2007 HG 1284 - MO 739bis 2007 - SPA Anexe

PARTEA I
Anul 175 (XIX) — Nr. 739 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 31 octombrie 2007
SUMAR
Pagina
Anexele nr. 2–4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007

privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România .......................... 9–464
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 739 bis/31.X.2007
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă
a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România*)
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — (1) Se instituie regimul de arie naturală protejată şi se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice
se aprobă încadrarea în categoria de management ca arie de centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului autorităţii
protecţie specială avifaunistică pentru siturile prevăzute în anexa publice centrale pentru agricultură şi silvicultură.
nr. 1. Art. 2. — (1) Pentru toate planurile, programele şi proiectele
(2) Hărţile la scara 1:100.000, cu delimitarea ariilor de care urmează să se desfăşoare în ariile de protecţie specială
protecţie specială avifaunistică declarate prin prezenta hotărâre, avifaunistică, precum şi în vecinătatea acestora se aplică
sunt prevăzute în anexa nr. 2. prevederile legale referitoare la procedura de realizare a
(3) Lista ariilor de protecţie specială avifaunistică declarate evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi la procedura-
anterior prezentei hotărâri este prevăzută în anexa nr. 3. cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
(4) Hărţile prevăzute la alin. (2) se pun la dispoziţie factorilor (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), raportul de mediu,
interesaţi de către autoritatea publică centrală pentru protecţia respectiv raportul de evaluare a impactului asupra mediului
mediului pentru vizualizare, prin intermediul paginii de internet trebuie să evidenţieze toate speciile de păsări de interes
http://maps.biodiversity.ro/spa, ca serviciu ArcIMS, având ca comunitar din situl respectiv şi să propună măsuri de reducere
fundal vectorii aferenţi cadastrului apelor din România, hărţile a impactului planului, programului şi/sau proiectului asupra
Direcţiei Topografice Militare, ediţia 2000, scara 1:100.000 şi
1:50.000, precum şi mozaicul de imagini satelitare Landsat acestora, măsuri de conservare şi/sau măsuri compensatorii,
2000. după caz.
(5) Limitele ariilor de protecţie specială avifaunistică (3) Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică
declarate prin prezenta hotărâre, în format digital, ca vectori cu constituite pe terenuri forestiere se stabileşte cu avizul autorităţii
referinţă geografică, se pun la dispoziţie de către autoritatea publice centrale care răspunde de silvicultură.
publică centrală pentru protecţia mediului tuturor instituţiilor şi Art. 3. — (1) Se aprobă formularele standard completate
persoanelor interesate, prin intermediul paginii de internet, în pentru ariile de protecţie specială avifaunistică prevăzute la
termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei art. 1, conform anexei nr. 4.
hotărâri. (2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului face
(6) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei demersurile necesare în vederea transmiterii formularelor
hotărâri se delimitează ariile de protecţie specială avifaunistică, standard completate pentru ariile de protecţie specială
de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, la avifaunistică la Comisia Europeană.
precizia care asigură corelarea cu sistemul informaţional folosit Art. 4. — Anexele nr. 1–4 fac parte integrantă din prezenta
de autoritatea publică centrală pentru agricultură şi silvicultură şi hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul mediului și dezvoltării durabile,
Lucia Ana Varga,
secretar de stat
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Dacian Cioloș
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor,
László Borbély
p. Ministrul internelor și reformei administrative,
Liviu Radu,
secretar de stat
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
Ministrul economiei și finanțelor,
Varujan Vosganian
Bucureşti, 24 octombrie 2007.

Nr. 1.284.
*) Hotărârea nr. 1.284/2007 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 31 octombrie 2007 și este reprodusă și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 739 bis/31.X.2007 3
ANEXA Nr. 1
L I S TA A R I I L O R D E P R O T E C Ț I E S P E C I A L Ă AV I FA U N I S T I C Ă
Denumirea sitului, unitățile administrativ-teritoriale în care este localizat situl

și suprafața unității administrativ-teritoriale cuprinsă în sit (în procente)
1. ROSPA0001 Aliman—Adamclisi
Județul Constanța: Adamclisi (71%), Aliman (26%), Deleni (12%), Dobromir (2%), Ion Corvin (14%),
Peștera (2%), Rasova (19%)
2. ROSPA0002 Allah Bair—Capidava
Județul Constanța: Crucea (27%), Seimeni (16%), Siliștea (1%), Topalu (24%)
Județul Ialomița: Bordușani (5%), Făcăeni (7%)
3. ROSPA0003 Avrig—Scorei—Făgăraș
Județul Brașov: Beclean (4%), Făgăraș (1%), Ucea de Jos (3%), Viștea de Sus (3%), Voila (7%)
Județul Sibiu: Arpașu de Jos (1%), Avrig (2%), Cârța (9%), Porumbacu de Jos (2%)
4. ROSPA0004 Balta Albă—Amara—Jirlău
Județul Buzău: Balta Albă (10%)
Județul Brăila: Galbenu (5%), Jirlău (7%), Vișani (5%)
5. ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei
Județul Brăila: Berteștii de Jos (38%), Brăila (18%), Chiscani (29%), Gropeni (13%), Mărașu (5%),
Stăncuța (35%)
Județul Ialomița: Giurgeni (2%)
Județul Constanța: Hârșova (1%)
6. ROSPA0006 Balta Tătaru
Județul Brăila: Dudești (2%), Roșiori (3%)
7. ROSPA0007 Balta Vederoasa
Județul Constanța: Adamclisi (<1%), Aliman (11%), Rasova (6%)
8. ROSPA0008 Băneasa—Canaraua Fetei
Județul Constanța: Băneasa (12%), Lipnița (8%), Oltina (3%)
9. ROSPA0009 Beștepe—Mahmudia
Județul Tulcea: Beștepe (11%), Mahmudia (3%), Nufăru (39%), Tulcea (<1%), Valea Nucarilor (1%)
10. ROSPA0010 Bistreț
Județul Dolj: Bistreț (6%), Cârna (14%)
11. ROSPA0011 Blahnița
Județul Mehedinți: Burila Mare (98%), Devesel (95%), Gogoșu (99%), Gruia (27%), Hinova (56%),
Jiana (53%), Pătulele (1%), Vânjuleț (4%)
12. ROSPA0012 Brațul Borcea
Județul Ialomița: Bordușani (18%), Făcăeni (3%), Fetești (6%), Stelnica (19%)
Județul Călărași: Borcea (6%), Dichiseni (5%), Jegălia (4%), Modelu (1%), Roseți (5%), Unirea (16%)
13. ROSPA0013 Calafat—Ciuperceni—Dunăre
Județul Dolj: Calafat (34%), Ciupercenii Noi (60%), Desa (83%), Ghidici (27%), Piscu Vechi (69%),
Poiana Mare (38%)
14. ROSPA0014 Câmpia Cermeiului
Județul Arad: Apateu (12%), Beliu (34%), Bocsig (65%), Cărand (26%), Cermei (42%), Ineu (40%)
15. ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru
Județul Arad: Chișineu Criș (45%), Mișca (58%), Sintea Mare (42%), Socodor (33%), Șepreuș (20%),
Zerind (35%)
Județul Bihor: Avram Iancu (8%)
16. ROSPA0016 Câmpia Nirului—Valea Ierului
Județul Bihor: Cherechiu (6%), Curtuișeni (32%), Sălacea (30%), Șimian (46%), Tarcea (47%), Valea
lui Mihai (47%)
Județul Satu Mare: Andrid (42%), Carei (7%), Căuaș (5%), Ciumești (61%), Foieni (54%), Moftinu Mare
(1%),Pir (18%), Pișcolt (52%), Sanislău (69%), Santău (15%), Tiream (37%), Urziceni (47%)
17. ROSPA0017 Canaralele de la Hârșova
Județul Constanța: Ghindărești (13%), Hârșova (12%)
Județul Ialomița: Făcăeni (7%), Giurgeni (20%), Vlădeni (12%)
18. ROSPA0018 Cheile Bicazului—Hășmaș
Județul Neamț: Bicaz-Chei (15%), Bicazu Ardelean (<1%), Dămuc (16%)
Județul Harghita: Gheorgheni (10%), Sândominic (9%)
19. ROSPA0019 Cheile Dobrogei
Județul Constanța: Cogealac (11%), Fântânele (6%), Grădina (22%), Mihail Kogălniceanu (6%),
Pantelimon (15%), Săcele (2%), Siliștea (<1%), Târgușor (42%)
20. ROSPA0020 Cheile Nerei—Beușnița
Județul Caraș-Severin: Anina (41%), Bozovici (22%), Cărbunari (42%), Ciclova Română (39%),
Lăpușnicu Mare (74%), Oravița (20%), Sasca Montană (37%), Șopotu Nou (22%)

21. ROSPA0021 Ciocănești—Dunăre

Județul Călărași: Ciocănești (6%)
22. ROSPA0022 Comana
Județul Giurgiu: Băneasa (20%), Călugăreni (33%), Comana (83%), Gostinari (17%), Greaca (2%),
Hotarele (14%), Izvoarele (<1%), Mihai Bravu (66%), Prundu (18%), Singureni (18%)
23. ROSPA0023 Confluența Jiu—Dunăre
Județul Olt: Ianca (4%)
Județul Dolj: Bechet (27%), Bratovoești (23%), Calopăr (16%), Călărași (10%), Dăbuleni (7%), Dobrești
(12%),Drănic (13%), Gângiova (28%), Ghindeni (4%), Gighera (26%), Malu Mare (5%), Mârșani (2%),
Ostroveni (62%), Podari (3%), Rojiște (3%), Sadova (12%), Segarcea (<1%), Teasc (15%), Țuglui (9%),
Valea Stanciului (6%)
24. ROSPA0024 Confluența Olt—Dunăre
Județul Olt: Corabia (16%), Gârcov (35%), Giuvărăști (73%), Izbiceni (2%), Orlea (2%)
Județul Teleorman: Islaz (99%), Lița (25%), Lunca (9%), Saelele (5%), Segarcea-Vale (24%), Turnu
Măgurele (19%)
25. ROSPA0025 Cozia—Buila—Vânturarița
Județul Vâlcea: Bărbătești (15%), Berislăvești (14%), Brezoi (31%), Călimănești (46%), Costești (20%),
Olănești (11%), Perișani (12%), Racovița (23%), Sălătrucel (31%)
26. ROSPA0026 Cursul Dunării—Baziaș—Porțile de Fier
Județul Mehedinți: Drobeta-Turnu Severin (10%), Dubova (5%), Eșelnița (3%), Orșova (21%), Șvinița (11%)
Județul Caraș-Severin: Berzasca (3%), Moldova Nouă (15%), Pojejena (8%), Sfânta Elena (27%),
Sichevița (4%), Socol (6%)
27. ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor
Județul Harghita: Lueta (4%), Mărtiniș (38%), Merești (55%), Ocland (70%)
Județul Covasna: Baraolt (29%), Brăduț (<1%), Vârghiș (90%)
Județul Brașov: Augustin (5%), Cața (19%), Homorod (40%), Ormeniș (<1%), Racoș (50%)
28. ROSPA0028 Dealurile Tărnavelor—Valea Nirajului
Județul Mureș: Acățari (67%), Albești (4%), Bălăușeri (16%), Beica de Jos (2%), Bereni (>99%), Chibed
(66%), Chiheru de Jos (2%), Coroisâmărtin (1%), Crăciunești (48%), Daneș (4%), Eremitu (50%), Ernei
(<1%), Fântânele (89%), Gălești (57%), Gheorghe Doja (7%), Ghindari (91%), Gornești (<1%), Hodoșa
(81%), Măgherani (>99%), Miercurea Nirajului (45%), Nadeș (74%), Neaua (>99%), Păsăreni (45%),
Sângeorgiu de Pădure (78%), Sărățeni (54%), Sighișoara (12%), Sovata (7%), Suplac (<1%), Vărgata
(75%), Vețca (78%)
Județul Harghita: Atid (43%), Corund (8%), Lupeni (3%), Praid (9%), Săcel (24%)
29. ROSPA0029 Defileul Mureșului Inferior—Dealurile Lipovei
Județul Arad: Bârzava (3%), Bata (11%), Birchiș (7%), Petriș (5%), Săvârșin (9%), Vărădia de Mureș (9%)
Județul Hunedoara: Zam (2%)
30. ROSPA0030 Defileul Mureșului Superior
Județul Mureș: Deda (3%), Lunca Bradului (12%), Răstolița (14%), Stânceni (14%)
31. ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim—Sinoie
Județul Constanța: Cogealac (10%), Corbu (62%), Fântânele (1%), Istria (85%), Mihai Viteazu (75%),
Săcele (63%)
Județul Tulcea: Babadag (21%), Baia (9%), Beștepe (41%), C.A. Rosetti (>99%), Ceamurlia de Jos
(83%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (>99%), Crișan (>99%), Grindu (97%), Isaccea (44%), Jijila (10%),
Jurilovca (84%), Luncavița (38%), Mahmudia (63%), Maliuc (>99%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (94%),
Niculițel (1%), Nufăru (40%), Pardina (>99%), Sarichioi (50%), Sfântu Gheorghe (>99%), Somova (54%),
Sulina (>99%), Tulcea (31%), Valea Nucarilor (28%), Văcăreni (48%)
Județul Galați: Galați (<1%)
32. ROSPA0032 Deniz Tepe
Județul Tulcea: Mihai Bravu (14%), Mihail Kogălniceanu (6%), Nalbant (<1%)
33. ROSPA0033 Depresiunea și Munții Giurgeului
Județul Mureș: Chiheru de Jos (21%), Ibănești (27%), Sovata (20%)
Județul Harghita: Cârța (12%), Ciumani (88%), Joseni (68%), Lăzarea (15%), Praid (4%), Remetea
(52%), Suseni (47%), Voșlăbeni (36%)
34. ROSPA0034 Depresiunea și Munții Ciucului
Județul Harghita: Cârța (3%), Ciucsângeorgiu (11%), Frumoasa (34%), Leliceni (55%), Lunca de Sus
(<1%), Miercurea Ciuc (6%), Mihăileni (73%), Păuleni-Ciuc (61%), Racu (8%), Sâncrăieni (<1%)
35. ROSPA0035 Domogled—Valea Cernei
Județul Caraș-Severin: Băile Herculane (74%), Cornereva (55%), Mehadia (25%), Zăvoi (<1%)
Județul Mehedinți: Balta (16%), Isverna (19%), Obârșia-Cloșani (56%), Podeni (2%)
Județul Hunedoara: Râu de Mori (<1%)
Județul Gorj: Padeș (71%), Tismana (10%)

36. ROSPA0036 Dumbrăveni

Județul Constanța: Deleni (<1%), Dumbrăveni (17%)
37. ROSPA0037 Dumbrăvița—Rotbav—Măgura Codlei
Județul Brașov: Codlea (22%), Dumbrăvița (7%), Feldioara (6%), Hălchiu (5%), Holbav (2%), Măieruș
(5%)
Județul Covasna: Belin (1%), Hăghig (4%)
38. ROSPA0038 Dunăre—Oltenița
Județul Giurgiu: Prundu (2%)
Județul Călărași: Chirnogi (27%), Oltenița (1%)
39. ROSPA0039 Dunăre—Ostroave
Județul Constanța: Aliman (6%), Cernavodă (4%), Ion Corvin (1%), Lipnița (6%), Oltina (14%), Ostrov
(22%), Rasova (11%)
Județul Călărași: Borcea (9%), Călărași (5%), Dichiseni (9%), Jegălia (6%), Modelu (1%), Roseți (6%),
Unirea (9%)
40. ROSPA0040 Dunărea Veche—Brațul Măcin
Județul Constanța: Ciobanu (8%), Gârliciu (42%), Hârșova (7%), Saraiu (<1%)
Județul Brăila: Frecăței (14%), Mărașu (1%)
Județul Tulcea: Carcaliu (14%), Cerna (1%), Dăeni (24%), Greci (<1%), Măcin (6%), Ostrov (27%),
Peceneaga (17%), Smârdan (2%), Topolog (4%), Turcoaia (27%)
41. ROSPA0041 Eleșteele Iernut—Cipău
Județul Mureș: Iernut (4%)
42. ROSPA0042 Eleșteele Jijiei și Miletinului
Județul Iași: Andrieșeni (3%), Coarnele Caprei (1%), Focuri (11%), Gropnița (72%), Movileni (31%),
Popricani (19%), Probota (14%), Șipote (8%), Trifești (2%), Țigănași (46%), Victoria (6%), Vlădeni (38%)
43. ROSPA0043 Frumoasa
Județul Vâlcea: Brezoi (5%), Câineni Mari (5%), Malaia (4%), Voineasa (48%)
Județul Sibiu: Boița (88%), Cisnădie (52%), Cristian (78%), Gura Râului (55%), Jina (84%), Orlat (29%),
Poplaca (55%), Râu Sadului (44%), Rășinari (42%), Sadu (16%), Săliște (>99%), Tălmaciu (78%), Tilișca
(>99%)
Județul Alba: Cugir (16%), Pianu de Sus (1%), Șugag (72%)
44. ROSPA0044 Grădiștea—Căldărușani—Dridu
Județul Ilfov: Grădiștea (20%), Gruiu (40%), Moara Vlăsiei (12%), Nuci (23%)
Județul Ialomița: Dridu (8%), Fierbinți-Târg (17%)
45. ROSPA0045 Grădiștea Muncelului—Cioclovina
Județul Hunedoara: Baru (41%), Bănița (58%), Beriu (<1%), Boșorod (42%), Orăștioara de Sus (59%),
Petroșani (<1%), Pui (38%)
46. ROSPA0046 Gruia—Gârla Mare
Județul Mehedinți: Gârla Mare (10%), Gruia (6%), Pristol (<1%), Vrata (37%)
47. ROSPA0047 Hunedoara Timișană
Județul Timiș: Orțișoara (3%)
Județul Arad: Șagu (5%), Vinga (5%)
48. ROSPA0048 Ianca—Plopu—Sărat
Județul Brăila: Ianca (5%), Movila Miresii (13%), Traian (<1%)
49. ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei—Bașeului—Podrigăi
Județul Botoșani: Concești (2%), Cordăreni (1%), Darabani (1%), Havârna (4%), Hănești (4%), Hudești
(3%), Mileanca (2%), Săveni (3%), Știubieni (4%), Ungureni (1%), Vlăsinești (8%), Vorniceni (2%)
50. ROSPA0050 Iazurile Miheșu de Câmpie—Tăureni
Județul Mureș: Mihăeșu de Câmpie (9%), Pogăceaua (3%), Sânger (2%), Șăulia (4%), Tăureni (9%),
Zău de Câmpie (4%)
51. ROSPA0051 Iezerul Călărași
Județul Călărași: Călărași (17%), Cuza Vodă (14%)
52. ROSPA0052 Lacul Beibugeac
Județul Tulcea: Murighiol (<1%)
53. ROSPA0053 Lacul Bugeac
Județul Constanța: Lipnița (<1%), Ostrov (8%)
54. ROSPA0054 Lacul Dunăreni
Județul Constanța: Aliman (6%), Ion Corvin (2%)
55. ROSPA0055 Lacul Gălățui
Județul Călărași: Alexandru Odobescu (1%), Grădiștea (4%), Independența (<1%)
56. ROSPA0056 Lacul Oltina
Județul Constanța: Lipnița (2%), Oltina (26%)

57. ROSPA0057 Lacul Siutghiol

Județul Constanța: Constanța (16%), Lumina (<1%), Năvodari (1%)
58. ROSPA0058 Lacul Stânca Costești
Județul Botoșani: Manoleasa (3%), Ripiceni (22%), Ștefănești (1%)
59. ROSPA0059 Lacul Strachina
Județul Ialomița: Țăndărei (8%), Valea Ciorii (3%)
60. ROSPA0060 Lacurile Tașaul—Corbu
Județul Constanța: Corbu (3%), Mihail Kogălniceanu (1%), Năvodari (33%)
61. ROSPA0061 Lacul Techirghiol
Județul Constanța: Techirghiol (24%), Tuzla (2%)
62. ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș
Județul Argeș: Bascov (6%), Băiculești (2%), Bradu (2%), Budeasa Mare (3%), Călinești (1%),
Căteasca (6%), Curtea de Argeș (2%), Merișani (9%), Pitești (3%), Ștefănești (2%), Topoloveni (<1%)
63. ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuși—Bacău—Berești
Județul Bacău: Bacău (5%), Cleja (3%), Corbasca (6%), Faraoani (1%), Gârleni (<1%), Gioseni (9%),
Hemeiuș (6%), Horgești (4%), Itești (5%), Letea Veche (5%), Nicolae Bălcescu (5%), Orbeni (7%),
Pâncești (<1%),Răcăciuni (11%), Sascut (4%), Tamași (13%), Tătărăști (10%), Valea Seacă (9%)
64. ROSPA0064 Lacurile Fălticeni
Județul Suceava: Bunești (2%), Fălticeni (6%), Horodniceni (1%), Moara Nica (4%), Rădășeni (6%)
65. ROSPA0065 Lacurile Fundata—Amara
Județul Ialomița: Amara (2%), Gheorghe Doja (7%), Slobozia (<1%)
66. ROSPA0066 Limanu—Herghelia
Județul Constanța: Mangalia (2%)
67. ROSPA0067 Lunca Barcăului
Județul Bihor: Mihai Bravu-Roșiori (26%), Tămășeu (27%)
68. ROSPA0068 Lunca inferioară a Turului
Județul Satu Mare: Agriș (21%), Botiz (<1%), Călinești-Oaș (43%), Gherța Mică (35%), Halmeu (3%),
Lazuri (21%), Livada (44%), Medieșu Aurit (15%), Micula (57%), Orașu Nou (25%), Porumbești (23%), Turț
(1%),Turulung (42%)
69. ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior
Județul Arad: Arad (7%), Felnac (30%), Nădlac (3%), Pecica (16%), Secusigiu (38%), Șeitin (11%),
Șemlac (9%), Zădăreni (17%)
Județul Timiș: Cenad (12%), Periam (2%), Sânnicolau Mare (1%), Sânpetru Mare (9%), Saravale (3%)
70. ROSPA0070 Lunca Prutului—Vlădești—Frumușița
Județul Vaslui: Murgeni (<1%)
Județul Galați: Cavadinești (11%), Foltești (3%), Frumușița (5%), Galați (15%), Măstăcani (3%),
Oancea (15%),Suceveni (6%), Tulucești (1%), Vlădești (9%)
71. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
Județul Brăila: Măxineni (4%), Siliștea (4%), Vădeni (5%)
Județul Vrancea: Adjud (31%), Biliești (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%), Mărășești (16%),
Nănești (10%),Ploscuțeni (30%), Pufești (17%), Ruginești (4%), Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu
(6%)
Județul Galați: Brăniștea (58%), Cosmești (28%), Fundeni (79%), Independența (46%), Ivești (4%),
Liești (5%),Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicorești (15%), Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%),
Slobozia Conachi (<1%), Șendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%), Umbrărești (15%)
72. ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
Județul Neamț: Doljești (14%), Gâdinți (12%), Horia (15%), Icușești (15%), Ion Creangă (21%), Roman
(8%),Sagna (6%), Secuieni (4%), Tămășeni (17%)
Județul Iași: Alexandru I. Cuza (16%), Butea (15%), Hălăucești (14%), Mircești (3%), Mogoșești-Siret
(12%),Răchiteni (22%), Stolniceni-Prăjescu (6%)
Județul Bacău: Dămienești (8%), Filipești (22%), Negri (<1%)
73. ROSPA0073 Măcin—Niculițel
Județul Tulcea: Carcaliu (33%), Cerna (36%), Frecăței (11%), Greci (96%), Hamcearca (78%), Horia
(29%),I.C.Brătianu (10%), Isaccea (22%), Izvoarele (63%), Jijila (44%), Luncavița (53%), Măcin (42%),
Nalbant (4%),Niculițel (45%), Smârdan (14%), Turcoaia (36%), Valea Teilor (>99%), Văcăreni (39%)
74. ROSPA0074 Maglavit
Județul Dolj: Calafat (5%), Cetate (10%), Maglavit (21%)
75. ROSPA0075 Măgura Odobești
Județul Vrancea: Bolotești (39%), Broșteni (43%), Jariștea (17%), Mera (48%), Reghiu (6%), Valea
Sării (1%),Vidra (18%)

76. ROSPA0076 Marea Neagră

Județul Constanța: CorbuMarea Neagră (<1%), Marea Neagră (<1%)
Județul Tulcea: Marea Neagră (<1%)
77. ROSPA0077 Măxineni
Județul Brăila: Măxineni (11%)
78. ROSPA0078 Mlaștina Satchinez
Județul Timiș: Satchinez (2%)
79. ROSPA0079 Mlaștinile Murani
Județul Timiș: Orțișoara (1%), Pișchia (1%)
80. ROSPA0080 Munții Almăjului—Locvei
Județul Mehedinți: Breznița-Ocol (22%), Drobeta-Turnu Severin (41%), Dubova (89%), Eșelnița (55%),
Ilovița (65%), Orșova (78%), Șvinița (87%)
Județul Caraș-Severin: Bănia (<1%), Berzasca (90%), Cărbunari (36%), Gârnic (>99%), Moldova Nouă
(85%),Naidăș (<1%), Pojejena (91%), Sfânta Elena (72%), Sichevița (81%), Socol (13%), Șopotu Nou
(28%), Topleț (9%)
81. ROSPA0081 Munții Apuseni—Vlădeasa
Județul Alba: Albac (32%), Arieșeni (60%), Gârda de Sus (65%), Horea (55%), Scărișoara (66%)
Județul Cluj: Beliș (99%), Călățele (1%), Măguri-Răcătău (<1%), Mărgău (51%), Mărișel (5%), Poieni
(11%),Rișca (15%), Săcuieu (75%)
Județul Bihor: Budureasa (45%), Buntești (11%), Câmpani (46%), Nucet (46%), Pietroasa (84%)
82. ROSPA0082 Munții Bodoc—Baraolt
Județul Covasna: Aita Mare (65%), Arcuș (64%), Baraolt (27%), Bățani Mari (39%), Belin (59%), Bixad
(59%), Bodoc (76%), Cernat (<1%), Dalnic (6%), Ghidfalău (45%), Hăghig (47%), Ilieni (46%), Malnaș (92%),
Micfalău (75%), Moacșa (20%), Sfântu Gheorghe (18%), Turia (3%), Vâlcele (84%), Valea Crișului (61%)
Județul Harghita: Cozmeni (1%)
Județul Brașov: Bod (<1%), Hărman (3%), Măieruș (<1%), Ormeniș (<1%), Sânpetru (<1%)
83. ROSPA0083 Munții Rarău—Giumalău
Județul Suceava: Câmpulung Moldovenesc (4%), Crucea (4%), Dorna-Arini (<1%), Stulpicani (5%)
84. ROSPA0084 Munții Retezat
Județul Caraș-Severin: Zăvoi (11%)
Județul Gorj: Padeș (<1%), Tismana (2%)
Județul Hunedoara: Pui (1%), Râu de Mori (52%), Sălașu de Sus (40%), Uricani (17%)
85. ROSPA0085 Munții Rodnei
Județul Maramureș: Borșa (10%), Moisei (42%), Săcel (9%)
Județul Bistrița-Năsăud: Maieru (56%), Parva (17%), Rebrișoara (32%), Rodna (55%), Romuli (8%),
Sângeorz-Băi (39%), Șanț (28%), Telciu (11%)
86. ROSPA0086 Munții Semenic—Cheile Carașului
Județul Caraș-Severin: Anina (34%), Bozovici (23%), Carașova (68%), Goruia (4%), Prigor (22%),
Reșița (8%),Teregova (8%), Văliug (59%)
87. ROSPA0087 Munții Trascăului
Județul Cluj: Iara (6%), Moldovenești (7%)
Județul Alba: Aiud (23%), Bucium (1%), Galda de Jos (41%), Ighiu (13%), Întregalde (34%), Livezile
(67%),Meteș (15%), Mirăslău (11%), Mogoș (1%), Ocoliș (73%), Ponor (10%), Poșaga de Jos (30%),
Râmeț (74%),Rimetea (79%), Sălciua de Jos (10%), Stremț (15%), Zlatna (18%)
88. ROSPA0088 Munții Vrancei
Județul Covasna: Brețcu (<1%)
Județul Vrancea: Nistorești (9%), Păulești (86%), Tulnici (92%)
Județul Bacău: Mănăstirea Cașin (1%)
89. ROSPA0089 Obcina Feredeului
Județul Suceava: Breaza (39%), Brodina (41%), Câmpulung Moldovenesc (23%), Frumosu (17%),
Fundu Moldovei (6%), Izvoarele Sucevei (59%), Moldova-Sulița (35%), Moldovița (56%), Pojorâta (<1%),
Sadova (88%), Ulma (81%), Vama (13%), Vatra Moldoviței (30%)
90. ROSPA0090 Ostrovu Lung—Gostinu
Județul Giurgiu: Gostinu (24%), Oinacu (3%), Prundu (6%)
91. ROSPA0091 Pădurea Babadag
Județul Tulcea: Babadag (38%), Baia (38%), Ceamurlia de Jos (2%), Cerna (9%), Ciucurova (97%),
Dorobanțu (45%), Horia (4%), Jurilovca (2%), Mihai Bravu (6%), Nalbant (35%), Ostrov (2%), Peceneaga
(14%), Sarichioi (11%), Slava Cercheză (99%), Stejaru (41%), Topolog (10%)
92. ROSPA0092 Pădurea Bârnova
Județul Iași: Bârnova (32%), Ciurea (12%), Comarna (2%), Dobrovăț (49%), Grajduri (1%), Schitu
Duca (50%),Tomești (11%)
Județul Vaslui: Tăcuta (2%)

93. ROSPA0093 Pădurea Bogata

Județul Brașov: Apața (<1%), Crizbav (<1%), Hoghiz (22%), Măieruș (38%)
94. ROSPA0094 Pădurea Hagieni
Județul Constanța: Limanu (5%)
95. ROSPA0095 Pădurea Macedonia
Județul Timiș: Banloc (<1%), Ciacova (12%), Ghilad (23%), Giulvăz (3%)
96. ROSPA0096 Pădurea Miclești
Județul Iași: Ciortești (34%), Dolhești (56%)
Județul Vaslui: Boțești (10%), Bunești (9%), Miclești (46%)
97. ROSPA0097 Pescăria Cefa—Pădurea Rădvani
Județul Bihor: Cefa (13%)
98. ROSPA0098 Piemontul Făgăraș
Județul Sibiu: Arpașu de Jos (51%), Avrig (27%), Cârța (<1%), Cârțișoara (72%), Porumbacu de Jos
(65%),Racovița (59%), Turnu Roșu (12%)
Județul Brașov: Drăguș (51%), Hârseni (39%), Lisa (60%), Recea (43%), Sâmbăta de Sus (41%),
Șinca Nouă (22%), Șinca Veche (52%), Ucea de Jos (17%), Victoria (45%), Viștea de Sus (22%)
99. ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului
Județul Brașov: Beclean (54%), Bunești (67%), Cincu (100%), Comana de Jos (46%), Făgăraș (23%),
Hoghiz (5%), Jibert (93%), Mândra (24%), Părău (1%), Rupea (18%), Șercaia (32%), Șoarș (100%),
Ticușu Vechi (100%), Ucea de Jos (2%), Ungra (63%), Viștea de Sus (12%), Voila (21%)
Județul Sibiu: Agnita (100%), Alțina (100%), Arpașu de Jos (15%), Avrig (10%), Bârghiș (100%), Biertan
(64%), Brădeni (100%), Bruiu (100%), Cârța (25%), Chirpăr (100%), Dumbrăveni (21%), Hoghilag
(44%),Iacobeni (100%), Laslea (98%), Marpod (100%), Merghindeal (100%), Mihăileni (54%), Moșna
(47%), Nocrich (100%), Porumbacu de Jos (5%), Roșia (23%), Valea Viilor (8%), Vurpăr (29%)
Județul Mureș: Albești (34%), Apold (100%), Daneș (74%), Saschiz (52%), Sighișoara (33%), Vânători (15%)
100. ROSPA0100 Stepa Casimcea
Județul Constanța: Vulturu (<1%), Vulturu (<1%)
Județul Tulcea: Baia (1%), Baia (1%), Beidaud (32%), Beidaud (32%), Casimcea (53%), Casimcea
(53%),Stejaru (7%), Stejaru (7%), Topolog (13%), Topolog (13%)
101. ROSPA0101 Stepa Saraiu—Horea
Județul Constanța: Gârliciu (3%), Horia (13%), Saraiu (27%), Vulturu (1%)
102. ROSPA0102 Suhaia
Județul Teleorman: Lisa (<1%), Suhaia (11%)
103. ROSPA0103 Valea Alceului
Județul Bihor: Girișu de Criș (<1%), Nojorid (8%), Sânnicolau Român (<1%)
104. ROSPA0104 Valea Fizeșului—Sic—Lacul Știucilor
Județul Cluj: Fizeșu Gherlii (2%), Geaca (4%), Gherla (2%), Sic (11%), Țaga (3%)
105. ROSPA0105 Valea Mostiștea
Județul Călărași: Dorobanțu (3%), Frăsinet (10%), Mânăstirea (12%), Ulmu (12%), Valea Argovei (10%)
106. ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
Județul Teleorman: Beciu (35%), Lunca (12%), Plopii-Slăvitești (43%), Saelele (89%), Segarcea-Vale
(<1%),Slobozia Mândra (40%), Uda-Clocociov (44%)
Județul Olt: Băbiciu (21%), Brâncoveni (19%), Cilieni (15%), Coteana (4%), Curtișoara (32%), Dăneasa
(52%),Dobrosloveni (17%), Dobroteasa (8%), Drăgănești-Olt (12%), Fălcoiu (47%), Fărcașele (49%),
Găneasa (2%),Giuvărăști (11%), Gostavățu (16%), Grădinari (12%), Ipotești (18%), Izbiceni (31%),
Mărunței (22%), Milcovu din Deal (46%), Osica de Sus (14%), Piatra-Olt (5%), Pleșoiu (7%), Rusănești
(16%), Scărișoara (22%), Slatina (3%), Slătioara (27%), Sprâncenata (58%), Stoenești (21%), Strejești
(4%), Teslui (26%), Tia Mare (31%),Verguleasa (20%), Vulturești (17%)
Județul Vâlcea: Băbeni (30%), Budești (12%), Drăgășani (11%), Drăgoești (20%), Galicea (24%), Ionești
(35%),Mihăești (2%), Olanu (14%), Orlești (19%), Prundeni (14%), Râmnicu Vâlcea (10%), Voicești (35%)
107. ROSPA0107 Vânători—Neamț
Județul Suceava: Boroaia (<1%)
Județul Neamț: Agapia (58%), Bălțătești (41%), Brusturi (33%), Crăcăoani (80%), Gârcina (<1%),
Pipirig (1%),Răucești (9%), Târgu Neamț (9%), Vânători-Neamț (75%)
108. ROSPA0108 Vedea—Dunăre
Județul Giurgiu: Găujani (37%), Giurgiu (<1%), Malu (55%), Slobozia (44%), Vedea (47%)
Județul Teleorman: Bragadiru (13%), Bujoru (16%), Cervenia (16%), Conțești (9%), Frumoasa (4%),
Năsturelu (7%), Pietroșani (55%)
Anexa nr.4
Formularele standard completate pentru ariile de
protecĠie specială avifaunistică
FORMULARUL STANDARD NATURA 2000
pentru ariile de protecĠie specială (SPA)
1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.8 Datele indicării úi desemnării/clasificării sitului

1.3 Data 1.4 Data Data propunerii Data confirmării Data confirmării Data desemnării
completării actualizări ca sit SCI ca sit SCI ca sit SPA: ca sit SAC
1.1 Tip 1.2 Codul sitului
J ROSPA0001 200612
1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:

J ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa
1.6 Responsabili
Grupul de lucru Natura2000
1.7 NUMELE SITULUI : Aliman - Adamclisi

2. LOCALIZAREA SITULUI
2.1. Coordonatele sitului 2.2. SuprafaĠa 2.3. Lungimea 2.4. Altitudine (m) 2.6. Regiunea biogeografică
Latitudine Longitudine sitului (ha) sitului (km) Min. Max. Med. Alpină Continentală Panonică Stepică Pontică
N 44º 8' 21'' E 27º 56' 45'' 19 467.8 11 181 110 X
2.5 Regiunile administrative

NUTS % Numele judeĠului
RO023 100 ConsĠanta
3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie PopulaĠie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
A402 Accipiter brevipes 15-18 p >30 i A A C A
A255 Anthus campestris 3600-4000 p C A C B
A404 Aquila heliaca 1-2 p A A B A
A133 Burhinus oedicnemus 30-32 p C B C B
A243 Calandrella brachydactyla 600-650 p C A C B
A081 Circus aeruginosus 2-4 p D B C B
A082 Circus cyaneus 20-50 i 80-100 i D B C B
A084 Circus pygargus 1-3 p 120-130 i B A B A
A097 Falco vespertinus 36-41 p 200-400 i C B C A
A135 Glareola pratincola 80-90 i D C C C
A242 Melanocorypha calandra 2200-2500 p C A C B
A073 Milvus migrans 5-6 p B A B A
A533 Oenanthe pleschanka 24-26 p C A C B
A403 Buteo rufinus 35-40 p B A C A
A089 Aquila pomarina 150-200 i C B C B
A224 Caprimulgus europaeus 120-130 p D C C C
A083 Circus macrourus 60-80 i C B C A
A231 Coracias garrulus 100-120 p B A C B
A238 Dendrocopos medius 20-22 p D C C C
A429 Dendrocopos syriacus 150-160 p C A C B
A379 Emberiza hortulana 90-120 p D B C B
A511 Falco cherrug >1 p A A B A
A321 Ficedula albicollis 200-300 i D B C B
A320 Ficedula parva 800-1000 i D B C B
A092 Hieraaetus pennatus 3-4 p 15-20 i C B C A
A338 Lanius collurio 700-1000 p C B C B
A339 Lanius minor 210-220 p C B C A
A246 Lullula arborea 800-1000 p C A C B

A072 Pernis apivorus 6-7 p D B C B
A234 Picus canus 20-25 p D C C C
A080 Circaetus gallicus 9-10 p B A B A
A103 Falco peregrinus >4 i C A C B
4. DESCRIEREA SITULUI
4.1. Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N09 22 321 Pajiúti naturale, stepe
N12 40 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 9 231 Păúuni
N15 11 242, 243 Alte terenuri arabile
N16 18 311 Păduri de foioase
Alte caracteristici ale sitului:
În perimetrul sitului bine reprezentate sunt habitatele de stepă úi silvostepă unde au fost identificate specii de păsări enumerate în anexa 1 a DP.
4.2. Calitate úi importanĠă:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele
categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 33
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 38
c) numar de specii periclitate la nivel global: 5
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor rapitoare:

Falco cherrug
Milvus migrans
Circaetus gallicus
Circus pygargus
Falco vespertinus
Hieraaetus pennatus
si
Burhinus oedicnemus
Situl este important in perioada de migratie pentru rapitoare.
4.3. Vulnerabilitate:
Situl este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea tradiĠională de păúunat, prin turismul practicat mai ales în zona monumentului
Trophaeum Traiani úi ruinelor cetăĠii romano-bizantine de la Adamclisi úi exploatări miniere de suprafaĠă (cariere de piatră). În zonele acoperite
cu vegetaĠie forestieră se desfăúoară activităĠi de vânătoare.
4.4. Desemnarea sitului (vezi observaĠiile privind datele cantitative mai jos):
4.5. Tip de proprietate:

Aproximativ 30% proprietate publică de stat úi restul proprietate privată de stat úi individuală.
4.6 DocumentaĠie:
DocumentaĠie Generală:
Baza de date SOR
4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)
Data Câmpul modificat Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
5. STATUTUL DE PROTECğIE AL SITULUI ùI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP

5.1. Clasificare la nivel naĠional úi regional
6. ACTIVITĂğILE ANTROPICE ùI EFECTELE LOR ÎN SIT ùI ÎN VECINĂTATE

6.1. ActivităĠi antropice, consecinĠele lor generale úi suprafaĠa din sit afectată
- ActivităĠi úi consecinĠe în interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl.
100 Cultivare A 35 - 140 Pasunatul A 20 -
160 Managementul forestier general B 10 0 301 Cariere A 2 -
230 Vanatoare B 5 - 502 Drumuri, drumuri auto B 5 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 10 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere C 1 0
ce nu au fost mentionate mai sus
421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 -
- ActivităĠi úi consecinĠe în jurul sitului

400 Zone urbanizate, habitare umana A 10 - 502 Drumuri, drumuri auto B 10 -
6.2. Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Planuri de management ale sitului:

Nu există plan de management.
7. HARTA SITULUI
Harta fizică, Scara, ProiecĠie : Harta digitală a României (raster úi vector), 1:50.000, Stereo 1970
SpecificaĠi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecĠie naĠională Stereo 1970
SpecificaĠi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme
8. FOTOGRAFII
Denumirea fiúierului Persoana care a furnizat fiúieru
ROSPA0001_66_Cetatea_Adamclisi.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0001_66_Monumentul_triumfal_Tropaeum_Traiani.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0001_66_Vedere_de_ansamblu_Adamclisi.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT


J ROSPA0002 200612

J ROSCI0022 Canaralele Dunării
F ROSCI0053 Dealul Alah Bair
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Allah Bair - Capidava

N 44º 29' 5'' E 28º 7' 31'' 11 645.1 0 217 54 X

RO023 77 ConsĠanta
RO035 23 IalomiĠa

A393 Phalacrocorax pygmeus 230-280 i C B C B
A397 Tadorna ferruginea 6-8 p A B B B
A379 Emberiza hortulana D B C C
A402 Accipiter brevipes 3-5 p >30 i B A C A
A229 Alcedo atthis 70-80 p D C C C
A089 Aquila pomarina 40-50 i D B C B
A021 Botaurus stellaris 2-5 p C B C B
A215 Bubo bubo 8-10 p C A C B
A224 Caprimulgus europaeus 110-120 p C C C B
A080 Circaetus gallicus 6-7 p C A B A
A081 Circus aeruginosus 8-10 p D B C C
A082 Circus cyaneus 50-60 i C B C B
A084 Circus pygargus >1 p 60-70 i C A B A
A236 Dryocopus martius 15-20 p D C C C
A075 Haliaeetus albicilla 4-6 i C A B B
A092 Hieraaetus pennatus >5 i C B C A
A177 Larus minutus 400-600 i B B C B
A246 Lullula arborea 120-150 p D A C B
N06 8 511, 512 Râuri, lacuri
N14 13 231 Păúuni
N19 3 313 Păduri de amestec
N21 2 221, 222 Vii úi livezi
RezervaĠia naturală Dealul Alah Bair este deosebit de importantă din punct de vedere floristic, adăposteúte specii endemice, rare úi periclitate
pentru flora României. Acest sit adăposteúte aproximativ 30 de specii rare petrofile de origine pontică, balcanică, pontic- balcanică úi pontic-
mediteraneană. Dealul reprezinta úi o zonă fosiliferă deosebit de bogată cu o faună fosilă reprezentată de toate grupele majore de nevertebrate.
Pe lângă importanĠa geologică úi geomorfologică trebuie menĠionată úi valoarea peisagistică a zonei.
Pe malul Dunării se află ruinele cetăĠii Capidava, întemeiată la începutul secolului al II lea d.C.
categorii:
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Falco vespertinus
Milvus migrans
Bubo bubo
Buteo rufinus
Circus pygargus
si alte specii stepice.
Situl este important in perioada de migratie pentru rapitoare.
RezervaĠia naturală Dealul Alah Bair este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea tradiĠională de păúunat úi prin turismul practicat
ocazional, cu ocazia sărbătorii creútin-ortodoxe Izvorul Tamaduirii (izvorul este amplasat la poalele dealului.
Dealul Alah Bair este arie naturală protejată, categoria rezervaĠie naturală (L.5/2000, cod arie naturală protejată 2367.RezervaĠia Dealul Alah
Bair a fost pusă îniĠial sub protecĠie prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular JudeĠean ConstanĠa.
RezervaĠia Naturală Dealul Alah Bair cu o suprafaĠă de 10 ha (Legea 5/2000), se află în fond forestier de stat, teritoriul acesteia fiind înscris în
descrierea parcelară a Amenajamentului Silvic în vigoare pt. O.S. Hârúova.
Restul teritoriului sitului este reprezentat de aproximativ 80 % proprietate privată de stat úi individuală, restul fiind proprietate publică de stat.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



140 Pasunatul B 15 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 10 -
502 Drumuri, drumuri auto B 7 - 100 Cultivare A 20 -
160 Managementul forestier general C 5 0 220 Pescuit sportiv B 5 0
243 Braconaj, otravire, capcane A 3 - 840 Inundarea A 5 -
520 Navigatie B 10 - 290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare la B 5 -
care nu se refera mai sus

290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare la B 5 0 400 Zone urbanizate, habitare umana A 30 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 - 520 Navigatie B 0 -

RezervaĠia naturală Dealul Alah Bair se află în custodia DirecĠiei Silvice ConstanĠa, O.S. Hârúova.

Planul de management pentru aria naturală protejată Dealul Alah Bair este în curs de elaborare de către custodele legal (D.S. ConstanĠa, O.S.
Hârúova). S-a elaborat regulamentul rezervaĠiei.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0002_66_Dealul_Allah_Bair.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0002_66_Dealul_Allah_Bair_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0002_66_Dianthus_sp.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT


J ROSPA0003 200612

J ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Avrig - Scorei - Făgăraú

N 45º 47' 21'' E 24º 37' 8'' 2 788.1 369 453 403 X

RO072 55.4 Braúov
RO076 44.6 Sibiu

A229 Alcedo atthis 40 p D B C B
A255 Anthus campestris R D B C C
A091 Aquila chrysaetos 4i D B C C
A222 Asio flammeus R D B C C
A224 Caprimulgus europaeus 60 p D B C C
A031 Ciconia ciconia 120-140 p B A B B
A082 Circus cyaneus 40 i D B C C
A122 Crex crex 80-160 p C B C B
A238 Dendrocopos medius 10-12 p D B C C
A429 Dendrocopos syriacus 10-20 p D B C C
A236 Dryocopus martius 7-10 p D B C C
A379 Emberiza hortulana 1-2 p D B C C
A103 Falco peregrinus 2i D B C C
A097 Falco vespertinus 40 i D B C C
A321 Ficedula albicollis RC D B C C
A320 Ficedula parva R D B C C
A022 Ixobrychus minutus 40 p D B C C
A339 Lanius minor RC D B C C
A246 Lullula arborea RC D B C C
A068 Mergus albellus 10-15 i RC C B C C
A094 Pandion haliaetus 10 i D B C C
A151 Philomachus pugnax RC D B C C
A234 Picus canus 10-20 p D B C C
A307 Sylvia nisoria 20-30 p D B C C
N07 12 411, 412 Mlaútini, turbării

N14 5 231 Păúuni
Situl se desfasoara in regiunea continentala, cuprinzand cursul mijlociu al Oltului.
categorii:

Crex crex
Ciconia ciconia
Aquila pomarina
Situl este important in perioada de migratie si iernare pentru pasarile de balta.
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil
canditat ca sit RAMSAR.
Sursa: APM-BV IoaniĠescu A Apr 9 2006 1:42PM : ImportanĠa suprafeĠei propuse pentru declarare ca Sit Natura 2000 se datorează în primul
rând populaĠiilor de păsări sălbatice úi habitatelor acestora. Oltul reprezintă un coridor ecologic de migraĠie úi dispersie pentru populaĠiile de
păsări care face legătura între diferite zone geografice ale României úi Europei. Sunt astfel legate Depresiunile Braúovului, Făgăraúului úi
Câmpia Transilvaniei, sudul Ġării de Transilvania etc. Oltul este recunoscut ca una dintre căile importante de migraĠie ale păsărilor. Sunt bine
reprezentate atât speciile de păsări cuibăritoare cât úi cele de pasaj úi chir de iarnă. Au fost determinate specii vulnerabile, în pericol sau cu alte
statute nefavorabile de conservare, conform Directivei Păsări, ConvenĠiei de la Berna si Bonn, Statutului European de AmeninĠare (European
Ġreat Status), categoriei SPEC etc. Dintre speciile cuibăritoare, sunt importante pentru zonă: Ixobrychus minutus, Crex crex, Porzana porzana.
Din acest punct de vedere, habitatele umede perimetrale, formate din mlaútini, canale, fâneĠe umede sunt perimetre „cheie” pentru conservarea
acestora. Crex crex cuibăreúte inclusiv în culturi de grâu sau lucernă. Dintre speciile de pasaj sau care iernează în zonă, sunt reprezentative:
Gavia arctica, G. stellata, Casmerodius albus. În perioadele de migraĠie (toamna si primăvara), împreună cu perioadele când păsările de apă
iernează aici (porĠiuni de apă liberă neîngheĠată) populaĠia totală a păsărilor acvatice depăúeúte 30 000 - 40 000 de exemplare anual. Lacurile
úi zonele umede adiacente reprezintă astfel puncte de maximă concentrare pentru păsările de apă, mai ales pentru palmipede (raĠe, liúiĠe).
SuprafeĠele care rămân neîngheĠate anumite perioade din timpul iernii reprezintă cele mai importante arii de iernare din partea sudică úi sud –
estică a Transilvaniei. ( Dr.ing.Dan Ionescu)
Pe cursul mijlociu al Oltului apar incendieri ale stufului cu efecte nefaste asupra speciilor de pasari. Deasemenea, se practica vanatoarea.
Pe unele portiuni exista acumulari de peturi si alte deseuri menajere.
Sursa: APM-BV IoaniĠescu A Jul 7 2006 2:43PM: APM Brasov si Facultatea de Silvicultura Brasov lucreaza in prezent la documentatia in
vederea declararii zonei ca arie protejata
Cursul Oltului e proprietatea statului, terenurile din jur(fanete, terenuri agricole) sunt proprietati particulare.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


180 Incendiere A 10 - 230 Vanatoare A 10 -

421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -

Pe teritoriul judetului Brasov, cursul Oltului cuprins in sit, strabate teritoriul administrativ al Municipiului Fagaras si urmatoarelor comune: Ucea
de Jos, Vistea de Jos, Volia, Beclean, Mandra .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0003_47_IM000450.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSPA0003_47_PICT0145.jpg Moise Silvia - ANPM


C ROSPA0004 200612

H ROSCI0005 Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Balta Albă - Amara - Jirlău

N 45º 10' 12'' E 27º 13' 20'' 4 509.6 7 100 35 X

RO021 42.1 Brăila
RO022 57.9 Buzău

A293 Acrocephalus melanopogon 50-60 i D C C C
A255 Anthus campestris 100-110 p C C C C
A089 Aquila pomarina 20-22 i C B B B
A029 Ardea purpurea 32-46 p 120-150 i B B B B
A024 Ardeola ralloides 60-80 i D B B B
A060 Aythya nyroca 22-33 p 800-1000 i C B B A
A021 Botaurus stellaris 8-10 p D C C C
A396 Branta ruficollis 460-520 i B B B A
A133 Burhinus oedicnemus 4-5 p 30-40 i D B B A
A224 Caprimulgus europaeus 20-40 i D C C C
A138 Charadrius alexandrinus 12-13 i D B B B
A139 Charadrius morinellus 2-5 i B B B B
A196 Chlidonias hybridus 20 p 500-1100 i D B B B
A197 Chlidonias niger 400-500 i D B B B
A031 Ciconia ciconia 12 p 200-300 i C B B B
A030 Ciconia nigra 44-61 i C B B B
A081 Circus aeruginosus 26-28 p D B B B
A082 Circus cyaneus 20-30 i D B B B
A084 Circus pygargus 10-12 i D B B B
A231 Coracias garrulus 8-10 p D C C C
A122 Crex crex 60-70 i C B B B
A038 Cygnus cygnus 40-50 i B B B B
A429 Dendrocopos syriacus 30-40 p D C C C
A026 Egretta garzetta 200-500 i C B B B
A098 Falco columbarius 4-5 i 4-5 i D B B B
A103 Falco peregrinus 2-3 i C B B B
A321 Ficedula albicollis 60-70 i D C C C
A002 Gavia arctica 4-9 i D C C C
A001 Gavia stellata 1-4 i D C C C
A135 Glareola pratincola 200-220 i D B B B
A127 Grus grus 120-150 i D B B B

A075 Haliaeetus albicilla 2-3 i C B B B
A131 Himantopus himantopus 14-40 p D B B B
A022 Ixobrychus minutus 30-60 p D B B B
A338 Lanius collurio 60-70 p D C C C
A339 Lanius minor 80-90 p D C C C
A176 Larus melanocephalus 40-50 i C B B B
A246 Lullula arborea RC D C C C
A242 Melanocorypha calandra 200-300 i D C C C
A068 Mergus albellus 20-22 i D B B B
A023 Nycticorax nycticorax 120-200 i D B B B
A020 Pelecanus crispus 40-50 i B B B B
A019 Pelecanus onocrotalus 80-200 i C C C C
A393 Phalacrocorax pygmeus 40-70 i 120-140 i C B C B
A151 Philomachus pugnax 1200-1500 i D B B B
A234 Picus canus D C C C
A034 Platalea leucorodia 40-52 p 120-170 i B B B B
A032 Plegadis falcinellus 60-90 i D B B B
A140 Pluvialis apricaria 80-100 i D B B B
A120 Porzana parva 25-40 p D B B B
A119 Porzana porzana 20-30 i D B B B
A121 Porzana pusilla 2p D B B B
A132 Recurvirostra avosetta 8-12 p D B B B
A195 Sterna albifrons 30-40 i D B B B
A193 Sterna hirundo 30-70 p 1200-1500 i D B B B
A166 Tringa glareola 300-400 i D B B B
A170 Phalaropus lobatus 20-30 i D B B B
3.3. Alte specii importante de floră úi faună

Cat. Specia PopulaĠie Motiv
B Acrocephalus arundinaceus D C B Acrocephalus melanopogon D C
B Acrocephalus palustris D C B Acrocephalus schoenobaenus D C
B Acrocephalus scirpaceus D C B Alauda arvensis D C
B Alcedo atthis D C B Anas acuta D C
B Anas clypeata C C B Anas crecca C C
B Anas penelope C C B Anas platyrhynchos C C
B Anas querquedula C C B Anas strepera C C
B Anser albifrons C C B Anser albifrons B C
B Anser anser C C B Anser erythropus B C
B Anser fabalis C C B Anthus campestris C C
B Aquila pomarina C C B Ardea cinerea C C
B Ardea purpurea B C B Ardeola ralloides D C
B Asio otus D C B Aythya ferina C C
B Aythya fuligula C C B Aythya nyroca C C
B Botaurus stellaris D C B Branta ruficollis B C
B Burhinus oedicnemus D C B Calidris alpina D C
B Calidris ferruginea C C B Calidris minuta D C
B Caprimulgus europaeus D C B Carduelis cannabina D C
B Carduelis carduelis D C B Carduelis chloris D C
B Charadrius alexandrinus D C B Charadrius dubius C C
B Charadrius hiaticula C C B Charadrius morinellus B C
B Chlidonias hybridus D C B Chlidonias niger D C
B Ciconia ciconia C C B Ciconia nigra C C
B Circus aeruginosus D C B Circus cyaneus D C
B Circus pygargus D C B Coracias garrulus D C
B Crex crex C C B Cuculus canorus D C
B Cygnus cygnus B C B Cygnus olor C C

B Delichon urbica D C B Dendrocopos syriacus D C
B Egretta alba C C B Egretta garzetta C C
B Emberiza rustica D C B Erithacus rubecula D C
B Falco columbarius D C B Falco peregrinus C C
B Ficedula albicollis D C B Fringilla coelebs D C
B Fulica atra C C B Galerida cristata D C
B Gallinago gallinago D C B Gavia arctica D C
B Gavia stellata D C B Glareola pratincola D C
B Grus grus D C B Haliaeetus albicilla C C
B Himantopus himantopus D C B Hirundo rustica D C
B Ixobrychus minutus D C B Lanius collurio D C
B Lanius minor D C B Larus cachinnans C C
B Larus canus C C B Larus melanocephalus C C
B Larus ridibundus C C B Limosa limosa C C
B Locustella luscinioides D C B Lullula arborea D C
B Luscinia megarhynchos D C B Melanocorypha calandra D C
B Mergus albellus D C B Merops apiaster D C
B Miliaria calandra D C B Motacilla alba D C
B Motacilla flava D C B Muscicapa striata D C
B Netta rufina C C B Numenius arquata C C
B Nycticorax nycticorax D C B Oriolus oriolus D C
B Parus ater cypriotes D C B Pelecanus crispus B C
B Pelecanus onocrotalus C C B Phalacrocorax pygmeus C C
B Phalaropus lobatus D C B Philomachus pugnax D C
B Phoenicurus ochruros D C B Picus canus D C
B Platalea leucorodia B C B Plegadis falcinellus D C
B Pluvialis apricaria D C B Pluvialis squatarola C C
B Podiceps cristatus D C B Podiceps grisegena D C
B Podiceps nigricollis C C B Porzana parva D C
B Porzana porzana D C B Porzana pusilla D C
B Recurvirostra avosetta D C B Remiz pendulinus D C
B Riparia riparia C C B Saxicola rubetra D C
B Saxicola torquata D C B Sterna albifrons D C
B Sterna hirundo D C B Sturnus vulgaris C C
B Tachybaptus ruficollis D C B Tadorna tadorna C C
B Tringa erythropus C C B Tringa glareola D C
B Tringa nebularia C C B Tringa stagnatilis C C
B Tringa totanus D C B Turdus merula D C
B Turdus philomelos D C B Upupa epops D C
B Vanellus vanellus C C
N14 3 231 Păúuni
Situl aparĠine subunităĠii de stepă a Câmpiei Române de Est (Câmpia Râmnicului, Câmpia Bărăganului).Această subunitate prezintă o
desfăúurare a vegetaĠiei úi solurilor în benzi orientate de la nord la sud. Este efectul direct al modificării circulaĠiei aerului úi manifestării factorilor
climatici sub influenĠa curburii CarpaĠilor. Există ca tipuri de soluri cernoziomuri, solonceacuri úi soloneĠuri, soluri aluvionare úi aluviuni pe
suprafeĠe întinse. Pe aceste soluri se întind terenuri agricole, pajiúti stepice, pajiúti dominate de specii halofile. Pe acestea din urmă întâlnim
specii ca Salicornia herbaceea, Kochia prostata, Camphorosma annua, etc. Pe lângă terenurile agricole se găsesc pajiúti modificate de firuĠă cu
bulb (Poa bulbosa), peliniĠă (Artemisia austriaca), alior (Euphorbia seguieriana), bărboasă (Botriochloa ischaemum). Există numeroase plantaĠii
de salcâm (Robinia pseudacacia), păduri de luncă, zăvoaie cu tufăriúuri de cătină roúie (Tamarix ramosissima) alături de Hippophae
rhamnoides, Rosa canina, Cornus sanguinea úi specii de arbori, mai ales Populus alba.
categorii:
Egreta alba
Botaurus stellaris
Ardea purpurea
Platalea leucorodia
Aytya nyroca
Circus aeruginosus
Charadrius alexandrinus
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Aytya nyroca
Pelecanus onocrotalus si crispus
Philomachus pugnax
Anser albifrons
si specii de rate.
Situl este important pentru iernat pentru pasari de balta.

Situl se întinde pe o suprafaĠă considerabilă unde există terenuri agricole pe care se practică agricultură intensivă, bălĠi mai mult sau mai puĠin
colmatate, cursuri de apă din care se remarcă râul Buzău al cărui curs a fost deviat cu căteva zeci de ani în urmă, izlazuri comunale, terenuri
degradate datorită sărăturilor ( neutilizate de proprietari), crânguri (în special pe braĠul vechi al Buzăului), păduri de luncă. Pentru ocrotirea
păsărilor úi conservarea anumitor specii, consider că situl este vulnerabil la:
extinderea suprafeĠelor agricole, utilizarea în practicile agricole de tehnologii noi, utilaje mecanizate performante, folosirea fertilizatorilor úi a
pesticidelor în mod necontrolat, defriúări de pomi răzleĠi úi păduri de lizieră, tăieri necontrolate din pădurile de luncă, colectarea de ciuperci, de
melci, broaúte, colectarea oulelor de păsări sălbatice. Deasemenea braconajul, vânătoarea cu plase sau capcane neautorizate, masacrarea
păsărilor stricătoare zonelor piscicole(în special pelicani úi cormorani), vânătoarea cu gonaci , vânătoarea în apropierea locurilor de cuibărit
sunt realităĠi care nu pot fi neglijate.Numărul păsărilor limnicole poate scădea odată cu decolmatările excesive úi practicarea pisciculturii
intensive úi extensive.Câinii care insoĠesc turmele distrug oule, puii úi juvenilii.Arderea stufului în perioade interzise, arderea miriútilor úi
pârloagelor , needucarea ecologică a localnicilor sunt motive de îngrijorare. Amenajarea unor platforme pentru deúeuri menajere este o
urgenĠă ca úi interzicerea deversărilor de substanĠe reziduale în bălĠi, iazuri, canale, mocirle, gropi neastupate. Situl va fi vulnerabil la lucrări de
infrastructură care vor utiliza utilaje mecanice grele de transport, la reĠelele electrice, centrale eoliene, mori de vânt, căi ferate, aerodroame,la
circulaĠie intensă de vehicole motorizate, instalaĠii de ventilaĠii puternice, exploatări industriale ale peútelui cu utilaje necorespunzătoare, curse
de motociclete sau autovehicole, construirea de localuri publice pentru distracĠie.
Balta Amara, Balta Alba si Jirlau au statut de rezervatii naturale prin Legea nr. 5/2000.
Situl se intinde pe o suprafaĠă de peste 50000ha, suprafaĠa fiind constituită din terenuri agricole, lucii de apă sărăturoase úi salmastre, crânguri,
păduri de luncă, islazuri, terenuri degradate sărăturoase, cursuri de apă dintre care cel mai important este râul Buzău. Formele de proprietate
sunt diverse, de la proprietate publică de stat pentru albiile râurilor, pădurile de luncă administrate de ocoalele silvice, proprietate publică
aparĠinând unităĠilor administrativ teritoriale (islazuri, crânguri), proprietate privată aparĠinând unităĠilor administrative, proprietate privată
aparĠinând persoanelor juridice, proprietate privată aparĠinând persoanelor fizice.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


110 Utilizarea pesticidelor A 10 - 141 Abandonarea sistemelor pastorale B 20 +
160 Managementul forestier general A 5 + 165 Indepartarea latarisului A 2 -
164 Curatarea padurii A 5 - 170 Cresterea animalelor B 5 +
171 Furajare stocuri de animale B 2 + 180 Incendiere A 5 -
210 Pescuit profesionist(industrial) A 10 + 211 Pescuit intr-o locatie fixa A 5 +
243 Braconaj, otravire, capcane A 10 - 244 Alte forme de luare(extragere) A 5 -
320 Mine A 5 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 2 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 2 - 422 Depozitarea deseurilor industriale A 2 -
423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) A 2 - 490 Urbanizarea, industrializarea si alte activitati B 5 -

similare
502 Drumuri, drumuri auto A 2 - 506 Aerodrom, heliodrom A 5 -
503 Linii de cale ferata, TGV A 5 - 510 Transportul energiei A 2 -
511 Linii electrice A 2 - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 1 -
rulote
621 Sporturi nautice A 2 - 967 Antagonism cu animalele domestice A 2 -
976 Pagube produse de speciile introduse pentru A 2 - 701 Poluarea apei A 10 -
vanatoare
702 Poluarea aerului A 2 - 920 Secarea A 10 -
130 Irigarea A 5 + 161 Plantare de pădure A 5 +
730 Manevre militare A 1 - 604 Circuit (auto),trasee A 2 -

101 Modificarea practicilor de cultivare A 10 - 110 Utilizarea pesticidelor A 5 -
170 Cresterea animalelor B 2 + 243 Braconaj, otravire, capcane A 2 -
320 Mine B 2 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 2 -
410 Zone industriale sau comerciale B 1 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 2 -
422 Depozitarea deseurilor industriale A 2 - 423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) A 5 -
502 Drumuri, drumuri auto B 5 - 503 Linii de cale ferata, TGV A 5 -
506 Aerodrom, heliodrom A 5 - 511 Linii electrice A 2 -
604 Circuit (auto),trasee A 2 - 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 2 +
rulote
701 Poluarea apei A 10 - 702 Poluarea aerului A 2 -
852 Modificarea structurii cursurilor de apa A 10 - 967 Antagonism cu animalele domestice B 1 -
continentale
973 Introducerea de boli A 10 -

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0004_49_Lacul_Jirlau.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR
ROSPA0004_80_avosetta_s.a.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSPA0004_80_Califari_la_B._Amara.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSPA0004_80_Egreta,_Tiganus_,_Cioc_intors.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSPA0004_80_Egrete.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSPA0004_80_Fluierari.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSPA0004_80_Garlite_la_Amara.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSPA0004_80_Grus_grus.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSPA0004_80_Piciorong.jpg Toma Georgeta - APM-BZ


C ROSPA0005 200612

C ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei
D ROSCI0012 BraĠul Măcin
D ROSPA0040 Dunărea Veche - BraĠul Măcin
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Balta Mică a Brăilei

N 44º 59' 51'' E 27º 54' 31'' 20 460.4 0 30 5 X

RO021 98 Brăila
RO023 1 ConsĠanta
RO035 1 IalomiĠa

A229 Alcedo atthis 30 p D B C A
A089 Aquila pomarina 200 i C B C B
A029 Ardea purpurea 80-90 p D B C A
A024 Ardeola ralloides 300-400 p C B C A
A060 Aythya nyroca 50-70 p C B C A
A021 Botaurus stellaris 10-40 p D B C A
A396 Branta ruficollis 200 i C B C A
A196 Chlidonias hybridus 180 p C B C A
A031 Ciconia ciconia 4p D B C A
A030 Ciconia nigra 6-7 p 48 i D B C A
A081 Circus aeruginosus 24 p C B C A
A231 Coracias garrulus 25-30 p D B C A
A122 Crex crex 20 p C B C A
A027 Egretta alba 70-80 p C B C A
A026 Egretta garzetta 420-480 p C B C A
A097 Falco vespertinus 200 i C B C A
A127 Grus grus 44 i C B C A
A075 Haliaeetus albicilla 2p C B C A
A022 Ixobrychus minutus 70-80 p C B C A
A073 Milvus migrans 2p C B C A
A023 Nycticorax nycticorax 250-350 p C B C A
A393 Phalacrocorax pygmeus 100 p C B C A
A034 Platalea leucorodia 80-120 p C B C A
A032 Plegadis falcinellus 60-70 p B B C A
A193 Sterna hirundo 200 p D B C A

B Acrocephalus arundinaceus D C B Acrocephalus palustris D C
B Acrocephalus schoenobaenus D C B Acrocephalus scirpaceus D C
B Actitis hypoleucos D C B Alauda arvensis D C
B Anas clypeata D C B Anas penelope D C
B Anas platyrhynchos D C B Anas strepera D C
B Anser albifrons D C B Anser anser D C
B Anthus pratensis D C B Anthus trivialis D C
B Aquila pomarina C C B Ardea cinerea D C
B Ardea purpurea D C B Ardeola ralloides C C
B Asio otus D C B Aythya ferina D C
B Aythya nyroca C C B Botaurus stellaris D C
B Branta ruficollis C C B Carduelis cannabina D C
B Carduelis spinus D C B Chlidonias hybridus C C
B Ciconia ciconia D C B Ciconia nigra D C
B Circus aeruginosus C C B Coccothraustes coccothraustes D C
B Coracias garrulus D C B Crex crex C C
B Cuculus canorus D C B Cygnus olor D C
B Delichon urbica C B Egretta alba C C
B Egretta garzetta C C B Erithacus rubecula D C
B Falco vespertinus C C B Fringilla coelebs D C
B Fringilla montifringilla D C B Fulica atra D C
B Grus grus C C B Haliaeetus albicilla C C
B Hippolais icterina D C B Hippolais pallida D C
B Hirundo rustica D C B Ixobrychus minutus C C
B Jynx torquilla D C B Lanius collurio D C
B Larus cachinnans D C B Larus ridibundus D C
B Locustella fluviatilis D C B Locustella luscinioides D C
B Luscinia luscinia D C B Luscinia megarhynchos D C
B Merops apiaster D C B Miliaria calandra D C
B Milvus migrans C C B Motacilla alba D C
B Nycticorax nycticorax C C B Oriolus oriolus D C
B Otus scops D C B Phalacrocorax carbo C C
B Phalacrocorax pygmeus C C B Phoenicurus phoenicurus D C
B Phylloscopus collybita D C B Phylloscopus trochilus D C
B Platalea leucorodia C C B Plegadis falcinellus B C
B Podiceps nigricollis D C B Prunella modularis D C
B Pyrrhula pyrrhula D C B Regulus regulus D C
B Remiz pendulinus D C B Riparia riparia D C
B Saxicola rubetra D C B Saxicola torquata D C
B Serinus serinus D C B Sterna hirundo D C
B Sturnus vulgaris D C B Sylvia atricapilla D C
B Sylvia borin D C B Sylvia communis D C
B Sylvia curruca D C B Tachybaptus ruficollis D C
B Turdus merula D C B Turdus philomelos D C
B Upupa epops D C B Vanellus vanellus D C
N26 2 324 Habitate de păduri (păduri în tranziĠie)

categorii:

Colonii de Ardeidae
Ciconia nigra
Aytya nyroca
Haliaetus albicilia
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de gaste si rate.
Situl este important pentru iernat pentru gaste si rate.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind sit RAMSAR.
SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C4, C6.
- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiĠionale în
agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu
utilaje úi maúini - schimbarea habitatului semi-natural (fâneĠe, păúuni) datorită încetării activităĠilor
agricole ca cositul sau păúunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor,
pe zone de úes, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare úi extinderea zonelor urbane
- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii) -
arderea vegetaĠiei (a miriútii úi a pârloagelor) - scoaterea puilor pentru comerĠ ilegal - reglarea cursurilor
râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene
- înmulĠirea necontrolată a speciilor invazive - defriúările, tăierile ras úi lucrările silvice care au ca
rezultat tăierea arborilor pe suprafeĠe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 23.
adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păúuni,
fânaĠe etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de úes 31. reglarea
cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada de cuibărire
- deschiderea de canale de navigatie

4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

5.3. RelaĠiile sitului descris cu siturile Corine biotop

Cod Suprapunere % Nume
J085BR * 52.8 INSULA MICA A BRAILEI

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0005_62_spa_balta_mica_a_brailei,_zona_giurgeni.jpg Mihai Reasilvia - APM-IL


A ROSPA0006 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Balta Tătaru

N 44º 49' 25'' E 27º 25' 28'' 521.0 13 43 30 X

RO021 100 Brăila

A029 Ardea purpurea 12 i D B B B
A060 Aythya nyroca 8-10 p D B B B
A021 Botaurus stellaris 2i D B B B
A396 Branta ruficollis 240 i C B B B
A031 Ciconia ciconia 5p D B B B
A081 Circus aeruginosus 2p D B B C
A027 Egretta alba 20 i D B B B
A026 Egretta garzetta 60 i D B B B
A135 Glareola pratincola 12 p D B B C
A131 Himantopus himantopus 4p D B B C
A022 Ixobrychus minutus 28 p D B B B
A177 Larus minutus 10 i D B B C
A019 Pelecanus onocrotalus 200 i C B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 180 i C B B B
A151 Philomachus pugnax 50 i D B B C
A034 Platalea leucorodia 60 i D B B B
A032 Plegadis falcinellus 120 i C B B B
A132 Recurvirostra avosetta 36 p D B B C
În judeĠul Brăila situl se întinde pe teritoriul comunelor Bărăganul, , Dudeúti úi Roúiori úi cuprinde lacurile: Tătaru (comunele Dudeúti úi Roúiori),
Plaúcu úi Chioibăúeúti (comuna Ciocile).
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform
datelor avem urmatoarele categorii:

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 88
Himantopus himantopus
Recurvirostra avosetta
Glareola pratincola
Anser albifrons
Palacanus onocrotalus
Pelecanus crispus
Anser anser
Egretta alba
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:
Anser albifrons
Anser anser
Egretta alba
Cygnus cygnus
- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele
tradiĠionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a
chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje úi maúini - schimbarea habitatului
semi-natural (fâneĠe, păúuni) datorită încetării activităĠilor agricole ca cositul sau
păúunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone
de úes - industrializare úi extinderea
zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in
timpul cuibăritului (colonii) - arderea vegetaĠiei (a miriútii úi a pârloagelor) - scoaterea
puilor pentru comerĠ ilegal - reglarea cursurilor râurilor - electrocutare si coliziune in
linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene - înmulĠirea
necontrolată a speciilor invazive - defriúările, tăierile ras

- împăduririle
zonelor naturale sau seminaturale (păúuni, fânaĠe etc.) - desecarea zonelor umede prin
canalizare de-a lungul râurilor - reglarea cursurilor râurilor - arderea stufului -
- abandonarea pasunatului
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



100 Cultivare B 0 - 140 Pasunatul B 0 -
230 Vanatoare A 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana C 0 -
502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 703 Poluarea solului B 0 -
920 Secarea A 0 -

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0006_49_Lacul_Tataru.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR


C ROSPA0007 200612

D ROSCI0022 Canaralele Dunării
J ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa
D ROSPA0039 Dunăre - Ostroave
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Balta Vederoasa

N 44º 12' 30'' E 27º 54' 25'' 2 104.0 1 156 32 X


A293 Acrocephalus melanopogon R D B C C
A229 Alcedo atthis 20-22 p D C C B
A029 Ardea purpurea 25-30 p C A C B
A024 Ardeola ralloides 230-270 p B B C B
A060 Aythya nyroca 23-45 p 120-200 i D A C B
A138 Charadrius alexandrinus R D B C B
A196 Chlidonias hybridus 200-300 i D B C B
A197 Chlidonias niger RC D B C B
A031 Ciconia ciconia >6 p 200-500 i D B C B
A030 Ciconia nigra 8-10 i D B C B
A080 Circaetus gallicus R D A B A
A027 Egretta alba 34-39 p B B C B
A026 Egretta garzetta 300-320 p B A C B
A135 Glareola pratincola R D B C B
A075 Haliaeetus albicilla >1 p 4-6 i B A B B
A131 Himantopus himantopus 2-7 p 40-50 i C B C B
A022 Ixobrychus minutus 80-90 p C A C B
A176 Larus melanocephalus R D B C C
A177 Larus minutus 120-230 i D B C B
A023 Nycticorax nycticorax 430-440 p B B C B
A094 Pandion haliaetus R D B C B
A020 Pelecanus crispus 5-6 i C A C B
A393 Phalacrocorax pygmeus 40-60 p 120-140 i 500-600 i C A C B
A034 Platalea leucorodia 40-50 p 310-360 i C A C B
A032 Plegadis falcinellus 22-30 p 270-340 i B A C B
A120 Porzana parva C D B C B
A132 Recurvirostra avosetta 3-5 p 20-30 i C B C B
A195 Sterna albifrons R D B C B
A193 Sterna hirundo 1000-1200 i C B C B
A307 Sylvia nisoria R D B C C

A397 Tadorna ferruginea 5-6 i C B C B
A166 Tringa glareola RC D B C C
A170 Phalaropus lobatus R D B C B

B Acrocephalus scirpaceus D C B Actitis hypoleucos D C
B Alauda arvensis D C B Alcedo atthis D C
B Anas acuta D C B Anas clypeata D C
B Anas crecca C C B Anas penelope D C
B Anas platyrhynchos C C B Anas querquedula C C
B Anas strepera D C B Anser albifrons C C
B Anser anser D C B Ardea cinerea D C
B Ardea purpurea C C B Ardeola ralloides B C
B Asio otus D C B Aythya ferina C C
B Aythya fuligula D C B Aythya nyroca D C
B Calidris alpina D C B Calidris ferruginea D C
B Calidris minuta D C B Carduelis cannabina D C
B Charadrius alexandrinus D C B Charadrius dubius D C
B Charadrius hiaticula D C B Chlidonias hybridus D C
B Chlidonias leucopterus D C B Chlidonias niger D C
B Circaetus gallicus D C B Circus aeruginosus D C
B Delichon urbica D C B Egretta alba B C
B Egretta garzetta B C B Erithacus rubecula D C
B Fringilla coelebs D C B Gallinago gallinago D C
B Glareola pratincola D C B Haliaeetus albicilla B C
B Himantopus himantopus C C B Ixobrychus minutus C C
B Larus cachinnans D C B Larus canus D C
B Larus fuscus D C B Larus melanocephalus D C
B Larus minutus D C B Larus ridibundus D C
B Limosa limosa D C B Locustella luscinioides D C
B Luscinia megarhynchos D C B Miliaria calandra D C
B Motacilla alba D C B Motacilla flava D C
B Muscicapa striata D C B Numenius arquata D C
B Nycticorax nycticorax B C B Oriolus oriolus D C
B Pandion haliaetus D C B Pelecanus crispus C C
B Phalacrocorax carbo D C B Phalacrocorax pygmeus C C
B Phalaropus lobatus D C B Philomachus pugnax D C
B Phoenicurus ochruros D C B Platalea leucorodia C C
B Plegadis falcinellus B C B Podiceps cristatus D C
B Podiceps grisegena D C B Podiceps nigricollis D C
B Porzana parva D C B Recurvirostra avosetta C C
B Sterna albifrons D C B Sterna hirundo C C
B Sturnus vulgaris D C B Sylvia nisoria D C
B Tachybaptus ruficollis D C B Tadorna ferruginea C C
B Tadorna tadorna D C B Tringa erythropus D C
B Tringa glareola D C B Tringa nebularia D C
B Tringa ochropus D C B Tringa stagnatilis D C
B Vanellus vanellus D C
Lacul Vederoasa face parte din categoria lacurilor de luncă, cu un grad accentuat de meandrare úi este situat în sectorul limanic al
văii Urluia sau valea Vederoasa. În partea vestică a lacului există o faleză bine definită. Fragmentarea accentuată a versanĠilor se datorază
văilor scurte formate de torenĠi în depozitele loessoide.
Lacul Vederoasa este caracterizat de existenĠa unor izvoare ascensionale de mal, cu origine în calcarele de la baza falezei úi care
alimentează subteran apele lacului.
Peste 80% din suprafaĠa lacului este acoperită de stuf ceea ce cosntituie un habitat prielnic păsărilor.
Pe teritoriul sitului se gaseúte rezervaĠia paleontologică Locul fosilifer Aliman (monument al naturii)ce se prezintă ca un perete abrupt constituit
dintr-o alternanĠă de calcare cu marno-calcare úi mai rar cu argile marnoase, care aparĠin cretacicului inferior.
categorii:

Tadorna feruginea
Nycticorax nycticorax
Ardeola ralloides
Egretta garzetta
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de balta (in special pelicani si gaste).
Situl este important pentru iernat pentru rate si gaste.

