MONITORUL OFICIAL

AL
ROMANIEI
Anul 188 ()(xxll) Nr. 523
PARTEA I
Joi, '18 iunie 2020
- LEGI, OECRETE, HOTARARI gIALTE ACTE

SUMAR

Nr. Pagina

HoTARARI ALE GUVERNULUI RoMANIEI

432. Ho6rare privind aprobarea Programului de masuri
-pentru atngerea sErii ecorogice bune a regiunri
marine l\,rlarea Neagre.. 2
ACTEALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE AD|llINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
1.230. Ordin al ministrului mediului, ap€lor $i padurilor
-p€nlrL, aprobarea Reg,rlamentulJr pnvind organizar€a
acirvitalri oe aiesi,are a instriutiiror pLb"ce sau pdvale
specrarizale in elabo'a/ea documenialiilo' penlrJ
fundameniarea solicilSrii avizului de gospode re a
apelor$ia aulo zalieide qospodrfire a apelor .--..... 3-1
ACTE ALE iNALTfI CURTI DE CASATIE
SI ,II]ST TIF
Dectia m 30 din 2 martie 2O2O (Com;bu penliu dezlegarea
unor chestiuni de drcpl).... 8-16
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, N. 523/18,VI.2020

HOTARARI ALE GUVERNULUI RoMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

HOTARARE
privind aprobarea Programului de mesuri pentru atingerea
stirii ecologice bune a regiunii marine Marea Neagri
in temeiul art. 108 din Constitulia Romaniei, republicat?i, $i at art. lll din
Legea N.27912018 pentru modiflcarea anexei nr. 3 la Ordonanta de lrrgent5 a
Guvernuluinr. 7'1l2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin,

Guvem!l Romaniei adoptd prezenta hotdrare.

Art. 1.
- Se aprob5 Programul de mdsuri pentru atingerea sterii ecologice
bune a regiunii marine Marea Neagra, prev;alt in anexa*) care face parte
integrantii din prezenla hoterare-
Art. 2. Autoritd,tile 9i inslituliile publice care implementeaze programut
-
prevezut la art. 1 vor accesa fonduri europene, iar alocarea de fondu de la bugetul
de slat sau de la bugetele locale se va face cu incadrarea in suhele aprobato
anual cu aceastii destinatie.

PRIIV.I\,{INISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemneaza:
p. l\4inistrulmediului, apelor Si pedurilor,
lulian Oclavian Stana,
secretar de stat
Ministrul !ucr;rilor publice,
dezvoltdnl 9i administraliei,
lon S,lefan
Ministrul atacerilor inteme,
Marcel lon Vela
Ministrul agriculturii gi dezvolurii rurale,
Nechita-Adrian Oros
Ministrul transporturilor, infrastructurii
9i comunicatiilor,
Lucian Nicolae Bode
Minislrul educaliei 9i cercetarii,
Cristina Monica Anisie
Ministrul economiei, energiei Si mediului
de afaceri,
Virgil-Daniel Popescu
Ministrul fond urilor europene,
loan Marcel Bolos
Ministrul fl nanlelor publice,

Vasile.Florin Cilu
Ministrul afacedlor exteme,
Bogdan Lucian Aurescu
[,,linistrul tineretului si sportului,
Marian lonu! Stroe

Bucure9ti,27 mai2020
Nr 432

") Anexa se pubtici in Monitorul Oticiat at Romaniei, partea t, nr S23 bis, care ss poate
achizi$o.6 de la cenlrulpentru rclaliic! publiculat Regiei Aulonohe ,Monitorut Ofciat,, Buqrregrj,
ic- Pandurinr 1.
 I\4ONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 523/18.VI,2020 3

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMtNtSTRATtEt PUBLTCE CENTRALE
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR 9I PADURILOR

ORDIN
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activite$i de atestare
a instituliilor publice sau private specializate in elaborarea documentaliilor pentru fundamentarea
solicitarii avizului de gospoderire a apelor gi a autorizaliei de gospoderire a apelor
Avand in vedere Referatul de aprobare nr. 179.043/DN4RISB din 26.05.2020 al Direcliei managementul riscului la inundalii
si siguranta baraielor,
in baza prevederilor art. 52 din Legea apelor nr 10711996, cu modificbrile 9i completerile ulterioare, qi ale aft. 6 pct. lV
subpct. 68 din Ho6rerea Guvemului nr. 43/2020 privind organiza.ea 9i funclionarea Ministerului Mediului, Apelor $i P6durilor,
in temeiulart.5T alin. (1), (4) 9i (5) din Ordonanla de urgenla a Guvernului nr 5712019 privind Codul administrativ, cu
modificdrile gicomple6rile urmAtoare, 9i al art. 13 alin. (4) din Hotdrarea Guvemului nr. 43/2020 pdvind organizarea sifunclionarea
Ministerului l\4ediului, Apelor 9i P6durilor,

ministrul mediului, apelors-i pidurilor emite urmitorul ordin:

Art. 1. aprobe Regulamentul privind organizarea Art. 3. intrdrii in vigoare a prezentului ordin,
- Se
activitalii de - La data
alestare a instituliilor publice sau private Ordinul ministrului apelor ii pddurilor nr. 584/2017 pentru
specializate in elaborarea documentatiilor pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activitdtii de
fundamentarea solicitdrii avizuluide gospodeaire a apelor li a atestare a instituliilor publice sau private specializate in
autorizalielde gospoderire a apelor, prevezutin anexa care face elaborarea documentaliilor pentru fundamentarea solicittirii
parte jntegranta din prezentul ordin. avizuluide gospoddrke a apelor qi a autorizaliei de gospoddrjre
Art. 2.
- Direclia managementul rlscului Ia inundalii qi a apelor, publicat in Monitorul Oficial al Rornaniei, Partea l.
siguranla barajelor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor $i N.482din26 iunie 2017, se abrogd.
PAdurilor iiAdministralia Nalionale ,Apele Romane" vor duce Art. 4.
la lndeplinire prevederile prezentuluiordin.
- Prezentul ordin se publicd ?n i.4onitorul Oficial al
Romeniei, Parlea I.
p. i,,linistrul mediului, apelor 9i padurilor,
Mircea Fechet,
secretar de stal

Bucureqti, 5 iunie 2020

Nr 1.230.

ATEXA

REGULAMENT
palvind organizarca activit4ii de atestare a instituliilor publice sau privats specializate in elaborarea documentaliilor
pentru fundamentarea solicitarii avizului de gospodarire a ap€lor s,i a autorizatioi do gospodeira a apelor
CAPITOLUL I CAFITOLUL II
Dispozilii generale Organizarea, tunclionarea ti ataibuliile
Art. 1. Prezentul regulament stabile$te procedura de Comisiei de ateslare
atestare de - citre Ministerul Mediului, Apelor 9i Pedurilor a Art. 4. (1) Comisia de alestare se organizeaze
institutiilor publice sau private specializate in elaborarea - 9i
tunclioneaz5 in cadrul Ministerului Mediuli.ri, Apelor 9i Pedurilor
documenlaliilor pentru fundamentarea solicitdrii avizului de (2) Componenla Comisiei de atestare este urmebarea:
gospodiArire a apelor 9ia autorizalieide gospod5rire a apelor 9i
a) secretarul de stat care coortoneaz5 activitatea de
asigud cadrul organizatoric Siregulile unitare pentru atestarea gospoderire a apelor din cadrul i,,linisterului Mediului, Apelor Fi
capacitdlii tehnico-profesionale a solicitanlilor.
Pidurilorl
Art. 2- Atestarea instituliilor publice sau private are drept
-
scop verificarea capacit;lii tehnico-economice a acestora de a
b) directorul Direcliei managementul riscului la inuhdalii li
indeplini cerinlele lehnicE 9i de calitate in confoinitate cu sjguranla barajelor din cadrul MjDjrteruluj Apglgr ti Paduri,gt
prevederile legale in vigoare- c) directorul adjunct al Direcliei managementul iscului la
Art. 3, Ateslarea instituliilor publice sau pdvate inundatii sisiguranta barajelor din cadrul Ministerului Mediului,
- in
specializate elaborarea documentaliilor pentru Apelor Fi Pedurilor;
firndamentarea solicit;rii avizului de gospoderirc a apblor gi a d) direclorul Directiei managementul resurselor de apd din
autorizatiei de gospod5rire a apelor se realizeaza do cdke cadrul I\,,linisterului Mediului, Apelor si Pedurilor;
Comisia de atestare, care se organizeazd 9i functioneaz5 in e) directorul general al Administraliei Nalionale "Apele
conformitate cu prcvederile prezentului regulament. Romane";
 4 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I, Nr 523/18,VI,2020

