
3. Echitate și nediscriminare: Actele administrative individuale trebuie să asigure un tratament
echitabil și nediscriminatoriu pentru persoanele implicate. Acestea trebuie să evite
tratamentul preferențial sau discriminatoriu bazat pe criterii nerelevante sau ilegale, cum ar
rasă, sex, religie sau origine etnică.
4. Claritate și accesibilitate: Actele administrative individuale ar trebui să e formulate într-un
limbaj clar, precis și ușor de înțeles pentru destinatarii lor. Acestea trebuie să ofere informații
clare cu privire la drepturile, obligațiile și termenele relevante, astfel încât persoanele
implicate să poată înțelege și respecta decizia administrativă.
5. Protecția drepturilor și intereselor: Actele administrative individuale trebuie să protejeze
drepturile și interesele persoanelor implicate. Acestea trebuie să e rezonabile, proporționale
și să ia în considerare probele și argumentele prezentate de persoanele afectate. Deciziile
administrative ar trebui să e fundamentate pe considerații juste și să asigure protecția
intereselor legitime.
6. Posibilitatea contestării și recursului: Persoanele afectate de actele administrative
individuale ar trebui să aibă dreptul de a contesta decizia și de a exercita recursul în fața
instanțelor sau altor organisme de soluționare a disputelor. Aceasta asigură transparența,
controlul judiciar și posibilitatea de corectare a erorilor sau ilegalităților în actele
administrative.
7. Implementare și executare: Actele administrative individuale trebuie să e implementate și
executate în mod corespunzător de către autoritățile competente. Autoritățile responsabile
ţ
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
ţ
ţ
ă
fi
fi
fi
fi
fi
fi
trebuie să ofere resursele și asistența necesare pentru punerea în aplicare a deciziilor
administrative, astfel încât acestea să aibă efectul dorit.
• 38. Ac iunea actelor administrative i consecin ele nevalabilit ii
acestora:
• a) Defini i actele administrative nevalabile.
• Actele administrative nevalabil sunt actele administrative care sunt create aprobate sau puse in
aplicare cu încălcarea cerintlor fata de aceste acte.
• b) Determina i consecin ele constat rii nevalabilit ii actului administrativ.
• În Republica Moldova, consecințele constatării nevalabilității unui act administrativ pot include
următoarele:
1. Anularea actului administrativ: Constatarea nevalabilității poate duce la anularea actului
administrativ respectiv. Prin urmare, actul administrativ este considerat nul și lipsit de efecte
juridice.
2. Ine cacitatea actului administrativ: Actul administrativ nevalabil nu produce efecte juridice și
nu poate utilizat ca bază legală pentru a impune obligații sau a exercita drepturi.
3. Retroactivitatea anulării: În unele cazuri, constatarea nevalabilității poate avea efect
retroactiv, ceea ce înseamnă că actul administrativ este considerat nevalabil de la momentul
emiterii sale. Acest lucru poate implica consecințe asupra actelor juridice sau situațiilor care
se bazează pe acel act administrativ.
4. Obligația de a remedia consecințele: Autoritatea administrației publice care a emis actul
administrativ nevalabil poate obligată să ia măsuri pentru a remedia consecințele acestuia.
Aceasta poate însemna revizuirea deciziilor, acordarea de compensații sau alte măsuri
pentru a corecta prejudiciul cauzat de actul nevalabil.
5. Răspunderea disciplinară sau penală: În cazurile în care constatarea nevalabilității actului
administrativ este rezultatul unei acțiuni ilegale sau nelegale, demnitarii sau funcționarii
publici implicați pot supuși răspunderii disciplinare sau penale conform legii.
• c) Aprecia i gradul de perfec iune a legisla iei privind reglementarea
nevalabilit ii actelor
administrative.
Pentru a evalua gradul de perfecțiune a legislației privind reglementarea nevalabilității actelor
administrative în Republica Moldova, ar trebui analizate următoarele aspecte:
1. Claritate și precizie: Legislația ar trebui să ofere de niții clare și precise ale conceptelor
relevante și să stabilească criterii speci ce pentru nevalabilitatea actelor administrative. Cu
cât legislația este mai clară și mai precisă în ceea ce privește motivele și consecințele
nevalabilității, cu atât este mai e cientă.
2. Proceduri adecvate: Legislația ar trebui să prevadă proceduri clare și transparente pentru
constatarea nevalabilității actelor administrative. Aceste proceduri ar trebui să ofere garanții
de drept și să asigure accesul la justiție, oferind posibilitatea contestării și revizuirii actelor
administrative nevalabile.
3. Coerență și compatibilitate: Legislația ar trebui să e coerentă și compatibilă cu alte legi și
reglementări relevante din sistemul juridic al Republicii Moldova. Aceasta ar trebui să
asigure că nevalabilitatea actelor administrative este reglementată într-un mod care să e în
concordanță cu alte principii și norme juridice.
4. E ciență și aplicabilitate: Legislația ar trebui să e e cientă și aplicabilă în practică,
asigurând că actele administrative nevalabile sunt identi cate și remediate într-un mod
oportun și adecvat. Aceasta ar trebui să prevadă sancțiuni și mecanisme de remediere
proporționale și e ciente.
• 39. No iunea, tr s turile i clasificarea contractelor administrative:
• a) Defini i contractul administrativ i enumera i tr s turile lui
caracteristice.
fi
fi
ţ
ț
fi
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
fi
fi
ă
ă
ţ
fi
fi
ș
ă
ţ
fi
ş
ş
fi
ă
fi
fi
ţ
fi
fi
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ă
ţ
fi
Contractul administrativ reprezint :
a) un instrument juridic prin care unele autorit i publice, organe, institu ii din cadrul administra iei
publice i exercit atribu iile prev zute de lege, al turi de actul administrativ;
b) un act administrativ cu regim juridic special, destinat satisfacerii unui interes general, care se
deosebe te de alte acte administrative prin aceea c este act juridic administrativ bilateral:
– care, de i se caracterizeaz prin inegalitatea p r ilor,
– necesit la ncheiere acordul de voin al acestora sau prescrierea unui act normativ al autorit ii
publice.
Profesorul A. Iorgovan stabile te urm toarele tr s turi ale contractelor administrative31:

