Universitatea „Al.I.

Cuza” Iaşi
Facultatea de Geografie şi Geologie
Departamentul de Geografie

Modelul Numeric al Terenului

(MNT) – modalităţi de
realizare şi utilizări ale
acestuia
Modalităţi de realizare a MNT

- interpolarea izoliniilor (desenare pe calc sau mylar,

utilizarea planşetei de digitizare, digitizare direct pe
monitor, extragere automată prin binarizarea culorilor)
- interpolarea punctelor
- corelarea automată a imaginilor satelitare
- tehnici radar
- interferometrie
- stereorestituţie
- laser aeropurtat (mai ales pentru areale cu albedo ridicat)
STEREORESTITUŢIE

Procesul de realizare a MNT cuprinde

următoarele etape principale:
- crearea modelului stereoscopic pe baza
aerofotogramelor;
- orientarea geospaţială a imaginilor
pentru crearea modelului stereoscopic
- crearea unui MNT brut;
- editarea, corecţia şi controlul preciziei
MNT

Precizia MNT, fără corecţii pe teren este de

:
- +/- 20 m în plan
- +/- 10 m în altitudine
TEHNICI RADAR - INTERFEROMETRIE

IMAGINI SATELITARE STEREO

Radarsat (Synthetic Aperture
Radar – SAR) - foloseşte o antenă
duală interferometrică
SPOT – imagini satelitare stereo
ASTER – interpolare stereoscopică
a imaginilor satelitare ("Advanced
Spaceborne Thermal Emission and Reflection
Radiometer") este un instrument montat pe satelitul
TERRA, lansat în decembrie 1999 ca parte a
Sistemului de Monitorizare a Terrei (EOS), creat de
NASA. Calitatea imaginilor este excelentă şi este
echivalentă cu MNT-ul global produs de USGS cu
rezoluţia pixelului de 30 m.
MNT generat după imagine radar – SV Londrei
INSULA HALMAHERA
ASTER – 3D - Bolivia
Rezoluţia pixelului 15-90 m
Precizie altitudinală 10-15 m
 WORLD DEM –
REZOLUŢIE PIXEL 500 M
Modelul Numeric al Terenului reprezintă
un model generat automat, prin
interpolare de către programul SIG a
caracteristicilor reale ale reliefului
reprezentat prin forma şi conturul
izohipselor, de distanţa orizontală dintre
curbe, de altitudinea acestora, cotele
altitudinale ale interfluviilor.
Modalitatea de realizare a modelului numeric al
terenului este următoarea:
- se extrag pe calc de pe hărţile topografice curbele de
nivel. Ele se pot extrage fie complet, fie selectiv, în
funcţie de gradul de fragmentare, altitudine şi tipul de
relief. Scopul este acela de a surprinde caracteristicile
principale ale teritoriului avut în vedere. Elementele
extrase pot fi, în funcţie de scara hărţii (deci şi după
gradul de generalizare), curbe de nivel principale,
curbe de nivel normale, curbe de nivel secundare şi
cote altitudinale
Ele pot fi extrase împreună sau în diferite combinaţii.
Pentru zonele montane este de preferat a se lucra la
hărţi la scară mare (maxim 1:50.000), iar în zonele
de deal, podiş, câmpie, în funcţie de arealul studiat,
pot fi utilizate şi hărţi topografice la scări mai mici
(1:100.000, 1:200.000). Este recomandat ca la
capetele curbelor să se înscrie altitudinea curbei
respective pentru o mai uşoară identificare a valorilor
altitudinale ale curbelor în etapele ulterioare ale
realizării MNT.
Pe lângă elementele menţionate anterior, pe foaia de
calc se vor adăuga elemente reper pentru
georeferenţierea (geocodarea) elementelor extrase de
pe hărţi. Aceste elemente reprezintă mici intersecţii de
linii drepte aflate la întâlnirea liniilor din caroiajul în
sistem Gauss-Krüger. Aceste intersecţii vor fi alese
astfel încât ele să fie distribuite cât mai echilibrat pe
suprafaţa foii topografice. Numărul minim necesar este
de 6 (şase) puncte de georeferenţiere. Prin creşterea
numărului de puncte se măreşte precizia
georeferenţierii iar erorile se reduc.
O altă modalitate de extragere a curbelor de nivel este prin
scanarea hărţilor topografice, georeferenţierea acestora şi
digitizarea lor direct pe monitorul calculatorului, sau de a extrage
doar culorile sepia ce corespund izohipselor, transformarea acestora
in imagini raster binare, după care se execută etapele ulterioare.
- foaia de calc astfel realizată este scanată în mod alb-negru (binar)
la rezoluţii modeste (150-300 dpi) şi importată în programul SIG;
- se mozaichează imaginile pentru a obţine suprafaţa finală a foii de
calc;
- se georeferenţiază (geocodează) (în sistem Gauss-Krüger);
- se subţiază rasterul rezultat;
- se transformă rasterul în vector;
- se editează vectorul în vederea obţinerii de linii curate,
fără noduri, bucle şi alte prelungiri parazite ale liniei
principale care pot altera valorile ulterioare care vor
rezulta în cadrul programului, se aplică diferite filtre
pentru ajustarea conturului izoliniilor;
- se dau ca atribut curbelor de nivel valorile altitudinale
preluate fie de pe calc, fie de pe harta topografică;
- se rulează algoritmul care realizează modelul numeric
al terenului. Opţiunile acestuia ne permit să modulăm
rezultatul în funcţie de cerinţele utilizatorului sau
beneficiarului.
Opţiunile acestuia ne permit să modulăm rezultatul în funcţie de
cerinţele utilizatorului sau beneficiarului. Ca rezultat final se
obţine un raster care poate avea dimensiuni ale pixelului
(rezoluţia interpolării) cu valori cuprinse de la centimetri la zeci,
sute de metri sau kilometri. Cu cât latura pixelului este mai mică,
cu atât rezoluţia (precizia) cresc. Această rezoluţie se alege în
funcţie de scara hărţii topografice folosite, de modalitatea în care
au fost extrase curbele de nivel (integral sau parţial) ca şi de
scopul în care va fi folosit ulterior modelul numeric al terenului
(analiză morfometrică şi morfografică, background pentru
afişarea altor caracteristici geografice ale zonei cercetate, ca
suport pentru drapajul imaginilor satelitare brute sau prelucrate,
pentru imagini de tip perspectivă, etc).
Datorită faptului că orice pixel component al rasterului
MNT conţine trei valori principale ale reliefului
(altitudine, pantă şi orientare) prin prelucrarea
ulterioară a MNT se pot extrage hărţi tematice brute
ale pantei, înclinării şi expoziţiei reliefului precum şi
una morfografică generală (a iluminării). Prin utilizarea
unui limbaj de programare SML (Spatial Manipulation
Language - Limbaj de Manipulare Spaţială) se pot face
interogări asupra rasterelor rezultate din interpolarea
vectorilor izohipselor. Se obţin astfel hărţi clasificate
ale pantelor, expoziţiei versanţilor, hipsometrică etc.
În aceeaşi manieră generală de lucru de
procedează pentru realizarea hărţii
reţelei de drenaj, geologică, utilizarea
terenului sau alte hărţi tematice etc.
Acestor hărţi li se pot ataşa baze de
date care pot conţine atât valori
numerice ale unor elemente de pe hartă
cât şi atribute calitative ale acestora.
 REALIZAREA MNT
PRIN INTERPOLAREA IZOLINIILOR
Postprocesare MNT