0 directorul lnstitutului National de Hidrologie siGospodarire b) ho6regte eliberarea certificatelor de ateslare, potrivit
a Apelor: modelului prevezd in anexa nr. 5;
g) directorul Departamentului managementul resurselor de c) hotereste respingerea cererilor de alestare care nu
ap6 din cadrul Administratiei Nationale ,,Apele Romane"; intrunesc condiliile de atestare prevazute in prezentul
h) un cadru didactic universitar de specialilate.
regulament.
(3) Secretariatul lehnic alComisiei de atestare este asigural
Art. 9. Membrii Comisiei de atestare au urmetoarele
de Directia managementul riscului la inundaiii gi siguranla -
drepluri giobligalii:
barajelor
a) sa participe la gedinlele Comisieide atestare, cu dreptde
Art. 5.
- (1) Pregedintele Comisiei de atestare este
secretarul de stat care coordoneazd actjvilatea de gospoderire vot direct. Tn situalia in care un membru nu poate participa va
a apelor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor si Pedurilor imputernici in scris o persoani sereprezinte !i sa voteze in
(2) Vicepresedintele Comisiei de atestare este directoru' numele seLri
Direcliei managementu, riscului la inundalii 9i siguranta barajelor b) sd semneze procesele-verbale intocmite la fiecare
din cadrul Ministerului Mediului, Apelor si P6durilor. Eedin!6;
Art. 6. Comisieide alestare sunt urmeloarele:
-AlribuliileComisiei de atestare are urm6toarele
'1. PreFedinlele
c) sa solicite consemnarea in procesele-verbale ale
9edintelor a opiniilor 9i punctelor de vedeae separate fatA de
at bulii: hotd16rile adoptate;
a) aprob5 programarile gedinlelor Comisiei de atestare; d) sd nu divulge date 9i info.maliide care iau cunogtinle in
b) conduce lucrerile sedintelor Comisieide atestare;
cadrul procesului de alestare;
c) semneazd, in conformitate cu hotd.arile Comisiei de e) sd nu fie sot, sotie, rudd sau afin pand la gradulal lvJea
atestare, certificatele de atestare sau, dupS caz, comunicer le
nclusiv cu oricare dintre solicitantii atestdrir;
de respingere motiva€ a cererilor de atestare.
2. Vicepresedintele Comisiei de atestare are urmdloarele 0 in cazulin care unuldinke membrii Comisieide atestare se
atributii: va alla in siiualie de incompatibilitate, va fi inlocuit cu o altd
a) urmeregte gi coordoneaze desfEgurarea activitdtilor persoand din cadrul aceleiasi institutii, care si indeplineasca
secretariatului Comisiei de atestarei conditiile cerute.
b) urmeregte prezenta membrilor Comislei de atestare la
gediniele acesteia: CAPITOLUL III
c) conduce, in lipsa pregedintelui, gedinlele Comisiei de Oomeniile de atestare
atestare. Ar1. 10. Domeniile penlru care Comisia de atestare este
3. Secretariatul tehnic al Comisiei de atestare are -
abilitatd se atesie in slitulii publice sau private sunt urmatoarele:
urmdtoarele atribulii:
a) inlocrnirea studiilor hidrologice;
a) evalueaze documentaliile intocmile de instituliile plblice
sau private, in prezenla reprezentantukri legal sa! a persoanei b) intocmirea studtiJor hidrogeologice;
imputernicite de acesta, in conformitate cu cerintele prezentului c) intocm rea studlilor de gospoderire a apelor;
regulamenl; d) elaborarea documenlatiilor pentru obtinerea
b) inregistreaze numai documentalijle comp,ete inlocmite de avizL'ui.auloriralre oe qospoderke a apelor.
institu,tiile publice sau private, in con{ormitate cu cerintele
Prezentului regulament; CAPITOLUL IV
c) programeazS, la propunerea presedintelui Comisiei de Condilii de atestare a inslitutiilor publice sau private
atesla.e, sedintele acesteia; Art. 1'1. Alestarea institutiilor publice sau private
d) convoacA reprezenlantul legal al institutiei p!blice sau -
specializate in elaborarea docurnentaliilor pentru
private pentru inlerviu;
fundamentarea solicilirii avizului de gospoderire a apelor Fi a
e) convoace membrii Comisiei de atestare la sedinle;
f) intocmeste un referat in care se va specific6 dace institltia aulorizaliel de gospodarire a apelor se solicitd Si se acordd cu
pubiic6 sau privaie solicitant5 a elaboral lucrari de buna cat laie respeclarea domeniilor cuprinse in prezenlul regulament.
Art. 12. vederea atesti.ii, instituliile publice sau private
in domeniul gospod5ririi apelor, pe baza recomanderilor primite
din partea beneficiarilor pentru fiecare lucrare;
-in
interesate vo. deplne la Secretariatul tehnic al Comisiei de
g) intocmeste procesele-verbale Ele gedinlelor Comisiei de atestare din cadrul lMinislerului Mediului, fuelor si Pddurilor un
alestare; dosar de atestare care va cuprinde, in copie legalizati sau cu
h) redacteaza.ceatificatele de atestare obtinute in urma prezentarea originalului 9i copiilor in vederea confrunterii gi
interviuluide ceue insiituliile publce sau prNatei verif icdrii concordantelor, urmatoarele documente:
i). p;streaz5 documentele Comisiei de atestare 9i asigurd a) cerere{ip pentru oblinerea atestdrii, prevazutd in anexa
arhivatea acestora. nr- 1, cu specificarea domeniilor in care se solicite atestarea.
Art.7. (1) Comisia de alestare functioneaze tegat in
-
prezenta a cel pulin jumetate plus unu din numerul membrilor
Activitalile pentru care se soliciid atestarea trebuie sd fie
conforme cu cele prevdzute in Clasificarea activitdtilor din
s6i. gedinlele Comisieide atestare suni conduse de presedinte
economia nationald:
sau, in absenla acestuia, de vicepresedinte.
(2) HotErarib Comisiei de atestare se ;au cu votuta cel putin b) copia actului de identitate al reprezentantului legal al
instilutiei publice sau private;
iumdtate plus unu din numdrul membrilor prezenti. Voturile se
consemneaza nominal in procesul-verbal ;i sedrniei. c) documente care atest6 personalitatea juridicd a
Art.8. Comisia de atestare raspunde in solidar de solicitanlului:
-
desfes,urarea corespunzdtoare a lucreribr, avand urmdtoareb
responsabiliteli:
- statutulori hotira.ea de infiinlare a institutiei publice sau
private;
a) examineaza cererile si documentaliile prezentale pentru
atestare de cetre instituliile publice sau privale; - certificatul de inregistrare fiscald emis de organul fiscal
teritorial;
 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARIEA I,
d) memoriu de activitale al instituliei publice sau private in
domeniile/subdomeniile solacitate, in care lucrerile menlionate
sunt insolite de recomanddri din partea beneficiarilor;
e) documente care sd ateste calificdrile pro{esionale,
instruirea relevantd gi experjenla profesionala ale personalului
de specialitate angajat al instituliei, prevdzute in anexa N.2'.
elocvent pentru domeniul solicitat:
curiculum vitae
- -
diploma de studii universitaae;
-0 documente care sA certifice faptulce specialigtiiau incheiat
una dintre urmdloarele forme de colaborare cu institulia publici
sau privata:
1. contract individual de munc6, incheiat pe perioade
nedeteaminate sau pe perioadd determinatd de cel pulin 3 ani,
inregistrat la inspectoratu, leritorial de munce, sau contract de
colaborare cu persoani fizice sau persoanS fizice autorizata,
inaegistral la organele fiscale teritoriale, pe perioade
nedeterminatai ori pe pe oade determinate de cel putin 3 ani;
2. extras din Registrul general de evidente al salarialilor din
Romania
- REVISAL;
g) apartenenla la organisme Stiintfice de specialitate/
organizalii tehnice profesionale a angajalilor, prevdzute in anexa
nr. 3;
h)situatia privind dotarea cu echipamente, instalalii specifice
delinute in proprietate sau inchiriate in vederea desf5s-urerii
activiteli pentru care se solicite alestarea, prevdzuta in anexa
na.4"
i) dovada achitirii tarifului pentru evaluarea dosarului de
atestate.
Art. '13. ('1) in cazul in care Secretariatul tehoic al Comisiei
-
de alestare constata ci documenlatlile intocmite de instituliile
publice sau private sunt complele, acestea vor fi inregistrate in
vederea program6rii pentru suslinerea interviului in fala
Comisiei de atestare sau prin mediul online/eiectronic, prin
intermediul unei aplicalii web sau prin e-mail-
(2) in situalia in care sustinerea interviuluise desfaioari prin
mediul online/electronic, membrii Comisiel de atestaretransmit
votul lor p.in intermediul unei aplicalii web sau prin e-mail
Secretariatului tehnic al Comisiei de alestare, care
consemneaze in procesul-verbal votul fbcerui membru-
(3) ln urma suslinerii intetuiului. Comisia de atestare
hot5ragte emiterea certificatului de atestare sau, dupe caz,
respingerea cercdi.
(4) Certificatulde alestare se emite in termen de maximum
30 dezile de la data suslineriiinterviuluiin doua exemplare egal
valabile, dup6 modelul din anexa nr.5. Exemplarul nr. 1 al
certificatului se transmite iostituliei publice sau private, iar
exemplarul nr. 2 al certificah.rlui se pastreaza la Comisia de
atestare.
(5) Eliberarea certificatelor de ateslare se face numa; dupe
achitarea tarifului pentru emiterea certificatului.
(6) Dac; in urma suslinerii inlerviului in fata Comisiei de
atestare instituliilor publice sau privale solicitante nu li se acorda
certificatul de atestare, dosarul de atestare depus va fl aftivat.
(7) Hotarerea Comisieide atestare de a respinge cererea de
atestare se poate conlesta in condiliile legii.
Art. '14. in cazul in care institutia publica sau privat; nu a
-
mai elaborat lucaeri in domeniile in care solicita atestarea,
aceasta va prezenta dovada efeduerii a cel putin doua lucreri
sub coordonarea unor institulii publice ori private ce delin
certificaie de atestare in domeniu. Pentru fiecare dintre cele
doud lucrdri se vor prezenta recomanderi din partea
beneficiarilor. raport din partea coordonatorului lucrdrii 9i copie
de pe ateslatul acestuia.
NT, 523/18,VI,2020
CAPITOLUL V
Preschimbarea certificatelor de alestare
Art. 15.Durata valabilitalii certificatului de atestare esle
-
de 3 ani, cu posibilitalea extinderiikeducerii num6rului
domeniilor de atestare acordate, in cazul in care institutia
publici sa! privatd indeplinelte ori nu condiliile de atestare
stabilite.
Art. 16.
- Procedura de preschimbare a c.ertificatului de
atestare presupune depunerea gi analizarea unui nou'dosarde
atestare, in mnformitate cu prevederile c€p- lV aa pentru o noue
atestare,
CAPITOLUL VI
Retragerea certifi catului de alestare
Ad. 17- Certificalul de atestare eliberat unei institutii
-
publice sau private poate fi retras in situalia in care nu mai sunt
intrunite condiliile 9i criteriile cuprinse in prezentul regulament,
precum 9i in cazul elabordrii de documentalii pentau
fundamentarea solicitdrii avizului de gospoderire a apelor 9i a
autorizalieide gospoderire a apelorcare nu suntin conformitate
cu prevederile legale irr vigoare.
Art. 18. (1) Constatarea faptei de refuz sau de
-
neindeplinire a obligalieide a elabora documentalii sau studiiin
conformilate cu prevederile legale in vigoare se face de cdtre
Secretariatul tehnic alComisieide atestare din cadrul autoritdlii
publice centrale din domeniul apelor, prin referat inaintat
presedintelui Comlsiei de atestare.
(2) in cazul aprcberii referatului de rekagere a atest5rii,
Comisia de atestare va emite o ho6rare de retragere a
certificatului de ateslare.
(3) in cazul incadr5rii in prevederile alin. (2). institulia publicS
sau private va fi obligat; se returneze certificatul de atestare in
lermen de 10 zile calendaristice de la data primkii hotdreriide
retragere din partea Comisiei de atestare, fdrd a putea solicita
returnarea tarifelor achitate.
(4) Degradarea, distrugerca sau pierderea certirlcatului de
atestare se declard in scris la Ministerul N4ediului, Apelor Si
PSdurilorin termen de48 de ore de la constatare $itotodaG va
fi publcate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a lll-a, de
cdtre reprezentantul legal al instituliei publice sau private
(5) Dupd publicarea anunlului, prevdzuld laalin. (4), Comisia
de atestare holerdgte eliberarea unui duplicat al exemplarului
nr '1 al certillcatului de atestare.
Art. 19. pentru oblinerea certificatuluide atestare,
petipuride -Tarlfele
activitdli, sunt prevazute in anexa nr.6, inlunclie de
activitalile pe care soliciianliidoresc se le desfdgoa.e.
CAPITOLUL VII
Dispozilii Iinale
Art. 20. (1) Tarifele percepute penhu analiza dosarelor de
-
atestare 9i emiterea cerlificatelor de atestaae se vireaze in contul
de venituri extrabugetare RO84TRE27005032XXX000309,
deschis de Ministerul lvediului, Apelor SiPedurilor la Trczoreria
Municipiului Bucureiti.
(2) Sumele provenite din incasarea tarifelor pentru analiza
dosarelor de atestare si emiterea certificatelor se fac venit Ia
bugetul de stat.
Art. 21. Anexele nr- 1---6 fac parte integranta din prezeotul
requlament.
 6 MONITORUL OFICIAL AL RoI,ANIEI, PARTEA I. N. 523/18,VI.2020
ANEXA Nr 1
la redd"ment
(darelede iderttfrcare ate hsliu!,eipubrr@ sal pn%te)
Nr................ din........-.

CERERE
pentru oblinerea atest5rii

l"-p191"!98-99.::t:::r.:;.,;::..i......:.....inc€titatede-....................,soticit,inconformitatecuprevederiteart.12dinResutamentui
pflvlno organlzarea acliviEtii de alestare a institutiilor publice sau private specializaie in'elaborarea
documentaLn_lor oentrir
Iundamentarea sollcitarii avizului de-g_o^spoddrire a apelor sr a autorizalei de gospoderire a apelor. aprobal prin
Ordinui ministrului
meorurur. padurilor nr. 1-23012020 (rcgulanenl), paniciparea la sedinta Comisiei de dtestard in vederea
.aperor sr etiberarii
cenllrcautur de alestare privind capacilatea de a efectua urmaloarele actvitaii:
a) intocmrrea studi;lor h drolooice:
b) intocmirea studiilor h.droqe-oloqice;
c) intocmirea sludrilor de gospoderire a apelor;
d) elaboraiea documentatiilor pentru obtinerea avizului/autorizaliej de gospod6 re a apelor pentru:
Anexam ta prezenta cerere documentele prevazute la arl. ,12 din regulament.

Data .................

(^ume e, p€numele, semi6tuG

9i ;lampita)

ANEXA Nt 2
la raulaaent

CALIFICARILE PROFESIONALE SI INSTRUIREA RELEVANTA

ale personalului de specialitate angajat
lnstitulia public.A/prival6

Numele qipEnumete Studiile absolvite

personalului de specialilaie ii @liticarea obti.uta lnstilulia de invAEmant
(dipbme, maste.at, doctorat)

(Se atageaze copijle de pe diplomele/certificatele pentru calificarea de celmaiinalt grad

. persoanele
pentu menlionate mai sus.)
sipentru cursurile de instruire

Data .........-...........

Semnetura aulo zatS

AEEXAAT3
redulamhl
la

APARTENENTA
' la organisme s,tiinlifice d€ specialitate/organizaliitehnic. profesionale a angajalilor
lnstitulia publicd/privati

Organismul profesionat

Se dnexeaze copiile de pe certilicatele sau documentele care atest5 aceastd apartenentd.)

Data....--.....

Semndtura aulorizata
 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I, NT, 523/18,VI.2020 7

ANEXA Nr 4
lt-t9!fut@ql
SITUATIA
privind dotarea cu echipamente, instalalii specifice delinute in proprietate
sau inchi.ialein vederea desf5iuririi activit5tii pentru care se solicili ateslarca
lnstitutia publice/privata
Nr. Oenumirea si mad instalatiilor si
ulilajeto.

Data compleurii........