a) reprezint un acord de voin ntre o autoritate a administra iei publice sau alt subiect de drept
autorizat de o autoritate a administra iei publice i un particular;
b) presupune efectuarea de lucr ri, prestarea de servicii etc. de c tre particulari n schimbul unei
remunera ii (caracter oneros);
c) este destinat s asigure func ionarea aceluia i serviciu public, a c rui organizare reprezint
obliga ie legal a autorit ii administra iei publice cocontractante (are ca scop un serviciu public)
sau, dup caz, punerea n valoare a aceluia i bun public;
d) p r ile trebuie s accepte unele clauze de natur reglementar stabilite prin lege sau n baza legii,
prin hot r re a guvernului (clauze reglementare);
e) autoritatea administra iei publice (cel autorizat) nu poate ceda interesele, drepturile sau obliga iile
sale dec t altei autorit i a administra iei publice, n condi iile legii, iar particularul le poate ceda
oric rei persoane, dar numai cu aprobarea administra iei publice;
f) c nd interesul public o cere sau c nd particularul nu i-a ndeplinit din culp obliga iile din
contracte, ori c nd executarea apare prea mpov r toare pentru particular, autoritatea administra iei
publice poate modi ca sau rezilia unilateral contractul, f r a mai recurge la justi ie;
g) p r ile, prin clauz expres sau prin simpla acceptare a clauzelor prestabilite, au n eles c se vor
supune, inclusiv cu privire la solu ionarea litigiilor, unui regim juridic de drept public;
h) solu ionarea litigiilor este de competen a instan elor na ionale de contencios administrativ, dac
legea nu dispune altfel.
• b) Clasifica i contractele administrative conform anumitor criterii.
consider m c contractele administrative prev zute de legisla ia republicii Moldova pot divizate
dup :
a) puterea juridic a actului normativ care prevede ncheierea contractului: act legislativ; act
normativ al Guvernului, act normativ al organelor de specialitate ale administra iei publice centrale
sau al altor autorit i administrative centrale; act normativ al autorit ilor administra iei publice
locale, autorit ilor publice de interes na ional;
b) obiectul contractului: de constituire; de munc ; de achizi ii publice; de concesionare; de
investi ii; de delegare a competen ei; de delimitare a competen ei; de asociere (colaborare); de
administrare duciar ; de loca iune; de ipotec ;
c) statutul juridic al subiec ilor contractului i num rul lor: ntre cel pu in dou autorit i publice
sau institu ii publice; ntre autorit i publice i persoane juridice de drept privat; ntre autorit i
publice i persoane zice;
d) principiul teritorial:
– interne: contracte; acorduri, conven ii;
– interna ionale: acorduri, conven ii, tratate;
e) modul de alegere a p r ilor: concurs (licita ie);
cerere de oferte de pre ; negocieri directe;
f) tipul domeniului public care se contracteaz : de stat; local;
g) durat : determinat ; nedeterminat .
• c) Estima i importan a practic a contractelor administrative.