Aspectele de deteriorare sunt date de activităĠile antropice din zonă, cum ar fi: pescuitul, vânătoarea, braconajul, păúunatul.
Lacul Vederoasa a fost declarat rezervaĠie naturală prin H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi
zone.Locul Fosilifer Aliman (monument al naturii) a fost declarată iniĠial arie protejată prin DCPJ 425/1970, ulterior prin Legea 5/2000.
RezervaĠia naturală Lacul Vederoasa este proprietate de stat (domeniu public al statului - cnf. H.G. 2060/2004), pe teritoriul administrativ al
Com. Aliman.
4.6 DocumentaĠie:
InformaĠiile cu caracter útiinĠific au ca sursă S.O.R.
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul A 5 - 220 Pescuit sportiv B 10 0
230 Vanatoare A 10 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 5 -

870 Diguri, indiguiri, plje artificiale B 5 0 502 Drumuri, drumuri auto B 0 -
210 Pescuit profesionist(industrial) A 10 -

100 Cultivare B 20 0 140 Pasunatul A 5 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 15 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 -

Lacul Vederoasa se află în administrarea DirecĠiei Apelor Dobrogea - Litoral.
Locul Fosilifer Aliman se află în administrarea Ocolului Silvic Cernavodă.

7. HARTA SITULUI


J ROSPA0008 200612

H ROSCI0172 Pădurea úi Valea Canaraua Fetii - Iortmac
D ROSPA0056 Lacul Oltina
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Băneasa - Canaraua Fetei

N 44º 3' 59'' E 27º 38' 1'' 3 106.8 11 176 104 X


A402 Accipiter brevipes 8-10 p 10-20 i B B B B
A090 Aquila clanga 1-5 i D B C C
A404 Aquila heliaca 1-5 i D B C C
A089 Aquila pomarina 4-6 p 150-300 i D B C C
A403 Buteo rufinus 16-20 p B B B B
A224 Caprimulgus europaeus 20-40 p D B C C
A196 Chlidonias hybridus 50-100 i D B C C
A031 Ciconia ciconia 1000-1500 i C B C C
A030 Ciconia nigra 300-400 i C B C C
A080 Circaetus gallicus 6-9 p 20-30 i C B C B
A081 Circus aeruginosus 200-250 i D B C C
A082 Circus cyaneus 5-10 i D B C C
A083 Circus macrourus 5-10 i D B C C
A084 Circus pygargus 50-100 i D B C C
A231 Coracias garrulus 100-160 p D B C C
A098 Falco columbarius 5-10 i D B C C
A097 Falco vespertinus 50-200 i D B C C
A075 Haliaeetus albicilla 5-6 i D B C C
A092 Hieraaetus pennatus 4-6 p 20-30 i C B C B
A339 Lanius minor R D B C C
A094 Pandion haliaetus 5-10 i D B C C
A151 Philomachus pugnax 200-500 i D B C C
A034 Platalea leucorodia 100-200 i C B C C
A032 Plegadis falcinellus 50-100 i C B C C
RezervaĠia Naturală Canaraua Fetii prezinta specii floristice caracteristice regiunii ponto-caspice si regiunii macaroneze-mediteraneene, fiind
semnalate aproximativ 1000 de specii de plante superioare, reprezentand 27% din flora Romaniei. In ceea ce priveste fauna aria naturala
protejata cuprinde numeroase specii de animale rare, de origine submediteraneeana, balcanica sau pontica. Rezervatia este deosebit de
importanta prin multitudinea de habitate si specii rare, protejate pe care le detine, multe fiind specii de pasari migratoare care poposesc aici
datorita conditiilor climatice. Habitatele caracteristice rezervatiei sunt: paduri termofile cu Quercus pedunculiflora si Carpinus orientalis, zone de
stepa calcifila, grote si suprafete mlastinoase.
categorii:

Dendrocopus medius
Dendrocopus syriacus
Buteo rufinus
Accipiter brevipes
Emberiza hortulana
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare.
RezervaĠia naturală Canaraua Fetii se caracterizează printr-o vulnerabilitate relativ redusă datorita amplasarii rezervatiei departe de localitatile
din zona. Activitatile umane cu impact asupra rezervatiei sunt: pasunatul, agricultura, tratanmentele agrochimice, exploatarile forestiere,
exploatarile miniere din limita rezervatiei, vanatoarea, braconajul, colectarile de material biologic si turismul sporadic, neorganizat.
În restul sitului vulnerabilitatea este dată de aceleaúi tipuri de activităĠi umane.
RezervaĠia naturală Canaraua Fetii a fost pusă sub ocrotire prima dată prin Decizia 31/1980 a Consiliului Popular JudeĠean ConstanĠa.
RezervaĠia naturală Pădurea Canaraua Fetii este declarată rezervaĠie conform Legii 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriul naĠional-
SecĠiunea a III-a arii protejate de interes naĠional, cod 2363. SuprafaĠa actuală prevăzută în Legea 5/2000 de 168,3ha va fi extinsă ca urmare a
propunerii de extindere avizată de C.M.N. a Academiei Romăne (aviz nr. 1679/16.02.2006).
Fondul forestier al RezervaĠiei Naturale Pădurea Canaraua Fetii este proprietate publică de stat în administrarea RNP Romsilva, O.S. Băneasa.
În restul sitului terenurile sunt proprietate privată în proporĠie de aproximativ 60% restul fiind proprietate privată de stat úi individuală.
4.6 DocumentaĠie:
Inregistrările cu caracter útiinĠific au ca sursa S.O.R.
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J092CT * 37.1 CANARAUA FETII

160 Managementul forestier general B 20 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 1 0
uscare
230 Vanatoare B 10 - 240 Luare / Indepartare de fauna A 1 -
250 Luare/Indepartare de flora A 1 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 1 -
301 Cariere A 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 5 0
421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 - 502 Drumuri, drumuri auto B 5 0

100 Cultivare B 20 0 140 Pasunatul B 5 -
211 Pescuit intr-o locatie fixa B 1 - 502 Drumuri, drumuri auto B 5 0

RezervaĠia naturală Canaraua Fetii se află în custodia R.N.P. - DirecĠia Silvică ConstanĠa, Ocolul Silvic Băneasa.

Pentru RezervaĠia Naturala Pădurea Canaraua Fetii nu există plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaĠiei de către custodele
DirecĠia Silvică ConstanĠa.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0008_66_Canaraua_Fetii_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0008_66_Pădurea_Negureni_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0008_66_Pădurea_Negureni_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0008_66_Testudo_graeca.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT


J ROSPA0009 200612

J ROSCI0065 Delta Dunării
D ROSPA0031 Delta Dunării úi Complexul Razim - Sinoie
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Beútepe - Mahmudia

N 45º 6' 50'' E 28º 58' 35'' 3 662.6 4 229 80 X

RO025 100 Tulcea

A402 Accipiter brevipes 4-5 p B A C B
A090 Aquila clanga 2-6 i A B C A
A404 Aquila heliaca 2i A A B A
A396 Branta ruficollis 600-700 i B B C B
A215 Bubo bubo 2-3 p C A B B
A133 Burhinus oedicnemus 60-70 p B B C A
A224 Caprimulgus europaeus 20-22 p C C C C
A080 Circaetus gallicus 3p B A B A
A083 Circus macrourus 30-60 i C B C B
A084 Circus pygargus 30-50 i B A B B
A231 Coracias garrulus 5-6 p C A C B
A429 Dendrocopos syriacus 10 p C A C B
A511 Falco cherrug 1p A A B A
A103 Falco peregrinus 4-5 i C B C A
A097 Falco vespertinus 200-1000 i C B C A
A092 Hieraaetus pennatus 12-15 i C B C A
A338 Lanius collurio 280 p C B C A
A073 Milvus migrans 1p C B C B
N14 5 231 Păúuni

categorii:

Burhinus oedicnemus
Caprimulgus europaeus
Calandrella brachydactyla
OenanĠe pleschanka

(situl este bottle-neck pentru rapitoare)

Branta ruficollis
Circus cyaneus
- amplasare de generatoare eoliene - intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiĠionale în
rezultat tăierea arborilor pe suprafeĠe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 23.
fânaĠe etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de úes 31. reglarea
cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada de cuibărire

4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J000PA * 0.24 REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII J091TL * 7.38 BESTEPE

7. HARTA SITULUI


C ROSPA0010 200612

H ROSCI0045 Coridorul Jiului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : BistreĠ

N 43º 52' 34'' E 23º 34' 40'' 1 915.6 9 44 27 X

RO041 100 Dolj

A229 Alcedo atthis 12 p D C C C
A042 Anser erythropus 4i 4i A B B A
A029 Ardea purpurea 16 p D B C B
A024 Ardeola ralloides 50 p D B C B
A060 Aythya nyroca 25-34 p 75 i 15 i C B C B
A021 Botaurus stellaris 20 p C B C B
A396 Branta ruficollis 20 i D B C B
A031 Ciconia ciconia 6p 180 i D B C B
A030 Ciconia nigra 1i 48 i D B C B
A081 Circus aeruginosus 12-24 p 4i D B C B
A082 Circus cyaneus 1i D B C B
A038 Cygnus cygnus 20 i C B C B
A027 Egretta alba 11 p 26 i D B C B
A026 Egretta garzetta 75 p D B C B
A131 Himantopus himantopus 78-90 i D B C B
A022 Ixobrychus minutus 20 i D B C B
A068 Mergus albellus 3i C B C B
A020 Pelecanus crispus 31-59 i C B C B
A019 Pelecanus onocrotalus 50-150 i C B C B
A393 Phalacrocorax pygmeus 15 i 1000 i C A C A
A034 Platalea leucorodia 120-166 p 400-450 i D B C B
A032 Plegadis falcinellus 34-41 p 180-211 i C B C B
A132 Recurvirostra avosetta 44-77 i D B C B

B Accipiter nisus D C B Acrocephalus arundinaceus D C
B Anas crecca D C B Anas platyrhynchos D C
B Anser albifrons C C B Anser anser D C

B Anser erythropus A C B Ardea cinerea D C
B Ardea purpurea D C B Ardeola ralloides D C
B Aythya nyroca C C B Botaurus stellaris C C
B Branta ruficollis D C B Buteo buteo D C
B Calidris alba C C B Calidris alpina C C
B Calidris ferruginea C C B Calidris minuta C C
B Calidris temminckii C C B Carduelis cannabina C
B Charadrius dubius C C B Charadrius hiaticula C C
B Cuculus canorus D C B Cygnus cygnus C C
B Cygnus olor D C B Delichon urbica D C
B Egretta alba D C B Egretta garzetta D C
B Erithacus rubecula D C B Falco tinnunculus D C
B Fringilla coelebs D C B Fulica atra D C
B Gallinago gallinago C C B Himantopus himantopus D C
B Hirundo rustica C C B Ixobrychus minutus D C
B Larus fuscus D C B Larus ridibundus C C
B Limicola falcinellus C C B Limosa limosa C C
B Locustella luscinioides D C B Luscinia megarhynchos D C
B Mergus albellus C C B Merops apiaster D C
B Numenius arquata C C B Oriolus oriolus D C
B Pelecanus crispus C C B Pelecanus onocrotalus C C
B Phalacrocorax carbo C C B Phalacrocorax pygmeus C C
B Phoenicurus ochruros D C B Platalea leucorodia D C
B Plegadis falcinellus C C B Pluvialis squatarola C C
B Podiceps cristatus D C B Podiceps nigricollis D C
B Rallus aquaticus D C B Recurvirostra avosetta D C
B Sturnus vulgaris D C B Tachybaptus ruficollis D C
B Tringa erythropus C C B Tringa nebularia D C
B Tringa totanus C C B Turdus merula D C
N14 2 231 Păúuni
Situat în sudul Olteniei úi al judeĠului Dolj situl propus are în componenĠa sa la cca. 4 km distanĠă de Dunăre complexul piscicol Dunăreni-
BistreĠ, cu o intindere de 2030 ha rezultat în urma sistematizării complexului lagunar BistreĠ-Cârna-Nasta-Nedeia, care deĠinea o suprafaĠă de
22000 ha úi o mare bogăĠie floristică úi faunistică. Bazinele piscicole de la Dunăreni -BistreĠ rezultate în urma lucrărilor de sistematizare a
complexului lagunar BistreĠ-Cârna-Nasta-Nedeia, prezintă din punct de vedere nornitologic un deosebit interes útiinĠific, deoarece atrag o mare
diversitate avifaunistică. Deúi nu pot înlocui pe deplin ecosistemele umede úi acvatice naturale dispărute, aceste habitate remaniate îndeplinesc
totuúi unele condiĠii favorizante mai ales pentru speciile de păsări acvatice zoofage în general úi ihtiofage în special. Situarea pe o rută de
migraĠie importantă, oferta trofică variată úi însemnată precum úi reducerea suprafeĠelor ecosistemelor acvatice naturale, fac din bazinele
piscicole de la Dunăreni-BistreĠ importante locuri de staĠionare temporară sau ocazională a speciilor de păsări migratoare sau sedentare,
dependente de mediul acvatic. Valoarea bazinelor piscicole ca loc de cuibărit este moderată astfel încât acestea suplinesc doar parĠial marile
bălĠi existente aici înainte de amenajările piscicole. InsuficienĠa locurilor adecvate pentru cuibărit compensată însă cu bogîĠia resurselor trofice,
au determinat folosirea la maxim a spaĠiului verde existent(insule de stuf úi sălcii din interiorul lacului, vegetaĠie riverană), prin cuibărirea etajată
úi în colonii mixte.
categorii:


Platalea leucorodia
Ardeola ralloides
Egretta garzetta
Aytya nyroca
Cyrcus aeruginosus
Situl este important in perioada de migratie pentru toate speciile de balta.
Situl este important pentru iernat pentru rate si gaste.


Situat în zona inundabilă a Dunării situl este inundat ori de câte ori debitul Dunării este foarte mare.În interiorul sitului se remarcă activitatile de
piscicultură úi pescuit, cu impact negativ direct úi indirect asupra populaĠiilor de păsări acvatice din zonă.
Situl nu a fost desemnat prin legislatia naĠională zonă protejată
75% proprietate privata si 25% proprietate de stat
4.6 DocumentaĠie:
Oltenia Studii úi Comunicări-ùtiinĠele Naturii, edit.Morin- Craiova 2001
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare C 10 0 120 Fertilizarea C 10 0
210 Pescuit profesionist(industrial) B 20 - 220 Pescuit sportiv B 20 -
500 Retele de comunicare C 5 + 502 Drumuri, drumuri auto C 10 0
511 Linii electrice C 5 + 520 Navigatie C 5 0
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 20 0 941 Inundatii B 90 +

100 Cultivare C 30 0 110 Utilizarea pesticidelor C 5 -
120 Fertilizarea C 30 0 140 Pasunatul C 20 0
500 Retele de comunicare C 10 + 502 Drumuri, drumuri auto C 10 0
511 Linii electrice C 5 + 709 Alte forme de poluare C 35 -
941 Inundatii B 20 +

Pentru administrarea sitului nu există structuri legal constituite

7. HARTA SITULUI


A ROSPA0011 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : BlahniĠa

N 44º 25' 32'' E 22º 38' 15'' 45 286.3 15 301 78 X

RO043 100 MehedinĠi

A029 Ardea purpurea 90-100 p D B B B
A024 Ardeola ralloides 160-230 p D B B B
A021 Botaurus stellaris 28-44 p C B B B
A196 Chlidonias hybridus 90-100 p C B B B
A081 Circus aeruginosus 20-30 p D B B B
A027 Egretta alba 40-60 p D B B B
A026 Egretta garzetta 420-560 p D B B B
A075 Haliaeetus albicilla 1p D B B B
A131 Himantopus himantopus 12-14 p D B B B
A022 Ixobrychus minutus 120-140 p D B B B
A068 Mergus albellus RC D B B B
A023 Nycticorax nycticorax 380-440 p D B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 90-120 p 240 i 700-800 i B B C B
A120 Porzana parva RC D B B B
A193 Sterna hirundo 90-100 p D B B B
A034 Platalea leucorodia 54-68 p D C C C
N14 19 231 Păúuni
N23 4 1xx Alte terenuri artificiale (localităĠi, mine..)

Marea varietate a speciilor de floră úi faună se datorează atât geomorfologiei, cât úi poziĠiei extrem de favorabile a zonei, bine protejată de

AutorităĠile administraĠiei locale.

Pentru zona umedă cu regim de protecĠie la nivel judeĠean există un regulament de administrare, însă pentru restul site-ului nu sunt astfel de
reglementări.
7. HARTA SITULUI


A ROSPA0012 200612

D ROSCI0022 Canaralele Dunării
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : BraĠul Borcea

N 44º 17' 12'' E 27º 40' 3'' 13 096.8 0 64 11 X

RO032 39 Calaraúi
RO035 61 IalomiĠa

A402 Accipiter brevipes 2p C A C A
A229 Alcedo atthis 80-100 p C C C B
A024 Ardeola ralloides 90-100 p C B C B
A196 Chlidonias hybridus R 400-600 i C B C B
A197 Chlidonias niger 400 i B B C B
A030 Ciconia nigra 9-12 p D B C B
A231 Coracias garrulus 70-80 p P C A C B
A236 Dryocopus martius R D C C C
A026 Egretta garzetta 320-340 p C B C B
A097 Falco vespertinus 18-21 p C B C B
A075 Haliaeetus albicilla 1-2 p 17 i B A B A
A131 Himantopus himantopus 24 i D B C B
A022 Ixobrychus minutus 40-50 p D B C B
A338 Lanius collurio RC D B C B
A339 Lanius minor R D B C A
A177 Larus minutus 400 i C B C B
A073 Milvus migrans 3-4 p C B C A
A393 Phalacrocorax pygmeus P 240 i 300 i C B C B
A234 Picus canus R D C C C
A034 Platalea leucorodia 144-160 p B B C B
A120 Porzana parva RC C B C B
A132 Recurvirostra avosetta 8i D B C B
A195 Sterna albifrons R 400 i C B C B
A166 Tringa glareola 80 i D B C C

A060 Aythya nyroca 100-120 p 300-400 i C B C B
A396 Branta ruficollis 600-800 i C B C B
A031 Ciconia ciconia 64-77 p 4000-7000 i C B C B
Fluviul Dunarea , ce delimiteaza la E judetul , curge pe doua brate: Borcea, pe stanga (pe langa Fetesti, Bordusani, Facaieni, Vladeni) si
Dunarea Veche pe dreapta, acestea reunindu-se intr-un singur curs la 3 km S de Giurgeni. Intre aceste brate se afla Balta Borcei sau Ialomitei,
initial cu stuf, lacuri, paduri, azi utilizata agricol si doar pe margini forestier. Solurile s-au format pe aluviuni depuse de apele Dunarii in timpul
inundatiilor repetate , geneza si evolutia lor fiind influentata de regimul inundatiilor , de adancimea apei freatice, formele de microrelief, etc.Cel
mai raspandit tip de sol este protosolul aluvial tipic (38%). Clima este de tip continental excesiv, caracterizata prin veri calduroase si ierni reci.
Temperatura medie anuala este de 11.5 gr C .precipitatiile medii anuale sunt de 550.5 mm, iar in perioada aprilie -octombrie fiind de 288.1 mm;
vantul dominant este Crivatul care provoaca in timpul iernii scaderi de temperatura. Fiind situat pe traseul marelui drum de migratie estic,
teritoriul este vizitat in perioadele de pasaj constituind loc de hranire si de odihna pentru specii rare si foarte rare.
categorii:

Aytya nyroca
Milvus migrans
Haliaetus albicilla
Colonii de Ardeidae

Ciconia alba si nigra
Plegadis falcinellus
Platalea leucorodia
Sterna hirundo
gaste si rate.
Situl este important pentru iernat pentru gaste.
Sursa: APM-IL Mihai R Aug 14 2006 10:33AM : Zona prezinta o deosebita importanta ca habitat al pasarilor de apa , teritoriile din zona
adapostind populatii de pasari semnalate la nivelul tarii cat si populatii nordice ce apar in perioadele de pasaj, sau de iarna, uneori acestea
inlocuind populatiile autohtone, aici fiind identificate 20 de specii de pasari a caror conservare necesita protectie speciala avifaunistica (exemplu
cormoran mic, buhai de balta, starc galben, egreta mica, tiganus, lopatar) si 33 de specii care necesita protectie stricta.(corcodel mare, cristei
de balta, rata caraitoare,rata caraitoare,rata sulitar, pescarus razator, chira de balta, chirighita cu obraz alb, chirighita neagra) Fiind situate pe
traseul marelui drum de migratie estic, teritoriile sunt vizitate in perioadele de pasaj (fiind locuri de hranire si odihna pentru specii rare si foarte
rare).
Nu sunt influiente antropice importante , in zona propusa , cu exceptia pasunatului.
Nu are regim de arie protejata.
Proprietate de stat 100%.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
Monografia Municipiului Calarasi, observatii proprii, Regiunea inundabila a Dunarii-1910 Grigore Antipa.

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare A 2 0 140 Pasunatul C 10 0
230 Vanatoare B 40 -

140 Pasunatul B 70 - 243 Braconaj, otravire, capcane B 40 -
810 Drenaj B 10 - 941 Inundatii B 10 +

Directia Apele Romane.

Nu exista plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0012_62_SPA_bratul_borcea_(Lac_Bentul_Mare).jpg Mihai Reasilvia - APM-IL


C ROSPA0013 200612

H ROSCI0039 Ciuperceni - Desa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Calafat - Ciuperceni - Dunăre

N 43º 53' 40'' E 22º 53' 51'' 29 024.3 2 54 35 X

RO041 100 Dolj

A229 Alcedo atthis RC D C C C
A029 Ardea purpurea 8-10 p D B C C
A024 Ardeola ralloides 8-20 p D B C C
A060 Aythya nyroca 200-250 p 700-800 i B C C B
A021 Botaurus stellaris 8-12 p D B C C
A396 Branta ruficollis R D C C C
A133 Burhinus oedicnemus 20-30 p C B A B
A224 Caprimulgus europaeus C D C C C
A196 Chlidonias hybridus 200-400 p C B C B
A197 Chlidonias niger C D C C C
A030 Ciconia nigra 10-16 p 120-170 i B B C B
A081 Circus aeruginosus 10-12 p D C C C
A082 Circus cyaneus R D C C C
A231 Coracias garrulus 80-120 p C B C B
A038 Cygnus cygnus R D C C C
A027 Egretta alba 10-12 p D B C C
A098 Falco columbarius R D C C C
A002 Gavia arctica R D B C C
A001 Gavia stellata R D B C C
A075 Haliaeetus albicilla 3-4 p D C C C
A022 Ixobrychus minutus 50-100 p D B C C
A068 Mergus albellus R D C C C
A073 Milvus migrans 2-4 p D C C C
A094 Pandion haliaetus R D C C C
A020 Pelecanus crispus 34-51 i B B B B
A019 Pelecanus onocrotalus 13-200 i C B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 120-200 p D C C C
A034 Platalea leucorodia 100-300 p 240-350 i B B C B
A032 Plegadis falcinellus 10-20 p 120-140 i D C C C
A193 Sterna hirundo RC D C C C

A166 Tringa glareola C D C C C

B Anas crecca D C B Anas penelope D C
B Anas platyrhynchos D C B Anas querquedula D C
B Anas strepera D C B Anthus campestris D C
B Ardea cinerea D C B Ardea purpurea D C
B Ardeola ralloides D C B Asio otus D C
B Aythya ferina D C B Aythya fuligula D C
B Aythya nyroca B C B Botaurus stellaris D C
B Branta ruficollis D C B Burhinus oedicnemus C C
B Buteo buteo D C B Calidris ferruginea D C
B Calidris minuta D C B Caprimulgus europaeus D C
B Carduelis cannabina D C B Carduelis carduelis D C
B Carduelis chloris D C B Charadrius dubius D C
B Chlidonias hybridus C C B Chlidonias niger D C
B Ciconia ciconia C C B Ciconia nigra B C
B Columba palumbus C C B Coracias garrulus C C
B Coturnix coturnix D C B Cuculus canorus D C
B Cygnus cygnus D C B Delichon urbica D C
B Egretta alba D C B Egretta garzetta B C
B Erithacus rubecula D C B Falco columbarius D C
B Falco subbuteo D C B Falco tinnunculus D C
B Gallinago gallinago D C B Gallinula chloropus D C
B Gavia arctica D C B Gavia stellata D C
B Haliaeetus albicilla D C B Hirundo rustica D C
B Lanius minor D C B Larus cachinnans C C
B Larus canus D C B Larus ridibundus D C
B Limosa limosa D C B Locustella luscinioides D C
B Lullula arborea D C B Luscinia megarhynchos D C
B Mergus albellus D C B Merops apiaster B C
B Miliaria calandra D C B Milvus migrans D C
B Nycticorax nycticorax B C B Oriolus oriolus D C
B Pandion haliaetus D C B Pelecanus crispus B C
B Pelecanus onocrotalus C C B Phalacrocorax carbo D C
B Phalacrocorax pygmeus D C B Philomachus pugnax D C
B Phoenicurus ochruros D C B Platalea leucorodia B C
B Plegadis falcinellus D C B Podiceps cristatus D C
B Rallus aquaticus D C B Remiz pendulinus D C
B Riparia riparia D C B Saxicola rubetra D C
B Saxicola torquata D C B Sterna hirundo D C
B Streptopelia turtur D C B Sturnus vulgaris D C
B Tachybaptus ruficollis D C B Tringa erythropus D C
B Tringa ochropus D C B Tringa totanus D C
N14 2 231 Păúuni
Îndiguirile, drenările, irigaĠiile úi desecările din Lunca Dunării au determinat transformări importante în arealul cuprins în cotul Dunării dinspre
Calafat. Pădurile din această zonă au fost defriúate, bălĠile transformate în terenuri agricole sau lacuri pentru creútere peútilor, influenĠând
puternic în special avifauna. Singurul loc rămas neândiguit este cel de la sud de Calafat, lîngă Desa – Ciuperceni, unde condiĠiile de mediu au
rămas asemănătoare cu cele de dinaintea transformărilor menĠionate mai sus. Aici se găseúte RezervaĠia Ornitologică Ciuperceni Desa care se
întinde pe o suprafaĠă de 200 ha mărginită la nord de Pădurea Poveazele, la est de Dealul Grănicerilor , iar la sud de Pădurea zăvoi
Arcerul.Numeroasele ostroave ale Dunării din zona amintită reprezintă un însemnat loc de cuibărit pentru multe specii de păsări. În afara
păsărilor clocitoare mai poposesc aici în tranzit numeroase specii migratoare de primăvară sau toamnă, iar altele vin úi chiar iernează în zonă.
CondiĠiile pedoclimatice din zona cuprinsă ăn curbura largă delimitată de Dunărea care curge dinspre Calafat, au determinat protejarea mai
mltor teritorii în acelaúi spaĠiu. Aici se află úi Bala Lata cu o suprafaĠă de 28 ha úi Balta Neagră cu o suprafaĠă de 1,20 ha. VegetaĠia acestora
este specifică ecosistemului de baltă, care determină adaptarea úi stabilirea speciilor de animale acvatice.
categorii:

Ardea purpurea
Ardeola ralloides
AyĠya nyroca
Botaurus stellaris
Burhinus oedicnemus
Chlidonias hybridus
Chlidonias niger
Ciconia ciconia
Ciconia nigra
Circus aeruginosus
Coracias garrulus
Egretta alba
Egretta garzetta

Ardeidae
gaste, rate.
Situl este important pentru iernat pentru speciile de rate si gaste.


Situl se află în zona inundabilă a Dunării úi este inundat atunci când debitul Dunării este foarte mare.De asemenea pescuitul úi braconajul
poate face situl vulnerabil.
Situl nu a fost desemnat prin legislatia naĠională zonă protejată, dar include arii protejate declarate prin Legea 5/2000.
80% proprietate privata si 20% proprietate de stat.
4.6 DocumentaĠie:
ing.Virgiliu Nicoli úi biolog ùtefan Petrovici Formular standard pentru caracterizarea ariilor protejate
Baza de date SOR

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J074DJ + 13.8 CIUPERCENI
140 Pasunatul C 40 0 170 Cresterea animalelor C 5 0
220 Pescuit sportiv C 10 0 230 Vanatoare C 10 -
511 Linii electrice C 10 + 941 Inundatii B 35 +
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 20 0 520 Navigatie C 5 0

170 Cresterea animalelor C 5 0 220 Pescuit sportiv C 10 0
511 Linii electrice C 10 + 709 Alte forme de poluare B 20 0
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 10 0 941 Inundatii C 20 +

Pentru administrarea sitului nu există structuri legal constituite.

7. HARTA SITULUI


J ROSPA0014 200612

F ROSCI0218 Rovina-Ineu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Câmpia Cermeiului

N 46º 30' 17'' E 21º 54' 43'' 19 976.8 92 198 114 X X

RO051 100 Arad

A029 Ardea purpurea 0-1 p D
A024 Ardeola ralloides 2p D
A060 Aythya nyroca 5-7 p C B C B
A021 Botaurus stellaris 2-4 p D
A031 Ciconia ciconia 15-20 p C B C B
A030 Ciconia nigra 0-2 p D
A080 Circaetus gallicus 1p D
A081 Circus aeruginosus 2-3 p D
A026 Egretta garzetta 3-4 p D
A075 Haliaeetus albicilla 1p B B B B
A022 Ixobrychus minutus 15-20 p D
A246 Lullula arborea 40-60 p D
A023 Nycticorax nycticorax 5p D
A072 Pernis apivorus 2-4 p D
A097 Falco vespertinus 10-12 p C C C C
A119 Porzana porzana 30-50 p D
A338 Lanius collurio 200-500 p D
A339 Lanius minor 50-80 p C B C B
A089 Aquila pomarina 1-2 p D
A224 Caprimulgus europaeus 8-10 p D
A234 Picus canus 2-3 p D
A196 Chlidonias hybridus 10-12 p C B B B
A073 Milvus migrans 1-2 p C B C B
A236 Dryocopus martius 1-2 p D
A429 Dendrocopos syriacus 20-40 p D
A229 Alcedo atthis 1-3 p D
A307 Sylvia nisoria 2-4 p D
A238 Dendrocopos medius 10-12 p D
N14 33 231 Păúuni
Câmpia înaltă a Cermeiului se află la poalele MunĠilor Codru Moma, fiind caracterizată de păduri de lucă, păúuni úi fâneĠe umede, heleútee úi
mlaútini. În vecinătatea oraúului Ineu se găseúte Pădurea úi lacul Rovina, respectiv pescăria Mocrea, zone importante pentru păsări răpitoare úi
de baltă. Pe râul Teuz se află acumularea Cărand, o acumulare colmatată, cu un mozaic de habitate foarte diversificat: mlaútiniúuri, cursuri
părăsite, zăvoaie, la marginea acumulării aflându-se úi Pădurea Sic.
Pescăria Cermei úi Pădurea Balta sunt alte zone importante, iar păúunile úo pâlcurile de arbori din preajma localităĠii Apateu sunt importante
pentru specii de stepă.
C1 – specii de interes conservativ global – 2 speci
cristel de câmp (Crex crex), vânturel de seară (Falco vespertinus).
C6 – populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 2 specii
codalb (Haliaeetus albicilla), creúteĠ pestriĠ (Porzana parva).
Zonă de câmpie bogată în firuri de ape, cu păduri de foioase, câmpuri úi pajiúti umede, bălĠi mici. Habitatele diversificate semi-naturale permit
stabilirea a unui număr mare de specii, dintre care importante sunt cristelul de câmp, respectiv creúteĠul pestriĠ. Codalbul cuibăreúte în partea
de sud a zonei propuse, iar perechi de vânturel de seară pot fi observate pe păúunile din nordul sitului. Pe lângă cele menĠionate, mai
remarcăm ca specie clocitoare stârcul galben (Ardeola ralloides), úerparul (Circaetus gallicus) úi gaie neagră (Milvus migrans). În perioada de
pasaj zona joacă rol ca loc de popas pentru un număr relativ mare de păsări de apă.
Impactul antropic este mijlociu úi se referă la tăieri de arbori în perioada de reproducere a unor specii, precum úi la transformarea zonelor
umede în terenuri agricole.
1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiĠionale în agricultură intensivă, cu monoculturi
mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje úi maúini
2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneĠe, păúuni) datorită încetării activităĠilor agricole ca cositul sau păúunatul
3. braconaj
4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de úes, în turbării
5. cositul în perioada de cuibărire
6. industrializare úi creúterea zonelor urbane
7. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor
8. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)
9. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere
10. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)
11. arderea vegetaĠiei (a miriútii úi a pârloagelor)
12. scoaterea puilor pentru comerĠ ilegal
13. reglarea cursurilor râurilor
14. electrocutare si coliziune in linii electrice
15. prinderea păsărilor cu capcane
16. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maúini de teren
17. turismul in masa
18. amplasare de generatoare eoliene
19. furtuni puternice
20. înmulĠirea necontrolată a speciilor invazive
21. defriúările, tăierile ras úi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeĠe mari
22. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii
23. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci
24. amenajări forestiere úi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate
25. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul úi zgomotul cauzat de către gonaci
26. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate
27. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păúuni, fânaĠe etc.)
29. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite
30. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de úes
32. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)
33. arderea stufului în perioada de cuibărire
34. arderea stufului
36. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare
Acest sit, Campia Cermeiului, a fost propus a face parte din reteaua Natura 2000, de catre ONG Grupul Milvus, cu sediul central: Targu-Mures,
str. Crinului nr. 2, judetul Mures; Tel 0265-264726;e-mail: office@milvus.ro
In interiorul siului propus, sunt suprafete de terenuri private si proprietate de stat.
APM Arad, a trimis adrese catre primariile aflate in interiorul sitului propus, in sensul furnizarii de date despre procentul de suprafata de terenuri
aflate in proprietate de stat si private.
4.6 DocumentaĠie:
Pe baza studiilor efctuate de catre ONG Grupul Milvus s-a realizat completarea cu informatii a capitolului 3.2 din baza de date.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare B 50 0 102 Cosire/Taiere C 20 0
110 Utilizarea pesticidelor B 10 - 120 Fertilizarea C 30 0
140 Pasunatul B 30 0 160 Managementul forestier general B 10 +
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 0 + 170 Cresterea animalelor C 1 +
uscare
180 Incendiere B 3 - 220 Pescuit sportiv C 2 0
221 Sapat dupa momeala B 2 0 230 Vanatoare C 2 0
400 Zone urbanizate, habitare umana B 40 0 401 Urbanizare continua B 2 -
403 Habitare dispersata B 3 + 421 Depozitarea deseurilor menajere B 2 -
430 Structuri agricole C 5 0 500 Retele de comunicare A 10 -
502 Drumuri, drumuri auto B 10 - 503 Linii de cale ferata, TGV B 10 -
509 Alte retele de comunicatii C 1 0 511 Linii electrice C 10 0
512 Conducte B 6 0 740 Vandalism C 1 -
944 Furtuni, cicloane C 8 - 941 Inundatii B 10 -
900 Eroziunea C 3 -

Primariile din interiorul zonei propuse,
APM Arad

Plan de management pentru zona propusa nu exista.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0014_69_C_cerm.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSPA0014_69_teuz.jpg Patko Camelia - APM-AR


J ROSPA0015 200612

J ROSCI0048 Criúul Alb
D ROSCI0049 Criúul Negru
F ROSCI0231 Solurile sărăturate Socodor
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Câmpia Criúului Alb úi Criúului Negru

N 46º 30' 38'' E 21º 20' 8'' 32 196.6 81 114 92 X

RO051 97.9 Arad
RO061 2.1 Bihor

A293 Acrocephalus melanopogon 0-4 D
A404 Aquila heliaca 1-3 i D
A024 Ardeola ralloides 2-3 p D
A222 Asio flammeus 0-2 p 5-8 i D
A403 Buteo rufinus 1-3 i D
A197 Chlidonias niger 0-3 p D
A031 Ciconia ciconia 8-10 p D
A080 Circaetus gallicus 1p D
A081 Circus aeruginosus 8-10 p C B C B
A084 Circus pygargus 6-9 p A B B B
A082 Circus cyaneus 6-8 i D
A097 Falco vespertinus 30-34 p B C C B
A098 Falco columbarius 3-6 i D
A103 Falco peregrinus 1-2 i D
A127 Grus grus 10-40 i D
A092 Hieraaetus pennatus 1-2 p C C C B
A131 Himantopus himantopus 5-22 p C C B C
A075 Haliaeetus albicilla 1p 2-5 i B C C B
A176 Larus melanocephalus 1-5 i D

A073 Milvus migrans 2-3 p B B B B
A023 Nycticorax nycticorax 60-80 p C B C B
A094 Pandion haliaetus 2-4 i D
A034 Platalea leucorodia 0-11 p D
A032 Plegadis falcinellus 0-6 p D
A140 Pluvialis apricaria 50-300 i C B C B
A120 Porzana parva 0-3 p D
A193 Sterna hirundo 20-100 i D
A246 Lullula arborea 1800-2100 p B B C B
A231 Coracias garrulus 8-12 p C C C B
A255 Anthus campestris 30-60 p C B C B
N14 49 231 Păúuni
Acest site este unul dintre cele mai importante pentru păsări acvatice úi de silvostepă din Câmpia Tisei. Zona este compusă de două situri
separate. Cel cu suprafaĠa mai mare se află în triunghiul format de Criúul Alb respectiv Criúul Negru, úi se caracterizează prin păduri de luncă
de-a lungul râurilor (P. Socodor, P. Somoú, P. Sintea, P. Adea, P. Lunca), între acestea întinzându-se mlaútini, fâneĠe úi în special păúuni
sărăturoase de tip soloneĠ. În zonă se găsesc úi două sisteme de heleútee (la Socodor úi Tămaúda).
Adoua zonă de află în lunca Criúului Negru, úi include păduri de luncă (P. Gurbediu) úi de câmpie înaltă (P. Goroniúte etc.).
Prioritatea numărul 6 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeĠe ale Ġării.
C1 – specii de interes conservativ global – 3 specii:
vânturel de seară (Falco vespertinus), cristel de câmp (Crex crex), dumbrăveancă (Coracias garrulus);
C3 – aglomerări de specii migratoare, neameninĠate la nivelul Uniunii Europene - 2 specii:
culic mic (Numenius phaeopus), sitar de mal (Limosa limosa);
C4 – aglomerări mari de păsări acvatice;
C6 – populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 5 specii:
erete sur (Circus pygargus), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), gaie neagră (Milvus migrans), erete de stuf (Circus aeruginosus), sfrâncioc
cu frunte neagră (Lanius minor).
Zonă de câmpie, străbătută de râurile Criúul Negru úi Criúul Alb precum úi de un număr mare de canale. Această zonă de câmpie pe lângă
terenurile agricole dispune de un procent ridicat de zone umede, bălĠi, câmpuri întinse cu vegetaĠie ierboasă úi păduri. Datorită faptului, că zona
dispune de habitate diversificate, în ciuda factorilor negativi cauzate de impactul antropic, biodiversitate regiunii este foarte ridicată.
Aria propusă este una din cele mai importante zone din România pentru eretele sur (Circus pygargus) úi găzduieúte populaĠie semnificativă de
vânturel de seară. În perioada de migraĠie, bălĠile úi câmpurile umede găzduiesc între 78 000 – 110 000 de păsări de apă într-un sezon. Dintre
speciile migratoare două sunt extrem de importante, efectivele care trec aici reprezintă cca 1 % din populaĠia europeană din ambele specii.
Putem întâlni aici efective cuibăritoare importante pentru interiorul Ġării din specii cum ar fi chirighiĠa cu obraji albi (Chlidonias hybridus),
piciorong (Himantopus himantopus), dar apare cu regularitate úi acvila de câmp (Aquila heliaca).
Impactul antropic pote fi considerată semnificativ care se manifestă prin dezvoltarea infrastructurii, tăierea arborilor, transformarea păúunilor úi a
fânaĠelor în terenuri agricole, canalizări, vânătoare, precum úi managementul neadecvat al lacurilor piscicole.
3. braconaj

Desemnarea zonei a fost realizat de catre ONG Grupul Milvus, avand sediul central la Targu-Mures, str,Crinului, nr.22; tel:0265-264726; e-
mail: office@milvus.ro
Suprafetele incluse in interiorul sitului propus sunt de proprietate privata, precum si de proprietate de stat.
APM Arad, a trimis adrese catre primariile aferente sitului propus, pentru a mentiona procentul de suprafata de teren de stat si privata.
4.6 DocumentaĠie:
Zona a fost propusa pe baza observatiilor efectuate de catre ONG Grupul Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J033AR * 4.59 ZERIND
100 Cultivare B 40 0 102 Cosire/Taiere B 10 0
110 Utilizarea pesticidelor C 3 - 120 Fertilizarea B 12 0
140 Pasunatul B 10 0 165 Indepartarea latarisului B 10 +
170 Cresterea animalelor C 6 0 180 Incendiere B 5 -
220 Pescuit sportiv C 1 0 221 Sapat dupa momeala C 1 0
230 Vanatoare B 20 - 300 Extragere de nisip si pietris B 3 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 35 - 401 Urbanizare continua A 34 -
403 Habitare dispersata B 11 0 421 Depozitarea deseurilor menajere A 5 -
430 Structuri agricole B 6 - 500 Retele de comunicare B 2 -
502 Drumuri, drumuri auto B 4 0 503 Linii de cale ferata, TGV B 5 0
509 Alte retele de comunicatii C 6 0 511 Linii electrice B 20 0
512 Conducte C 30 0 701 Poluarea apei B 8 -
941 Inundatii B 10 - 972 Parazitismul C 3 -

Primariile din interiorul sitului propus,
APM Arad

Pentru Campia Crisurilor nu exista plan de management, doar pentru Rezervatia de Soluri Saraturate de la Socodor, dar care nu detine avizul
Academiei Romane.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0015_69_CC.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSPA0015_69_CC1.jpg Patko Camelia - APM-AR


J ROSPA0016 200612

F ROSCI0020 Câmpia Careiului
J ROSCI0021 Câmpia Ierului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Câmpia Nirului - Valea Ierului

N 47º 35' 12'' E 22º 16' 47'' 38 682.1 102 160 126 X

RO061 39.6 Bihor
RO065 60.4 Satu Mare

A029 Ardea purpurea 18-30 p B B C B
A031 Ciconia ciconia 110-130 p B B C B
A084 Circus pygargus 4-6 p A B B B
A092 Hieraaetus pennatus 0-1 p D
A131 Himantopus himantopus 2-4 p C C B C
A022 Ixobrychus minutus 30-45 p C B C B
A023 Nycticorax nycticorax 35-40 p C C C B
A231 Coracias garrulus 30-35 p C C B C
A224 Caprimulgus europaeus 30-50 p C B C B

A Bombina bombina C A Bombina bombina D C
A Bombina variegata D C A Bufo bufo D

A Emys orbicularis C C A Rana ridibunda D
A Triturus cristatus D C F Carassius carassius D
F Cyprinus carpio D F Misgurnus fossilis C C
F Misgurnus fossilis C F Umbra krameri C C
I Colias myrmidone D C I Lycaena dispar D C
M Capreolus capreolus D M Cricetus cricetus D
M Crocidura leucodon D M Erinaceus europaeus
M Lepus europaeus D M Martes martes D
M Meles meles D M Microtus arvalis D
M Mus musculus D M Neomys fodiens D
M Ondatra zibethicus D M Putorius putorius D
M Rattus norvegicus D M Rhinolophus hipposideros D C
M Rhinolophus hipposideros D M Sorex araneus D
M Spermophilus citellus C C M Sus scrofa D
M Talpa europaea D M Vulpes vulpes D
R Coronella austriaca D R Podarcis muralis D
N14 22 231 Păúuni
Nisipurile continentale ale Câmpiei Nirului se întind de-a lungul graniĠei de nord-vest a României deĠinând o treime din suprafaĠa totală a
nisipurilor din Ġara noastră.Această unitate geomorfologică ocupă extremitatea vestică a judeĠelor Satu Mare úi Bihor însumând o suprafaĠă de
circa 27.000 ha.La nord este mărginită de Câmpia Ecedea, la vest de Câmpia Careiului, la sud de Valea Ierului iar la vest de graniĠa de stat
româno - maghiară.La marginea Câmpiei Nirului se întind o serie de localităĠi dintre care unele au vatra la mică distanĠă de periferia nisipurilor
sau chiar pe acestea: Urziceni, Urziceni - Pădure, Foieni,Ciumeúti, Sanislău, Piúcolt, Resighea, Curtuiuúeni, Valea lui Mihai úi ùimian.În
interiorul Câmpiei Nirului sunt amplasate localităĠile: Viiúoara, Horea,Scăriúoara Nouă úi Voivozi.relieful Câmpiei Nirului se caracterizează prin
prezenĠa úirurilor de dune de nisip cu orientare generală NNE-SSV care alternează cu terenuri joase de interdune pe alocuri
înmlăútinite.ReĠeaua hidrografică este centrifugă úi inconsecventă. Principalele cursuri de apă sunt: pârâurile Berea, Valea
Neagră,Horea,Ganaú úi Mouca.Pe teritoriul nisipurilor există úi câteva lacuri úi bălĠi, însă cu suprafeĠe restrânse: ªimian(artificial),
Resighea,Urziceni, Foieni, Sanislău úi Scăriúoara Nouă.Dintre mlaútini cele mai întinse se găsesc la:Sanislău (Vermeú, 80 ha), Ciumeúti,
Urziceni,Foieni, Scăriúoara Nouă úi la Curtuiuúeni. 2 Cuprinde 5 situri separate: Câmpia Nirului, începând de la ªimian (S) úi până la Urziceni
(N), incluzând păduri de stejar (Foeni, Urziceni) úi plantaĠii de salcâm, dune de nisip (ªimian, Curtuiúeni, Scăriúoara Nouă, Urziceni, etc.),
mlaútini de interdune (Scăriúoara Nouă, Sanislău, etc.), păúuni pe sol nisipos (ªimian, Sanislău, Urziceni etc.). Valea Ierului: Acumularea Albiú:
Pescăria Moftinu Mic: Lacul Cicoú úi RezervaĠia de Stârci (Ardea cinerea cinerea) din pădurea seculară de stejari de la Săcueni, trupul de
pădure TR. Pucioasa.
Prioritate nr. 21 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeĠe ale Ġării.
C1 – specii de interes conservativ global – 3 specii: úoim dunărean (Falco cherrug), dumbrăveancă (Coracias garrulus), vânturel de seară
(Falco vespertinus);
C4 – aglomerări mari de păsări acvatice în timpul migraĠiei;
C6 – specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 6 specii; erete de stuf (Circus aeroginosus), erete sur (Circus pygargus), stârc roúu (Ardea
purpurea), buhai de baltă (Botaurus stellaris), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), barză albă (Ciconia ciconia).
Situl propus în Câmpia Nirului úi Valea Ierului reprezintă rămăúiĠele întinselor zone umede din această parte a Ġării. Este caracterizată prin o
varietate a habitatelor semi-naturale, fâneĠe, păúuni, tufăriúuri, terenuri arabile extensive, păduri de foioase, lacuri de acumulare, heleútee. Trei
specii de interes conservativ global pot fi întâlnite aici, dintre care dumbrăveanca úi vânturelul de seară cuibăresc în pâlcurile de copaci de pe
păúuni. ùoimul dunărean este observat cu regularitate, fiind posibil apariĠia sa ca specie cuibăritoare în anii viitori. Pe zonele nisipoase din
Câmpia Nirului găsim singura populaĠie semnificativă de pasărea ogorului din vestul României.
Zonele umede cuprinse în sit găzduiesc efective importante din trei specii (erete de stuf, stârc roúu, buhai de baltă) iar alte două depind de
existenĠa zonelor umede dar úi de pajiúti – eretele sur úi barza albă. Zona este extrem de importantă pentru populaĠia de barză albă, acesta
fiind probabil cea mai numeroasă din Ġară.
3. braconaj

21. adunarea lemnului pentru foc
Lacul Cicoú Decizie nr. 22/1991, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 Valea Rece Decizie nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
Păúunea cu Corynephorus de la Voivozi: Decizie nr. 22/1991, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 Rezervatia de Stârci ( Ardea cinerea cinerea)
din pădurea seculară de stejari de la Săcueni ă- Avizul CMN - Academia Română nr. 812/CJ/08.08.2005
Câmpia Nirului úi Valea Ierului din judeĠul Satu Mare: - domeniu public de interes naĠional administrat de Regia NaĠională a Pădurilor
ROMSILVA - DirecĠia Silvică Satu Mare (1200 ha păduri ); - domeniu public de interes local administrat de primăriile din comunele
Urziceni,Foieni, Ciumeúti,Sanislău ,Piúcolt, Andrid,Tiream, Căuaú,Santău , Pir(din care păduri:700ha)úi primăria oraúului Carei; - terenuri
proprietate privată (din care păduri : 1792 ha ). 2 Lacul Cicoú: 0,5 din suprafaĠă în fond forestier naĠional úi 0,5 proprietate particulară. Valea
Rece - Consiliul Local Sălacea. Păúunea cu Corynephorus de la Voivozi: Consiliul Local Voivozi. Rezervatia de Stârci ( Ardea cinerea cinerea):
DS Oradea, OS Săcueni. proprietate de stat 90 % úi privată 10%, în curs de clarificare
4.6 DocumentaĠie:
1. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi - Flora,vegetaĠia, fauna úi ecologia nisipurilor din nord - vestul României,Edit. Daya, Satu Mare, 2005,
pag. 1 -732; 2. Gavril Ardelean - Fauna judeĠului Satu Mare, Vasile Goldiú University Press,1998, pag. 1 - 515; 3. Gavril Ardelean, Carol
Karacsonyi - Flora úi fauna Văii Ierului (înainte úi după asanare ), Edit. BION, Satu Mare, 2002, pag. 1- 675. 4. Nicolae Botnariuc,Victoria
Tatole - Cartea roúie a vertebratelor din România,Edit. Academiei,Bucureúti,2005.
2 Sârbu A., Smarandache D., Pascale G.,Îndrumător de practică botanică Koracsonyi Carol, Lacul Cicoú - Săcueni.; I.Ghira úi colab., 2002,
Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea
rosie a vertebratelor din România, Ed. Academiei Române
3 Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J031SM + 0.95 GRADINA CAILOR
140 Pasunatul A 5 - 102 Cosire/Taiere B 2 +
810 Drenaj A 2 - 230 Vanatoare B 40 -
100 Cultivare C 80 0 167 Exploatare fara replantare A 1 -
180 Incendiere A 1 - 110 Utilizarea pesticidelor A 60 -
701 Poluarea apei B 1 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 1 -
uscare
511 Linii electrice B 1 - 853 Managementul nivelelor de apa A 2 +

100 Cultivare A 10 - 140 Pasunatul C 2 -
230 Vanatoare A 5 - 701 Poluarea apei C 1 -
810 Drenaj A 5 -

Mlaútina Vermeú (10 ha) - custode:Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare (ONG) - custode din data de 07.07.2005 – ConvenĠia de custodie
nr. 5744/07.07.2005 încheiată cu APM Satu Mare cf. Ordinului MMGA nr. 494/30.05.2005. Dunele de nisip

Pentru rezervaĠiile naturale Pădurea Urziceni, Mlaútina Vermeú úi Dunele de nisip Foieni incluse în Câmpia Nirului custodele Societatea
Carpatină Ardeleană Satu Mare (ONG) a elaborat Regulamentele care au fost depuse la APM Satu Mare úi urmează să fie avizate de către
CMN - Academia Română. În data de 10.07.2006 s-au depus la APM Satu Mare pentru analiză proiectele Planurilor de management pentru
rezervaĠiile naturale Pădurea Urziceni,Dunele de nisip Foieni úi Mlaútina Vermeú.Pădurile aflate în proprietatea statului(domeniu public naĠional)
sunt administrate de către DirecĠia Silvică Satu Mare prin amenajamentele silvice aprobate de către RNP Romsilva. 2 Pentru rezervaĠia Lacul
Cicoú planul de management este în curs de perfectare de către custodele legal DirecĠia Silvică Oradea
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0016_47_CampiaNirului-ValeaIerului1.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSPA0016_57_Campia_Nirului_Valea_Ierului_Ciconia_ciconia.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Campia_Nirului_Valea_Ierului_Helesteele_de_la_Moftinu_Mic_Pasaj_de_toamna.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Campia_Nirului_Valea_Ierului_Helesteele_de_la_Moftinu_Mic_vegetatie_de_balta_Phragmmit Man Ioan - APM-SM
e
ROSPA0016_57_Campia_Nirului__Valea_Ierului_Dunele_de_nisip_Foieni.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Campia_Nirului__Valea_Ierului_Gradina_cailor_Urziceni_Corine_Biotop.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Campia_Nirului__Valea_Ierului_Mlastina_Vermes_vegetatie_de_mlastina_Phragmites_australi Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Campia_Nirului__Valea_Ierului_Mlastina_Vermes__vegetaĠie_de_mlastina_Phragmmites_aust Man Ioan - APM-SM
ra
ROSPA0016_57_Campia_Nirului__Valea_Ierului___helesteele_de_la_Moftinu_Mic__Egretta_alba.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Helesteele_de_la_Moftinu_Mic-_Vegetatie_de_balta_Phragmmites_australis_Typha_latifolia. Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Helesteele_de_la_Moftinu_Mic_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Helesteele_de_la_Moftinu_Mic_Vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jp Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Helesteele_de_la_Moftinu_Mic_Vegetatie_de_balta_Phragmmites_australis_Typha_latifolia.j Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Mlastina_Vermes_vegetatie_de_mlastina_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Mlastina_Vermes__vedere_generala.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Mlastina_Vermes__vegetaĠie_de_mlastina_Phragmmites_australis.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Padurea_de_frasin_Urzicen__colonie_de_Ardea_cinerea.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Polderul_de_la_Andrid-_vegetatie_de_balta.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Polderul_de_la_Andrid_inundat_vedere_generala.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Polderul_de_la_Andrid_vedere_generala.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Polderul_de_la_Andrid_vegetatie_de_balta2.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0016_57_Polder_de_la_Andrid_-_Cygnus_olor.jpg Man Ioan - APM-SM


J ROSPA0017 200612

1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Canaralele de la Hârúova

N 44º 40' 37'' E 27º 55' 28'' 7 406.4 0 83 8 X

RO023 20.5 ConsĠanta
RO035 79.5 IalomiĠa

A402 Accipiter brevipes 10-12 p 30 i B A C A
A089 Aquila pomarina 45-50 i D B C B
A133 Burhinus oedicnemus 60 p C B C B
A080 Circaetus gallicus 6-7 p C A C B
A084 Circus pygargus 1p 60-70 i C A B A
A379 Emberiza hortulana 100-120 p C B C B
A103 Falco peregrinus 4i C B C B
A097 Falco vespertinus 22-26 i C B C B
A321 Ficedula albicollis 200 i D B C B
A320 Ficedula parva 200 i D B C B
A075 Haliaeetus albicilla 1p 4-6 i C A B B
A092 Hieraaetus pennatus 1-3 p 5i C B C B
A338 Lanius collurio 1200-1300 p C B B B

3.2.e. Specii de peúti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie PopulaĠie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
1130 Aspius aspius P C B C B

A Testudo graeca C C F Alosa pontica C C
F Aspius aspius C C F Chalcalburnus chalcoides C
F Cobitis taenia C C F Gobio albipinnatus C C
F Gobio kessleri C C F Gymnocephalus schraetzer C C
F Misgurnus fossilis C C F Pelecus cultratus C C
F Proterorhinus marmoratus C C F Rhodeus sericeus amarus C C
F Sabanejewia aurata C C F Zingel streber C C
F Zingel zingel C C P Campanula romanica D C
P Moehringia jankae D C
N14 2 231 Păúuni
Ostrovul Gasca se afla in zona propusa, pe teritoriul judetului Ialomita, in administrarea DS Slobozia. Consideram ca zona propusa de SOR
prezinta importanta din punct al prezentei avifaunei. In zona pod Vladeni confluenta raului Ialomita cu bratul Borcea , pe terenurile limitrofe
albiilor majore ale respectivelor cursuri de apa, au existat si exista lucii de apa cauzate de inundarea terenurilor, unde isi gasec loc de hranire si
odihna specii de pasari cum sunt: pelicanul comun, loparatul, egreta mica, egreta mare, barza alba, pescarus razator, pescarus argintiu,
pescarus sur, tiganus, starc cenusiu, starc galben, lisita, cormoran mare, cormoran mic, etc.
categorii:

Falco vespertinus
Coracias garrulus
AnĠus campestris
Burhinus oedicnemus
Accipiter brevipes
Picus canus
Hieraaetus pennatus
Dendrocopos syriacus
Circaetus gallicus
Melanocorypha calandra
Lanius minor
Lanius collurio
Milvus migrans

rate, gaste, rapitoare.