SemnetuE autorizatd

' 56 pol insGie ni perfomanlele tehnie ale urilajelor

ANBALLI
lalgsdr@'d
RorltaNrA
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR $I PADURILOR
COMISIA OE ATESTARE
ln conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile 9i compb6rile uherioare, ale Hoterarii Guvemului
nr. 43/2020 privind organiza.ea ti funclionarea Ministerului Mediului, Apelor li Peduri,or li ale Ordinului ministrulli mediului, apelo.
$ pSdurilor n.. 1.230/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activiulii de atestare a instituliilor publice sau
private specializate in elaborarea documentaliilor penlru fundamentarea solicitarii avizului de gospodirirea apelor qia autorizatiei
de gospoddrire a apelor. emite prezenlul
CERTIFICAT OE ATESTARE Nr .............
pentru
institulia publice/privatd........................................., inregistrate la Oficiul Registrului Come4ului al Judelului

activitSliide atestare a instituliilor publice sau private specializate in elaborarea documentaliilor penku fundamentarea solicit5di
avizuluide gospoderire a apelorgia autorizalieide gospodarire a apelor, aprobalprin Ordinul ministrului mediului, apelor $ipedurilor
nr 1.230/2020, giare competenla tehnicd giprofesionald de a electua lucrariin urmatoarele domenii:
Prezentul cedificat a fost emis la data de .......-.....-...., avand valabilitatea de 3 (trei) ani pana la data de
Prcs,edintele Cotuisiei de atestare,

(numele ti prerumele. semneura SS indescifrabil)

Certificatula fost emis in doue exomplare, egalvalabile.

Exemplarul ml din 2 ( Exemplarul nr. 2 din 2)

ALdANIN
la ft@named

TARIFE
pent.u obtinerea certificatutui de atestare, pe tipuri de activiGli

Nr. 'l'lpul serviclilor .are se prcsleaze

S@pul Iucddieu se iciului pr6tat p€ntru domeniile de aiesiaro
l6ra TvA&i)
Parcurgerea procedurilor legale pentru emiterca certificatului de 1.1. analiza documentaliei 800
1
alestare pentru intocmirea studiilor hidrologice 1.2. emiterea certificatului de atestaae 300
Parcurgerea procedurilor legale pentru emiterea certificatului de 2- 1. analiza documentatiei 800
2
atestare pentru intocmirea studiilor hidrogeologice 2.2. emiterea certificatului de atestare 300
Parcurgerea procedurilor legale pentru emiterea certificatului de 3.1. analiza documentatiei 800
3
ateslare pentru intocmirea studiilorde gospod;rire a apelor 3.2- emiterea certificatuiui de alestare 300
Parcurgerea procedurilor legale pentru emiterea certificalului de 4. 1 - analiza documentatiei 800
4 atostare penfu elabomrca documentaliilor necesare obtinerii avizului/
autorizaliei de gospod5rire a apelor 4.2. emiterea certificatului de atestare 300
 8 MoNtroRUL oFlctALAL RoMANtEt, pARTEA t, Nr 523li8.v1.2020