- ajustări şi rafinări ale MNT

- aplicarea de filtre
- ajustarea parametrilor algoritmului de creare a MNT, ş.a.
- WATERSHED
ANALIZĂ MORFOGRAFICĂ
ASPECTE MORFOGRAFICE
ASPECTE MORFOGRAFICE
ASPECTE MORFOGRAFICE
ASPECTE MORFOGRAFICE
ASPECTE MORFOGRAFICE
ASPECTE MORFOGRAFICE

Morfografia
versanţilor

Tipuri:

-Concav
-Convex
-Mixt
-Rectiliniu
ASPECTE MORFOGRAFICE
Profile transversale generale
 SML
(SPATIAL MANIPULATION LANGUAGE)

GetInputRaster(A)
 
GetOutputRaster(B,NumLins(A),NumCols(A)
,RastType(A))
 
SetScale(B,LinScale(A),ColScale(A))
 
CopySubobjects(A,B)
 
for each A begin
B=((A<=50) and (A>0))*1
+((A>50) and (A<=100))*2
+((A>100) and (A<=150))*3
+((A>150) and (A<=200))*4
+((A>200) and (A<=250))*5
+((A>250) and (A<=300))*6
+(A>300) and (A<=350))*7
+(A>350)*8
end
 INDICI
MORFOMETRICI
Hipsometria

Curba hipsometrică
(valori pe clase altitudinale)