Branta ruficollis
Haliaetus albicilla
SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C6.
Vulnerabilitatea zonei Canaralelor de la Hârúova rezidă în principal în activităĠile de navigaĠie fluvială, activităĠile portuare úi în impactul
antropic exercitat de vecinătatea localităĠilor (ex. oraú Hârúova).
Aria naturală protejată Canaralele de la Hârúova (monument al naturii) a fost declarată iniĠial arie protejată prin DCPJ 425/1970, ulterior prin
Legea 5/2000. RezervaĠia Naturală Pădurea Celea Mare-Valea lui Ene a fost declarată prin H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată pentru noi zone.
Aria naturală protejată (monument al naturii categoria III IUCN)Canaralele de la Hârúova este proprietate de stat (domeniul public úi privat al
Primăriei Oraúului Hârúova).
RezervaĠia Pădurea Celea Mare-Valea lui Ene este proprietate publică de stat (fond forestier în administrarea RNP, D.S. ConstanĠa, O.S.
Hârúova).
4.6 DocumentaĠie:
1. Fuhn, I., Vancea, ù., 1961. Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. II: Reptilia. Ed. Acad. Rom., Bucureúti. 2. Bănărescu P., 1964, Pisces-OsteichĠyes.
Fauna R.P.R., vol. 13, Edit. Academiei, Bucureúti. 961 p. 3. Date avifauna - S.O.R.
2. Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul B 10 - 160 Managementul forestier general C 15 0
504 Porturi A 5 - 520 Navigatie A 25 -
507 Pod, viaduct A 1 -

100 Cultivare B 20 - 140 Pasunatul A 10 -
502 Drumuri, drumuri auto A 10 -


7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0017_66_140_4061.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT


J ROSPA0018 200612

F ROSCI0027 Cheile Bicazului - Hăúmaú
F ROSCI0033 Cheile ùugăului - Munticelu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Bicazului - Hăúmaú

N 46º 45' 5'' E 25º 47' 59'' 7 960.4 673 1787 1256 X

RO074 54.5 Harghita
RO014 45.5 NeamĠ

A104 Bonasa bonasia 80-110 p C B C B
A215 Bubo bubo 4-5 p C B C B
A220 Strix uralensis 7-10 p D
A223 Aegolius funereus 19-21 p D
A241 Picoides tridactylus 24-28 p D
A217 Glaucidium passerinum 6-8 p D
A072 Pernis apivorus 12-20 p C B C B
A080 Circaetus gallicus 3-8 i D
A081 Circus aeruginosus 5-10 i D
A234 Picus canus 5p D
A320 Ficedula parva 60-80 p D
A108 Tetrao urogallus 25-35 i C B C B

A Bombina variegata C C A Bufo bufo P C
A Hyla arborea R C A Rana temporaria RC A
A Salamandra salamandra P C A Triturus alpestris P C
A Triturus cristatus C C A Triturus montandoni C C
F Barbus meridionalis C C F Cottus gobio C C
I Boloria titania P C I Coenonympha tullia P C
I Erebia melas P C I Lycaena hippothoe P C
I Maculinea alcon P C I Maculinea arion P C
I Maculinea nausithous C C I Parnassius apollo P C
I Pericallia matronula P C I Plebeius eumedon P C
I Spaelotis suecica P C I Zygaena nevadensis gheorghenica P C
M Canis lupus C C M Chionomys nivalis P C
M Dryomys nitedula P C M Lynx lynx C C

M Pipistrellus pipistrellus P C M Sorex alpinus R C
M Ursus arctos C C P Abies alba D
P Agrostis tenuis D P Alyssum saxatile D
P Anemone transsilvanica D P Astragalus pseudopurpureus D
P Avenastrum decorum D P Calamagrostis arundinacea D
P Campanula carpatica D P Campanula sibirica D
P Carex humilis D P Conioselinum tataricum D
P Daphne cneorum D P Dianthus spiculifolius D
P Festuca rubra ssp.fallax D P Geranium macrorrhizum D
P Gypsophila petraea D P Hieracium pojoritense D
P Iris ruthenica D P Isatis tinctoria D
P Juniperus sabina D P Kernera saxatilis D
P Melandrium zawadzkii D P Nardus stricta D
P Phleum montanum D P Picea excelsa D
P Pinus sylvestris D P Pleurospermum austriacum D
P Poa nemoralis D P Poa rehmannii D
P Potentilla thuringiaca D P Primula leucophylla D
P Ranunculus carpaticus D P Ranunculus montanus D
P Sempervivum simonkaianum D P Stipa joannis D
P Taxus baccata D P Thalictrum foetidum D
P Waldsteinia ternata D R Anguis fragilis P A
R Coronella austriaca P C R Elaphe longissima R C
R Lacerta agilis RC C R Podarcis muralis R C
R Vipera berus R A
N14 10 231 Păúuni
N17 85 312 Păduri de conifere
Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este situat in mare parte in Muntii Hasmas din grupa centrala a Carpatilor Orientali. Se situeaza pe
raza administrativa a judetelor Neamt si Harghita. Muntii Hasmas sunt formati din calcare dure triasice si jurasice, dolomite, conglomerate
cretacice, conservate sub forma unor inversiuni de relief care domina evident formatiunile de sisturi cristaline de la baza acestora.
Cheile Bicazului au o lungime de cca 8 km si au rezultat in urma adancirii raului Bicaz.Peretii Cheilor Bicazului sunt reprezentati de abrupturile
Suhardului Mic si ale Surducului. Cheile sunt insotite de stanci impresionante, turnuri, piramide (Piatra Altarului).
C6 – concentrări de specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 3 specii
cocoú de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia) úi buhă (Bubo bubo).
Regiune de munte cu stânci abrupte, păduri de conifere úi păduri mixte. Pe lângă multe specii cu efective semnificative, întâlnim aici două specii
de Tetraonidae, respectiv buha care atinge efective semnificative pe plan naĠional.
Pe lângă aceste specii este demn de amintit úi efectivul de minuniĠă (Aegolius funereus), ciocănitorii de munte (Picoides tridactylus) úi
muscarului gulerat (Ficedula albicollis).
Zonă apreciată de recreare pentru turiúti úi practicanĠii de sporturi extreme care reprezintă úi - pe lângă exploatare forestieră – unul dintre
impacturile antropice cele mai importante.
1. turismul necontrolat 2. turismul in masa 3. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere 4. vânătoarea in timpul
cuibăritului prin deranjul úi zgomotul cauzat de către gonaci 5. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 6. practicarea
sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maúini de teren 7. amenajări forestiere úi tăieri în timpul cuibăritului
a speciilor periclitate 8. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 9. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 10. deranjarea
păsărilor in timpul cuibăritului 11. prinderea păsărilor cu capcane 12. scoaterea puilor pentru comerĠ ilegal 13. braconaj 14. defriúările, tăierile
ras úi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeĠe mari 15. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii
Situl propus cuprinde in totalitate Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas , parcul reprezentand 70% din suprafata sitului.
SuprafeĠele situate în interiorul Parcului NaĠional Cheile Bicazului-Hăúmaú în procent de 90 % aparĠin domeniului public naĠional iar 10 % în
domeniul privat. SuprafeĠele propuse în afara parcului, în marea lor majoritate aparĠin domeniului privat aparĠinând persoanelor fizice.
4.6 DocumentaĠie:
1. Weber P., Munteanu D., Papadopol A. (1994): Atlasul provizoriu a păsărilor clocitoare din România - publicaĠie SOR
2. Flora si vegetatia cormofitelor din Masivul Hasmas,Cheile Bicazului si Lacul Rosu - Nechita N., Ed. Constantin Matasa, Piatra Neamt, 2003
2. Vegetatia din Muntii Hasmas,Cheile Bicazului si Lacul Rosu - Nechita N.,Mititelu D., Stud. Cercet.Muzeului Piatra Neamt, 1996
3. Padurile Romaniei, Parcuri Nationale si Naturale - Regia Nationala a Padurilor, Romsilva, Bucuresti, 2004 4. Flora si vegetatia judetului
Neamt - Chifu T., Mititelu D., Dascalescu D., Mem. Sect. St. Acad. Rom.,1987
4. Baza de date Milvus

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J053NT * 4.22 CHEILE SUGAULUI - MUNTICELU J045HR * 38.8 GHEORGHENI
170 Cresterea animalelor B 0 - 243 Braconaj, otravire, capcane B 0 -
401 Urbanizare continua A 0 - 420 Descarcari A 0 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 - 502 Drumuri, drumuri auto B 0 -
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 0 +

167 Exploatare fara replantare B 0 - 230 Vanatoare B 0 -
301 Cariere B 0 -

Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este administrat de catre Directia Silvica Miercurea Ciuc, prin Serviciul de Administrare a Parcului
National Cheile Bicazului-Hasmas - director Cosmin Butnar, tel. 0266/336540; parculncbh@nextra.ro

Regulamentul de organizare si functionare a fost intocmit, iar planul de management este in curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0019 200612

F ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Dobrogei

N 44º 31' 14'' E 28º 24' 32'' 10 929.0 4 200 86 X

RO023 99 ConsĠanta
RO025 1 Tulcea

A402 Accipiter brevipes 7-12 p 30 i B A B A
A229 Alcedo atthis C D C C C
A404 Aquila heliaca 2p 10 i A A B A
A089 Aquila pomarina 5-7 p 200-400 i C B C B
A396 Branta ruficollis 2000 i B B B B
A215 Bubo bubo 2i D C C C
A133 Burhinus oedicnemus 60-80 p 90 i C B C B
A403 Buteo rufinus 12-18 p 40 i B A B A
A243 Calandrella brachydactyla 300-400 p C A B B
A224 Caprimulgus europaeus 60 p D C C C
A031 Ciconia ciconia 8p 300-400 i D C C C
A080 Circaetus gallicus 8-9 p 120-130 i B A B A
A081 Circus aeruginosus 2p 200-300 i D B C B
A082 Circus cyaneus 30-70 i D B C B
A122 Crex crex RC D B B C
A238 Dendrocopos medius 30 p D C C C
A236 Dryocopus martius 15 p D C C C
A511 Falco cherrug 3p 10 i A A B A
A098 Falco columbarius 12-15 i 12-15 i C B C B
A103 Falco peregrinus 10-12 i C B C B
A097 Falco vespertinus 17-23 p 200-300 i C B C B
A135 Glareola pratincola 120 i D C C C
A127 Grus grus 12 i D C C C
A075 Haliaeetus albicilla 12-14 i C B B C

A339 Lanius minor 120-130 p D B C B
A073 Milvus migrans 5-6 p 80-120 i B A B A
A077 Neophron percnopterus 1i C B C B
N14 29 231 Păúuni
Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faună mezojurasică din întreg
sinclinalul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice úi peisagistice ci úi prin
elementele de faună. Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, păsări úi chiroptere. În perimetrul sitului se află două peúteri importante
din punct de vedere speologic úi paleontologic. Studiile speologice efectuate în peútera La Adam,au dus la descoperiri de importanĠă
paleontologica úi arheologică ce clasează acest loc printre cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat
numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice úi tot de aici a fost scoasă la iveală o piesă deosebit de
importantă - un molar de Homo sapiens fossilis.Peútera adăposteúte numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care
Pipistrellus naĠusii, întâlnit numai aici. Peútera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrări úi două galerii importante. Ultima se remarcă
prin acumularea unei mari cantităĠi de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adăpostiĠi în timpul verii pe tavanul
pesterii, care au dat úi numele de Peútera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate úi cu statut de specii periclitate. VegetaĠia din zona de
proiecĠie exterioară úi din limita peúterii este caracteristic stepic dobrogeană.
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

Burhinus oedicnemus
Circaetus gallicus
Circus pygargus
Coracias garullus
AnĠus campestris

Barnta ruficollis
Vulnerabilitate crescută datorită turismului neorganizat desfăúurat mai ales în zilele sărbătorilor naĠionale. InfluenĠa antropică se manifestă úi
prin activităĠile de păúunat, vânătoare/braconaj iar în imediata vecinătate a ariei se află o exploatare de úisturi verzi care influenĠează mai ales
prin poluarea cu pulberi úi zgomot.
RezervaĠia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pusă sub protecĠie iniĠial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular
JudeĠean ConstanĠa. A fost declarată rezervaĠie naturală de interes naĠional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului
naĠional - SecĠiunea a III-a arii protejate de interes naĠional, cod de arie protejată 2362.
RezervaĠia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafaĠa de 170 de ha conform Legii 5/2000 se află în fond forestier de stat, conform
Amenajamentului Silvic al O.S.Hârúova.Din rezervaĠie fac parte úi terenuri neproductive ce aparĠin Com. Grădina. SuprafaĠa rezervaĠiei va fi
extinsă la cea de 287,10 ha cuprinsă în datele Amenajamentului Silvic al O.S. Hărúova (conform datelor Regulamentului ariei forestiere aflată
în custodia DirecĠiei Silvice ConstanĠa).
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul A 20 - 230 Vanatoare A 0 -
502 Drumuri, drumuri auto A 1 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 20 -
100 Cultivare B 15 - 503 Linii de cale ferata, TGV B 0 0

301 Cariere A 5 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 15 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto B 0 0

RezervaĠia se află în custodia DirecĠiei Silvice ConstanĠa, O.S. Hârúova

Pentru RezervaĠia Naturala Masivul Geologic Cheia nu există plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaĠiei de către custodele
DirecĠia Silvică ConstanĠa.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0019_66_Cheile_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0019_66_Peútera_Gura_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0019_66_Peútera_La_Adam_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0019_66_Turism_la_Cheile_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0019_66_Turism_la_Cheile_Dobrogei_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0019_66_Vedere_de_ansamblu_Gura_Dobeogei_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0019_66_Vedere_de_ansamblu_Gura_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT


C ROSPA0020 200612

H ROSCI0031 Cheile Nerei - BeuúniĠa
D ROSCI0206 PorĠile de Fier
D ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraúului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Nerei - BeuúniĠa

N 44º 56' 21'' E 21º 51' 24'' 37 189.6 152 1162 624 X

RO052 100 Caraú-Severin

A091 Aquila chrysaetos 2-3 p B A C A
A104 Bonasa bonasia 50-70 p C A C A
A215 Bubo bubo 4-6 p C A C A
A224 Caprimulgus europaeus 250-350 p B B C B
A080 Circaetus gallicus 6-10 p B B C B
A239 Dendrocopos leucotos 300-350 p C A C A
A238 Dendrocopos medius 75-115 p C B C B
A236 Dryocopus martius 80-100 p C B C B
A320 Ficedula parva 1500-1700 p C A C A
A092 Hieraaetus pennatus 2-4 p B B C B
A234 Picus canus 290-310 p C A C A
A220 Strix uralensis 30-35 p C A C A
A307 Sylvia nisoria 30-50 p C B C B
A084 Circus pygargus 10-20 i D
A339 Lanius minor 80-120 p D

A Bufo bufo A
A Hyla arborea C A
A Rana dalmatina P A B Accipiter nisus D C
B Alcedo atthis D C B Alcedo atthis D C
B Anas crecca B C B Anas platyrhynchos B C
B Anas strepera B C B Anthus spinoletta D C
B Anthus trivialis D C B Apus apus D C
B Apus apus B C B Apus melba D C
B Aquila chrysaetos C B Aquila chrysaetos B C
B Aquila chrysaetos B C B Aquila pomarina D C
B Aquila pomarina C B Aquila pomarina D C
B Ardea cinerea D C B Ardea purpurea B C
B Ardeola ralloides B C B Asio otus D C
B Athene noctua B C B Bonasa bonasia C C
B Bonasa bonasia D C B Bubo bubo C C
B Bubo bubo D C B Bubo bubo C
B Buteo buteo D C B Buteo lagopus D C
B Caprimulgus europaeus B C B Caprimulgus europaeus D C
B Carduelis cannabina A C B Carduelis cannabina D C
B Carduelis carduelis D C B Carduelis carduelis C C
B Carduelis chloris D C B Carduelis spinus D C
B Ciconia ciconia D C B Ciconia ciconia B C
B Ciconia nigra B C B Ciconia nigra D C
B Ciconia nigra C C B Circaetus gallicus B C
B Circaetus gallicus C B Circaetus gallicus B C
B Circus aeruginosus D C B Circus aeruginosus B C
B Circus cyaneus D C B Circus pygargus D C
B Circus pygargus D C B Coccothraustes coccothraustes D C
B Columba oenas D C B Columba palumbus D C
B Coracias garrulus C C B Coracias garrulus C
B Coturnix coturnix B C B Coturnix coturnix D C
B Crex crex C C B Crex crex D C
B Cuculus canorus D C B Delichon urbica D C
B Dendrocopos leucotos C C B Dendrocopos leucotos C C
B Dendrocopos leucotos C B Dendrocopos medius C
B Dendrocopos medius D C B Dendrocopos medius C C
B Dendrocopos syriacus D C B Dendrocopos syriacus D C
B Dendrocopos syriacus C B Dryocopus martius D C
B Dryocopus martius C C B Egretta garzetta B C
B Emberiza cia D C B Emberiza cirlus D C
B Emberiza hortulana C B Emberiza hortulana C C
B Emberiza hortulana C C B Erithacus rubecula D C
B Falco columbarius C B Falco columbarius D C
B Falco naumanni C B Falco peregrinus A C
B Falco peregrinus D C B Falco subbuteo D C
B Falco tinnunculus D C B Falco vespertinus C
B Ficedula albicollis C C B Ficedula parva C C
B Ficedula parva C C B Fringilla coelebs D C
B Fringilla coelebs ombriosa C B Fringilla montifringilla D C
B Fulica atra B C B Hieraaetus pennatus B C
B Hieraaetus pennatus B C B Hieraaetus pennatus C
B Himantopus himantopus B C B Hippolais icterina D C
B Hippolais pallida D C B Hirundo rustica D C
B Jynx torquilla D C B Lanius collurio C
B Lanius collurio D C B Lanius collurio B C
B Lanius collurio D C B Lanius excubitor D C
B Lanius minor D C B Lanius minor D C
B Lanius minor C B Lullula arborea B C
B Milvus migrans C B Monticola saxatilis D C
B Motacilla alba D C B Motacilla cinerea D C

B Nycticorax nycticorax B C B Oenanthe oenanthe D C
B Oriolus oriolus D C B Otus scops D C
B Parus lugubris C C B Pernis apivorus C
B Pernis apivorus C C B Pernis apivorus D C
B Phalacrocorax pygmeus C C B Phoenicurus ochruros D C
B Phoenicurus phoenicurus D C B Phylloscopus collybita D C
B Phylloscopus sibilatrix D C B Phylloscopus trochilus D C
B Picus canus C B Picus canus C C
B Picus canus C C B Prunella modularis D C
B Ptyonoprogne rupestris D C B Pyrrhula pyrrhula D C
B Saxicola torquata D C B Serinus serinus D C
B Sterna hirundo B C B Streptopelia turtur D C
B Strix uralensis C B Strix uralensis C C
B Strix uralensis D C B Sturnus vulgaris D C
B Sylvia atricapilla D C B Sylvia borin D C
B Sylvia communis D C B Sylvia curruca D C
B Sylvia nisoria C C B Tringa ochropus D C
B Troglodytes troglodytes fridariensis C B Turdus merula D C
B Turdus philomelos D C B Turdus pilaris D C
B Upupa epops D C F Leucaspius delineatus P A
F Thymallus thymallus P A I Cerambyx cerdo cerdo RC A
I Hirudo medicinalis C A M Erinaceus europaeus C A
M Martes martes minoricensis P A P Arnica montana RC A
P Carex riparia P A P Colchicum umbrosum C A
P Iris pseudacorus P D P Phragmites australis P D
P Salix alba P D P Salix fragilis P D
P Vitis vinifera ssp. sylvestris P D R Lacerta vivipara C A
R Natrix tessellata R A
N14 6 231 Păúuni
Peisajul este un mozaic de ecosisteme naturale úi ecosistemele antropice.
RezervaĠia oferă condiĠii favorabile de reproducere a unui număr mare de specii migratoare, datorită posibilităĠilor optime de hrănire în sezonul
cald din acest complex biocenotic.De-asemenea rezervaĠia oferă condiĠii mai puĠin favorabile pentru iernatul acelei categorii de păsări care úi
cuibăresc în cuprinsul ei, în special al acelora din habitatul amfibiu care dispare în această perioadă,precum úi al acelor din habitatul terestru
unde posibilităĠile privind asigurarea condoĠilor de hrană úi adăpost se reduc mult.
Prioritate nr. 12 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.
C1 – specii de interes conservativ global – 2 specii: cristel de câmp (Crex crex), dumbrăveancă (Coracias garrulus);
acvila de munte (Aquila chrisaetos), úoim călător (Falco peregrinus), úerpar (Circaetus gallicus), buhă (Bubo bubo), caprimulg (Caprimulgus
europaeus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie sură (Picus canus), silvie porumbacă (Sylvia nisoria), muscar mic
(Ficedula parva), presură de grădină (Emberiza hortulana).
Zona constă din păduri bătrâne de fag, respectiv păúunile úi fâneĠele semi-naturale dintre păduri. Include multe chei úi zone stâncoase cu
păsările caracteristice acestor zone. Astfel adăposteúte cele mai însemnate efective cuibăritoare de úoim călător din România, respectiv
populaĠii foarte importante din alte două păsări răpitoare úi din buhă.
Alte specii cu efective semnificative sunt cele caracteristice pădurilor de fag: 2 specii de ciocănitoare úi muscarul mic. Pajiútile susĠin un efectiv
important de cristel de câmp úi servesc ca zonă de hrănit pentru răpitoare. În partea estică úi vestică a zonei propuse, pe câmpurile deschise
din valea Nerei găsim densităĠi remarcabile de presură de grădină, iar în partea vestică cuibăresc úi dumbrăvencele.
1. turismul necontrolat
2. turismul in masa
7. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maúini de teren
8. amenajări forestiere úi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate

13. braconaj
18. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiĠionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari,
folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje úi maúini
Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; Legea nr. 5/2000- privind
amenajarea teritoriului - secĠiunea III Arii Protejate; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si
constituirea administratiilor acestora ;
Situl este situat în domeniul public al statului(95%)úi în proprietatea comunei (5%).
4.6 DocumentaĠie:
1. Studiu de fundamentare de la Universitatea de la Timiúoara.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J062CS + 1.8 VALEA CICLOVEI-SIMION-ROL J062CS + 11.2 CHEILE NEREI - BEUSNITA
140 Pasunatul B 0 - 220 Pescuit sportiv A 0 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 0 - 230 Vanatoare A 0 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 - 701 Poluarea apei A 0 -
952 Eutrofizarea A 0 -

140 Pasunatul B 0 - 220 Pescuit sportiv A 0 -
230 Vanatoare A 0 - 243 Braconaj, otravire, capcane B 0 -
300 Extragere de nisip si pietris B 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 -
701 Poluarea apei B 0 - 952 Eutrofizarea A 0 -

Responsabil pentru acest sit este administraĠia Parcul NaĠional Cheile nerei-BeuúniĠa.

Planul de Management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita a fost intocmit, supus avizarii Consiliului Stiintific si depus spre avizare la
Regia Nationala a Padurilor - ROMSILVA si la Agentia de Protectia Mediului Resita. Urmeaza obtinerea avizului Autoritatii Centrale pentru
Silvicultura si avizul Academiei Romane.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0020_326_cascada_Beusnita.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0020_326_Cascada_Bigar.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0020_326_Cheile_Nerei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0020_326_Izbucul_Bigar.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0020_326_lacul_ochiul_bei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0020_326_Nera_la_Carlige.jpg Naicu Gabriel - APMCS


J ROSPA0021 200612

J ROSCI0131 OlteniĠa - Mostiútea - Chiciu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ciocăneúti - Dunăre

N 44º 9' 55'' E 27º 4' 15'' 904.1 0 28 13 X

RO032 100 Calaraúi

A029 Ardea purpurea 28-32 p C B C B
A024 Ardeola ralloides 20-200 i D B C B
A021 Botaurus stellaris 2-4 p D B C B
A396 Branta ruficollis 120-130 i C B C B
A138 Charadrius alexandrinus 3-6 p 26-40 i D B C B
A196 Chlidonias hybridus 200-400 i D B C B
A197 Chlidonias niger 200-400 i D B C B
A031 Ciconia ciconia 8p 600-800 i D B C B
A038 Cygnus cygnus 24-32 i D B C B
A027 Egretta alba 12-40 i D B C B
A026 Egretta garzetta 80-100 p 60-200 i D B C B
A131 Himantopus himantopus 12-32 i 40-50 i D B C B
A068 Mergus albellus 2-6 i D B C B
A073 Milvus migrans 2-4 i D B C B
A020 Pelecanus crispus 30-70 i B B C A
A393 Phalacrocorax pygmeus 40-130 i C B B B
A151 Philomachus pugnax 200-600 i C B C B
A034 Platalea leucorodia 120-140 i D B C B
A032 Plegadis falcinellus 20-80 i D B C B
A119 Porzana porzana 7-8 p D B C B
A195 Sterna albifrons 12-50 p C B C B
A193 Sterna hirundo 180-500 i D B C B
A166 Tringa glareola 40-80 i D B C B

AIA Ciocanesti cuprinde arealul fermei Boianu in suprafata de 220ha este profilata pe producerea de puiet de peste, formata din 12 bazine mici
inconjurata de diguri si canale, vegetatie submersa abundenta, pe canale exista fasii inguste de stuf si alte plante palustre emerse. In
imprejurimi se intind pasuni, culturi agricole, plantatii de plopi. La o distanta de cca. 3km pe malul Dunarii, spre sud, exista o padure de lunca.

Ardea purpurea
Egretta garzetta

rate, gaste, pelicani creti.

rate, gaste,
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.
Activitati antropice (cultivarea terenurilor, exploatatii piscicole).
AIA Ciocanesti, a primit aviz favorabil pentru statut de protectie din partea A.R.- C.M.N, in urma inaintarii documentatiei de catre APM.
100% stat
4.6 DocumentaĠie:
Buletin AIA nr. 11/2001, Grigore Antipa - Lunca inundabila a Dunarii
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


230 Vanatoare B 30 - 243 Braconaj, otravire, capcane B 20 -

100 Cultivare A 50 0 110 Utilizarea pesticidelor C 10 -

Ferma Boianu Ciocanesti-Dunare - concesionari SC Ciocanesti Piscicola SRL si SC SEPAS SRL Calarasi.

AIA Ciocanesti nu are plan de management si nici regulament de functionare.
7. HARTA SITULUI


C ROSPA0022 200612

H ROSCI0043 Comana
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Comana

N 44º 8' 24'' E 26º 10' 37'' 24 956.3 13 104 73 X

RO032 1 Calaraúi
RO034 99 Giurgiu

A402 Accipiter brevipes 2-4 p C C C C
A089 Aquila pomarina 6-8 p D C C C
A029 Ardea purpurea 40-50 p B B C B
A024 Ardeola ralloides 20-30 p 800-1000 i D C C C
A222 Asio flammeus 10-15 i D C C C
A060 Aythya nyroca 50-100 p C C C C
A196 Chlidonias hybridus 800-1000 p 6000-8000 i B C C C
A080 Circaetus gallicus 1-2 p D C C C
A231 Coracias garrulus 80-100 p C C C C
A122 Crex crex 30-40 p D C C C
A027 Egretta alba 230-400 i D C C C
A379 Emberiza hortulana 40-50 p D C C C
A097 Falco vespertinus 100-200 i D C C C
A321 Ficedula albicollis 25-500 p D C C C
A135 Glareola pratincola 20-50 i D C C C
A338 Lanius collurio 50-80 p D C C C
A246 Lullula arborea 300-400 p D C C C
A272 Luscinia svecica 40-50 p C C A C
A073 Milvus migrans 3-5 i D C C C
A019 Pelecanus onocrotalus 1-2 i D C C C
A393 Phalacrocorax pygmeus 40-50 i 500-800 i D C C C
A151 Philomachus pugnax 3000-4000 i D C C C
A034 Platalea leucorodia 150-200 i D C C C

A120 Porzana parva 100-120 p C C C C
A119 Porzana porzana 60-80 p D C C C
A132 Recurvirostra avosetta 12-20 p 1200-1300 i D C C C
A193 Sterna hirundo 100-150 p D C C C
A307 Sylvia nisoria 100-200 p D C C C
A166 Tringa glareola 800-1000 i D C C C

B Accipiter brevipes C C B Accipiter nisus D C
B Anas clypeata D C B Anas crecca D C
B Anas penelope D C B Anas platyrhynchos D C
B Anas querquedula D C B Anas strepera D C
B Anthus cervinus D C B Anthus spinoletta D C
B Apus apus D C B Aquila pomarina D C
B Ardea cinerea D C B Ardea purpurea B C
B Ardeola ralloides D C B Arenaria interpres D C
B Asio flammeus D C B Asio otus D C
B Aythya nyroca C C B Bombycilla garrulus D C
B Botaurus stellaris C C B Bucephala clangula D C
B Calidris alba D C B Calidris alpina D C
B Calidris ferruginea D C B Calidris minuta D C
B Calidris temminckii D C B Caprimulgus europaeus D C
B Charadrius dubius D C B Charadrius hiaticula D C
B Chlidonias hybridus B C B Chlidonias leucopterus D C
B Chlidonias niger D C B Ciconia nigra C C
B Coccothraustes coccothraustes D C B Columba oenas D C
B Columba palumbus D C B Coracias garrulus C C
B Coturnix coturnix D C B Crex crex D C
B Delichon urbica D C B Dendrocopos medius D C
B Dendrocopos syriacus D C B Egretta alba D C
B Egretta garzetta D C B Emberiza hortulana D C
B Erithacus rubecula D C B Falco subbuteo D C
B Falco tinnunculus D C B Falco vespertinus D C
B Ficedula albicollis D C B Ficedula hypoleuca D C
B Fringilla coelebs D C B Fringilla montifringilla D C
B Fulica atra D C B Galerida cristata D C
B Gallinago gallinago D C B Gallinula chloropus D C
B Glareola pratincola D C B Haematopus ostralegus D C
B Himantopus himantopus D C B Hippolais icterina D C
B Hirundo rustica D C B Ixobrychus minutus C C
B Lanius excubitor D C B Lanius minor D C
B Larus fuscus D C B Larus ridibundus D C
B Limicola falcinellus D C B Limosa limosa D C
B Luscinia svecica C C B Lymnocryptes minimus D C

B Mergus merganser D C B Mergus serrator D C
B Milvus migrans D C B Motacilla alba D C
B Motacilla cinerea D C B Motacilla flava D C
B Muscicapa striata D C B Netta rufina D C
B Numenius arquata D C B Nycticorax nycticorax D C
B Pelecanus onocrotalus D C B Pernis apivorus D C
B Phalacrocorax carbo D C B Phalacrocorax pygmeus D C
B Philomachus pugnax D C B Phoenicurus ochruros D C
B Phylloscopus trochilus D C B Picus canus D C
B Platalea leucorodia D C B Plegadis falcinellus D C
B Pluvialis squatarola D C B Podiceps cristatus D C
B Porzana parva C C B Porzana porzana D C
B Prunella modularis D C B Pyrrhula pyrrhula D C
B Regulus ignicapillus D C B Regulus regulus D C
B Scolopax rusticola D C B Sterna hirundo D C
B Sylvia atricapilla D C B Sylvia communis D C
B Sylvia curruca D C B Sylvia nisoria D C
B Tachybaptus ruficollis D C B Tadorna tadorna D C
B Tringa erythropus D C B Tringa glareola D C
B Tringa nebularia D C B Tringa ochropus D C
B Tringa stagnatilis D C B Tringa totanus D C
B Turdus iliacus D C B Turdus merula D C
B Turdus torquatus D C B Turdus viscivorus D C
N14 9 231 Păúuni
Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenĠă importanĠa útiinĠifică a numeroase habitate naturale (păduri úi pajiúti) tipice pentru zona de
câmpie sudică cu puternice caractere specifice, uneori chiar unicate, identificate într-o structură naturală apropiată de optim , alternate cu
terenuri umede, agricole, aúezări rurale în care se desfăúoară activităĠi economice tradiĠionale. Este o zonă de pasaj pentru păsările migratoare,
deasemenea cuprinde úi numeroase specii de păsări forestiere.

Ixobrychus minutus
Ardea purpurea
AyĠya nyroca
Porzana porzana
Porzana parva
Chlidonias hybridus

Recurvirostra avoseta
Philomachus pugnax
Tringa glareola
chire, chirighite.
Situl este important pentru iernat pentru rate.
InundaĠiile precum úi distrugerea papurei úi stufului ar duce la distrugerea habitatului important pentru raĠe, gâúte úi liúiĠe.
Prin HG nr 2151/2004, articolul 3, aliniatul 3:....ariile naturale protejate din interiorul acestora vor avea regim de zone speciale de conservare,
inclusiv Balta Comana din cadru Parcului Natural Comana.
PropeietăĠi private úi de stat.
4.6 DocumentaĠie:
FUNDAMENTAREA ùTIINĠIFICă A PROPUNERII DE ARIE PROTEJATă A COMPLEXULUI DE ECOSISTEME COMANA(JUD. GIURGIU)-
DR. MIHAELA PAUCă COMăNESCU, INSTITUTUL DE BIOLOGIE, ACADEMIA ROMÂNă
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J087GR * 2.7 COMANA - SARATURI J087GR * 1.41 MAGURA
J087GR + 4.60 COMANA - PADURE J087GR * 0.006 MISLEA
J087GR + 3.04 TEPES
840 Inundarea A 25 - 100 Cultivare B 10 0
230 Vanatoare B 10 0 160 Managementul forestier general B 10 0
511 Linii electrice B 5 - 211 Pescuit intr-o locatie fixa B 5 0

100 Cultivare B 25 0 170 Cresterea animalelor B 20 +
230 Vanatoare B 10 0 300 Extragere de nisip si pietris B 5 -
400 Zone urbanizate, habitare umana B 20 0 511 Linii electrice B 10 -

Regia NaĠională a Pădurilor - ROMSILVA prin DirecĠia Silvică Giurgiu.

Nu are un plan de management. Are limitele Parcului Natural Comana, iar acesta conform contractului de administrare nr.
102708/SB/22.11.2005 semnat între MMGA úi Regia NaĠională a Pădurilor-Romsilva a fost dat în administraĠie DirecĠiei Silvice Giurgiu Aceasta
conform contractului amintit úi al Ord. 494/2005 are la dispoziĠie maximum 2 ani de la data încheierii contractului pentru întocmirea planului de
management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0022_75_Ciconia_ciconia.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR


C ROSPA0023 200612

H ROSCI0045 Coridorul Jiului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : ConfluenĠa Jiu - Dunăre

N 43º 58' 26'' E 23º 52' 51'' 21 999.9 6 162 46 X

RO041 97.3 Dolj
RO044 2.7 Olt

A229 Alcedo atthis 6-8 i D C C C
A255 Anthus campestris 10-20 p D B C C
A089 Aquila pomarina 4-8 p D C C C
A029 Ardea purpurea 10-30 i D C C C
A133 Burhinus oedicnemus 10-20 p D C C C
A403 Buteo rufinus 2-4 p 2-4 p C B C B
A196 Chlidonias hybridus 200-300 i D C C C
A197 Chlidonias niger 50-100 i D C C C
A031 Ciconia ciconia 60-80 p D C C C
A030 Ciconia nigra 20-30 p C B C B
A122 Crex crex 100-150 p D C C C
A026 Egretta garzetta 150-200 i D C C C
A321 Ficedula albicollis 300-400 p D C C C
A075 Haliaeetus albicilla 1-2 p D C C C
A131 Himantopus himantopus 20-30 i D C C C
A177 Larus minutus 100-150 i D C C C
A073 Milvus migrans 2-4 p D C C C
A132 Recurvirostra avosetta 30-40 i D C C C
A193 Sterna hirundo 150-250 i D C C C
A020 Pelecanus crispus 30-70 i B B C A


B Alauda arvensis C C B Alcedo atthis D C
B Anthus campestris D C B Anthus cervinus D C
B Anthus pratensis D C B Anthus spinoletta D C
B Anthus trivialis D C B Aquila pomarina D C
B Aythya fuligula D C B Botaurus stellaris D C
B Burhinus oedicnemus D C B Buteo rufinus C C
B Calidris ferruginea D C B Calidris minuta D C
B Calidris temminckii D C B Caprimulgus europaeus D C
B Charadrius dubius D C B Charadrius hiaticula D C
B Chlidonias hybridus D C B Chlidonias niger D C
B Ciconia ciconia D C B Ciconia nigra C C
B Circus aeruginosus D C B Columba oenas D C
B Columba palumbus D C B Coracias garrulus D C
B Cuculus canorus D C B Delichon urbica D C
B Dendrocopos medius D C B Dendrocopos syriacus D C
B Erithacus rubecula D C B Falco subbuteo D C
B Falco tinnunculus D C B Ficedula albicollis D C
B Gallinago gallinago D C B Haliaeetus albicilla D C
B Himantopus himantopus D C B Hirundo rustica D C
B Lanius excubitor D C B Larus cachinnans D C
B Limosa limosa D C B Locustella fluviatilis D C
B Milvus migrans D C B Motacilla alba D C
B Oenanthe oenanthe D C B Oriolus oriolus D C
B Pelecanus crispus B C B Pernis apivorus D C
B Phalacrocorax carbo D C B Phalacrocorax pygmeus C C
B Phoenicurus ochruros D C B Phoenicurus phoenicurus D C
B Phylloscopus collybita D C B Platalea leucorodia D C
B Plegadis falcinellus D C B Podiceps cristatus D C
B Recurvirostra avosetta D C B Remiz pendulinus D C
B Sterna hirundo D C B Sturnus vulgaris D C
B Tachybaptus ruficollis D C B Tringa erythropus D C
B Tringa ochropus D C B Turdus merula D C
N14 11 231 Păúuni
Lunca Jiului se prezintă ca un teritoriu bogat în ce priveúte habitatele, aici întâlnindu-se păduri de luncă úi zăvoaie, livezi, pajiúti, teren agricol,
zone umede - bălĠi úi canale úi numeroase habitate antropogene, toate concentrate pe această suprafaĠă, astfel că se întrepătrund iar
delimitarea lor devine uneori dificilă.Se remarcă prezenĠa speciilor de păsări de apă, care au găsit aici condiĠii de viaĠă úă reproducere
categorii:

Crex crex
Haliaetus albicilla
Ciconia ciconia
Burhinus oedicnemus

Tringa glareola
Pelecanus crispus
Platalea leucorodia
Plecadis falcinellus

Phalacrocorax pygmaeus

Extinderea suprafeĠelor modificate antropic, poluarea cursurilor de apă au influente negative asupra speciilor de păsări din zonă.
Situl nu a fost desemnat prin legislatia naĠională zonă protejată
Conglomerat de proprietăĠi private úi proprietăĠi de stat.
4.6 DocumentaĠie:
APM Dolj-documentare în teren.
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J074DJ * 5.52 BRATOVOESTI
100 Cultivare C 50 0
120 Fertilizarea C 50 0
170 Cresterea animalelor C 20 0 230 Vanatoare C 25 -
511 Linii electrice C 10 + 701 Poluarea apei B 40 -
900 Eroziunea C 10 0 941 Inundatii C 40 +
300 Extragere de nisip si pietris C 2 -

170 Cresterea animalelor C 20 0 300 Extragere de nisip si pietris C 2 -
430 Structuri agricole C 30 0 500 Retele de comunicare C 20 +
511 Linii electrice C 20 + 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 40 0


7. HARTA SITULUI


J ROSPA0024 200612

J ROSCI0044 Corabia - Turnu Măgurele
D ROSPA0108 Vedea - Dunăre
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : ConfluenĠa Olt - Dunăre

N 43º 45' 43'' E 24º 43' 53'' 21 285.4 3 53 29 X

RO044 29.6 Olt
RO037 70.4 Teleorman

A196 Chlidonias hybridus 80-150 i D C C C
A038 Cygnus cygnus 1-5 i D C C C
A131 Himantopus himantopus 2-10 i D C C C
A023 Nycticorax nycticorax 12-20 p D C C C
A393 Phalacrocorax pygmeus 350-450 p B B C C
A195 Sterna albifrons 70-140 i D C C C
N04 5 331 Plaje de nisip
N14 13 231 Păúuni
Acest sector este un vestigiu al luncii naturale a Oltului inferior, puĠin influenĠat de prezenĠa umană. Oltul se varsă în Dunăre la km 604 între
localităĠile Turnu Magurele úi Islaz pe teritoriul judeĠului Teleorman. La est de localitatea Islaz, luncile celor două ape se unesc úi formează o
suprafaĠă mai joasă úi mai întinsă. Ultimii kilometri pe care îi parcurge Oltul până la vărsarea sa în Dunăre reprezintă singura porĠiune ce
păstrează aspectul natural al râului, cu maluri neconsolidate de beton, abrupte, spălate de curenĠi, mărginite din loc în loc de plopi, sălcii sau
pâlcuri de arini, úi tot în acest sector se formează insule de nisip. Chiar la confluenĠa cu Dunărea pe malul stâng, există zăvoaie iar pe malul
drept se extind pajiúti, culturi agricole úi o perdea forestieră de protecĠie(alcătuită din plop).
categorii:

Coracias garrulus

rate, gaste, pelicani, lebede.

rate, gaste, pelicani, lebede.

1.Chiar la confluenĠa râului Olt cu fluviul Dunărea pe malul drept se extind pajiúti úi culturi agricole unde a fost constatată practicarea
păúunatului. 2.Incendierea ilegală a stufăriúului úi în general a vegetaĠiei uscate, se produce anual pe suprafeĠe variabile,intensitatea actuală
fiind slabă. 3.Pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetaĠiei úi realizarea unor cărări în stuf conduc la perturbarea speciilor păsărilor
protejate úi la fragmentarea habitatului acestora.
SuprafaĠa aferentă judeĠului Teleorman din situl numit ConfluenĠă Olt-Dunăre nu are statut legal de constituire ca arie naturală protejată printr-
un act normativ.Pentru Ostrovul Mare care face parte din acest sit,a fost obĠinut avizul favorabil cu nr.1677/16.02.2006 al Academiei Române-
Comisia Ocrotirii Monumentelor Naturii pentru declararea acestuia ca arie de protecĠie specială avifaunistică. 2 Prin HG 2151/2004 a fost
instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacul de acumulare Izbiceni, iar pentru lacul de acumulare Frunzaru s-a
obtinut avizul favorabil cu nr 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii zone care fac parte din acest sit
Forma de proprietate a sitului este în proporĠie de 65%-proprietate privată úi 35%-proprietate publică.
4.6 DocumentaĠie:
1.Dan Munteanu,Jozsef Szabo,jr.,anul 2001,Cursul inferior al Oltului la confluenĠa sa cu Dunărea,Buletin. A.I.A,nr.11, iunie 2001. 2.Narcisa
OrzaĠă, ObservaĠii ornitologice la vărsarea Oltului în Dunăre, Scripta Ornitologica Romaniae, Vol. I, 2004.
2. Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare A 10 0 140 Pasunatul C 5 -
160 Managementul forestier general C 5 0 170 Cresterea animalelor B 10 0
210 Pescuit profesionist(industrial) A 30 - 230 Vanatoare A 30 -
300 Extragere de nisip si pietris B 10 - 511 Linii electrice B 5 0
941 Inundatii C 2 +

100 Cultivare C 70 0 210 Pescuit profesionist(industrial) C 30 0
230 Vanatoare B 50 0 520 Navigatie B 50 0

Nu există structură de administrare legal constituită, responsabil pentru managementul sitului

Nu există plan de management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0024_78_Confl_Olt-Dunare_1.jpg Teodorescu Luiza - APM-TR
ROSPA0024_97_Confluenta.jpg Croitoru Ion - APM-OT
ROSPA0024_97_Frunzaru.jpg Croitoru Ion - APM-OT
ROSPA0024_97_Rusanesti.jpg Croitoru Ion - APM-OT


J ROSPA0025 200612

F ROSCI0015 Buila - VânturariĠa
F ROSCI0046 Cozia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cozia - Buila - VânturariĠa

N 45º 17' 49'' E 24º 13' 26'' 21 769.0 294 1862 854 X X

RO045 100 Vâlcea

A223 Aegolius funereus 6p C A C C
A229 Alcedo atthis R D A C C
A091 Aquila chrysaetos 1p B A C B
A089 Aquila pomarina 2-3 p C B C C
A104 Bonasa bonasia 45 p C A C C
A215 Bubo bubo 8p C A C C
A239 Dendrocopos leucotos 10 p C A C C
A238 Dendrocopos medius 50 p C A C C
A429 Dendrocopos syriacus 20 p D A C C
A236 Dryocopus martius 20 p D A C C
A103 Falco peregrinus 2i C A B C
A321 Ficedula albicollis 400 p D A C C
A320 Ficedula parva 150 p D A C C
A234 Picus canus 50 p D A C C
A220 Strix uralensis 12 p C A C C
A108 Tetrao urogallus 12 p D A C C
Ptyonoprogne rupestris, Reproducere: R, caracteristici: C,A,B,C.
categorii:

Aquila pommarina
Aquila chrysaetos
Tetrao urogallus
Bonasia bonasia
Strix uralensis
Turismul necontrolat in interiorul sitului, conjugate cu actuala tendinta de intensificare a exploatarilor forestiere, braconaj.Cariera de calcar din
imediata apropiere a parcului National Buila Vanturarita, zona Costesti.
Aproximativ 70% din suprafata sitului, desemnata la nivel national ca Parc national Buila Vanturarita prin HG 2151/2004 si Parc National Cozia
prin Legea nr.5/2000, HG nr.230/2003 referitor la delimitarea parcului si constituirea administratiei zonei, OM 553/2003 referitor la zonarea
interioara a parcului. Grote neexplorate turistic sunt in numar de 28 si un aven din care sunt declarate prin Legea nr. 5/2000 ca monumente ale
naturii la nivel national urmatoarele pesteri in numar de 7: Pestera Munteanu Murgoci 2786 pozitia, Pestera Pagodelor pozitia 2787, Pestera cu
Perle pozitia 2791, Pestera cu Lac pozitia 2790, Pestera rac pozitia 2788, Pestera cu clopot pozitia 2793 , Pestera caprelor pozitia 2783.In
cadrul sitului este declarata o rezervatie naturala de padure de tisa Rezervatia Valea Cheii care are o suprafata de 1,5 ha declarata in Legea
5/2000 pozitia 2808.
Pe raza Parcului National Cozia :proprietate de stat RNP Romsilva 13455 Ha , 78,7%; Comunală 200 ha 1,2% Comunitate religioasă 141
ha;0,8 % Privat 3304 ha; 19,3 %.
Pe raza Parcului National Buila Vanturarita : Proprietate de stat: - RNP Romsilva prin OS Romani si OS Rm. Valcea - proprietate publica prin
Primaria Costesti - proprietate a manastirilor si parohiilor prin: Manastirea Bistrita, Manastirea Arnota, Schitul Patrunsa, Schitul Pahomie,
Parohia Costesati, Parohia Pietreni 1 - proprietate a obstilor prin Obstea de Mosneni Cheia, Obstea de Mosneni Olanesti, Obstea de Mosneni
Olanesti - proprietate privata prin mici suprafete de fanete sipadure.
4.6 DocumentaĠie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J072VL * 11.1 COZIA J072VL + 0.49 CHEIA CHEII
140 Pasunatul C 20 0 160 Managementul forestier general B 50 -
161 Plantare de pădure C 3 0 164 Curatarea padurii B 10 -
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de A 50 - 170 Cresterea animalelor C 5 0
uscare
220 Pescuit sportiv C 3 0 243 Braconaj, otravire, capcane B 2 -
230 Vanatoare B 80 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 10 -
401 Urbanizare continua B 5 - 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 1 0
502 Drumuri, drumuri auto B 3 - 510 Transportul energiei B 3 -
511 Linii electrice B 5 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber B 0 -
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 0 - 626 Ski in afara pistelor C 3 0
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 5 0 900 Eroziunea C 0 -
942 Avalanse C 0 - 971 Competitia C 0 0

100 Cultivare C 0 0 120 Fertilizarea C 0 -
140 Pasunatul C 0 0 160 Managementul forestier general B 0 0
161 Plantare de pădure C 0 + 164 Curatarea padurii C 0 0
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 0 - 170 Cresterea animalelor C 0 0
uscare
220 Pescuit sportiv C 0 0 230 Vanatoare B 0 -
240 Luare / Indepartare de fauna B 0 - 243 Braconaj, otravire, capcane B 0 -

250 Luare/Indepartare de flora B 0 0 301 Cariere A 0 -
330 Saline A 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 -
401 Urbanizare continua B 0 0 502 Drumuri, drumuri auto B 0 0

Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA- Directia Silvica Rm. Valcea Administratia Parcului National Buila Vanturarita, cu sediul la Ocolul Silvic
Horezu, Oras Horezu, Valcea, Asociatia Kogayon - partener prin contract al RNP Romsilva la admin

In curs de avizare a Planului de management pentru Parcul National Cozia.
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0026 200612

J ROSCI0206 PorĠile de Fier
D ROSPA0080 MunĠii Almăjului - Locvei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cursul Dunării - Baziaú - PorĠile de Fier

N 44º 39' 21'' E 21º 50' 18'' 10 120.4 28 283 66 X

RO052 56.9 Caraú-Severin
RO043 43.1 MehedinĠi

A073 Milvus migrans R C B A B
A094 Pandion haliaetus P B B C B
A403 Buteo rufinus 2-4 i C B C C
A030 Ciconia nigra >2 i D B B B
A082 Circus cyaneus >2 i D B B B
A038 Cygnus cygnus 180-200 i B B B B
A027 Egretta alba 120-160 i C B B B
A026 Egretta garzetta >40 i >30 i D B B B
A002 Gavia arctica >27 i D B B B
A001 Gavia stellata >2 i D B B B
A075 Haliaeetus albicilla >2 i C B B B
A068 Mergus albellus 1200-1500 i D B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 684-890 i 500-700 i B B B B

A Bombina bombina B C A Bombina variegata B C
A Bufo bufo C A A Emys orbicularis B C
F Gymnocephalus baloni B C F Gymnocephalus schraetzer B C
F Zingel streber B C F Zingel zingel B C
Situl cuprinde Dunărea cu bancuri nămoloase cu vegetaĠie tip de Hidrocharition,pajiúti cu tufiúuri de sălcii arbustive,constituind un punct de
concetrare pe plan naĠional úi european a numeroase specii de păsări sălbatice fiind unul din puĠinele locuri în care pe o suprafaĠă atât de
restrânsă, să se poată întâlni un număr atât de mare de specii de păsări sălbatice ca în această zonă.
categorii:


Mergus albellus
Cygnus cygnus
Egretta alba
AyĠya nyroca
Anas platyrhynchos
AyĠya ferina
AyĠya fuligula
Bucephala clangula

Mergus albellus
Cygnus cygnus
Egretta alba
Anas platyrhynchos
AyĠya ferina
AyĠya fuligula
Bucephala clangula
Fulica atra

Vulnerabilitatea sitului este dată de introducerea animalelor domestice pe insule,precum úi acte de braconaj la vânătoare úi pescuit.
ProtecĠia habitatelor speciilor de floră úi faună se impune pentru eliminarea impactelor negative cauzate prin păúunatul cu animale domestice
în mod neorganizat úi necontrolat, tăieri de nuiele de răchită, recoltarea de plante medicinale úi aromatice, extragerea de materiale de
construcĠie(nisip, pietriú,etc),precum úi prevenirea poluării apelor cu deúeuri menajere úi a animaliere provenite din gospodăriile populaĠiei din
localităĠile situate în amonte.
Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ;
- Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului - secĠiunea III Arii Protejate;
- H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;
-H.G.2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone
Este în proprietatea statului.
4.6 DocumentaĠie:
Ariile de importanĠă avifaunistică din România - documentaĠii, S.O.R., editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2004.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J073MH * 0.85 CAZANELE DUNARII J073MH * 0.85 CAZANELE DUNARII
J062CS * 0.001 BERZASCA
220 Pescuit sportiv B 0 - 211 Pescuit intr-o locatie fixa A 0 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 0 - 300 Extragere de nisip si pietris B 0 -
504 Porturi B 0 - 520 Navigatie B 0 -
507 Pod, viaduct B 0 0 701 Poluarea apei A 0 -
952 Eutrofizarea A 0 - 954 Invazia unei specii A 0 -

853 Managementul nivelelor de apa B 0 0

100 Cultivare A 0 0 110 Utilizarea pesticidelor B 0 -
120 Fertilizarea B 0 0 170 Cresterea animalelor A 0 0
220 Pescuit sportiv B 0 - 243 Braconaj, otravire, capcane B 0 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 -
422 Depozitarea deseurilor industriale B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto B 0 0
511 Linii electrice B 0 0 941 Inundatii B 0 0

AdministraĠia Parcului Natural PorĠile de Fier, constituită în octombrie 2002

Planul de management al sitului este elaborat de administraĠia Parcului Natural PoĠile De Fier úi este în curs de avizare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0026_116_Zona_Cazanelor_Mari.jpg Luta Larisa - APM-CS
ROSPA0026_116_Zona_Umedă_Divici_Pojena.jpg Luta Larisa - APM-CS
ROSPA0026_116_Zona_Umedă_Ostrov_CalinovăĠ.jpg Luta Larisa - APM-CS
ROSPA0026_326_Dunarea_la_Moldova_Noua.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0026_326_Ostrov_Moldova_Veche.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0026_326_Trapa_Natans.jpg Naicu Gabriel - APMCS


J ROSPA0027 200612

F ROSCI0036 Cheile Vârghiúului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Homoroadelor

N 46º 9' 34'' E 25º 31' 39'' 36 881.2 442 1005 645 X X

RO072 29.4 Braúov
RO073 27.5 Covasna
RO074 43.1 Harghita

A120 Porzana parva 20-25 p C B C B
A089 Aquila pomarina 37-42 p C B C B
A090 Aquila clanga 1-3 i D
A091 Aquila chrysaetos 0-1 p D
A103 Falco peregrinus 0-1 p D
A104 Bonasa bonasia 40-45 p D
A022 Ixobrychus minutus 20-25 p 100-150 i D
A072 Pernis apivorus 70-90 p B B C B
A234 Picus canus 110-130 p C B C B
A220 Strix uralensis 38-42 p C B C B
A393 Phalacrocorax pygmeus 2-5 i D
A021 Botaurus stellaris 1-2 p 10-20 i D
A023 Nycticorax nycticorax 300-400 i D
A027 Egretta alba 2-5 i 60-80 i D
A024 Ardeola ralloides 2-5 i D
A034 Platalea leucorodia 5-20 i D
A140 Pluvialis apricaria 80-100 i D
A151 Philomachus pugnax 2000-3000 i D

A166 Tringa glareola 1000-1200 i D
N14 29 231 Păúuni
Partea sitului situat în judeĠul Harghita cuprinde forme de relief de înălĠimi mijlocie, văile paralele ale cursurilor de apă Homorodul Mare,
Homorodul Mic úi Vărghiú, afluenĠii râului Olt. Dealurile mai înalte sunt acoperite cu păduri de fag subordonat stejăriú úi molidiú, úi păúuni, iar
zonele mai joase cu terenuri arabile. 2 Partea acestui sit din judetul Brasov este situata in regiunea biogeografica continentala in cea mai mare
parte si in cea alpina. Forma de relief predominanta este de deal. Include ariile protejate Complexul geologic Racosul de Jos si Punctul fosilifer
Carhaga. Acestea sunt rezervatii geologice care marcheaza arealul inchiderii eruptiilor vulcanice din Carpatii Orientali. 3 Include úi aria
protejată Cheile Vărghiúului, de pe teritoriul judeĠului Covasna. Fondul forestier acoperă cca. 50% din suprafaĠă úi este compus în principal din
făgete.
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristel de câmp (Crex crex);

C4 – aglomerări mari de păsări acvatice - pe eleúteele de la Sânpaul;
C6 – concentrări de specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 7 specii:
acvilă Ġipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), cristel de câmp
(Crex crex), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), sfrâncioc roúiatic (Lanius collurio).
Zonă deluroasă mozaicată cu multe pajiúti semi-naturale úi păduri de foioase, tipică pentru sud-estul Transilvaniei. Este unul dintre cele mai
importante zone din Ġară pentru acvila Ġipătoare mică. Pe lângă speciile de răpitoare cuibăritoare apar cu o regularitate variabilă în această zonă
úi două specii periclitate pe plan global, úi anume acvila de câmp (Aquila heliaca) úi acvila Ġipătoare mare (Aquila clanga).
Pădurile bătrâne oferă habitat de cuibărit pe lângă răpitoare úi pentru barza neagră, respectiv dispun de populaĠii semnificative de ciocănitoare
de stejar (Dendrocopus medius).
PopulaĠiile de cristel de câmp pot fi întâlnite în pajiútile semi-naturale, aceste zone servesc úi ca loc de hrănire pentru răpitoare úi berze. În
zonele cu tufăriúuri găsim efective mari din sfrânciocul roúiatic. Impactul uman asupra acestei zone este mic, restrângându-se în modul de
practicarea agriculturii, respectiv în lucrări forestiere.
3. braconaj
12. folosirea pesticidelor
În situl propus sunt incluse 3 arii protejate din judeĠul Harghita. Dintre acestea Popasul Păsărilor de la Sânpaul úi Cheile Vârghiúului sunt
protejate conform Hotărării Consiliului JudeĠean Harghita nr. 162/2005 úi a Legii nr. 5/2000 iar Dealurile Bădeni conform Hotărârii Consiliului
Local Măriniú nr. 4/2006.
Proprietatea privata este in proportia cea mai mare
Terenul din judetul Brasov apartine administrativ de Orasul Rupea, Com Homorod, Racos, Cata
4.6 DocumentaĠie:
1. Weber P., Munteanu D., Papadopol A. (1994): Atlasul provizoriu a păsărilor clocitoare din România - publicaĠie SOR.
2. Memoriu tehnic in vederea constituirii ariei naturale protejate Racosul de Jos - SC Promer SRL Sf Gheorghe, Fundatia Pro Natura Borosneul
Mic, jud Covasna-2004
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J045HR + 0.58 CHEILE VARGHISULUI
140 Pasunatul B 5 - 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B 5 0
refera la cele de mai sus
301 Cariere A 0.5 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere A 5 -

140 Pasunatul C 10 0 190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 10 0

Pentru aria protejată Cheile Vărghiúului úi peúterile din chei este responsbil custodele desemnat, AsociaĠia Speo-turistică Lumea Pierdută din
Baraolt. Pentru restul sitului din judeĠul Harghita sunt responsabili consiliile locale ale comun

Pentru ariile protajate incluse în sit din judeĠul Harghita încă nu sunt definitivate planurile de management. Ariile protejate din jud Brasov incluse
in acest sit nu au planuri de management, numai o serie de actiuni permise sau interzise in interiorul acestora.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0027_54_Sanpaul_elestee.jpg Szabo Szilard - APM-HR


A ROSPA0028 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Târnavelor úi Valea Nirajului

N 46º 28' 12'' E 24º 50' 29'' 85 217.2 304 1090 501 X X

RO074 12.4 Harghita
RO075 87.6 Mureú

A091 Aquila chrysaetos 1-2 i D
A089 Aquila pomarina 51-65 p B C C C
A090 Aquila clanga 1-2 i D
A222 Asio flammeus 3-4 i D
A215 Bubo bubo 1-2 p D
A080 Circaetus gallicus 1p C B C B
A196 Chlidonias hybridus 200-300 i D
A238 Dendrocopos medius 580-650 p B C C B
A239 Dendrocopos leucotos 35-50 p D
A379 Emberiza hortulana 30-40 p D
A321 Ficedula albicollis 3200-4000 p C B C B
A092 Hieraaetus pennatus 1-2 p C C C B
A339 Lanius minor 120-180 p C B C C
A338 Lanius collurio 8500-9000 p C A C B
A246 Lullula arborea 3800-4200 p A B C B
A072 Pernis apivorus 90-120 p B C C B

A220 Strix uralensis 40-45 p C C C B
A307 Sylvia nisoria 5-10 p 200-300 i D
A027 Egretta alba 2-10 i D

P Achillea ptarmica P A P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum P A
P Angelica archangelica P A P Arnica montana R C
P Cephalanthera rubra R A P Corallorhiza trifida R A
P Crocus banaticus P C P Dactylorhiza maculata R A
P Dactylorhiza sambucina R A P Dianthus superbus R A
P Diphasiastrum alpinum R C P Epipactis palustris R A
P Fritillaria meleagris R A P Galanthus nivalis P C
P Galega officinalis P A P Gymnadenia conopsea R A
P Gymnadenia odoratissima R A P Hyoscyamus niger R A
P Iris sibirica R A P Listera ovata R A
P Menyanthes trifoliata R A P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus P C
P Neottia nidus-avis R A P Orchis laxiflora ssp. elegans R A
P Orchis militaris R A P Orchis morio R A
P Orchis purpurea R A P Orchis ustulata R A
P Parnassia palustris R A P Petasites kablikianus P A
P Platanthera bifolia R A P Polemonium caeruleum R A
P Prunus tenella RC A P Pulmonaria rubra RC A
P Salvia transsylvanica B P Soldanella hungarica R A
P Trollius europaeus R A P Utricularia vulgaris R A
N14 19 231 Păúuni
Situl ocupă o suprafaĠă de apr. 8.825 ha din judeĠul Harghita, dealurile Târnavei Mici. Cuprinde terenuri împădurite cu păduri de foioase fag úi
stejar, păúuni úi fâneĠe, precum úi terenurile agricole. Cuprinde o rezervaĠie naturală, Dealul Firtos. Este un habitat important pentru numeroase
specii de păsări de importanĠă comunitară.
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex)
acvila Ġipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de
câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roúiatic (Lanius collurio),
ciocârlie de pădure (Lullula arborea), úoimul de iarnă (Falco columbarius) - iernat
Zonă caracteristică de deal care se situează de-a lungul râurilor Târnava Mică úi Niraj. Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase,
pajiúti semi-naturale úi terenuri agricole extensive. Impactul uman ca factor negativ apare în pe mod deosebit în practicarea agriculturii pe
parcele mari, exploatării forestiere úi construcĠiile necontrolate.
Deúi este o zonă relativ des locuită, dispune de habitate valoroase úi o biodiversitate bogată, reflectată în numărul mare de specii importante de
păsări cu efective mari. Regiunea este importantă úi pentru iernatul în număr mare a mai multor specii de păsări răpitoare, dintre care amintim
úoimul de iarnă.
3. braconaj
Situl propus cuprinde rezervaĠia naturală Dealul Firtuú din judeĠul Harghita.
SuprafeĠele din situl propus în jud. Harghita sunt în proprietate privată.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date a Grupului MILVUS. Date colectate intre anii 1994-2006.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B 50 - 160 Managementul forestier general B 10 -
230 Vanatoare C 50 -

Pentru rezervaĠia naturală Dealul Firtoú, inclus în sit pe partea din judeĠul Harghita este responsabil custodele desemnat a acestuia, DirecĠia
Silvică Miercurea Ciuc.

RezervaĠia naturală Dealul Firtoú are regulament de funcĠionare úi plan de management elaborat de custodele desemnat, DirecĠia Silvică
Miercurea Ciuc.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0028_54_Dealul_Firtus.jpg Szabo Szilard - APM-HR


J ROSPA0029 200612

J ROSCI0064 Defileul Mureúului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Mureúului Inferior - Dealurile Lipovei

N 45º 59' 9'' E 22º 12' 39'' 55 660.3 134 495 229 X

RO051 54 Arad
RO053 11.2 Hunedoara
RO054 34.8 Timiú

A229 Alcedo atthis 30-50 p C B C B
A089 Aquila pomarina >60-70 p B B C B
A197 Chlidonias niger 180-220 i D
A238 Dendrocopos medius 2200-2300 p B B C B
A026 Egretta garzetta 50-60 i D
A321 Ficedula albicollis 1800-1900 p D
A002 Gavia arctica 3-4 i D


A Bombina bombina C C A Bombina variegata C C
A Emys orbicularis D C A Emys orbicularis B C
A Triturus cristatus C C F Aspius aspius C C
F Cobitis taenia C C F Gobio albipinnatus C C
F Gobio kessleri C C F Gymnocephalus schraetzer C C
F Rhodeus sericeus amarus C C F Sabanejewia aurata C C
F Zingel streber C C F Zingel zingel C C
I Dioszeghyana schmidtii B C I Euphydryas maturna B C
I Ophiogomphus cecilia C C M Canis lupus D C
M Castor fiber D C M Lutra lutra C C
M Lynx lynx D C M Miniopterus schreibersi C C
M Myotis myotis C C M Rhinolophus blasii C C
M Rhinolophus ferrumequinum C C M Rhinolophus hipposideros C C
N14 10 231 Păúuni
Areal situat pe dealurile înalte ale Lipovei, la limita bazinelor hidrografic Mureú úi Bega, caracterizat de vegetaĠie mixtă ( foiase , conifere )
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex);

C6 – populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 13 specii acvila Ġipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis
apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), barză albă (Ciconia ciconia), caprimulg (Caprimulgus europaeus) ciocănitoare de stejar (Dendrocopos
medius), úerpar (Circaetus gallicus), acvilă mică (Hieraaetus pennatus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus
canus), huhurez mare (Strix uralensis), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor) úi silvie porumbacă (Sylvia nisoria).
Zonă deluroasă cu multe păduri compacte de foioase úi zone deschise de o valoare rar întâlnită dealugul Mureúului. Habitatele foarte
diversificate care permit stabilirea unui număr mari de specii care sunt afectate de activitatea umană doar într-o foarte mică măsură. În pădurile
din zona propusă cuibăreúte probabil cea mai mare populaĠie de ciocănitoare de stejar. Întâlnim efective importante la nivel naĠional din 4 specii
de răpitoare, acest lucru fiind posibil din cauza condiĠiilor excelente de cuibărit (păduri bătrâne) úi de vânătoare. Cel mai important loc de
hrănire al răpitoarelor úi al berzelor albe úi negre este în lunca Mureúului, pajiútile de aici fiind indispensabile úi populaĠiei de cristel de câmp. În
zonele deschise cu pâlcuri de copaci úi tufăriúuri găsim silvia porumbacă, caprimulgul úi sfrânciocul cu fruntea neagră.
8. braconaj
11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului
14. împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oĠetar, cenuúar etc.)

În porĠiunea din judeĠul Timiú majoritatea suprafeĠei se află în propriete privată ( cca 80% ).
4.6 DocumentaĠie:
1. Cogălniceanu,D.,Aioanei,F.,Matei,B.,2000, Amfibienii din România-determinator. Ed. Ars Docendi, Bucureúti;
2. Dumitrescu,M.,Tanasachi,J.,Orghidan,Tr. 1962-1963, Răspândirea chiropterelor în R.S.România. Lucr.Inst.Speol.Emil RacoviĠă, 1-2: 509-575
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul B 20 + 160 Managementul forestier general A 50 +
230 Vanatoare B 5 0 100 Cultivare B 30 0
102 Cosire/Taiere B 35 0 110 Utilizarea pesticidelor B 25 -
165 Indepartarea latarisului B 40 0 170 Cresterea animalelor B 2 0
180 Incendiere B 15 - 220 Pescuit sportiv C 3 0
221 Sapat dupa momeala B 3 - 230 Vanatoare B 50 -
300 Extragere de nisip si pietris B 20 - 301 Cariere B 5 -
330 Saline B 6 - 400 Zone urbanizate, habitare umana B 60 0
401 Urbanizare continua C 20 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 20 -
430 Structuri agricole C 2 - 500 Retele de comunicare B 50 -
502 Drumuri, drumuri auto B 40 0 503 Linii de cale ferata, TGV C 20 0
511 Linii electrice B 50 0 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 2 0
rulote
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 25 0 900 Eroziunea A 10 -
910 Malirea B 8 - 941 Inundatii B 5 -
972 Parazitismul B 10 - 944 Furtuni, cicloane C 2 -
164 Curatarea padurii B 40 + 250 Luare/Indepartare de flora C 0 -

100 Cultivare B 15 0 110 Utilizarea pesticidelor B 30 -
160 Managementul forestier general A 70 + 301 Cariere C 0 -
400 Zone urbanizate, habitare umana B 10 - 502 Drumuri, drumuri auto B 0 -

Custodele rezervaĠiei naturale Pădurea Pojoga este DirecĠia Silvică DEva din cadrul Regiei NaĠionale a Pădurilor Romsilva; str. M. Viteazu, nr.
10; Tel. 0254225199, 219746, 224649; Fax 0254222481, 0254224599; e-mail: office@silvahd.ro; Pers

Penru Defileul Inferior al Muresului plan de management nu exista,nici pentru celelalte parcuri dendrologice si rezervatii naturale, cu exceptia
Rezervatiei Forestiere Runcu - Grosi, care are plan de management, dar fara viza Academiei Romane. Nu există plan de management pentru
suprafaĠa din judeĠul Hunedoara a Defileului inferior al Mureúului. Pentru rezervaĠia botanică Pădurea Pojoga a fost elaborat un plan de
management înaintat de către custode Academiei Române pentru avizare. Nu există plan de management pentru suprafaĠa din judeĠul Timiú .
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0029_69_Capite_de_fan_din_defileul_muresului.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSPA0029_69_Imagine_din_defileul_muresului.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSPA0029_69_Zabalt,_perete_de_loess.jpg Patko Camelia - APM-AR


J ROSPA0030 200612

H ROSCI0019 Călimani - Gurghiu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Mureúului Superior

N 46º 57' 37'' E 25º 5' 20'' 9 514.0 477 1164 748 X X

RO074 1 Harghita
RO075 99 Mureú

A217 Glaucidium passerinum 20-25 p C B C B
A223 Aegolius funereus 110-130 p C B C B
A241 Picoides tridactylus 50-70 p C B C B
A321 Ficedula albicollis 10000-15000 p B B C B
A320 Ficedula parva 1400-1600 p C B C B
A031 Ciconia ciconia 2p D
A092 Hieraaetus pennatus 1-2 p C B C B
A239 Dendrocopos leucotos 80-100 p C B C B
A122 Crex crex 5-10 p D
N14 15 231 Păúuni

Situl cuprinde o mică parte din judeĠul Harghita, cuprinzănd fâneĠe împădurite, lunca Mureúului úi o parte din municipiul TopliĠa.
C6 – populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: cocoú de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa
bonasia), ciuvică (Glaucidium passerinum), huhurez mare (Strix uralensis), minuniĠă (Aegolius funereus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus
martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).
Aria propusă constă din pădurile bătrâne de amestec fag-molid-brad, respectiv fag úi molid pur, care alcătuiesc o structură compactă úi puĠin
deranjată. Ca atare ele adăpostesc populaĠii semnificative de păsări, reprezentative pentru acest tip de habitat.
Zona este printre primele zece din România pentru trei specii de bufniĠe, două specii de ciocănitori, respectiv pentru cocoúul de munte úi
ierunca. Aici găsim totodată populaĠii însemnate din două specii de muscari.
8. braconaj
Situl nu cuprinde arii protejate din judeĠul Harghita.
Terenurile din partea din judeĠul Harghita din situl propus sunt în proprietate privată sau în curs de retrocedare.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus, multe nepublicate in reviste de specialitate
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 0 - 160 Managementul forestier general B 10 -

Situl nu cuprinde arii protejate din judeĠul Harghita. Pentru aceste terenuri sunt responsabile Consiliul Local TopliĠa, Ocolul Silvic TopliĠa úi AVPS
TopliĠa.

Situl nu cuprinde arii protejate din judeĠul Harghita. Pentru aceste terenuri nu există regulamente de funcĠionare úi planuri de management.
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0031 200612

F ROSCI0065 Delta Dunării
D ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului
D ROSCI0201 Podiúul Nord Dobrogean
D ROSPA0009 Beútepe - Mahmudia
D ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Delta Dunării úi Complexul Razim - Sinoie

N 44º 54' 8'' E 28º 54' 3'' 512 380.6 0 137 4 X X

RO024 1 GalaĠi
RO025 89.3 Tulcea

A402 Accipiter brevipes R D B C B
A229 Alcedo atthis 1500-1700 p A B C B
A042 Anser erythropus 10-30 i A B C A
A090 Aquila clanga 8-14 i A B A B
A404 Aquila heliaca 1-3 i B B C C
A089 Aquila pomarina 200-300 i C B C C
A029 Ardea purpurea 230-450 p A B C A
A024 Ardeola ralloides 2000-2400 p A B C A
A060 Aythya nyroca 3800-4200 p A B C A
A021 Botaurus stellaris 1550-1650 p A B C A
A396 Branta ruficollis 7000-24000 i A B C A
A133 Burhinus oedicnemus 44-60 p B B C C
A403 Buteo rufinus 4-5 p C B C C
A138 Charadrius alexandrinus 90-120 p 450-520 i A B C B
A196 Chlidonias hybridus 2300-2500 p A B C B
A031 Ciconia ciconia 80-90 p C B C C
A030 Ciconia nigra 2-5 p D B C C
A080 Circaetus gallicus R D B C C
A081 Circus aeruginosus 300-400 p A B C B
A082 Circus cyaneus R D B C C
A083 Circus macrourus R B B C C
A084 Circus pygargus 2-3 p B B C C
A231 Coracias garrulus 360-420 p B B C B
A037 Cygnus columbianus bewickii 1-4 i A B C C
A038 Cygnus cygnus 340-1270 i B B C A
A238 Dendrocopos medius R D B C C
A429 Dendrocopos syriacus RC D B C C

A236 Dryocopus martius RC D B C C
A027 Egretta alba 320-360 p 620-870 i A B C A
A026 Egretta garzetta 1700-2500 p A B C A
A379 Emberiza hortulana R D B C C
A511 Falco cherrug 1-2 p B B C B
A095 Falco naumanni 1-3 p A B A C
A103 Falco peregrinus R D B C C
A097 Falco vespertinus 2220-340 p A B C A
A154 Gallinago media 20-80 i A B B B
A002 Gavia arctica RC D B C C
A001 Gavia stellata RC D B C C
A189 Gelochelidon nilotica 8-12 p 320-350 i A B C B
A135 Glareola pratincola 420-540 p A B C B
A075 Haliaeetus albicilla 26-28 p A B C A
A092 Hieraaetus pennatus R D B C C
A131 Himantopus himantopus 220-370 p 1400-2200 i B B C B
A022 Ixobrychus minutus 3000-3500 p A B C A
A338 Lanius collurio RC C D B C C
A339 Lanius minor R C D B C C
A180 Larus genei 20-70 i B B C C
A176 Larus melanocephalus 220-360 p A B B A
A177 Larus minutus 10000-12000 i B B B B
A157 Limosa lapponica 1-5 i B B C C
A246 Lullula arborea V R D B C C
A242 Melanocorypha calandra RC D B C C
A068 Mergus albellus 2100-3800 i A B C A
A073 Milvus migrans 6-7 p C B C C
A159 Numenius tenuirostris 1-3 i A B C B
A023 Nycticorax nycticorax 2660-3200 p A B C A
A533 Oenanthe pleschanka 12-24 p C B C C
A071 Oxyura leucocephala 1-4 i C B C C
A094 Pandion haliaetus RC C B C C
A020 Pelecanus crispus 320-410 p A B B A
A019 Pelecanus onocrotalus 3560-4160 p A A A A
A393 Phalacrocorax pygmeus 8700-9500 p 4000-6500 i 4000-6500 i A B C A
A170 Phalaropus lobatus 700-1200 i C B C C
A151 Philomachus pugnax 13000-18000 i B B C B
A234 Picus canus R D B C C
A034 Platalea leucorodia 360-440 p A B C A
A032 Plegadis falcinellus 2000-3200 p A B C A
A140 Pluvialis apricaria 120-300 i B B C C
A120 Porzana parva 2000-3000 p A B C A
A119 Porzana porzana 300-400 p B B C B
A121 Porzana pusilla V A B C C
A464 Puffinus yelkouan 20-1000 i A B A A
A132 Recurvirostra avosetta 220-280 p 800-1200 i B B C B
A195 Sterna albifrons 160-220 p A B C B
A190 Sterna caspia 120-140 i B B C B
A193 Sterna hirundo 1800-2300 p A B C B
A191 Sterna sandvicensis 20-60 p 1200-3000 i A B C B
A307 Sylvia nisoria R RC C B C C
A167 Xenus cinereus 1-3 i A B C C


I Arytrura musculus B C
N02 13 522, 521 Estuare, lagune
Complexul lacustru Razim Sinoe este înglobat în unitatea geografică a Deltei Dunării, fiind reprezentat pe teritoriul judeĠului ConstanĠa prin
lacurile Sinoe, Istria, Nuntaúi-Tuzla. Complexul lacustru este mărginit de mai multe grinduri marine, Grindul Lupilor, Grindul Chituc, Grindul
Saele. În sit sunt incluse úi ruinele celei mai vechi dintre cetăĠile de epocă greacă din Dobrogea, Cetatea Histria.
categorii:

Pelecanus crispus
AyĠya nyroca
Falco vespertinus
Phalacrocorax pygmeus
Gelochelidon nilotica
Egretta garzetta
Egretta alba
Ardeola ralloides
Sterna albifrons
Porzana porzana
Haliaeetus albicilla
Sterna hirundo
Larus melanocephalus
Glareola pratincola
Pelecanus onocrotalus
Platalea leucorodia
Ixobrychus minutus
Chlidonias hybridus
Circus aeruginosus
Ardea purpurea
Botaurus stellaris
Asio flammeus
Coracias garrulus
Alcedo atĠis

Larus minutus
Sterna caspia
Sterna sandvicensis
Philomachus pugnax
Puffinus yelkouan
Aquila pomarina
Phalaropus lobatus
Larus genei
Pluvialis apricaria
Tringa stagnatilis
Tringa eryĠropus
Limosa limosa
Larus ridibundus
Numenius arquata
Calidris minuta
Anas clypeata
Calidris alpina
Calidris ferruginea
Phalacrocorax carbo
Tringa totanus
Phalaropus fulicarius
Tringa nebularia
Vanellus vanellus
Larus canus
Gallinago gallinago
Calidris alba
Anas crecca
Calidris temminckii
Arenaria interpres
Chlidonias leucopterus
Charadrius hiaticula
Charadrius dubius
Anser fabalis
Anas querquedula
Tringa ochropus
Anas acuta
Larus cachinnans
Larus fuscus
Lymnocryptes minimus
Mergus serrator
Limicola falcinellus

Anser eryĠropus
Aquila clanga
Branta ruficollis
Cygnus cygnus
Egretta alba
Mergus albellus
Falco columbarius
Netta rufina
AyĠya ferina
AyĠya fuligula
Anser anser
Anas strepera
arderea vegetaĠiei (a miriútii úi a pârloagelor) - reglarea cursurilor
rezultat tăierea arborilor pe suprafeĠe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii-
adunarea lemnului pentru foc, - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păúuni,
fânaĠe etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de úes -reglarea
cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada de cuibărire- amplasare de generatoare eoliene

- navigatie
Complexul lacustru Razim - Sinoe este constituit ca arie protejată, prin Legea nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei Delta Dunării.
Lacul Sinoe este proprietate de stat, domeniu public de interes naĠional.
4.6 DocumentaĠie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J000PA * 89.6 REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII
210 Pescuit profesionist(industrial) A 45 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 2 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 10 -

140 Pasunatul A 15 - 210 Pescuit profesionist(industrial) A 30 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15 -

AdministraĠia RezervaĠiei Biosferei Delta Dunării.