ACTE ALE iNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITlE

1NALTA oURTE DE CASATTE sr JuslTtE
COMPLETULPENTRU DEZLEGAREAUNORCHESTIUNI DE DREPT

DECIZIA Nr.30
did 2 martie 2020
Dosar nr 2.198/112019

Laura-Mihaela lvanovici presedintele Secliei I civile
- pre$edintele completului
Cristina Trutescu judecdtor la Seclia I civilS
Georgeta Stegaru - judecetor la Sec_tia I civila
Aurelia Rusu - judecator la Sectia , civila
Simona Gina P,etreanu - judecitor la Sectia i civile
-
SorinelaAlina Macavei * judecetor la Sedia I civild
Mioara lolanda Grecu judecetor la Sectia I civila
Mari llie - judecetor la Sectia I civili
Valentin Mitea - judecStor la Seclia I civiE
- se iocheie un contract pin care pd4ile cont@ctului de cesiune
1- Completul pentru dezlegarea lnor chestiuni de drept ce
formeaze obiectul Dosarului ff.2.1981112019 a fost constituit
conform dispozitiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedurd
civild mportat la art. XIX din legea nt- 212013 privind Llnele
mesuri pentru degrevarea instanlelor judecAtoregti, precum gi
pentru pregatirea puneriiin aplicare a Legii nr 134/2010 privind
Codul de procedure civild, cu modific5rile ulterioare, si ale
an.271 alin. {1) din Regulamenlul privind organizarea si
tunclionar_ea adminislrative a lnaltei Curti de Casalie 9i Juslilie.
republicat. cu modificerile si compleBrile ulterioare
(Regulafiehtul).
2. Sedinla este prezidatE de doamna judec5tor Laura-
Mihaela lvanovici, p-eiedintele Seqiei I cNile a inaltei Cu4i de
Casalie 9i Justilie.
3. La gedinla de judecat5 participi doamna Elena Adriana
Skmatescu, magistrat-asislent, desemnatA in conformitate cu
dispozjliile art- 276 din Regulament.
4. lnalta Curte de Casalie 9i Justilie Completul pentru
-
dezlegaaea unor chestiuni de drept a luat in examinare
sesizarea formulati de Curtea de Apel Bucuregti- Se4ia a lll-a
civili Fi pentru cauze cu minori Fi de fam;lie, in Dosarul
nr. 19.7581312018, in vederea pronuntarii unei hoterari
prealabile.
5. Magistratul-asistent prezintai refemtul cauzei, ardtend ci la
dosar s-a depus raportul intocmit de judecatorul-raportor, ce a
fost comunicat peqilor, in conformitate cu dispozitrile art. 520
alin. (10) din Codul de procedurS.ivile; pe4ile nu au depus
puncle de vedere asupm ctEstiunii.de drept.
6. ln urma delibererilor lnalta Curte de Casatie si Justitie
Completulpentru.dezlegarea unorchestiunidedreptremanein
pronunlare asupra sesizerii privind pronuntarea unei hoteran
prealabile.
INALTA c u RTE.
deliberand asupra chesliunii do drept cu care a fost sesizate,
canstatii um6toarele:
l. Titularul ti obiectul sosizirii
7. Curlea de Apel Bucuresli Sectia a lll-a civil6 si pentru
-
cauze cu minori si de familie a dispus, prin Incheierea din
25 iunie 2019, in Dosarul nr. 19.758/3/2018, aflal pe rolul acestei
instanle. sesizarea lnalteiCu4ide Casalie $iJustilie, in temeiul
dispozitiitor art. 519 din Codul de procedure civila, in vederea
pronunliirii unei holerari prea'abiie cu privire la urmetoarea
chestiune de drept: in l/,tetpretarea $i aplicarca aft. 3 $i 4 din
Legea nr. 10/2001 pdvind rcgimuljuridic al unor imobile preluate
ln mod abuziv in peioada 6 hadie 1945-22 decembie 1989,
rcpublicatd, cu modificetile 9i completdrile ulterioare lLegea
- ff.10120011, in coioborare cu atl. 24 alin. (2) din Legea
nt. 165/2013 privind ndsuile penttu finalizarea procesuluide
restituire, in naturd sau prin echivalent, a imobilelor prcluate in
rnod abuziv in peioada regimului comunist in Romenia, cu
modificdrile Fi complefidle ultelioarc lLegea nr. 165/2013),
subzisa dreptul la mAsui repatatoii, recunoscut in temeiul
aft.24 alin. (2) 9i (4) din Legea nr 165/2013, ptio hotArArc
judecAtoreascA definkivd, in favoarea unor cesionad, daca
ulteiat rdmeneii definitive a hotAarii judecebre$ti respective
decid lncetarea acesluia 9i repunerca pA4ilot in situalia
anterioad incheierii contractului?
8. Sesizarea a fost inregistratd pe rolul lnaltei Curti de
Casa,tie 9i Justilie la data de 3 septembrie 2019 cu
ff.2.1981112419.
ll. Norma de drept intern ce formeaze obiectul sesizaril
lnaltei Cu4i de Casalie ii Justilie cu privire la pronunlarea
unei hocirari prealabile
9. Legea nr- 10D001 ptivind rcqimul juidic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 maftie 1945-
22 decembrie 1989, rcpublicatd, cu nodificerib Fi completAile
Art. 3. Sunt indreptitite, in inlelesul prezentei legi, la
-,,('1) mnstand in restituirein natura sau, dupe caz,
mesuri reparatorii
prin echivalenl:
a) persoanele flzice, proprietari ai imobilelor la data preluirii
in mod abuziv a acestora:
b) persoanele fizice, asociali ai persoanei juridice care
delinea imobilele Si alte active in proprietate la data preludrii
acestora in mod abuziv;
c) persoanele juridice, proprietar, ai imobilelor preluate in
o ce alte
mod abuziv de stat, de organizatii cooperatisle sau de
persoane juridice dupe data de 6 martie 1945; indreptelirea la
mdsurile reparatorii prevezute de prezenlul articol este
conditionat6 de cont,nua.ea activita!ica persoand juridici pan;
ladata intrdriiin vigoare a prezentei legj sau de imprejurarea ca
activitatea lor se fi fost interzisa sau inkeruptd in perioada
6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar acestea sa-si fi reluat
activ:tatea dup6 dala de 22 decembrie 1989. daca, prin hot^Arere
- judeG;toreascS, se constatd ce sunt aceeagi persoane juridicd
cu cea desfiinlate sau interzisd, precum si partidele politice a
c6ror actjvitate a fost interzise sau inlreruptd in perioada
6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacd si-au reluat acfivatatea
in condiliile legii.
(2) I!4inisterele, celelalte institulii publice ale statului sau ale
unigtilor administraliv-teritoriale, inclusiv cele autonome sau
independente, regjile autonome, companiile/societelile
nalionale, societelile comerciale cu capital de stal, precum si
cele privatizate, potrivit legii, nu au calilalea de persoane
indrept4ite li nu fac obiectul prezentei legi-"
Art. 4. ln cazul in care restitukea ceruti de mai
multe -,,(1) indre elite coproprietare este
persoane ale bunului imobil
solicitat, dreptul de proprietate se constala sau se stabilegte in
cote-p64i ideale, potr:vit drepluiui comun.
(2) De prevederile prezentei legi beneficiazi ii moltenitorii
legali sau testamentari ai persoanelor fizice indreptdlite.
 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I. Nr 523/18,VI,2020
(3) Succesibilii care, dupe dala de 6 martie1945, nu au
acceptat mostenirea sunt repugi de drept in termenul de
acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul
prezenteilegi. Cererea de reslituire are valoare de acceptare a
succesiunii penku bunurile a cdrcr restifuire se soliciti in temeiul
prezentejlegi.
(4) De cotele mo9tenitorilor legali sau testamentari care nu
au urmat procedura prevazutd la cap. lll profite ceilalti
moltenito ai persoaneiindreptdlite care au depus in termen
cererea de restiluire.'
10. Legea nr. 165/2013 privind mdsuile pentru finalizaroa
procesului de restituire, ln natutA sau Nin echivalent, a
imobilelor preluate in fiod abuziv in Wioada regirnului comunist
in Romdnia. cu modilicedle $icomplebdle ulleioare
Art. 24. (2) in dosarele in care se acordd mdsuri
compensatorii-,(...)
altor persoane decat titularul dreptului de
proprietate, fost proprietar sau mogtenitorii legali ori testamentari
ai acestuia, se acorda un numdr de puncte egalcu suma dintre
prelul plntit fostulli propdetar sau mostenitorilor legali ori
testamentari ai acestuia pentru tranzaclionarea dreptului de
propdetate si un procent de 15% din diferenla pane h valoarea
imobilului stabililS conform art. 21 alin. (6). (... )
(4) ln cazul in care din documentele depuse la dosarul de
restituire nu rezufte prelul pEtit fostului proprietar sau
mostenitorilor legali ori lestamentari ai acestuia pentru
tranzactionarea dreptului de proprietate, punctele vor rcprezenta
echivalentula '15% din valoarea slabilit; conform art.21 alin. (6).
(...)"
lll. Expuneroa succinlA a procesului
11. Procesula inceput la data de 11 mai2018-
12. Obiectul seu vizeaze modificarea unei dispozilii
administrative emise de paratul l\4unicipiul Bucuregti, in temeiul
Legij nr. 10/2001 9i al Legii nr 165/2013, in executarea unei
hotAraai judecetoregti definitive, prin care s-a recunoscut
persoanei indreptalite cedente pa4ial 9i cesionarelor dreptul la
m5suri reparatorii prin echivalent, conform Legii nr. '165/2013,
Fiemiterea unei noi dispozilii adminislrative, in lavoarea exclusiv
a persoanei indreptelite cedente, ca urmare a desfiintdrii cu
efect retroacliv a contractului de cesiune, ce a prevezd gi
repunerea pd4ilor contractuale in situalia anle.ioare incheierii
acestui contract,
'13. Cererea de chemare in judecata a fost intemeiate pe
dispozitiile Legiinr. 165/2013 siale Legii nr. '10/2001.
14. Pr;n Sentinla civild nr 1.846 din 23 octombrie 2018,
Tribunalul Bucuregti
- Seclia a llla civila a respins ca
neintemeiala contestatia.
15. Pentru a hotari astfe, tribunalul a retinut urmitoarele:
reclamantele A, B 9i C au formulat, in baza dispoziliilor art. 26
alin. (3) din Lege-a m 10/2001, contestalie impotriva Dispoziliei
primarului genelal al municipiului Bucuregti nr. y.xxxx din
13 aprilie 20'18. prin care s-a luat act de Sentinta civilS nr. 1.735
din 10 octombrie 2013 pronunlate de Tribunalul Bucuregti
-
Seclia a V-a civild, irevocabili, prin care, in art. 1, s-a constatal
cA reclamanta A are calitatea de persoane indrepGlitd la
acordarea de mdsuri reparatorii constend in compensare prin
puncte, in condiliile art. 24 din Legea nr 165/2013, masurice se
acorde penku doud imobile teren si conskuctii, situate in
Bucuresti. S-a constalat c; reclamanta Aa instrainat drepturile
ce i se cuvin pohivit legilor de restituire a propriet;tii, in cotd de
'1l2, c;tre intervenientele B
FiC, conform contractuluide cesiune
de drept la mesuri reparatorii in echivaient incheial la data de
10 martje 2010, atestat de avocat, ti, in consecinF, a constatat
ce intervenientele sunt indreptStite la masuri reparatorii
constand in compensarea pdn puncte, in conditiile art.24
alin. (2) 9i (4) d;n Legea n.16512013.
I
16. Prin art. 2 din dispozitie s-a propus aco.darea de mesuri
reparatorii sub formd de puncte, pentru imobilele imposibil de
restituii in naturd ce fac obiectul notificarilor, persoanelor
indreptelite
-A, B si C.
'17- De asemenea, tribunalula retinut c; aceastd dispozitie a
fost date in solulionarea dosarului intocmil in temeiul Legii
nt 10/2001 in baze celor doud notificeri inregistrate la data de
10 august 2001, si dosarului consLirutt ca urmare a cererii
inregistrate la Primeria Sectorului 6 Bucuresti Si transmise
Primdnei [runicipiulL]; BL(ure9ti. (onlorm ad.4a din Legea
nr 165/2013.
18. La dala de '12 septembrie 2014 s-a incheiat ,,Conventia
pdvind repunerea in slt!a_tia anterioare inche ierii contaactului de
cesiune de drepiuri la rn asuri reparatorii ln ech ivalent inregistrat
cu date certe sub nr. xx din 1 0 martie 2012 la Cabinet de avocat
X", prin care pa4ile au convenit, in baza art. 1.321 din Codul
civil, ,incetarea contractului de cesiune de drept Ia m5suri
reparatoriiin echivalent inregislrat sub nr xx din 10 maftie 2012
la Cabinet de avocat X si repunerea pdrtilor in situatia
anterioare".
19. Potrivit dispoziliilor art. 1.566 alin. ('1) din Codul civil,
cesiunea de creantd este un contract care implica, din punct de
vedere subiectiv, urmatorii subiecli de drept: creditorll care
transmite creanta (cedent); dobandiiorul creanlei (cesionar) si
te4ul asupra cdtuia exista creanla, adicd debitorul care este
indatorat sd execute prestalia (debitor cedat).
20. Pe4ib contractuluide cesiune a creanteisunt cedeniulgi
cesionarul. Din peGpectiva principiilor fortei obligatorii gi
relativit;lii efectelor conlractulu i, debitoru I cedai este te4 Iala de
mntractul de cesiune.
21. Cu toate acestea, de la momentul notrficdrii, cesiunea de
crean6 produce efecle 9i fa1; de te4ul cedat, acesta fiind
obligat,^in mod direct, fala de cesionarul creantei-
22. ln speld, paralul a fost notitical c! privire la existenta
cesiunii de creantS, ba chiar mai muli, instanla a luat act de
existenta acesteicesiunide c.eant6 si i-a dat eficienta juridici,
obligand peratul s6 emit6 dispozilia in baza Legii nr. 10/2001 Si
cu privire la cesionari,
23. Prin urmare, efectele cesiuniide creanlS s-au produs la
momentul inlrerii ei in circuitul civil.
24. Paratul, prin emiterea dispozitiei conlestate, a procedat
practic la executarea voluntard a obligaliei slabilite de instanla
iudec.itoreasd, in Iimitele sicu respeclarea in totalitale a titlului
executoriu, nepuland da eficientd conventiei voluntare de
incetare a cesiunii de creanle, cu atat mai mult cu cat d.epturile
p6rtilor, ca !rmare a cesiunii de creante, sunt recunoscute de
legea speciale, respectiv de Legea m 165/2013, in mod diferit.
25. Avand in vedere ce analiza fonduUi drepturilor pe(ilor a
fost ficuta de instanla de judecata, iar nu de ceke paratul
Municipiul Bucuresti, care s-a limrtat la a lua act de hotararea
instantei side a o executa ca atare, kibunalul a apreciat c6 nu
putea sa ia in considerare o convenlie a pd4ilor, chiar u lterioarS,
lerA sa afecteze puterca lucruluijudecat ce insoleste o hotarare
judecdtoreascS.
26. Prin urmare, instanta a apreciatca p6ratuls-a conformat
intocmaidispoziliilorinstantei si a luataclde conlinutul hotdrarii
judeceloregti cu privire Ia drepturile ndscute in patrimoniul
p64ilor.
27. lmpotriva sentinrei prime, instanie au declarat apel
reclamantele,
28. Tn sustinerca apelului, aceslea au ardtat c5 prin @rerea
de chemare in judecate s-a soliciiat obligarea paretului la
modificarea Dispoziliei primarului general nr xxxxx din '13 aprilie
2018, in sensul ca singura persoane indrepElite la mdsuri
reparatorii este reclamanta A.
 10 I\,,!ONITORUL OFICIAL AL RON'ANIEI, PARTEA I, NT 523/18.VI,2020
29. Au motivai ce, inke momentul pronunldrii Sentinlei civile
nr. 1.735 din 10 octombrie 2013 Si momentul emiterii dispozitiei
atacate, pertile au pus capdt contractului de cesiune, cu
repunerea in situalia anlerloara. Astfel, reclamanlele B 9i C au
pierdut calitatea de persoane indrepletite. srngura persoan;
indreplatite rEmanend reciamanta A.
30. Desis-a depus la dosarul Primariei l\,,lunicipiul!i Buc!resti
dovada inceterii contraclului de cesiune, paratulnu a linut cont
de acest act nou, astfel cd a emis dispozilia pe numele luturor
reclamantelor.
31. Apelanlele-reclamanle s-au adresat instanlei judecitoregti
pentru transarea aceslei chesliu ni, iar prin sentinla civild atacatd
acliunea a fosl respinse, cu motivalia cd paratul era linut de
prevederile sentinlei civile care se emisese in contradictoriu cu
toate cele trei reclamante, astfel cd nu putea se emitd dispozilia
doar pe numele uneia dintre acestea, chiar dace intervenisere
incetarea contractuluidecesi!neQi repunerea pdrtilorinsiluatia
anterioa16.
32. Or, aga cum inchererea unui contract se bazeaza pe
muluus corsersa/s, in mod srmilar si desfiinlarea acestuia pe