25
22.71
18.73
% din suprafaţa totală

20
18.41
19.5
15
11.94
10

6.28
5
2.31 0.12
0
< 50 50-100 100-150 150-200 200-250 250-300 300-350 > 350

% clase altitudinale
 INDICI
MORFOMETRICI
Declivitatea

Declivitatea versanţilor
(valori pe clase de pantă)
25
% din valoarea totală

19.18 19.88
20
16.48
15
14.94
12.88
10
8.62 8.02
5

0
<1 1-3 3-5 5 - 10 10 - 15 15-25 > 25
clase de pantă
%
 INDICI
MORFOMETRICI
Expoziţia versanţilor
Expoziţia versanţilor
(% din suprafaţa totală)
N
21

0
18 NE
15
18.88
12 11.68
9 18.47
NV 63.61 E
4.27 3

11.2 7.99
7.32
V SE

16.58
SV S
 INDICI
MORFOMETRICI
Adâncimea
fragmentării reliefului
(cartogramă)
 INDICI
MORFOMETRICI
Adâncimea
fragmentării reliefului
(izolinii)
Adâncimea fragmentării reliefului

50
43.21
45
% din suprafaţa totală

40
41.75
35
30
25
21.28
20
18.86 19.66
17.46 11.36
15
10 10.11
6.65 2.97
5
4.71 1.98
0
< 40 m 40-80 80-100 100-120 120-140 >140

% din suprafaţă (cartogramă) % din suprafaţă (izolinii)

clase valorice (m )
 INDICI
MORFOMETRICI
Densitatea
fragmentării reliefului
(cartogramă)
 INDICI
MORFOMETRICI
Densitatea
fragmentării reliefului
(izolinii)
Densitatea fragmentării reliefului

30
26.22

25
22.73
19.96
20
17.1
%dinsuprafaţa totală

20.37 20.21
15 15.63
17.79
11.33
10

4.98 8.65 3.77

5
2.06 1.35 0.69
4.89
0 1.27
0
<0.1 0.1-0.5 0.5-1.0 1.0-1.5 1.5-2.0 2.0-2.5 2.5-3.5 3.5-4.5 >4.5
2
km/km

% (cartogramă) % (izolinii)
 INDICI
MORFOMETRICI
Integrala hipsometrică
INTEGRALA HIPSOMETRICĂ A ZONEI DELUROASE
DINTRE VĂILE LOHAN ŞI HORINCEA

1
0.9 Ih = 0,6466
0.8
0.7
0.6
0.5
h/H

0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
a/A
Harta direcţiilor de scurgere (fragment)
Reţeaua totală de drenaj
 ID Horton Strahler Shreve Scheidegger
1 7 7 7794 15588
1 7 7 7793 15586
1 7 7 7792 15584
1 7 7 7790 15580
1 7 7 7789 15578
Ierarhizarea automată a 1 7 7 7788 15576
1 7 7 7786 15572
reţelei totale de drenaj 1 7 7 7785 15570
1 7 7 7784 15568
1 7 7 7757 15514
1 7 7 7755 15510
1 7 7 7753 15506
1 7 7 7751 15502
1 7 7 7750 15500
1 7 7 7749 15498
1 7 7 7747 15494
1 7 7 7745 15490
1 7 6 6048 12096
1 7 6 6047 12094
1 7 6 6046 12092
1 7 6 6045 12090
 Harta concentrării
scurgerii (fragment)
 Delimitarea automată
a bazinelor hidrografice
începând
cu ordinul II (Horton)
 Alte utilizări a MNT
Petrol şi gaze
· localizarea sondelor şi amenajarea drumurilor şi a conductelor de transport

Telecomunicaţii
· amplasarea infrastructurii de comunicaţie GSM
– aplicaţie specială - VIEWSHED · modelara propagării undelor

Utilizarea terenurilor şi mediu

· lucrări civile şi îmbunătăţiri funciare
· eroziune şi silvicultură
· hidrotehnică şi scurgerea lichidă – simulări alunecări de teren şi lacuri de acumulare
· modelarea impactului mediului asupra reliefului
· energia eoliană şi amenajarea de parcuri naturale

Studii geologice
· în sprijinul exploatărilor miniere, estimări ale rezervelor, ale sterilului rezultat prin
decopertare, alegerea amplasării haldelor de steril, ş.a.
· pentru cartarea structurilor geologice

Producţia de materiale cartografice

· producţia de hărţi, blocdiagrame ş.a.

Altele
· Turism (imagini perspectivă, hărţi turistice ş.a.)