n contractul administrativ autoritatea administrativ contractant urm re te o mai bun
func ionare a serviciului public n interesul colectivit ii, de aceea
nuexist egalitateap r ilorcontractante iunechilibru perfect de interese. Elaborarea clauzelor
Î
â
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ă
â
î
ş
ă
ş
ă
ţ
ş
ă
ţ
â
ş
ţ
ţ
ă
fi
î
ă
ă
ă
â
ţ
ț
ă
ă
ă
ă
ă
ă
fi
ţ
ă
fi
ă
ţ
ţ
ă
î
ă
ţ
î
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ş
ţ
ă
ă
ţ
ă
î
î
ă
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ţ
â
ţ
ţ
ă
ş
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
î
ţ
ş
ş
ş
ţ
ă
ş
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
î
ă
ţ
ă
ă
ţ
ă
î
ă
ă
ţ
ţ
ş
ă
ţ
ţ
ă
î
î
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ş
ă
ă
î
ţ
ţ
î
î
ţ
ţ
ţ
ă
ă
î
ţ
fi
ă
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
contractuale nu rezult din negocierea dintre p r ile contractante, „deoarece una din p r i –
administra ia – stabile te n mod unilateral clauzele, iar cealalt le poate doar accepta sau refuza
n bloc”.29
• n opinia savantului francez Jean Michel de Forges, contractelor administrative, comparativ cu
cele de drept privat, li se aplic reguli mai tehnice, administra ia are limite de ac iune, are o
competen legal , ind inut de dispozi iile legale i de satisfacerea interesului general, iar
particularul este inut de cauzele exorbitante derogatorii propuse i impuse de administra ie.
importanța practică a contractelor administrative poate evidențiată prin următoarele aspecte:

Reglementarea relațiilor administrative: Contractele administrative reglementează drepturile și
obligațiile părților implicate în cadrul unei relații administrative speci ce. Acestea stabilesc
termeni, condiții și proceduri pentru realizarea unor activități sau pentru furnizarea de servicii de
interes public. Prin intermediul contractelor administrative, se stabilesc obligațiile părților și se
creează un cadru juridic pentru desfășurarea e cientă și transparentă a activităților
administrației publice.
Protecția intereselor publice: Contractele administrative asigură protecția intereselor publice
prin stabilirea condițiilor și clauzelor necesare pentru realizarea obiectivelor și serviciilor publice.
Acestea pot include prevederi referitoare la calitatea serviciilor, protecția mediului, drepturile și
interesele cetățenilor etc. Contractele administrative prevăd mecanisme de monitorizare și
control al respectării acestor condiții, asigurând astfel buna gestionare a resurselor publice.
E ciența și transparența administrației publice: Prin intermediul contractelor administrative, se
promovează e ciența și transparența în administrația publică. Acestea permit selectarea celor
mai bune oferte și furnizori pentru realizarea anumitor activități sau servicii, prin intermediul
procedurilor de licitație sau de selecție competitivă. Contractele administrative prevăd criterii și
indicatori de performanță, termene și modalități de evaluare a rezultatelor, asigurând astfel o
gestiune e cientă și responsabilă a resurselor publice.
Î
î
fi
ţ
ă
ţ
fi
fi
ţ
ă
fi
ă
ş
ţ
î
ă
ă
ţ
ă
fi
ţ
ş
fi
ţ
ă
ş
fi
ţ
ă
ţ
ţ

Intrebari Administativ

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebari Administativ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

21.