cale amlabil6 are ca temei muluus dlssersus. Faptul c6
inlelegerea p64ilorin sensul desf inlSril contracluluide cesiune
a intervenil dupS pronunlarea Senlrnlei cvile nr. I 735 din
10 octombrie 2013 nu are relevanld in ceea ce privegte
valabilitatea Si efectele sale.
33. Chiardace in senlinla civilS rnaisus aminlte figurau toate
cele trei reclamante, paralul trebuia se emiti dispozilia pe
numele persoanei indrept;lite la momeniul respectiv, ipoteza
contrard fiind absurdA din punct de vedere ju.idic.
34. Reclanrantele B siC nu mai au nicio calitate, astfel c;, in
ciuda faptului ce prin sentinla paratul a fost obligat la acordarea
de misuri reparatorii c;tae toate reclamantele, situatia prem sd
s a schimbat. contraciul de cesiune care a stat la baza emiterir
sentinleiqi-a incetat efectele, astfelcd pAretll era obligat sa tina
conl de inteNenirea acestei schimberiin sltualia de fapt 9i de
drepl Ei ar fi trebuit sd emite dispozil a atacat doar pe n!mele
reclamanteiA.
35. O ipoteze conlrare, in care paretll ernite dispozilla pe
numele tlluror reclamantelor, este absurdd si nu coresp{]nde
scopului legii, inkucat, prin efeclele sale, djspozilia atacata
conferi un drept unor persoane care nu il mai delin. ln mod
practic, cele doua reclamante B si C si-au recuperat si banii pe
care iipldlrserd pentru cesiune Qise voralege gicu despdgubiri
pentru un drept pe care nu il rna au.
36. AceastS silua!,e esie s milara celer in care o pe.soana
obline o hot6.are jldecatoreascd de obligare a paratului la
solulionarea nolificdrii, iar ulterior aceasta decedeaz;. ln atare
situalie, dispozitia nu se emite pe numele defunctului (cu
motivarea ce sentinla lrebuie respectatd), cise emite pe numele
mogtenitorilor, linandu-se cont ca dupA pronuntarea hot5rerii
judecdtoregti a inleNenit o situalie de fapt Ei de drept de care
trebuie sd se tind cont.
37. in Sedinla publicii din 1'1 iunie 2019. instanta a pus in
discutia p5rtilor neces(alea ses,26rir lnallei Cudi de Cdsd!,e gi
Justilie, in procedura reglementaie de art.519 9i urmatoarele
din Codul de procedure civila, in vederea pronunlSrii unei
hotd.ari prealablle cu privire la chestiunea de drept anterior
mentionat6.
38. Pfln incheierea din 25 iunie 2019. sesizarea a fost
consideratd admisibile Ei, in temeiul dispoziliilor art.520 alin. (2)
din Codulde procedura civild. s-a dispus suspendarea judec;lii.
lV. Motivele retinute de titularul sesizarii, care suslin
admisibilitatea procedurii
39. tnsianta de Aimitere, procedAnd la anallza condiliilor de
admisibilitale prevazute de art- 5'19 din Codul de procedura
civili pentru declangarea procedurii pronuntdrii de citre lnalta
Curte de Casatie si Justitie a unei hoterari prealabile pentru
dezlegarea unor chestiunide drepl, a apreciat ce acestea sunl
inlrunite cumulativ
40. Asifel, cauza se afla in curs de judecata, in ultima
instan!4, respectiv in etapa procesuala a apelului.
41. Dosarul nr. 19-758/3/2018 esie inregistrat pe rolul Cu4ii
de Apel Bucureiti s,i nu a fost solutionat pane la data prezentei
sesizdri, aflandu-se in etapa procesuale a apelului, sigura cale
de atac de reformare prevezuta pentru cererile formulate in
aceastd materie, conform dispoziliilor ari. 35 alin. (4) din Legea
nr. 165/2013.
42. Un complet de iudecatd alcurtiide apela fost investit cu
solutionarea cauzei-
43. SolLrtionarea pe fond a cauzei depinde de ldmurirea
chestiuni' oe orept in discule. avand in vedere irnprejurarea c;
stabllirea su bzistenlei dreptului la mesuri reparatorii prcvezd de
art. 24 alin. (2)din Legea nr 165/2013, recunoscut prin hotarere
judecdtoreasca definitiva, in situaiia desfiinFrii contmctului de
cesiune. cu consecinta repunerii pa4ilor in situalia anterioarii
incheierii acestuia, are inraurire asupra calitStii de persoane
indreptSlit6 in favoarea cereia trebuie realizatd propunerea
adminiskativa a
de acrrdare mSsurilor reparatorii prin
echivalent, aceastA calitate juridic6 reprezen6nd obiect al cererii
de apel prezente.
44. Chestiunea de drept a cerei ldmurire se solicit; are
caracler de noltate. Problema in discutie esie noue, fiind
derivate dinlr-un act normaiiv relativ recent, si necesar a fi
trangatd cu valoare de principiu, in conlextulin ca.e, in raporl cu
procedura noue de propunere qi acordare a mdsurilor
compensatorii prin punde, reglementata de dispozitiile Legii
nr. 165/2013, multiplli cesionari de drepluri litigioase in materie
de despegubirj pentru imobilele preluate abuziv de cdtre
autorilalrle comuniste-fiind nolorie amploarea fenomenului de
cesiune a acestuj gen de drepturi litigroase, amploare carre a
determinat, de altfel, Eiadoptarea de c:tre legiuitorul roman, prin
chiat aft.24 alin. (2) din Legea nr- 165/2013, a masurii de
plafonare a num;rului punctelor acordate in asifel de situalii-
procedeaze impreune cu cedentii la desfirntarea m{]tuus
dlsserisus a contractelorde @siune, cu prevederea contractuald
a repun"eriip64ilor in situa[ia anterioara.
45, ln 6cest contexl se pune proble,r"a dace un astfel de
drept la mdsurireparatoriiprin puncte iolr-un cuanlum plafonat,
potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/20'13, recunoscut in
favoarea unui cesionar prin hotdr6re jude66toreasc6 definitive,
subziste in palrimoniul respectivului cesionar, ulterior desf iintdrii
convenliei de cesiune, sau nu subzist;, iar daca rdspunsul la
aceastd inlrebare este negatiy atunci subsecvent trebuie stabilit
dacd drept urmare a desfiinlerii contractului de cesiune dreptul
se transferS in patrimoniul cedentului in aceasu forma plafonati
recunosculd prin hot5rarea judecetoreasce sau in formd
neplafonate.
46 Chestunea de drept nu a lacut obiectul staruarii inaltei
Cu4ide Casalie 9i Justilie 9i nici obiectul un ui recurs in interesul
legiiin curs de solutionare. Parcurqend baza de date electronice
a instantei supreme, instanla detrimitere a constatatc: aceasti
chestiune de drept nu a conslituit obiectul procedurii speciale a
hoUrarii prealabile.
V Punctul de vedere al pirtilor cu privire la dezlegarea
chestiunii de drepl
47- Reprezentantul apelanlelor-reclamante nu a fost prezent
la termenginicinu a formulatin scris opinia asupra chestiuniide
drept.
48. lnlimatuLpareta formulatconcluzii orale, incadrulcerora
a precizal, in esen!4, ca in raport cu hoterarea judecdloreasc6
definitivS antedoard subzist6 dreptulla m6suri .eparatorii vizand
toli reclamanlii.
 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I, Nr 523/,18.VI.2020
49- DupI comunicarea raportulu,, conform dispozitiilor
art.520 alin. (10) din Codulde procedura civila, p;4ite nu au
depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.
Vl. Puncfull de vedere al completului de judecati care a
formulal sesizaroa cu privi.e la dezlegarea chestiunii de
drept
50. Completul de judecaG investit cu solulionarea apeluluiin
Dosarul nr. 19.75A312018 a retinut cd situalia juridica a
desfiinla.ii muturs dissensus a co;tractutui de ce;iu;e. ulterior
recunoagterii dreptului plafonat la mesuri reparatorii prin
echivalent, pentru cesionari, prin hoterare judeciitoreasca
definjtve, reprezinta o situatie juridic5 noud, similard, de
exemplu, imprejurarii vanzarii ulterioare a unui drept de
proprietate asupra unuj imobil, dobandil sau recunoscut in
temeiul unei hotereri judecetoresti definitive. De aceea, ea nu
poate fi ignorata in procedura Legii nr. 1O/2OO1, continuatd cu
cea a Legii nr. 165/2013.
51. Din aceastd perspecliv; luridicS, desfiintarea conventiei
de cesiune cu repune;ea pdiilor in situati; anterioar5 va
delermina reluarea. in mod' exclusiv. a caliiat,r de persoan6
indrepta,tita, in accep,tiunea art. 3 $i4 din Legea fi.10|ZOO1,de
ceke cedent.
52. Singurul amendamenl care trebuie realizat este acela cd
repunerea in situalia anterioard va fi circlmscrise, intr-o astfel
de ipotezd, de plafonarea operata in privinta cesionarilor prin
an.24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, ptafonare care va
subzista si in patrimoniul cedentului, inkucet dreptul la
despdgubiri care s-a reintors in patrimoniul sau a fost deja
diminuat in mod legal, imuabil, prin intermediul normeijuridice
expuse_
53. Acest fapt juridic este statuat si de hotdr6rea
judeqitoreasca definitivd care. odalS
civil, trebuie recunoscuta gi respectaG, 'ntrala in circuiluljuridic
ea reprezentand, din
aceasta perspective, o exceplie de la restabilhea pe deplin a
situaliei anterioare incheiefii @ntractulur oe cesiune.
54. Aiadar, respectivul cedent redevine unica persoani
indreptefld in accepliunea art. 3 si 4 din Legea nr. 16S/20j3,
cu amendamentul ca acesta redobande$te de la cesionar un
drept la m;suri reparatorii prin echivalent, plafonat potrjvitart.24
alin. (2) din acelagi act nomativ special, si nu acelasi drept pe
care l-a cedat inilial, drept care in timp a suferit modificSri legale.
Vll. Jurisprudenla instantelor nalionale in materie
55. La solicitarea InalleiCurtide Casatte giJustitie. inslantele
nalionale au mmunicat hotarari judecaroieEii relevan te. precum
$i puncte de vedere teorettce ale magtstrattlor, conturAndu-se
mai multe opinii.
56. O pine opinie a losl in sensul cd situatia juridicd a
desfiinldria mutuus dissersus a contractului de cesiune, ulterior
recunoasleaii dreptului plafonat la mesuri reparatoaii prin
echivalent, pent.u cesionari, prin hoErare judecdtoreascd
definitivd, reprezintd o siluatie juridid noua, simitarS, de
exemplu, imprejur;rii vanzddi ulterioare a unui drept de
proprietate asupra unui imobil, dobandit sau recunoscut in
temeiul unei hotereri judecatoresti definitive- De aceea, ea nu
poate fi ignorat5 ln procedura Legii nr 10/2001 continuati cu
cea a Legii nr. 165/20'13.
57. S-a ardtat 6a, din aceastd perspective juridica,
desfiintarea convenliei de cesiune cu repunerea panilor in
situalia antenoala va determrna reluarea de c:tre cedent, in
mod exclusiv, a c€lilaliide persoane indreptilitii in accepliunea
art.3 9i 4 din Legea nr. 10/2001. Repunerea in situatia
anlerioare va fi circumscnsd. intr-o asitet de ipoteza. de
plalonarea operab in privinla cesionarilor. prin art. 24 alih (2)
din Legea nr. '165/2013. plalonare care va subTista si in
patrimoniul cedentului, intrucat dreptut la despaqubiri car€; s-a
reintors in patrimoniuls6u a fost deja diminuat in mod legal,
imuabil, prin intermediul normei juddice expuse.
11
58. Acest fapt juridic este statuat si de hotarerea
jLdeciitoreasce def,nil,ve care. odat5 rntrald in circuituljundrc
civil, lrebuie recunoscute si respectatd, ea reprezentand din
aceaste perspectivd o exceplie de la restabilirea pe deplin a
silua!iei anterioare incheierii contraclului de cestune.
59. lnlr-o alt1 opinie. m:notitala. s-a apreciat cA subzista
d reptul la m6suri reparatorii recunoscut in temei ul an. 24 alin.
\2)
qi (4) din Legea nr. 165/2013, prin hoter6re judecetoreascd
definitive, in favoarea unor cesionari, dace ulterior remenedi
definitive a hot5rarij judecetoresti se incheie un contract prin
care p;rtile contractuluide cesiune dectd incetarea contractului
de cesiune si repunerea partilor contractuale in situatia
anterioard incheierii contractului.
60. S-a apreciat Si ce desfiinlarea convenliei de cesiune
eludeazd prevederile Legii nr- 165/2013 $i, astfel, calitatea
procesuald apartine in continuare, cesionarului urmand a se
aplica prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013.
61 Ministerul PLbl'c Parchelut de pe lange inalla Curle
de Casalie Fi Justiiie-a comunicat ce Ia nivelul Sectiei
judiciare Serviciul iudiciar civ,l nu se verifica. ,n preze;t,
practica judiciard in vederea promovarii unuj eventual recurs in
interesul legii in problema de drept ce forrneaza obiectul
sesizerii.
Vlll. Jurisprudenla Cu4ii Constitu!ionate
62. D,n verificerib efectuate rezultd ca instanta de contencios
mnstitutional s-a pronuntat asupra consiilulionaiiEiir dispozi!irlor
art. 3 9i4 din Legea nr 10/2001, insd cu privire la alle aspecte
decAt cele care inlerese aza in cauza de lal6-
63. Cet privegte constitutionalitatea dispozitiilor art. 24
alin. (2) din Legea nr. 165/2013, Curtea ConstitutionatA a
pronunlat numeroase decizri prin care. respingan; criticite
formulate, a relind ce optiunea legiuitorului de a exclude de la
mdsura reparatorie a restituiriiin nature, precum si de Ia cea a
compensdrii integrale prin puncte persoanele in pakimoniul
cirora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu tillu
oneros, dreptul de a obtine masurile reparalorii apare ca fiind
justificata in mod obiectiv ii rezonabil, dat fiind faptul cd asupra
acestora din urma nu s-au resfrant direct sau indkecl mdsurile
de preluare abuziva. Cu alte cuvinte, datfiind caracterul abuziv
al preludrii
bu nu rilor imobile de dtre stat, aspect ce s-a rdsfrant
asupra persoanei, legislalia cu caracler reparator a vizat
exclusiv titularul dreptului sau moslenitorii acesluia. Pe de alti
pade, avend in vedere ce, in ipoteza supusd controlului de
constitutionalilate, Iegiuitorul a acordat cesionarilor dreptu[ri la
despegubire un num;r de puncte egal cu suma dintre pretul
pliitit pentru tranzaclionarea dreptului de proprjetate Si un
procent de 1sob din diferenla p:ne la valodrea ,mobilului, Cu(ea
a retinut c6 mesura legislativd criticatd pastreaz5 un raport
rezonabil de proportionalitate intre scopul urmdrit *
despdgubirea integrald doar a titularilor originari ai misurilor
reparaloriisau a moslenitorilor acestora simijloacele folosile,
-
cesionarul urmand a obtine atat pretut ptdtit lostuh]l proprietar
sau mostenitorilor ,egali ori testamenlari ai acestuia, cat s,i un
procent de 15% dio diferenta pane la valoarea imobilului.
64. De asemenea, Inend cont de jurisprudenta relevantd a
Cuqii Europene a Dreplurilor Omului, Curtea Constitt,lionala a
constalat cA impreiurarea ca legiu.lorul rom5n a stabilil ca
singura mdsuae teparatorie care se poate acorda altorpersoane
decat titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau
mostenitorii legali ori teslamentari ai acestuia, este
compensarea prin puncte, precum gi faptul cE a plafonat
despdgubirile acordate in situalia in care titularul a instr;inat
drepturilecare ise cuvin potrivit legilorde restituire a proprietalii
nu echivaleaze cu o expropriere, aceastd reglementarc
incadrandu-se in sfera mdsurilor cu caracter gene.al sugerate
chiar de Curlea Europeand a Drepturilor Omului a fi adoptate
de statulroman.
 12 MONITORUL OFICIALAL RO[,{ANIEI. PARTEAI. Nr, 523/18,VI,2020
65. in ceea ce priveste pretinsa discriminare creat5 prin
texlele de lege criticale, Curtea a relinut, de exemplu, prin
Decizia nr. 564 din 16 iulie 2015, publicate in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr- 632 din 19 august 2015, paragraful 19,
cd acordarea unor masuri reparatorii drferite, in func-tie de
beneficiarii acestora, echivaleazd cu instituirea unui tratament
juridic diferit, dar care nu constituie o discriminare, intrucat in
sensu I jurisprudentei Cu 4ii Constituliooale, nu orice diferenld de
tralament semnificd, l^n mod automat, incalcarea dispozlliilor