Există plan de management úi se aplică.
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0032 200612

F ROSCI0067 Deniz Tepe
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Deniz Tepe

N 44º 59' 36'' E 28º 40' 45'' 1 891.1 11 258 56 X

RO025 100 Tulcea

A402 Accipiter brevipes 2-4 p 90-100 i B A C B
A255 Anthus campestris 1200 p C A C B
A090 Aquila clanga 2-5 i A A C A
A089 Aquila pomarina 1p 300 i C B C B
A403 Buteo rufinus 4-5 p B A B C
A224 Caprimulgus europaeus 20-30 i C C C C
A082 Circus cyaneus 200 i D B C B
A084 Circus pygargus 300 i B A B B
A429 Dendrocopos syriacus 10 p C A B C
A097 Falco vespertinus 200-300 p C A C B
A092 Hieraaetus pennatus 1p C B C B

categorii:


Falco cherrug
Buteo ruffinus
Lullula arborea
Burhinus oedicnemus
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare si berze.

Circus cyaneus.
- abandonarea pasunatului
- centrale eoliene
- cariere (extactii ilegale)
- coliziue cu linii de inalta tensiune
- sporturi extreme (gliding, moto)
- braconaj
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul B 30 0

180 Incendiere A 20 -

7. HARTA SITULUI


J ROSPA0033 200612

J ROSCI0019 Călimani - Gurghiu
J ROSCI0090 Harghita Mădăraú
F ROSCI0113 Mlaútina după Luncă
F ROSCI0243 Tinovul de la Dealul Albinelor
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Depresiunea úi MunĠii Giurgeului

N 46º 41' 28'' E 25º 24' 6'' 58 176.7 714 1783 1079 X

RO074 76.1 Harghita
RO075 23.9 Mureú

A091 Aquila chrysaetos 1-2 p C B C B
A223 Aegolius funereus 200-220 p B C C C
A217 Glaucidium passerinum 30-40 p C C C C
A241 Picoides tridactylus 140-170 p C C C C
A246 Lullula arborea 500-700 p C B C B
A081 Circus aeruginosus 0-1 p 60-100 i D
A104 Bonasa bonasia 250-280 p B B C B
A215 Bubo bubo 1p C B C B
A222 Asio flammeus 0-1 p D
A103 Falco peregrinus 1-2 p B B C B

N14 20 231 Păúuni
Situl cuprinde depresiunea Giurgeului în întregime úi o parte din pădurile de molid înconjurătoare piemontane. Depresiunea cuprinde mai multe
tipuri de habitate caracteristice, pe lunca răului Mureú. Majoritatea terenurilor sunt utilizate ca păúuni, făneĠe, dar úi pentru culturi agricole.
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex)
acvila Ġipătoare mică (Aquila pomarina), barză albă (Ciconia ciconia), ieruncă (Bonasa bonasia), cocoú de munte (Tetrao urogallus), cristelul de
câmp (Crex crex), minuniĠă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum) úi ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus).
Zona propusă constă din două părĠi: pajiútile semi-naturale úi naturale din depresiune úi pădurile de molid úi în mică parte de fag, din partea
adiacentă a MunĠilor Gurghiului incluzând úi vârful Saca.
În aceste păduri găsim efective importante din două specii de bufniĠe, o ciocănitoare, cocoúul de munte úi ierunca. Pe pajiútile din depresiune
cuibăreúte o populaĠie semnificativă pe plan global al cristelului de câmp, atingând una din cele mai mari densităĠi din Ġară. Acest tip de habitat
este folosit ca loc de hrănire de către berze úi multe specii de păsări răpitoare. Pe lângă speciile sus menĠionate, mai este important prezenĠa
úerparului (Circaetus gallicus), muscarului gulerat (Ficedula albicollis) úi sfrânciocului roúiatic (Lanius collurio).
3. braconaj
Situl include ariile naturale protejate Piemontul Nyires de la Borzont, Mlaútina Cea Mare Remetea, Mlaútina După Luncă din Voúlobeni, úi
Peútera ùugo, protejate prin Hotărârea Consilului JudeĠean Harghita nr. 162/2005. úi Legea nr. 5./2000.
Terenurile incluse in sit sunt în proprietate privată aproape 100%.
4.6 DocumentaĠie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J044MS * 6.67 LAPUSNA J045HR + 7.04 REMETEA
J045HR * 3.06 BORZONT J045HR * 0.41 MLASTINA DUPA LUNCA
100 Cultivare C 5 - 102 Cosire/Taiere B 60 +
180 Incendiere A 5 - 167 Exploatare fara replantare A 20 -

100 Cultivare C 0 - 167 Exploatare fara replantare A 0 -
301 Cariere B 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana C 0 -

Pentru terenurile incluse in sit sunt responsabili Consiliile Locale ale comunelor Voúlobeni, Suseni, Ciumani, Joseni, Remetea, Lăzarea úi a
municipiului Gheorgheni. Dintre ariile protejate incluse în sit numai Peútera ùugău are custod dese

Nu există plan de management pentru sit.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0033_54_Depresiunea_Giurgheului.jpg Szabo Szilard - APM-HR


A ROSPA0034 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Depresiunea úi MunĠii Ciucului

N 46º 25' 0'' E 25º 51' 45'' 17 183.1 686 1348 904 X

RO074 100 Harghita

A031 Ciconia ciconia 85-105 p B B C B
A072 Pernis apivorus 35-40 p 100-200 i C B C B
A084 Circus pygargus 20-40 p D
A122 Crex crex 150-200 p C B C C
A241 Picoides tridactylus 20-40 p D
N14 35 231 Păúuni

Situl cuprinde lunca de sus a Oltului în depresiunea Ciucului, de la linia Mădăraú, Livezi, până la Băile Tuúnad, într-o lăĠime de apr. 5-7 km pe
ambele părĠi ale rîului. Include o serie de habitate umede, făneĠe úi păúuni, terenuri agricole, precum úi păduri de pe versanĠii munĠilor Harghita
úi MunĠii Ciucului.
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex);

C6 – populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene - 3 specii: barză albă (Ciconia ciconia), cristel de câmp (Crex crex),
cocoú de munte (Tetrao urogallus)
Zona propusă constă din două părĠi: pajiútile semi-naturale din depresiune úi pădurile de molid (respectiv puĠine păduri mixte) de pe versanĠi.
Pe pajiútile din depresiune cuibăreúte o populaĠie de cristel de câmp semnificativă pe plan global úi una din cele mai importante din România.
Tot acest tip de habitat este folosit úi ca loc de hrănire de berze albe, ale căror populaĠie din depresiune este printre cele mai numeroase din
România. În pădurile de conifere găsim efective însemnate de cocoú de munte. În afara speciilor menĠionate, în zona propusă cuibăresc
efective mari din două specii de păsări răpitoare de zi úi două specii de bufniĠe caracteristice molidiúurilor.
3. braconaj
Situl include urmatoarele rezervatii naturale botanice ocrotite pe baza Hotararii nr. 195/2005 a Consiliului Judetean Harghita, si a Legii nr.
5/2000:
Mlastina Valea de Mijloc -4 ha, Mlastina Benes- 4 ha, Mlastina Borsaros -Sancraieni- 1 ha, Mlastina Csemo- Vrabia - 5 ha, Mlastina Nyirkert - 4
ha, Mlastina Nadas - 4 ha
Majoritatea terenurilor cale alcatuiesc situl sunt in proprietate privata.
4.6 DocumentaĠie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


400 Zone urbanizate, habitare umana B 40 0 102 Cosire/Taiere B 0 0
180 Incendiere B 0.2 - 810 Drenaj A 40 -

167 Exploatare fara replantare A 20 -

100 Cultivare C 0 - 167 Exploatare fara replantare A 0 -
400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 -

APM Harghita este custodele rezervatiei Borsaros-Sancraieni.
Org. Geoecologica Accent: custodele rez. Valea de Mijloc-Tusnad
Primariile Sancraieni, Santimbru, Sansimion, Tusnad: pentru restul sitului.

Dintre ariile protejate cuprinse în situl propus Mlaútina Valea de Mijloc are plan de management, elaborat de custodele rezervaĠiei úi avizat de
Academia Română.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0034_54_Bazinul_ciucului_Faneata_cu_Eriophorum.jpg Szabo Szilard - APM-HR


C ROSPA0035 200612

H ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei
D ROSCI0126 MunĠii Ġarcu
D ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest
D ROSCI0198 Platoul MehedinĠi
D ROSCI0217 Retezat
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Domogled - Valea Cernei

N 45º 3' 20'' E 22º 37' 39'' 61 191.5 135 2281 1030 X X

RO042 47.8 Gorj
RO053 1 Hunedoara

A091 Aquila chrysaetos 3-4 p B B C B
A104 Bonasa bonasia 70-80 p C B C A
A224 Caprimulgus europaeus 150-250 p C B C A
A239 Dendrocopos leucotos 450-480 p B B C B
A103 Falco peregrinus 4-5 p A B C B

B Anthus campestris D C B Anthus spinoletta B C
B Anthus trivialis B C B Aquila chrysaetos B C
B Bonasa bonasia D C B Bonasa bonasia C C

B Bubo bubo C C B Bubo bubo C C
B Caprimulgus europaeus C C B Caprimulgus europaeus C C
B Circaetus gallicus C C B Circaetus gallicus B C
B Circus aeruginosus C C B Circus cyaneus C C
B Circus pygargus C C B Crex crex C C
B Cuculus canorus B C B Dendrocopos leucotos B C
B Dendrocopos leucotos B C B Dendrocopos major B C
B Dendrocopos medius D C B Dendrocopos medius B C
B Dendrocopos syriacus D C B Dryocopus martius C C
B Dryocopus martius C C B Emberiza caesia D C
B Emberiza hortulana D C B Falco peregrinus A C
B Ficedula albicollis B C B Ficedula parva C C
B Lanius collurio D C B Lullula arborea D C
B Neophron percnopterus D C B Pernis apivorus C C
B Picus canus C C B Strix uralensis D C
B Sylvia nisoria D C M Capreolus capreolus C A
R Elaphe longissima P A
N08 2 322 Tufiúuri, tufăriúuri
N14 2 231 Păúuni
FormaĠiunule geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi úi magmatice aparĠinând domeniilor getic úi
danubian, aflate în raporturi tectonice foarte complicate. Sunt scoase în evidenĠă formele sculptate în calcare úi conglomerate pe văi scurte cu
pantă mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile. Caracteristicile naturale úi diversitatea habitatelor ( habitate de apă dulce,
formaĠiuni ierboase, pajiúti úi arbuúti, tufiúuri, păduri, stâncării, peúteri) din care 10 habitate de interes comunitar. Parcul NaĠional Domogled-
Valea Cernei este înzestrat cu o serie de valori naturale incontestabile care dau naútere unor peisaje tipice, cum ar fi: - Abrupturi calcaroase cu
Pin Negru de Banat (specie endemică);. - Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant; - Vârfuri calcaroase cu vegetaĠie submediteraneană -
Păduri întinse de fag de vârste mari; - Goluri alpine cu jnepeniú: - urmând traseele de mare altitudine din Parcul NaĠional Domogled-Valea
Cernei descoperim relieful glaciar cu forme de eroziune úi acumulări glaciare (morene), ideale pentru montaniarzi úi pentru cei care vor să
pătrundă în lumea floristică alpină (Vf. MĠ-lor Godeanu). - Lacuri de acumulare montane; - Chei úi prăpăstii calcaroase: - exocarstul fiind inegal
distribuit pe suprafaĠa ariei protejate a dat naútere la formaĠiuni calcaroase spectaculoase cu o importanĠă peisagistică de excepĠie úi anume
Cheile Corcoaiei unde se împleteúte prezentul cu trecutul prin legenda lui Iovan Iorgovan. Alte exemple :Cheile Ġăsnei, Cheile Feregari, Cheile
Peciniúcăi. - Cătune izolate în munte; - Pajiúti subalpine cu lapiezuri: - lapiezurile întâlnite în zona Tilva, Piatra Mare a Cloúanilor sun unice în
România creând ecosisteme ce necesită conservare, totodată formaĠiunile din Poiana Beletina încântă privirea oricărui turist care vizitează
parcul. Analiza areal-geografică a florei din parcul naĠional arată că alături de speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii (10%) se întălnesc
106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14
specii anatolice (1,0%), existând elemente eurasiatice, central europene úi europene 509 specii (circa 45,9%). În Parcul NaĠional Domogled-
Valea Cernei din cele 30 asociaĠii descrise, 9 sunt absolut endemice.
acvilă de munte (Aquila chrysaetos), úoim călător (Falco peregrinus), buhă (Bubo bubo), úerpar (Circaetus gallicus), ciocănitoare cu spate alb
(Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis).
Regiune de munte cu stâncării úi păduri mari de fag (respectiv de Pinus nigra), incluzând pajiúti naturale úi semi-naturale cu foarte puĠine
aúezări omeneúti, prezintă úi o valoare peisajistică.
CombinaĠia de zone stâncoase, zone deschise úi păduri oferă condiĠii prielnice pentru multe specii, dintre care trei specii de răpitoare úi buha
ating efective semnificative pe plan naĠional. Pădurile întinse de fag găzduiesc efective foarte mari din muscar gulerat, respectiv trei specii de
ciocănitoare. Pe lângă efectivele semnificative ale speciilor de mai sus este demn de amintit úi numărul mare de perechi clocitoare la ieruncă
(Bonasa bonasia), sfrâncioc roúiatic (Lanius collurio), dar úi multe specii cu distribuĠie sudică care cuibăresc doar în puĠinele locuri din Ġară.
Impactul antropic este puĠin semnificativ úi se referă în mare parte la turism.
2. turismul in masa

13. braconaj
Situl se suprapune peste Parcul NaĠional Domogled-Valea Cernei, acesta fiind desemnat prin:
Ordinul nr.7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor,Pădurilor úi ProtecĠiei Mediului;
Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului;
H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervaĠiilor biosferei,parcuri naĠionale úi naturale, úi constituirea administraĠiilor acestora.
Situl este situat în domeniul public al statului.
4.6 DocumentaĠie:
1. Lucrări de evaluare a stării de conservare úi protecĠie a speciilor de floră, faună úi habitate din situl Pinus nigra Banatica - elaborate în cadrul
proiectului Life Nature ’’Pădurile cu pin negru de Banat - parte a ReĠelei Natura 2000 – LIFENAT04/RO/000225’.
2. Planul de management al Parcul NaĠional Domogled - Valea Cernei.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J071GJ * 5.92 CERNISOARA J071GJ * 12.1 OLANUL
J071GJ * 3.61 PIATRA CLOSANI J062CS * 3.76 DOMOGLED
100 Cultivare C 0 - 140 Pasunatul B 0 -
161 Plantare de pădure A 0 + 162 Plantare artificiala B 0 +
167 Exploatare fara replantare A 0 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 0 +
uscare
170 Cresterea animalelor A 0 - 180 Incendiere B 0 -
220 Pescuit sportiv B 0 - 230 Vanatoare B 0 -
240 Luare / Indepartare de fauna B 0 - 243 Braconaj, otravire, capcane B 0 -
244 Alte forme de luare(extragere) B 0 - 250 Luare/Indepartare de flora B 0 -
301 Cariere A 0 - 500 Retele de comunicare B 0 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 0 0 502 Drumuri, drumuri auto A 0 -
511 Linii electrice C 0 0 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna B 0 0
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B 0 - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 0 0
rulote
690 Alte impacte determinate de turism si recreere A 0 - 852 Modificarea structurii cursurilor de apa A 0 -
ce nu au fost mentionate mai sus continentale
900 Eroziunea A 0 - 941 Inundatii A 0 -
942 Avalanse A 0 - 960 Relatii interspecifice ale faunei A 0 0
970 Relatii interspecifice de flora A 0 0 943 Alunecarile de teren A 0 -
954 Invazia unei specii A 0 -

100 Cultivare A 0 - 102 Cosire/Taiere B 0 -
120 Fertilizarea B 0 - 140 Pasunatul B 0 0
160 Managementul forestier general A 0 + 164 Curatarea padurii C 0 -
167 Exploatare fara replantare A 0 - 170 Cresterea animalelor B 0 0
230 Vanatoare A 0 - 240 Luare / Indepartare de fauna B 0 -
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) A 0 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 0 -
300 Extragere de nisip si pietris A 0 - 301 Cariere A 0 -

424 Alte tipuri de depozitari A 0 - 500 Retele de comunicare B 0 0
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 0 0 502 Drumuri, drumuri auto C 0 0
511 Linii electrice C 0 0 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru B 0 -
rulote
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. A 0 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere A 0 -
942 Avalanse B 0 0 943 Alunecarile de teren A 0 -
960 Relatii interspecifice ale faunei B 0 0 970 Relatii interspecifice de flora B 0 0

Responsabilitatea acestui sit o are administraĠia Parcului NaĠional Domogled - Valea Cernei

Planul de management al sitului a fost întocmit de către administraĠia Parcului Domogled - Valea Cernei úi este în curs de aprobare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0035_326_Belareca.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0035_326_cheile_corcoaiei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0035_326_Cheile_Corcoaiei1.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0035_326_Domogled.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0035_326_piatra_closanilor.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0035_326_valea_tasnei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0035_326_varful_lui_Stan.jpg Naicu Gabriel - APMCS


C ROSPA0036 200612

H ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dumbrăveni

N 43º 58' 25'' E 27º 59' 6'' 2 055.6 48 176 121 X


A072 Pernis apivorus 12-14 p C B C A
A073 Milvus migrans 2-4 p B B C A
A402 Accipiter brevipes 12-16 p B B C A
A403 Buteo rufinus 9-10 p B B C A
A092 Hieraaetus pennatus 4-6 p C B C A
A429 Dendrocopos syriacus 90-120 p C B C B
A379 Emberiza hortulana 200-220 p C B C A
A255 Anthus campestris 1600-2000 i C A C B
A089 Aquila pomarina 2-4 p 100-300 i C B C B
A084 Circus pygargus 150-200 i C B C A
A321 Ficedula albicollis R RC D B C B

B Accipiter brevipes B C B Acrocephalus arundinaceus D C
B Acrocephalus scirpaceus D C B Alauda arvensis D C
B Anthus campestris C C B Anthus trivialis D C
B Aquila pomarina C C B Asio otus D C
B Buteo rufinus B C B Calandrella brachydactyla C C
B Caprimulgus europaeus C C B Carduelis cannabina D C
B Carduelis spinus D C B Circus cyaneus D C
B Circus macrourus C C B Circus pygargus C C
B Coccothraustes coccothraustes D C B Columba palumbus D C
B Coracias garrulus C C B Coturnix coturnix C C
B Cuculus canorus D C B Dendrocopos syriacus C C
B Emberiza hortulana C C B Emberiza melanocephala D C

B Falco peregrinus C C B Falco subbuteo C C
B Ficedula hypoleuca D C B Fringilla coelebs D C
B Fringilla montifringilla D C B Galerida cristata C C
B Hieraaetus pennatus C C B Hippolais icterina D C
B Hippolais pallida D C B Hirundo daurica D C
B Hirundo rustica D C B Jynx torquilla D C
B Lanius collurio C C B Lanius excubitor D C
B Lanius minor D C B Lanius senator D C
B Locustella fluviatilis D C B Locustella luscinioides D C
B Melanocorypha calandra C C B Merops apiaster D C
B Miliaria calandra D C B Milvus migrans B C
B Monticola saxatilis D C B Motacilla alba D C
B Oenanthe isabellina D C B Oenanthe oenanthe D C
B Oenanthe pleschanka C C B Oriolus oriolus D C
B Otus scops D C B Pernis apivorus C C
B Phoenicurus ochruros D C B Phylloscopus collybita D C
B Pyrrhula pyrrhula D C B Regulus ignicapillus D C
B Regulus regulus D C B Riparia riparia D C
B Streptopelia turtur D C B Sturnus roseus D C
B Turdus iliacus D C B Turdus merula D C
B Turdus viscivorus D C B Upupa epops D C
Pădurea Dumbrăveni, adăposteúte pe costele calcaroase o vegetaĠie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. În afara formelor
de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rară frumuseĠe, există o vale
cu apă permanentă. În perimetrul pădurii au fost identificate úi 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili úi doi otrăvitori. Fauna
conservă populaĠii consistente pentru numeroase specii de vertebrate úi nevertebrate specifice zonei de sivostepă. Avifauna este bine
reprezentată, spectrul ecologic al păsărilor, fiind echilibrat. În sit se află ariile naturale protejate PereĠii calcaroúi de la Petroúani úi Locul fosilifer
CredinĠa.
categorii:

Coracias garrulus
Lanius minor
Hieraaetus pennatus
Emberiza hortulana
Lullula arborea
Accipiter brevipes
Milvus migrans
Buteo rufinus

Circus cyaneus
Phylloscopus orientalis Reproducere: R, Caracteristici: A, B, B, A

Vulnerabilitatea rezidă în presiunea factorilor antropici din interiorul úi imediata vecinătate a sitului. InfluenĠe negative importante exercită
păúunatul, vânătoarea/braconajul, exploatările de suprafaĠă de piatră, agricultura (economia zonei fiind preponderent agrară).
RezervaĠia Pădurea Dumbrăveni a fost pusă sub regim de protecĠie prima dată în anul 1980, prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular
JudeĠean ConstanĠa. Prin L. nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriuluzi naĠional - SecĠiunea a III-a - Arii protejate de interes naĠional
este arie naturală protejată de interes naĠional. Aria naturală protejată PereĠii calcaroúi de la Petroúani a fost pusă sub regim de protecĠie prima
dată în anul 1980, prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular JudeĠean ConstanĠa. Prin L. nr. 5/2000 privind planul de amenajare a
teritoriuluzi naĠional - SecĠiunea a III-a - Arii protejate de interes naĠional este arie naturală protejată de interes naĠional. Aria naturală protejată
Locul fosilifer CredinĠa a fost pusă sub regim de protecĠie prima dată în anul 1980, prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular JudeĠean
ConstanĠa. Prin L. nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriuluzi naĠional - SecĠiunea a III-a - Arii protejate de interes naĠional este arie
naturală protejată de interes naĠional.
RezervaĠia Pădurea Dumbrăveni este proprietate de stat publică, cu suprafaĠa de 345,7 ha, pe teritoriul administrativ al Com. Dumbrăveni. În
Amenajamentul Silvic al U.P.I Dumbrăveni, O.S. Basarabi, D.S. ConstanĠa, suprafaĠa rezervaĠiei este de 329,2 ha.
Terenurile din restul sitului sunt peste 70% proprietate privată de stat sau individuală. Ariile naturale protejate PereĠii calcaroúi de la Petroúani
úi Locul fosilifer CredinĠa aparĠin domeniului public.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J092CT * 35.3 DUMBRAVENI
160 Managementul forestier general B 25 0 230 Vanatoare A 20 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 5 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 0 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 5 - 502 Drumuri, drumuri auto B 5 0

301 Cariere B 5 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 10 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 - 502 Drumuri, drumuri auto B 15 0

RezervaĠia forestieră Dumbrăveni se află în custodia D.S. ConstanĠa, O.S. Basarabi. Aria naturală protejată PereĠii calcaroúi de la Petroúani se
află în administrarea primăriei comunei Deleni, iar Locul fosilifer CredinĠa se află în adminis

Nu există plan de management, pentru RezervaĠia Pădurea Dumbrăveni custodele ariei naturale protejate a elaborat úi avizat Regulamentul
rezervaĠiei.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0036_66_Locul_fosilifer_CredinĠa_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0036_66_Testudo_graeca.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT


A ROSPA0037 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : DumbrăviĠa - Rotbav - Măgura Codlei

N 45º 43' 1'' E 25º 24' 38'' 4 536.4 478 1300 631 X X

RO072 95.4 Braúov
RO073 4.6 Covasna

A223 Aegolius funereus 1-2 p D B C C
A229 Alcedo atthis >5 i D B C C
A089 Aquila pomarina 2-3 p >10 i D B C C
A222 Asio flammeus 1-2 p 5-10 i B A C A
A060 Aythya nyroca 22-26 p >30 i C B C B
A396 Branta ruficollis >6 i D B C C
A215 Bubo bubo 2-3 p C B B B
A196 Chlidonias hybridus >15 i D B C C
A197 Chlidonias niger >350 i D B C C
A031 Ciconia ciconia >50 i C B C B
A030 Ciconia nigra >50 i C B C B
A081 Circus aeruginosus >10 i C B C B
A122 Crex crex 20-30 p D B C C
A027 Egretta alba 100-120 i C B C B
A098 Falco columbarius >1 i D B C C
A103 Falco peregrinus 1-2 p 4-6 i C B C C
A002 Gavia arctica >15 i C B C B
A001 Gavia stellata >5 i D B C C
A189 Gelochelidon nilotica >1 i D B C C
A127 Grus grus >6 i D B C C
A075 Haliaeetus albicilla >1 i D B C C
A131 Himantopus himantopus >1 i D B C C
A022 Ixobrychus minutus 25-30 p C B C C
A176 Larus melanocephalus >1 i D B C C
A177 Larus minutus >15 i D B C C
A068 Mergus albellus >15 i D B C C
A073 Milvus migrans >2 i D B C C
A023 Nycticorax nycticorax >45 i C B C C
A094 Pandion haliaetus >2 i D B C C
A019 Pelecanus onocrotalus >1 i D B B C
A393 Phalacrocorax pygmeus >5 i C B C C

A151 Philomachus pugnax >300 i D B C C
A034 Platalea leucorodia >1 i D B C C
A032 Plegadis falcinellus >4 i D B C C
A140 Pluvialis apricaria >2 i D B C C
A120 Porzana parva 40-50 p D B C C
A119 Porzana porzana >30 p D B C C
A121 Porzana pusilla 1-2 p D B C C
A132 Recurvirostra avosetta >4 i D B C C
A195 Sterna albifrons >2 i D B C C
A190 Sterna caspia >3 i D B C C
A193 Sterna hirundo >10 i D B C C
A166 Tringa glareola >50 i D B C C
N14 20 231 Păúuni
Situl cuprinde aria protejata Complexul Piscicol Dumbravita. Complexul este alcatuit din lacul de acumulare si un sistem de elestee piscicole din
bazinul mijlociu al paraului Hamaradia. Pe langa cursul de apa, in sit mai sunt culturi agricole, pasuni, fanete si alte tipuri de habitate.
Zona este deosebit de importanta pentru cuibaritul si hrana a numeroase populatii de pasari salbatice.
Sursa: APM-BV IoaniĠescu A Aug 8 2006 11:31AM : ImportanĠa ariei naturale protejate se datorează în primul rând populaĠiilor de păsări
sălbatice úi habitatelor acestora. În arie există specii vulnerabile, în pericol úi critic ameninĠate, conform Directivei Păsări, ConvenĠiei de la
Berna si Bonn, Statutului European de AmeninĠare (European Ġreat Status), categoriei SPEC. Dintre acestea, de primă importanĠă sunt speciile
de păsări cuibăritoare, precum: Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Ardea purpurea, AyĠya nyroca, Crex crex, Porzana porzana, Porzana
parva etc., dar úi speciile de pasaj din anexa I a Directivei Păsări, mai ales cele care anual sunt prezente aici in număr apreciabil, precum:
Casmerodius albus – 70 indivizi în unele zile din perioada septembrie – decembrie, cu un total de peste 150 exemplare în acea perioadă (cifra
reprezintă peste 4-5 % din populaĠia central – europeană care trece prin această zonă); Ciconia nigra – peste 40 – 50 indivizi poposesc aici în
perioada septembrie – octombrie, cu cifre zilnice de până la 30 – 35 exemplare (cifra reprezintă cca. 2 – 3 % din populaĠia central – europeană
care trece în migraĠie spre sudul Europei). De asemenea, există úi alte specii de păsări care poposesc aici cu populaĠii mari, cele mai mari
înregistrate vreodată în Transilvania, precum: Egretta garzetta, Anser albifrons, Tadorna tadorna etc. În perioadele de migraĠie (toamna si
primăvara) populaĠia totală a păsărilor acvatice depăúeúte 20 000 de exemplare anual, zona fiind singura care adăposteúte asemenea densităĠi
de păsări din sud – estul Transilvaniei úi una din cele mai importante din Transilvania úi din interiorul lanĠului Carpatic. Peste Depresiunea
Bârsei, din care face parte úi situl respectiv trece un drum de migraĠie important úi cunoscut de către cercetătorii ornitologi. Această cale de
migraĠie face legătura între drumul transilvănean ce trece pe direcĠie NV – SE peste Câmpia Transilvaniei úi calea ce traversează MunĠii CarpaĠi
spre sudul tarii. Dintre speciile cele mai importante care trec pe acest drum se enumară: Casmerodius albus úi Ciconia nigra. Complexul
Piscicol DumbrăviĠa reprezintă în acest sens un punct de maximă concetrare pentru păsările acvatice, ce devine punct obligat de staĠionare si
hrănire pentru o mare parte a populaĠiilor ce traversează CarpaĠii spre úi dinspre locurile de cuibărit ale Europei. Pe lângă speciile de păsări din
Directiva Păsări, anexa I úi din ConvenĠia Berna úi Bonn sau având diverse categorii de ameninĠare, există úi alte specii de păsări care au
populaĠii numeroase în zonă, precum diverse specii ale genului Acrocephalus sau Locustella (păsări adaptate zonelor umede, mai ales
stufăriúurilor úi altor tipuri de vegetaĠie emersă), prezente în zeci sau sute de perechi, fapt ce demonstrează din nou importanĠa deosebită a
acestor tipuri de habitate pentru păsările zonei. BogăĠia în specii de păsări a zonei se datorează calităĠii úi importanĠei habitatelor, locurilor de
cuibărit, hrănire úi odihnă. Principalele habitate care prezintă o mare importanĠă pentru speciile de păsări enumerate, sunt: stufăriúul
(reprezentat mai ales de suprafeĠe uniforme de Phragmites australis), păpuriúul (asociaĠii vegetale unde predomină Typha spp.), mlaútinile cu
Carex spp. úi alte specii, fâneĠele umede úi alte suprafeĠe de asociaĠii vegetale inundate temporar, porĠiunile cu apă mică úi nămolul apărut
după vidarea parĠială sau totală a eleúteelor, frecventate îndeosebi în pasaj de numeroase specii de păsări, ca: stârci, egrete, berze, limicole /
păsări de Ġărm, pescăruúi etc. În acest fel, managementul piscicol în care este cuprinsă acĠiunea de vidare a eleúteelor pentru recoltarea
peútilor toamna úi uneori primăvara úi vara reprezintă o practică esenĠială pentru atragerea úi menĠinerea acestor populaĠii de păsări.
In zona sitului pot aparea:
- incendierea ilegală úi necontrolată a stufăriúului úi în general a vegetaĠiei uscate, se produce anual pe suprafeĠe variabile la lac úi eleútee, în
general între 5 úi 10 ha. Rezultatul este fragmentarea úi dispariĠia temporară a habitatului specific unor păsări vulnerabile, ca: Botaurus
stellaris, Ardea purpurea, Porzana spp. Intensitatea actuală este medie, dar în scădere datorită interdicĠiilor actuale úi informării asupra acestei
probleme;
- depozitarea ilegală a gunoiului menajer transportat de pârâul Hamaradia în lac úi depozitate direct pe malurile lacului. Comuna DumbrăviĠa
nu are un management al gunoiului menajer úi astfel acesta este depozitat ilegal în diferite puncte ale lacului úi pe malurile pârâului Hamaradia
de unde pătrunde în lac. Are acĠiune negativă prin răspândirea în stufăriú úi invadarea vegetaĠiei, scăzând suprafaĠa utilă de cuibărit pentru
unele specii de păsări. Intensitatea este mare úi în creútere în lipsa unui management al gunoiului în comuna DumbrăviĠa úi pe malurile lacului
de care să răspundă Primăria localitaĠii úi gestionarul piscicol al lacului;

- cositul prea timpuriu al fâneĠelor din zona malului vestic al lacului. Anual, cositul în această zonă începe înainte de 1 iunie, afectând cuibăritul
speciei Crex crex. AcĠiunea este constantă
- abandonarea unor terenuri unde se practica cositul. Este în creútere, afectând în viitor zeci de hectare de fâneĠe, loc de cuibărit al speciei
Crex crex úi succesiunea vegetaĠiei, invazia salciei etc.
- exploatarea ilegală a turbei úi vegetaĠiei de pe un eleúteu, ca practică începută în anul 2000, dar stopată în prezent. A fost dislocate complet
cca. 1 ha de stufăriú uscat úi alte specii de plante. Se preconizează decolmatarea a încă 3 ha pe două eleútee ca măsură de renaturare a
habitatelor vechi úi obĠinerea unor suprafeĠe de apă liberă în acele porĠiuni;
- creúterea cantităĠilor de nutrienĠi úi alte substanĠe bogate în azot úi compuúi ai acestuia în eleútee care poate cauza creúterea eutrofizării
bazinelor. Intensitatea este medie dar poate creúte în viitor o dată cu creúterea producĠiei úi stocului piscicol úi cu intensificarea tehnologiilor de
creútere a peútilor;
- creúterea populaĠiilor de păsări ihtiofage la eleútee, mai ales de Phalacrocorax carbo dar úi de Ardea cinerea, ceea ce a început să cauzeze
conflicte cu piscicultorii. Probabil acest fenomen legat direct de creúterea densităĠii peútilor este în creútere ca intensitate. Propunem plăĠi
compensatorii pentru pirderi.;
- perturbarea / stresul cauzat de diferiĠi factori păsărilor, spre exemplu: pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetaĠiei úi realizarea unor
cărări în stuf, gonirea păsărilor din zonele cu puiet, prin producere de zgomote, utilizarea unor arme de foc etc. Rezultatul este perturbarea
păsărilor úi fragmentarea habitatului în unele cazuri. Aceste fenomene sunt rare úi punctiforme úi scad în intensitate prin pază úi informare. Ca
o excepĠie, gonirea păsărilor prin utilizarea unor explozibili este în creútere úi va afecta grav în viitor toate speciile de păsări sensibile, dacă nu
se vor acorda despăgubiri / plăĠi compensatorii pentru peútele consumat de păsările ihtiofage
- turism neorganizat, haotic
- construcĠii preconizate de case de vacanĠă, Sat de vacanĠă etc.
Complexul Piscicol DumbrăviĠa- parte componentă a sitului DumbrăviĠa, a fost desemnat arie de protectie specială avifaunistică prin HG 2151-
2004, iar din 2006.02.02. SIT RAMSAR având numarul 1605.
Complexul Piscicol Dumbravita- Lacurile si elesteele sunt in proprietatea statului roman concesionate actualmente firmei SC Doripesco SA, iar
terenurile din jurul suprafetei de apa, sunt proprietati particulare.
4.6 DocumentaĠie:
Ionescu D. T., 1999, Contributions to Ġe study of Ġe waterwofl from DumbrăviĠa Lake and ponds (Bârsa Depression), Transylvania Review of
Systematical and Ecological Research, nr.1, p. 191-195, Editura Universitatii „Lucian Blaga” Sibiu, Romania.
Ionescu D. T., 2001, Aspecte ale migraĠiei berzei negre (Ciconia nigra) în Depresiunea Bârsei, Ocrotirea Naturii úi a Mediului Înconjurător, t. 44
– 45, p. 95 – 98, Editura Academiei Romane, Bucuresti, Romania
Ionescu D. T., 2002, Aspecte ale migraĠiei păsărilor de apă în Depresiunea Bârsei, Transilvania, România, Analele Banatului, serie nouă,
Muzeul Banatului, Timisoara, Romania.
Ionescu D. T., 2002, ContribuĠii la studiul avifaunei acvatice de interes cinegetic din Depresiunea Bârsei, Teza de Doctorat, Universitatea
„Transilvania” din Braúov, Romania.
***, 2002, Documentatie in vederea constituirii Ariei Protejate in zona lacurilor de la Dumbravita si Rotbav, Judetul Brasov.
Ionescu D. T., 2003, Ġe Ġreats and Ġe trend of water bird populations in two fishpond areas from Bârsei Depression (Braúov County, Romania),
Acta Oecologica, vol. X, nr. 1 – 2, p. 131 – 138, Editura Universitatii „Lucian Blaga” Sibiu, Romania.
Ionescu D. T., 2003, A management plan for two fish pond areas from Ġe Bârsei Depression (Braúov County, Romania), Acta Oecologica, vol.
X, nr. 1 – 2, p. 139 – 146, Editura Universitatii „Lucian Blaga” Sibiu, Romania.
Ionescu D. T., 2004, Criterion for legalization of two Special Protected Areas, Scientific Annals of Ġe Danube Delta Institute for Research and
Development., vol. 10, 28 – 31, Tulcea, Romania.
Ionescu D. T., Iordache D., Popescu V., 2004, NoutăĠi în protecĠia zonelor umede din judeĠul Braúov, Revista Pădurilor, nr. 5, p. 29 – 33,
Bucuresti, Romania.
***, 2004, Documentatie privind extinderea suprafetei Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica „Lacul de acumulare Dumbravita si elesteul 10”
si constituirea „Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica „Complexul Piscicol Dumbravita”.
***, 2005, Information Sheet on Ramsar Wetlands – Dumbravita Fishing Complex, documentaĠie standard completată pentru declararea zonei
ca Sit Ramsar.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J049BV * 16.2 DUMBRAVITA J049BV * 28.4 MAGURA CODLEI
140 Pasunatul B 20 - 180 Incendiere A 3 -
200 Acvacultura : peúte úi scoici B 30 0 220 Pescuit sportiv B 20 -
310 Extragerea turbei B 1 - 401 Urbanizare continua A 10 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 10 - 853 Managementul nivelelor de apa A 20 -
969 Alte forme sau forme mixte de competitie B 20 0

interspecifica a faunei

140 Pasunatul B 20 0 401 Urbanizare continua B 20 -

Complexul Piscicol DumbrăviĠa, parte componentă a sitului DumbrăviĠa, este luat în custodie din data de 02.03.2006, de către SOR si SC
Doripesco SA .
Teritoriul sitului apartine administrativ Municipiului Codlea, comunelor Dumbravita si Ha

Pentru Complexul Piscicol Dumbravita, inclus in acest sit, este in lucru regulamentul ariei protejate.
7. HARTA SITULUI


A ROSPA0038 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dunăre - OlteniĠa

N 44º 3' 47'' E 26º 28' 48'' 5 951.1 1 31 15 X

RO032 93.9 Calaraúi
RO034 6.1 Giurgiu

A024 Ardeola ralloides 800-1000 i C B C B
A021 Botaurus stellaris RC D B C B
A138 Charadrius alexandrinus R D B C B
A196 Chlidonias hybridus RC D B C B
A197 Chlidonias niger RC D B C B
A031 Ciconia ciconia 43-46 p 1300-1500 i D B C B
A030 Ciconia nigra 24-33 p B B C B
A027 Egretta alba 160-180 i D B C B
A026 Egretta garzetta 300-400 i D B C B
A131 Himantopus himantopus 22-24 p 40-50 i D B C B
A022 Ixobrychus minutus 40-50 p RC D B C B
A068 Mergus albellus RC D B C B
A020 Pelecanus crispus R B B C A
A151 Philomachus pugnax RC D B C B
A034 Platalea leucorodia 120-140 i D B C B
A119 Porzana porzana R D B C B
A132 Recurvirostra avosetta 8-12 p 20-40 i D B C B
A195 Sterna albifrons RC D B C B
A193 Sterna hirundo RC D B C B
A166 Tringa glareola RC D B C B
N14 3 231 Păúuni

Situl propus se afla pe Dunare intre km 451 si km 430.Situl propus cuprinde atat portiunea de Dunare cuprinsa intre Cascioarele-Chirnogi-
Oltenita cat si teren agricol ce face parte din incinta indiguita Greaca-Arges-Chirnogi. Este aparata de inundatii prin: digul longitudinal Dunare
cu o lungime 19,500km construit in 1967; digul Remu-Arges mal drept cu o lungime de 4,2 km con struit in 1967; digul de compartimentare(dig
vechi Chirnogi) cu o lungime de 12,475km construit in 1932; digul de compartimentare (dig nord Chirnogi) cu o lungime de 2,7km construit in
1932. O parte din diguri au suferit modificari datorita constructiei canalului Dunare-Bucuresti. In acest sit propus se afla doua sisteme de
desecare, Dunarica si Greaca. De foarte multe ori cand nivelul Dunarii este ridicat terenurile agricole propuse in sit sunt inundate, apa
stationand pe o perioda mai lunga , 40-50 zile pe an. Evacuarea apei din incinta se face prin cele doua statii de pompare mentionate. Datorita
acestui aspect de zona umeda caracteristica luncii Dunarii arealul este tranzitat de numeroase specii avifaunistice, printre acestea se numara
gaste, garlite, starci, egrete, chire, chirighite etc.

AyĠya nyroca
Ciconia nigra
Ixobrychus minutus

AyĠya nyroca
Ardeola ralloides
Platalea leucorodia
Ciconia ciconia
Egretta alba
Egretta garzetta
SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C6.
Datorita faptului ca situl cuprinde o mare parte din suprafetele agricole la care se utilizeaza ingrasaminte chimice si pesticide, pot exsita riscul
aparitiei unor modificari in randul pasarilor(paralizie, sterilitate). Un potential risc in reprezinta poluarea apei din raul Arges(grupa III-IV,amoniu
si azot).
Nu a fost declarat printr-un act juridic.
Proprietate de stat 100%.
4.6 DocumentaĠie:
Grigore Antipa-Regiunea inundabila a Dunarii,SGA Calarasi.
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare A 70 0 230 Vanatoare B 30 -
110 Utilizarea pesticidelor A 50 - 701 Poluarea apei A 10 -
160 Managementul forestier general B 2 +

100 Cultivare A 80 0 243 Braconaj, otravire, capcane A 30 -
300 Extragere de nisip si pietris C 1 - 520 Navigatie B 10 -

Ostrovul Albina si Georgescu, amplasate in dreptul localitatii Oltenita pe fluviul Dunarea se afla in administratia Directiei Silvice Calarasi, Ocolul
Silvic Mitreni.Dunarea apartine pe acest sector de Directia Apele Romane Arges Vedea.Tere

Nu are plan de management.
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0039 200612

D ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa
D ROSCI0131 OlteniĠa - Mostiútea - Chiciu
D ROSCI0149 Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac
D ROSCI0172 Pădurea úi Valea Canaraua Fetii - Iortmac
D ROSPA0007 Balta Vederoasa
D ROSPA0012 BraĠul Borcea
D ROSPA0054 Lacul Dunăreni
D ROSPA0056 Lacul Oltina
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dunăre - Ostroave

N 44º 13' 32'' E 27º 45' 48'' 16 223.6 0 133 18 X

RO032 44.9 Calaraúi

A402 Accipiter brevipes 2p C A C A
A229 Alcedo atthis 50 p C C C B
A024 Ardeola ralloides 90 p C B C B
A396 Branta ruficollis 120 i C B C B
A224 Caprimulgus europaeus 20 p D C C B
A196 Chlidonias hybridus 60 p 400-600 i C B C B
A031 Ciconia ciconia 22-34 p 1200-2400 i D B C B
A030 Ciconia nigra 4p D B C B
A236 Dryocopus martius 10 p D C C C
A026 Egretta garzetta 320 p C B C B
A379 Emberiza hortulana 60 p C B C B
A075 Haliaeetus albicilla 3-4 p 17 i B A B A
A131 Himantopus himantopus 24 i D B C B
A022 Ixobrychus minutus 40 p D B C B
A338 Lanius collurio 40 p D B C B
A339 Lanius minor 54 p D B C A
A177 Larus minutus 400 i C B C B
A073 Milvus migrans 3-4 p C A B A

A094 Pandion haliaetus 20 i C B C B
A393 Phalacrocorax pygmeus 90-120 p 240 i 300 i C B C B
A234 Picus canus 30 p D C C C
A120 Porzana parva 12 p C B C B
A132 Recurvirostra avosetta 8i D B C B
A195 Sterna albifrons 25-30 p 400 i C B C B
3.2.e. Specii de peúti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1149 Cobitis taenia P C B C B

F Alosa pontica C C F Alosa tanaica B C
F Chalcalburnus chalcoides C F Cobitis taenia C C
F Gobio albipinnatus C C F Gobio kessleri C C
F Gymnocephalus schraetzer C C F Misgurnus fossilis C C
F Pelecus cultratus C C F Proterorhinus marmoratus C C
F Rhodeus sericeus amarus C C F Sabanejewia aurata C C
F Zingel streber C C F Zingel zingel C C
Ostroavele din lunca Dunării sunt reprezentate prin păduri naturale úi plantaĠii (cu o pondere de peste 50%), care includ mai multe tipuri de
habitate de pădure úi tufăriúuri de luncă.
În perimetrul sitului se află aria protejată Puctul fosilifer de la Cernavoda, monument al naturii, unde apar la zi depozite cretacice inferioare cu o
bogată faună fosilă, reprezentată prin 72 specii de corali, bivalve, gasteropode, brachiopode.

Coracias garrulus
Falco vespertinus
AyĠya nyroca
Platalea leucorodia
Egretta garzetta
Ardea purpurea
Ardeola ralloides
Lanius minor
Milvus migrans

AyĠya nyroca
Sterna hirundo
Tringa glareola
Ciconia ciconia

Branta ruficollis
Vulnerabilitatea sitului este determinată în principal de factorii antropici, prin activităĠi de transport fluvial, activităĠi extractive din albia Dunării,
dragajele, consolidările de maluri, pescuit comercial. DeterminanĠi sunt úi factorii naturali cu impact asupra habitatelor naturale úi seminaturale,
cum ar fi variaĠiile dramatice ale nivelului Dunării, eroziunea din cauze naturale a malurilor.
Sunt desemnate trei ostroave ca rezervatii naturale prin HG 2151/2004,respectiv ostroavele Soimul,Ciocanesti si Haralambie.
Proprietate de stat - 88%. Proprietate privata - 12% pentru Ostroavele din jud. Calarasi-Haralambie, Ciocanesti, Pisica, Turcescul,Cianul, Tiul,
Soimul, Fermecatul. Ostrovul Păcuiul lui Soare cu o suprafată de 419 ha este proprietate de stat (fond forestier de stat)în administrarea O.S.
(Băneasa District I Ostrov, Canton nr. III.
4.6 DocumentaĠie:
SOR-Buletin AIA iunie 2002 nr.12,Grigore Antipa- Regiunea inundabila a Dunarii.
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J089CL * 1.46 MOROIU
160 Managementul forestier general B 20 0 520 Navigatie A 30 -
210 Pescuit profesionist(industrial) B 10 - 230 Vanatoare B 5 -
900 Eroziunea A 5 - 941 Inundatii A 10 -
220 Pescuit sportiv C 5 0

210 Pescuit profesionist(industrial) A 20 - 220 Pescuit sportiv B 5 0
400 Zone urbanizate, habitare umana A 10 - 507 Pod, viaduct A 0 -

Directia Silvica Calarasi pentru Ostroavele de pe teritoriul jud. Calarasi. Ostrovul Păcuiul lui Soare se află în administrarea DirecĠiei Silvice
ConstanĠa, O.S. Băneasa (District I Ostrov, Canton nr. III).

Pentru ariile protejate: Rezervatia Naturala Ostrov Soimul, Rezervatia Naturala Ostrov Ciocanesti, Rezervatia Naturala Ostrov Haralambie,
planurile de management sunt definitivate si trimise spre aprobare la Academia Romana. Celelalte Ostroave, respectiv Pisica, Tiul, Turcescu,
Cianul si Fermacatul nu au plan de management si nici regulament de functionare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0039_61_Dunare-Ostroave,_Vegetatie_luxurianta.jpg Enache Viorica - APM-CL
ROSPA0039_61_Ostroave-Dunare,_Platalea_leucorodia_si_Phalacrocorax_sp..jpg Enache Viorica - APM-CL
ROSPA0039_61_Ostrovul_Haralambie,_Dunare.jpg Enache Viorica - APM-CL
ROSPA0039_61_Ostrovul_Pisica,_Dunare,_Vita_de_vie_salbatica.jpg Enache Viorica - APM-CL
ROSPA0039_66_Ostrovul_Hinog.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT


J ROSPA0040 200612

J ROSCI0201 Podiúul Nord Dobrogean
F ROSCI0012 BraĠul Măcin
D ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dunărea Veche - BraĠul Măcin

N 44º 59' 1'' E 28º 9' 14'' 18 759.2 0 198 17 X

RO021 33.2 Brăila
RO025 43.7 Tulcea
RO023 1 ConsĠanta

A402 Accipiter brevipes 12-15 p 30 i B A C A
A089 Aquila pomarina 40 i D B C B
A021 Botaurus stellaris 12-15 p B A B B
A396 Branta ruficollis 30 i C B C B
A215 Bubo bubo 2i C A C B
A403 Buteo rufinus 8-11 p C A C A
A243 Calandrella brachydactyla 20 p C A C B
A138 Charadrius alexandrinus 4p C B C B
A196 Chlidonias hybridus 460-500 p B B C B
A031 Ciconia ciconia 24 p 1200 i D B C B
A030 Ciconia nigra 4p D B C B
A080 Circaetus gallicus 5-6 p C A B A
A083 Circus macrourus 20 i C B C A
A084 Circus pygargus 1p 60 i C A C A

A075 Haliaeetus albicilla 1p 20-30 i C A B B
A092 Hieraaetus pennatus 5i C B B B
A131 Himantopus himantopus 24 p C B C B
A338 Lanius collurio 400 p C B C B
A339 Lanius minor 120 p C B C A
A176 Larus melanocephalus 40 i D B C C
A177 Larus minutus 400 i B A C B
A246 Lullula arborea 300 p D A C B
A242 Melanocorypha calandra 300 p C A C B
A094 Pandion haliaetus 20 i C B C B
A393 Phalacrocorax pygmeus 180 i 200 i B A B B
A151 Philomachus pugnax 200 i D B C C
A034 Platalea leucorodia 80-90 i C B C B
A032 Plegadis falcinellus 240-280 i C B C B
A120 Porzana parva 30-80 p C B B B
A132 Recurvirostra avosetta 8p C B C B
A195 Sterna albifrons 34 p C B C B
A193 Sterna hirundo 400 i C B C B
N14 9 231 Păúuni
La intrarea în judeĠul Brăila fluviului Dunărea se desparte în trei braĠe: Dunărea navigabilă (în vest), BraĠul Vâlciu (în mijloc) úi BraĠul Măcin (în
est). BraĠul Măcin realizeaza limita dintre judeĠul Brăila úi judeĠele Tulcea úi ConstanĠa, iar impreună cu BraĠul Vâlciu delimitează Insula Mare a
Brăilei. Insula Mare a Brăilei cuprinde o suprafaĠă mare de terenuri agricole úi s-a format prin indiguirea BălĠii Brăilei, din care a rămas cu regim
liber de inundaĠie Bălta Mică a Brăilei.
categorii:

Coracias garrulus
Falco vespertinus
AyĠya nyroca
Accipiter brevipes
AnĠus campestris
Lanius minor
Lanius collurio

Pelecanus crispus
Accipiter brevipes
Branta ruficollis

Anser albifrons
- braconaj - vânătoarea in timpul cuibăritului - vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor
periclitate - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului
(colonii) - desecarea zonelor umede - industrializare úi extinderea zonelor urbane - pescuitul sportiv în
imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate - electrocutare si coliziune cu linii electrice -
pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare - arderea stufului - arderea vegetaĠiei (a
miriútii úi a pârloagelor) - amplasare de generatoare eoliene - turismul in masă - înmulĠirea necontrolată a
speciilor invazive
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


210 Pescuit profesionist(industrial) B 0 - 220 Pescuit sportiv C 0 -
520 Navigatie B 0 - 701 Poluarea apei B 0 -

100 Cultivare A 0 - 703 Poluarea solului A 0 -
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale B 0 -

7. HARTA SITULUI


A ROSPA0041 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Eleúteele Iernut - Cipău

N 46º 26' 25'' E 24º 15' 36'' 454.4 270 304 279 X

RO075 100 Mureú

A229 Alcedo atthis 3p D
A089 Aquila pomarina 1p D
A060 Aythya nyroca 2-3 p 30-50 i D
A021 Botaurus stellaris 1p 10-30 i D
A081 Circus aeruginosus 1p D
A022 Ixobrychus minutus 20-30 p 200-250 i D
A120 Porzana parva 20-35 p 80-100 i C B C B
A023 Nycticorax nycticorax 8-12 p 200-300 i C B C B
A001 Gavia stellata 3-5 i D
A396 Branta ruficollis 5-20 i D
A029 Ardea purpurea 50-100 i D
A024 Ardeola ralloides 2-10 i D
A030 Ciconia nigra 20-30 i D
A131 Himantopus himantopus 6-10 i D
A132 Recurvirostra avosetta 5-25 i D

Sunt elestee create prin indiguire, alimentare apa prevazuta prin pompare din raul Mures, aflat in apropiere. In ultima perioada precipitatiile sunt
cele care ridica nivelul apei periodic, mai ales la elesteul Iernut, bazinul 2.
Elesteele au fost create in anul 1975 Iernut- 2 elestee cu suprafata de 108 ha si in anul 1983 Cipau - 4 elestee cu suprafata de 57 ha. La
elesteele Iernut s-a dezvoltat pe margini si in mijlocul bazinului 2 vegetatie acvatica dura - stufarisuri, dar si vegetatie arborescenta,
predominant cu salcii.Au dezavantajul ca sunt situate in apropiere de localitati de campie si presiunea este semnificativa asupra faunei
ornitologice.
C4 – aglomerări mari de păsări acvatice
Cele două ferme piscicole reprezintă un loc important de popas pentru păsările migratoare din Transilvania, úi adăpostesc regulat între 35 000 –
48 000 ex. de păsări de apă. Sunt lacuri artificiale situate lângă râul Mureú, care au fost înfiinĠate la începutul anilor ’70. În ultimii ani, la Iernut,
datorită creúterii sălciilor în mijlocul unuia dintre lacuri s-a format o mică colonie de stârci de noapte (Nycticorax nycticorax), care, pe lângă un
managemant adecvat, ar putea creúte în următorii ani.
Impactul antropic este mai accentuat la Iernut din cauza deranjului datorită numărului mare de pescari în unele perioade úi probleme legate de
managementul bazinelor piscicole, respectiv vânătoarea.
1. braconaj
2. vânătoarea in timpul cuibăritului
9. pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate

S.C.Zau de Campie S.A. este in curs de privatizare, proprietarul va deveni o firma privata italiana.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus, dar si documentatia de infiintare rezervatie avifaunistica Iernut, avizat in anul 2006 de COMN al Academiei Romane.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


210 Pescuit profesionist(industrial) C 80 - 220 Pescuit sportiv B 60 -

402 Urbanizare discontinua B 50 -

Responsabilitatea conservarii o are proprietarul elesteelor S.C. Zau de campie S.A, iar dupa incheierea privatizarii responsabilitatea trece la noii
proprietari.

Exista un plan de mangement al pescuitului, care prevede golirea elesteelor toamna pe rand, cu trecerea apei in elesteul urmator. Acest
management este favorabil conservarii speciilor de pasari.
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0042 200612

J ROSCI0213 Râul Prut
F ROSCI0222 Sărăturile Jijia Inferioară - Prut
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Eleúteele Jijiei úi Miletinului

N 47º 23' 58'' E 27º 18' 19'' 19 425.0 32 185 62 X

RO013 100 Iaúi

A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p C B C C
A024 Ardeola ralloides 30-40 p C B C C
A026 Egretta garzetta 30-50 p C B C C
A027 Egretta alba 30-40 p 150-240 i C B C B
A029 Ardea purpurea 20-30 p 80-120 i C B C B
A031 Ciconia ciconia 2500-5000 i B B C B
A034 Platalea leucorodia 26-40 p C B C B
A042 Anser erythropus 20-30 i A B B B
A080 Circaetus gallicus 10-15 i C B C C
A081 Circus aeruginosus 15-20 p C B C C
A082 Circus cyaneus 2-5 i D B C C
A084 Circus pygargus 1-2 p B B C A
A097 Falco vespertinus 30-40 p B A C A
A131 Himantopus himantopus 15-20 i D B C C
A132 Recurvirostra avosetta 18-25 p 50-75 i D B C C
A151 Philomachus pugnax 3600-4500 i C B C B
A166 Tringa glareola 200-350 i D B C C
A177 Larus minutus 20-30 i D B C C
A193 Sterna hirundo 60-80 p C B C C
A196 Chlidonias hybridus 60-80 p C B C C
A197 Chlidonias niger 15-30 p C B C C
A229 Alcedo atthis 10-20 p D B C C
A231 Coracias garrulus 2p D B C C
A338 Lanius collurio 30-40 p D B C C
A393 Phalacrocorax pygmeus 100-180 i C B C C
A404 Aquila heliaca 3-5 i A B B B

A154 Gallinago media 20-50 i A A B B

P Iris sintenisii ssp. brandzae A
N14 47 231 Păúuni
Zonă umedă propusă ca sit RAMSAR úi zonă de importanĠă avifaunistică identificată de către Bird Life International.
categorii:

Falco vespertinus
AyĠya nyroca
Platalea leucorodia
Ardea purpurea
Ardeola ralloides
Chlidonias niger
Egretta alba
Circus pygargus

AyĠya nyroca
Anser anser
AyĠya nyroca
Anser eryĠropus
Aquila heliaca
Ciconia ciconia
Situl este important pentru iernat pentru rate, gaste.
SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.
Vulnerabilitatea sitului este dată de activităĠile de piscicultură úi exploatare piscicolă(antropizare), sărăturare, eroziune.
A FOST DEPUSă OFICIAL, IN ANUL 2000, DOCUMENTAĠIA ùTIINĠIFICă NECESARă PENTRU DESEMNAREA ZONEI CA „SIT RAMSAR”
55% proprietăĠi particulare
45% proprietate de stat
4.6 DocumentaĠie:
Proiect Vlădeni 2000 - Conservarea biodiversităĠii în zona umedă Vlădeni (judeĠul Iaúi) - volum elaborat la Universitatea Al.I.Cuza Iaúi, în
vederea declarării sitului ca sit RAMSAR.

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J052IS0 * 5.6 GROPNITA
200 Acvacultura : peúte úi scoici A 60 + 140 Pasunatul B 30 -
100 Cultivare C 10 - 290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare la B 50 -
210 Pescuit profesionist(industrial) C 40 0

110 Utilizarea pesticidelor C 10 - 120 Fertilizarea C 10 -
140 Pasunatul B 30 -

S.C. Pescaris S.A. Iaúi - concesionar

Nu există plan de management
7. HARTA SITULUI


C ROSPA0043 200612

H ROSCI0085 Frumoasa
D ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu
D ROSCI0188 Parâng
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Frumoasa

N 45º 35' 34'' E 23º 51' 44'' 131 182.0 351 2254 1450 X

RO071 17.8 Alba
RO053 1 Hunedoara
RO076 61.1 Sibiu
RO045 20.1 Vâlcea

A217 Glaucidium passerinum 80-100 p B B C B
A223 Aegolius funereus 300-350 p B B C B
A108 Tetrao urogallus 300-500 i B B C B

B Aegolius funereus B C B Bonasa bonasia B C
B Caprimulgus europaeus D C B Dendrocopos leucotos C C
B Dryocopus martius C C B Ficedula albicollis B C
B Ficedula parva C C B Glaucidium passerinum B C
B Pernis apivorus D C B Picoides tridactylus C C
B Picus canus C C B Strix uralensis C C
B Tetrao urogallus B C


cocoú de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus).
Regiune de munte cu păduri de conifere, mai puĠin mixte úi cu zone descoperite-alpine. Este o zonă valoroasă peisajistică cu un impact
antropic nesemnificativ. În pădurile întinse de conifere găsim efective importante la cocoúul de munte úi la ciocănitoarea de munte.
În număr mai mic întâlnim úi specii ca ierunca (Bonasa bonasia), minuniĠa (Aegolius funereus) úi ciuvica (Glaucidium passerinum).
8. braconaj

Aproximativ 45% se află în proprietate privată iar restul suprafeĠei se află în proprietatea statului.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J048SB * 1.13 TALMACEL J048SB + 17.3 LOTRIOARA
J048SB + 1.28 IEZERELE CINDRELULUI J046AB * 6.57 OASA
J072VL * 0.09 OBARSIA LOTRULUI - LATORITA
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 5 + 167 Exploatare fara replantare B 2 0
uscare
170 Cresterea animalelor C 0 + 171 Furajare stocuri de animale C 1 +
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 0 0 220 Pescuit sportiv C 0 0
230 Vanatoare B 100 - 243 Braconaj, otravire, capcane C 2 -
403 Habitare dispersata C 0 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 1 -
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 2 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 1 +
625 Planorism, delta plan, parapanta, balon. B 0 - 960 Relatii interspecifice ale faunei A 0 +
972 Parazitismul C 0 - 967 Antagonism cu animalele domestice B 0 -

100 Cultivare C 0 + 102 Cosire/Taiere C 0 +
140 Pasunatul C 0 + 160 Managementul forestier general B 0 -
161 Plantare de pădure C 0 + 162 Plantare artificiala B 0 +
164 Curatarea padurii B 0 + 167 Exploatare fara replantare C 0 -

170 Cresterea animalelor B 0 + 230 Vanatoare C 0 -
243 Braconaj, otravire, capcane C 0 - 403 Habitare dispersata C 0 0
502 Drumuri, drumuri auto A 0 - 622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate B 0 0
623 Vehicule motorizate B 0 - 960 Relatii interspecifice ale faunei C 0 +
961 Competitiea (exemplu: pescarus/chira) C 0 0 965 Predatorismul C 0 0
972 Parazitismul C 0 -

7. HARTA SITULUI


A ROSPA0044 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Grădiútea - Căldăruúani - Dridu

N 44º 40' 57'' E 26º 19' 34'' 6 642.3 44 101 80 X X

RO082 78.3 Ilfov
RO035 21.7 IalomiĠa

A024 Ardeola ralloides 35-50 p 20-200 i D B C B
A060 Aythya nyroca 25-28 i C B C B
A197 Chlidonias niger R D B C B
A031 Ciconia ciconia 2p D B C B
A027 Egretta alba 40-210 i C B B B
A131 Himantopus himantopus R D B C B
A068 Mergus albellus R D B C B
A151 Philomachus pugnax 400-700 i D B C B
A120 Porzana parva RC D B C C
A132 Recurvirostra avosetta R D B C B
A193 Sterna hirundo RC D B C B
N14 11 231 Păúuni
Sursa: APM-IF Ene A Jul 18 2006 12:30PM : Lacul si Padurea Caldarusani se afla la 45 km de Bucuresti si reprezinta o zona turistica mult
cautata. Lacul este un vechi liman fluviatil (de 6m lungime si 5m adancime), padurea din jurul lui formand o vegetatie forestiera ce adaposteste
specii de stejar, plop, salcii, etc. Zona Caldarusani reprezinta un mozaic de habitate (acvatic, padure, pajiste), relativ izolat de presiunea
antropica. Pe malul lacului se afla Manastirea Caldarusani, punct de atractie turistic si istoric. Manastirea a fost ctitorita de domnitorul Matei
Basarab in anul 1638, lacasul reprezentand un important centru de cultura, in care au fost expuse colectii de manuscrise bisericesti, cat si alte
tiparituri religioase.
categorii:

AyĠya nyroca
Ardeola ralloides

Ardeola ralloides
Egretta alba
Cygnus cygnus
Anser albifrons
Sursa: APM-IF Ene A Jul 18 2006 2:00PM : Zona Caldarusani reprezinta un complex de ecosisteme (lac si padure limitrofa acestuia), fiind un
mediu propice pentru dezvoltarea speciilor de flora si fauna salbatica. In urma cercetarilor efectuate in teren, au fost identificate aproximativ 70
de specii de pasari, unele regasindu-se in Anexa I a Directivei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979 (
Ciconia ciconia, Ardea purpurea, Nycticorax nycticorax, Circus pygarcus, Sterna hirundo, s.a.).
rezultat tăierea arborilor pe suprafeĠe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii-
fânaĠe etc.) - arderea stufului în perioada de cuibărire
Sursa: APM-IF Ene A Jul 18 2006 2:13PM : Lacul si Padurea Caldarusani reprezinta o zona turistica mult cautata, in special de amatorii de
pescuit si vanatoare (zona fiind propice vanatorii de iepuri, fazani s.a.). Sub acest aspect, zona poate fi considerata vulnerabila.