Statutul juridic al autorit ilor administra iei publice locale executive:

• b) Determina i categoriile de acte i modul de încetare a mandatului

• c) Aprecia i gradul de perfec iune a legisla iei privind statutul juridic

22. Caracteristica controlului administrativ al activit ii autorit ilor

• c) Estima i gradul de perfec iune a legisla iei privind controlul

23. No iunea i clasificarea func iilor publice, inclusiv de demnitate

• b) Determina i categoriile de func ii publice conform prevederilor

• 1) func ii publice de conducere de nivel superior;

• 2) func ii publice de conducere;

• 3) func ii publice de execu ie

• De men ionat c legislatorul na ional, al turi de de ni ia func iei publice, vine i cu

• Func ie public vacant se consider func ia public liber , f r titular.

• c) Decide i asupra gradului de perfec iune a no iunii func iei publice

Condi ii de baz (generale):

• c) Evalua i gradul de corespundere necesit ilor zilei a legisla iei

25. Modurile de ocupare a func iei publice i temeiurile de apari ie a

b) Compara i diferitele moduri de ocupare a func iei publice i temeiurile

c) Decide i asupra celor mai performante moduri de ocupare a func iei

Drepturile func ionarilor publici:

2. s solicite, în limitele competen ei sale, i s primeasc informa ia necesar de

3. s - i cunoasc drepturile i atribu iile stipulate în a postului;

4. s bene cieze de condi ii normale de munc i igien ;

5. s se adreseze Guvernului asupra cazurilor de înc lcare a legisla iei referitoare

6. s bene cieze de stabilitate în func ia public de inut ;

7. dreptul la opinie al func ionarului public;

8. apartenen a la partide i la alte organiza ii social-politice;

9. dreptul de a întemeia i de a se a lia la sindicate i alte organiza ii;

10.dreptul de acces la informa ia de ordin personal;

Obliga iile demnitarilor:

Obliga iile func ionarilor publici :

2) s respecte cu stricte e drepturile i libert ile cet enilor;

3) s e loial autorit ii publice în care activeaz ;

4) s îndeplineasc cu responsabilitate, obiectivitate i promptitudine, în spirit de

5) s p streze, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum i con den ialitatea

6) s respecte normele de conduit profesional prev zute de lege;

7) s respecte regulamentul intern al autorit ilor publice

8) obliga ia func ionarilor publici de conducere de încurajare a propunerilor i

9) obliga ia de a executa dispozi iile conduc torului

10) obliga ia de a depune declara ii cu privire la venituri, proprietate i de interese

• b) Stabili i corela ia dintre drepturile i obliga iile demnitarilor i

Drepturile demnitarilor și funcționarilor publici:

• c) Formula i garan iile ce asigur exercitarea drepturilor i

• b) Clasifica i incompatibilit ile, restric iile i alte limit ri fa de

• c) Estima i nivelul eficien ei incompatibilit ilor, restric iilor i altor

28. Stimularea demnitarilor i func ionarilor publici:

• b) Determina i deosebirile dintre diferite categorii de m suri de

• c) Estima i gradul eficien ei m surilor de stimulare a demnitarilor i

Suspendarea raporturilor de serviciu

Func ionarul public

Exercitarea mandatului se suspend în temeiul prevederilor :

Raporturile de serviciu se suspend de c tre autoritatea public :

• b) Clasifica i temeiurile de modificare i suspendare a raporturilor

• 30. Încetarea raporturilor de serviciu ale demnitarilor i func ionarilor

• b) Clasifica i temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu ale

b) eliberare din func ie;

c) nedepunere a declara iei de avere i interese personale sau refuz de a o depune;

• Încetarea raporturilor de serviciu în circumstan e ce nu depind de voin a p r ilor

Destituirea din func ia public are loc în urm toarele cazuri:

• c) incompeten profesional în urma ob inerii cali cativului „nesatisf c tor” la evaluarea

• d) refuz de a depune jur mântul;

• e) absen nemotivat de la serviciu timp de 4 ore

Eliberarea din func ia public