art. 16 alin. (1) din Conslitutie sau a ceior conventionale
.eferitoare la intezicerea discriminSoi.
66. Aceste considerente se regdsesc, spre exemplu, in
deciziile nr 468 d1n 23 septembrie 2014, publicaH in l\lonitorul
Oficial al Romeniei, Partea l, nr.789 din 29 octombrie 2014;
nr.326 din 30 aprilie 2015, publicata in l\,lonitorul Oficial al
Romaniei, Partea l, nr.449 din 23 iunie 2015; nr 176 din
29 martie 2016, publicaG in l\,4onitorul Oficial al Rom6niei,
Partea l, nr.374 din 16 mai 2016; nr.379 din 6 iunie 2017,
publicata in Mon lorul Oficial al Romaniei, Parlea l, nr. 847 din
26 octombrie 2017) t1t. 172 din 26 martie 2019, publicata ln
l,,lonilorul Or]cial al Romaniei, Parlea l, nr.478 din 12 i!nie 2019,
etc.
lX- Raportul asupra chestiunii de drept
67. Prin raportul intocmit in cauz6, conform art. 520 alin. (8)
din Codul de procedur; civile, judecatorul raportor, constatand
cA sunt indeplioite condiliile de admisibilitale prevdzute de
art. 519 din Codulde procedure civile, a apreciat ca io cazLrl in
care, dupe incheierea unei conventii prin care foslul proprietar
sau moqtenitoril legali ori tesiamenlari ai acestuia au insirdinai
dreptul la despegubire unor te(e persoane, padile convin
desflinlarea acestei convenlii s.i repunerea lor in stualia
anterioara, drept!l la masu.i reparatorii al cesionarului nu
subzisL. ln acest caz, dreplulla mSsuri reparatorii in echlvalent
revine in patrimoniul instrdinAlorului (instraindtorlloa) plafonal
potrivit dispozltiilor art. 24 alin. (2) sau, dupe c€2, atin. {4) din
Legea n.. 165/2013.
X.lnalta Curte de Casatie giJustilie
68. Examin6ndsesizarea invederea pronunt6rii unei hoterari
prealabile, raportul intocmit de judecetorul-raportor Si chesti!nea
de drept ce se solicte a fidezleqate, consbta urmebarele:
As u pr a adm isi b i I i tdlii sesizdri i
69 Polr,vil drspozili.lor art. 519 din Codulde procedur5 c.vila.
judecalii. un complet dejudeca@ al lnalleiCurti
"daci. in cursul
de Casalie giJustilie, alcu4ii de apel sau altribunalului. inveslit
cu solulionarea cauzei in ultimS;nstanl6, conshtand cd o
chestiune de drept, de a cereilimurire deplnde solulionarea pe
fond a cauzei respective, este noue si as!pra acesteia Inalta
Curte de Casalie s,i Justilie nLr a statuat s,i nici nu face obiectul
unui recurs in interesul legii in curs de solulionare, va putea
solicita Tnaltei Cu(i de Casa.lie giJustilie se pronunle o ho6rare
prin care se dea rezolvare de principru chestiunii de d.ept cu
care a fost sesizat5".
. 70. Din cuprinsul prevederilor legale enunlate anterior se
desprind condiliile de admisibilitate pentru declansarea
procedurii de sesizare in vederea pronuntirii unei hourari
prealabile, condiliicare trebuie sa fie intrunite in mod cumulativ,
respeclrv: existenla une, cauze aflale in curs de ludecala:
instanta care ses'zeaza lnalta Curte de Casatie si JLstitre s5
judece cauza ln ullrma rnslanla: cabTa cate face obieciul
judecdlii se se afle in competenta legald a unui complet de
judecatd,alinallei Cu4i de Casalie 9i Justilie, al cu4ii de apel
sau al lribunalului investl se sotulroneze cauza; solutionarea pe
fond a cauzei in curs dejudecaG sA depinda de chestiunea de
drept a cSrei ldmurire se cere; chesliunea de drept a carei
lemurire se cere se fie nou5; chestiunea de drept sd nu fi fecut
obiectul statuarii lnaltei Cu4ide Casalie Si Justilje 9i nici obiectul
unui recu6 in rnteresul legI in curs de solut'onare.
71. Aceste condiliide admisibilitate sunt indeplinite, l^nlrucat
litigiul in legatura cu care s-a formulat sesizarea este in curs de
j!decata, aflandu-se in competenla legale a unui complet de
judecaG alcu4iide apelinvestite sd solulioneze cauza- Curiea
deApelBucurcsti. investit6 cu solu.tionarea apeluhri, urmeaze sa
solulioneze cauza in ultimd instanld 9i sA pronunle o holdrare
judecdtoreasca definitivS, potrivit art. 35 alin. (3) din Legea
nr. 165/2013 si art.634 alin. (1) pct- 4 din Codulde proceduri
civilS
72. Este indeplinitd sicondilia de admisibilitate privind ivirea
uneichesti!nide drept de a cSreilSmurire depinde solutionarea
pe fond a calzei in curs de judecate, intrucet intre problemele
de drept care fac obiectul sesizdrii qi solulionarea pe fond a
cauzei exlste un raport de dependenlS, in sensul ce hoterarea
pe care lnalia Curte de Casalie 9i Juslilie o pronunle in
procedura mecanismului judiciar de unificare a practicii judiciare
prodLrce un efect direct Si concret asupra so,utiei din procesul
pendinte
73 Este de avut in vedere, sub acest aspecl, cd prin notificiri
formulate in temeiul Leqii nr. 10/2001 !i adresale PrimSriei
Mun:crp ului Bucuresti, reclamantaAa solicitat sd iifie acordate
mdsuri reparatorii, in condiliile legii, cu privire la dou6 imobile
cornp!se, fiecare, din teren 9i construclie, siluate in municipiul
Bucuresti.
74. Fald de faptul ce notificArile nu au fost solutionate,
reclamanta A a promovat o acliune in justilie avand ca obiecl
oblgarea l\,,lunicipiului Bucuresli, prin primaaul general, in
principaj, la emiterea unei dispozilil de restituire in naturi a
leren un lor 9i acorda rea de masuri reparalorii pentru constructiile
demolale;io subsidiar, s-a solicitat compensarea cu alte bunuri.
75 in acest proces au formulat cererc de intervenlie
voluntare principlale intervenienlele B 9i C, invocand faptulce,
prin contractui de cesiune incheiat la data de 10 fiadie 2012,
reclamantaA le-a cedat, contra unuipret, jumetaG din dreptutla
mdsuri reparatorii in echivalent solicitat de reclamanta A cu
privire la cele doud imobile teren 9i construclii.
76 Prin Sentinla civile nr 1.735 din '10 octombrie 2013,
Tribunalul Buclresti Seclia a V-a civild a admis in parte
-
acliunea reclarnantei A, precum 9i cererea de inlervenlie
Iormulate de B si C
77. Tn consecint;, s-a conslatal c5 reclamantaAare calitalea
de persoana indreptSliid la acordarea de mSsuri reparatorii
consland in compensare prin puncte, in conditiile art. 29 din
Legea nr. 165/2013; s-a mai conslatat ce reclamanla A a
inslrainat drepturile ce ise cuvin potrivit legilor de restituke a
proprietdt i in coie de 1/2 cetre intervenientele B Qi C, conform
contractului de cesiirne incheial la data de '10 martie 2012, 9i c6
lntervenientele s! nt indreptatite la mSsuri reparatorii constand in
compensare prln plncle in condiliile a(.24 alin. (2) 9i (4) din
Legea nr. 165/2013.
78. Rezuta, agadar, cA inslanla a stabi,it in favoarea
lntervenienlilor un drept la mdsuri reparalorii plafonate,
prevederile ad. 24 alin. (2) 9i (4) din Legea nr. 165i2013
rnstituind tocmai o astfel de plafonare.
79. La dala de 12 septembrie 2014, deci ulterior pronun!5rii
Sentiotei civile nr 1 735 din 10 oclombrie 2013 a Tribunalului
Bucuregii- Seclia a V-a civila, intre cedenta A s,i cesionarele B
9i C s-a incheiat aclul juridic denumit ,,Convenlie privind
repunerea in situalia anlerioare incheierii contractului de
cesiune de drept la mdsuri reparatorii in echivalent", prin care
peqle au convenit ,incetarea contractuluide cesiune de drept la
mdsuri reparatorii in echivalent inregistrat sub nr. 4'1 din
1A manie 2012 (...), precum 9i repunerea pi4ilor in situalia
anterioara acestuia (...)".Au maistipulat pd4ile, in cuprinsulnoii
conventii, cd ,,(...) prin semnarea prezentului inscris, eu, A (...)
 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEt, PARTEA I. Nr, 523/18,VI,2020
sunt repuse in situatia anteloarri semnerii actului de cesiune.
redevin persoana indrepliliula m6suri reparatoriiin baze Legii
nr'10/2001 (..)"
80. Prin Dispozitia nr. xxxxx din .13 aprilie 2018, emi* de
primarul general al municipiului BuLurest. S-a lual act oe
Sentinta crvila nr. 1.735 din '10 octombrie 20,3 a Tribundtului
Buclregti Sectia a V-a civile, propun6ndu-se acordarea
de masuri-compensatorii sub form6 de puncte in favoarea
cedenleiA sia cesionarelor B srC
81. Tmpolriva acesler drspozilri au fornutar contesfatie
cedenta A si cesionarele B gi C, solicitand modifrcarea ei in
sensul ca singura persoane indreptaliG la mdsuri reparatorii
este cedenta A, ca urmare a inchejerii intre pa(i. la data de
'12 septembrie 2014,
a conventiei pdn care au slabilit incetarea
contracluluide cesiune de drept h mesuri reparatorii din data de
10 marlie 2012.
82. in motivarea contestatiei s-a aretat, intre altele, ci
cedenta Aeste repusd in situalia anterioar; incheierii actului de
cesiune, redevenind persoand indreptalite la mesuri .eparatorii
in baza Legii nr. 10/2001.
83. Conteslatia a fosl inregistrate la TribLrnalut Bucuresli cu
n.19.758t3t2018.
84. Prin Sentinla civil; nr 1.B46 din 23 octombrie 2018.
tribunalul Bucuregti Sec.tia a lll-a civile a respins ca
-
neintemeiate contestatia.
85. in motivarea sentinteis-a ardtet, intre altele. cd:efectele
cesiuniide creanG s,au produs la moment!l intrdriieiin ckcuitul
civil; prin emiterea dispozitiei contestate, pa€ta a procedat la
executarea voluntar; a obligaliei stabilite de instanta
judecaloreasca. in limitele gi cu respectarea lil,uJui executor;-,
neputand da eficienla convenliei voluntare de incetare a cesiunii
de creante, cu atat mai mult cu cat drepturile p;tilor, ca !rmare
a cesiuniide creanG, sunt recunoscute de Legea nr. 165r'20i3,
ca lege speciala, in mod direrit; dacd s-ar lua in considerare
conventia de desfiintare a contractului de cesiune s ar aduce
atingere puterii de Iucru judecat a Sentinlei civite nr. 1.735 din
10 octombrie 2013 a Tribunalului Bucuregti Sectia a V,a
civrla - conhact, stabilind natura, contin!tuj siintinderea drepturilor pe
86. impotriva acesteisentinte a! declarat apet reclamantele
A, B Ei C, solicitand schimbarea ei in sensul admiteri!
coniestatiei, stabilindu-se cd doar A, iar nu si B si C, este
indreptatita la mdsuri reparatorii.
87- S-a ardtal in motivarea cereriide apelcA situatia premisa
s-a schimbat, contractulde cesi!ne care a slat la baza emiterii
sentinlei inceGndu-si efectele, astfel cd p6ratul era obligat sa
lind cont de aceasta si sa emita dispoziL;a aracata doar pe
numele reclamaolciA
88. Din analiza celor de mai sus rezulte, cu indestutetoare
claritate, oi problEna subzistenlei dreptului la mdsuri reparato i,
recunoscut in lemeiLrl art. 24 alin_ 12) 9i (4) din Legea
nr.'165/2013, prin hotarare judecatoreasc5 definitiva. in
favoarea unor cesionari, dac6 ulterior remanerii definitive a
hoErariijudecdtoregti respective se incheie un contract prin care
p54ile decid incetarea contractului de cesiune si repunerea lor
in situatia anterioarE incheierii contraclul!,, este una de care
depinde solutionarea pefond a cauzei, reprczentend elementul
central al ra!ionamentului judiciar.
89. Se impune a observa, sub acest aspect, ca prima
instanta a apteciat ca nu potfi recunoscute efectele Conventiei
incheiate la data de 12 sep{embrie 2014. prin care s-a stpular
desfiinlarea contractului de cesiune, neputand fi acceptati
sustinerea reclamantelor, potaivit cdreia, ca efect al acestei
conventii, singura indrept5titd la masuri reparatorii ar fi
reclamanta A, ca cedentd, iar nu gi cesionarele
'13
90. ln egald mAsura si in mod necesar, dezlegarea acestei
chestiLiniaduce in discutie, peoiru ipoteza in care s arconsidera
cA inlelegerea pd(ilorde a desfiinta cu efect retroactiv contractul
prin care ante.ior conventsera caA sa cedeze cu tjllu oneros .1/2
din dreplurile sale la mesuri reparatorii, este producdtoare de
efecle, putand fi acceplate in o.dinea juridica, !i o alta privind
intinderea acestor efecle, respecliv daca repunerea padilor in
sitiratia anterioard ar putea avea ca efect inleturarea ef6ctului
de plalonare impus prin prevederile art. 24 atin. (2) 9j (4) din
Legea nr 165/2013, ca efectjuridic provocat de inchei6rei intre
nEnr, ld-da,a de 10 manie 2012. a conlractutui de cesrune.
91. rn concluzie. este inoeptinila si conort,a de aomisibililale
potrivit ca.eia de dezlegarea chesliunii de drept sa depindd
solulionarea pe fond a cauzei.
92. De asemenea, sunt indeplinite 9i conditiile de
aomrs'bilitate re,efltoare ta noutalea ihesriunij"de drept si cea
care lmpune ca asupra problemei de drept inalta Curte de
Casatie si Justilie se nu fi statuat. Problema de drept semnalatd
de htularul sesrzarii esle noua. inrucar 19, are i.zvoiul intr-un act
normaliv de OaLe recenta. s, nu a fost solutionata de caka inatla
Curte de Casalie gi Jusiilje printr-o hotdrare prealabild sau
recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui recurs in
interesul legil in curs de solulionare.
93. Examinand sesizarea formulatS, jurisprudenta remisa 9i
punctele de vedere si argurnentele exprimate de instanlele din
tard. clre prerrgureaTa aparil'a uneiprdclici neunitare cu pflv,re
la problenrele oe drepr (are fac obtectul ses'zer.i, inaka Cude de
Casatie si Justilre Completul penlru dezlegarea unor
-
chesrrun. oe drept rel.ne e^.sLenla unei probleme de orept
verldbile. care necesttd o rezolvare de principru pe calea
procedurii prevazule de art. 519 din Codul de procedura civila.
Asupra fondului sesizdrii
94. Polrivit dispozillilor art. 1.169 din Codut civit, ,pd4ile sunt
libere sa incheie o.ice contracte si sA determine co'ntinutul
aceslora. n lm,lele impLse oe lege, de ordinea publicd st de
bunele moravufl".
95.in virlutea acesteiregulifundamentale, pa4ilor le esle, in
mod obisnlr t, recunoscut dreplulde a incheia in mod liberorice
cdre urnea?5 a le dobandi or a obtigatiilor pe care inteleg se
re asune. 5uD condtt a de a respecta anumite ftmite si condilii
9i
slabi're de lege de ordi.ea publ.ca sau de bunete riroravr.:ii.
l'beddlea lo. .onfactLal:l este. ;n princ piu, una semnil.cativ5:
Iberlalea de a ircheid co,1tracte consliluie regula, l:mitarea
acestei libedefi reprezinta excep!ia.
96 De arc. co,cluz a ca or.ce persoane poale dispune in
mod liber de bunurile (drepturile) sale, cetd vreme legea nu
intee 'ce sau cond tioneaze respectivLlacljuridic, iar acastia nu
cont€v,ne oroin't pubtice sau bunelor moravur,
9/ Aceste regLliguverneaza si silualiile in care o persoand
indreplalile la d obtine masuri .eparatorii in tenerul Legii
nr 10/2001 inlelege sa r'nstrdineze, in tot sau in parte, dreptul
sdu la asemenea m6suri.
98. TotodaiS, pa4ile care convenise.d anterior instrdinarea,
respect:v doband,rea unor asttet de drepturi pol sa stabireascd
Iaptul c; inleleg sa desl.inteze cu efect retroactiv convenlia
(contractul) prin care tilularul dreptu[ii la m;suri reparatorii
:nsrrdinase acest drept at seu, de tege lata lipsind orice
d.spozifie legala care sa inlep;cd o asemenea conventie_
99, O asernenea concluzie nu esle alectala de laplul ca
dreplul Ia mdsuri reparalorii ar fi stabitit paintr-o h;tdrare
judedloreasc5 cdciceea ce tnlereseaza in planul recunoasterii
pr nc,piului libenStir contractuaie esie ex,stenta in patrim;niul
pSrtii a unu,drepl de care aceasla sa poau drspune. Faptutca
dreplul esle recunoscul sau dobendit onntr-o holdrere
judecatoreasca nu este, prin el insus.. de natura a impieta
asupra dreplului la dispozi!,e al panilor, caci at6ta vreme cet
 14 t\,,loNlroRul oFlclAL AL RoNrANlEl, PARTEA i, Nt.523l18vl.2o2o