Sursa: APM-IF Ene A Jul 18 2006 2:14PM : Proprietate privata si proprietatea statului
4.6 DocumentaĠie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare C 30 0 890 Alte schimbari induse de oameni in conditiile B 5 -
hidraulice

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0044_89_Camp_Lacul_Caldarusani.jpg.jpg Ene Ana-Maria - APM-IF
ROSPA0044_89_Exemplar_de_Phalacrocorax_carbo_pe_Lacul_Caldarusani.jpg Ene Ana-Maria - APM-IF
ROSPA0044_89_Lacul_Caldarusani_1.jpg Ene Ana-Maria - APM-IF
ROSPA0044_89_Lacul_Caldarusani_2.jpg Ene Ana-Maria - APM-IF
ROSPA0044_89_Lacul_Caldarusani_3.jpg.jpg Ene Ana-Maria - APM-IF
ROSPA0044_89_Lacul_Caldarusani_4.jpg.jpg Ene Ana-Maria - APM-IF
ROSPA0044_89_Manastirea_Caldarusani.jpg Ene Ana-Maria - APM-IF
ROSPA0044_89_Padurea_Caldarusani.jpg Ene Ana-Maria - APM-IF
ROSPA0044_89_Peisaj_cu_maci-Caldarusani.jpg Ene Ana-Maria - APM-IF
ROSPA0044_89_Phalacrocorax_carbo_pe_Lacul_Caldarusani.jpg Ene Ana-Maria - APM-IF


C ROSPA0045 200612

D ROSCI0085 Frumoasa
H ROSCI0087 Grădiútea Muncelului - Ciclovina
D ROSCI0236 Strei - HaĠeg
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Grădiútea Muncelului - Cioclovina

N 45º 34' 19'' E 23º 13' 54'' 38 116.4 356 1678 950 X X

RO071 1 Alba
RO053 99 Hunedoara

A080 Circaetus gallicus 2-3 p C B C B
A223 Aegolius funereus 20-25 p D
A217 Glaucidium passerinum 2-4 p D

A Bufo bufo A A Bufo viridis C
A Hyla arborea C A Rana dalmatina C
A Rana temporaria A A Salamandra salamandra A
B Accipiter gentilis D C B Aegolius funereus D C
B Alauda arvensis D C B Anthus trivialis D C
B Apus apus D C B Apus melba D C
B Aquila chrysaetos D C B Aquila pomarina D C
B Aquila pomarina D C B Asio otus D C
B Bonasa bonasia C C B Bonasa bonasia D C

B Carduelis spinus D C B Ciconia ciconia D C
B Ciconia ciconia C B Ciconia ciconia C C
B Ciconia nigra C C B Ciconia nigra C C
B Circaetus gallicus C C B Circaetus gallicus C C
B Coccothraustes coccothraustes D C B Columba palumbus D C
B Crex crex D C B Cuculus canorus D C
B Delichon urbica D C B Dendrocopos leucotos C C
B Dendrocopos leucotos C C B Dendrocopos medius D C
B Dendrocopos medius D C B Dryocopus martius D C
B Dryocopus martius C C B Emberiza cia D C
B Erithacus rubecula D C B Falco peregrinus B C
B Ficedula albicollis D C B Ficedula albicollis B C
B Ficedula hypoleuca D C B Ficedula parva C C
B Ficedula parva D C B Fringilla coelebs D C
B Fringilla montifringilla D C B Glaucidium passerinum D C
B Hippolais icterina D C B Hirundo daurica D C
B Hirundo rustica D C B Jynx torquilla D C
B Lanius collurio D C B Lanius collurio D C
B Lanius excubitor D C B Lullula arborea C C
B Miliaria calandra D C B Monticola saxatilis D C
B Muscicapa striata D C B Oenanthe oenanthe D C
B Otus scops D C B Pernis apivorus C C
B Pernis apivorus C C B Phoenicurus ochruros D C
B Phylloscopus trochilus D C B Picus canus C C
B Picus canus D C B Prunella modularis D C
B Regulus regulus D C B Saxicola rubetra D C
B Streptopelia turtur D C B Strix uralensis C C
B Strix uralensis C C B Sturnus vulgaris D C
B Sylvia atricapilla D C B Sylvia communis D C
B Sylvia curruca D C B Sylvia curruca D C
B Tetrao urogallus C C B Tetrao urogallus D C
B Turdus pilaris D C B Turdus torquatus D C
I Sophrochaeta dacica B P Botrychium multifidum C
P Cephalaria radiata A P Hepatica transsilvanica B
P Sorbus borbasii B P Symphytum cordatum B
P Thymus comosus B R Anguis fragilis A
R Coronella austriaca C R Elaphe longissima C
R Lacerta agilis C R Lacerta viridis C
R Natrix tessellata C R Podarcis muralis C
R Vipera ammodytes C R Vipera berus A
N14 3 231 Păúuni

Cartea de vizită a acestei propuneri SPA o constituie până în momentul de faĠă Parcul Natural Grădiútea Muncelului-Cioclovina ( P.N.G.M.-C.
), care ocupă o suprafaĠă de 38.184 ha úi cuprinde un complex de obiective de o deosebită importanĠă arheologică, antropologică, etnografică,
geologică, speologică, faunistică úi floristică, repartizate armonios în cadrul unor ansambluri de peisaje naturale de excepĠie – încă nealterate
de activităĠi umane majore, caracterizate printr-o prezenĠă notabilă a pădurilor(peste 69% din suprafaĠa totală), a pajiútilor úi, pe suprafeĠe mult
mai restrânse, a unei agriculturi arhaice, tradiĠionale.
În parcul natural este localizat sistemul celor 8 cetăĠi fortificate din jurul capitalei politice, culturale úi religioase a Daciei – Sarmizegetusa
Regia – cetatea de scaun a regilor Burebista úi Decebal, precum úi un mare număr de rezervaĠii úi monumente ale naturii (peúteri, chei, avene
úi alte fenomene carstice), care conferă parcului excepĠionale valenĠe istorice, naturale, útiinĠifice, educative úi turistice.
În P.N.G.M.- C. sunt cuprinse, pe baza legislaĠiei în vigoare, un număr de 6 rezervaĠii úi monumente ale naturii, precum úi 10 monumente
istorice de valoare naĠională excepĠională. Din prima categorie fac parte: Complexul carstic Ponorâci – Ciclovina, Peútera ùura Mare, Peútera
Tecuri, Punctul fosilifer Ohaba Ponor, Cheile Crivadiei, Dealul úi Peútera Bolii. Lista monumentelor istorice de valoare naĠională din parcul
natural cuprinde: Turnul Crivadia, nivelurile de locuire musteriană (corespunzătoare paleoliticului mijlociu) din peútera Bordu Mare, precum úi
sistemul celor 8 fortificaĠii dacice, din rândul cărora se desprinde sub raportul importanĠei istorice úi a complexităĠii ei – capitala politică, culturală
úi religioasă a Daciei - Sarmizegetusa.
Substratul geologic este alcătuit preponderent din úisturi cristaline mezometamorfice (gnaise, paragnaise, amfibolite, micaúisturi). Rocile
sedimentare se întâlnesc în partea vestică, sudică úi sud-estică a parcului úi sunt reprezentate prin calcare mezozoice (cretacice úi jurasice).
VegetaĠia parcului natural este specifică etajului montan, definită fizionomic prin prezenta pädurilor de foioase în alternanĠă cu pajiúti (în
special pajiúti secundare instalate în urma defriúărilor), fâneĠe úi stâncării cu vegetaĠie xerotermofilă, mezoxerotermofilä. In sud-vestul parcului
au fost identificate suprafeĠe cu vegetaĠie termofilă bogată în elemente de origine sudică, mediteraneană.
Diversitatea aspectelor morfologice ale terenului úi varietatea florei sălbatice, precum úi impactul antropic redus asupra acestor teritorii,
constituie atuuri pentru conservarea in situ a speciilor avifaunistice de interes comunitar identificate în acest parc natural.
C6 – populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene - 7 specii
ieruncă (Bonasa bonasia), huhurez mare (Strix uralensis), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea neagră (Dryocopus
martius), ghionoaie sură (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva)
Zona propusă constă din Parcul Natural Grădiútea Muncelului, care include mai multe tipuri de habitate cu populaĠii importante de păsări.
Cele mai importante habitate ale sitului din punct de vedere ornitologic sunt pădurile întinse de fag úi de amestec. În aceste păduri puĠin
deranjate găsim populaĠii însemnate din mai multe specii. Astfel găsim trei specii de ciocănitoare úi două de muscari care au efective
importante pe plan naĠional. PopulaĠii însemnate are úi huhurezul mare úi ierunca. În etajul de conifere parcului sunt populaĠii bune din speciile
caracteristice acestei zone, iar în pădurile în înconjurate cu zone deschise cuibăresc mai multe specii de răpitoare.
C6 – populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene - 7 specii ieruncă (Bonasa bonasia), huhurez mare (Strix uralensis),
ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus canus), muscar gulerat
(Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva) Zona propusă constă din Parcul Natural Grădiútea Muncelului, care include mai multe tipuri
de habitate cu populaĠii importante de păsări. Cele mai importante habitate ale sitului din punct de vedere ornitologic sunt pădurile întinse de
fag úi de amestec. În aceste păduri puĠin deranjate găsim populaĠii însemnate din mai multe specii. Astfel găsim trei specii de ciocănitoare úi
două de muscari care au efective importante pe plan naĠional. PopulaĠii însemnate are úi huhurezul mare úi ierunca. În etajul de conifere
parcului sunt populaĠii bune din speciile caracteristice acestei zone, iar în pădurile în înconjurate cu zone deschise cuibăresc mai multe specii
de răpitoare. Defriúările, tăierile ras úi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeĠe mari 2. tăierile selective a arborilor în
vârsta sau a unor specii 3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 4. amenajări forestiere úi tăieri în timpul cuibăritului speciilor
periclitate 5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul úi zgomotul cauzat de către gonaci 6. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a
speciilor periclitate 7. braconaj 8. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maúini de teren 9. distrugerea cuiburilor, a pontei
sau a puilor 10. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului 11. prinderea păsărilor cu capcane 12. scoaterea puilor pentru comerĠ ilegal 13.
cositul în perioada de cuibărire 14. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 15. arderea vegetaĠiei (a miriútii úi a
pârloagelor)
Parcul Natural Grădiútea Muncelului-Cioclovina, care se suprapune propunerii de SPA cu acelaúi nume, a fost desemnat ca arie naturală
protejată (parc natural) prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naĠional - SecĠiunea a III-a - zone protejate.
Aprox. 60% din suprafaĠa sitului se află în fond forestier (26371,6 ha); 79,6% din suprafaĠa fondului forestier inclus sitului este proprietate a
statului român, 3% este deĠinută de persoane fizice, iar restul de 17,4% este în proprietatea composesoratelor, úcolilor, parohiilor úi primăriilor
locale.
4.6 DocumentaĠie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J047HD * 0.01 MAGURENI

102 Cosire/Taiere C 0 - 140 Pasunatul C 0 0
164 Curatarea padurii C 0 0 230 Vanatoare C 0 0
243 Braconaj, otravire, capcane C 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 -
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 0 - 900 Eroziunea C 0 -
rulote
502 Drumuri, drumuri auto C 0 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 0 0

100 Cultivare C 0 0 102 Cosire/Taiere C 0 0
400 Zone urbanizate, habitare umana C 0 0 502 Drumuri, drumuri auto C 0 0
511 Linii electrice C 0 0

Parcul Natural Grădiútea Muncelului-Cioclovina, care se suprapune site-ului Grădiútea Muncelului-Cioclovina-pIBA, are administraĠie proprie.
Persoane de contact: Mihaela Ionescu (director parc), Remus Papp (biolog parc)
Sediul AdministraĠ

Planul de Management pentru parcul natural din MunĠii ùureanu este în etapa finală de realizare.
7. HARTA SITULUI


A ROSPA0046 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Gruia - Gârla Mare

N 44º 10' 42'' E 22º 48' 22'' 2 756.2 27 90 40 X

RO043 100 MehedinĠi

A024 Ardeola ralloides 160-230 p D B B B
A021 Botaurus stellaris 28-44 p C B B B
A196 Chlidonias hybridus 60 p C B B B
A081 Circus aeruginosus 2p D B B B
A027 Egretta alba D B B B
A511 Falco cherrug 1p B A C B
A075 Haliaeetus albicilla 1-3 p D B B B
A131 Himantopus himantopus 2p D B B B
A022 Ixobrychus minutus 12 p D B B B
A023 Nycticorax nycticorax 380-440 p D B B B
A019 Pelecanus onocrotalus R D B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 120-140 p 240 i 300-800 i B B C B
A193 Sterna hirundo D B B B
A034 Platalea leucorodia 254-280 p D C C C
N14 8 231 Păúuni
Situat în lunca inundabilă a Dunării, acest sit urmează forma Ġărmului stâng al fluviului. VegetaĠia emersă nu s-a putut dezvolta prea mult, în
schimb cea submersă (în care predomină Myriophyllum úi Potamogeton) este abundentă úi constituie suport pentru cuiburile de corcodel mare
Podiceps cristatus úi de chirighiĠă cu obraji albi Chlidonias hybridus.Balta Gruia atrage în această zonă un număr impresionant de păsări, atât
ca număr de specii, cât úi de indivizi, în perioada de vară dar úi pentru iernare.
categorii:

AyĠya nyroca
Falco cherrug
Ardea purpurea
Egretta garzetta
Ardeola ralloides
Botaurus stellaris

Phalacrocorax carbo

AyĠya ferina
Poluarea apelor cu nitraĠii proveniĠi din surse agricole.Fauna sălbatică úi cu deosebire păsările înregistrează perturbări mari, urmare a
modificării condiĠiilor de adăpost úi liniúte prin tăieri de vegetaĠie lemnoasă, de circulaĠia cu animale domestice, de incendierea stufului úi a
resturilor de vegetaĠie agricolă. De asemenea, amenajările piscicole afectează populaĠiile actuale de păsări, cuibăritoare sau de tranzit.
Situl include o zonă umedă (Gârla Mare - Salcia, 907 ha), zonă declarată arie protejată prin Hotărârea Consiliului JudeĠean MehedinĠi nr.
13/10.07.2000. SuprafaĠa acestuia este însă mult mai mare, incluzând úi suprafeĠe fără regim de protecĠie.
SituaĠia juridică a terenurilor se prezintă astfel: proprietate de stat 14,8%, proprietate comunală 10,7%, proprietate privată 74,5%.
4.6 DocumentaĠie:
1.Ariile de importanĠă avifaunistică din România - documentaĠii, S.O.R., editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2004.
2.Studiu de fundamentare privind protecĠia oficială a unor zone naturale úi monumente ale naturii din judeĠul MehedinĠi.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare B 20 - 110 Utilizarea pesticidelor C 5 -
120 Fertilizarea C 5 - 140 Pasunatul B 20 -
160 Managementul forestier general C 15 0 180 Incendiere C 2 -
210 Pescuit profesionist(industrial) C 5 - 220 Pescuit sportiv C 5 -
502 Drumuri, drumuri auto B 1 - 701 Poluarea apei C 2 -
840 Inundarea B 10 0 900 Eroziunea C 5 0

100 Cultivare B 20 - 110 Utilizarea pesticidelor C 5 -
120 Fertilizarea C 5 - 140 Pasunatul C 10 -
160 Managementul forestier general C 15 0 180 Incendiere C 5 -
502 Drumuri, drumuri auto B 10 - 520 Navigatie B 10 -

853 Managementul nivelelor de apa B 10 0

AutorităĠile administraĠiei locale.

Pentru zona umedă aflată sub regim de protecĠie la nivel local există un regulament de administrare, însă pentru restul site-ului nu sunt astfel de
reglementări.
7. HARTA SITULUI


A ROSPA0047 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Hunedoara Timiúană

N 45º 59' 21'' E 21º 12' 40'' 1 536.7 99 168 129 X

RO051 77.1 Arad
RO054 22.9 Timiú

A084 Circus pygargus 0-1 p 10-20 i D
A080 Circaetus gallicus 1p C B C B
A097 Falco vespertinus 60-72 p B B C C
N14 45 231 Păúuni
Zona de campie formata din parcele de teren agricol proprietate privata traversata de un canal colector situata langa localitatea Hunedoara
Timisana .
C1 – specii de interes conservativ global – 2 specii

dumbrăveancă (Coracias garrulus), vânturel de seară (Falco vespertinus).
Regiune de câmpie cu zone agricole úi păúuni aride, habitatul tipic al celor două specii prioritare. Amândouă specii folosesc aceste arii ca
terenuri de vânătoare.
Colonia de vânturei se află în cuiburile de cioară de semănătură din trei pâlcuri de salcâm, care sunt afectate într-o oarecare măsură de
intervenĠia omului (tăierea arborilor úi deranjul coloniei de către vânători în timpul cuibăritului).
Este cea mai importantă colonie de vânturel de seară din România úi al doilea ca mărime din Bazinul Carpatic, unde se desfăúoară un proiect
Life pentru salvarea speciei.
4. braconaj
5.
A fost desemnat de catre ONG Grupul Milvus, loc. Targu-Mures.
In cadrul teritoriului propus sunt atat terenuri de stat cat si private. APM Arad, a trimis adrese catre primariile cuprinse in situl propus, pentru
furnizarea de informatii privind suprafetele de teren private si de stat. Pe teritoriul judetului Timis situl este format din terenuri agricole private .
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


120 Fertilizarea B 5 - 100 Cultivare B 80 0

100 Cultivare B 75 0

Primariile din zona
APM Arad

Nu exista plan de management pentru Hunedoara Timisana. Nu există plan de management pentru suprafaĠa din judeĠul Timiú.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0047_69_H.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSPA0047_69_H1.jpg Patko Camelia - APM-AR



A ROSPA0048 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ianca - Plopu - Sărat

N 45º 12' 11'' E 27º 40' 7'' 1 982.1 1 37 12 X

RO021 100 Brăila

A229 Alcedo atthis 4p D B B C
A029 Ardea purpurea 12 i C B B B
A021 Botaurus stellaris 2i D B B B
A396 Branta ruficollis 600 i B B B A
A031 Ciconia ciconia 5p D B B B
A081 Circus aeruginosus 2p D B B C
A027 Egretta alba 20 i C B B B
A026 Egretta garzetta 60 i D B B B
A135 Glareola pratincola 61 p C B B C
A131 Himantopus himantopus 36 p D B B C
A022 Ixobrychus minutus 4p D B B B
A177 Larus minutus 10 i D B B C
A019 Pelecanus onocrotalus 200 i C B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 180 i C B B B
A151 Philomachus pugnax 50 i D B B C
A034 Platalea leucorodia 60 i D B B B
A032 Plegadis falcinellus 120 i C B B B
A132 Recurvirostra avosetta 24 p C B B C
N14 3 231 Păúuni
Situl cuprinde sase lacuri, dintre care trei sunt amenajări piscicole (lacurile Seaca, Esna úi Lutul Alb). Lacurile Ianca úi Plopu sunt localizate pe
teritoriul oraúului Ianca, respectiv satului Plopu, oraú Ianca. Sunt lacuri de crov, sărate, formate în condiĠiile climatului semiarid se stepă, cu
adâncimi medii mici, de 2m (Lacul Ianca) úi respectiv 1m (Lacul Plopu). În condiĠiile unei secete prelungite suprafaĠa luciului de apă se
micúorează foarte mult. Perimetrul Lacului Plopu prezintă habitate de stufăriú în proporĠie de 40%.

categorii:

AyĠya nyroca

Branta ruficollis
Egretta alba
Platalea leucorodia
1.Lacul Ianca este situat la intrarea în oraúul cu acelaúi nume, în apropiere fiind amplasată o fermă creútere păsări. În zona vestică a lacului,
locuinĠele sunt amplasate în imediata apropiere.
2.În jurul lacurilor există terenuri păúunabile, iar păúunatul se realizează pe seama producĠiei vegetale naturale.
3. ExistenĠa amenajărilor piscicole poate face dificilă protecĠia păsărilor ihtiofage ca urmare a atitudinii factorilor interesaĠi faĠă de acestea,
având în vedere pagubele aduse producĠiei de peúte.
4. Lacul Movila Miresii (lac sărat) este localizat chiar la intrarea în localitatea cu acelaúi nume, gospodăriile fiind amplasate în imediata
apropiere a zonei umede.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


920 Secarea A 0 - 140 Pasunatul B 0 -
200 Acvacultura : peúte úi scoici B 0 - 210 Pescuit profesionist(industrial) B 0 -
211 Pescuit intr-o locatie fixa B 0 - 230 Vanatoare A 0 -
403 Habitare dispersata A 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 -
503 Linii de cale ferata, TGV C 0 - 100 Cultivare B 0 -

100 Cultivare C 0 - 140 Pasunatul B 0 -
400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 - 410 Zone industriale sau comerciale B 0 -


7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0048_49_Lacul_Plopu1.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR
ROSPA0048_49_Lacul_Plopu2.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR


A ROSPA0049 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Iazurile de pe valea Ibănesei - Baúeului - Podrigăi

N 48º 2' 1'' E 26º 42' 36'' 2 512.1 73 178 101 X

RO012 100 Botoúani

A027 Egretta alba 4-6 p C B C B
A196 Chlidonias hybridus 20-40 p D
A060 Aythya nyroca 120-150 i D
A031 Ciconia ciconia 200-700 i D
A001 Gavia stellata 2-10 i
A068 Mergus albellus 120-180 i D
N14 7 231 Păúuni

Situl se găseúte la sud-est de pintenul deluros al Ibăneútilor, fiind încadrat în Câmpia Jijiei Superioare úi a Baúeului.
Situl este alcătuit din numeroase iazuri úi acumulări:Ac Negreni, Mileanca, Cal Alb, Iazurile LiúmăniĠa,Ibăneasa, Vorniceni, Prisaca, Tătărăúeni,
Neculce,Borzeúti, Havârna, fiind un excelent habitat pentru speciile de păsări specifice zonelor umede.
C6 - populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene - 3 specii erete de stuf (Circus aeroginosus), creúteĠ cenuúiu
(Porzana parva), egretă mare (Egreta alba)
Lacuri situate în valea Baúeului úi în văile adiacente. Sunt un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăpostesc regulat peste
20.000 de păsări de apă migratoare în timpul migraĠiei. Din punct de vedere al păsărilor cuibăritoare zona este importantă pentru populaĠia de
erete de stuf (Circus aeroginosus), creúteĠ cenuúiu (Porzana parva) úi egretă mare (Egreta alba). În stufăriú respectiv pe copacii de pe insula
din lacul Hăneúti există colonii mixte de stârci cuprinzând úi specii din Anexa I, ca stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax). Pe unele lacuri din
valea Ibănesei găsim colonii de chirighiĠă cu obraji albi (Chlidonias hybrida) respectiv de pescăruúi râzător (Larus ridibundus).
1. braconaj
11. practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, maúini de teren, motor de cross, enduro
Situl nu are statut de protecĠie legiferat.
SuprafaĠa totală a acestor iazuri este de cca 1368 ha din care:PROPRIETATE DE STAT:
615ha -ANAR-DirecĠia de Ape Prut Iaúi-SGA Botoúani(Ac Negreni, Mileanca, Cal Alb);53 ha domeniul public Primăria Darabani(Iaz
LiúmăniĠa);PROPRIETATE PRIVATA:
209 ha-Piscicola S.A. Botoúani(Iazurile Ibăneasa, Vorniceni, Prisaca);
491 ha-societăĠi comerciale private:SC FISHCOM SRL Havârna(Iazurile Tătărăúeni, Neculce) , SC ALFABIT SRL Ungureni(Iaz Borzeúti),SC
PIRANIA SRL Botoúani(Iazul Havârna).In procente
:49%proprietate de stat úi 51% proprietate privată.
4.6 DocumentaĠie:
Studii ornitologice efectuate de SOR úi Grupul Milvus.
Vasile Băcăuanu-Câmpia Moldovei studiu geomorfologic, Editura Academiei Române, 1968
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


211 Pescuit intr-o locatie fixa B 5 - 210 Pescuit profesionist(industrial) B 10 -

140 Pasunatul C 3 0 230 Vanatoare B 5 -
502 Drumuri, drumuri auto C 2 -

Responsabilitatea implementării planului de management va reveni structurii proprii de administrare special constituită, conform Ordinului
494/2005.Pâna la constituirea acestei structuri responsabilitatea revine consiliilor locale orăúeneút

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0049_64_Iaz_Hanesti.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSPA0049_64_Larus_ridibundus_-Iaz_Hanesti.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT


A ROSPA0050 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Iazurile Miheúu de Câmpie - Tăureni

N 46º 39' 12'' E 24º 12' 1'' 1 208.9 282 447 323 X

RO075 100 Mureú

A229 Alcedo atthis 10-16 p C B C B
A029 Ardea purpurea 2-3 p 20-50 i D
A021 Botaurus stellaris 3-5 p 5-10 i C B C B
A026 Egretta garzetta 0-20 p 80-120 i D
A022 Ixobrychus minutus 40-65 p 400-500 i C B C B
A023 Nycticorax nycticorax 70-300 p 500-1200 i C C C C
A196 Chlidonias hybridus 5-20 p 500-700 i D
A120 Porzana parva 20-40 p 10-50 i C B C B
A132 Recurvirostra avosetta 10-50 i D

N14 8 231 Păúuni
Sunt iazuri piscicole situate pe valea Paraul de Campie, in campia Transilvaniei. Ferma Zau a fost infiintata printre primele iazuri ale
comunismului in anii 50` si are 380 ha luciu de apa initial, amplasate in 4 iazuri si 3 elestee. Au vegetatie acvatica cu stufi pe margini elesteele
Mihes si Razoare, iar unele Bujor 1 si 2 nu au deloc.
Ferma Taureni a fost creat in 1978, este alcatuit din 5 iazuri, ce acumuleaza in total 280 ha La elesteele Taureni toate iazurile au vegetatie
acvtaica cu stufi , chiar vegetatie lemnoasa cu salcii, dezvoltate pe margini.Au dezavantajul ca sunt situate in apropiere de localitati de campie
si presiunea este semnificativa asupra faunei ornitologice.
C1 – specii de interes conservativ global: o specie
vânturelul de seară (Falco vespertinus)
C6 – populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – o specie
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)
Aceste lacuri artificiale aúezate pe valea Pârăului de Câmpie au fost înfiinĠate pentru a servi ca ferme piscicole, destinaĠie pe care o au úi în
prezent. Ele reprezintă un important loc de popas pentru păsările migratoare din Transilvania, care adăposteúte regulat între 35 000 – 65 000
ex. de păsări de apă anual.
Efectivele vânturelul de seară (Falco vespertinus) au scăzut dramatic în ultimii ani. Este foarte important păstrarea acestor populaĠii izolate,
punctiforme din interiorul Transilvaniei.
În plantaĠia de conifere de lângă Miheúu de Câmpie a existat cu câĠiva ani în urmă cea mai mare colonie de stârc de noapte (Nycticorax
nycticorax) din Transilvania. Deúii colonia s-a destrămat din cauza deranjului, potenĠialul zonei nu s-a schimbat fiind posibil ca acesta să se
refacă. O parte a coloniei s-a mutat într-un pâlc de copaci de lângă Mureú în apropierea oraúului Luduú. Specia fiind în declin în România, toate
locurile de cuibărit sunt importante, în consecinĠă úi această locaĠie a fost adăugată sitului.
Lacurile sunt importante în ceea ce priveúte cuibăritul unor specii de păsări ca buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus
minutus), raĠa roúie (AyĠya nyroca) úi în unii ani chirighiĠa neagră (Chlidonias niger) care au puĠine locuri de cuibărit în Transilvania.
1. braconaj

S.C.Zau de Campie S.A. este in curs de privatizare, proprietarul va deveni o firma privata italiana.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


210 Pescuit profesionist(industrial) C 80 0 220 Pescuit sportiv C 50 -

100 Cultivare C 15 - 402 Urbanizare discontinua C 50 -

Responsabilitatea conservarii o are proprietarul elesteelor S.C. Zau de campie S.A, iar dupa incheierea privatizarii responsabilitatea trece la noii
proprietari.

Exista un plan de mangement al pescuitului, care prevede golirea elesteelor toamna pe rand, cu trecerea apei in elesteul urmator. Acest
management este favorabil conservarii speciilor de pasari.
7. HARTA SITULUI


A ROSPA0051 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Iezerul Călăraúi

N 44º 11' 24'' E 27º 16' 28'' 4 023.8 0 25 8 X

RO032 100 Calaraúi

A024 Ardeola ralloides 20-200 i D B C B
A396 Branta ruficollis 1000-5200 i B B C B
A138 Charadrius alexandrinus 26-40 i D B C B
A196 Chlidonias hybridus 40-70 p 200-400 i D B C B
A197 Chlidonias niger 12-16 p 200-400 i D B C B
A027 Egretta alba 10-12 p 40-210 i C B C B
A131 Himantopus himantopus 12-32 p 40-50 i D B C B
A068 Mergus albellus 45-54 i D B C B
A019 Pelecanus onocrotalus 630-900 i C B C C
A393 Phalacrocorax pygmeus 300-400 p 170-400 i C B C B
A151 Philomachus pugnax 200-600 i D B C B
A195 Sterna albifrons 12-50 i D B C B

APSA Iezer Calarasi este situata pe teritoriul com. Cuza-Voda, mun. Calarasi. Este un lac de origine naturala ramas dupa asanarea partiala a
vechiului si intinsului Iezer Calarasi. A fost supus unor modificari artificiale in scopul exploatarii sale ca ferma piscicola(indiguire produsa in anii
1960). Suprafata luciului de apa este de aprox. 550ha.Iezerul este alimentat cu apa din Dunare prin canale artificiale. Pe malul lacului mare se
afla un brau de stuf si papura de peste 4ha. In jurul Iezerului se intind pajisti, unele relativ umede, precum si culturi agricole.

AyĠya nyroca
Ardea purpurea

Cygnus cygnus
Branta ruficollis
Anser albifrons
Tringa glareola
Egretta garzetta
Philomachus pugnax
Ciconia ciconia
Egretta alba
Chlidonias niger
Mergus albellus
Sterna hirundo

Platalea leucorodia
APSA Iezer Calarasi are statut de protectie prin H.G.2151/2004.
100% stat
4.6 DocumentaĠie:
Grigore Antipa - Lunca inundabila a Dunarii, Arii de importanta avifaunistica din Romania - Dan Munteanu, SOR.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


211 Pescuit intr-o locatie fixa A 60 0

100 Cultivare B 40 0

APSA Iezer Calarasi este data in custodia SC Piscicola SA Calarasi.

Pentru APSA Iezer Calarasi s-a intocmit planul de management si regulamentul de functionare, acestea sunt aprobate de Academia Romana.
7. HARTA SITULUI


A ROSPA0052 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Beibugeac

N 45º 1' 44'' E 29º 7' 8'' 256.7 0 8 1 X

RO025 99 Tulcea
RO025 1 Tulcea

A024 Ardeola ralloides 234-490 i C B C B
A060 Aythya nyroca 120-163 i C B C B
A396 Branta ruficollis 700-2500 i 2000-3000 i B B C B
A135 Glareola pratincola 24-55 p 200-320 i C B C B
A020 Pelecanus crispus 42-77 i A B B A
A019 Pelecanus onocrotalus 630-900 i B B C B
A393 Phalacrocorax pygmeus 631-800 i B B C B
A032 Plegadis falcinellus 250-270 i C B C B
A029 Ardea purpurea 80-120 i B A C B
A138 Charadrius alexandrinus 12-14 p 160 i C B C B
A196 Chlidonias hybridus 60-80 p 2000 i B B C B
A030 Ciconia nigra 10-20 i C B C B
A080 Circaetus gallicus 2-3 i D A B A
A081 Circus aeruginosus 2-20 i D B C C
A038 Cygnus cygnus 120-130 i C B C B
A027 Egretta alba 70 i 90-100 i C B C B
A131 Himantopus himantopus 24-40 p 340 i C B C B
A176 Larus melanocephalus 1800-2600 i D B C C
A023 Nycticorax nycticorax 120-400 i C B C B
A094 Pandion haliaetus 8i C B C B
A132 Recurvirostra avosetta 38-74 p 121 i C B C B
A195 Sterna albifrons 400 i C B C B
A397 Tadorna ferruginea 10-34 i C B C B

A170 Phalaropus lobatus 20-67 i C B B B

categorii:

Glareola pratincola
Falco vespertinus

Branta ruficollis
AyĠya nyroca
Pelecanus crispus
Pelecanus crispus
Platalea leucorodia
Glareola pratincola
Ardeola ralloides
Sylvia nisoria
Tringa glareola
Sterna hirundo
Sterna albifrons

Branta ruficollis
Anser albifrons
Cygnus cygnus
- electrocutare si coliziune cu linii electrice -
- arderea stufului - arderea vegetaĠiei (a
miriútii úi a pârloagelor) - amplasare de generatoare eoliene - turismul in masă - înmulĠirea necontrolată a
speciilor invazive
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul C 3 0 230 Vanatoare B 5 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 2 - 740 Vandalism B 15 0
967 Antagonism cu animalele domestice B 10 -

120 Fertilizarea C 2 - 421 Depozitarea deseurilor menajere C 6 -

7. HARTA SITULUI


J ROSPA0053 200612

H ROSCI0149 Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Bugeac

N 44º 4' 42'' E 27º 26' 17'' 1 391.8 0 99 11 X


A229 Alcedo atthis 12 p C C C B
A029 Ardea purpurea 10-40 p 120 i B A C B
A024 Ardeola ralloides 80-120 p 234-240 i C B C B
A060 Aythya nyroca 24-35 p 163 i C A C B
A396 Branta ruficollis 230 i B B C B
A138 Charadrius alexandrinus 12-14 p 160 i C B C B
A196 Chlidonias hybridus 60-80 p 2000 i B B C B
A030 Ciconia nigra 42 i C B C B
A080 Circaetus gallicus 1p D A B A
A027 Egretta alba 70 i 90 i C B C B
A026 Egretta garzetta 70-80 p 400-500 i B A C B
A131 Himantopus himantopus 24-40 p 340 i C B C B
A022 Ixobrychus minutus 40-60 p B A C B
A177 Larus minutus 400 i B B C B
A094 Pandion haliaetus 8i C B B B
A020 Pelecanus crispus 2i 66-73 i B A C B
A019 Pelecanus onocrotalus 630-700 i B A B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 631-700 i 800-900 i B A C B
A170 Phalaropus lobatus 67 i C B C B
A034 Platalea leucorodia 310-360 i B A C B
A032 Plegadis falcinellus 240-370 i B A C B
A132 Recurvirostra avosetta 8p 121 i C B C B

A195 Sterna albifrons 400 i C B C B
A193 Sterna hirundo 1000 i C B C B
A397 Tadorna ferruginea 4-5 p 34 i C B C B
N14 3 231 Păúuni
Lacul este cel mai sudic din seria limanelor fluviatile, prezintă maluri înalte úi abrupte care pot atinge úi 30m înălĠime, fundul plat având forma
unui golf-depresiune. Lacul are legătură cu Dunărea, existând un stăvilar care reglementează schimbul de ape. În parte a vestică a lacului este
prezentă o fâúie de pământ înaltă úi stâncoasă (calcaroasă). Remarcabilă este úi existenĠa pe versantul drept al lacului Bugeac a unei grote
neexploatate turistic formată în depozitele fosilifere din această zonă. Constituie un loc prielnic pentru populaĠiile de păsări acvatice majoritatea
deosebit de importante din punct de vedere conservativ.
Una dintre principalele zone de hrănire úi odihnă din SE României pentru Pelecanus crispus- specie ameninĠată critic la nivel global.Între
primele 5 situri din Ġară pentru: Charadrius alexandrinus,Cygnus cygnus, Glareola pratincola, Himantopus himantopus, Tadorna ferruginea.
Acest sit adăposteúte în timpul perioadelor de migratie úi iarna populaĠii foarte importante de păsări acvatice.
Pe Lacul Bugeac sunt organizate mai multe exploatări piscicole. Habitatele sunt afectate de variaĠiile naturale ale nivelului apei, inundaĠii.
Lacul Bugeac a fost declarat rezervaĠie naturală prin H.G. 2151/2004
RezervaĠia naturală Lacul Bugeac este reprezentată prin luciul de apă (domeniul public al statului - cnf. H.G.2060/2004), proprietate de stat în
administrarea Directiei Ape Dobrogea - Litoral úi prin terenurile neproductive care delimiteaza luciul de apă care aparĠin Com. Ostrov (cnf.
Registrului Cadastral al Com. Ostrov din 1986.
4.6 DocumentaĠie:
P.Gâútescu, 1971, Lacurile din România, Limnologie regională, Ed. Acad. Bucureúti
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


243 Braconaj, otravire, capcane A 15 - 200 Acvacultura : peúte úi scoici A 20 -
210 Pescuit profesionist(industrial) A 35 - 853 Managementul nivelelor de apa A 40 -


Direciei Apelor Dobrogea Litoral(administrator) i concesionari.

Nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI
Harta fizic, Scara, Proiecie : Harta digital a României (raster i vector), 1:50.000, Stereo 1970
Specificai dac limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecie naional Stereo 1970
Specificai dac se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme
8. FOTOGRAFII
Denumirea fiierului Persoana care a furnizat fiieru
ROSPA0053_66_gasca_de_semanatura.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0053_66_P1010011.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT


A ROSPA0054 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Dunăreni

N 44º 11' 36'' E 27º 46' 23'' 1 003.8 1 64 10 X


A020 Pelecanus crispus >4 i 41-50 i B A C B
A397 Tadorna ferruginea 7-8 p 22-31 i B A C B
A060 Aythya nyroca 54-75 p 550-700 i C A C B
A196 Chlidonias hybridus 300-400 p >2000 i B B C B
A029 Ardea purpurea 10-40 p 120-150 i B A C B
A138 Charadrius alexandrinus 12-14 p 44-77 i C B C B
A197 Chlidonias niger >200 i B B C B
A027 Egretta alba >11 i 90-123 i C B C B
A094 Pandion haliaetus R C B C B
A019 Pelecanus onocrotalus 120-160 i B A C B
A132 Recurvirostra avosetta 15-18 p 90-123 i C B C B
A195 Sterna albifrons 60-70 i C B C B
A166 Tringa glareola RC D B C C

A170 Phalaropus lobatus R C B C B
Lacul Dunăreni este un lac de luncă, format în urma proceselor de eroziune úi depunere a sedimentelor fluviale pe o vale secundară. Prezintă
maluri înalte úi abrupte ce îi conferă forma unui golf depresiune. Cuveta lacului nu este accidentată, aproximativ 75% din suprafaĠa sa fiind
plană.
Malurile din zona sud-estică sunt calcaroase caracterizate prin prezenĠa unei flore calcifile asociate. Pe versantul drept al lacului există depozite
fosilifere.
categorii:

AyĠya nyroca
Tadorna ferruginea

Branta ruficollis
Pelecanus crispus
AyĠya nyroca
Platalea leucorodia
Sylvia nisoria
Sterna albifrons
Pandion haliaetus
Sterna hirundo
Larus minutus
Chlidonias niger
Tringa glareola
Philomachus pugnax
Tadorna ferruginea
Ardea purpurea
Egretta alba
Acrocephalus melanopogon
Ciconia ciconia
Egretta garzetta
Circaetus gallicus
Ciconia nigra
Ardeola ralloides
Ixobrychus minutus
Chlidonias hybridus
Glareola pratincola
Anser albifrons

Anser albifrons
Branta ruficollis
Anas platyrhynchos
Anas crecca
Vulnerabilitatea sitului rezidă în primul rând în prezenĠa exploatării piscicole. InundaĠiile úi variaĠiile de nivel afectează în mod negativ habitatul
lacustru.
Lacul Dunăreni a fost declarat rezervaĠie naturală prin H.G. 2151/2004.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul A 5 - 200 Acvacultura : peúte úi scoici A 15 -
210 Pescuit profesionist(industrial) B 15 - 840 Inundarea A 20 -
853 Managementul nivelelor de apa A 10 - 230 Vanatoare A 5 -

100 Cultivare C 25 0 140 Pasunatul B 25 -

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII


C ROSPA0055 200612

H ROSCI0131 OlteniĠa - Mostiútea - Chiciu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul GălăĠui

N 44º 14' 45'' E 27º 7' 46'' 907.9 0 30 13 X

RO032 100 Calaraúi

A024 Ardeola ralloides 5-10 i D C C C
A026 Egretta garzetta 50-100 i D C C C
A022 Ixobrychus minutus 40-60 p D C C C
A023 Nycticorax nycticorax 10-20 i D C C C
A020 Pelecanus crispus 40-50 i B C B C
A393 Phalacrocorax pygmeus 10-20 i D C C C
A193 Sterna hirundo 30-40 p D C C C

B Anas crecca D C B Anas platyrhynchos D C
B Anas querquedula D C B Anser albifrons C C
B Ardea cinerea D C B Ardeola ralloides D C
B Aythya ferina D C B Aythya nyroca C C
B Botaurus stellaris D C B Bucephala clangula D C
B Chlidonias hybridus C C B Chlidonias leucopterus A C
B Chlidonias niger D C B Ciconia ciconia D C
B Circus aeruginosus D C B Coccothraustes coccothraustes D C
B Coturnix coturnix D C B Cuculus canorus D C

B Fulica atra D C B Gallinago gallinago D C
B Gallinula chloropus D C B Hirundo rustica D C
B Lanius excubitor D C B Larus cachinnans D C
B Larus ridibundus D C B Locustella naevia D C
B Mergus merganser D C B Merops apiaster D C
B Motacilla flava D C B Nycticorax nycticorax D C
B Pelecanus crispus B C B Phalacrocorax carbo D C
B Phalacrocorax pygmeus D C B Phylloscopus collybita D C
B Phylloscopus sibilatrix D C B Podiceps cristatus D C
B Rallus aquaticus D C B Remiz pendulinus D C
B Tachybaptus ruficollis D C B Tringa nebularia D C
Lacul Galatui se afla intre satul Rasa si Bogata ce apartin com. Gradistea, suprafata lacului fiind de aprox. 610ha, accesul facandu-se pe
DJ31.Este amenajat ca iaz piscicol, este lipsit de vegetatie palustra, sunt evidente eroziunile de mal.
categorii:

AyĠya nyroca
Ixobrychus minutus
Chlidonias hybridus
Sterna hirundo
Alcedo atĠis
Botaurus stellaris

Pelecanus crispus
Ardeola ralloides
Egretta garzetta
Egretta alba

rate,
gaste.
Lacul Galatui nu are statut de protectie.
100% stat
4.6 DocumentaĠie:
Grigore Antipa - Lunca inundabila a Dunarii.
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


230 Vanatoare B 20 - 220 Pescuit sportiv B 40 -

100 Cultivare B 30 0 400 Zone urbanizate, habitare umana A 60 0
502 Drumuri, drumuri auto B 40 -

Lacul Galatui - concesionar SC Piscicola Prod Com SRL Calarasi.

Lacul Galatui nu are plan de management si nici regulament de functionare.
7. HARTA SITULUI


C ROSPA0056 200612

H ROSCI0172 Pădurea úi Valea Canaraua Fetii - Iortmac
D ROSPA0008 Băneasa - Canaraua Fetei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Oltina

N 44º 8' 34'' E 27º 37' 45'' 3 542.1 1 136 16 X


A019 Pelecanus onocrotalus 630-700 i B A C B
A020 Pelecanus crispus 7-11 i 69-73 i B A C B
A397 Tadorna ferruginea 11-18 p >55 i B A C B
A060 Aythya nyroca 24-35 p 216-344 i C A C B
A229 Alcedo atthis >12 p C C C B
A029 Ardea purpurea 10-40 p 120-150 p B A C B
A138 Charadrius alexandrinus 12-14 p 44-77 i C B C B
A196 Chlidonias hybridus 60-80 p >2000 i B B C B
A197 Chlidonias niger >200 i B B C B
A030 Ciconia nigra 13-41 i C B C B
A027 Egretta alba >70 i 90-123 i C B C B
A135 Glareola pratincola 200-400 i C B C B
A094 Pandion haliaetus >8 i C B C B

A132 Recurvirostra avosetta >8 p 90-120 i C B C B
A195 Sterna albifrons 60-70 i C B C B
A193 Sterna hirundo 44-50 p 1000-1200 i C B C B
A170 Phalaropus lobatus >67 i C B C B

B Alauda arvensis D C B Alcedo atthis C C
B Anas crecca C C B Anas penelope D C
B Anas platyrhynchos C C B Anas querquedula C C
B Anas strepera D C B Anser albifrons C C
B Anser anser D C B Ardea cinerea D C
B Ardea purpurea B C B Ardeola ralloides C C
B Aythya ferina C C B Aythya fuligula D C
B Aythya nyroca C C B Branta ruficollis B C
B Calidris alba C C B Calidris alpina C C
B Calidris ferruginea C C B Calidris minuta C C
B Calidris temminckii C C B Carduelis cannabina D C
B Charadrius alexandrinus C C B Charadrius dubius C C
B Charadrius hiaticula C C B Chlidonias hybridus B C
B Chlidonias leucopterus D C B Chlidonias niger B C
B Ciconia ciconia D C B Ciconia nigra C C
B Cuculus canorus D C B Cygnus cygnus C C
B Cygnus olor C C B Delichon urbica D C
B Egretta alba C C B Egretta garzetta B C
B Erithacus rubecula D C B Fringilla coelebs D C
B Gallinago gallinago C C B Glareola pratincola C C
B Haliaeetus albicilla C C B Himantopus himantopus C C
B Ixobrychus minutus B C B Larus cachinnans C C
B Larus canus D C B Larus fuscus D C
B Larus melanocephalus D C B Larus minutus B C
B Larus ridibundus C C B Limicola falcinellus C C
B Limosa limosa C C B Locustella luscinioides D C
B Muscicapa striata D C B Netta rufina D C
B Numenius arquata C C B Nycticorax nycticorax C C
B Oriolus oriolus C C B Pandion haliaetus C C
B Pelecanus crispus B C B Pelecanus onocrotalus B C
B Phalacrocorax carbo D C B Phalacrocorax pygmeus B C
B Phalaropus lobatus C C B Philomachus pugnax D C
B Phoenicurus ochruros D C B Platalea leucorodia B C
B Plegadis falcinellus B C B Pluvialis squatarola C C
B Podiceps nigricollis D C B Porzana parva C C
B Recurvirostra avosetta C C B Riparia riparia D C
B Sterna albifrons C C B Sterna hirundo C C
B Sturnus vulgaris D C B Sylvia nisoria D C
B Tachybaptus ruficollis D C B Tadorna ferruginea B C
B Tadorna tadorna C C B Tringa erythropus C C

B Tringa totanus C C B Turdus merula D C
Lacul Oltina este inclus în categoria lacurilor de luncă úi are maluri înalte úi abrupte úi cuveta fără accidentări. Constituie un habitat optim pentru
păsările limicole úi găzduieúte anual numerose exemplare de Pelecanus onocrotalus úi chiar de P. crispus.
categorii:

AyĠya nyroca
Tadorna ferruginea
Sterna hirundo
Chlidonias hybridus
Alcedo atĠis
Ardea purpurea
Ciconia ciconia
Ardeola ralloides

AyĠya nyroca
Pelecanus crispus
Branta ruficollis
Platalea leucorodia
Ciconia nigra
Philomachus pugnax
Pandion haliaetus
Tadorna ferruginea
Sterna hirundo
Sylvia nisoria
Tringa glareola
Glareola pratincola
Sterna albifrons
Chlidonias hybridus
Larus minutus
Larus ridibundus

Pelecanus crispus
Branta ruficollis
Cygnus cygnus
Anser albifrons
AyĠya ferina
Anas crecca
Anas platyrhynchos
Principala activitate antropică cu impact asupra sitului este piscicultura úi pescuitul industrial de tip extensiv.
LocalităĠile din vecinătate Oltina, Satu Nou, activităĠile agicole, păúunatul constituie factori care exercită un impact negativ mai ales asupra
avifaunei din zonă.
Lacul Oltina a fost declarat rezervaĠie naturală prin H.G. 2151/2004.
RezervaĠia naturală Lacul Oltina este reprezentată prin luciul de apă care este proprietate de stat (domeniul public al statului - cnf.
H.G.2060/2004) în administrarea DirecĠiei Apelor Dobrogea Litoral úi terenurile care delimitează luciul de apă care fac parte din domeniul
public al Com. Oltina (Cnf. Registrului Cadastral al Com. Ostrov din anul 1986).
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J092CT * 8.38 CANARAUA FETII
140 Pasunatul A 15 - 200 Acvacultura : peúte úi scoici B 20 -
210 Pescuit profesionist(industrial) A 15 - 230 Vanatoare A 5 -
853 Managementul nivelelor de apa A 5 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 5 -
840 Inundarea A 10 - 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale B 5 0

400 Zone urbanizate, habitare umana A 35 -

DirecĠiei Apelor Dobrogea Litoral (administrator) úi concesionari.

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0056_66_IM005388.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0056_66_Nufăr_alb_.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT


A ROSPA0057 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Siutghiol

N 44º 14' 45'' E 28º 36' 15'' 2 023.3 0 25 1 X X


A229 Alcedo atthis 4i D B C B
A255 Anthus campestris 30 p 30 i D B C B
A029 Ardea purpurea 3i D C C C
A060 Aythya nyroca 12-14 p 40 i C B C B
A021 Botaurus stellaris 3i D C C C
A396 Branta ruficollis 120 i C C C C
A243 Calandrella brachydactyla 4p 4i D B C B
A196 Chlidonias hybridus 20 i D B C B
A197 Chlidonias niger 20 i D B C B
A031 Ciconia ciconia 100 i D C C C
A081 Circus aeruginosus 2p 12 i D C C C
A026 Egretta garzetta 6i D C C C
A379 Emberiza hortulana 20 i D B C B
A097 Falco vespertinus 20-23 p D B C B
A320 Ficedula parva 60 i C B C B
A002 Gavia arctica 3i D C C C
A001 Gavia stellata 1i D C C C
A075 Haliaeetus albicilla 2i C B C B
A022 Ixobrychus minutus 24 p D C C C
A338 Lanius collurio 10 i D B C B
A339 Lanius minor 2i D B C B
A180 Larus genei 16 i C B B B
A177 Larus minutus 2000 i C B B B
A242 Melanocorypha calandra 28 i 300 i D B C B
A068 Mergus albellus 40 i D C C C
A533 Oenanthe pleschanka 50-60 p 2i D B C B
A019 Pelecanus onocrotalus 300-400 i A B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 500 i 100 i A B C B
A195 Sterna albifrons 10 i D B C B
A193 Sterna hirundo 100 i D B C B
A191 Sterna sandvicensis 10 i D B C B
Lacul Siutghiol úi Tăbăcăriei sunt situate la nord de ConstanĠa úi formează un complex lacustru datorită legăturii strânse care există între ele.
Lacul Siutghiol, cu excepĠia părĠii estice delimitate de cordonul maritim (lat de 300-600 m) pe care este situată staĠiunea Mamaia, prezintă o
faleză cu înălĠimi ce variază între 10 úi 20 m. Datorită expunerii vânturilor de nord-est úi a suprafeĠei mari de desfăúurare pe oglinda apei, Ġărmul
vestic úi cel sudic este supus direct abraziunii lacustre care acĠionează intens. În partea nordică, datorită adăpostului creat de faleză în calea
vântului, s-a instalat o vegetaĠie de stuf, pe alocuri formând chiar plaur.
categorii:

Falco vespertinus
OenanĠe pleschanka
AnĠus campestris
AyĠya nyroca

Branta ruficollis
Larus minutus
Sterna sandvicensis
Sterna hirundo
Mergus albellus
OenanĠe pleschanka
Larus genei
Ardea purpurea
Circus aeruginosus
Lanius minor
Sterna albifrons
Ficedula parva
Chlidonias hybridus
Chlidonias niger
Ciconia ciconia
Egretta garzetta
Alcedo atĠis
AnĠus campestris
AyĠya nyroca
Botaurus stellaris
Galerida cristata

Larus ridibundus
Podiceps nigricollis
Fulica atra
Larus canus
AyĠya fuligula
AyĠya ferina
Dată fiind activitatea antropică deosebit de intensă, manifestată prin, turism de masă, sporturi nautice, pescuit, circulaĠie rutieră, habitare
umană (StaĠiunea turistică Mamaia, Oraú ConstanĠa, Oraú Ovidiu, Localitatea Mamaia Sat), ú.a. impactul asupra sitului este major cu efecte
negative asupra habitatului lacustru úi a speciilor de floră úi faună asociate.

Lacul Siutghiol este proprietate de stat (domeniul public al statului - cnf.H.G. 2060/2004.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


220 Pescuit sportiv B 10 0 621 Sporturi nautice A 25 -
690 Alte impacte determinate de turism si recreere A 20 - 420 Descarcari A 1 -

100 Cultivare A 10 0 400 Zone urbanizate, habitare umana A 30 -
410 Zone industriale sau comerciale A 5 - 423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) C 5 -
502 Drumuri, drumuri auto A 15 - 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna A 10 -
623 Vehicule motorizate C 5 -


7. HARTA SITULUI


A ROSPA0058 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Stânca Costeúti

N 47º 55' 15'' E 27º 8' 50'' 2 051.7 74 94 83 X

RO012 100 Botoúani

A090 Aquila clanga 1-3 i A A C B
A404 Aquila heliaca 1-3 i A B B B
A060 Aythya nyroca 35-60 i 600-1200 i C B C C
A031 Ciconia ciconia 450-600 i D B C C
A026 Egretta garzetta 10-15 i D B C C
A002 Gavia arctica 1-3 i D B C C
A075 Haliaeetus albicilla 2-5 i C B C B
A092 Hieraaetus pennatus 5-6 i C B C C
A339 Lanius minor 20-25 p D B C C
A068 Mergus albellus 40-60 i C B C C
A073 Milvus migrans 3-5 i C B B C
A094 Pandion haliaetus 2-5 i C B C C
A072 Pernis apivorus 3-5 i C B C C
A007 Podiceps auritus 8-15 i B A B B

P Allium saxatile R A P Schivereckia podolica V A
P Silene chlorantha R A P Sisymbrium polymorphum R A
Situl este situat pe platforma moldovenească a cărei fundament este format din roci cristaline, magmatice si roci eruptive ce alcătuiesc un soclu
rigid care a suferit o serie de miúcări de ridicare úi coborâre de-a lungul erelor geologice, având loc mai multe transgresiuni úi regresiuni marine.
Odată cu sfârúitul etapei de arie mobilă, geosinclinală, relieful cristalin a fost preluat de către agenĠii externi care úi-au început activitatea de
eroziune. Succesiunea de formaĠiuni geologice prezentate pe cursul Prutului poate fi sintetizată în: -orizontul de gresii cu silexuri din Badenianul
superior, care a constituit o resursă importantă pentru dezvoltarea unor comunităĠi umane paleolitice. -nivelul de gipsuri din Badenianul superior
cantonează ample fenomene carstice cunoscute pe Terra in gipsuri -calcarele cu LiĠoĠamnium din Badenianul superior cu potenĠial carstic
atestat în alte zone. -calcarele recifale bugloviene reprezintă probabil cea mai extinsă barieră fosilă de corali din Europa.
Lacul Stânca-Costeúti este un lac de acumulare construit în vederea exploatării hidroenergiei;lacul prezintă variaĠii de nivel în funcĠie de regimul
precipitaĠiilor úi utilizare. Sub depunerile măloase există un punct stâncos calcaros care poate fi observat úi la Ġărm.
SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6. Avifauna din perimetrul lacului
de acumulare este constituită din 178 de specii de păsări, unele cu apariĠii neregulate, altele fiind prezente în timpul pasajului úi mai ales,
iarna,lacul de acumulare fiind un important cartier de internare a păsărilor din bazinul românesc al Prutului. Avifauna regiunii cuprinde 136 de
specii folosite drept criterii pentru identificarea ariilor de importanĠă avifaunistică, reprezentând 76,40%din totalul avifaunei râului Prut. C3 –
aglomerări de specii migratoare, neameninĠate la nivelul Uniunii Europene - 1 specie C4 – aglomerări mari de păsări de apă în timpul migraĠiei
úi iarna Zona propusă cuprinde lacul de acumulare amenajată pe valea Prut, în amonte de Costeúti – până la localitatea Sadoveni. Lacurile
sunt un important loc de popas pentru păsările de apă în timpul migraĠiei, respectiv putând fii observate regulat stoluri mari de raĠe, gâúte,
pescăruúi, liúiĠe, cufundari etc. În perioada de cuibărit puĠine păsări de apă pot fi întâlnite, dar avifauna clocitoare poate să se îmbogăĠească pe
măsură ce pe malurile lacului se dezvoltă o vegetaĠie mai abundentă. După datele din prezent, o specie atinge pragul de aglomerare în migraĠie
(C3) dar probabil vor fi mai multe cu intensificarea observaĠiilor
1. braconaj
5. practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor
6. arderea stufului
Situl este cel mai important cartier de iernare al păsărilor acvatice din bazinul românesc al Prutului .
A fost desemnat ca Arie de ProtecĠie Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr.2151/2004.
Proprietate de stat(70%)
1)Nodul Hidrotehnic Stânca-AgenĠia NaĠională Apele Române (luciu de apă úi uscat)

2)Situl are o suprafaĠă de 42,9 ha în fond forestier: Pădurea de la Cinghinia-UP V aparĠinând Ocolului Silvic Truúeúti(Regia NaĠională a
Pădurilor prin DirecĠia Silvică Botoúani)
Proprietate privată(30%)
-terenuri din jurul apei aparĠinând persoanelor fizice care locuiesc in Comunele Manoleasa, Ripiceni sau in localităĠile învecinate.
4.6 DocumentaĠie:
2. Mititelu D., Barabas N., Haja S., 1971-Flora úi vegetaĠia rezervaĠiei Stânca-ùtefăneúti (jud. Botoúani). Muzeul de útiinĠe ale naturii Bacău-
Studii úi comunicări, pag.731-750
3. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihăilescu S., 1994- Lista Roúie a plantelor superioare din România.
Institutul de biologie- Studii, Sinteze, documentaĠii de ecologie, 1: 1-52
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


210 Pescuit profesionist(industrial) B 8 - 520 Navigatie C 7 -
629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber C 3 -

140 Pasunatul C 3 - 230 Vanatoare B 8 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 5 - 301 Cariere B 5 -

Responsabilitatea implementării planului de management va reveni structurii proprii de administrare special constituită, conform Ordinului
494/2005.
Pâna la constituirea acestei structuri responsabilitatea revine consiliior locale comunale

APM Botoúani a întocmit Planul de management al sitului, care a fost avizat de Academia Română. Planul de management cuprinde
următoarele obiective: Obiectiv nr. 1:Elaborarea hărĠii în format GIS úi delimitarea pe harta cadastrală a APSA Lac Stânca-Costeúti. Obiectiv nr.
2:Stabilirea strategiei de gestionare a APSA Lac Stânca-Costeúti. Obiectiv nr.3:Crearea bazei de date specializate privind APSA Lac Stânca-
Costeúti. Obiectiv nr.4:ProtecĠia speciilor sălbatice úi habitatelor din APSA Lac Stânca-Costeúti. Obiectiv nr.5:Gestionarea resurselor piscicole
ale APSA Lac Stânca-Costeúti. Obiectiv nr. 6: Gestionarea resurselor agricole ale APSA Lac Stânca-Costeúti. Obiectiv nr. 7:Gestionarea
resurselor turistice ale APSA Lac Stânca-Costeúti. Obiectiv nr. 8: Monitoringul ecologic al APSA Lac Stânca-Costeúti. Obiectivul nr.
9:Reabilitarea ecologică a zonelor din APSA Lac Stânca-Costeúti. Obiectivul nr. 10: Promovarea cooperărilor la nivel naĠional úi internaĠional .
Obiectivul nr.11: Dezvoltarea relaĠiilor cu publicul.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0058_64_Lac_Stinca-Costesti.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSPA0058_64_Motacilla_alba.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT


A ROSPA0059 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Strachina

N 44º 40' 31'' E 27º 34' 36'' 1 064.8 2 28 10 X

RO035 100 IalomiĠa

A293 Acrocephalus melanopogon RC D B C C
A042 Anser erythropus 2-20 i A B C B
A255 Anthus campestris RC D B C C
A089 Aquila pomarina >2 i D B C C
A024 Ardeola ralloides 10-20 p 30-90 i D B C C
A222 Asio flammeus >4 i C B C C
A396 Branta ruficollis 600-700 i B B B C
A133 Burhinus oedicnemus 1-2 p D B B C
A403 Buteo rufinus >4 i D B C C
A138 Charadrius alexandrinus 2-4 p RC D B C C
A031 Ciconia ciconia 3000-7000 i C B B C
A030 Ciconia nigra 2-10 i D B B C
A084 Circus pygargus >6 i D B C C
A038 Cygnus cygnus 100-120 i C B B B
A027 Egretta alba 40-50 i C B B C
A026 Egretta garzetta 16-20 p 80-200 i D B B C
A097 Falco vespertinus >30 i C B C C
A127 Grus grus >60 i D B C C
A075 Haliaeetus albicilla >2 i D B B C
A092 Hieraaetus pennatus >2 i D B B C
A131 Himantopus himantopus >27 p >60 i D B B C
A022 Ixobrychus minutus 44-46 p C B B C
A338 Lanius collurio RC D B B C
A339 Lanius minor RC D B B C
A177 Larus minutus >60 i D B C C
A073 Milvus migrans >5 i D B B C
A023 Nycticorax nycticorax 25-40 p 120-200 i C B B C
A094 Pandion haliaetus >2 i D B B C
A019 Pelecanus onocrotalus 15-40 i D B B C
A034 Platalea leucorodia 20-60 i D B B C

A032 Plegadis falcinellus >120 i C B B C
A120 Porzana parva 24-30 p D B B C
A119 Porzana porzana 20-30 p C B B C
A132 Recurvirostra avosetta 8-20 p C B B C
A195 Sterna albifrons 20-40 i D B B C
Zona ocupata de valea Strachina apartine sectorului oriental al Campiei Romane. Solurile zonale sunt constituite de cernoziomurile tipice cu
carbonatii la suprafata sau levigate pe diferite adancimi. Solurile azonale sunt reprezentate prin soluri de lunca si aluviuni care sunt considerate
soluri fertile, datorita continutului ridicat de substante nutritive.Lacul este lipsit de curgere naturala spre Ialomita, fapt care conduce, in conditiile
climatice uscate ale Baraganului la acumularea sarurilor spalate de apele de siroire in cuveta lacustra.Hidrochimic, apele lacului au un caracter
clorurat sodic. Apele freatice sunt situate la 1-11 m adancime.Din punct de vedere fitogeografic, lacul Strachina se inscrie in subzona de
vegetatie naturala a stepei mult modificata azi datorita agriculturii si pajistilor antropice. Vegetatia de stepa ierboasa este reprezentata de
pajistile stepice primare si derivate.Pajistile secundare derivate se intalnesc pe izlazuri in diferite stadii de inierbare si intelenire. Adesea apar
specii rezistente la uscaciune: Poa bulbosa L.(firuta bulboasa), pe locuri uscate, Artemisia austriaca (pelinita) in asociatii cu Cynodon dactylon
(pirul gros).In depresiuni vegeteaza asociatii de Agropyron repens L.(pir) cu Poa angustifolia, graminee anuale din genul Bromus sp.(obsiga),
Setaria sp.(mohor). Caracterul stepic al acestor pajisti derivate este evidentiat si de existenta speciilor de Andropogon ischaemum si Eryngium
campestre (scaiul dracului), care invadeaza pasunile si malurile abrupte. Padurile lipsesc de pe malul acestui lac. Dintre arbusti apar Crategus
monogyna (paducelul), Cornus sanguinea (sangerul),Ligustrum vulgare(lemnul cainesc). Vegetatia de mlastina si semimlastina este
reprezentata prin Phragmites communis (stuf),Carex acutiformis (rogoz), Sagittaria sagittifolia (sageata apei);aceste specii se dezvolta pe locuri
joase. Vegetatia intrazonala cuprinde pajistile de saratura formate din plante halofile pe soluri sarate,azonale: Salsola ruĠenica (ciurlan),pe
nisipuri sarate si uscate:Suaeda maritima (branca). Fauna este reprezentata de -rozatoare:Citelus citelus (popandau),Spalax leucodon (catelul
pamantului), Lepus europaeus (iepurele de camp);
-carnivore: Vulpes vulpes (vulpe), Meles meles (viezure), Putorius eversimani (dihor de stepa), Putorius putorius (dihor comun);
-pasari sedentare, de pasaj: Perdix perdix (prepelita), Coturnix coturnix (potarniche), Columba palumbus (porumbel gulerat) Phasianus
colchicus (fazan), Pica pica (cotofana), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioara de semanatura), Corvus corone cornix (cioara
griva), Tachybaptus ruficollis (corcodel mic), Anser anser (gasca de vara), Anas crecca (Rata mica), Gallinula choloropus (gainusa de balta),
Gallinago gallinago (becatina comuna), Vanellus vanellus (nagat).
-reptile:reprezentate prin soparle verzi;
In lacul piscicol,fauna acvatica cuprinde specii de pesti cu valoare economica: bibani, crapi, platica, obleti, carasi, caracuda, dar si sursa de
hrana pentru avifauna.
Fiind situat pe traseul marelui drum de migratie estic, teritoriul este vizitat in perioadele de pasaj constituind loc de hranire si de odihna pentru
specii rare si foarte rare.Lacul Strachina este exploatat in scop piscicol, fapt ce reprezinta pe de o parte un avantaj pentru pasarile de apa , care
isi gasesc hrana din belsug in crescatorie, insa pescuitul industrial perturba linistea habitatului periodic, ceea ce nu conduce la alungarea
pasarilor al carui habitat il reprezinta.
categorii:

AyĠya nyroca
Circus aeruginosus
AnĠus campestris
Lanius minor
Porzana porzana
Burhinus oedicnemus
Ixobrichus minutus
Porzana parva
Ardeola ralloides

Branta ruficollis
Ciconia ciconia
Platalea leucorodia
Pandion haliaetus
Milvus migrans
Pernis apivorus
Larus minutus

Nu exista influente antropice in afara de utilizarea lacului in scop piscicol.
Lacul Strachina in suprafata de 1050 ha a fost declarat ASPA prin HG 2151/2004. Zonele terestre din vecinatatea lacului, propuse spre a face
parte din situl lacul Strachina reprezinta extravilan al localitatilor invecinate.
Lacul Strachina este proprietate de stat.
4.6 DocumentaĠie:
1.Bird Life Conservation Series No.8 Important Bird Areas in Europe-Priority Site For Conservation, Vol 2, SoĠern Europe 2.Informatii culese de
la prof. Petre Teodor-membru SOR.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


200 Acvacultura : peúte úi scoici C 100 -

500 Retele de comunicare C 1 0

Este atribuit in custodia SOR-Sucursala Cygnus Tandarei, reprezentat prin Petre Todor-Tandarei, Str. Digului nr.92, tel 0243032,e-mail
cygnus@artelecom.net , din 21.10.2004 Planul de management este realizat de custode si se afla inaintat l

Planul de management este realizat de custode si este inaintat la Academia Romana spre avizare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0059_62_SPA_Strachina.jpg Mihai Reasilvia - APM-IL


A ROSPA0060 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile Taúaul - Corbu

N 44º 21' 53'' E 28º 36' 17'' 2 701.1 0 16 2 X X


A229 Alcedo atthis 3i D B C B
A042 Anser erythropus 24 i A B C A
A255 Anthus campestris 60 p D B C B
A024 Ardeola ralloides 60-70 i D B C C
A060 Aythya nyroca 24 i C B C B
A396 Branta ruficollis 260 i B B C B
A138 Charadrius alexandrinus 6p D B C B
A196 Chlidonias hybridus 68 i D B C B
A197 Chlidonias niger 45 i D B C B
A082 Circus cyaneus 20 i D B C B
A038 Cygnus cygnus 200-230 i B B C B
A027 Egretta alba 120-130 i B B C B
A026 Egretta garzetta 60-70 i D B C B
A511 Falco cherrug 2i B B C B
A097 Falco vespertinus 84-90 i C B C B
A002 Gavia arctica 2i D C C C
A189 Gelochelidon nilotica 10 i D B C B
A338 Lanius collurio 8p D B C B
A339 Lanius minor 6p D B C B
A242 Melanocorypha calandra 24-234 p D B C B
A023 Nycticorax nycticorax 60-70 p D B C B
A533 Oenanthe pleschanka 20-30 p D B C B
A071 Oxyura leucocephala 2i B B C B
A094 Pandion haliaetus 4i D B C B
A020 Pelecanus crispus 8-20 i 60-70 i B B C B
A019 Pelecanus onocrotalus 330 i B B C B
A393 Phalacrocorax pygmeus 18 i D C C C
A034 Platalea leucorodia 100-120 i B B C B
A195 Sterna albifrons 2i D B C B
A190 Sterna caspia 8i D B C B

A191 Sterna sandvicensis 10 i D B C B
Lacul Taúaul este unit cu lacul Gargalâc (cunoscut ca lacul Corbu)formând împreună un complex lacustru. Lacul Taúaul este un liman maritim
tipic, neavând legătură directă cu Marea Neagră. Malurile sale se prezintă sub forma unei faleze, iar bazinul hidrografic este format în cea mai
mare parte de râul Casimcea. Lacul Corbu are malurile constituite în cea mai mare parte din depozite loessoide, sub forma unei faleze cu
înălĠimi mai mici.
categorii:

Falco cherrug
Branta ruficollis
Oxyura leucocephala
Anser eryĠropus
Cygnus cygnus
Pelecanus crispus
Ardeola ralloides
AyĠya nyroca
Chlidonias niger
Egretta garzetta
Falco peregrinus
Chlidonias hybridus
Falco vespertinus
Platalea leucorodia
Cygnus bewickii
Egretta alba
Sterna sandvicensis
Ciconia ciconia
Circus cyaneus
Saxicola rubetra
Miliaria calandra
Sturnus roseus
Sturnus vulgaris
Podiceps grisegena

Pelecanus crispus
AyĠya ferina
Fulica atra
Larus ridibundus
Larus cachinnans
Vulnerabilitatea lacului este foarte mare. În vecinătatea site-ului se desfăúoară multiple activităĠi industriale cu impact negativ: activităĠi
extractive prin mai multe cariere de piatră, rafinărie (S.C. Petromidia S.A.),complex zootehnic (S.C.Tabco). PopulaĠiile de păsări sunt
influenĠate negativ de existenĠa pe malurile lacului a mai multor exploatări miniere de suprafaĠă (cariere de exploatare a sisturilor verzi úi a
calcarelor), mai ales prin poluare fonică.

Lacul Taúaul este proprietate de stat (domeniul public al statului - cnf. H.G. 2060/2004).
4.6 DocumentaĠie:
P. Gâútescu, 1071, Lacurile din România, Limnologie regională, Ed.Acad.Bucureúti
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


210 Pescuit profesionist(industrial) B 40 - 301 Cariere A 5 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 15 - 410 Zone industriale sau comerciale A 25 -
420 Descarcari A 10 -

170 Cresterea animalelor A 0 - 301 Cariere A 15 -
410 Zone industriale sau comerciale A 10 - 424 Alte tipuri de depozitari B 10 -
502 Drumuri, drumuri auto B 10 - 511 Linii electrice A 5 -


7. HARTA SITULUI


A ROSPA0061 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Techirghiol

N 44º 1' 35'' E 28º 35' 35'' 3 035.3 0 80 12 X X


A229 Alcedo atthis 1i D B C C
A042 Anser erythropus 10 i A B B A
A029 Ardea purpurea 4i D B C C
A024 Ardeola ralloides 20 i D B C C
A222 Asio flammeus 1i D B C C
A021 Botaurus stellaris 1-2 i D B C C
A396 Branta ruficollis 7000 i A B B A
A403 Buteo rufinus 1i D B C C
A138 Charadrius alexandrinus 20 i D B C C
A196 Chlidonias hybridus 30 i D B C C
A197 Chlidonias niger 30 i D B C C
A031 Ciconia ciconia 1300 i B C C B
A081 Circus aeruginosus 3i D B C C
A082 Circus cyaneus 3i D B C C
A083 Circus macrourus 2i D B C C
A038 Cygnus cygnus 40 i B C C B
A429 Dendrocopos syriacus 4p D B C C
A027 Egretta alba 34 i D B C C
A026 Egretta garzetta 10 i D B C C
A098 Falco columbarius 1i D B C C
A002 Gavia arctica 3i D B C C
A131 Himantopus himantopus 30 p D B B C
A338 Lanius collurio 6p D B C C
A339 Lanius minor 8p D B C C
A176 Larus melanocephalus 600 i A B C A
A177 Larus minutus 3i 5200 i B B C A
A242 Melanocorypha calandra 20 p D B C C
A068 Mergus albellus 1800 i A B B A
A023 Nycticorax nycticorax 10 i D B C C
A071 Oxyura leucocephala 800 i A B B A
A019 Pelecanus onocrotalus 100-120 i D B C C
A393 Phalacrocorax pygmeus 800 i B B C B

A140 Pluvialis apricaria 30 i D B C C
A195 Sterna albifrons 20 i D B C C
N14 4 231 Păúuni
Cele două diguri construite în 1983 úi 1989 împart lacul în trei părĠi rezultând trei zone diferite úi anume : -zona cu apă dulce în partea de Vest
(1.0-2.3g/l salinitate) -zona cu apă salmastră în partea centrala (6-8g/l salinitate)- -zona cu apă salină este în partea de lac situata în apropierea
Mării Negre (52-55g/l salinitate) În partea cu apă salină nămolul are proprietăĠi terapeutice úi este utilizat pentru tratamente variate într-un
centru medical internaĠional de fizioterapie construit in această zonă. După privatizare, mici clădiri aparĠinând fermierilor au fost construite în
jurul lacului, aceasta ducând la un impact negativ asupra lacului úi faunei sale.
categorii:

Ixobrychus minutus

Larus minutus
Sterna albifrons
Philomachus pugnax
Ciconia ciconia

Oxyura leucocephala
Branta ruficollis
Anser eryĠropus
Larus minutus
Cygnus cygnus
Mergus albellus
Anser albifrons
Larus ridibundus
Impactul antropic se manifestă mai ales prin turism, Techirghiol, Eforie Sud úi Eforie Nord fiind staĠiuni ce atrag turiútii mai ales prin
promovarea proprietăĠilor terapeutice ale nămolului sapropelic. Alte activităĠi desfăúurate în zonă sunt cele agricole. Lacul Techirghiol se
confruntă cu problema scăderii salinităĠii, cu repercusiuni asupra compoziĠiei specifice în elemente de floră úi faună caracteristice apelor
hipersaline.
Statutul de arie protejată este stabilit prin Hot. nr. 1266/2000. A fost declarat în data de 23.03.2006 sit RAMSAR, cu nr.1610.
Proprietate publică a statului, în administrarea DirecĠiei Apelor Dobrogea -Litoral.
4.6 DocumentaĠie:

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J092CT * 45.2 TECHIRGHIOL
210 Pescuit profesionist(industrial) A 5 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 5 -
310 Extragerea turbei A 20 0 629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber A 15 0
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale B 5 0

100 Cultivare A 30 0 400 Zone urbanizate, habitare umana A 35 -
421 Depozitarea deseurilor menajere A 5 - 502 Drumuri, drumuri auto A 5 0
503 Linii de cale ferata, TGV A 5 - 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale B 5 0

Aria naturală protejată Lacul Techirghiol se află în administrarea DirecĠiei Apelor Dobrogea Litoral.