legea nu interzice in mod neechivoc aceasta, modut de 108. Corelativ, prin arl. 24 alin. (4) se afirme c5 Jn cazul in
doibendire a dreplului cu privire la care partea doregle sd care din documentele depuse la dosarulde restituire nu rezultd
'100. este tipsiide relevanle.
dispun5 prelut ptAtit fostului prop eta. sau mogtenitorilor legal;. ori
De aici, gi concluzia circumscrise prezentei testamentari ai acestuia pentru tranzaclionarea dreptului de
-
sesizdri- ca dreptul !a mesuri reparatorii recunoscut unor proprietaie, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din
cesionariin lemeillart.24 alin. (2)si(4)din Legea nr.165/2013 valoarea stabi|ld conform art.21 alin. (6)"-
prin ho6rare judecatoreasci definitivd, nu mai subzistd in log.Aceste dispozi,tiiale art.24alin. ('1), (2)9i(4)din Legea
favoarea acestora atunci cend, ulterior rdmanerii deflnitive a nr. 165/2013 nu lasa nicio indoiald asupra intenliei legiuitorului
hotirarii judedtoreiti respective, se incheie un contract prin de a oferi privrtegiul despagubirii integrale (in sensul cd se
care p64ile conhactului de cesiune decid incelarea acestui acordii un numAide puncta corespunzdtor valorii imobitului
conlract, Si repunerea partiior in situalia anler."i9 jit:::!ll srabitite prin apticarea grilei notariate vatabite ta data intreriiin
actului lnlr-o asemenea shualie. dreptul lamasll, f!"1S|?rll viqoare a tegli) excluiiv tosrutur proprietar sau, dupa caz,
revine in patrimoniul fostului cedent, dandu-se eficienla voinler .iqi""tr"rii"irig"ti testamentaii ai acestuia, ca persoane
pdrtilorconlractante.
'- ioi. 't" ;;; p;;r"qte ;nsa conlinutul concrel sr intinderea ::.ill1-"1?:1..:" "ri
-Aslrant, direct sau indired, mesunle de
preluate-aouzlva' '
dreptului ce reinliS in patimoniLl fostulLi ceoent, tiebure avule precum in cazul cesiunii d'eptului la masuri
cand insa'
in vedere unele particularitag ae regtementaiJlu;;;;;id;
110.
ni. reslzors, in armonie'cu co-n".p1i" rigiiitoi,;lri acest drept este transferat altor categorii de
".r'pi, '"n""to|.u c, privire la acestea leqea a optat pentru plafonarca
actelor de instrdinare a dreptului la .i.r6 i"piraiorii ficute
persoane,
oaGi"rtS p",aou".. orpd cr.tm va rezulta din punclelor
iele ce urmeazd, distincliile impuse prin art. 24
acordate, urmandu-se
principiui libertalii conlractuale cunoagte, in materia discukte, alin' (2) !i (4), anterior evoc€te'
in"f" fi.i!el"i, findamentul acestora rezbSt6nd indeajuns de '111.
Seslzat5 cu
solulionarea 9l9ePtli.. 9e
limpede din interpretarea sistematicd 9i legil.
teleologica a neconstitutionalitate a prevederilor arl 24'lnof
alin. (2) 9i (4) din
'.102.
Polrivit dlspoziliilor art. 1 alin. (2)din Legea nr.10/200'1, Legea nr 165/2013, Curtea Constitulionale a decis respingerea
in cazurile in care reitituirea in naturd a imobilelor la care ca nefondate acestor exceplii, argumentand in mod
a
aceaste bge se refere,,(..-) nu este posibile se vor stabili mesui consecvent cd opliunea legiuiioruluide a exclude de la misura
reparatorii prin echivalent- Mdsurile reparatorii prin echivalent reparatorie a restituirii in naturS, precum 9i de la cea a
vor consla in compensarc cu alle bunuli sau sevicii oferite in compensarii integrale prin puncte persoanele in patrimoniul
echivatent de cAte entitatea investild polrivit prczentei legi cu cdrora afosttransmis, prin intermediul unor contracte, dreptulde
solulionarea nalificerii, cu acotdul persoanei indrepfilite, sau a obtine mdsuri reparatorii apare ca fiind iustiflcat5 in mod
fiasuri compensatoii in condiliile legii pivind unele mesuri obiectiv Si rezonabil, intrucet mdsurile de preluare abuzive nu
pentru finalizarea pracesului de restituirc, ln natuA sau pin s-au rasfrant, direct sau indirect, asupra acestoradin urmd (spre
echivalent, a imobilelor preluate in mad abuziv, in perioada exemplu, decziile nr. 468 din 23 septembrie 20't4, publicatd in
rcgtmulut canunist dn Romdnia' . Monitorul Oficial al Romaniei. Partea l, nr 789 din 29 octombrie
103.ln ceea prive$te mesura compensar'i pr:n puncte, an. '1 2014; nr 176 din 29 fiartie 2016, publicata in [,4onitorul Oficial
alin. (2) din Legea nr. 165/2013 prevede, in partea lui flnale, cd
in lll al legii (denumit al Romaniei, Partea I, nr.374 din 16 mai 2016; nr.613 din
aceasta este prevezutd capitolul
5 octombrie 20'17, publicate in Nronitorul Oficial al Romeniei,
-Acordarea de masuri compensatorii", art. 16-3'1) Partea l. nr. 250 dln 21 martie 2018; nr. 326 din 30 aprilie 2015,
'104. inconjunclie cu aceste prevederi cu valoare de
principiu, art. 16 din Legea nr. 165/2013 stabileqte: ,Cererile de
publica€ [ronito.u! Oficial al Romeniei, Partea I, nr. 449 din
restituire care nu pot fi solulionate prin restituire in natura la 23 iunie 2015; nr. 7 din 15 ianua.ie 2019, publicatd in Monitorul
nivelul entitSlilor investite de lege se solulioneaza prin oficia, al Romaniei, Parteal, N.412 din 27 mai2019; nr '172 din
acordarea de mdsud compensatorii sub formd de puncte, care 26 martie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
se determine potrivit art. 21 alin. (6) 9i (7)." Partea l, nr. 478 din '12 iunie 2019 etc.).
105. Este de observat 9i c5, potrivit prevederilor art. 21 112. Tot astfel, s-a mai aretat cA prin acordarea catre
alin. (6) din lege, ,,evaluarea imobiluluice face obiectul deciziei cesionariidreptuluila despdgubire a unuinumdr de puncte egal
se face prin aplicarea grilei notadale valabile la data intrarii in cu suma dintre prelul plStit peniru transferarea dreptului de
vigoare a Legii nr 165/2013 (...), in considerarea caracteristicilor proprielate 9i un procent de 15% din diferenla pane b valoarea
tehnice ale imobilutui 9i a.ategoriei de folosinF la data Preluerii imobilului se pdslreazd un rapoat rezonabil de propo4ionalitate
acestuia, gise exprimd in puncte- Un punct are valoarea de un intre scopul urmarit desp5gubirea integaald doar a titularilor
leu". -
originari ai mdsurilor reparatoriisau a mogtenitorilor acestora
'106. in fine, prin dispoziliile art. 24 alin. (1) din evocata lege mijloacele folosite, cesionarul urmand a obline atat
-
prelulplitit
Ei
se prevede ce ,,Punctele stabilite prin decizia de compensare fostului proprietar sau mo$tenitorilor legali ori lestamentari ai
emisa pe numele titularului dreplului de proprietate, fost acestuia, cat Si un procent de 15% din diferenla pend h
proprietar sau mogtenitorii legali ori testamentari ai acestuia, nu valoarea imobilului. Prin urrnare, nu s-ar putea considera cd
pot fi afeciate prin masuri de plalonare .
aceste mesuri legale ar avea semnificalia unei expropderi, ele
107. in ceea pnveste lnsa acordarea mesuni compensarii
incadrandu-se in sfera m5surilor cu caracter general sugerate
prin puncle catre alte categoriide persoane, an.24 alin. (2) din
chiar de Curtea Europeand a Dreplurilor Omului a fi adoptate
Legea nr 165/2013 pevede ca -lh dosarele in care se a@rda
de stalul roman.
mAsuri compensatorii altor persoane decat ftularul dreptului de
'113. Rezulta din cele de mai sus 9i cE legiuitorul nalional nu
prop.ietate, fost proprietar sau mogtenitorii legali ori testamentari
aiacesiuia, se acorda un numerde puncte egal cu suma dintre a interzis sau cond ilionat instrAinarea de cdtrc titularia dreptului
prelul platit fostllui proprietar sau moltenitorilor 'legali ori la despdgubire recunoscul in temeiul Legii nr. 10/2001 gial Legii
testamentari ai acestuia pentru tranzaclionarea dreptultli de nr 165/20'13. in acesl fel, a fost Esat se se manifeste principiul
proprietate 9i un procent de '15% din diferenla pend la valoarea libenrlii de a contracta, aflrmat, in prezent, de art. 1.169 din
imobrlului stabilild conform art. 21 alin. (6)". Codulcivi,.
 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEAI, Nr. 523/18,VI.2020
114. Dupa cum se cunoaste, din ratiuni care pot viza
hteresul public sau. dupa ca7. cet legtttm al ahor persoane.
fundar.rentalul princip.u al libertairi (onlractuale nu este unul
absolut si inlangibil: potrivit arl. i.169 din Codul civil, sus-evocat,
,,pa4ile sunt libere sa lncheie orice contracte si se determine
continutul aceslora, in limitele impuse de lege, de ordinea
publica side bunele moravuri". in acestfel, principiulin discutie,
desi lnteles ca major; forma de exprimare. in plan jurid.c. a
iibertirl,, inrr-o so(ietate democratica. aiunge sa fie temperat prin
ruare rn constoerare a ceea ce legea, oldrnea pubLG sau bunele
moravuri impun, in anumite sitl]atii, interesele si scopurile
persoanelor trebu ind armonizate, in contextsocial. cu interesele
legitime ale allora oriale societatiiin ansamblu.
115. in ceea ce priveste cesiunea dreptului la mdsurile
reparatoriivizale de Legea nr 10/200f si Legea nr. 165/2013,
este necesar a observa cA in lipsa unor prevederi legale
speciale care se impun6, in planul conditiiloa sale de validitate,
alte exigenle decat cele general valabile in cazul acestui tip de
convenlie, sunt aplicabile, in principiu, dispozijiile art. 1.566
alin. (1) drn Cooutovtl (.,Ces:unea de creantd este mnvent,a pr.n
c€re cred itorul cedent lransm te cesionarulu' o creanla impolriva
unui te4'), precum si, dupa caz, celelalte dispozilii cuprjnse in
a(. 1.566-1.586 din Codut civit.
116. Fd'a a lag.dui, deci, incidenta s util,tatea acestor
prevederi legale
'n deterfi.inarea regrmulur Jundic al cesiunij
drepluluila despigub.re. se cuvine. in egala rtasura, a remarca
faplul ca. in planLl efectelor unei aserenea conventit de
cesiune,legi!itorul, dand expresie regulijde principiu afirmate in
partea frnale a a.1. 1 .1 69 din Codu I civil, a considerat ooortun se
impuna. asa cum s-a aretat rrai sus. p,alonarea rresunlor
compensatorii acordate altor persoane decat fostul proprietar
sau mostenitorii legaliori testamentari ai acestuia.
117. Se poate presupune. cu sufic,enl Lemei, cd o asemenea
opliune. avand ca punct de plecare laptul cd masuflle de
preluare abuzive nu s-au rasfrant, direct sau indirect. asupra
subdobanditorilor, line seama de numerul mare alcererilorde
acordare a m;suajlor reparatorii in echivalent, de resursele
bugetarc semnificative care trebuie mobilizate in acest scop,
precum 9i, in acest context, de necesitatea menljnerji unuijust
echilibru lntre interesul parlicuiar al titularilor unor dreptu;i la
despegubte si inreresul general al societdt,i.
118. De allfel, asa cum atat Curtea Europeand a Drepturilor
Omului, cat si Curtea Constituttonal; a Romaniei au statuat in
mod constant in iurispruoenta ror. slatete dispun de o marj6
.mportantA de apreL,ere ;n planul delerminaai naturii s, inlinderii
mesurilor reparatorii pe care le acordd, precum gial ;menajdrii
pEtii creanlelor daiorale de stat in virtutea unor hotdrari
judecetoregti definitive \sau, mutantis mutandis, al unor acte
adminishative cU scop reparaloriu), fiind util a observa, sub
acest aspect, ca inke principiile care slau la baza acorderi,
mesurilor prevezule de Legea nr 165/2013 se regdsesc
[art. 2
lit. b) s, d)l acela al echitarii $r cet at ment.nerii jusiutui echitibru
rntre rnteresul parlicular al fogltlor ptopnelari si in teresu I general
alsocietdlii.
119. ,n mod specific, aceste principiiii pot viza, desigur, gi
pe subdobanditorii unor drepturi la despagubire, p.ecu; suit
cesionarii cu tillu oneros ai unor asemenea drepturi, masurile
de plafonarc instituite prin prevederile art. 24 atin. (2) (4) din
9i
Legea nr 165/2013 corespunzand maniereiin care tegiuiioiuta
inleles sA configureze sister4ul reparaloriu inst;tuit p;n Leqea
nr. '10/20-01 giLegea nr. 165/2013
120. lntr-un asemenea context de reglemenlare sr drntr-o
asemenea perspectivi trebuie inlelese inclusiv efectele juridice
pe care le poate produce convenlia prin care fostul proprietar
15
sau moslenitorij legali ori leslamentari ai acestuia instrdineazd
altei (altor) persoane dreplul lor la mdsuri reparatorii [caz in care
unul dintre efectele transmisiunij este reprezentat de plafonarea,
in limitele impuse de an- 24 atin. (2) Si (4) din Legea
nr. 165/2013, a dreptului la compensare prin punciel, precum si,
in mod speciric, efecrele proouse de o conventie inlervenila
ulterior inke aceleasi perti si prin care acestea convin sa
desflinteze cesiunea dreptului la despdgubire, stipui6nd
incetarea efeclelor acesteia si repunerea pA4ilor in silualia
anterioa16.
121. Desi prn cesionarea dreptului la mdsuri reparalorii de
cdlre fostul proprietar sa u mostenitoriiacestuia in favoarea unei
terle persoane aceasta din urmd dobendeqte un drept diminual
ca valoare patrimoniala in raport cu acela recunoscuide legein
favoarea fosl-lui propretar sau
a moslenilonlor Iuj, ;eoi
plalonat. se cLv ne a observa ca aceasla diminuare corespunde
voinleilegii
122. Ot, \totnla legil trebuie consideraia ca prevalenti, ea
avand intalelate in raport cu aceea a pArlilor atunci cand esle
vizat si un interes public.
123. Este de observat ce, in sensul legil, simplul fapt al
transmiterii dreptului ta mesuri compensatorii cdtre alte
oersoane reprezint6 condit,a necesara st sul,cenlS penlru ca
plalonarea valorit m6surilor compensalorir se inlerv na
124. Fiind vorba despre un tip particular de situalie juridica,
c:ruia legiuitorula lnleles se ii akibuie efecte specifice, lrebuie
considerat ce ea isi produce efectele lndiferent dace, ulterior.
pArtile au convenit desfiintarea cq efect retroactiv a cesiunii.
125 A conside.a altfet inseamla a;ngddut pe4lorca prin
l:bera lorvoinla sa:nl6ture efectulde plafonare oe care legea il
instituie in leg6ture cu mdsuflle compensatorii cuvenite
cesionarului. desi n;cio d,spozit.e legala nL p,evede o asemenea
pos,bilitate Prin urmare. nu lrebuie omts ca. mat presus de
voinla pa4ilor, exisli o dispozilie a legil pe care aceslea nu o
pot infrange sj care trebuie respedau indlferent dacd. ulterjor
contractului de cesiune, intervine o alle conventie prin care
pe4ile sling conventia inilial; prin ca.e d.eplul la reparatie
tusese instr;lnat.
126. Rezulte a$adar ce, spre deosebire de situaiiite de drept
comun in care pertile pot in mod liber sd incheie o convenlie
9i,
ulterior, sa hoterasci desflintarea ei, determ ina ndu-i in intregime
efeclele, in stuatia premisd care inlereseaz6 in prezinla
sesizare principiLrl liberlali contractlale giautonomia de voinU
a padilor nL pot prooLce efecteie iLrid,ce ob snLile (aotca acelea
care corespund, in totul, volnlei part lor contractante), existand
un interes pLblic care justif.a optrunea legiurtorutu, peoku (d
plalonarea sA isi producj e.ecrele chiar
$iatuncic6nd, ullerior
cesjunii. paqile dr conveni ca aceasta sa tnceleTe cu efect
retroactiv.
f avur in inlenlie sa nlature efectul
127. Dace legiuitorul ar
de plalonare ca urma,e a Lnei asemenea conventii. ar fi
mentionat-o in mod expres. Or. in hpsa unei dispolilii exprese
care se afirme o astfelde inlenlie a legii, ramane ce cesiunea de
drept intervenitd inilial isi conserv6 efectul de plafonare a
despagubirilor chiar si atunci cand, ulterior, pdrlile au convenitin
sensul inlaturerii efectelor ei.
128. Astfel fiind, degi petite au tibe(atea de
a conveni
desflinlarea,/iocetarea efectelor cesiunii, dreptul la despegubiri
care se intoarce in patrimoniul fostului proprieta. s;u al
rnoflenitorjlor legalt sau testamentari ai acesluia. ca fosti
cedenti, nu va putea avea o alti intindere decalaceea rezultaid
din aplrcarea prevederilor at1_ 24 alin \2) sau (t) din Legea
nr. 165/2013, caci dodr acest drept se afra ,n patrrmoniul
cesionarului la data incheierij noii convenlii.
 '16 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I, NT, 523/'I8.VI,2O2O

129. Pentru toale aceste considerente,

iNALTA CURTE DE CASATIE 9I JUSTITIE

in numele legii

DECID E:
Admite sesizarea formula€ de Curtea de Apel Bucuregti Seclia a lll-a civila gi pentru cauze cu minori 9i de familie, ln
Dosarul nr. 1 9.758/3/20'l 8.
-
in interpretarea dispozilillor art. 3 9i4 din Legea nr. 10/2001 privind regimuljuridic al unor imobile p.eluate in mod abuziv
in perioada 6 martie 1945 22 decembrie '1989, republicati, cu modificSrile gicompletdrile ulterioare, in coroborare cu prevederi,e
-
arl. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesuluide restituire, in naturd sau prin echivalent, a
imobilelor preiuate in mod abuziv in perioada regimului comunist ln Romania, cu modificdrile 9i completerile ulterioare, stabile9te
urmdtoaaele:
in cazul in care, dupa incheierea uneiconvenlii prin c€re fostulpaoprietar sau mogtenitorii legali ori testamenlari ai acesluia
au instreinat dreptul la desp6gubire unor te4e persoane, pa4rle convrn desfiinlarea acestei conventii 9i repunerea lor in situalia
anterioara, dreptul la mdsuri reparatorii al cesionarului nu subzist6. ln acest caz, dreptul la masuri reparatorii in echivalent revine
in patrimoniut insteinStorului (instrAinatorilor) plafonat polrivit dispozillilor art. 24 alin. (2) sau, dupS caz, alin. (4) din Legea
nr. 165/2013.
Obligatorie, potrivit dispozi\iilat art.521alin. (3) din Codulde procedurS civild-
Pronunlatd, in ged in16 p ublice, asiazi, 2 .l,at",ie 2O2O .

PRESED]NTELE SECTIEl I CIVILE

LAURA.MIHAELA IVANOVICI
Magistrat-asistent,
Elena Adiiana Stamatescu

EDITORI PARLAi'ENTUL ROi'ANIEI _ CAiIERA DEPUTAfILOR

,[lonitorul Olicial" R A., Str Parculuinr 65, s€ctorul 1, Budrc$i:C.l.F. RO427282,

m |BAN: Ro55RNC80082006711100001 Ban@ ComerciaE Romana S.A Su@rs€la ,Unirea' Aucurc9li

si IBAN: RO 12TREZ 7oo5o69xxxoo0s31 Dtectia de Trezorede
- -
Contabililale Publici a Munidpiurui BudE$i
i
(aloet numai p€lsoanelor juridice bugetare)
Tel.021318.51.29/150,rax021.318.51.15,e-mail:ma eting@Erno.rc, intemet www.monitoruloficial.lo
Adresa pentr! publicilale: Centrul Penlru telaliicu publicul. Bucurs$ti,los. Pandui nr. 1, ,ilnlJruuil[|[[[[il
MONITORLiL bloc P33, parler, secroru! 5, tel. 021 .401 .00.73, fax 021 -401 .00.71 ti 021 .401 .00.72
OIICIAL Tlparul: ,,l\4onitorul Olioal" R.A.

Monliorul Oaiciat al Romaniei, Partea l, ni 523/t8.VI.2OZO conline l6 pagini. rssN 1453---4495