Planul de management al ariei protejate Lacul Techirghiol este în curs de elaborare de către DirecĠia Apelor Dobrogea Litoral - administratorul
sitului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0061_66_techirghiol.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0061_66_techirghiol3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0061_66_techirghiol4.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0061_66_techrighiol2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT


A ROSPA0062 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile de acumulare de pe Argeú

N 44º 48' 46'' E 24º 58' 55'' 2 180.7 226 417 295 X

RO031 100 Argeú

A060 Aythya nyroca 35-60 i C B C C
A026 Egretta garzetta 10-15 i D B C C
A002 Gavia arctica 1-3 i D B B C
A338 Lanius collurio RC D B C C
A339 Lanius minor RC D B C C
A068 Mergus albellus 40-60 i C B C C
Aceste lacuri sunt oligomezotrofice. Aparitia acestor lacuri a condus la modificarea si aparitia de noi habitate. Vegetatia acestei vai este
compusa din rasinoase, fag in amestec cu rasinoase, stejar in zona colinară. In partea mijlocie si inferioara a cursului padurile alternează cu
suprafete de teren cu alat utilizare-agricolă, livezi, fâneĠe.
Acest sit este foarte important pentru numarul mare de specii de pasari de pasaj pe care la adaposteste:Ciconia ciconia, Egretta garzetta,
Lanius collurio, Ardeola ralloides, AyĠya nyroca, Gavia arctica, Ixobrychus minutus, Lanius minor, Mergus albellus, etc.
categorii:

Ciconia ciconia
AyĠya nyroca
Egretta garzetta
Anser anser
Phalacrocorax carbo
Anas clypeata
Podiceps griseigena
Anas querquedula
Larus ridibundus

Mergus albellus
Gavia arctica
Bucephala clangula
Cygnus olor
Larus cachinnans
Fulica atra
Mergus merganser
Mergus serrator
Podiceps cristatus
AyĠya fuligula
Anas platyrhynchos
AyĠya ferina
Buteo buteo
Anas crecca
In sit se desfasoara activitati antropice:cultivarea terenurilor, indepartarea haturilor si crangurilor, indepartarea lastarisului, exploatatii piscicole.
In cadrul sitului Lacurile de acumulare Arges, Lacul Bascov este declarat ca arie naturala protejata prin Hotararea nr. 30 din 26.02.2004 a
Consiliului Judetean Arges.
Apele Romane, Directia Apelor Arges-Vedea si face parte din sistemul hidrotehnic Pitesti
4.6 DocumentaĠie:
Fisa stiintifica a ariei protejate intocmita de dr. Radu Gava, Universitatea din Pitesti Radu Gava-1997-Acumulari hidro-energetice de pe raul
Arges,posibile Arii de Importanta Avifaunistica, in lucrarile Simpozionului Arii de Importanta Avifaunistica din Romania, Publicatiile SOR
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


110 Utilizarea pesticidelor C 5 - 150 Restructurarea detinerii terenului agricol C 5 0
151 Indepartarea haturilor si crangurilor C 5 - 163 Replantare C 5 +
211 Pescuit intr-o locatie fixa C 5 0 240 Luare / Indepartare de fauna C 3 0
300 Extragere de nisip si pietris C 5 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -
500 Retele de comunicare C 3 + 530 Imbunatatirea accesului la zona B 5 +
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 5 0 160 Managementul forestier general C 3 +

190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C 3 0 300 Extragere de nisip si pietris C 5 0
401 Urbanizare continua B 10 0 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 -
502 Drumuri, drumuri auto B 5 0 530 Imbunatatirea accesului la zona C 5 +
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 5 0

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0062_83_fauna_pe_Lacul_Bascov.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSPA0062_83_Lacul_de_acumulare_Vidraru.jpg Mandache Mihaela - APM-AG


A ROSPA0063 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile de acumulare Buhuúi - Bacău - Bereúti

N 46º 14' 50'' E 27º 7' 12'' 5 575.5 99 202 128 X

RO011 99 Bacău
RO026 1 Vrancea

A193 Sterna hirundo 80-100 p C B C B
A166 Tringa glareola 1000-1500 i C
A140 Pluvialis apricaria 200-300 i C C B C
A177 Larus minutus 150-250 i D
N14 2 231 Păúuni

C2 – concentrări de specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 1 specie:
lebădă de iarnă (Cygnus cygnus);
C3 - aglomerări de specii migratoare, neameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 2 specii: raĠa sunătoare (Bucephala clangula), ferăstraú mare
(Mergus merganser);
C4 – aglomerări mari de păsări acvatice;
C6 - populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 2 specii:
chiră de baltă (Sterna hirundo), erete de stuf (Circus aeroginosus).
Lacuri amenajate pe valea BistriĠei Moldoveneúti, respectiv pe Siret în aval de confluenĠa BistriĠei pe teritoriul judeĠului Bacău. Au o întindere
mare, pe unele găsim mult stuf, chiar în formă de insule. PorĠiunile de râuri care leagă lacurile, respectiv zonele folosite de păsări migratoare
din apropierea lacurilor au fost incluse.
Este una dintre cele mai importante locuri de migraĠie a păsărilor de apă din Moldova. În timpul migraĠiei putem întâlnii aici mii de raĠe, gâúte,
liúiĠe, lebede, etc. care găsesc aici un loc ideal pentru a se odihnii în timpul migraĠiei, numărul exemplarelor putând ajunge până la (úi chiar
peste) 100.000 într-un sezon. Malurile lacurilor respectiv zonele inundabile úi păúunile sunt vizitate de mari stoluri de păsări de mal. Lacurile
sunt folosite de păsări de apă úi ca loc de iernare. Mai multe sute de exemplare de ferestraú mare (Mergus merganser), raĠă sunătoare
(Bucephala clangula), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus) úi mari stoluri de raĠă mare (Anas platyrhyncos), raĠă mică (Anas crecca) úi liúiĠă (Fulica
atra) iernează aici, numărul exemplarelor ajungând până la 50.000 de exemplare.
1. braconaj
20. turismul in masă
Lacurile Lilieci,Bacau, Galbeni, Racaciuni, Beresti au fost declarate APSA prin HG 2151/2005, restul nu sunt arii naturale protejate.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


243 Braconaj, otravire, capcane A 0 - 941 Inundatii B 0 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 - 140 Pasunatul B 0 -
623 Vehicule motorizate B 0 -

Pentru APSA Lacul Lilieci:Directia Silvica Bacau - Inginer Irina Titianu Str. Nicolae Titulescu, nr.14, Bacau Telefon:0234588959 Fax:0234571905
E-mail:tehnic2@silvabc.ro Conventie de custodie nr.5205/26.05200.Pentru APSA Lacul Bacau II si A

Pentru APSA Lacul Lilieci planul de management este in curs de elaborare. APSA Lacul Bacau II,APSA Galbeni si APSA Lacul Racaciuni nu au
plan de management,ele au fost incredintate in custodie in data de 04.05.2006.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0063_70_APSA_LACUL_BACAU_II.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSPA0063_70_APSA_LACUL_BERESTI.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSPA0063_70_APSA_LACUL_GALBENI.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSPA0063_70_APSA_LACUL_RACACIUNI.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSPA0063_70_Galbeni_-Rata_mare.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSPA0063_70_Galbeni_Pescarusi.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSPA0063_70_PRESURA_DE_STUF.jpg Macor Anca - APM-BC


A ROSPA0064 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile Fălticeni

N 47º 28' 60'' E 26º 17' 25'' 659.8 254 288 271 X

RO015 100 Suceava

A140 Pluvialis apricaria 800-1500 i B B C B

C4 - păsări de apă în timpul migraĠiei úi iarna;

C6 – 1 specie: chiră mică (Sterna albifrons);
Lacuri amenajate pe valea ùomuzului Mare, în amonte de Fălticeni – primul lac fiind chiar în oraú. Lacurile sunt înconjurate de terenuri agricole,
dar úi de păúuni, fâneĠe úi livezi. Este un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăposteúte regulat peste 20.000 de păsări de apă
migratoare. Pe lângă raĠe, pescăruúi, stârci, etc., dacă condiĠiile de hrănire sunt favorabile (se formează bancuri de nămol), în timpul migraĠiei
poposesc aici stoluri mari de limicole. Pe lacurile de lângă úi în amonte de localităĠile Pocoleni úi Podeni cuibăresc multe specii legate de apă,
ca eretele de stuf (Circus aeroginosus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrichus minutus), etc. Este unul dintre foarte
puĠinele locuri din interiorul Ġării unde în unii ani cuibăreúte chira mică (Sterna albifrons).
1. braconaj
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI


A ROSPA0065 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile Fundata - Amara

N 44º 36' 24'' E 27º 19' 19'' 709.5 10 37 25 X

RO035 100 IalomiĠa

A293 Acrocephalus melanopogon R D C C B
A229 Alcedo atthis 10 p D B C B
A042 Anser erythropus 20 i A B B B
A255 Anthus campestris 12 p D C C B
A024 Ardeola ralloides 40 i D C C B
A060 Aythya nyroca 8i D C C B
A396 Branta ruficollis 300 i C B B B
A138 Charadrius alexandrinus 40 i D C C B
A196 Chlidonias hybridus 800 i C B B B
A197 Chlidonias niger 500 i B B B B
A031 Ciconia ciconia 10 p D C C B
A081 Circus aeruginosus 2p D C C B
A038 Cygnus cygnus 200 i C B B B
A027 Egretta alba 30 i D C C B
A026 Egretta garzetta 20 i D C C B
A002 Gavia arctica 10 i D C C B
A127 Grus grus 20 i D C C B
A075 Haliaeetus albicilla 2i C C C B
A131 Himantopus himantopus 24 i D C C B
A022 Ixobrychus minutus 50 p C B B B
A338 Lanius collurio 12 p D C C B
A339 Lanius minor 8p D C C B
A073 Milvus migrans 30 i D C B B
A023 Nycticorax nycticorax 40 i D C C B
A019 Pelecanus onocrotalus 10 i D C C C
A393 Phalacrocorax pygmeus 120 i C B C B
A151 Philomachus pugnax 1000 i C C C B
A034 Platalea leucorodia 12 i D C C B
A032 Plegadis falcinellus 32 i D C C B
A132 Recurvirostra avosetta 30 i D C C C
A195 Sterna albifrons 10 i D C C B
A193 Sterna hirundo 200 i D C C B
A166 Tringa glareola 60 i D C C B
Geomorfologic, Lacurile Fundata si Amara sunt incluse in zona biogeografica stepica, in Campia Baraganului Central si se incadreaza in partea
estica a unitatii structurale-Platforma Moesica, lacul Amara fiind format pe cale naturala ca lac de albie pe terasa raului Ialomita. Solurile din
zona acestui lac sunt cernoziomice avand numai pe alocuri caracter semicarbonatic. Dezvoltat ca liman fluviatil pe cursul inferior al Ialomitei, la
contactul terasei fluviatile cu campia propriu-zisa, Lacul Fundata este localizat pe terasa Ialomitei, acesta fiind unul din limanele mari din cursul
inferior al Ialomitei cu o suprafata de 510 ha.Lacul este lipsit de curgere spre Ialomita, fapt care conduce, in conditiile climatice uscate ale
Baraganului, la acumularea in cuveta lacustra a sarurilor spalate de apele de siroire.Avand o forma sinuoasa, cu o lungime de 8.5 km si o
latime maxima in dreptul localitatii Gh.Doja de 1 km, iar minima de 150 m, in amonte este traversat de un dig din pamant care delimiteaza lacul
terapeutic de lacul piscicol Gh.Doja. Calitatea apei in cele doua bazine este diferita, partea de Sud a lacului fiind salcie, in timp ce partea de
Nord are apa dulce si contine mai multa vegetatie acvatica. Adancimea maxima a apei este de 5 m si malurile sunt in general
abrupte.Hidrografia de suprafata este reprezentata de raul Ialomita si Valea Gh.Doja, vale alimentata din precipitatii si scurgeri superficiale,
avand legatura cu panza freatica si apa in mod permanent, cu unele oscilatii de nivel in functie de perioadele ploioase si secetoase.
Caracteristicile hidrometeorologice din zona lacurilor sunt:
-T medie multianuala +110 C;
-Directia predominanta a vantului de la N la S;
-Precipitatii 138,24 l/mp.
Situl este reprezentat in cea mai mare parte de terenuri umede (90%-apa dulce, salcie si sarata) si de agrosisteme (10%-teren arabil).
Zona constituie habitat pentru pasarile de apa, cum sunt: Chlidonias hybridus (Chirighita cu obraz alb), alte specii de pasaj-Phalacrocorax
pygmaeus (Cormoranul mic), de iernare -Branta ruficollis (Gasca cu gat rosu), de cuibarire -AyĠya nyroca (Rata rosie).
Vegetatia este specifica pajistilor stepice primare si derivate. Din punct de vedere fitogeografic, Lacurile Fundata si Amara se inscriu in subzona
de vegetatie naturala a stepei, mult modificata in prezent datorita agriculturii si pajistilor antropice.
Pe malurile vaii Ialomitei, la sudul lacului Fundata apar pajistile stepice primare in petice mici cu Stipa lessingiana (colilie). Pajistile naturale
cuprind: Agropyron cristatum (pir), Andropogon ischaemum (barboasa), Salvia nemorosa (jales), Potentilla argentea (scrantitoare), Hyperieum
sp.
Pajistile secundare derivate se intalnesc pe islazuri in diferite stadii de inierbare si intelenire. Adesea apar specii rezistente la uscaciune:
Poa bulbosa (firuta-buloasa), Artemisia austriaca (pelinita) in asociatii cu Cynodorn dactylon (pirul gros).
In depresiuni vegeteaza asociatii de Agropyron repens (pir) cu Poa angustifolia, Bromus sp., Setaria sp. Caracterul stepic al acestor
pajisti derivate este evidentiat si de existenta speciilor de Andropogon ischaemum (barbatoasa) si Eryngium campestre (scaiul dracului) care
invadeaza pasunile si malurile abrupte ale Ialomitei.
Vegetatia azonala a sitului este reprezentata de specii halofile si mezofile.
Dintre arbusti apar Crategus monogyna (paducelul), Cornus sanguinea (sangerul), Ligustrum vulgare (lemnul cainesc).
Vegetatia de mlastina si semimlastina este reprezentata de Phragmites communis (stuf), Carex acutiformis (rogoz), Sagittaria sagittifolia
(sageata apei), specii ce se dezvolta pe locuri joase.
Vegetatia acvatica este reprezentata de Myrriphyllum spicatum (vascul apei).
Fauna este reprezentata de:
• in zona de stepa:
-rozatoare: Citelus citelus (popandau), Spalax leucodon (catelul pamantului), Lepus europaeus (iepurele de camp);
-carnivore: Vulpes vulpes (vulpe), Meles meles (viezure), Putorius eversmani (dihor de stepa) si Putoris putoris (dihor
categorii:

Ixobrychus minutus
Lanius minor

Branta ruficollis
Anser eryĠropus
Philomachus pugnax
Platalea leucorodia
Milvus migrans
Sterna albifrons
Grus grus
Sterna hirundo
- desecarea zonelor umede - industrializare úi extinderea zonelor urbane - pescuitul sportiv în
imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate - electrocutare si coliziune cu linii electrice -
pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare - arderea stufului - arderea vegetaĠiei (a
miriútii úi a pârloagelor) - amplasare de generatoare eoliene - înmulĠirea necontrolată a
speciilor invazive
Suprafetele lacurilor, Fundata de cca 510 ha si Amara de cca 162 ha,sunt declarate arii de protectie speciala avifaunistica prin HG 2151/2004.
Proprietate de stat : Bazinul terapeutic lac Fundata este administrat de RA Apele Romane-SGA Ialomita Bazinul piscicol este administrat de
Primaria Gh Doja.Terenurile invecinate reprezinta extravilan al localitatilor invecinate.
Lacul Amara este proprietate de stat, in administrarea RA Apele Romane -SGA Ialomita.
4.6 DocumentaĠie:
Mentionat in lucrarea Bird Life Conservation Series No8 -Important bird areas in Europe -Prioryti site for conservation Vol. 2 SouĠern Europe
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


609 Alte complexe sportive/de odihna C 40 - 820 Inlaturarea sedimentelor(mal) C 10 -

140 Pasunatul C 20 0 211 Pescuit intr-o locatie fixa C 50 -
400 Zone urbanizate, habitare umana B 50 - 500 Retele de comunicare C 2 0
690 Alte impacte determinate de turism si recreere C 30 -

ASPA Lac Fundata nu este atribuit in custodie.
ASPA Lac Amara este atribuit in custodie S.C.Vivani Salubritate S.A.

ASPA Lac Fundata nu are plan de management conform legislatiei in vigoare. APM Ialomita a realizat un Regulament al ariei si un plan de
actiune ce vor fi valabile pana la atribuirea in custodie. Regulamentul ariei a fost comunicat detinatorilor de terenuri limitrofe ariei,
administratorului lacului si Consiliului Local al Comunei Gh.Doja
ASPA Lac Amara nu are plan de management conform legislatiei in vigoare. APM Ialomita a realizat un Regulament al ariei si un plan de
actiune. Regulamentul ariei a fost comunicat detinatorilor de terenuri limitrofe ariei, administratorului lacului si Consiliului Local al Orasului
Amara. Dupa preluarea in custodie, in conformitate cu prevederile Ordinului 494/2005 si a conventiei de custodie , custodele va realiza planul de
management in decurs de un an de la preluare si regulamentul ariei in decurs de 6 luni.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0065_62_SPA_Fundata_Amara(lac_Amara).jpg Mihai Reasilvia - APM-IL
ROSPA0065_62_SPA_Fundata_Amara(Lac_Fundata).jpg Mihai Reasilvia - APM-IL
ROSPA0065_62_SPA_Fundata_amara(lac_Fundata2.jpg Mihai Reasilvia - APM-IL


J ROSPA0066 200612

D ROSCI0065 Delta Dunării
D ROSPA0031 Delta Dunării úi Complexul Razim - Sinoie
F ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanul Conachi
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Limanu - Herghelia

N 43º 48' 28'' E 28º 31' 53'' 392.9 0 38 6 X X


A024 Ardeola ralloides 50 i D B C C
A020 Pelecanus crispus 60-90 i B B C B
A026 Egretta garzetta 10 i D B C C
A029 Ardea purpurea 8p 60 i C B C C
A068 Mergus albellus 64 i B B B B
A071 Oxyura leucocephala 8i B B B B
A072 Pernis apivorus 1p D C C B
A081 Circus aeruginosus 3-4 i 20-50 i D B C C
A082 Circus cyaneus 3i 20-30 i D B C C
A083 Circus macrourus 2i D B C C
A098 Falco columbarius 1i D B C C
A131 Himantopus himantopus 30 i C B C C
A132 Recurvirostra avosetta 8p C B C C
A140 Pluvialis apricaria 30 i D B C C
A176 Larus melanocephalus 5500-6000 i A B C A
A177 Larus minutus 24 i 1200-1400 i B B C A
A180 Larus genei 43 i B B C B
A195 Sterna albifrons 200 i D B C C
A242 Melanocorypha calandra 300 i D B C C
A243 Calandrella brachydactyla 120 p D B C C

A338 Lanius collurio 6p D B C C
A339 Lanius minor 64 p C B C B
A393 Phalacrocorax pygmeus 260 i 200 i B B C B
A396 Branta ruficollis 400 i A B B A
A397 Tadorna ferruginea 8i B B C B
A403 Buteo rufinus 1p 4i D B C C
A429 Dendrocopos syriacus 4p D B C C
N14 4 231 Păúuni
Pe fosta cuvetă a limanului Mangalia se găsesc astăzi trei compartimente, trei bazine lacustre:Hagieni, Limanu úi Mangalia.
ConcentraĠia în săruri a apei lacului Mangalia acade treptat dinspre mare spre coada lacului.Lacul Mangalia are numeroase izvoare care apar
din calcarele sarmatice, multe fiind sulfatate úi uúor termale (22 grade Celsius).
categorii:

Ixobrychus minutus

Pelecanus crispus
Larus minutus
Tadorna ferruginea
Egretta garzetta
Larus genei
Chlidonias hybridus
Ciconia ciconia
Ardeola ralloides
Sterna albifrons
Circus aeruginosus

Branta ruficollis
Oxyura leucocephala
Anser eryĠropus
Larus minutus
In vecinatatea sitului exista doua localitati, Mangalia si Limanu,úosele intens circulate, terenuri agricole cu diferirte tipuri de culturi, toate
acestea având un impact negativ asupra sitului.
În interiorul sitului se remarcă activitatile de piscicultură úi pescuit, cu impact negativ direct úi indirect asupra populaĠiilor de păsări acvatice din
zonă.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J092CT * 0.09 HAGIENI
200 Acvacultura : peúte úi scoici A 25 - 210 Pescuit profesionist(industrial) A 25 -
502 Drumuri, drumuri auto B 1 - 507 Pod, viaduct C 1 0
160 Managementul forestier general C 5 0

100 Cultivare B 35 0 140 Pasunatul C 25 0
400 Zone urbanizate, habitare umana A 15 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 1 -
422 Depozitarea deseurilor industriale B 1 - 502 Drumuri, drumuri auto B 5 -

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0069_57_Helesteele_Adrian_bazin_1_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_Helesteele_Adrian_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_Helesteele_Adrian__bazin_2_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_Helesteele_Bercu_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typhalatifolia.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_Helesteele_de_la_Adrian_Trapa_natans..jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_Helesteele_de_la_Bercu__Egretta_alba.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_Helesteele_de_la_Porumbesti.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_H_Adrian_bazin_1.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_H_Adrian_Pasaj_de_toamna.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_H_Adrian_Pasaj_de_toamna_Anesr_albifrons_Anas_platyrhynchos.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_H_Adrian__bazinul_2.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_H_Bercu_Trapa_natans.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_Lunca_inferioaraaTurului_H_Adrian__bazin_2_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typh Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_RaulTur_revarsat_între_diguri.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_Raul_Tur__albie_majora_inundata.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSPA0069_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur__Padurea_Dimosag__Peisaj_de_toamna.jpg Man Ioan - APM-SM

ROSPA0070_52_Canepar_-_Carduelis_cannabina.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
ROSPA0070_52_carja1.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
ROSPA0070_52_Complex_piscicol_Carja.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
ROSPA0070_69_acv.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSPA0070_69_carstei.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSPA0070_69_DSCN2234.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSPA0070_69_Lm.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSPA0070_69_PN.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSPA0070_69_PNLM.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSPA0070_96_Mata-Radeanu.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GL
ROSPA0070_96_Mata-Radeanu1.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GL
ROSPA0070_96_Mata-Radeanu2.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GL
ROSPA0070_96_Platalea_leucoradia_Ardea_cinerea_Egretta_garzeta.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GL
ROSPA0070_99_Cygnus_olor.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-G
ROSPA0070_99_Fulica_atra.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-G
ROSPA0071_96_Lacul_Vlascuta.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GL
ROSPA0071_96_Platalea_leucorodia_Ardea_cinerea_Egretta_garzeta.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GL
ROSPA0071_96_Podiceps_cristatus.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GL
ROSPA0071_99_Brates.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-G
ROSPA0071_99_Phalacrocorax_carbo.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-G
ROSPA0072_99_Ciconia_ciconia.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-G
ROSPA0072_99_Egretta_garzeta.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-G
ROSPA0072_99_Lunca_Siretului_Inferior.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-G
ROSPA0073_70_Egreta.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSPA0073_70_Lunca_Siretului.jpg Macor Anca - APM-BC


A ROSPA0067 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Barcăului

N 47º 14' 16'' E 21º 54' 38'' 2 666.1 96 109 101 X

RO061 100 Bihor

A255 Anthus campestris 3-6 p D
A097 Falco vespertinus 28-31 p B B C B
A023 Nycticorax nycticorax 1-6 p D
A231 Coracias garrulus 1-2 p D
N14 37 231 Păúuni
Include o porĠiune din Râul Barcău, păúuni úi fâneĠe sărăturoase, mlaútini, belciuge, respectiv pâlcuri de salcâm.
C1 – specii de interes conservativ global - 1 specie: vânturelul de seară (Falco vespertinus)
Zona propusă este locul de cuibărit úi de hrănit al unei colonii importante de vânturel de seară. Specia este prioritară pentru România iar acesta
este al treilea colonie ca mărime din Câmpia de Vest. Pentru salvarea speciei se desfăúoară un proiect Life. Din aria propusă, mai putem
amintim efectivele de sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor).
4. braconaj
4.6 DocumentaĠie:
1. ObservaĠii în teren
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



Proiectul Life Natura 2005 „Conservarea Falco vespertinus în Regiunea Panonică”, proiect aprobat august: LIFE05NAT/HU/000122, demarat din
2006, cu o durată pe 4 ani, AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Bihor este partener în cadrul proiectulu

Planul de management va fi întocmit în cadrul Proiectului Life Natura 2005 „Conservarea Falco vespertinus în Regiunea Panonică”, proiect
aprobat august: LIFE05NAT/HU/000122, demarat din 2006, cu o durată pe 4 ani, AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Bihor este partener în cadrul
proiectului cu AsociaĠia pentru ProtecĠia Păsărilor úi a Naturii „Grupul Milvus” din România, beneficiarul proiectului este Parcul NaĠional Körös-
Maros din Ungaria.
7. HARTA SITULUI


C ROSPA0068 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Inferioră a Turului

N 47º 53' 21'' E 23º 10' 58'' 20 126.5 115 482 144 X

RO065 100 Satu Mare

A176 Larus melanocephalus ER D
A177 Larus minutus VR D
A140 Pluvialis apricaria VR D
A024 Ardeola ralloides 1p D

B Accipiter nisus D C B Acrocephalus melanopogon C C

B Anser erythropus D C B Anthus trivialis D C
B Aquila pomarina D C B Aquila pomarina D C
B Ardea purpurea D C B Ardeola ralloides D C
B Ardeola ralloides D C B Asio otus D C
B Aythya nyroca D C B Aythya nyroca C C
B Botaurus stellaris D C B Botaurus stellaris C C
B Calidris alpina D C B Calidris ferruginea D C
B Calidris minuta D C B Caprimulgus europaeus D C
B Carduelis chloris D C B Charadrius dubius D C
B Chlidonias hybridus D C B Chlidonias hybridus D C
B Chlidonias niger D C B Ciconia nigra C C
B Ciconia nigra C C B Circaetus gallicus D C
B Circus aeruginosus D C B Circus aeruginosus C C
B Coturnix coturnix D C B Crex crex C C
B Dendrocopos medius D C B Dendrocopos medius D C
B Dendrocopos syriacus D C B Dryocopus martius D C
B Dryocopus martius D C B Egretta alba D C
B Egretta garzetta D C B Egretta garzetta D C
B Galerida cristata D C B Gallinago gallinago D C
B Gallinula chloropus D C B Gavia arctica D C
B Gavia stellata D C B Haliaeetus albicilla D C
B Hieraaetus pennatus D C B Hirundo rustica D C
B Ixobrychus minutus D C B Ixobrychus minutus D C
B Lanius collurio D C B Lanius minor D C
B Lanius minor D C B Larus cachinnans D C
B Larus canus D C B Larus melanocephalus D C
B Limosa limosa D C B Locustella fluviatilis D C
B Mergus merganser D C B Miliaria calandra D C
B Milvus migrans C C B Milvus migrans C C
B Nycticorax nycticorax C C B Nycticorax nycticorax D C
B Pandion haliaetus D C B Pernis apivorus D C
B Pernis apivorus D C B Phalacrocorax pygmeus D C
B Phylloscopus collybita D C B Phylloscopus sibilatrix D C
B Picus canus D C B Picus canus D C
B Pluvialis apricaria D C B Podiceps auritus D C
B Podiceps nigricollis D C B Porzana parva D C
B Porzana porzana D C B Rallus aquaticus D C
B Remiz pendulinus D C B Saxicola rubetra D C
B Saxicola torquata D C B Scolopax rusticola D C

B Tachybaptus ruficollis D C B Tringa nebularia D C
N14 31 231 Păúuni
I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice Bazinul hidrografic al râului Tur este situat în partea de nord a judeĠului Satu Mare .
SuprafaĠa totală a bazinului este de 1144 kmp úi este repartizat în două mari unităĠi de relief: munte (35%) úi câmpie (65%). Din punct de
vedere geologic bazinul este amplasat pe fundamentul cutat al flisului transcarpatin, dar formaĠiunile sale nu sunt cutate. Există însă numeroase
falii care delimitează compartimente ridicate sau coborâte (horsturi úi grabene). Râul Tur izvorăúte din munĠii Oaú la cca 1050 m altitudine úi se
varsă în râul Tisa, pe teritoriul Ungariei cu o direcĠie de curgere de la est la vest. Panta râului Tur are valori ridicate în zona montană de cca 2%,
iar în zona de câmpie de 0,2-0,6% , ajungând sub 0,1 % în apropiere de frontieră cu Republica Ungară. b)Aspecte pedologice Solurile sunt de
tip brun eu-mezobazice, pseudogleizate, amfigleizate, vertice, local salinizate úi alcalinizate inclusiv luvice slab. c) Aspecte hidrologice În
apropierea râului Tur stratul freatic este drenat uúor úi adâncimea sa dominantă este de 2-5 m. La distanĠă de cursul Turului nivelul freatic se
ridică la 0,5-2 m. OscilaĠiile nivelului ating 1-2,5 m. DirecĠia de curgere a apei este spre albia râului Tur. Râul Tur are în general o albie majoră
largă, limitată în prezent de diguri, iar albia minoră puternic meandrată, în special în partea inferioară până la frontieră. AfluenĠii principali ai
râului Tur în amonte de acumularea Călineúti sunt:Valea Rea, Valea Lechincioara, Valea Albă, Valea Strâmbă, iar în aval de acumulare pârâul
Talna úi TurĠ. d)Aspecte climatologice Climatul este continental cu influenĠă baltică în zona montană úi continentală cu influenĠă oceanică în
zona de câmpie.Temperatura medie anuală este 8-9oC cu o valoare minimă de -2oC úi maxima de 20oC. PrecipitaĠiile: media anuală este de
640 mm. Maximele se înregistrează în lunile martie, aprilie, mai. II.BIOCENOZA a)VegetaĠia Această zonă este un coridor verde prezentând o
vegetaĠie azonală cu fitocenoze úi specii floristice rare alături de o floră spontană bogată. Aici se întrepătrund 3 tipuri de vegetaĠie: palustră, de
păúune úi de pădure. VegetaĠia variată din această zonă úi în special din cele 3 sisteme de heleútee: Adrian (307 ha) , Bercu (346 ha) úi
Porumbeúti (25 ha ) oferă condiĠii favorabile de cuibărit úi hrană pentru păsări aparĠinând tuturor tipurilor ecologice. b)Fauna Fauna terestră este
una caracteristică zonelor antropizate , de păúune, luncă, pădure úi ape curgătoare sau stătătoare.Sunt foarte bine reprezentate avifauna,
reptilele, amfibienii, nevertebratele. Lunca Turului are o entomofaună bogată cu specii foarte rare de fluturi. În perioada migraĠiilor zonele
heleúteelor Adrian, Bercu úi Porumbeúti devin loc de pasaj pentru păsări migratoare, observându-se un amestec de specii autohtone cu specii
aparĠinând arealelor nordice (unele fiind rarităĠi ornitologice sau specii vulnerabile). Fauna cursului râului Tur este mai complexă decât a
Someúului, deoarece cuprinde úi afluenĠii săi din zona montană ca: Talna, Valea Rea, Tarna, TurĠ, etc., apărând úi copepodele, cladocerele úi
trichopterele. Pe cursul inferior al râului Tur s-au observat mai multe specii de păsări limicole: Tringa sp., Limosa limosa, Gallinago gallinago.
Pluvialis sp., diferite specii de picioroange: Egretta alba, Egretta garzetta. În perioada migraĠiei de primăvară apar diferite specii de raĠe: Anas
penelope, Anas acuta, AyĠya fuligula; gâúte: Anser albifrons úi A. fabalis; ferăstraúi: Mergus albellus, Mergus merganser; diferite specii de lăcari,
iar dintre răpitoare cuibăresc câteva specii de Circus sp.
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie
cristelul de câmp (Crex crex)
gaie neagră (Milvus migrans), privighetoare de baltă (Acrocephalus melanopogon), barza neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus
aeroginosus)
Zona propusă cuprinde ariile semi-naturale úi pădurile valoroasă din valea râului Tur úi zonele învecinate. În timpul migraĠiei putem întâlnii
efective însemnate din multe specii de păsări de apă. Valoare zonei este dată totuúi de speciile cuibăritoare, dintre care barza neagră, eretele
de stuf úi privighetoarea de baltă are efective importante pe plan naĠional. Este unul dintre ultimele locuri din Ġară unde mai cuibăreúte gaia
neagră. Pajiútile din zonă găzduiesc o populaĠie semnificativă de cristel de câmp.
4. braconaj

RezervaĠia complexă „Râul Tur” (Cursul inferior al râului Tur) este ocrotită ca rezervaĠie naturală, care este înscrisă în lista zonelor protejate
din România sub nr. 2.680 ( conform Legii nr.5/2000 privind aprobarea Planului NaĠional de Amenajare a Teritoriului NaĠional – secĠiunea III –
Zone protejate – suprafaĠa protejată: 1391 ha).
Categoria de arie naturală protejată conform Legii nr.462/2001: rezervaĠie naturală, categoria IV UICN, tipul rezervaĠiei: mixtă (m).
Prin HG nr. 2151/2004 a fost extinsă până la suprafaĠa de 6212 ha ( Cod VII. 10 ).
Proprietate de stat : 47%
Proprietate privată: 53%.
SituaĠia terenurilor/tipuri de proprietate nu este definitivată până în prezent.Terenurile sunt amplasate pe teritoriul comunelor: Călineúti Oaú,
Agriú,GherĠa Mică, Halmeu, Lazuri, Livada, Micula úi Turulung.
4.6 DocumentaĠie:
1.Ardelean Gavril – Fauna judeĠului Satu mare, Ġara Oaúului, Culmea Codrului úi Câmpia Someúului,Editura „ Vasile Goldiú” University Press,
1998.
2.Nicolae Botnariuc, Victoria Tatole – Cartea roúie a vertebratelor din România, Bucureúti, 2005.
3. ONG MILVUS - Baza de date.
4. Sârbu, I., 2005. Aspects concerning Ġe distribution and ecology of Ġe freshwater molluscs from Ġe Romanian Inner CarpaĠian Basin. Heldia,
Munchen, 6 (3-4), 133-152.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare B 26 - 110 Utilizarea pesticidelor B 26 -
120 Fertilizarea B 26 - 140 Pasunatul B 33 -
150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 50 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 10 -
uscare
167 Exploatare fara replantare B 1 - 180 Incendiere B 1 -
200 Acvacultura : peúte úi scoici B 10 0 220 Pescuit sportiv B 1 0
230 Vanatoare B 50 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 1 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 1 0 502 Drumuri, drumuri auto B 1 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 1 + 701 Poluarea apei B 15 -
801 “polderizare” – îndiguire în vederea creării unor B 11 + 853 Managementul nivelelor de apa A 10 +
incinte agricole, silvice, piscicole etc.

100 Cultivare B 5 - 110 Utilizarea pesticidelor B 5 -
120 Fertilizarea B 10 - 140 Pasunatul B 3 0
167 Exploatare fara replantare C 1 - 180 Incendiere C 0.01 0
230 Vanatoare B 2 0 502 Drumuri, drumuri auto B 2 0
701 Poluarea apei B 15 -

Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare - custode din data de 20.05.2004 pe o suprafaĠă de 6212,0 ha (în conformitate cu Legea 5/2000 -
cod 2.679 , HG 2151/2004 úi Ordinul MMGA nr. 850/2003 – ConvenĠie de custodie nr. 3924 / 20.05.2004 ).

Societatea Carpatină Ardeleană - Satu Mare a elaborat Regulamentul pentru rezervaĠia naturală care a fost înaintat la CMN din cadrul
Academiei Române pentru avizare. Planul de management există în stadiu de proiect urmând să fie definitivat în cursul anului 2006.Regia
NaĠională ROMSILVA prin amenajamentele silvice aprobate.
7. HARTA SITULUI


C ROSPA0069 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Mureúului inferior

N 46º 8' 46'' E 21º 7' 23'' 17 428.3 77 119 98 X

RO051 82.7 Arad
RO054 17.3 Timiú

A060 Aythya nyroca 4-8 p D
A021 Botaurus stellaris 5p D
A196 Chlidonias hybridus 8-10 p 200-250 i
A084 Circus pygargus 1-2 p 10-15 i D
A027 Egretta alba 1-2 p 60-80 i D
A075 Haliaeetus albicilla 1p 5-10 i B B B B
A092 Hieraaetus pennatus 1-2 p D
A131 Himantopus himantopus 2-3 p 30-40 i D
A073 Milvus migrans 2p C B C B
A023 Nycticorax nycticorax 10-12 p D

A404 Aquila heliaca 1-2 p D

A Hyla arborea 00000 i A B Alcedo atthis C C
B Alcedo atthis D C B Anthus campestris D C
B Aquila chrysaetos D C B Aquila heliaca D C
B Aquila pomarina D C B Aquila pomarina C C
B Ardea purpurea D C B Ardea purpurea D C
B Ardeola ralloides D C B Aythya nyroca D C
B Aythya nyroca D C B Botaurus stellaris D C
B Botaurus stellaris D C B Buteo rufinus D C
B Buteo rufinus D C B Caprimulgus europaeus D C
B Chlidonias hybridus D C B Chlidonias hybridus C
B Chlidonias niger D C B Ciconia ciconia D C
B Ciconia ciconia C C B Ciconia nigra B C
B Ciconia nigra D C B Circus aeruginosus D C
B Circus aeruginosus C C B Circus cyaneus D C
B Coracias garrulus D C B Coracias garrulus C C
B Crex crex C C B Dendrocopos medius D C
B Dendrocopos medius C B Dendrocopos syriacus C
B Dryocopus martius C B Egretta alba D C
B Egretta garzetta C C B Emberiza hortulana D C
B Falco cherrug A C B Falco columbarius D C
B Ficedula albicollis C B Gallinago media C
B Gavia arctica D C B Gavia stellata C
B Grus grus D C B Haliaeetus albicilla B C
B Haliaeetus albicilla D C B Hieraaetus pennatus D C
B Himantopus himantopus D C B Himantopus himantopus D C
B Ixobrychus minutus D C B Ixobrychus minutus C
B Lanius minor C B Larus ridibundus C C
B Lullula arborea D C B Lullula arborea C
B Mergus albellus D C B Merops apiaster C C
B Milvus migrans C C B Milvus migrans D C
B Milvus milvus D C B Nycticorax nycticorax D C
B Pandion haliaetus D C B Pernis apivorus C
B Pernis apivorus D C B Phalacrocorax pygmeus C
B Phalacrocorax pygmeus D C B Philomachus pugnax C
B Philomachus pugnax D C B Picus canus D C
B Platalea leucorodia D C B Platalea leucorodia D C
B Plegadis falcinellus C B Recurvirostra avosetta D C
B Riparia riparia C C B Sterna hirundo C
B Sylvia nisoria C C B Tringa glareola D C
F Acipenser ruthenus 10000 i A F Cobitis elongatoides P A
I Apatura metis P A I Zerynthia polyxena P A
M Cricetus cricetus -3000 i A M Dama dama 0-800 i A
M Felis silvestris 10-20 i A M Martes martes 5-10 i A
M Micromys minutus -1000 i A M Mustela erminea 10-20 i A
M Myotis daubentonii 0-350 i A M Pipistrellus nathusii 0-450 i A
M Plecotus auritus 0-150 i A P Adonis vernalis 0-100 i A

P Nymphaea alba 20-30 i A R Lacerta viridis 00000 i A
R Natrix tessellata 10000 i A
N14 10 231 Păúuni
Situl este format din: cursul râului Mureú cu lunca aferentă, pădurea, culturile agricole aferente. Râului Mureú prezintă fenomene de meandrare,
cu frecvente zone inundabile si insule acoperite cu padure. Pădurea este caducifoliată (stejarul si frasinul fiind principalele specii). Exista o
presiune naturala exercitata de Acer negundo si Amrfa fruticosa care au un impact negativ asupra speciilor autohtone. Nucul negru úi plopul
euroamerican sunt speciile autohtone care in continuare se planteaza in zona, ocupand în anul 2006 cca. 6% din suprafata impadurita. Culturile
agricole din vecinatatea sitului sin din interiorul sitului sunt reprezentate de culturi de cereale păioase, porumb. Exista o suprafata insemnata de
pasuni pe care exista suprapasunat cu oi.
Activitatile mai importante sunt: extractia de nisip si balast, extractia de titei, agricultura, pasunatul, exploatarea forestiera, pescuitul sportiv,
turismul de agrement.
Situl contine cel mai mare numar de specii de peúte de pe întregul curs (cca. 55 specii) de la somn până la nisetru care apare accidental.
De asemenea se remarca numarul foarte mare de specii de pasari cca. 200, zona conĠinând cea mai mare populaĠie de Riparia ripria úi Merops
apiaster de pe intregul curs al Muresului.
C1 – specii de interes conservativ global – 3 specii: úoim dunărean (Falco cherrug), dumbrăveancă (Coracias garrulus), cristel de câmp (Crex
crex);
C2 – concentrări de specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 1 specie: barza neagră (Ciconia nigra);
C6 – populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 3 specii: codalb (Haliaeetus albicilla), gaie neagră (Milvus
migrans), silvia porumbacă (Sylvia nisoria).
Pădurea de luncă este în prezent Parc Natural care se întinde pe o suprafaĠă mai restrânsă decât zona propusă. Datorită restrângerii zonelor
umede din lunca inundabilă a Mureúului, în prezent unele terenuri agricole joacă un rol important în ceea ce priveúte locurile de hrănire pentru
păsări răpitoare, berze úi stârci.
În zona propusă cuibăresc trei specii de răpitori de un interes deosebit pentru România úoimului dunărean, gaia negră úi codalbul.
În vecinătatea pădurii mixte se află câmpuri inundabile de o valoare mare pentru păsările cuibăritoare în zonă dar úi pentru cele aflate în pasaj.
Râul Mureú úi lacurile de la Nădlac atrag în timpul migraĠiei un număr mare de păsări de apă dintre care o parte iernează pe porĠiunile
neîngheĠate ale râului. Barza neagră apare regulat în pasajul de toamnă în număr mare. Deúii zona nu îndeplineúte condiĠiile necesare pentru a
fi clasificat úi ca C4 (aglomerări mari de păsări acvatice), este de remarcat numărul acestor păsări care vizitează regiunea în această perioadă.
Considerăm demn de amintit úi colonia mixtă de stârci care se află în pădurea de luncă.
8. braconaj

Categorie teren
Teren agricol (arabil, fâneĠe, livezi, izlaz etc.): 6187 ha, Păúuni: 1711 ha, ConstrucĠii (clădiri, diguri, drumuri, reĠele electrice, sonde etc.): 551 ha
Terenuri împădurite (pădure, tufăriúuri etc.): 6761 ha, Ape (Mureú, canale): 1366 ha, Terenuri neproductive (gropi de împrumut, bălĠi etc.): 590
ha, Total general: 17166 ha Proprietatea terenurilor din zonă arată dominanĠa proprietăĠii private úi a statului. ProprietăĠile private sunt
răspândite peste tot; terenul aflat în proprietatea statului este acoperit în principal de păduri úi apă, în timp ce proprietatea publică locală este
compusă din păúuni. 50.2% (8,606 ha) din teren este în proprietatea statului, 18.4% (3,153 ha) este în proprietate publică locală úi 31% (5,326
ha) úi sunt în proprietate privată procentul terenurilor ce aparĠin bisericii ortodoxe este nesemnificativ– 0.4% (81ha). Datorita legilor
retrogedarilor proprietatea privata va creste, iar cea publica locala se va diminua semnificativ in viitorul apropiat
4.6 DocumentaĠie:
1. Date despre conditiile malacologice ale Parcului Natural Lunca Muresului, Domokos Tamas, Armonii Naturale V, Muzeul Judetean Arad,
2006
2. Studiu preliminar privind libelulele din Parcul Natural Lunca Muresului, Cosmin Manci, 2006
3. Starea ecologica a Raului Mures, Sarkany Kiss, Targu Mures, 1997
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J033AR + 1.63 BEZDIN - PRUNDUL MARE
300 Extragere de nisip si pietris B 0.5 - 320 Mine B 0.5 -
400 Zone urbanizate, habitare umana B 0.5 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 0.01 -
954 Invazia unei specii B 2 - 140 Pasunatul B 15 -
165 Indepartarea latarisului B 1 - 160 Managementul forestier general C 40 0
162 Plantare artificiala B 3 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 5 -
uscare
220 Pescuit sportiv C 10 0 100 Cultivare C 8 0
180 Incendiere C 0.5 - 243 Braconaj, otravire, capcane C 2 -
244 Alte forme de luare(extragere) C 0.4 - 511 Linii electrice B 1 -
610 Centre de practicare activităĠi demonstrative C 0.05 + 623 Vehicule motorizate C 5 -
730 Manevre militare C 0.5 - 740 Vandalism C 0.5 -
830 Canalizarea C 1 - 810 Drenaj B 1 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber C 1 0 840 Inundarea B 15 +
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A 5 - 690 Alte impacte determinate de turism si recreere C 2 0
490 Urbanizarea, industrializarea si alte activitati B 0.1 - 700 Poluarea B 0.1 -
similare

100 Cultivare C 50 0 401 Urbanizare continua B 15 -

Administratia Parcului Natural Lunca Muresului a fost desemnat operator a acestui site in data 19.07.06 de catre ARPM Timisoara.

Organismul responsabil pentru managementul sitului este
Parcul Natural Lunca Muresului
cu sediul in Arad, Padurea Ceala
Telefon 0257 - 258010
e-mail: parc@luncamuresului.ro
sau paulhac@luncamuresului.ro
Operator: ing. Paul Hac
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0070 200612

D ROSCI0065 Delta Dunării
F ROSCI0066 Delta Dunării - zona marină
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Prutului - Vlădeúti - FrumuúiĠa

N 45º 45' 55'' E 28º 8' 50'' 7 657.0 0 32 6 X

RO024 98.5 GalaĠi
RO016 1.5 Vaslui

A019 Pelecanus onocrotalus 120-600 i B B C B
A060 Aythya nyroca 32-40 p C B C C
A097 Falco vespertinus 28-33 p B A C B
A029 Ardea purpurea 10-15 p C B C C
A031 Ciconia ciconia 3000-4500 i B A C B
A026 Egretta garzetta 40-50 p 100-200 i C B C C
A098 Falco columbarius 10-15 i C B C C
A103 Falco peregrinus 5-7 i C B C C
A075 Haliaeetus albicilla 5-10 i C B C C
A131 Himantopus himantopus 30-40 i D B C C
A032 Plegadis falcinellus 50-100 i C B C C
A132 Recurvirostra avosetta 50-60 i D B C C
A193 Sterna hirundo 120-150 p C B C C
A038 Cygnus cygnus >4 i C B B
A022 Ixobrychus minutus 20-60 i C B B
A339 Lanius minor 10-30 i C B B
A034 Platalea leucorodia 10-30 i C C C

A151 Philomachus pugnax V P C B B
A234 Picus canus >4 p C B B
A166 Tringa glareola R C B B
N14 4 231 Păúuni
Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeĠului GalaĠi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podiúului Moldovei,
subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului úi Câmpia
Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitităĠi geomorfologice:platouri, văi úi Lunca Prutului. Relieful luncii se prezinta în
general plan, cu o panta continua de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al
unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) si forme negative (foste lacuri, gârle, balti si mlaútini). În
cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere úi mijlocii, în rest grinduri interioare
(intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale úi alcătuite din texturi fine úi în mai mică măsură din texturi mijlocii. Geologic: în profunzime -
formatiuni cristaline si magmatice; în cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3)
badenian superior - romanian (pliocen).
categorii:

AyĠya nyroca
Falco vespertinus
Falco vespertinus
Coracias garrulus
Ardea purpurea
Alcedo atĠis
Ardeola ralloides
Ciconia nigra
Egretta alba
Sterna hirundo
Egretta garzetta
Chlidonias hybridus
Circus aeruginosus
Dryocopus martius
AyĠya nyroca
Picus canus

Ciconia ciconia
Pandion haliaetus
Limosa limosa
Anser albifrons
Anser anser
Tringa eryĠropus
Tringa stagnatilis
Pluvialis squatarola
Phalacrocorax carbo
Anas platyrhynchos
Numenius arquata

rate, gaste.
Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat,pescuit, vanatoare.
Situl este inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha), încadrat la categoria de management parc natural prin HG
2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
Proprietate de stat úi privată.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul C 0 - 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 0 0
200 Acvacultura : peúte úi scoici B 0 - 220 Pescuit sportiv B 0 0
230 Vanatoare B 0 - 403 Habitare dispersata C 0 0
430 Structuri agricole B 0 - 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A 0 -
801 “polderizare” – îndiguire în vederea creării unor A 0 - 941 Inundatii A 0 +
952 Eutrofizarea B 0 -

140 Pasunatul C 0 0 430 Structuri agricole C 0 0

Situl este inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior care nu dispune încă de o structură de administrare. ARPM GalaĠi derulează, în
perioada noiembrie 2005-noiembrie2009, proiectul LIFE05NAT/RO/000155”Restaurarea ecologică a

Situl este inclus în Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.În prezent nu există un plan de management unitar, dar în conformitate cu
prvederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155”Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”, finanĠat de Comisia
Europeană, AgenĠia Regională de ProtecĠie a Mediului GalaĠi are obligaĠia elaborării planului de managemnet integrat în conformitate cu
cerinĠele directivelor europene Păsări (79/409/EEC) úi Habitate (92/43/EEC).
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0071 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Siretului Inferior

N 45º 52' 42'' E 27º 16' 58'' 38 496.0 0 303 33 X X

RO021 4.5 Brăila
RO024 66.4 GalaĠi
RO026 29.1 Vrancea

A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i C B C C
A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i C B C C
A031 Ciconia ciconia 300-500 i C B C C
A038 Cygnus cygnus 4-10 i D B C C
A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C C
A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C C
A189 Gelochelidon nilotica 5-10 i B B C B
A135 Glareola pratincola 10-14 i C B C C
A022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C C
A177 Larus minutus 20-35 i D B C C
A019 Pelecanus onocrotalus 60-75 i C B C C
A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C C
A132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i C B C C
A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D B C C

I Vertigo angustior C C I Vertigo moulinsiana C C

N14 8 231 Păúuni
Este o zonă de subsidenĠă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens
reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Ġypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea migratiei
numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ĠreskiorniĠide (Plegadis
falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, AyĠya ferina, AyĠya nyroca), ralide
(Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa
totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo
rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. APM-GL Nazare A Aug 30 2006 3:50PM
Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeĠelor GalaĠi, Brăila, Vrancea.Arii naturale protejate de interes naĠional, din judeĠul GalaĠi, incluse
în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava úi Balta Tălăbasca.
Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii
Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică.
Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă.
Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Ġypha, Nimphoides, Scirpus si
altele.
Balta Tălăbasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de
pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ĠreskiorniĠide (Plegadis falcinellus, Platalea
leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, AyĠya ferina, AyĠya nyroca), ralide (Gallinula chloropus,
Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa
ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide
(Acrocephalus sp.) s.a.
Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat,pescuit, vanatoare, extragere de nisip úi pietriú, poluarea apei.
Balta Potcoava:
Hotarârea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului
Galati
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of.
152/2000, pozitia 2.411.
O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001
Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale
privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
Balta Tălăbasca:
Hotarârea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului
Galati
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of.
152/2000, pozitia 2.412.
O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001
Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale
privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
Proprietate de stat úi privată.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J057GL * 1.07 HANU CONACHI

140 Pasunatul C 0 - 300 Extragere de nisip si pietris A 0 -
701 Poluarea apei B 0 - 164 Curatarea padurii C 0 +
220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vanatoare C 0 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 -
503 Linii de cale ferata, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 -
941 Inundatii B 0 +

403 Habitare dispersata B 0 0 421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 -

Balta Tălăbasca se află în custodie S.C. NEGRO S.R.L.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0078_49_Maxineni1.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR
ROSPA0078_49_Maxineni2.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR


A ROSPA0072 200612

H ROSCI0115 Mlaútina Satchinez
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Siretului Mijlociu

N 46º 57' 26'' E 26º 59' 11'' 10 455.4 159 362 191 X

RO011 17.4 Bacău
RO013 31.3 Iaúi
RO014 51.3 NeamĠ

A196 Chlidonias hybridus 34-40 p C B C C
A030 Ciconia nigra 2-3 p 30-45 i C A C B
A239 Dendrocopos leucotos 10-18 p D B C C
A321 Ficedula albicollis 7-10 p D B C C
A320 Ficedula parva 12-20 p D B C C
A246 Lullula arborea 5-10 p D B C C
A072 Pernis apivorus 1-2 p 5-6 i D B C C
A393 Phalacrocorax pygmeus 10-15 i D B C C
A151 Philomachus pugnax 1000-1500 i C B C C
A034 Platalea leucorodia 25-60 i D B C C
N14 18 231 Păúuni

Pe teritoriul judetului Neamt situl este reprezentat, in mare parte, de portiuni de lunca inalta, neinundabila, cu vegetatie caracteristica ( sleauri
de lunca, zavoaie de plopi si salcie).Pe suprafete mici se afla lunca joasa, inundabila cu soluri ce au o textura grosiera. Altitudinea la care se
afla situl este de 170 - 185 m. Flora este de tip Carex -Agrostis si Rubus -Aegopodium.Dintre speciile lemnoase amintim: plop alb, plop negru,
salcie, frasin, stejar, ulm, plop euroamerican. Zonă de luncă, cu porĠiuni inundabile la debite mari, excelent habitat pentru specii de păsări
specifice zonelor umede.
Una dintre principalele zone de hrănire úi odihnă pentru populaĠiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic úi se
concentrează pe Valea úi Lunca Siretului în drumul lor spre bălĠile Dunării(toamna) sau spre teritoriile de cuibărit din nord(primăvara).
Factorii negativi care influenteza acesta arie sunt:braconajul piscicol;poluarea apei;exploatările de nisip úi pietriú ;vandalismul(orice obiectiv
amplasat in zona si nesupravegheat este distrus)
Zona nu este desemnata arie naturala protejata.
Formele de proprietate pentru porĠiunea de sit cuprinsă pe teritoriul judeĠului Iaúi:
- privată - aproximativ 80%;
- publică locală - aproximativ 15%;
- de stat, în administrarea DirecĠiai Silvice Iaúi - aproximativ 5%
4.6 DocumentaĠie:
Amenajament silvic - Ocol Silvic Roman,Directia Silvica Piatra Neamt.
Documentare pe teren - APM Neamt
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


220 Pescuit sportiv C 0 - 300 Extragere de nisip si pietris B 0 -
941 Inundatii B 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 -
300 Extragere de nisip si pietris A 30 - 100 Cultivare B 20 -

100 Cultivare B 60 -

Pentru partea din sit de pe teritoriul judeĠului Iaúi,în prezent responsabilitatea revine: DirecĠiei Silvice Iaúi - pentru suprafeĠele de pădure rămase
în proprietate de stat; consiliilor locale - pentru suprafeĠele aflate în propriatate pu

Pentru suprafeĠele de pădure aflate în proprietate de stat se aplică managementul specific de amenajament silvic de către RNP Romsilva, prin
unităĠile din teritoriu (direcĠii úi ocoale silvice), pentru râul Siret se aplică management specific de gospodărire a apelor de către DirecĠia Ape
Siret Bacău.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0079_216_Satchinez-zona_de_hrănire.jpg Toth Emeric - APMTM
ROSPA0079_216_Satchinez-zona_de___cuibărit.jpg Toth Emeric - APMTM
ROSPA0079_216_Satchinez-_ansamblu.jpg Toth Emeric - APMTM
ROSPA0079_216_Satchinez-__ansamblu.jpg Toth Emeric - APMTM
ROSPA0079_492_Satchinez-_zona_baraj.jpg Fora Alina - APM


J ROSPA0073 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Măcin - NiculiĠel

N 45º 12' 12'' E 28º 21' 8'' 67 361.1 0 466 154 X

RO025 100 Tulcea

A402 Accipiter brevipes 20-30 p 15-20 i A B B B
A042 Anser erythropus 0-2 i D B C C
A255 Anthus campestris 700-1200 p 2000-3000 i D B C C
A091 Aquila chrysaetos 1-2 i D B C C
A090 Aquila clanga 4-10 i D B C C
A404 Aquila heliaca 4-10 i D B C C
A089 Aquila pomarina 10-18 p 1400-2000 i D B C C
A029 Ardea purpurea 25-40 i D B C C
A215 Bubo bubo 4-8 p C A C A
A133 Burhinus oedicnemus 50-80 p B B C B
A403 Buteo rufinus 30-60 p 30-50 i A B B B
A243 Calandrella brachydactyla V D B C C
A224 Caprimulgus europaeus 150-200 p C A C A
A196 Chlidonias hybridus 30-50 i D B C C
A031 Ciconia ciconia 14-16 p 30000-40000 i B B C B
A030 Ciconia nigra 800-1000 i D B C C
A080 Circaetus gallicus 6-10 p 80-120 i C B C B
A081 Circus aeruginosus 4-8 p 600-800 i D B C C
A082 Circus cyaneus 30-50 i 30-60 i D B C C
A083 Circus macrourus 24-50 i D B C C
A084 Circus pygargus 150-300 i D B C C
A239 Dendrocopos leucotos 50-80 p D B C C
A236 Dryocopus martius 80-100 i D B C C
A027 Egretta alba 30-50 i D B C C
A379 Emberiza hortulana 250-400 p C A C A
A511 Falco cherrug 6p 2-10 i A B A B
A098 Falco columbarius 30-50 i 2-10 i C B C C
A103 Falco peregrinus 4-6 i 5-20 i C B C C
A097 Falco vespertinus 10-40 i D B C C
A321 Ficedula albicollis 200-300 p C D B C C
A320 Ficedula parva 8000-12000 i D B C C

A127 Grus grus 1-5 i D B C C
A078 Gyps fulvus 1-2 i D B C C
A075 Haliaeetus albicilla 10-20 i D B C C
A092 Hieraaetus pennatus 10-14 p 50-80 i B B C B
A131 Himantopus himantopus 4-8 p 20-40 i D B C C
A338 Lanius collurio P C D B C C
A246 Lullula arborea 800-1400 p 15000-20000 i D B C C
A073 Milvus migrans 0-2 p 40-60 i D B C C
A077 Neophron percnopterus 1-2 i D B C C
A023 Nycticorax nycticorax 300-600 i D B C C
A533 Oenanthe pleschanka 200-300 p A A B A
A020 Pelecanus crispus 25-40 i D B C C
A019 Pelecanus onocrotalus 1500-2500 i D B C C
A393 Phalacrocorax pygmeus 30-50 i D B C C
A034 Platalea leucorodia 30-50 i D B C C
A132 Recurvirostra avosetta 2-4 p 10-30 i D B C C
A307 Sylvia nisoria RC R D B C C
N14 2 231 Păúuni

categorii:

Falco cherrug
Coracias garrulus
Ciconia ciconia
Accipiter brevipes
Burhinus oedicnemus
OenanĠe pleschanka
Circaetus gallicus
Buteo rufinus
Emberiza hortulana
Hieraaetus pennatus
Lullula arborea

Ciconia ciconia
Accipiter brevipes
Circaetus gallicus
Buteo rufinus
Hieraaetus pennatus
Lanius collurio
Gyps fulvus
Ficedula parva
Galerida cristata
Lullula arborea
Falco vespertinus
Neophron percnopterus
Pandion haliaetus
Ciconia nigra
Tringa glareola
Pelecanus crispus
Ardea purpurea
Platalea leucorodia
Chlidonias hybridus
Pernis apivorus
AnĠus campestris
Aquila pomarina
Aquila heliaca
Aquila chrysaetos
Aquila clanga
Circus macrourus
Circus aeruginosus
Falco peregrinus
Milvus migrans
Egretta alba
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J091TL + 1.63 CHEIA - MACIN J091TL + 0.28 VALEA FAGILOR
J091TL * 0.49 CONSUL
110 Utilizarea pesticidelor B 10 - 140 Pasunatul B 30 0
160 Managementul forestier general B 40 - 241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) C 2 -
251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile C 5 - 301 Cariere B 20 -
floristice)
421 Depozitarea deseurilor menajere C 5 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 1 -
967 Antagonism cu animalele domestice B 10 - 740 Vandalism C 5 -

110 Utilizarea pesticidelor B 10 -

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0080_216_murani-câmp_învecinat.jpg Toth Emeric - APMTM
ROSPA0080_216_murani-lac_úi_pădure.jpg Toth Emeric - APMTM
ROSPA0080_216_murani-Lopătar.jpg Toth Emeric - APMTM
ROSPA0080_216_murani-padure,lac.jpg Toth Emeric - APMTM
ROSPA0080_216_murani-peisaj.jpg Toth Emeric - APMTM


A ROSPA0074 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Maglavit

N 44º 3' 11'' E 23º 2' 52'' 3 562.6 17 76 36 X

RO041 100 Dolj

A255 Anthus campestris P D C C C
A089 Aquila pomarina 4p D C C C
A029 Ardea purpurea 4-6 p D C C C
A024 Ardeola ralloides 5-10 i D C C C
A060 Aythya nyroca 40-60 i D C C C
A403 Buteo rufinus 4-6 p 4-6 p B C B B
A196 Chlidonias hybridus 400-450 p D C C C
A031 Ciconia ciconia 22-24 p D B B B
A030 Ciconia nigra 10-20 i D C C C
A080 Circaetus gallicus 3-6 i D C C C
A081 Circus aeruginosus 4-6 p 30-40 i D C C C
A082 Circus cyaneus 3-4 i D C C C
A026 Egretta garzetta 18-20 p 50-100 i D C C C
A379 Emberiza hortulana 60-90 p D C C C
A097 Falco vespertinus 20-30 i D C C C
A131 Himantopus himantopus 12-20 p D C A B
A338 Lanius collurio RC D C C C
A339 Lanius minor R D C C C
A023 Nycticorax nycticorax 100-400 i D C C C
A032 Plegadis falcinellus 20-40 i D C C C
A140 Pluvialis apricaria 10-20 i D C C C
A132 Recurvirostra avosetta 10-20 p D C C C
A307 Sylvia nisoria 100-140 p D C C C
N14 12 231 Păúuni
Situl propus ca SPA include zona inundabilă a Dunării între localităĠile Cetate úi Calafat, în care s-au format mai multe lacuri (Lacul Fântâna
Banului, Lacul Hunia, Lacul Maglavit, Lacul GolenĠi).ExistenĠa acestora la mică distanĠă de Dunăre,vegetaĠia de apă prezentă aici crează
condiĠii favorabile care au atras multe specii de păsări de apă. Situarea pe o rută de migraĠie importantă, oferta trofică variată úi însemnată
precum úi reducerea suprafeĠelor ecosistemelor acvatice naturale,fac din această zonă importante locuri de staĠionare temporară sau
ocazională a speciilor de păsări migratoare sau sedentare, dependente de mediul acvatic.
categorii:

Ciconia ciconia
Chlidonias hybridus
Ardea purpurea
Egretta garzetta
Emberiza hortulana

AyĠya nyroca
Platalea leucorodia
Falco vespertinus
Pluvialis apricaria
Larus minutus
Philomachus pugnax
Sterna hirundo
Tringa glareola
ActivităĠile antropice din interiorul úi din afara sitului, inundarea sitului în perioadele în care debitul Dunării este foarte mare.
Situl nu a fost desemnat prin legislatia naĠională zonă protejată.
80% proprietate privata si 20% proprietate de stat
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul A 20 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 2 0
uscare
211 Pescuit intr-o locatie fixa C 1 0 511 Linii electrice C 20 +
590 Alte forme de transport si comunicatie C 10 0 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 20 0
941 Inundatii B 30 +

500 Retele de comunicare C 5 + 511 Linii electrice C 20 +
520 Navigatie C 5 0


Nu exista plan de management
7. HARTA SITULUI


A ROSPA0075 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Măgura Odobeúti

N 45º 49' 56'' E 26º 56' 51'' 12 753.0 161 996 478 X

RO026 100 Vrancea

A092 Hieraaetus pennatus 1p C B C B
A098 Falco columbarius 1-3 p D
N14 4 231 Păúuni

Zona propusă se află între văile râurilor Putna úi Milcov úi este caracterizată de păduri întinse de foioase, cu puĠine pajiúti úi impact antropic
redus. În păduri găsim efective importante din ciocănitoare de stejar, ghionoaie sură, huhurez mare etc. Efectivele păsărilor răpitoare sunt mai
reduse din cauza suprafeĠelor reduse de terenuri de vânătoare. Astfel o populaĠie mai însemnată găsim din viespar – care nu are nevoie de
terenuri mari de vânătoare, iar o specie mai rară - acvila mică - este prezentă în număr redus.
7. braconaj

4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul C 3 0 164 Curatarea padurii B 30 +
167 Exploatare fara replantare C 15 - 230 Vanatoare C 80 -
500 Retele de comunicare B 1 0 502 Drumuri, drumuri auto C 1 -
511 Linii electrice C 1 0 409 Alte modele(tipuri) de habitare C 2 0
900 Eroziunea C 10 - 943 Alunecarile de teren C 1 -

140 Pasunatul B 40 0 160 Managementul forestier general C 30 0
170 Cresterea animalelor C 15 - 230 Vanatoare B 50 -
409 Alte modele(tipuri) de habitare B 15 - 502 Drumuri, drumuri auto C 5 -
511 Linii electrice C 2 0 900 Eroziunea C 3 -

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0082_95_Panorama_de_pe_Vladeasa.jpg Bucin Liliana - APM-CJ


J ROSPA0076 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Marea Neagră

N 44º 29' 6'' E 28º 52' 41'' 147 242.9 0 22 0 X

RO023 50 ConsĠanta
RO025 50 Tulcea

A464 Puffinus yelkouan 10000-17000 i A B A A
A020 Pelecanus crispus 70-120 i C B C C
A191 Sterna sandvicensis 5200-6000 i A B C B
A396 Branta ruficollis 200-300 i C B C A
A196 Chlidonias hybridus 2300-2500 i B B C B
A197 Chlidonias niger 120-140 i C B C C
A002 Gavia arctica RC D B C C
A001 Gavia stellata RC D B C C
A189 Gelochelidon nilotica 320-350 i B B C B
A180 Larus genei 40-90 i A B C B
A176 Larus melanocephalus 1200-1400 i B B B A
A068 Mergus albellus 320-460 i B B C A
A170 Phalaropus lobatus 700-1200 i C B C C
A195 Sterna albifrons 300-500 i B B C B
A190 Sterna caspia 120-140 i B B C B
A193 Sterna hirundo 2000-4000 i B B C B
N01 98 523 Zone marine, insule maritime
N02 2 522, 521 Estuare, lagune
ParticularităĠile fizico-chimice úi biologice ale Mării Negre conferă caracterul de unicitate sitului.
categorii:
Situl este important doar in perioada de migratie si iernare pentru speciile:

Pelecanus crispus
Branta ruficollis
Sterna albifrons
Sterna caspia
Larus minutus
Sterna sandvicensis
Cygnus cygnus
Mergus albellus
Sterna hirundo
Chlidonias hybridus
Gavia arctica
Phalaropus lobatus
Chlidonias niger
Gavia stellata
Larus genei
Puffinus yelkouan
Mergus merganser
Larus cachinnans
Podiceps grisegena
Larus ridibundus
Phalacrocorax carbo
Anas strepera
AyĠya ferina
Fulica atra
AyĠya marila
Bucephala clangula
Anas platyrhynchos
Anas penelope
Tachybaptus ruficollis
Larus fuscus
Podiceps cristatus
AyĠya fuligula
Larus canus
Mergus serrator
Zona costieră úi litorală începând de la Capul Midia până la Vama Veche este supusă presiunii factorilor antropici cu impact major asupra
ecosistemelor costiere úi marine, prin activităĠi portuare, transport maritim, pescuit comercial, mari aglomerări urbane úi staĠiuni turistice, turism
úi sporturi nautice, obiective industriale etc.
Pe de altă parte factorii naturali specifici contribuie la creúterea vulnerabilităĠii sitului (de ex. eroziunea, furtunile puternice caracteristice
sezonului rece, înfloririle algale etc.)

Zona marină de coastă de la nord spre sudul litoralului românesc este proprietate de stat publică.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J000PA * 82.8 REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII

210 Pescuit profesionist(industrial) B 0 0 220 Pescuit sportiv C 0 0
240 Luare / Indepartare de fauna A 0 - 504 Porturi A 0 -
520 Navigatie A 0 - 609 Alte complexe sportive/de odihna A 0 0
621 Sporturi nautice C 0 0

220 Pescuit sportiv C 0 0 400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -
502 Drumuri, drumuri auto B 0 - 503 Linii de cale ferata, TGV C 0 0
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna A 0 - 730 Manevre militare A 0 -
900 Eroziunea A 0 -

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0083_101_Baraolt_Bodoc.jpg Gog Mircea - APM-CV


A ROSPA0077 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Măxineni

N 45º 26' 41'' E 27º 36' 53'' 1 504.3 1 22 9 X

RO021 100 Brăila

A402 Accipiter brevipes >2 i D B B B
A029 Ardea purpurea >2 p D B B B
A024 Ardeola ralloides >20 i D B B B
A021 Botaurus stellaris >1 i D B B B
A396 Branta ruficollis >780 i B B C A
A196 Chlidonias hybridus >120 i D B B B
A081 Circus aeruginosus >4 i D B B B
A038 Cygnus cygnus >66 i B B B B
A027 Egretta alba >40 i D B B B
A026 Egretta garzetta >150 i D B B B
A075 Haliaeetus albicilla >2 i C B B B
A131 Himantopus himantopus >4 i >30 i D B B B
A022 Ixobrychus minutus >11 i D B B B
A068 Mergus albellus >2 i D B B B
A023 Nycticorax nycticorax >120 i D B B B
A094 Pandion haliaetus >2 i D B B B
A020 Pelecanus crispus >20 i D B B B
A019 Pelecanus onocrotalus >20 i D B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus >120 i C B B B
A151 Philomachus pugnax >20 i D B B B
A034 Platalea leucorodia >60 i D B B B
A032 Plegadis falcinellus >40 i D B B B
A120 Porzana parva >36 i D B B B
A132 Recurvirostra avosetta >20 i D B B B
A193 Sterna hirundo >120 i D B B B
A166 Tringa glareola >60 i D B B B
A031 Ciconia ciconia >40 i D B B B
A030 Ciconia nigra >10 i D B B B
A122 Crex crex >20 i D B B B

Amenajarea piscicolă Măxineni este situată în comuna Măxineni, fiind administrată de Compania NaĠională de administrare a Fondului
Piscicol.Amenajarea prezintă numeroase bazine indiguite, unele secate sau inundate, în funcĠie de condiĠiile meteorologice, în care stufăriúul
este abundent.
categorii:

AyĠya nyroca
Situl este important in perioada de migratie si ienat pentru speciile:

Branta ruficollis
AyĠya nyroca
Anser eryĠropus
Platalea leucorodia
Pandion haliaetus
Tringa glareola
Pelecanus crispus
Mergus albellus
Philomachus pugnax
Anser albifrons
În amenajarea piscicolă se practică acvacultura úi pescuitul, ceea ce afectează populaĠiile de păsări prin: deranjarea acestora în timpul
cuibăritului úi a creúterii puilor, îndepărtarea anumitor populaĠii consumatoare de peúte, recoltarea sau arderea stufului. De asemenea, fiind
populată de specii de interes vânătoresc, zona este o atracĠie pentru vânători.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



200 Acvacultura : peúte úi scoici B 0 - 220 Pescuit sportiv B 0 -
230 Vanatoare A 0 -

100 Cultivare B 0 - 230 Vanatoare B 0 -

7. HARTA SITULUI


C ROSPA0078 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mlaútina Satchinez

N 45º 57' 42'' E 21º 3' 32'' 268.3 86 96 90 X

RO054 100 Timiú

A082 Circus cyaneus 3-5 i D B C
A084 Circus pygargus 1-2 i D B C
A151 Philomachus pugnax 5-100 i C B C
A166 Tringa glareola 8-10 i D B C
A103 Falco peregrinus 1-2 i D B C
A293 Acrocephalus melanopogon 3-5 p C B B B
A024 Ardeola ralloides 8-10 p C B C B
A081 Circus aeruginosus 10-15 p C C C C
A131 Himantopus himantopus 8-10 p B B C B
A393 Phalacrocorax pygmeus 1-2 p D
A034 Platalea leucorodia 1-2 p C B B B
A032 Plegadis falcinellus 5-8 p C B B B
A132 Recurvirostra avosetta 3-5 p C B C B

B Accipiter gentilis D C B Accipiter nisus D C
B Accipiter nisus D C B Acrocephalus arundinaceus A C

B Acrocephalus melanopogon D C B Acrocephalus melanopogon C C
B Acrocephalus paludicola D C B Acrocephalus palustris D C
B Acrocephalus schoenobaenus D C B Acrocephalus schoenobaenus A C
B Acrocephalus scirpaceus D C B Acrocephalus scirpaceus A C
B Actitis hypoleucos D C B Actitis hypoleucos D C
B Aegithalos caudatus C C B Aegithalos caudatus D C
B Alauda arvensis D C B Alauda arvensis B C
B Alcedo atthis D C B Alcedo atthis D C
B Anas crecca D C B Anas penelope D C
B Anas platyrhynchos B C B Anas querquedula D C
B Anas querquedula B C B Anas strepera D C
B Anser erythropus D C B Anser fabalis D C
B Anthus campestris D C B Anthus pratensis D C
B Anthus trivialis D C B Apus apus D C
B Aquila clanga D C B Aquila pomarina D C
B Ardea cinerea A C B Ardea cinerea D C
B Ardea purpurea B C B Ardea purpurea C C
B Ardea purpurea B C B Ardeola ralloides B C
B Ardeola ralloides D C B Ardeola ralloides C C
B Arenaria interpres D C B Asio flammeus D C
B Asio otus D C B Asio otus B C
B Athene noctua D C B Athene noctua D C
B Aythya ferina D C B Aythya ferina B C
B Aythya fuligula D C B Aythya marila D C
B Aythya nyroca C C B Aythya nyroca C C
B Aythya nyroca B C B Botaurus stellaris A C
B Botaurus stellaris D C B Botaurus stellaris C C
B Branta ruficollis D C B Burhinus oedicnemus D C
B Buteo rufinus D C B Calidris alpina D C
B Calidris canutus D C B Calidris ferruginea D C
B Calidris minuta D C B Calidris temminckii D C
B Carduelis flammea D C B Carduelis spinus D C
B Charadrius alexandrinus D C B Charadrius dubius D C
B Charadrius hiaticula D C B Charadrius morinellus D C
B Chlidonias hybridus D C B Chlidonias hybridus D C
B Chlidonias hybridus A C B Chlidonias leucopterus D C
B Chlidonias niger A C B Chlidonias niger C C
B Chlidonias niger D C B Ciconia ciconia A C
B Ciconia ciconia D C B Ciconia ciconia D C
B Ciconia nigra D C B Ciconia nigra D C
B Ciconia nigra D C B Circus aeruginosus C C
B Circus aeruginosus D C B Circus aeruginosus A C
B Circus cyaneus D C B Circus cyaneus D C
B Circus macrourus D C B Circus pygargus D C
B Clangula hyemalis D C B Coccothraustes coccothraustes D C
B Columba oenas D C B Columba palumbus B C
B Columba palumbus D C B Coracias garrulus D C
B Corvus corax D C B Corvus corone B C
B Corvus frugilegus D C B Corvus monedula B C
B Corvus monedula D C B Coturnix coturnix D C
B Crex crex D C B Crex crex D C
B Cuculus canorus B C B Cygnus cygnus D C

B Dendrocopos major D C B Dendrocopos syriacus D C
B Dendrocopos syriacus D C B Dendrocopos syriacus D C
B Egretta alba D C B Egretta alba A C
B Egretta alba C C B Egretta garzetta A C
B Egretta garzetta C C B Egretta garzetta C C
B Emberiza citrinella D C B Emberiza schoeniclus D C
B Erithacus rubecula D C B Falco cherrug D C
B Falco columbarius D C B Falco peregrinus D C
B Falco subbuteo D C B Falco tinnunculus B C
B Falco tinnunculus D C B Falco vespertinus A C
B Falco vespertinus D C B Falco vespertinus C C
B Fringilla montifringilla D C B Fulica atra D C
B Fulica atra B C B Galerida cristata D C
B Galerida cristata B C B Gallinago gallinago D C
B Gallinago media D C B Gallinula chloropus B C
B Gallinula chloropus D C B Garrulus glandarius D C
B Gavia arctica D C B Gavia stellata D C
B Gelochelidon nilotica D C B Glareola pratincola D C
B Grus grus D C B Haematopus ostralegus D C
B Haliaeetus albicilla D C B Himantopus himantopus D C
B Himantopus himantopus A C B Himantopus himantopus B C
B Hirundo rustica D C B Ixobrychus minutus D C
B Ixobrychus minutus A C B Ixobrychus minutus D C
B Lanius collurio D C B Lanius collurio A C
B Lanius excubitor D C B Lanius minor D C
B Lanius minor D C B Larus cachinnans D C
B Limicola falcinellus D C B Limosa limosa D C
B Locustella luscinioides B C B Locustella luscinioides D C
B Luscinia luscinia D C B Luscinia megarhynchos B C
B Luscinia megarhynchos D C B Luscinia svecica D C
B Lymnocryptes minimus D C B Mergus albellus D C
B Merops apiaster D C B Merops apiaster B C
B Miliaria calandra D C B Miliaria calandra B C
B Milvus migrans D C B Milvus milvus D C
B Motacilla alba C C B Motacilla alba D C
B Motacilla cinerea D C B Motacilla flava C C
B Netta rufina D C B Numenius arquata D C
B Nycticorax nycticorax C C B Nycticorax nycticorax A C
B Nycticorax nycticorax C C B Oenanthe oenanthe D C
B Oriolus oriolus C C B Panurus biarmicus D C
B Parus caeruleus D C B Parus caeruleus C C
B Parus major D C B Parus major C C
B Parus palustris D C B Passer domesticus D C
B Passer montanus B C B Passer montanus D C
B Pelecanus onocrotalus D C B Perdix perdix B C
B Perdix perdix D C B Pernis apivorus D C
B Phalacrocorax pygmeus D C B Phalacrocorax pygmeus D C
B Phalacrocorax pygmeus D C B Phalaropus fulicarius D C
B Phalaropus lobatus D C B Phasianus colchicus B C
B Phasianus colchicus D C B Philomachus pugnax D C
B Philomachus pugnax C C B Phoenicopterus ruber D C
B Phylloscopus collybita B C B Phylloscopus collybita D C
B Pica pica D C B Pica pica B C

B Picus canus D C B Picus viridis C C
B Picus viridis D C B Platalea leucorodia D C
B Platalea leucorodia C C B Platalea leucorodia D C
B Plegadis falcinellus D C B Plegadis falcinellus C C
B Plegadis falcinellus A C B Pluvialis apricaria D C
B Pluvialis squatarola D C B Podiceps cristatus B C
B Podiceps nigricollis D C B Porzana parva D C
B Porzana porzana D C B Porzana porzana D C
B Pyrrhula pyrrhula D C B Rallus aquaticus A C
B Recurvirostra avosetta C C B Recurvirostra avosetta D C
B Regulus ignicapillus D C B Regulus regulus D C
B Remiz pendulinus C C B Remiz pendulinus D C
B Riparia riparia D C B Riparia riparia A C
B Saxicola rubetra D C B Saxicola rubetra C C
B Saxicola torquata D C B Saxicola torquata C C
B Streptopelia decaocto D C B Streptopelia turtur D C
B Sturnus roseus D C B Sturnus vulgaris B C
B Sturnus vulgaris D C B Sylvia atricapilla C C
B Sylvia communis D C B Sylvia communis C C
B Sylvia nisoria D C B Sylvia nisoria D C
B Tachybaptus ruficollis D C B Tachybaptus ruficollis B C
B Tadorna ferruginea D C B Tadorna tadorna D C
B Tringa totanus D C B Tringa totanus C C
B Troglodytes troglodytes D C B Turdus iliacus D C
B Turdus merula A C B Turdus merula D C
B Turdus philomelos D C B Turdus philomelos B C
B Turdus pilaris B C B Turdus pilaris D C
B Tyto alba D C B Tyto alba B C
B Upupa epops C C B Upupa epops D C
B Vanellus vanellus B C B Vanellus vanellus D C
I Acentropus niveus D I Apatele strigosa A
I Calamotropha paludella D I Chamaesphecia empiformis D
I Chamaesphecia palustris B I Cledobia moldavica D
I Cucullia asteris D I Cucullia asteris D
I Cucullia fraudatrix D I Diachrysia metelcana D
I Diachrysia nadeja D I Discestra dianthi D
I Eucarta amethystina D I Euchalcia consona D
I Euchromius bellas D I Gastropacha populifolia D
I Goonallgica virgo D I Harpyia sp. D
I Hyles euphorbiae D I Hyssia cavernosa D
I Laothoe populi D I Lemonia dumi D
I Lycaena dispar rutilus D I Macrochilo cribrumalis D
I Mamestra splendens D I Melitaea phoebe D
I Mythimna obsoleta D I Mythimna straminea D
I Nascia cilialis D I Nonagria typhae D
I Nyssia zonaria A I Ocnogyna parasita D
I Omphalophana antirrhinii D I Ostrinia palustralis A
I Periphanes delphinii D I Proserpinus proserpina D
I Rhizedra lutosa D I Saturnia spini D
I Schoenobius gigantella D I Scirpophaga praelata D
I Sedina buettneri A I Semerinthus ocellatus D
I Simyra albovenosa D I Slerocona acutella D
I Tephritis arnicae D M Cricetus cricetus 0-200 i C
Mlaútinile de la Satchinez se află la circa 25 km NV de Timiúoara. Din punct de vedere geomorfologic se află la contactul a trei câmpii cu
caractere morfologice diferite: Câmpia Timiúului, Câmpia Vingăi, Câmpia Jimboliei.
Mlaútinile de la Satchinez, împreună cu complexul lacustru, sunt considerate un rest al fostelor mlaútini, inundate periodic, ce ocupau în trecut
cea mai mare parte a Câmpiei Banatului, se caracterizează prin existenĠa unor mlaútini permanente ce alternează cu suprafeĠe ocupate de stuf,
bălĠi, fâneĠe úi pâlcuride sălcii. Zona de tampon este importantă atât pentru protecĠia rezervaĠiei cât úi prin faptul că reprezintă locul de hrănire
pentru numeroasa păsări.
C1 – specii de interes conservativ global – 3 specii
cristel de câmp (Crex crex), raĠă roúie (AyĠya nyroca), vânturel de seară (Falco vespertinus).
stârc roúu (Ardea purpurea), Ġigănuú (Plegadis falcinellus), erete de stuf (Circus aeruginosus).
Zonă de úes cu mlaútini, stufăriú întins úi câmpuri umede, care oferă loc de cuibărit pentru multe specii de baltă. Dintre aceútia cele mai
importante sunt eretele de stuf, stârcul roúu, raĠa roúie, însă pentru zona este unul dintre foarte puĠinele locuri de cuibărit din afara Dobrogei
pentru Ġigănuú úi cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus). În afara speciilor amintite, zona prezintă loc de reproducere úi pentru câteva perechi
de chirighiĠă cu obraji albi (Chlidonias hybridus), buhai de baltă (Botaurtus stellaris), stârc galben (Ardeola ralloides), egretă mică (Egretta
garzetta), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) úi piciorong (Himantopus himantopus).
În pâlcurile de copaci găsim efective de vânturel de seară, iar pe pajiúti cuibăresc cristelii de câmp. Cu o reabilitare amplă a zonei se poate
îmbunătăĠii în mare măsură calitatea locurilor de cuibărit pentru un număr mare de specii.
3. braconaj
Situl are importanĠă pentru protecĠia úi ocrotirea avifaunei.
Situl în mare parte este în proprietatea Primăriei comunei Satchinez precum úi în proprietate privată, iar din decembrie 2005 este atribuit cu
titlul de custodie Muzeului Banatului Timiúoara.
4.6 DocumentaĠie:
Mlaútinile de la Satchinez, Dan Stănescu, ed. ARTPRESS,Timiúoara,2005.
RezervaĠia ornitologică Satchinez, Andrei Kiss, ed.EXCELSIOR,Timiúoara,2002.

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J061TM * 88.4 SATCHINEZ J061TM * 88.4 SATCHINEZ
102 Cosire/Taiere B 18 0

320 Mine B 5 -

Responsabilitatea revine atât Primăriilor comunelor de pe raza sitului cât úi custodelui Muzeul Banatului Timiúoara.

Custodele are obligaĠia realizării până la finele anului 2006 unui plan de management.
În anul 2002 a fost elaborat un plan de management în cadrul unui proiect Life.
7. HARTA SITULUI


A ROSPA0079 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mlaútinile Murani

N 45º 56' 44'' E 21º 20' 29'' 294.0 110 162 120 X

RO054 100 Timiú

A196 Chlidonias hybridus 5-6 i D B C
A197 Chlidonias niger 8-10 i D B C
A031 Ciconia ciconia 1-2 i D B C
A081 Circus aeruginosus 3-5 p B B B

A Emys orbicularis B C
N14 12 231 Păúuni
Lacul Murani s-a format cu 25 ani in urma prin bararea Paraului Magherus. Are o lungime de 4 km si o suprafata de circa 200 ha. Lacul se
gaseste la NE de sat si la V de Padurea Pischia.Lacul a luat locul unei vai mlastinoase care avea o latime de 200-600 m si o lungime de mai
multi kilometri. La coada lacului s-a dezvoltat stuf si papura, habitat care a facut posibila colonizarea lacului de o serie de specii de pasari
acvatice de importanĠă majoră.In amonte de baraj a existat o zona cu numeroase tufe de rachita si salcii. Situl este înconjurat de terenuri
agricole.
Zona este importantă datorită speciilor avifaunistice, protejate conform legislaĠiei internaĠionale úi naĠionale. Aceste zone sunt impanzite cu
vegetatie palustra si acvatica, stufarisuri si papuris. Valoarea acestora este extrem de mare atat pentru autoepurarea apelor si conservarea unei
bogate biodiversitati, cat si pentru existenta omului. De asemenea, Mlaútina Murani constituie una dintre cele 44 de Arii de ImportanĠă
Avifaunistică ale României ( HeaĠ, Evans, 2000).Mlaútinile Murani constituie un loc ideal de cuibărire úi de popas în timpul pasajului pentru un
număr însemnat de specii de păsări de importanĠă naĠională cât úi europeană.Alături de Pădurea Piúchia, Mlaútina Murani este menĠionată în
BirdLife International având cod IBA RO 030 conform criteriilor IBA ( European IBA Criteria ) A1; B2.
În lipsa unei zone de tampon între sit úi ternurile cultivate pot apărea influenĠe negative. Există activităĠi de pescuit sportiv pe raza lacului, dar
care nu se extind în zona coada lacului, astfel nu este periclitată avifauna care este protejată de vegetaĠie. Dezvoltarea unui turism necontrolat
ar duce la dispariĠia avifaunei din zonă. Calitatea păúunilor aferente depinde de modul lor de exploatare( de păúunat).
Mlaútina Murani a fost desemnata pentru protectia speciilor avifaunistice precum si pentru protectia si conservarea habitatelor lor.
Lacul Murani aparĠine primăriei comunei Piúchia úi este acordat ca titlu custodie respectivei primării.Administrarea luciului de apă se face de
către DirecĠia Apelor Banat.Pădurea Piúchia din vecinătatea propuneri de sit este in administrarea DirecĠiei Silvice Timiú.
4.6 DocumentaĠie:
Formularul standard pentru caracterizarea ariilor naturale protejate Mlaútinile Murani, elaborat în anul 2000 studiul florei úi vegetaĠiei rezervaĠiei
ornitologice Lacul de acumulare Murani, ToĠ Kinga, Coste Ioan,Lucrare de licenĠă, USAMVB Timiúoara , 2001. Studiu de evaluare Rezervatia
naturala de Interes national Mlastinile Murani -Unitatea de Suport pentru Integrare Romania -Cluj Napoca
Kiss Andrei-Avifauna din zonele umede ale Banatului,Ed. Mirton,Timiúoara 1999

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


120 Fertilizarea A 25 - 140 Pasunatul B 10 +
180 Incendiere B 1 - 211 Pescuit intr-o locatie fixa B 15 0

100 Cultivare B 25 - 120 Fertilizarea A 25 -
623 Vehicule motorizate B 5 -

Primăriei comunei Piúchia, DirecĠia Apelor Banat.

Noul custode al ariei protejate, Primăria comunei Piúchia, are obligaĠia ca până în decembrie 2006 să elaboreze planul de management pentru
aria naturală protejată cu acelaúi nume .
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0080 200612

D ROSCI0206 PorĠile de Fier
H ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraúului
D ROSPA0020 Cheile Nerei - BeuúniĠa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : MunĠii Almăjului - Locvei

N 44º 40' 14'' E 21º 59' 2'' 118 141.6 37 972 388 X


A091 Aquila chrysaetos 2-4 p B C C B
A402 Accipiter brevipes 5-10 p B B B B
A231 Coracias garrulus 10-12 p C C B B
A103 Falco peregrinus 2-4 p A C C B
A075 Haliaeetus albicilla 1p C C B C
A338 Lanius collurio 4900-5000 p C A C A
A379 Emberiza hortulana >100-150 p C B C B

I Cerambyx cerdo C M Canis lupus B C
M Capreolus capreolus P A M Lynx lynx C C
M Martes martes P C M Meles meles P C
M Sciurus vulgaris C C M Sus scrofa C D
P Acer pseudoplatanus C D P Carpinus orientalis C D
P Corylus colurna C D P Cotinus coggygria R D

P Fagus sylvatica C D P Fraxinus excelsior C D
P Prunus mahaleb C D
N14 11 231 Păúuni
Diversitatea litologică a acestui masiv montan (roci cristaline, magmatice úi sedimentare)a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu
multe elemente spectaculoase (Cazanele Dunării, creste úi abrupturi calcaroase, chei, peúteri, cascade, forme de relief vulcanic, depresiuni
etc.).
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: dumbrăveancă (Coracias garrulus);
C6 – populaĠii importante din 12 specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 12 specii
acvilă de munte (Aquila chrisaetos), acvilă mică (Hieraaetus pennatus), úerpar (Circaetus gallicus), uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes),
úoim călător (Falco peregrinus), codalb (Haliaeetus albicilla), buhă (Bubo bubo), barză albă (Ciconia ciconia), ciocănitoare cu spate alb
(Dendrocopos leucotos), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus canus)
úi presură de grădină (Emberiza hortulana).
Zonă deluroasă úi de munte, în partea de sud cu caracter submediteranean. Întâlnim aici stânci abrupre, păduri mari de foioase, fânaĠe úi
păúuni în stare semi-naturală oferând adăpost pentru o gamă variată de specii. Impactul antropic este puĠin semnificativ. Au apărut aici unele
specii de păsări cu distribuĠie sudică, care cuibăresc doar în câteva zone ale Ġării, ca uliul cu picioare scurte, acesta fiind unul dintre cele două
locuri de cuibărit cunoscute în afara Dobrogei. Tot în zonă găsim cele mai mari efective de úerpar din afara Dobrogei, situl fiind important si
pentru o serie de specii de pădure, de stâncării respectiv partea de nord-vest deĠine populaĠii mari de presură de grădină úi de barză albă.
2. turismul in masa
14. braconaj
MunĠii Almăjului úi Locvei, ca úi unităĠi majore de relief, sunt componente ale Parcului Natural “PorĠile de Fier”, parc ce a fost constituit în baza
Ordinului Ministerului Apelor, Pădurilor úi ProtecĠiei Mediului nr. 84/30.01.1998, în zona Defileului Dunării dintre Baziaú úi Gura-Văii, cu o
lungime totală de 134 Km, pe raza judeĠelor Caraú-Severin úi MehedinĠi.
SituaĠia juridică a terenurilor se prezintă astfel: proprietate de stat 84,2%, proprietate comunală 3,4%, proprietate privată 12,4%.
4.6 DocumentaĠie:
1. Studiu de fundamentare de la Universitatea din Timiúoara.

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J062CS + 0.51 VALEA MARE - MOLDOVA NOUA J073MH + 0.43 GURA VAII - VARCIOROVA
J073MH * 0.08 OGLANIC - GAIOARA J073MH * 0.24 CAZANELE DUNARII
J073MH * 0.24 CAZANELE DUNARII J062CS * 0.27 BERZASCA
100 Cultivare C 1 - 102 Cosire/Taiere C 1 -
110 Utilizarea pesticidelor C 1 - 120 Fertilizarea C 1 -
140 Pasunatul B 5 - 160 Managementul forestier general B 10 +
161 Plantare de pădure B 5 + 170 Cresterea animalelor B 20 -
180 Incendiere C 1 - 411 Fabrici C 1 -
502 Drumuri, drumuri auto C 1 0 710 Poluare fonica C 5 -
943 Alunecarile de teren C 1 0 954 Invazia unei specii B 5 -

100 Cultivare C 1 - 102 Cosire/Taiere C 2 -
110 Utilizarea pesticidelor B 5 - 120 Fertilizarea C 1 -
140 Pasunatul B 5 - 160 Managementul forestier general B 10 +
210 Pescuit profesionist(industrial) B 20 - 241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) B 10 -
250 Luare/Indepartare de flora C 5 - 502 Drumuri, drumuri auto C 1 0
520 Navigatie B 20 - 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna B 10 -
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 10 - 701 Poluarea apei B 0 -
709 Alte forme de poluare B 0 0 710 Poluare fonica C 5 -
853 Managementul nivelelor de apa B 20 - 900 Eroziunea B 10 -

AdministraĠia Parcului Natural PorĠile de Fier.

Planul de management a fost elaborat la nivelul întregului parc natural; se află în procedura de avizare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0087_326_Cheile_Carasului.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0087_326_Cheile_Carasului1.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSPA0087_326_Izvoarele_Carasului.jpg Naicu Gabriel - APMCS


J ROSPA0081 200612

D ROSCI0002 Apuseni
F ROSPA0081 MunĠii Apuseni - Vlădeasa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : MunĠii Apuseni - Vlădeasa

N 46º 38' 18'' E 22º 48' 31'' 96 223.1 338 1842 1146 X X

RO071 19.5 Alba
RO061 35 Bihor
RO063 45.5 Cluj

A091 Aquila chrysaetos 2-3 p B B C B
N14 8 231 Păúuni

Zonă montană cu fenomene carstice, grohotiúuri, goluri alpine úi păduri de conifere întinse. Zona este cuprinsă de PN Apuseni, fiind una dintre
cele mai sălbatice úi bine conservată din MunĠii Apuseni. MunĠii Apuseni constituie o mare atracĠie turistică a judeĠului Bihor úi a Ġării, drept
pentru care au fost clasificaĠi ca făcând parte din grupa munĠilor de o foarte mare complexitate turistică, alături de mult mai mediatizaĠii săi fraĠi,
munĠii din CarpaĠii Orientali úi Meridionali. Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au păstrat într-o formă sau alta,
neatinse de activităĠile umane.
Padiú – Muntele Vlădeasa

acvila de munte (Aquila chrisaetos), úoim călător (Falco peregrinus), ieruncă (Bonasa bonasia), huhurez mare (Strix uralensis), minuniĠă
(Aegolius funereus), buhă (Bubo bubo), ciuvică (Glaucidium passerinum), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte
(Picoides tridactylus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).
Zona propusă constă din Parcul NaĠional Apuseni lărgit cu Muntele Vlădeasa, pentru a include pădurile întinse de conifere úi alte habitate
importante.
Cele mai importante habitate ale sitului din punct de vedere ornitologic sunt pădurile întinse de molid, amestec molid – fag úi fag, respectiv
zonele stâncoase unde îúi găsesc loc de cuibărit câteva specii de răpitoare. Astfel în molidiúurile cuibăresc cel puĠin patru specii cu efective
importante pentru România, iar în pădurile de amestec úi cele de fag alte cinci specii. În zonele stâncoase găsim două specii de răpitoare de zi
úi buha, toate trei fiind rare pe plan naĠional. Pajiútile dintre păduri oferă loc de vânătoare pentru speciile de răpitoare, respectiv aici cuibăreúte
cristelul de câmp.
2. turismul in masa
14. braconaj
Prin LEGEA Nr.5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naĠional - Sectiunea a III -a zone protejate, in Anexa nr.1,
sectiunea I, ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII, punctul 1.0. - RezervaĠii ale biosferei,
parcuri naĠionale sau naturale, la punctul F figureaza MUNĠII APUSENI , pe raza judeĠelor Alba, Bihor si Cluj, suprafata totala fiind estimată la
S = 75.784,00 ha. H.G. Nr.230/04.03.2003 - M.O. Nr.190/26.03.2003 - Hotarâre privind delimitarea rezervaĠiilor biosferei, parcurilor naĠionale úi
parcurilor naturale úi constituirea administraĠiilor acestora, Art.1 , litera f) Parcul Natural Apuseni. - IncredinĠarea administrării Parcului Natural
Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004
) Propietate comunală: 22% 2) Propietate de stat: 35% 3) ProprietăĠi ale biserici: 20% 4) Propietate privată: 10%
4.6 DocumentaĠie:
Planul de management al PNAp care a fost pus la dispoziĠie de către AdministraĠia PNAp, baza de date PNAp. ***, 1992. ”Studii privind
organizarea reĠelei de arii protejate pe teritoriul Ġării”, faza a III-a: „Elaborarea studiilor de fundamentare pentru următoarele parcuri naĠionale:
Bucegi, Apuseni, Călimani, PorĠile de Fier, Ceahlău, Retezat”, contract de cercetare nr 25374 la Ministerul Mediului úi nr 1294 (16) la Institutul
de Biologie. 1) Baza de date APM Cluj 2005-2006 2)Academia Română, Muzeul NaĠional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Cartea roúie a
vertebratelor din România, Bucureúti 2005 3)Bruum, B et al., Păsările din România úi Europa - Determinator ilustrat-, versiunea românească,
Dan Munteanu 4) Fiúa de caracterizare Corine Biotop Vlădeasa, 1996 5) Ocolul Silvic Huedin, Amenajament silvic, UP V Bologa - Vlădeasa,
2004 6) Ocolul Silvic Huedin, Amenajament silvic, UP VI Valea Drăganului, 2004 7) Olteanu et. al., Lista roúie a plantelor superioare din
România, Studii, Sinteze, DocumentaĠii de Ecologie nr I/1994. Studiul sistemic al rezervaĠiilor naturale din judeĠul Alba, 1998 - Institutul de
Geografie din cadrul Academiei Române, coordonator dr. Mircea Buză
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J043CJ * 3.54 VLADEASA J032BH + 11.2 PIETROASA
140 Pasunatul A 15 - 160 Managementul forestier general B 15 0
167 Exploatare fara replantare B 2 - 230 Vanatoare A 15 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 5 - 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 20 0

160 Managementul forestier general C 30 0 230 Vanatoare B 25 -
424 Alte tipuri de depozitari B 10 -

- IncredinĠarea administrării Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004 AdministraĠia Parcului Natural Apuseni:
Regia NaĠională a Pădurilor Romsilva, DirecĠia Silvică Oradea. Sediu Oradea: 0259/414206 - AdministraĠi

1.Amenajamente silvice, DirecĠia Silvică Cluj , Ocolul Silvic Huedin, 2004 2.Amenajamente silvice păduri private. 3.Plan de Urbanism, Comuna
RăchiĠele. 4.Regulament general pentru executarea de construcĠii úi desfăúurarea unor activităĠi în zonele naturale protejate de interes judeĠean,
JudeĠul Cluj-emitent Consiliul JudeĠean Cluj, 1995. 5.Amenajament păúune împădurită(8%).
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0082 200612

D ROSCI0037 Ciomad - Balvanyos
D ROSPA0082 MunĠii Bodoc - Baraolt
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : MunĠii Bodoc Baraolt

N 45º 56' 29'' E 25º 45' 27'' 58 021.0 467 1234 752 X X

RO072 1 Braúov
RO073 98 Covasna
RO074 1 Harghita

A030 Ciconia nigra 10-22 p B C C C
A089 Aquila pomarina 40-55 p C C C C
A097 Falco vespertinus 30-50 i D
A220 Strix uralensis 60-70 p C C C C

A Bombina variegata C C A Triturus cristatus C C
A Triturus montandoni C C
N14 24 231 Păúuni

Situl cuprinde în întregime munĠii Baraolt úi parĠial munĠii Bodoc. Pădurile acoperă cca. 70% din suprafaĠa sitului, în trupuri compacte. Este o
zonă relativ izolată datorită accesibilităĠii reduse în zona munĠilor Baraolt. Relieful este caracteristic zonelor de dealuri înalte.Toate pâraiele de
pe teritoriul sitului sunt afluenĠi ai râului Olt.
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex).

acvilă Ġipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez mare (Strix uralensis), barză neagră (Ciconia nigra), ghionoaie sură
(Picus canus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), muscar gulerat (Ficedula
albicollis), muscar mic (Ficedula parva).
Zonă cu munĠi de altitudine joasă, fiind acoperite cu păduri mari de foioase, predominant fag. Cele două munĠi sunt despărĠite de către râul Olt.
Aria propusă cuprinde păúuni úi fâneĠe care alternează cu păduri de foioase, oferind astfel habitate ideale pentru stabilirea păsărilor răpitoare úi
barza neagră, respectiv pentru specii caracteristice pădurilor de fag.
Impactul antropic este mijlociu, fiind mai semnificativ activitatea de exploatare forestiereă úi transformarea păúunilor în zone agricole.
8. braconaj

Terenurile din acest sit sunt atât proprietate privată cât si proprietate a statului.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J045HR * 0.001 MOHOS J04ACV * 0.34 OZUNCA
167 Exploatare fara replantare A 0 -

7. HARTA SITULUI


C ROSPA0083 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : MunĠii Rarău - Giumalău

N 47º 26' 52'' E 25º 36' 4'' 2 157.3 818 1649 1257 X

RO015 100 Suceava

A091 Aquila chrysaetos 1-2 p C B C B
3.2.g. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

4070 Campanula serrata R D
B Actitis hypoleucos C B Aegolius funereus B C
B Aegolius funereus C C B Alauda arvensis D C
B Anthus trivialis D C B Aquila chrysaetos C C
B Aquila pomarina D C B Asio otus D C
B Bonasa bonasia D C B Bonasa bonasia D C
B Bubo bubo C C B Buteo buteo D C
B Columba palumbus D C B Coturnix coturnix D C
B Dendrocopos leucotos D C B Dendrocopos leucotos D C
B Dryocopus martius D C B Erithacus rubecula D C
B Ficedula albicollis D C B Ficedula parva D C
B Fringilla montifringilla D C B Glaucidium passerinum C C
B Glaucidium passerinum B C B Haliaeetus albicilla D C
B Hippolais icterina D C B Jynx torquilla D C
B Lanius excubitor D C B Locustella fluviatilis D C

B Lullula arborea D C B Luscinia luscinia D C
B Pernis apivorus D C B Phoenicurus phoenicurus D C
B Picoides tridactylus C C B Picoides tridactylus C C
B Porzana porzana D C B Prunella modularis D C
B Pyrrhula pyrrhula D C B Saxicola torquata D C
B Scolopax rusticola D C B Serinus serinus D C
B Streptopelia turtur D C B Strix uralensis D C
B Strix uralensis B C B Sturnus vulgaris D C
B Tetrao urogallus C C B Turdus merula D C
B Vanellus vanellus D C I Amaurobius inermis D
I Amaurobius terrestris D I Anyphaena accentuata D
I Centromerus arcanus D I Centromerus sylvaticus D
I Ceratinella brevis D I Cicurina cicur D
I Ciniflo claustrarius D I Clubiona subsultans D
I Cryphoeca silvicola D I Cybaeus angustiarum D
I Dicymbium nigrum D I Diplocephalus latifrons D
I Drapetisca socialis D I Gonatium Orientale D
I Haplodrassus cognatus D I Lepthyphantes alacris D
I Lepthyphantes mughi D I Lepthyphantes tenebricola D
I Macrargus rufus D I Meta segmentata mengei D
I Micrargus herbigradus D I Oreonetides firmus D
I Pardosa amentata D I Pirata hygrophilus D
I Robertus truncorum D I Segestria senoculata D
I Taranucnus bihari D P Conioselinum tataricum D
P Corylus colurna C P Cotinus coggygria D
P Daphne cneorum D P Festuca rubra ssp.fallax D
P Geranium macrorrhizum D P Gypsophila petraea D
P Hieracium pojoritense D P Iris ruthenica D
P Isatis tinctoria D P Juniperus sabina D
P Kernera saxatilis D P Quercus frainetto D
P Ranunculus montanus D P Rhododendron myrtifolium D
P Ruscus aculeatus D P Ruscus hypoglossum D
P Saxifraga marginata D

C6 – populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 3 specii: minuniĠă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium
passerinum), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus)
Zona constă din păduri bătrâne de molid, brad, fag úi mixturi ale acestor specii, respectiv pajiútile naturale dintre păduri. Include úi codrul
secular de la Slătioara respectiv cel de la Giumalău. Speciile pentru care este desemnat sunt caracteristice pădurilor de conifere, respectiv
celor de amestec fag-conifere. Astfel adăposteúte populaĠii semnificative din cocoúul de munte (Tetrao urogallus), ciuvică (Glaucidium
passerinum), ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus) respectiv minuniĠa (Aegolius funereus).

7. braconaj
4.6 DocumentaĠie:
1. Emil Pop, N. Salageanu, 1965, Rezervatia Slatioara, In Monumente ale naturii din Romania (pag. 116 - 117), Editura Meridiane Bucuresti
,1965;
2. I. Weiss, M. Varvara, S. Sarbu, 1979, Date privind fauna epigee de aranee din rezervatia "Codrul Secular Slatioara", In Stiinte si comunicari,
nr. 23 (pag. 255 - 261), Muzeul BrukenĠal Sibiu, 1979;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J021SV * 24.3 PIETRELE DOAMNEI

7. HARTA SITULUI


C ROSPA0084 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : MunĠii Retezat

N 45º 21' 0'' E 22º 48' 41'' 38 009.0 626 2496 1698 X

RO042 1 Gorj
RO053 88 Hunedoara

A223 Aegolius funereus 50-70 p C A C A
A091 Aquila chrysaetos 3-4 p B A C A
A104 Bonasa bonasia 110-140 p C A C A
A239 Dendrocopos leucotos 80-120 p C A C A
A236 Dryocopus martius 40-60 p C A C A
A103 Falco peregrinus 2-3 p A A C A
A320 Ficedula parva 800-1300 p C A C A
A241 Picoides tridactylus 75-100 p C A C A
A220 Strix uralensis 30-40 p C A C A
A217 Glaucidium passerinum 15-20 p C A C A

B Aegolius funereus C C B Alcedo atthis D C
B Bonasa bonasia C C B Bubo bubo C C
B Caprimulgus europaeus D C B Ciconia nigra C C
B Circaetus gallicus C C B Crex crex D C
B Dendrocopos leucotos C C B Dendrocopos medius D C
B Dryocopus martius C C B Falco peregrinus A C

B Ficedula albicollis D C B Ficedula parva C C
B Glaucidium passerinum C C B Lanius collurio D C
B Pernis apivorus C C B Picoides tridactylus C C
B Picus canus D C B Strix uralensis C C
B Tetrao urogallus C C
N22 7 332, 333 Stâncării, zone sărace în vegetaĠie
N22 4 332, 333 Stâncării, zone sărace în vegetaĠie
Prin întinderea sa P.N.R. se suprapune structurilor geologice care alcătuiesc grupa munĠilor Retezat-Godeanu. Caracteristica principală a
MunĠilor Retezat este dată de prezenĠa a două mari blocuri de roci eruptive care se desfăúoară pe direcĠiile de curgere ale Lăpuúnicului Mare úi
Râului Bărbat: spre nord masivul granodioritic de tip Retezat úi masivul granodioritic de Buta, care apare în sudul culoarului de vale Lăpuúnic-
Bărbat úi cade sub depozitele jurasice ale Retezatului Mic. P.N.R. dispune de o mare diversitate a formelor, ceea ce oferă peisajului o
spectaculozitate aparte. Aici se păstrează cele mai reprezentative forme de relief generat de modificările climatice, relictele glaciaĠiunii
cuaternare din CarpaĠi: circurile glaciare, văile glaciare, custurile, rocile striate úi morenele. Flora: aproape 1190 specii de plante superioare din
cele peste 3450 cunoscute în România, peste 90 de taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile din Lista roúie a plantelor superioare
din România; sub aspect florogenetic, MunĠii Retezat reprezintă centrul genetic pentru genurile Poa úi Hieracium. Fauna: specii endemice de
nevertebrate: 9 specii de fluturi, 6 specii de plecoptere úi 4 de trichoptere; multe specii de vertebrate a căror conservare necesită desemnarea
ariilor speciale de conservare; 185 specii de păsări, 55 specii de mamifere.

cocoú de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia), acvila de munte (Aquila chrisaetos), úoim călător (Falco peregrinus), minuniĠă
(Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum), buhă (Bubo bubo), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar mic (Ficedula
parva).
Zonele cele mai importante din parcul naĠional din punct de vedere al păsărilor sunt pădurile puĠin deranjate de molid, amestec fag-molid-brad
úi cele de fag. Acestea adăpostesc efective cuibăritoare importante pe plan naĠional din 6 specii din anexa I, toate reprezentate cu populaĠii
stabile. Alte trei specii (două răpitoare de zi úi una de noapte) au efective importante în parcul naĠional, ele preferând stâncile abrupte pentru
cuibărit. Este al doilea sit ca importanĠă pentru acvila de munte din Ġară.
2. turismul in masa
13. braconaj
Situl se suprapune peste Parcul NaĠional Retezat, înfiinĠat prin Jurnalul Consiliului de Miniútrii nr. 593/22.03.1935, la acea vreme având o
suprafaĠă de 10.000 ha. Legea 5/2000 extinde Parcul NaĠional pe 38.047 ha. A fost desemnat RezervaĠie a Biosferei în 1979 pe 20.000 ha, cât
era suprafaĠa P.N.R. în amenajamentele silvice la acea dată
Conform Planului de Management al Parcului NaĠional Retezat, aprobat prin Ord. Minstrului Apelor úi ProtecĠiei Mediului nr. 372/2003: 48% din
suprafaĠa parcului este în proprietatea Statului Român (suprafaĠa deĠinută este în fond forestier), comunele/satele deĠin 49% din suprafaĠa
parcului (suprafaĠa deĠinută este în gol alpin - păúuni alpine, stâncării, jnepeniúuri, luciu de apă),iar composesoratele deĠin 5% din suprafaĠa
parcului (3% în fond forestier úi 2% în gol alpin)
4.6 DocumentaĠie:
1. Planul de management al Parcului NaĠional Retezat

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J047HD + 5.52 GEMENELE J047HD + 0.59 POARTA BUCUREI
J047HD + 1.28 LAPUSNICUL MIC J047HD * 8.48 PIULE - PIATRA IORGOVANULUI
J071GJ * 0.03 CERNISOARA
141 Abandonarea sistemelor pastorale C 0 0 162 Plantare artificiala C 0 0
102 Cosire/Taiere C 0 - 140 Pasunatul C 0 -
230 Vanatoare C 0 0 243 Braconaj, otravire, capcane C 0 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 0 0 511 Linii electrice C 0 0
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 0 0 602 Complex de ski C 0 0
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru C 0 0 609 Alte complexe sportive/de odihna C 0 0
rulote
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 0 0

140 Pasunatul C 0 0 160 Managementul forestier general B 0 0
400 Zone urbanizate, habitare umana B 0 0 502 Drumuri, drumuri auto C 0 0

AdministraĠia Parcului NaĠional Retezat s-a înfiinĠat prin Ord. Ministrului Apelor, Pădurilor úi ProtecĠiei Mediului nr. 287/02.04.1999 úi este
subordonată DirecĠiei Silvice Hunedoara din cadrul Regiei NaĠionale a Pădurilor. Are sediul în c

Planul de management úi Regulamentul avizat de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române, cu nr. 502/14.03.2003 úi aprobat prin
Ord. Ministrului Apelor úi ProtecĠiei Mediului nr. 372/19.06.2003.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0091_75_canal_zona_Gostinu.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
ROSPA0091_75_Ciconia_ciconia.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
ROSPA0091_75_Dunare_zona_Gostinu.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
ROSPA0091_75_Larus_sp..jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
ROSPA0091_75_ostrov.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR


C ROSPA0085 200612

J ROSCI0125 MunĠii Rodnei
D ROSCI0253 Trascău
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : MunĠii Rodnei

N 47º 31' 47'' E 24º 46' 30'' 47 207.7 595 2284 1423 X

RO062 78.4 BistriĠa-Năsăud
RO064 20.6 Maramureú
RO015 1 Suceava

A409 Tetrao tetrix tetrix 40-70 i A B B B
A091 Aquila chrysaetos 2-3 p B A C B

B Aegolius funereus B C B Aquila chrysaetos B C
B Bonasa bonasia B C B Dendrocopos leucotos D C
B Dryocopus martius C C B Ficedula albicollis C C
B Ficedula parva D C B Glaucidium passerinum C C
B Lanius collurio D C B Pernis apivorus B C
B Picoides tridactylus C C B Strix uralensis C C
B Tetrao tetrix tetrix A C B Tetrao urogallus B C
N14 2 231 Păúuni


minuniĠă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum), cocoú de munte (Tetrao urogallus), cocoú de mesteacăn (Tetrao tetrix), ieruncă
(Bonasa bonasia), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), acvilă de munte (Aquila chrysaetos).
Regiune montană cu păduri întinse de conifere (úi păduri mixte), care include úi regiuni alpine cu pajiúti naturale úi jnepeniúuri. Mare parte a
sitului propus se află în Parcul Natural cu acelaúi nume, o parte în Parcul Natural MunĠi Maramureúului, iar o parte nu este protejat pe moment.
Situl a fost extins către nord úi est pentru a include cât mai multe zone bune pentru Tetraonide, din care amândouă specii sunt reprezentate cu
efective foarte importante, iar cocoúul de mesteacăn probabil cu cele mai mari efective din Ġară.
Pădurile întinse găzduiesc populaĠii importante din două specii de bufniĠe, ierunca úi ciocănitoarea de munte. Cuibăreúte úi acvila de munte, iar
efective mari ating úi ciocănitoare neagră úi muscar gulerat.
În anul 2002 lângă lacul glacial Lala a fost observat prundăraúul de munte (Charadrius morinellus) cu comportament teritorial.
Impactul uman este puĠin important úi se referă mai ales la exploatări forestiere úi intensificarea turismului.
2. turismul in masa
13. braconaj
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J011M * 7.87 PIETROSUL MARE J042BN * 4.42 RODNA
J042BN * 28.5 ANIES


7. HARTA SITULUI


C ROSPA0086 200612

J ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraúului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : MunĠii Semenic - Cheile Caraúului

N 45º 8' 17'' E 21º 59' 11'' 36 196.9 211 1445 834 X


A091 Aquila chrysaetos 1p C B C B
A103 Falco peregrinus 3-4 p A C C C

A Bufo bufo C A A Hyla arborea C A
B Aquila chrysaetos C C B Aquila chrysaetos C C
B Aquila pomarina C C B Bonasa bonasia D C
B Caprimulgus europaeus D C B Circaetus gallicus B C
B Circaetus gallicus C B Corvus corax B C
B Dendrocopos leucotos C C B Dendrocopos major thanneri C C
B Dendrocopos medius D C B Dryocopus martius D C
B Emberiza hortulana D C B Falco peregrinus A C
B Falco vespertinus C C B Ficedula albicollis B C
B Ficedula parva C C B Lanius collurio D C
B Lullula arborea D C B Milvus migrans C
B Parus montanus C C B Parus palustris C
B Pernis apivorus D C B Pernis apivorus C C
B Picus canus C C B Sitta neumayer C
B Tringa ochropus C F Abramis brama P A

F Alburnus alburnus C A F Chondrostoma nasus RC A
I Euscorpius carpathicus carpathicus R A I Mecidea lindbergi RC A
M Capreolus capreolus P A M Felis silvestris P A
M Mustela putorius C A M Sciurus vulgaris P A
P Artemisia insipida P? A P Asperula purpurea A
P Colchicum umbrosum P A P Dianthus serotinus C A
P Ruscus aculeatus P A P Sedum cepaea A
P Vaccinium arctostaphylos R A R Lacerta agilis C A
R Lacerta viridis C A R Lacerta vivipara RC A
N14 5 231 Păúuni
PereĠi calcaroúi , versanĠi cu vegetaĠie chasmofitică, grohotiúuri, peúteri în versanĠi úi avene în platourile cu doline úi lapiezuri, zone împădurite
cu fag ce alternează cu păúuni úi fâneĠe nefolosite de plantaĠii de pruni.
úoim călător (Falco peregrinus), úerpar (Circaetus gallicus), buhă (Bubo bubo), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie
sură (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva)
Zona propusă este chiar parcul naĠional Semenic - Cheile Carasului. Ea constă dintr-o suprafaĠă de pădure compactă foarte mare, care
adăposteúte multe specii caracteristice, dintre care câteva au efective semnificative. Astfel două specii de ciocănitori, respectiv două de muscari
sunt specii cu efective importante pentru România. În parc putem întâlnii multe chei úi alte formaĠiuni stâncoase, alterate cu păduri puĠin
deranjate respectiv de pajiúti care servesc ca terenuri de vânătoare pentru speciile de răpitoare, dintre care două (úerparul úi úoimul călător)
respectiv buha au efective semnificative la nivel naĠional.
2. turismul in masa
14. braconaj
- Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea nr. 5/2000- privind
amenajarea teritoriului - secĠiunea III Arii Protejate; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si
constituirea administratiilor acestora ;
Situl este în proprietatea statului.
4.6 DocumentaĠie:
1. Studiu de fundamentare pentru MunĠii Banatului Univ. Bucureúti 1993.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


180 Incendiere A 0 - 140 Pasunatul A 0 -
511 Linii electrice A 0 0 740 Vandalism C 0 0
900 Eroziunea A 0 - 241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) C 0 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism A 0 - 502 Drumuri, drumuri auto B 0 -
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 0 - 141 Abandonarea sistemelor pastorale B 0 -
164 Curatarea padurii B 0 -

100 Cultivare B 0 - 162 Plantare artificiala C 0 -
170 Cresterea animalelor B 0 0 220 Pescuit sportiv B 0 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 0 - 300 Extragere de nisip si pietris B 0 -
301 Cariere B 0 - 330 Saline B 0 -
401 Urbanizare continua B 0 - 410 Zone industriale sau comerciale B 0 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto A 0 -
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 0 - 701 Poluarea apei B 0 -
790 Schimbari provocate de oameni in sistemele B 0 -
hidraulice (zone umede si mediul marin)

AdministraĠia Parcului NaĠional Semenic Cheile Caraúului

Activitatea de management este gestionată de AdministraĠia Parcului NaĠional Semenic Cheile Caraúului
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0087 200612

C ROSCI0137 Pădurea BogăĠii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : MunĠii Trascăului

N 46º 20' 19'' E 23º 29' 20'' 58 753.0 256 1406 814 X X

RO071 86.7 Alba
RO063 13.3 Cluj

A246 Lullula arborea 4500-5000 B A C A
A091 Aquila chrysaetos 11-12 p B C C C
A030 Ciconia nigra 1-2 p 10-20 i D
A246 Lullula arborea 2000-2700 p B A C A
A072 Pernis apivorus 40-60 p 50-80 i B B C B
A234 Picus canus 380-420 p C A C A
A122 Crex crex 30-40 p C C C C
A082 Circus cyaneus 10-20 i 10-20 i D

A Triturus vulgaris ampelensis B C I Euphydryas maturna C C
I Odontopodisma rubripes C C

N14 25 231 Păúuni
În MunĠii Trascăului s-a constatat extinderea până la altitudini destul de mari a elementelor xerofile úi termofile, dar úi coborârea unor elemente
montane úi chiar arcto-alpine până la altitudini destul de mici, toate acestea avînd ca rezultat formarea unor complexe de vegetaĠie de mare
interes fitogeografic. Situl se remarcă prin valoarea conservativă mare a habitatelor de pădure úi pajiútilor montane, dar úi prin prezenĠa unor
specii de păsări ce se regăsesc în anexa I din Directiva Păsări. În interiorul acestui sit sunt localizate 10 de rezervaĠii naturale de interes
naĠional, declarate prin Legea 5/2000.
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristel de câmp (Crex crex)
acvila de munte (Aquila chrisaetos), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie sură (Picus canus), ciocănitoarea neagră
(Dryocopus martius), muscar gulerat (Ficedula albicollis), ciocârlie de pădure (Lululla arborea), viespar (Pernis apivorus), buhă (Bubo bubo),
úoim călător (Falco peregrinus).
Zona constă din păduri de foioase, respectiv păúunile úi fâneĠele semi-naturale dintre păduri. Include multe chei úi zone stâncoase cu păsările
caracteristice acestor zone. Astfel adăposteúte cele mai însemnate efective cuibăritoare de acvilă de munte, important fiind úi prezenĠa a
câtorva perechi de úoim călător úi buhă.
Alte specii cu efective semnificative sunt cele caracteristice pădurilor de fag: 3 specii de ciocănitoare úi muscarul gulerat. Este de asemenea
important pentru alte specii răpitoare, respectiv păsări ale zonelor deschise cu tufăriúuri răzleĠe. Pajiútile susĠin un efectiv important de cristel de
câmp (mai ales depresiunea Trascăului) úi servesc ca zonă de hrănit pentru răpitoare.
2. turismul in masa
14. braconaj
Pe teritoriul judeĠului Cluj în interiorul acestui sit sunt cuprinse:
- 2 arii protejate de interes naĠional Cheile Turzii (324 ha, H.G 2151/2004 - privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi
zone); Cheile Turenilor (25 ha, Legea 5/2000 - privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naĠional - SecĠiunea a III-a - zone
protejate.)
- 5 arii protejate de interes judeĠean: Defileul Surduc, Defileul Arieúului, Defileul Hăúdatelor, Cheile Borzeúti úi Cheile Ocoliúului.
În cea mai mare parte proprietatea este de stat. Proprietatea privată ocupă o suprafaĠă mică, cea mai mare parte fiind situată în terenurile
intravilane.
4.6 DocumentaĠie:
1. Botnariuc, N., Tatole V. - Cartea roúie a vertebratelor din România, Bucureúti, 2005
2. Munteanu Dan - Păsările din România úi Europa, determinator ilustrat
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J043CJ * 0.008 CHEILE TURZII J046AB + 2.62 SESUL CRAIULUI
J046AB + 0.65 RIMETEA J046AB + 0.44 CHEILE RAMETULUI
102 Cosire/Taiere C 25 0 160 Managementul forestier general B 0 +
230 Vanatoare C 100 - 220 Pescuit sportiv B 10 0
400 Zone urbanizate, habitare umana B 5 0 502 Drumuri, drumuri auto C 0 0

102 Cosire/Taiere C 15 0 230 Vanatoare A 20 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 2 - 401 Urbanizare continua A 5 -

Ariile protejate de interes naĠional sunt atribuite în custodie Consiliului JudeĠean Cluj (conveĠie de custodie 24.11.2004) -ariile naturale protejate
de interes judeĠean,administrare autorităĠile locale; 54%-administrare de stat in fond fo

1.Amenajamente silvice; 2.Planuri de Urbanism,Comunele Petreúti, Tureni, Sănduleúti, Turda, Mihai Viteazu, Moldoveneúti, Iara, Băiúoara;
3.Regulament general pentru executarea de constructii si desfasurarea unor activitati in zonele naturale protejate de interes judetean, Judetul
Cluj- emitent Consiliul Judetean Cluj,1995; 4.Legislatia nationala in vigoare. 5.Plan de management pentru aria naturală Cheile Turzii (324 ha)-
elaborat 6. Plan de management pentru aria naturală Cheile Turenilor (25 ha) - elaborat.
7. HARTA SITULUI


C ROSPA0088 200612

H ROSCI0208 Putna - Vrancea
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : MunĠii Vrancei

N 45º 54' 54'' E 26º 31' 15'' 38 190.0 441 1786 1047 X

RO011 1 Bacău
RO073 1 Covasna
RO026 98 Vrancea


B Aegolius funereus B C B Bonasa bonasia B C
B Dendrocopos leucotos C C B Dryocopus martius C C
B Ficedula albicollis C C B Ficedula parva C C
B Glaucidium passerinum B C B Pernis apivorus D C
B Picoides tridactylus C C B Picus canus C C
B Strix uralensis C C B Tetrao urogallus B C
N14 4 231 Păúuni


cocoú de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia), huhurez mare (Strix uralensis), minuniĠă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium
passerinum), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus) muscar mic (Ficedula parva).
Zona constă din păduri compacte de molid, fag úi amestec fag-molid-brad cu puĠine pajiúti naturale úi semi-naturale. Fiind o pădure compactă úi
puĠin deranjată, aici găsim cele mai importante efective din speciile caracteristice pădurilor de amestec úi de molid pur dintre siturile propuse,
cum sunt cocoúul de munte úi ierunca, 3 specii de bufniĠe úi 2 specii de ciocănitori, dar putem aminti úi specii caracteristice fagului, ca muscarul
mic sau ciocănitoarea cu spate alb.
8. braconaj
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J04ACV * 0.005 OITUZ J055VN * 3.54 LEPSA - ZBOINA
J055VN + 7.32 TISITA J055VN * 2.4 GORU

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0095_66_Carpinus_orientalis.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSPA0095_66_Paliurus_spina-christi.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT


A ROSPA0089 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Obcina Feredeului

N 47º 42' 18'' E 25º 24' 35'' 63 983.3 591 1494 1013 X

RO015 100 Suceava

N14 5 231 Păúuni

Zona propusă este caracterizată de păduri întinse de molid, mixte, respectiv de fag, cu speciile caracteristice acestor habitate, 3 specii de
bufniĠe, 3 specii de ciocănitori,etc.
În partea vestică a sitului, cu precădere în apropierea aúezărilor umane găsim multe fâneĠe, unde cuibăreúte cristelul de câmp.
Sunt necesare cercetări ornitologice amănunĠite pentru a releva importanĠa zonei pentru păsări .
2. turismul in masa

14. braconaj
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J021SV * 6.4 BOTUS - BOBEICA

7. HARTA SITULUI


A ROSPA0090 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ostrovu Lung - Gostinu

N 43º 58' 34'' E 26º 6' 54'' 2 488.5 4 40 19 X

RO034 100 Giurgiu

A402 Accipiter brevipes 2-3 p C A C A
A229 Alcedo atthis RC C C C B
A255 Anthus campestris R D A C B
A089 Aquila pomarina >40 i D B C B
A029 Ardea purpurea 10-16 p C A C B
A024 Ardeola ralloides 40-60 p C A C B
A060 Aythya nyroca 24-31 p >40 i C A C B
A021 Botaurus stellaris 12-14 p C A C B
A396 Branta ruficollis >30 i B A C B
A133 Burhinus oedicnemus 4-5 p D B C B
A403 Buteo rufinus >4 p C A C A
A196 Chlidonias hybridus >60 p >400 i B B C B
A031 Ciconia ciconia >24 p 300-700 i C A C B
A030 Ciconia nigra >4 p >42 i C A C B
A080 Circaetus gallicus >1 p D A B A
A083 Circus macrourus >10 i C B C A
A038 Cygnus cygnus 120-133 i B A C B
A238 Dendrocopos medius R D C C C
A236 Dryocopus martius RC D C C C
A321 Ficedula albicollis RC D B C B
A320 Ficedula parva RC D B C B
A075 Haliaeetus albicilla 2-3 p >4 i B A B B
A092 Hieraaetus pennatus >5 i C B C B
A131 Himantopus himantopus 24-26 p C B C B
A022 Ixobrychus minutus 40-50 p C A C B
A246 Lullula arborea V D A C B
A023 Nycticorax nycticorax 120-130 p C A C B
A094 Pandion haliaetus >20 i C B C B

A020 Pelecanus crispus >34 i B A C B
A019 Pelecanus onocrotalus >120 i B A C B
A234 Picus canus RC D C C C
A034 Platalea leucorodia 80-100 i C A C B
A032 Plegadis falcinellus 22-30 p 80-90 i C A C B
A132 Recurvirostra avosetta 7-8 p C B C B
A195 Sterna albifrons >12 p 60-70 i C B C B
A307 Sylvia nisoria R D B C B
A166 Tringa glareola >80 i D B C C
N14 4 231 Păúuni
Acest sit reprezintă una dintre întinsele zone umede care se succedau în Lunca Dunării Inferioare. Cea mai mare parte a acestei zone era
acoperită de fosta Baltă Greaca care a fost desecată în anul 1965, în prezent terenurile recuperate sunt folosite ca terenuri agricole. Cuprinde
habitate de pădure, pajiúti, zăvoaie úi bălĠi. Toate acestea reprezintă adevărate areale pentru cuibăritul úi hrana multor specii de păsări, inclusiv
pentru speciile rare úi vulnerabile de interes naĠional úi european.
categorii:

AyĠya nyroca
Ardeola ralloides
Egretta garzetta
Milvus migrans
Ixobrychus minutus
Sterna albifrons
Botaurus stellaris
Ardea purpurea

Sterna hirundo
Larus minutus
Ciconia ciconia
Platalea leucorodia
Philomachus pugnax
Braconajul, păúunatul intensiv precum úi exploatările forestiere duc la degradarea habitatelor importante pentru numeroase specii de păsări.
Nu este desemnat printr-un act juridic.

ProprietăĠi private úi de stat.
4.6 DocumentaĠie:
Studii SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare B 20 0 220 Pescuit sportiv B 10 0

100 Cultivare B 20 0 170 Cresterea animalelor B 10 +
400 Zone urbanizate, habitare umana B 10 0 511 Linii electrice B 10 -

Pentru teritoriul forestier DirecĠia Silvică Giurgiu.

Nu are plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0097_52_Campanula_rapunculoides.jpg Croitoru Cristian - APM-VS


J ROSPA0091 200612

J ROSCI0201 Podiúul Nord Dobrogean
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pădurea Babadag

N 44º 52' 51'' E 28º 30' 21'' 58 473.2 0 400 191 X
N 44º 52' 51'' E 28º 30' 21'' 58 473.2 0 400 191 X

RO025 100 Tulcea

A402 Accipiter brevipes 40-70 p A B C B
A255 Anthus campestris C D B C C
A090 Aquila clanga 2-5 i B B C B
A404 Aquila heliaca 3-5 i A B C C
A403 Buteo rufinus 40-60 p A B C B
A243 Calandrella brachydactyla RC D B C C
A083 Circus macrourus 15-30 i D B C B
A084 Circus pygargus 8-16 p A B C B
A511 Falco cherrug 1-2 p B B B B
A320 Ficedula parva 500-2500 i D B C C
A092 Hieraaetus pennatus 20-30 p A B C B
A246 Lullula arborea RC D B C C
A533 Oenanthe pleschanka 30-60 p A B C B
A234 Picus canus 200-300 p C B C C
A307 Sylvia nisoria RC D B C C

I Bolbelasmus unicornis C C
N14 5 231 Păúuni


Falco vespertinus
Falco cherrug
Coracias garrulus
Hieraaetus pennatus
Accipiter brevipes
Circaetus gallicus
Circus pygargus
OenanĠe pleschanka
Picus canus
Milvus migrans
Dendrocopos medius

Ficedula parva
Ciconia ciconia

Circus macrourus
Circus cyaneus
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J091TL * 7.74 BABADAG
J091TL * 1.59 VISTERNA

J091TL + 2.03 SLAVA RUSA
110 Utilizarea pesticidelor A 15 - 140 Pasunatul B 10 0
160 Managementul forestier general B 50 - 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de B 20 -
uscare
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) C 5 - 251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile C 5 -
floristice)
301 Cariere C 10 0 690 Alte impacte determinate de turism si recreere C 5 -
730 Manevre militare C 1 -

110 Utilizarea pesticidelor B 10 -

7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0098_47_PNAp1.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSPA0098_47_PNAp2.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSPA0098_84_canal_Cefa1_NagyAttila.jpg RadoveĠ Dorina - APM-BH
ROSPA0098_84_lacuri_Cefa2_NagyAttila.jpg RadoveĠ Dorina - APM-BH


J ROSPA0092 200612

F ROSCI0135 Pădurea Bârnova-Repedea
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pădurea Bârnova

N 47º 1' 35'' E 27º 40' 56'' 12 886.7 95 419 294 X

RO013 99 Iaúi
RO016 1 Vaslui

A091 Aquila chrysaetos 2-3 i C B C C
A215 Bubo bubo 10-15 p B A C B
A231 Coracias garrulus 5-10 p D B C C
A122 Crex crex 20-22 p C B C C
A239 Dendrocopos leucotos 5-10 p C A C C
A238 Dendrocopos medius 50-60 p D A C C
A429 Dendrocopos syriacus 25-35 p D A C C
A236 Dryocopus martius 15-20 p C A C C
A097 Falco vespertinus 10-15 p B B C C
A321 Ficedula albicollis 45-60 p D B C C
A320 Ficedula parva 25-35 p D B C C
A073 Milvus migrans 1-2 p 7-10 i C A C B
A074 Milvus milvus 6-10 i A B C A
A072 Pernis apivorus 5-7 p C B C C
A234 Picus canus 35-40 p C A C B
N14 2 231 Păúuni

Situl este reprezentat în cea mai mare parte de păduri de foioase - păduri dacice de fag (aproximativ 70%)úi păduri dacice de stejar úi carpen
(aproximativ 20%), cu o deosebită valoare útiinĠifică úi peisagistică, unde îúi găsesc habitat cca. 116 specii de păsări rare, vulnerabile sau
periclitate, 1 specie de plantă úi 4 specii de mamifere mici de importantă comunitară, precum úi alte specii de plante úi animale enumerate în
diferite convenĠii internaĠionale úi liste roúii.
Cel mai important sit din Romania pentru Bubo bubo.
Îndeplineúte criteriile C1 úi C6 elaborate de Bird Life International pentru desemnarea de IBA.
Vulnerabilitatea sitului este dată de influenĠele antropice: - păúunat (cam în proporĠie de 30%); - retrocedarea unor suprafeĠe de pădure, urmată
de administrarea necorespunzătoare a lor; ca urmare a lipsei unui sistem de pază a pădurilor retrocedate, acestea sunt afectate úi de furtul
materialului lemnos; - turismul de weekend, practicat haotic.
Pe teritorizul sitului se găsesc 4 rezervaĠii desemnate prin Legea nr.5/2000 - rezervaĠia forestieră Pietrosu, rezervaĠia forestieră Poieni-
Cărbunărie, rezervaĠia floristică Poiana cu Schit úi rezervaĠia geologică-paleontologică Locul Fosilifer Dealul Repedea.
Pe teritoriul judetului Vaslui, in comuna Tacuta, se afla o mica parte a sitului Padurea Barnova. Padurilor de pe teritoriul judetului Vaslui, din
acest sit, se afla in administratia Directiei Silvice Iasi, Ocolul Silvic Dobrovat. Restul suprafetei este proprietate privata, exceptie facand
izlazurile localitatii Protopopesti, aflate in proprietatea Primariei com. Tacuta. Forma de proprietate pe teritoriul judeĠului Iaúi: aproximativ 80%
de stat úi 20% privată.
4.6 DocumentaĠie:
APM Iaúi - teren.
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general A 80 + 623 Vehicule motorizate A 10 -
740 Vandalism A 10 -


Pentru suprafeĠele de pădure aflate în administrarea DirecĠiei Silvice Iaúi, responsabilitatea asupra managementului specific ii revine acestei
instituĠi; Responsabilitatea managementului rezervaĠiilor Pietrosu, Poieni-Cărbunărie si Poiana

Pentru cele 3 rezervaĠii aflate în custodia D.S. Iaúi - RezervaĠia forestieră Pietrosu, rezervaĠia forestieră Poieni-Cărbunărie úi RezervaĠia floristică
Poiana cu Schit - planurile de mangement úi regulamentele sunt elaborate úi avizate de către Academia Română - Comisia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii, urmând să fie depuse spre aprobare la MMGA. Pentru suprafeĠele de pădure care nu au statut de protecĠie úi se află în
administrarea D.S. Iaúi, există un Plan amenajistic. Pentru rezervaĠia geologică-paleontologică Locul Fosilifer Dealul Repedea, planul de
mangement úi regulamentul sunt elaborate úi se află în stadiul de corectură.
7. HARTA SITULUI


C ROSPA0093 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pădurea Bogata

N 45º 55' 39'' E 25º 24' 56'' 6 329.2 455 1087 741 X X

RO072 100 Braúov

A223 Aegolius funereus >10 p D B C B
A089 Aquila pomarina 12-14 p D B C B
A104 Bonasa bonasia >60 p D B C B
A215 Bubo bubo 12-13 p D B C B
A224 Caprimulgus europaeus >60 p D B C B
A030 Ciconia nigra >6 p D B C B
A080 Circaetus gallicus 1-2 p D B C B
A082 Circus cyaneus >20 i D B C B
A084 Circus pygargus >10 i D B C B
A122 Crex crex 24-30 p D B C B
A239 Dendrocopos leucotos 40-60 p D B C B
A429 Dendrocopos syriacus >40 p D B C B
A236 Dryocopus martius >80 p D B C B
A098 Falco columbarius >10 i D B C B
A320 Ficedula parva 500-600 p D B C B
A092 Hieraaetus pennatus >2 p D B C B
A338 Lanius collurio RC D B C C
A246 Lullula arborea RC D B C B
A073 Milvus migrans 1-2 p D B C B
A234 Picus canus >120 p D B C B
A119 Porzana porzana >10 p D B C B
A307 Sylvia nisoria 20-22 p D B C B

B Accipiter nisus D C B Accipiter nisus D C
B Acrocephalus schoenobaenus D C B Aegolius funereus D C
B Alauda arvensis D C B Alauda arvensis D C
B Anthus pratensis D C B Anthus spinoletta D C
B Anthus spinoletta D C B Anthus trivialis D C
B Anthus trivialis D C B Aquila heliaca D C
B Aquila pomarina D C B Aquila pomarina D C

B Asio otus D C B Asio otus D C
B Bonasa bonasia D C B Bonasa bonasia D C
B Bubo bubo D C B Bubo bubo D C
B Buteo buteo D C B Buteo buteo D C
B Caprimulgus europaeus D C B Caprimulgus europaeus D C
B Carduelis cannabina D C B Carduelis cannabina D C
B Carduelis carduelis D C B Carduelis carduelis D C
B Carduelis chloris D C B Carduelis chloris D C
B Carduelis spinus D C B Carduelis spinus D C
B Ciconia nigra D C B Ciconia nigra C
B Ciconia nigra D C B Circaetus gallicus D C
B Circaetus gallicus D C B Circus cyaneus D C
B Columba palumbus D C B Crex crex D C
B Cuculus canorus D C B Dendrocopos leucotos D C
B Dendrocopos leucotos D C B Dendrocopos medius C C
B Dendrocopos medius D C B Dendrocopos syriacus D C
B Dryocopus martius D C B Erithacus rubecula D C
B Falco subbuteo D C B Falco subbuteo D C
B Falco tinnunculus D C B Falco tinnunculus D C
B Ficedula albicollis C C B Ficedula albicollis C C
B Ficedula hypoleuca D C B Ficedula hypoleuca D C
B Ficedula parva D C B Ficedula parva D C
B Fringilla coelebs D C B Fringilla coelebs D C
B Fringilla montifringilla D C B Fringilla montifringilla D C
B Hieraaetus pennatus D C B Hieraaetus pennatus D C
B Jynx torquilla D C B Jynx torquilla D C
B Lanius collurio D C B Lanius collurio D C
B Lanius excubitor D C B Lanius excubitor D C
B Locustella fluviatilis D C B Loxia curvirostra D C
B Loxia curvirostra D C B Lullula arborea D C
B Lullula arborea D C B Lullula arborea D C
B Motacilla alba D C B Motacilla alba D C
B Motacilla cinerea D C B Motacilla cinerea D C
B Muscicapa striata D C B Oenanthe oenanthe D C
B Otus scops D C B Pernis apivorus D C
B Pernis apivorus D C B Phoenicurus ochruros D C
B Phylloscopus trochilus D C B Picus canus D C
B Picus canus D C B Porzana porzana D C
B Prunella modularis D C B Prunella modularis D C
B Pyrrhula pyrrhula D C B Pyrrhula pyrrhula D C
B Regulus ignicapillus D C B Regulus ignicapillus D C
B Regulus regulus D C B Regulus regulus D C
B Saxicola rubetra D C B Saxicola rubetra D C
B Saxicola torquata D C B Saxicola torquata D C
B Scolopax rusticola D C B Scolopax rusticola D C
B Serinus serinus D C B Serinus serinus D C
B Streptopelia turtur D C B Streptopelia turtur D C

B Strix uralensis D C B Strix uralensis D C
B Sturnus vulgaris D C B Sturnus vulgaris D C
B Sylvia atricapilla D C B Sylvia atricapilla D C
B Turdus merula D C B Turdus merula D C
B Turdus philomelos D C B Turdus philomelos D C
B Turdus pilaris D C B Turdus pilaris D C
B Turdus viscivorus D C B Turdus viscivorus D C
B Upupa epops D C B Upupa epops D C
N14 2 231 Păúuni
Situl cuprinde ariile protejate Cheile Dopca si Padurea Bogatii, fiind o zona in care apar numeroase specii de pasari protejate.
Deasemenea, zona se impune si prin valoarea peisajistică deosebita, prin prezenta unor specii de flora si fauna valoroase.
Sub aspect climatic, zona se caracterizeaza printr-un climat caracteristic muntilor josi si a unui climat al dealurilor inalte, specific Podisului
Transilvaniei.
Apele regiunii fac parte din bazinul Oltului, iar solurile in principal fac parte din clasa solurilor cambice , regasindu-se soluri brune podzolite,
brune acide, brune acide podzolite. Apar si regosolurile si solurile slab erodate.

Strix uralensis
Dendrocopos medius
Bubo bubo
Aquila pomarina
Aquila heliaca
Crex crex
Ficedula parva
Pernis apivorus
Porzana porzana
Hieraaetus pennatus
Lullula arborea
Ciconia nigra
Milvus migrans
Sylvia nisoria

Circus pygargus
Circus cyaneus
Cele mai nocive activitati care pot pune in pericol situl sunt exploatarile forestiere intensive, necontrolate si exploatarea bazaltelor la cele trei
cariere din Padurea Bogatii.
Valorificarea turistică a Pădurii BogăĠii este o problemă destul de delicată , dar inevitabilă- prin urmare trebuie îmbinat raĠional turismul cu
protecĠia naturii
Apar deseuri menajere rezultate din practicarea turismului necontrolat si datorita faptului ca aria protejata Padurea Bogatii este strabatuta de
un drum european.
Deasemenea, intreg situl poate fi vulnerabil la poluarea datorata gazelor de esapament , tinand cont ca ariile protejate din cuprinsul acestui sit
sunt strabatute de drumuri .
Aria protejata Padurea Bogatii inclusa in acest sit a fost declarat ca zonă protejată printr-o HCJ din 1971, pe o suprafata de 8500 ha, dar
ulterior a apărut în Legea 5/2000 cu suprafaĠa de 8,5 ha.
SuprafaĠa reală a ariei protejate Padurea Bogatii este de 6329,6 ha ( prin măsurători GPS)CRUTA Bucureúti
Aria protejata Cheile Dopca inclusa in acest sit a fost declarata prin L5/2000.

Suprafata ariei protejate Padurea Bogatiiinclusa in acest sit, este de 6329,6 ha , din care 60% proprietate privată(Primăria Măieruú ),40
%proprietate de stat
Aria protejata Cheile Dopca inclusa si ea in acest sit, este constituita in proportie de 87% din padure, proprietate privata a Primariei Hoghiz,
adm de OS Padurea Bogatii Homorod
4.6 DocumentaĠie:
ICAS Database 1966
CMN Documentation BV026 – Padurea Bogatii
Vasile Ciocârlan „ Flora ilustrată a României „ Ed. Ceres , Bucureúti , 2000
Ioan ùoneriu úi Pantelimon Ularu, RezervaĠia naturală Pădurea BogăĠii, Braúov 1976
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J049BV * 81.7 BOGATA
160 Managementul forestier general A 70 - 301 Cariere B 3 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 5 - 502 Drumuri, drumuri auto A 10 -

421 Depozitarea deseurilor menajere B 5 - 502 Drumuri, drumuri auto B 5 0

Aria protejata Cheile Dopca inclusa in acest sit este in custodia Asociatiei Ecologice Mileniul III din 2004, administrativ apartinand comunei
Hoghiz.
Aria protejata Padurea Bogatii apartine administrativ comunei Hoghiz si comunei Maierus

nu are plan de management
Fondul forestier din aria protejata Cheile Dopca este adm de OS Padurea Bogatii Homorod, iar cel din Aria protejata Padurea Bogatii, de OS
Maierus si OS Padurea Bogatii Homorod conform unor amenajamente silvice in vigoare
7. HARTA SITULUI


C ROSPA0094 200612

J ROSCI0157 Pădurea Hagieni - Cotul Văii
D ROSPA0092 Pădurea Bârnova
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pădurea Hagieni

N 43º 48' 0'' E 28º 27' 36'' 418.2 5 69 37 X X


A402 Accipiter brevipes 15-18 p 30 i A A C A
A404 Aquila heliaca 1p A A B A
A403 Buteo rufinus 10-13 p B A B C
A084 Circus pygargus 2p 56-100 i A A B A
A429 Dendrocopos syriacus C A C B
A236 Dryocopus martius 5p D C C C
A097 Falco vespertinus 13-21 p 200-300 i C B C A

A081 Circus aeruginosus 3-4 i 20-50 i D B C C
A131 Himantopus himantopus 30 p C B C C
A176 Larus melanocephalus 5500-6000 i A B C A
A177 Larus minutus 24 i 1200-1400 i B B C A
A071 Oxyura leucocephala 8i B B B B
A020 Pelecanus crispus 60-90 i B B C B
A393 Phalacrocorax pygmeus 260 i 200 i B B C B
A132 Recurvirostra avosetta 8p D B C C
A397 Tadorna ferruginea 8i B B C B
3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1310 Miniopterus schreibersi RC C B C B

A Bufo viridis C A A Hyla arborea RC A
A Pelobates syriacus P A B Accipiter brevipes A C
B Accipiter nisus D C B Actitis hypoleucos D C
B Alauda arvensis D C B Alauda arvensis C
B Anas clypeata B C B Anas crecca D C
B Anas penelope B C B Anas platyrhynchos D C
B Anser albifrons B C B Anser anser D C
B Anser erythropus A C B Anthus campestris C C
B Anthus trivialis C C B Anthus trivialis D C
B Aquila heliaca A C B Ardea cinerea D C
B Ardea purpurea C C B Ardeola ralloides D C
B Asio otus D C B Asio otus D C
B Aythya ferina B C B Aythya fuligula B C
B Branta ruficollis A C B Bucephala clangula D C
B Burhinus oedicnemus C C B Buteo buteo D C
B Buteo rufinus B C B Buteo rufinus B C
B Calandrella brachydactyla C C B Caprimulgus europaeus D C
B Caprimulgus europaeus D C B Charadrius alexandrinus D C
B Charadrius dubius D C B Chlidonias hybridus D C
B Chlidonias leucopterus D C B Chlidonias niger D C
B Ciconia ciconia B C B Circaetus gallicus B C
B Circaetus gallicus B C B Circus aeruginosus D C
B Circus cyaneus D C B Circus macrourus C C
B Circus macrourus C C B Circus pygargus A C
B Coccothraustes coccothraustes D C B Coccothraustes coccothraustes D C
B Columba oenas D C B Columba oenas D C
B Columba palumbus D C B Columba palumbus D C
B Coracias garrulus C C B Coracias garrulus B C
B Coturnix coturnix C C B Coturnix coturnix C C
B Cuculus canorus D C B Cuculus canorus D C
B Cygnus cygnus B C B Cygnus olor D C
B Dendrocopos medius D C B Dendrocopos medius D C
B Dendrocopos syriacus D C B Dendrocopos syriacus C C
B Dryocopus martius D C B Dryocopus martius D C

B Emberiza cia D C B Emberiza cia D C
B Emberiza hortulana D C B Emberiza hortulana D C
B Emberiza melanocephala D C B Falco cherrug A C
B Falco cherrug A C B Falco columbarius D C
B Falco peregrinus D C B Falco subbuteo C C
B Falco subbuteo C C B Falco tinnunculus D C
B Falco tinnunculus D C B Falco vespertinus C C
B Falco vespertinus C C B Ficedula albicollis D C
B Ficedula albicollis D C B Ficedula parva D C
B Ficedula parva D C B Fulica atra C C
B Galerida cristata C C B Gallinago gallinago D C
B Gallinula chloropus D C B Hieraaetus pennatus C C
B Hieraaetus pennatus C C B Himantopus himantopus C C
B Hippolais pallida D C B Hirundo rustica D C
B Jynx torquilla D C B Jynx torquilla D C
B Lanius collurio C C B Lanius collurio D C
B Lanius minor D C B Lanius minor C C
B Lanius senator C C B Lanius senator D C
B Larus cachinnans B C B Larus canus B C
B Larus genei B C B Larus melanocephalus A C
B Larus minutus B C B Larus ridibundus C C
B Lullula arborea D C B Lullula arborea C C
B Luscinia megarhynchos D C B Luscinia megarhynchos D C
B Melanocorypha calandra C C B Mergus albellus B C
B Merops apiaster D C B Merops apiaster D C
B Miliaria calandra D C B Miliaria calandra D C
B Milvus migrans B C B Motacilla alba D C
B Netta rufina D C B Nycticorax nycticorax D C
B Oenanthe isabellina D C B Oenanthe oenanthe D C
B Oenanthe oenanthe D C B Oenanthe pleschanka C C
B Oriolus oriolus D C B Oriolus oriolus D C
B Otus scops D C B Otus scops D C
B Oxyura leucocephala B C B Pelecanus crispus B C
B Pernis apivorus D C B Pernis apivorus D C
B Phalacrocorax carbo D C B Phalacrocorax pygmeus B C
B Philomachus pugnax D C B Phoenicurus ochruros D C
B Phoenicurus ochruros D C B Phylloscopus bonelli D C
B Picus canus D C B Picus canus D C
B Pluvialis apricaria C C B Podiceps grisegena D C
B Podiceps nigricollis A C B Rallus aquaticus D C
B Recurvirostra avosetta D C B Riparia riparia D C
B Riparia riparia D C B Saxicola torquata D C
B Serinus serinus D C B Sterna albifrons D C
B Streptopelia turtur D C B Streptopelia turtur D C
B Sturnus roseus D C B Sturnus roseus D C
B Sylvia atricapilla D C B Sylvia atricapilla D C
B Sylvia communis D C B Tachybaptus ruficollis D C
B Tadorna ferruginea B C B Tadorna tadorna D C
B Upupa epops D C B Upupa epops D C
B Vanellus vanellus D C M Crocidura suaveolens P C
M Mesocricetus auratus P C R Coluber caspius RC A
R Podarcis taurica C A R Vipera ammodytes R A

Pădurea Hagieni apare ca o insulă de arbori termofili în stepa dobrogeană. Are o deosebită importanĠă útiinĠintifică, prin poziĠia geografică la
intersecĠia căilor de migrare a florelor pontică, balcanică, mediteraneană, central-europeană, aralo-caspică úi iliro-moesiacă, ceea ce a
determinat un amestec de elemente floristice numeroase úi variate.
Situl adăposteúte peste 800 de taxoni vegetali úi specii importante de animale (păsări, reptile úi nevertebrate), multe dintre ele ocrotite la nivel
naĠional úi internaĠional.
Peisajul unic este personalizat úi prin tufărisurile mediteraneene denumite siblyak/úibleac.

Falco cherrug
Falco vespertinus
Coracias garrulus
Aquila heliaca
Accipiter brevipes
AnĠus campestris
Lanius minor
Milvus migrans
Pernis apivorus
Picus canus
Lullula arborea

Larus minutus
Pelecanus crispus
Vulnerabilitatea este relativ scazută. InfluenĠa antropică este dată de prezenĠa în vecinatate a localităĠii Hagieni, de activităĠile de păúunat,
vânătoare, braconaj úi turismul sporadic úi neorganizat.
RezervaĠia Pădurea Hagieni a fost pusă sub protecĠie iniĠial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular JudeĠean ConstanĠa. A fost declarată
rezervaĠie naturală de interes naĠional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naĠional - SecĠiunea a III-a arii protejate de
interes naĠional, cod de arie protejată 2360.
RezervaĠia Naturala Pădurea Hagienicu suprafaĠa de 392,9ha(cnf. Legii 5/2000)face parte din fond forestier de stat (teritorial este înscrisă în
Amenajamentul Silvic al O.S.Basarabi). SuprafaĠa sa va fi corectată cu cea înscrisă în datele din Amenajamentul Silvic al O.S. Basarabi, care
este de 331,0 ha, după cum se menĠionează în Regulamentul rezervaĠiei elaborat de DirecĠia Silvică ConstanĠa, custodele ariei protejate.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J092CT * 95.4 HAGIENI

230 Vanatoare A 10 - 250 Luare/Indepartare de flora B 5 -
511 Linii electrice C 2 0 240 Luare / Indepartare de fauna A 5 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 10 0 620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15 -
140 Pasunatul A 15 - 160 Managementul forestier general B 5 0

400 Zone urbanizate, habitare umana A 25 - 502 Drumuri, drumuri auto B 15 0
511 Linii electrice C 5 0

RezervaĠia naturală Pădurea Hagieni se află în custodia DirecĠiei Silvice ConstanĠa, O.S. Basarabi.

Pentru RezervaĠia Naturala Pădurea Hagieni nu există plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaĠiei de către custodele ariei
naturale protejate, DirecĠia Silvică ConstanĠa.
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0095 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pădurea Macedonia

N 45º 30' 11'' E 21º 2' 50'' 4 625.3 72 91 77 X

RO054 100 Timiú

A236 Dryocopus martius 1p D
A027 Egretta alba 1-3 p D
A393 Phalacrocorax pygmeus 3p C B C B
N14 5 231 Păúuni
Situl cuprinde trei ansambluri diferite:lunca, pădurea propriu zisă úi terenurile aferente in mare parte reprezentate de păúuni. Lunca este de
aproximativ 9-10 km, mărginit de un amestec de arbori (sălcii) úi arbuúti, lăĠimea luncii fiind de 100-150 m. Cursul apei formează numeroase
meandre úi mici acumulări temporare de ape. Relict de pădure caducifoliată( stejar,carpen) în amestec cu sălcii , situată în zona inundabilă a
Luncii Timiúului. Zona din jurul pădurii este o zonă heterogenă formată în mare parte din pajiúte mezofilă,exploatate prin păúunat cu
rumegătoare mici, culturi agricole extensive cu frecvente crânguri.
C1 – specii de interes conservativ global - o specie
cristelul de câmp (Crex crex).
C6 – populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)
Pădure de câmpie în vecinătatea căruia întâlnim terenuri agricole, câmpuri mlăútinoase, fâneĠe úi canale, care oferă loc de hrănire păsărilor
cuibăritoare. Aici găsim cea mai importantă colonie de stârc de noapte – specie în declin numeric - din interiorul Ġării.
Pe lângă stârcii de noapte, în colonie cuibăresc în număr apreciabil úi egrete mici (Egretta garzetta) úi remarcăm apariĠia cormoranului mic
(Phalacrocorax pygmeus). Pe pajiútile umede cuibăresc efective importante din cristelul de câmp.
3. braconaj
Situl a fost desemnat pentru protecĠia úi ocrotirea avifaunei
Pădurea este propietate de stat ( DirecĠia Silvică Timiú), lunca Timiúului domeniu de stat ( Apele Române ), iar terenurile aferente sunt domeniu
privat.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


140 Pasunatul B 50 + 167 Exploatare fara replantare A 10 -
230 Vanatoare B 25 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 20 -



pentru acest sit nu este elaborat plan de management.
7. HARTA SITULUI


A ROSPA0096 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pădurea Micleúti

N 46º 51' 26'' E 27º 53' 8'' 8 473.5 127 427 265 X

RO013 63.6 Iaúi
RO016 36.4 Vaslui

A404 Aquila heliaca 1-2 p D B C C
A031 Ciconia ciconia 2-3 p 1500-2000 i D B C C
A379 Emberiza hortulana 30-40 m D B C C
A103 Falco peregrinus 3-5 i D B C C
N14 8 231 Păúuni
Pădure specifică silvostepei Moldovei, cu predonimanĠa speciilor de stejar(Quercus sp.)
În această zonă se presupune cuibăritul a 1-2 perechi de Aquila heliaca, specie periclitată pentru România úi ameninĠată la nivel global.Este un
sit important pentru speciile forestiere dar nu îndeplineúte criteriile cantitative pentru nici una dintre speciile din directivă.ImportanĠă regională.
- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiĠionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari,
folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje úi maúini - schimbarea habitatului semi-natural (fâneĠe, păúuni) datorită
încetării activităĠilor agricole ca cositul sau păúunatul - braconaj - desecarea zonelor umede - cositul în perioada de cuibărire - industrializare úi
extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii) - arderea vegetaĠiei
(a miriútii úi a pârloagelor) - scoaterea puilor pentru comerĠ ilegal - reglarea cursurilor râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice -
turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene - înmulĠirea necontrolată a speciilor invazive - defriúările, tăierile ras úi lucrările silvice
care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeĠe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii- adunarea lemnului pentru foc -
împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păúuni, fânaĠe etc.)
Nu sunt desemnate arii protejate în interiorul sitului.
Pentru partea sitului aflată pe teritoriul judeĠului Iaúi, aproximativ 15% din suprafaĠa de pădure se află în proprietate particulară, iar 85% în
proprietate de stat, în administrarea DirecĠiei Silvice Iaúi.
PorĠiunile de teren arabil úi pajiúti sunt în proprietate publică locală úi privată.
4.6 DocumentaĠie:
Directia Silvică Iaúi.
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 10 - 170 Cresterea animalelor C 25 0
230 Vanatoare C 15 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de C 10 0
uscare
430 Structuri agricole B 20 0 160 Managementul forestier general A 80 +


Responsabilitatea pentru suprafeĠele aflate în administrarea DirecĠiei Silvice Iaúi revine acesteia, iar pentru terenurile private responsabilitatea
revine proprietarilor.

Pe suprafeĠele de pădure aflate în proprietate de stat se aplică management specific de amenajament silvic de către DirecĠia Silvică Iaúi.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSPA0105_47_ValeaAlceului.jpg Moise Silvia - ANPM


J ROSPA0097 200612

J ROSCI0025 Cefa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani

N 46º 54' 37'' E 21º 37' 4'' 12 253.9 84 107 92 X

RO061 100 Bihor

A089 Aquila pomarina 1p D
A024 Ardeola ralloides 3-7 p D
A021 Botaurus stellaris 10-13 p 10-15 p D
A196 Chlidonias hybridus 200-240 p 360-650 i B C B C
A197 Chlidonias niger 0-10 p 45-300 i D
A081 Circus aeruginosus 15-18 p 150-220 i C B C B
A084 Circus pygargus 2p A B B B
A231 Coracias garrulus 1p D
A236 Dryocopus martius 1p D
A027 Egretta alba 8-15 p 400-700 p C B C B
A026 Egretta garzetta 5-14 p 250-400 i D
A131 Himantopus himantopus 1-3 p 2-30 i C C B C
A022 Ixobrychus minutus 70-90 p 200-400 i C B C B
A272 Luscinia svecica 2-3 p D
A073 Milvus migrans 1-2 p 15-20 i C B C B
A023 Nycticorax nycticorax 40-50 p >600-900 i C B C B
A072 Pernis apivorus 1p 15-20 i D
A132 Recurvirostra avosetta 0-12 p 60-120 i D
A193 Sterna hirundo 0-20 p 80-240 i D
A511 Falco cherrug 1p A B C B

A032 Plegadis falcinellus 0-5 i D
A038 Cygnus cygnus 0-4 i D
A042 Anser erythropus 0-3 i D
A397 Tadorna ferruginea 0-4 i D
A074 Milvus milvus 0-1 i D
A075 Haliaeetus albicilla 15-55 i D
A083 Circus macrourus 0-2 i D
A090 Aquila clanga 1i D
A092 Hieraaetus pennatus 0-1 i D
A094 Pandion haliaetus 5-12 i D
A098 Falco columbarius 1-3 i 10-18 i D
A129 Otis tarda 0-2 i D
A140 Pluvialis apricaria 250-800 i B B C B
A157 Limosa lapponica 0-2 i D
A170 Phalaropus lobatus 0-1 i D
A176 Larus melanocephalus 0-1 i D
A177 Larus minutus 2-30 i D
A189 Gelochelidon nilotica 0-1 i D
A190 Sterna caspia 0-1 i D
N14 41 231 Păúuni

C1 – specii de interes conservativ global – 2 specii: raĠa roúie (AyĠya nyroca), úoim dunărean (Falco cherrug);
C2 – concentrări de specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 1 specie: egreta mare (Egretta alba);
C3 - aglomerări de specii migratoare, neameninĠate la nivelul Uniunii Europene - 3 specii: gâsca de vară (Anser anser), gârliĠa mare (Anser
albifrons), raĠă sunătoare (Bucephala clangula);
C4 – aglomerări mari de păsări de apă în timpul migraĠiei úi iarna;
C6 – specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 7 specii: privighetoare de baltă (Acrocephalus melanopogon), chirighiĠă cu obraji albi
(Chlidonias hybrida), erete de stuf (Circus aeroginosus), erete sur (Circus pygargus), egreta mare (Egretta alba), stârc pitic (Ixobrychus
minutus), guúă vânătă (Luscinia svecica).
Pescăria Cefa úi zonele umede din apropiere (împreună cu lacurile protejate de pe cealaltă parte a graniĠei) este cel mai important loc din vestul
României pentru cuibăritul păsărilor de baltă, respectiv pentru speciile migratoare. În incinta pescăriei cu stufăriúuri de întinderi mari úi luciuri de
apă, respectiv în pădurea Rădvani cuibăresc efective importante din úase specii de păsări ameninĠate la nivelul Uniunii Europene. Două specii
de interes conservativ global sunt prezente: raĠa roúie cuibăreúte cu efective semnificative iar úoimul dunărean apare regulat în zonă. În timpul
migraĠiei, respectiv iarna lacurile úi zonele deschise din apropiere sunt folosite de efective importante de egrete, raĠe úi gâúte. Anual trec peste
80 de mii de păsări de baltă. Mari stoluri de gâúte pot fi deseori întâlnite pe pajiútile aflate la sud de lacuri. Pajiútile sunt în acelaúi timp locuri de
cuibărit pentru eretele sur.
3. braconaj
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J032BH + 8.28 CEFA - RADVANI

7. HARTA SITULUI


J ROSPA0098 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Piemontul Făgăraú

N 45º 40' 36'' E 24º 46' 19'' 71 256.3 364 2376 718 X X

RO031 1 Argeú
RO072 53.4 Braúov
RO076 45.6 Sibiu

N14 23 231 Păúuni

Situl este amplasat parte in regiunea alpina si parte in cea continentala. Relieful dominant este deal si munte.
Teritoriul sitului este situat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras. Muntii de pe marginea depresiunii impiedica
deplasarea maselor de aer rece boreal si in acelasi timp bareaza accesul liber al celor submediteraneene din sud, zona depresiunii Fagaras se
afla sub influenta fenomenului de Foehn, incalzirea curentilor de aer veniti dinspre sud spre nord,prin frecarea de pantele muntilor in actiunea
descendenta spre nord, astfel incat temperaturile din zona depresiunii Fagaras este mai ridicata decat normal. Reteaua hidrografica este
bogata , alcatuita din numeroase rauri si afluenti ai acestora, varsandu-se in Olt.
Zona sitului este predominant de pasune, faneata, padurea aparand pe versantii nordici ai muntilor Fagaras.Habitatele sunt foarte variate.
Apar in cuprinsul sitului arii protejate - Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului care garanteaza prezenta in zona a unor specii de flora si
fauna protejate.
Flora este bine reprezentata fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare se observa in fanetele umede –
peste 450 specii
C1 – efective importante pe plan global – cristelul de câmp (Crex crex);

– barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), acvilă Ġipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), cristelul de
câmp (Crex crex), huhurez mare (Strix uralensis), ghionoaie sură (Picus canus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocârlie de
pădure (Lululla arborea), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).
Pădurile de fag din MunĠii Făgăraú cu întinsa zonă deschisă semi-naturală de la poalele munĠilor oferă o combinaĠie de habitate ideale pentru
multe specii de păsări.
Pădurile adăpostesc efective semnificative din două specii de ciocănitori, huhurez mare, două specii de muscari. Aici cuibăresc úi speciile de
răpitoare úi barza neagră care îúi caută hrana pe zonele deschise de la poalele munĠilor, la fel ca barza albă. FâneĠele, păúunile úi terenurile
agricole de aici găzduiesc o populaĠie semnificativă de ciocârlie de pădure úi de cristel de câmp.
3. braconaj
Aria protejata Poienile cu narcise de la Dumbrava Vaduluiinclusa in acest sit a fost declarata prin L5/2000 cu 394ha.
Pentru zona Muntilor Fagaras a fost intocmit studiu de fundamentare stiintifica pentru declarearea acestora ca Parc National.
Zona Stramba apare in Biotope Corine (1996)
Proprietate privata si de stat
4.6 DocumentaĠie:
1. Ionescu D.T., Iordache D., Popescu V. – 2004 Noutati in protectia zonelor umede din judetul Brasov, Revista padurilor, Bucuresti, Romania
2. Ionescu D.T., Oliviu G. Pop – Referat: Date referitoare la habitatele , flora si fauna Vaii Stramba, jud Brasov, care pledeaza pentru includerea
acestei zone in aria protejata Muntii Fagarasului si in reteaua Natura 2000.

|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J049BV + 3.98 STRAMBA J048SB * 2.75 BUTEANU - SURU
140 Pasunatul B 30 - 250 Luare/Indepartare de flora B 1 -
421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 - 160 Managementul forestier general B 10 -
690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 10 - 401 Urbanizare continua B 20 -

140 Pasunatul C 10 0 401 Urbanizare continua B 20 -

Teritoriul sitului se intinde pejudetul Brasov,pe aria administrativa a Municipiului Fagaras si comunelor: Ucea de Jos, Vistea de Jos, Voila, Lisa,
Recea, Harseni, Sinca Veche, Sinca Noua, Mandra, Beclean. Padurile sunt administratepe judet

Zona de padure din judetul Brasov este administrata de OS Fagaras, OS Codrii Fagarasului, OS Padurile Sincii conform amenajamentelor
silvice in vigoare.
Aria protejataPoiana cu narcise de la Dumbrava Vadului inclusa in acest sit are plan de management care are avizul Academiei Romane si Ord
de Ministru nr 87/2003.si este in custodia Directiei Silvice Brasov
7. HARTA SITULUI


A ROSPA0099 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Podiúul Hârtibaciului

N 45º 56' 14'' E 24º 47' 36'' 246 357.1 375 744 525 X

RO072 34.5 Braúov
RO075 13.7 Mureú
RO076 51.8 Sibiu

A089 Aquila pomarina 70-90 p B B C B
A030 Ciconia nigra 2-4 p C B C B
A246 Lullula arborea 13500-15500 p A B C B
A081 Circus aeruginosus 2-4 p 100-200 i C B C B
A338 Lanius collurio 34000-38000 p B B C B
A060 Aythya nyroca 5-10 p C B B B
A215 Bubo bubo 10-20 m C A C B
A060 Aythya nyroca 8-10 p 100-250 i C
A166 Tringa glareola 80-150 i
A027 Egretta alba R 2-15 i D
A193 Sterna hirundo R D


I Argynnis laodice A
N14 39 231 Păúuni
Situl este situat inregiunea biogeografica continentala. Pe teritoriul judetului Brasov cuprinde in general zone de pasuni si fanete, dar apar si
terenuri agricole si paduri(in compozitia carora intra fagul, gorunul, uneori si stejarul - ca specii principale si frasinul, carpenul, etc, ca specii de
amestec).
Zona este populata de specii de pasari salbatice protejate.
Prioritate nr.1 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeĠe ale Ġării.
C1 – efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex)

C6 – populaĠii importante din specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene - 10 specii:
cristel de câmp (Crex crex), acvilă Ġipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg
(Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), ghionoaie sură
(Picus canus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), sfrâncioc roúiatic (Lanius collurio).
Este caracterizată de lipsa aproape totală a arăturilor úi abundenĠa terenurilor semi-naturale – pajiúti úi fâneĠe extensive. Structura peisajului
este mozaicată, constând din alternanĠa ariilor semi-naturale cu păduri de foioase, ceea ce rezultă într-o biodiversitate foarte ridicată. Cuprinde
úi lacurile de la Brădeni, un loc important pentru păsări de apă atât în timpul sezonului de cuibărit cât úi în timpul pasajului.
Impactul antropic este foarte scăzut, existând puĠine localităĠi pe o întindere foarte mare.
Această zonă este cea mai mare arie semi-naturală coerentă – úi probabil cea mai bine conservată – din regiunea biogeografică continentală
din Transilvania.
Găzduieúte efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aici cuibăreúte cea mai însemnată populaĠie de acvilă Ġipătoare
mică (Aquila pomarina) úi de viespar (Pernis apivorus) din România, densitatea ceea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului.
Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de
pădure (Lullula arborea) úi sfrâncioc roúiatic (Lanius collurio) sunt úi ele cele mai însemnate dintre siturile din Ġară.
PopulaĠia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan global (peste 20 de perechi) dar este úi printre primii dintre siturile din
România. Este de asemenea printre primii zece situri din Ġară pentru ghionoaie sură (Picus canus).
8. braconaj
Desemnare SPA Breite Bradeni
Specile Ġintă alese înregistrează populaĠii bine reprezentate úi stabile, iar habitatele lor se găsesc în stare excelentă úi sunt bine reprezentate
ca úi suprafaĠă, acestea fiind criterile după care au fost alese aceste specii. Datele cantitative úi calitative au fost înregistrate din teren pe tipuri
de habitate, fiind acoperită întreaga suprafaĠă. În habitatele deschise am folosit metoda transectului liniar iar în pădure observaĠiile de la punct
fix. Specii Ġintă (din DIRECTIVA 79/409/CEE): Ciconia nigra 12-14 indivizi, specie prezentă în zona făgetelor mature cu arbori inalĠi. A fost
identificată frecvent hrănindu-se în zonele inundabile ale văilor úi pe eleúteele de la Brădeni. Pernis apivorus-40-50 perechi. Larg raspindit in
special pe vaile cu versanti largi despaduriti. Bubo bubo- 35-40 masculi, este întâlnită în special în în zonele de râpe mari împădurite. Este
răspândită uniform pe aria de studiu, dar cele mai mari densităĠi au fost semnalate pe Valea ùaeúului. În ceea ce priveúte piciformele, acestea
sunt uniform răspândite úi bine reprezentate numeric datorită heterogenităĠii structurale ale pădurilor. Cele mai mari densităĠi au fost semnalate
în zona platoului Breite, stejarii multiseculari de pe platou fiind habitate de hrănire importante pentru aceste păsări. Au fost semnalaĠi stejari
care conĠin aproximativ 80-100 de găuri de hrănire realizate de indivizii diferitelor specii de ciocănitori. Pădurile din jurul platoului sunt
heterogene atât ca úi compoziĠie a specilor de arbori, cât úi ca vârstă a acestora, aici fiind semnalate 9 specii de ciocănitori din cele 10 specii
care cuibăresc în România. Toate cele 9 specii au fost semnalate pe platoul Breite, indivizii acestora hrănindu-se úi pe platou. Picus canus-
120-160 masculi. Dryocopus martius-300-350 masculi. Dendrocopos syriacus-250-300 masculi. Dendrocopos medius-150-200 masculi.
Dendrocopos leucotos- 80-110 masculi. Crex crex 80-100 masculi cintatori, a fost semnalat în special în zonele inundabile ale văilor, în
vegetaĠie ierboasă înaltă, habitatul acestei specii fiind foarte bine reprezentat în aria de studiu datorită ponderii mici pe care o ocupă terenurile
agricole. Cele mai mari densităĠi au fost înregistrate pe văile Mălâncrav, Criú úi ªaeú. Ficedula parva-250-300m. Specie întîlnită mai ales de-a
lungul râpelor împădurite cu făgete mature, habitat bine reprezentat în aria noastra de studiu. Ficedula albicolis-500-600 masculi cintatori.
Specie frecvent întîlnită mai ales în făgete, cărpinete úi în amestecuri de fag úi carpen. Mai rar semnalată în pădurile în care predomina
stejarul. Lanius colurio-700-800 perechi, prezent pe toate văile, în zone deschise, mai ales fânaĠe cu arbuúti, cele mai mari densităĠi au fost
semnalate pe versanĠii de deal cu vegetaĠie xerofilă. Cosmin Ioan Moga si Alin David
De stat si particulara.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general C 0 - 320 Mine C 5 -
230 Vanatoare B 15 - 511 Linii electrice C 0 -
502 Drumuri, drumuri auto B 20 - 100 Cultivare B 20 0
730 Manevre militare B 0 -

100 Cultivare B 0 + 110 Utilizarea pesticidelor C 0 -
160 Managementul forestier general B 0 + 230 Vanatoare B 0 -
511 Linii electrice C 0 -

7. HARTA SITULUI


J ROSPA0100 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Stepa Casimcea

N 44º 45' 40'' E 28º 26' 39'' 22 226.1 33 333 216 X

RO023 1 ConsĠanta
RO025 99 Tulcea

A402 Accipiter brevipes 3-4 p 30 i A A C A
A255 Anthus campestris 3600-5000 i C A C B
A404 Aquila heliaca 1p A A B A
A089 Aquila pomarina 1p 100-300 i C B C B
A084 Circus pygargus 120-150 i B A B A
A429 Dendrocopos syriacus 70-80 p C C B
A511 Falco cherrug 1-2 p A A B A
A097 Falco vespertinus 29-36 i 200-300 i C B C A
A339 Lanius minor 210-240 p C B B A
A242 Melanocorypha calandra 220-2500 i C A C B
N14 19 231 Păúuni



Coracias garrulus
Falco cherrug
Falco vespertinus
Aquila heliaca
AnĠus campestris
Accipiter brevipes
Buteo rufinus
Milvus migrans
Pernis apivorus
Lanius collurio
Lullula arborea
OenanĠe pleschanka
Lanius minor
Burhinus oedicnemus
Circaetus gallicus
Galerida cristata
Aquila pomarina
Emberiza hortulana

Falco vespertinus
Accipiter brevipes
Hieraaetus pennatus
Falco peregrinus
Circus cyaneus
Aquila pomarina
Ficedula albicollis
Circus macrourus
Circus pygargus
Principala cauză a degradării habitatelor de pajiúte stepică naturală sau seminaturală îl constituie păúunatul. Habitarea umană úi drumurile
care străbat situl constituie elemente cu impact negativ.
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|






7. HARTA SITULUI


A ROSPA0101 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Stepa Saraiu - Horea

N 44º 40' 32'' E 28º 9' 42'' 4 185.7 10 147 80 X

RO023 99 ConsĠanta
RO023 1 ConsĠanta

A133 Burhinus oedicnemus 20-32 p B A C B
A242 Melanocorypha calandra 1200-1400 p C B C B
A243 Calandrella brachydactyla 50-80 p D B C B
A402 Accipiter brevipes >30 i B A B A
A403 Buteo rufinus >40 i B A B A
A224 Caprimulgus europaeus R D C C C
A031 Ciconia ciconia 300-400 i D C C C
A080 Circaetus gallicus 120-130 i B A B A
A081 Circus aeruginosus 200-300 i D B C B
A238 Dendrocopos medius >30 p D C C C
A236 Dryocopus martius >15 p D C C C
A511 Falco cherrug R A A B A
A098 Falco columbarius 12-15 i 12-15 i C B C B
A321 Ficedula albicollis R D B C B
A320 Ficedula parva R D B C B
A073 Milvus migrans 80-120 i B A B B
A234 Picus canus >20 p D C C C
N14 24 231 Păúuni


Burhinus oedicnemus
Falco vespertinus
Circus pygargus
AnĠus campestris
Lanius minor
Emberiza hortulana
Sylvia nisoria
Pernis apivorus
Milvus migrans
Circaetus gallicus
Circus aeruginosus
Circus cyaneus
Circus macrourus
Circus pygargus
Aquila pomarina
Hieraaetus pennatus
Falco columbarius
Circus cyaneus
Păúunatul constituie principala cauză a degradării habitatelor de pajiúte stepică naturală sau seminaturală din zonă. Habitarea umană úi
reĠeaua de drumuri care străbate situl constituie elemente cu impact negativ.

Pe teritoriul Com. Horea: 31% reprezintă proprietate de stat publică (pădure), 51% proprietate privată a comunei (păúune), 18% proprietate
privată individuală (arabil).
Pe teritoriul Com. Saraiu: 14,46% reprezintă proprietate de stat publică (pădure), 25,36% proprietate privată a comunei (păúune), 60,18%
proprietate privată individuală (arabil);
4.6 DocumentaĠie:
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


400 Zone urbanizate, habitare umana A 5 - 502 Drumuri, drumuri auto A 5 -


7. HARTA SITULUI


A ROSPA0102 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Suhaia

N 43º 44' 17'' E 25º 11' 33'' 1 250.0 2 38 19 X

RO037 100 Teleorman

A196 Chlidonias hybridus 150-200 p D B B C
A197 Chlidonias niger 2500-3000 i D B C C
A031 Ciconia ciconia 90-160 p D B C C
A030 Ciconia nigra 6-10 p D B C C
A026 Egretta garzetta 200-400 p B B C B
A131 Himantopus himantopus 80-100 p B B C B
A020 Pelecanus crispus 8-10 p C B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 200-500 i B B C B
A032 Plegadis falcinellus 0-40 p D B C C
A132 Recurvirostra avosetta 20-30 p D B C C
A397 Tadorna ferruginea 0-4 p D B B B
Acest sit reprezintă una dintre întinsele zone umede care se succedau în Lunca Dunării până în anii`60 fiind alimentată din Dunăre prin canalul
Gârla Iancului.CondiĠiile ecologice specifice de luncă,inundaĠiile periodice,umiditatea ridicată sau excesivă în anumite perioade ale anului,
aluviunile cu textură variată,în general bogate în substanĠe nutritive determină formarea unor pajiúti de luncă ce se dezvoltă pe soluri
azonale,considerate soluri puĠin evoluate.Zona declarată ca arie de protecĠie specială avifaunistică cuprinde luciul de apă cu o suprafaĠă de 972
ha, pepinierele piscicole cu o suprafaĠă de 240 ha,120 ha stufăriú,20 ha mlaútini cu vegetaĠie natantă úi 101,5 ha reprezentând diguri de contur
úi canale de legatură.Tipul de habitat caracteristic este habitatul de apă dulce continentală stătătoare,iar tipul de vegetaĠie este cel de tip acvatic
alcătuit din plante lipsite de rădăcini,care plutesc la suprafaĠa apei cum ar fi:Lemna minor,Lemna trisulca, Salvinia natans, Woffia arrhiza,
Hydrocharis morsuranae dar úi plante fixate prin rădăcini în malul de pe fundul apei, dintre care unele sunt aproape în întregime submerse
precum:Myriopyllum vertillatum, Myriopyllum spicatum, Ceratophyllum submersum, Vallisneria spiralis, Najas marina, iar alte plante au frunze úi
flori plutitoare ca: Nymphea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton sp, etc. Una dintre cele mai
caracteristice plante palustre este stuful(Phragmites australis),care suportă oscilaĠii mari ale nivelului apei.Stuful formează uneori asociaĠii
monodominante, alteori se asociază cu papura( Typha latifolia,Typha angustifolia). Toate aceste tipuri de vegetaĠie reprezintă adevărate areale
pentru cuibăritul úi hrana multor specii de păsări,inclusiv pentru speciile rare úi vulnerabile,de interes conservativ la nivel european dar úi arealul
multor specii de:nevertebrate(Prosperpinus proserpina, Parnassius mnemosvne, Apatura metis, Lycaena dispar),peúti(Umbra krameri,
Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus),amfibieni(Bombina bombina, Triturus cristatuts, Rana dalmatina, Bufo viridis),reptile(Natrix tesselata,
Emys orbicularis, Lacerta viridis, Lacerta agilis), mamifere(Mustela nivalis, Felis silvestris, Sus scropha).

Platalea leucorodia
alte specii de starci, rate si carstei
Pelecanus crispus
starci, rate si carstei
Anser albifrons
Cygnus cygnus
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta,
fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

1.Incendierea ilegală a vegetaĠiei palustre(stufăriú,păpuriú)se produce anual pe suprafeĠe variabile, ceea ce conduce la fragmentarea úi
dispariĠia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate,precum ca: Botaurus stellaris, Ardea purpurea, Porzana spp.,iar prin
măsurile de conservare impuse a fi respectate de către proprietarii terenurilor din acest sit se urmăreúte reducerea intensităĠii producerii
acestor fenomene.2.Perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar,cauzată de braconajul cinegetic.
Peste suprafaĠa sitului Suhaia IBA se suprapune parĠial aria naturală protejată Balta Suhaia, declarată prin HG 2151/2004 ca arie de protecĠie
specială avifaunistică
90% din suprafaĠa totală a ariei naturale protejate aparĠine domeniului naĠional public, 9% aparĠine persoanelor juridice si 1% mixt.
4.6 DocumentaĠie:
Dan Munteanu,Jozsef Szabo,jr.,anul 2001,Lacul Suhaia(jud.Teleorman),Buletin. A.I.A,nr.11
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


243 Braconaj, otravire, capcane C 30 - 210 Pescuit profesionist(industrial) A 60 +
100 Cultivare A 60 -

100 Cultivare A 80 0 140 Pasunatul C 20 0
180 Incendiere C 30 - 230 Vanatoare B 100 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 20 - 511 Linii electrice C 50 0

În urma evaluării solicitării de atribuire în custodie a ariei de protecĠie specială avifaunistică Balta Suhaia, conform procedurii Ord.494/2005,
această arie naturală protejată a fost atribuită în custodie Primăriei comunei Suhaia,în urma

Conform prevederilor Ord. MMGA nr.494/2005 úi a legislaĠiei în vigoare, Primăria comunei Suhaia în calitate de custode, are obligaĠia ca în
termen de 1 an de la încheierea convenĠiei de custodie să realizeze planul de management úi în termen de 6 luni de la încheierea convenĠiei de
custodie să întocmească regulamentul ariei de protecĠie specială avifaunistică Balta Suhaia. Până la realizarea acestora, AgenĠia pentru
ProtecĠia Mediului Teleorman a impus respectarea unor măsuri de conservare speciale custodelui.
7. HARTA SITULUI


A ROSPA0103 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Alceului

N 46º 59' 50'' E 21º 46' 59'' 1 072.0 100 133 120 X

RO061 100 Bihor

A084 Circus pygargus 1p B B B C
N14 11 231 Păúuni

C1 – specii de interes conservativ global - 1 specie: vânturelul de seară (Falco vespertinus).
Regiune de câmpie care se află în vecinătatea municipiului Oradea.

În zonă se întind terenuri agricole úi păúuni, colonia fiind situată într-un pâlc de salcâm în cuiburi de cioară de semănătură. Deranjul uman este
semnificativ úi constă în tăierea arborilor úi vânătoare la ciori în perioada de reproducere. Reabilitarea zonei úi diminuarea factorilor antropici
poate duce în viitor la o creútere în efectiv al acestei colonii mai numeroase în trecut.
3. braconaj
4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de úes,

4.6 DocumentaĠie:
Baza de date Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|



7. HARTA SITULUI


J ROSPA0104 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Fizeúului - Sic - Lacul ùtiucilor

N 46º 53' 9'' E 24º 4' 29'' 1 627.0 276 499 312 X

RO063 100 Cluj

A082 Circus cyaneus 4 D
A084 Circus pygargus 4 D
A027 Egretta alba 2 D
A026 Egretta garzetta 3 16 D
A098 Falco columbarius 4 D
A002 Gavia arctica 2 D
A151 Philomachus pugnax 50 D
A166 Tringa glareola 30 D
A023 Nycticorax nycticorax 25-50 p 20-30 i C B C B
A338 Lanius collurio 5000-7500 p C A C A
A119 Porzana porzana P D
A229 Alcedo atthis 5-10 p 50-100 i D
A246 Lullula arborea 500-700 p C B C B
A272 Luscinia svecica 10-15 i D


A Bombina bombina D C A Bombina variegata C C
A Bombina variegata D C A Bufo bufo C A
A Bufo viridis C A A Emys orbicularis D C
A Hyla arborea C A A Pelobates fuscus R A
A Rana dalmatina R A A Rana ridibunda C A
A Rana temporaria R A A Salamandra salamandra R A
A Triturus cristatus D C A Triturus cristatus C C
A Triturus vulgaris ampelensis D C F Carassius carassius P A
F Perca fluviatilis P A F Rutilus rutilus P A
F Sander lucioperca P A F Scardinius erythrophthalmus P A
F Silurus glanis P A I Anodonta cygnea P A
I Astacus astacus P A I Lucanus cervus C C
I Unio pictorum P A M Capreolus capreolus C A
M Cervus elaphus P A M Cricetus cricetus P A
M Felis silvestris <21 i A M Lepus europaeus C A
M Lutra lutra C C M Mustela lutreola C C
M Mustela putorius P A M Sus scrofa C A
M Vulpes vulpes C A P Astragalus dasyanthus R D
P Astragalus exscapus P D P Galanthus nivalis C A
P Hierochloe australis R D P Iris pontica R D
P Serratula lycopifolia C C P Serratula wolffii P D
R Anguis fragilis R A R Coronella austriaca R A
R Lacerta agilis C A R Lacerta viridis R A
R Natrix tessellata R A
N14 16 231 Păúuni
Bazinul Fizesului reprezinta una dintre cele mai interesante regiuni din Romania
reunind zone umede, lacuri si helestee in portiunile joase cu vegetatie stepica si xerofila la altitudini mai mari.
Configuratia generala a reliefului este data de prezenta interfluviilor asimetrice, a luncilor foarte dezvoltate in contradictie cu debitul redus pe
care il au, si cea a proceselor de alunecare. Specificitatea orografica a Campiei Transilvaniei a impus amenajarea de unitati piscicole de tip iaz,
alungite pe firul vailor, in special a Vaii Fizes, unul dintre principalele parauri din Campia Transilvaniei.Aceste amenajari piscicole ocupa lunca
raului de la un versant la altul.
C1 – specii de interes conservativ global – 3 specii: raĠa roúie (AyĠya nyroca), cristel de câmp (Crex crex), úoim dunărean (Falco cherrug).
C6 – specii ameninĠate la nivelul Uniunii Europene – 9 specii: buhai de baltă (Botaurus stellaris), stârc pitic (Ixobrychus minutus), creúteĠ
cenuúiu (Porzana parva), acvila mică (Hieraaetus pennatus), erete de stuf (Circus aeroginosus), caprimulg (Caprimulgus europaeus),
ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), fâsă de câmp (AnĠus campestris), silvie porumbacă (Sylvia nisoria).
Valea Fizeúului este poate cel mai important loc de cuibărit al păsărilor de baltă din interiorul Transilvaniei. În văi găsim stufăriúuri de întinderi
foarte mari, respectiv luciuri de apă, iar acest tip de habitat serveúte ca loc de cuibărit pentru mai multe specii de păsări, enumerate mai sus.
Lacurile din valea principală adăpostesc multe păsări de apă în timpul migraĠiei. Pădurile de foioase sunt importante pentru ciocănitoarea de
stejar, iar împreună cu fâneĠele úi păúunile care le înconjoară, mai ales cele din judeĠul BistriĠa-Năsăud oferă habitatul ideal pentru păsările
răpitoare, aici cuibărind câteva perechi de acvilă mică. Zonele deschise, presărate cu tufăriúuri găzduiesc efective importante din alte 3 specii
de păsări. Este singurul loc din interiorul Transilvaniei, unde apare regulat úoimul dunărean (Falco cherrug).
1. braconaj
In anul 1974,Lacul si Valea Legiilor au fost declarate prin Decizia Consiliului Popular al Judetului Cluj nr.9757 rezervatie naturala de interes
judetean, cu valoare zoologica (20 ha + 480 ha zona tampon).
In anul 1994, prin Decizia Consiliului Judetean Cluj nr.147 urmatoarele suprafete au primit caracter de zone protejate de interes judetean :
1.Lacurile Taga - Geaca, cu valoare mixta(botanic, zoologic);
2.Valea Legii, cu valoarea zoologica (20 ha);
Prin legea nr. 5/2000 Valea Legiilor a fost declarata rezervatie naturala de interes national (IUCN IV), cu o suprafata de protectie de 13,5 ha;
este nominalizata in anexa I a Legii nr.5/2000 la pozitia 2.333 si apartine din punct de vedere administrativ judetului Cluj, comuna Geaca.
Prin HG 2151 rezervatia naturala de interes national Valea Legiilor(pozitia VII.3) este extinsa la 125 ha.
1. Ocolul Silvic Gherla - 9,5%;
2. Proprietate privata - 31,5%;
3. Intreprinderea Piscicola Cluj(luciu de apa) - 38%;
4. Proprietate comunala Taga - 2%;
5. Proprietate comunala Geaca - 14%;
6. Proprietate comunala Catina - 0,005%;
7. Proprietate de stat - 5%.
4.6 DocumentaĠie:
1.Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa,Cartea
rosie a vertebratelor din Romania, Bucuresti 2005.
2.APM Cluj, baza de date 2005.
3.Bruum, B. et al., Pasarile din Romania si Europa -Determinator ilustrat- versiunea romaneasca Munteanu,Dan,Octopus Publising Group
Ltd,1999.
4.Fisa de caracterizare Corine Biotop Taga1996
5.Fisa de caracterizare Corine Biotop Geaca - Catina 1996.
6.Ocolul Silvic Gherla, Amenajament silvic,UP I Taga,2003.
7.Olteanu et. al.,Lista rosie a plantelor superioare din Romania, Studii, Sinteze, Documentatii de Ecologie nr.I/1994.
8.Oficiul de Cadastru si Puplicitate Imobiliara Cluj-harti 1971, modificate ulterior pe baza aplicarii Legii 18/1991.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


J043CJ * 5.03 TAGA J043CJ * 8.71 CATINA - GEACA
J043CJ * 8.71 CATINA - GEACA J043CJ * 8.71 CATINA - GEACA
140 Pasunatul B 38 - 100 Cultivare B 5 -
102 Cosire/Taiere B 4 - 120 Fertilizarea B 42 -
160 Managementul forestier general B 37 + 170 Cresterea animalelor B 20 -

220 Pescuit sportiv B 20 0 230 Vanatoare B 30 0
243 Braconaj, otravire, capcane A 50 - 502 Drumuri, drumuri auto B 2 -
511 Linii electrice C 4 0 801 “polderizare” – îndiguire în vederea creării unor C 10 +
952 Eutrofizarea A 20 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 5 -

100 Cultivare B 40 0 102 Cosire/Taiere C 10 0
110 Utilizarea pesticidelor B 10 - 140 Pasunatul B 30 0
160 Managementul forestier general B 20 + 230 Vanatoare A 30 -
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) A 10 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 5 -
401 Urbanizare continua A 15 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 9 -
502 Drumuri, drumuri auto C 10 0 701 Poluarea apei A 7 -

15%-arii naturale protejate,administrare autoritati locale;
18%-administrare de stat in fond forestier;
67%-proprietati comunale si proprietati private;

1.Amenajament silvic, Ocolul Silvic Taga, UP 1 Taga, 2003;
2.Plan de Urbanism,Comuna Taga;
3.Plan de Urbanism,Comuna Geaca;
4.Plan de Urbanism,Comuna Catina;
5.Regulament general pentru executarea de constructii si desfasurarea unor activitati in zonele naturale protejate de interes judetean, Judetul
Cluj- emitent Consiliul Judetean Cluj,1995;
6.Legislatia nationala in vigoare.
7. HARTA SITULUI


C ROSPA0105 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Mostiútea

N 44º 17' 28'' E 26º 50' 12'' 4 379.0 1 45 16 X

RO032 100 Calaraúi

A255 Anthus campestris RC D C C C
A024 Ardeola ralloides RC D C C C
A060 Aythya nyroca 10-24 p D C C C
A196 Chlidonias hybridus 100-200 p C C C C
A231 Coracias garrulus RC D C C C
A027 Egretta alba RC D C C C
A131 Himantopus himantopus 6-12 p D C C C
A338 Lanius collurio C D C C C
A339 Lanius minor RC D C C C
A176 Larus melanocephalus R D C C C
A019 Pelecanus onocrotalus 250-500 i C C B C
A140 Pluvialis apricaria R D C C C
A193 Sterna hirundo C D C C C
A166 Tringa glareola C D C C C
A023 Nycticorax nycticorax RC D C C C

B Acrocephalus arundinaceus D C B Acrocephalus scirpaceus D C
B Alcedo atthis D C B Anas platyrhynchos D C
B Anas querquedula D C B Anas strepera C C
B Anser albifrons D C B Anthus campestris D C
B Ardeola ralloides D C B Aythya ferina D C
B Aythya fuligula D C B Aythya nyroca D C
B Botaurus stellaris D C B Calidris minuta D C
B Calidris temminckii D C B Carduelis cannabina D C
B Carduelis spinus D C B Charadrius dubius D C

B Chlidonias hybridus C C B Ciconia ciconia D C
B Coracias garrulus D C B Cuculus canorus D C
B Delichon urbica D C B Egretta alba D C
B Egretta garzetta D C B Falco tinnunculus D C
B Fulica atra D C B Galerida cristata D C
B Gallinula chloropus D C B Himantopus himantopus D C
B Larus cachinnans D C B Larus melanocephalus D C
B Larus ridibundus D C B Limosa limosa B C
B Numenius arquata D C B Nycticorax nycticorax D C
B Pelecanus crispus B C B Pelecanus onocrotalus C C
B Phalacrocorax carbo D C B Phalacrocorax pygmeus D C
B Philomachus pugnax D C B Pluvialis apricaria D C
B Tachybaptus ruficollis D C B Tadorna tadorna D C
B Tringa nebularia D C B Tringa ochropus C C
B Tringa stagnatilis D C B Upupa epops D C
N14 3 231 Păúuni
Este cel mai intins lac,de aproximativ 1860 ha.Ridicarea nivelului apei prin suprainaltarea digurilor initiale a dus la disparitia aproape completa a
stufului si a altor plante palustre emerse.Sunt evidente fenomenele de eroziune.In imprejurimi se intind culturi agricole si pajisti.Accesul la lac se
face pe DN3 Oltenita - Calarasi, pe drumuri locale si de camp.
categorii:

Pelecanus crispus
AyĠya nyroca
Botaurus stellaris
Ixobrychus minutus

Tringa glareola
Pluvialis apricaria
Egretta alba
Philomachus pugnax

Pasarile sunt deranjate de activitatea de piscicultura, barci,unelte de pescuit,activitati antropice diverse.
Nu are statut de protectie.
Proprietate de stat 100% - Apele Romane.
4.6 DocumentaĠie:
Informatii primite de la Apele Romane-SGA Calarasi.
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


243 Braconaj, otravire, capcane B 30 -


SC Piscicola SA Calarasi+ concesionari.

7. HARTA SITULUI


J ROSPA0106 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Oltului Inferior

N 44º 27' 3'' E 24º 19' 7'' 54 074.8 21 286 95 X

RO044 63.6 Olt
RO045 17.9 Vâlcea

A021 Botaurus stellaris >6 i D C C C
A031 Ciconia ciconia 70-82 p 700-800 i D B C C
A082 Circus cyaneus 20-40 i D C C C
A231 Coracias garrulus 10-30 p C B C C
A068 Mergus albellus 1000-2000 i D C C C
A132 Recurvirostra avosetta 8-10 p D C C C
N14 12 231 Păúuni
In sit sunt incluse un numar de 7 lacuri de acumulare de pe raul Olt : Rm. Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani.
Urmare instalarii in acest bazin hidrografic a unor conditii favorabile cuibaritului si hranei multor specii de pasari de apa s-a putut observa de la
an la an o crestere semnificativa de pasari atat ca diversitate cat si ca numar de indivizi in perioada de vara si de iarna.

AyĠya nyroca
Ciconia ciconia
Ixobrichus minutus
Burhinus oedicnemus
Coracias garrulus
Mergus albellus
Cygnus cygnus
Philomachus pugnax
Pelecanus crispus
Mergus albellus
Cygnus cygnus
Anser albifrons
toate speciile de raĠe

ActivităĠile care pot avea impact asupra populaĠiilor de păsări pe raza Judetului Valcea ar putea fi : tratarea culturilor agricole cu diferite
substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate sitului si in interiorul acestuia, ar putea afecta populatiile de pasari ; zone care au un
impact negativ asupra mediului datorita impurificarii cu poluati a apei, solului si panzei freatice: - Batalurile de depozitare deseuri chimice
periculoase provenite de la S.C, Oltchim S.A.si U.S.G. S.A. (zona Stuparei dreapta tehnic a raului Olt in apropierea cursului de apa),
deversarile de ape reziduale cu incarcare de poluanti anorganici si organici; - Depozitul de cenusa al S.C. CET S.A. (stanga tehnic al Raului
Olt, zona Bercioiu -Cremenari).
Prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacurile de acumulare Strejesti si Slatina, iar pentru
lacul de acumulare Ipotesti s-a obtinut avizul favorabil cu nr 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii zone
care fac parte din acest sit
Forma de proprietate pentru acest sit este in proportie de 45% proprietate publica si 55% proprietate privata
4.6 DocumentaĠie:
Agentia pentru Protectia Mediului Olt - ASPA Strejesti si ASPA Slatina Documentatie necesara instituirii regimului arie speciala de protectie
avifaunistica. Observatii efectuate de Joszef Szabo, Fantana Ciprian, Stefanescu Dragos membri ai Societatii Ornitologice Romane
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


100 Cultivare C 30 0 140 Pasunatul C 20 0
160 Managementul forestier general B 10 - 170 Cresterea animalelor C 5 0
210 Pescuit profesionist(industrial) B 30 - 220 Pescuit sportiv C 10 0
230 Vanatoare A 100 - 300 Extragere de nisip si pietris A 20 -
502 Drumuri, drumuri auto C 1 0 511 Linii electrice B 10 0
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale B 30 0 411 Fabrici A 1 -

420 Descarcari A 1 - 422 Depozitarea deseurilor industriale A 1 -
421 Depozitarea deseurilor menajere C 1 0 440 Stocuri de materiale C 0 -

100 Cultivare C 80 0 140 Pasunatul C 30 0
160 Managementul forestier general B 2 0 411 Fabrici A 0 -
502 Drumuri, drumuri auto C 1 0

Situl neavand structura de administrare constituita, s-au impus autoritatilor administratiei publice locale, pe raza carora se afla ariile speciale de
protectie avifaunistice legiferate, care intra in componenta sitului, plan de masuri de c

In cadrul acestui sit se afla ASPA Iris Malu Rosu, aflata in custodia Asociatiei pentru Protectia Mediului si Agricultura Draganesti Olt, pentru care
a intocmit regulamentul de organizare si functionare pentru care a primit avizul favorabil nr.953/CJ/20.02.2006 al Academiei Romane CMN. In
prezent nu exista plan de management pentru întregul siteu.
7. HARTA SITULUI


C ROSPA0107 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vânători - NeamĠ

N 47º 10' 40'' E 26º 13' 2'' 30 840.9 371 1225 737 X X

RO014 99 NeamĠ
RO015 1 Suceava

A030 Ciconia nigra 1p D
A108 Tetrao urogallus 10-15 i D

B Anas platyrhynchos D C B Anthus pratensis D C
B Anthus spinoletta D C B Anthus trivialis D C
B Aquila chrysaetos D C B Aquila pomarina D C
B Aquila pomarina C C B Ardea cinerea D C

B Asio otus D C B Bombycilla garrulus D C
B Bonasa bonasia C C B Bonasa bonasia D C
B Bubo bubo C C B Bubo bubo D C
B Buteo buteo D C B Caprimulgus europaeus D C
B Caprimulgus europaeus C C B Carduelis cannabina D C
B Carpodacus erythrinus D C B Charadrius dubius D C
B Ciconia ciconia D C B Ciconia ciconia D C
B Ciconia nigra D C B Ciconia nigra D C
B Crex crex C C B Cuculus canorus D C
B Delichon urbica D C B Dendrocopos leucotos B C
B Dendrocopos leucotos C C B Dendrocopos medius B C
B Dendrocopos medius C C B Dendrocopos syriacus D C
B Dryocopus martius C C B Erithacus rubecula D C
B Falco columbarius D C B Falco columbarius D C
B Falco tinnunculus D C B Ficedula albicollis C C
B Ficedula parva D C B Ficedula parva C C
B Glaucidium passerinum C C B Glaucidium passerinum D C
B Hippolais icterina D C B Hirundo rustica D C
B Ixobrychus minutus D C B Jynx torquilla D C
B Lanius collurio C C B Lanius collurio D C
B Lanius excubitor D C B Locustella fluviatilis D C
B Locustella luscinioides D C B Loxia curvirostra D C
B Lullula arborea D C B Lullula arborea D C
B Otus scops D C B Pernis apivorus D C
B Pernis apivorus B C B Phoenicurus ochruros D C
B Phylloscopus sibilatrix D C B Picoides tridactylus D C
B Picoides tridactylus D C B Picus canus C C
B Picus canus D C B Porzana parva D C
B Porzana porzana D C B Prunella modularis D C
B Regulus regulus D C B Riparia riparia D C
B Scolopax rusticola D C B Serinus serinus D C
B Streptopelia turtur D C B Strix uralensis D C
B Strix uralensis C C B Sturnus vulgaris D C
B Sylvia nisoria D C B Tetrao urogallus D C
B Tetrao urogallus C C B Turdus merula D C
B Turdus torquatus D C B Turdus viscivorus D C
N14 8 231 Păúuni

Aspectul floristic al zonei reliefeaza caracteristicile tipice ale zonei de dealuri si munti josi din zona subcaraptica cu o larga diversitate si cu
pastrarea caracterului natural nealterat. Circumscriptia floristica a flisului moldo-transilvan, care se intinde pe relieful carpatic si subcarpatic (pe
cca 80% din suprafata judetului, aici aflandu-se 50% din totalul speciilor si subspeciilor de plante endemice din Romania).
acvilă Ġipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), ieruncă (Bonasa bonasia), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius),
muscar mic (Ficedula parva)
Zona propusă constă din pădurile de fag, amestec úi de molid din Parcul Vânători NeamĠ (lărgit cu o pădure de foioase pentru a include cât mai
multe perechi de păsări răpitoare) respectiv pajiútile úi o mică parte a terenurilor arabile din apropiere. Aceste zone deschise – cu precădere
fâneĠele – adăpostesc efective însemnate de cristel de câmp úi servesc ca locuri de hrănire pentru cele două specii de răpitoare cu populaĠii
importante. Pădurile de fag úi cele de amestec pe lângă faptul că oferă loc de cuibărit pentru răpitori, găzduiesc populaĠii importante de ieruncă,
muscar mic úi ciocănitoare neagră.
8. braconaj
Zona propusa cuprinde Parcul Natural Vanatori in intregime ( 30.818 ha) si imprejuimile ( Bodesti, Brusturi,Razboieni, Petricani, Dobreni,
Garcina, Tibucani, Grumazesti, Ghindaoani, Cracaoani,Baltatesti).
Proprietate de stat si proprietati private.
4.6 DocumentaĠie:
1. Diversitatea biologica- lista specii- Parcul Forestier Vanatori Neamt 2003
2. Studies and research in Vanatori Neamt natural Park, vol. I- Razvan Deju and Sebastian Catanoiu 2005
3. Documentare pe teren
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


160 Managementul forestier general B 0 0 230 Vanatoare C 0 -
421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 -

160 Managementul forestier general A 0 0

Zona propusa cuprinde in totalitate Parcul Natural Vanatori aflat in administrarea Directiei Silvice Piatra Neamt. Responsabilii cu managementul
suprafetei sunt Directia Silvica Piatra Neamt (Serviciul de administrare a Parcului Natural Van

Exista plan de management intocmit de administratia Parcului Natural Vanatori si un management specific Amenajamentelor silvice pentru zona
care nu este declarata arie protejata la nivel national, management aplicat de Directia Silvica Piatra Neamt prin Ocolul Silvic Varatec.
7. HARTA SITULUI


J ROSPA0108 200612
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vedea - Dunăre

N 43º 45' 22'' E 25º 47' 48'' 22 874.4 2 114 20 X

RO034 58.6 Giurgiu

A229 Alcedo atthis >12 p D C C C
A029 Ardea purpurea RC D B C B
A024 Ardeola ralloides 50-60 p D B C B
A031 Ciconia ciconia 33-40 p >180 i D B C B
A030 Ciconia nigra 8-10 p >48 i D B C B
A081 Circus aeruginosus 12-24 i RC C D B C B
A082 Circus cyaneus >1 i D B C B
A027 Egretta alba >26 p D B C B
A026 Egretta garzetta RC D B C B
A131 Himantopus himantopus 6-7 p RC D B C B
A022 Ixobrychus minutus 20-24 p >20 i D B C B
A020 Pelecanus crispus R C B C B
A019 Pelecanus onocrotalus R C B C B
A393 Phalacrocorax pygmeus >240 i >1000 i C A C A
A034 Platalea leucorodia RC D B C B
A032 Plegadis falcinellus RC D B C B
A132 Recurvirostra avosetta RC D B C B
N14 10 231 Păúuni
Situl Vedea-Dunăre este amplasat în bazinul inferior al râului Vedea, făcând parte din Lunca inferioară a Dunării,subunitatea Lunca -Pasărea,
cuprinzând úi zona dig-mal.Unitatea geomorfologică întâlnită este cea de luncă.Din punct de vedere geologic, acest sit aparĠine marii unităĠi
structurale Platforma Moesică, iar cuvertura sedimentară este alcătuită din depozite loessoide úi depozite aluviale de vârstă holocenă, foarte
variate ca textură,în zona albiei minore depozitele sunt aproape exclusiv depozite aluviale,ce formează úirul grindurilor fluviatile.Clasele de
habitate întâlnite sunt:cele de apă dulce continentală curgătoare(râul Vedea)úi pădurile de luncă numite úi zăvoaie de salcie(Salix alba)
instalate în locurile mai joase,iar cele de plop(Populus alba)pe grindurile mai înalte dar inundabile.

Ciconia nigra
Ciconia ciconia
AyĠya nyroca
Circus aeruginosus
Botaurus stellaris
Platalea leucorodia
Situl este important in perioada de migratie pentru specii de stârci, pelicani, gâúte, raĠe úi lebede.
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii de stârci, gâúte, raĠe úi lebede.

Pe anumite segmente se resimte intervenĠia omului prin transformarea pădurilor naturale în plantaĠii de plop hibrid sau în terenuri agricole, dar
totuúi ritmul úi ciclul vieĠii caracteristic zonelor inundabile s-a păstrat în această zonă. Braconajul úi exploatările forestiere în exces ar putea
afecta aceste habitate, care reprezintă un spaĠiu vital pentru multe specii de păsări.
Pe raza judeĠului Teleorman, situl nu are statut de protecĠie úi în interiorul său se află o propunere de SCI cu denumirea Ostrovul Gâsca, ce
are statut de rezervaĠie naturală, declarată prin HG nr.2151/2004. Pe raza judeĠului Giurgiu situl propus nu are statut de protectie, in interiorul
lui se afla Ostroavele Cama - Dinu úi Păsărica care au primit avizul Academiei Române în februarie 2006 pentru a fi încadrată în categoria
rezervaĠie naturală, documentaĠia găsindu-se în acest moment la MMGA.
ProprietăĠi private úi de stat.
4.6 DocumentaĠie:
Amenajamentul silvic efectuat de ICAS Piteúti, aprilie 2006-U.P.I Năsturelu úi U. P.III Alexandria-Sud,Ocolul Silvic Alexandria din cadrul
DirecĠiei Silvice Alexandria. Institutul NaĠional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării-Tulcea, DocumentaĠia Tehnică pentru declararea zonei
Cama Dinu rezervaĠie naturală
Baza de date SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


230 Vanatoare C 30 - 941 Inundatii B 50 +
164 Curatarea padurii C 5 0 220 Pescuit sportiv C 10 0
853 Managementul nivelelor de apa B 50 0 870 Diguri, indiguiri, plje artificiale C 10 -
502 Drumuri, drumuri auto C 20 - 160 Managementul forestier general A 15 +
300 Extragere de nisip si pietris B 5 -

100 Cultivare B 50 0 140 Pasunatul C 10 -
220 Pescuit sportiv B 50 0 230 Vanatoare C 30 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 10 0 400 Zone urbanizate, habitare umana B 60 -
502 Drumuri, drumuri auto B 70 - 520 Navigatie B 30 -

Până în prezent nu există un organism legal constituit, responsabil pentru managementul sitului. Habitatul de apă dulce continentală(râul Vedea)
úi zona dig-mal sunt administrate de către A.N. Apele Române-SGA Teleorman úi zăvoaiele de cătr

Nu există plan de management úi până la desemnarea acestui sit se vor impune măsuri de conservare de către autoritatea publică locală pentru
protecĠia mediului.
7. HARTA SITULUI
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București
&JUYDGY|204539|
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23
Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 bis/31.X.2007 conține 464 de pagini. Prețul: 50,26 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

2007 HG 1284 - MO 739bis 2007 - SPA Anexe

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2007 HG 1284 - MO 739bis 2007 - SPA Anexe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexele nr. 2–4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

Bucureşti, 24 octombrie 2007.

Denumirea sitului, unitățile administrativ-teritoriale în care este localizat situl

Denumirea sitului, unitățile administrativ-teritoriale în care este localizat situl

21. ROSPA0021 Ciocănești—Dunăre

Denumirea sitului, unitățile administrativ-teritoriale în care este localizat situl

36. ROSPA0036 Dumbrăveni

Denumirea sitului, unitățile administrativ-teritoriale în care este localizat situl

57. ROSPA0057 Lacul Siutghiol

Denumirea sitului, unitățile administrativ-teritoriale în care este localizat situl

76. ROSPA0076 Marea Neagră

Denumirea sitului, unitățile administrativ-teritoriale în care este localizat situl

93. ROSPA0093 Pădurea Bogata

1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.8 Datele indicării úi desemnării/clasificării sitului

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:

1.7 NUMELE SITULUI : Aliman - Adamclisi

2.5 Regiunile administrative

3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A246 Lullula arborea 800-1000 p C A C B

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor rapitoare:

Situl este important in perioada de migratie pentru rapitoare.

4.5. Tip de proprietate:

5. STATUTUL DE PROTECğIE AL SITULUI ùI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP

6. ACTIVITĂğILE ANTROPICE ùI EFECTELE LOR ÎN SIT ùI ÎN VECINĂTATE

- ActivităĠi úi consecinĠe în interiorul sitului

- ActivităĠi úi consecinĠe în jurul sitului

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.8 Datele indicării úi desemnării/clasificării sitului

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:

1.7 NUMELE SITULUI : Allah Bair - Capidava

2.5 Regiunile administrative

3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

si alte specii stepice.

Situl este important in perioada de migratie pentru rapitoare.

5. STATUTUL DE PROTECğIE AL SITULUI ùI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP

6. ACTIVITĂğILE ANTROPICE ùI EFECTELE LOR ÎN SIT ùI ÎN VECINĂTATE

- ActivităĠi úi consecinĠe în interiorul sitului

- ActivităĠi úi consecinĠe în jurul sitului

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.8 Datele indicării úi desemnării/clasificării sitului

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:

1.7 NUMELE SITULUI : Avrig - Scorei - Făgăraú

2.5 Regiunile administrative

3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

N07 12 411, 412 Mlaútini, turbării

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Situl este important in perioada de migratie si iernare pentru pasarile de balta.

canditat ca sit RAMSAR.

5. STATUTUL DE PROTECğIE AL SITULUI ùI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP

6. ACTIVITĂğILE ANTROPICE ùI EFECTELE LOR ÎN SIT ùI ÎN VECINĂTATE

- ActivităĠi úi consecinĠe în jurul sitului

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.8 Datele indicării úi desemnării/clasificării sitului

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000: