metalici cam6ricnare HAos

:*H:.s&CIhr
nturicfi r'oek 'l--'*.*fiiltlL
"^"a fT& ,^ " nx-indtale
diCfOtOf q
. satanici 1 .-R

ir$t''
I
"
Y R fr
I

s*{r"*}${1
Cfif*,,.
,t',\$\g(l6mg G *rth

'S*
%tr- -turt$f;sg .a

{*tclunn
Vl
.JY
Z.
FL
$i.r

"r.*^$odhiJs "g\
\rr$tor-'
fri wti suntgti
TAD ,grttrr{n'palrli:ri

t
saisnn 5EX e
(F
fur
JSCUni pagandtr t
dependentd IF?

ES
qnesntirqre Forn%rafie
sodomfs
d g{
g.s
ES -.
\rt(
V
=
saCcnrasoch,,srn B
atr
v

**rrru

de$rdaa,,rs bx
$nffilffirului
si a lntern@Eulul
5
 fi
1-
-*-fr^
,/, fJ t
t.
1\ i - 7

iNrnu sI,lVAsFrNTEr
sr cELErDEo FrrNTA,
DE VIATAFACATOAREI TREIMI
$I NEDESPARTITEI

CRESTINUL ORTODOX
,

itt LUMEA
TELEVIZORULUI
SI A INTERNETULUI
',
 CAPITOLUL I

CUVANT INTRODUCTIV

Astilzi, cglg mai-eficienfemijloace de propagarea lucrdrilor

diavolegtiin lume sunttelevizqrulsi internetul.
Sfrntul.ApostolPavel ne spune:"$i aceastasd stili: cQ-in
zileledjnwmdvor venivremurigrele.Cavorfi oameniijub-i!-Qri
de sine, iubitori de arginli, laudaro\i ;i trufasi, hulilori si
neascultdtoridepdrinli, nernullumitori, ffrra cucernicie,Iipsili de
dragoste, netndupIecafi,clevetitori,neinfrdnati,cruzi,neiubitori
de bine,.tX4dfutgfi, necuviinciosi,ingdmfofi,iubitori de desfatari
mai mult decdtiubitori de oameni"(II Tim. III, l-9).
La rdndul sdu,Sf. ProorocIsaia spune:"Atunci au venit la
minecdtivadin batrdniilui Israel $i au $ezutinainteamea.Si a
fost cdtremineettvdn.tul Domnuluisi a zis: "- Fiul omului,ace$ti
barbatiisipoartd iMjj"tn inimd si isi au ochii atintiti spreceea
cei-afdcutsd caddtn nedreptate." (Is.I4,1-3).Si-Apo.s,to! togr,
in Apocalipsd,spunedespregedeaBsa i4qhinatorilorIa idoli: "Iar
partea celor fyjpp$i.*i necredinciosisi spurcali si ucigasi si
desfTQrl$isi.fennecdtori si tnchindterila idoli si a tuturorcelor
minc::ifrggLeste iezerulcarearde,cufoc si cupucioasd,careeste
moarteaa doua."(Apoc.21,8)
Cei mai mul{i telespectatoriiqi ageazaidglul=fRlpyiggp spre
r6sarit,uitdndu-spzilnic la el c6tevaore.
Din pdcate,gxperienfane arati cd nu existi un mijloc mai
eficacede ainocula.-raulin lume, ca televizorul.Cu ajutorul
acestuia, lgrntga ggpqlg{,e."-s-Lq,*L+lUrlq
ge!e-diq fragedacopilarie,
prin filmele artisticegi de deseneanimate,ale ciror actiuni si
personaje agreseaza=hrnul.*simt .+i.-rnoratitatea.Goana dupi
senzafionaldetermind creatorul care vrea sd se afirme in
domeniu sd"imaginezecele mai trasniteintdmpliri din viata
 ORTODOXiN ruMEA TELEVIZ
CRESTINUL il$TEENr|IJLI]I--
semenilor, la care participa duhurile vrajitorepti li duhurile
necurate, extrateregtrii si alte niscociri dracesti. Din punct de
v-e-dere moral, acestealasi foarte mult de dorit: actiuni violente,
crime, violuri, perversiuni de tot felul, subiectelepreferate fiind
aduse parcd din fundul iadului. Filmele de desene animate
traditionale,ale cdror subiecteerau alese mai ales din iumea
animalelor,care aveaugi un caractereducativ,au fost indep6rtate
treptat in favoarea filmelor de desene animate in care Epar
q{gejuri fiqtive, filme cu subiectestiintifico-fantastice ndscrdede
min{ile bolnave ale creatorilor, a caror viztnare, de cele mai
multe ori, are un efect inspdimdntitor. Buna-di9pq,gi{ie, liniSteaSi
c41aclerulinptructivleducativ, ca efecte binefbcatoareale unei
asemeneavizioniri, au fost cu totul uitate.
Binele Si rlul sunt intenfionat aqggt_e,-cjte,diavolii
ascunzdndu-se gub aparen{aprogresului, a picatelor ajunse in
faza de obi$nuint6,de necesitate,a-.drepturilor omului gi a
fericirii: si faci tot ceeace iti dicteazdinstinctele, si fii cdt mai
original $i si te increzi in puterile tale. $i toate acesteapentru ca
pqpggzeu sd nu mai aiba loc in viata omului, ca sd nu mai fie
pomenitaexistenfaLui.
Astfel, copiii crescAi ajung la adolescenficu $uflgtul plin de
p.gte, iar frara din ei,, omul cel vechi, ii va ispiti sd le duc[ la
indeplinire.
O- astfel de televiziune nu mai este un mijloc cultural $i de
informare, cfUn Sg_ry.p c-areil otrdve5tepe telespectator,urmdrind
doar interesefinanciare qi de propagandi.
Cdzind $n tre.aptaf$tf.ep_Ain robia plcatului, inchinatorii la
teledemonizator rIU mai au nevoie decdt de scurte secvenfe
pornografice pentru a-pi implini poftele obscene.Oamenii fbrf,
frica de Dumnezeu zdmbesc gi vorbesc despre drepturile
homosexualilorde a se cdsitori, de a-gi implini poftele pe plaje,
4
de a infia copii, de a aveainstitutii proprii de inv6t6m6ntsi de
agrement,asuzdnd.mOrala-cre$tini ortodoxf,c6 esteretrograd6.
Din p6cate,astai, majoritateascriitorilor, scenari$tilor$i
regizorilor colaboreazdsi cteeazafilme in care desfrdn6rile,
perversiunilesexuale$i celelaltepacateimpotriva firii ocupa
parteaprincipalaa prezentfuii,Caindeletnicirivirtuoase,iar pe
cei carele practicaii infttiseazaaaps nl$letipuri umanepozitive
Sidemnedeurmat.in ajutorle vine $i criticade sp9-qial*i1a1e, care
prezintl astfel de realizAi ca fiind culmi 9i capodopereale
creatieiumane.
Acestaesteprincipalulmotiv pentrucaretinerii $inu numaiei
au inceput sd practice relatii sexualeperverse.De aceea,in
contextulliberbtii picatului, cregtinuluiortodox ii estefoarte
greusI lupte9i sI biruiascdispitele'
Dar,vor spuneunii, prin intermediulteleviziuniipotrivedeain
cdtevaminute ceeace se petrecein orice colt al lumii. Este
adevdrat,dar toate cele transmisesunt alese din noianul de
evenimente in functie de intereselefinanciare$i de propaganda
alecelorcarepatroneazt canalulde televiziune.$i astfel,in mod
deliberat,Uiglga telespectatorului esteobligataqps-erisipeascl
in toatecolturile lumii, in loc sI se adune.$isf, se intoarcdin
inimd,ca sdseroagegi sa-givadi de picate,acestafiind cel mai
importantlucru pentrumdntuireasufletului.
Mai mult incd, odati cu informatiatransmisl de postul de
respectiv,carede cele
televiziunesetransmiteqld]Lh.lil-c^analu-lui
mai multe ori .nu este unul cregtinesc.Astfel, dacaurmdreqti
emisiuniletransmise,$tiri, informatii diverse,chiar de educatie
crestind,dupdo perioadi de timp, UginJpa-"lg se va uni cu."dtfiul
canaluluirqspectivde televiziune.Acestaifi va spunesi v-ezice
mai urmeazlSi ftrd sa-fida! sgama,te vei legacu fire nevdzute
de acestcanal de televiziune,iar in.suflgful tau se vor scurge
 cRESTINUL
oRToDox iN Lurute TELEVTzoRULUI
SI A TNTERNETLUr
toate rauti{ile transmise. Incet-incet, inima ta se va murdlri cu
toatespurcaciunile.
Ce sd mai spunemde reclamelein care apar femei despuiate
;i care, cu duhul desfrdnarii,urmdrescs6-ti infrdngi v-glpJa,astfel
incdt sa cumperi produsul prezentatsau sf,urmezi recomandarile
careti se fac.
Acestaestescopulprincipal urmarit de diavoli, prin slujitorii
lor: sa-{ispurceSrrfletu-l
cu pdcateletransmise. ' Munte Athos, un copil in vdrstd de 7ani, cu tatdl sdu. Dumnezeu
Qn qol important in aceastdpropagandail au revistele cu
programe TV pe care le citesc viitorii telespectatori.In
momentul cdnd se citegteprogramul ce urmeazdsd fie transmis,
mintea cititorului va interactiona cu dutrurile emisiunilor
respective,iar diavolii vor cdutasa subjugeveinta cititorului gi
sd-l impinga si urmdreascd emisiunilespurcatesi blestemate.
Prin acestamestecde pu{in bine pi mult rdu, se urmiregtesd se
intinezesufletelecreqtinilor,astfel ca acegtiasi pdcatuiascd.
Cdt de implicat este aegst duh al televiziunii in viata
romdnilor,s-a vdzut Si din faptul cd numai in Romdnias-a reusit
sdse facd"revolu{ieprin televiziune",experimentcaremai tdrziu
a fost catalogatde specialiEtica fiind "minciuna secolului".
Sffintul Apostol Ioan spune cd "Lumea intreagd zace sub
puterea celui rdu."( I Ioan 5,19). Adica lumea pdcdtoasdse
conduce gi lucreazalcu duhurile: iubirii de bani, desfrAnarii.
mdndriei,slavei degarte,mAniei,cdmdt6riei,minciunii. . .
Dupd o zi de lucru cu acesteduhuri diavglegti,cregtinii se
intorc acasagi iLloq sI citeascdrugaciuni in fata sfinteior icoane
si ca(i sfinte, pentru aa darul Duhului "S.fhqtsd le curdfeascd
sufletele de pdcate,]e aduna in fa{a televizorului qi urmaresc
filme imorale gi desfrinate. in acestg.momentb,membrii familiei
desfrdneazdintre ei cu guflgfeleqi cq.4glprile. Se ajunge astfel sa
se formeze-ig,teraun duh spurcat de desfidnare.
ORTODOXiN LUMEA]EIEYIZORULUISI A INTERNETULUI
CRESTINUL
Statisticile arara & in Romdnia, dupa 11 ani de lucrare
diavoleascdprin televiziune, peste 92% dinbaiefi si 60% din fete,
pdndla vdrstade 18 ani, au cdzutin desfrinare.Astfel, zi de zi,
clipa de clip6, cregtinii se afunda in iadul picatelor. Parintele
PaisieAghioritul, care era vdzitor cu duhul, spunea:
"Lumea s-a vdtdmat grav din pricina televizorului' In mod
special se distrug cggliL,^intr-ozi, a venit la coliba mea din Sf.
mi-a descoperit ;i vedeamcd pgi.ngura copilului vorbea duhul
televizorului, aEadupd cum vorbe;te diouolul prin gura copiilor
demonizall
Astazi rareori vezi c.qpiL,.fiormali;din punct de vedere
duhqvniqg;-csunt mon$tri. Nu mai au nici o dorire cdtre cele
ve1nice.Ceea ce au auzit sau au vdzut la televizor,aceearepetd'
Astfel vgf y.nii sd se tdmpeascdlumea cu televizorul. Adica cele
ce aud oamenii la televizor; sd le creadd, sd le spund si sa le
facd."
Cind stai de vorbd cu un teledependentsi il intrebi ceva, vei
vedeacum mintea $a va cduta sd extrag6din memorie ceeace a
fost intipprit acolo de duhul televizorului.
-Copiii trebuiesc educa{i cre$tine$tedin frageda copilarie,
pentru ca sd ajunga traitori ai credintei ortodoxe gi..s6 poati
deosebi lucrarea harului lui Dumnezeu, de duhul lumii si al
diavolilor. Copiii trebuiesc educafi astfel incdt s6 infeleagd
lucrarea demolatoarea televizorului in formarea lor intelectuala
$i a modului lor de gdndire, pentru ci altfel vor ajunge s6-9i
rcportezedeciziile la cele vdzute 9i auzite la televizor.
Mai mult, televizorul are un rol nefast $i in sdnitatea lor
trupeascd,in special asuprasandatii ochilor.
Copiii 9i parintii trebuie sEdeprindi obiceiul de a se inchina qi
a se ruga in fata sfintelor icoane.Avem multe icoane fbcatoarede
 oRToDoxiN ruure TELEVTzoRULUT
CRESTINUL st A INTERNHrutur
minuni, iar prin rugiciune,darul lui Dumnezeuse pogoari in
sufletelenoastre.
De asemenea, avemsi telg-vizorul,duhovnicesc: atunci cdnd
mintea,inima Si oghiul sufletuluise curdtade picate, devenim
vlnAtoricu duhul,adicadobdndimtelevizorulduhovnicesc. $i ce
poatefi mai frumosdecdtsa vezi slavalui Dumnezbu,lumea
ingerilor,sufleteleoamenilor$i s5cuno$tigdndurilelor - pe cele
bune,spreslavalui Dumnezeu,iar pe celerele,ca s6-iaju{i,spre
mdntuire.Cre$tinulpoatesEvadi prin har,ullui Dumngzeucele
ce sevor intdmplain viitor.
Copiii trebuiesceducatisi infeleagdci au in sufletullor un
televizorduhovnicesc, iar acestecutii deplasticcare-iinconjoari
au o influent6 raufrcitoare asupra1or, aducdndu-iin rdndul
dobitoacelorfrrI de minte.
inainte vreme, copiii c.ei intdi nlscuti aveau harisma
clarvederii.Aceasta,insd,s-apierdutprin picate.Cdndcopiii vor
pastracuratharul Sfrntului Botez,vor aveaqi harul clarvederii:
televizorul duhovnicesc.Dar pentru aceastaeste nevoie de
lucrareduhoVniceasca $i de luareamintepentrua indepdrtatot ce
poateavea influenfdnegativdasuprasufletului copilului. lara
acestedoua lucrari, ajungemmarjougl€in mdinile celor rdu
-gce conduse de duhul desfrinarii.
intentionatisau.d-o.bjto"
in anul 200l,in'Romdnia,o fetitain vdrsti de 8 ani 9i trei luni
a rimas ins6rcinatS, iar o altafetitain vdrsti de 10 ani a ndscut.
$,st4zi,seinregisJreazA frecventarmrfiuila fetite in vArstdde
l0 ani.
Un doctorspecialist,sustinf,toral noii revolutii sexuale,fiind
intrebatcareestetawuicestor evenimente, a rispuns:
o'Nuau frcut la
$coalaore de educatie sexual6." ( !)
Seconsiderdastfelcaprincipalaproblem6ar fi sI le invefepe
fetile,incadin clasaa II-a, in timpul orelorde educatiesexuala,
8
ca acesteore
ce s6 facl pentru a nu rimdne gravide' Unii sustin
ci la virsta de
de educa{iesexuali s6aib6caracterpractic,pentru
7-8 ani estegreu saretii leclii teoretice!
M.qrglacre$tin-ortodoxaii invata pe cregtini ca' prin ascezasi
ajutorul.,haruluidumnezeiesc,sa-si"infrdneze$i s6-Sistip0neasc6
patimile trupului 5i ale sufletului'
sensul
Din picate, mass-mediacontemporand aclioneazLin
patimilor trupegti' Un rol important in aceasti
ampl!ffiii
propagandiil au filmele pomografice'
Saturatidepacateledesfrdnariiincadincopilarie,oameniivor
de alti
cautaalte senzatii,mai tari, 5i vor fi invatati de diavoli ;i
oamenipScitoEisafaclpdcateimpotrivafirii.Astfel,pacatuind
se
de mai multe ori cu s-ufletul'si9u duhul in fa{a televizorului'
sora'
poate ajunge la incest $i la cisatorielegalizata intre frate si
iar in
i.ert.-&F-.,iri strigitoare la cer sunt realititi in Franta'
decisive in
suA, fiiurile milioanelor de homosexuali sunt
electorald'
alegereaprqedintelui tarii' De aceea,in campania
drepturi
.undidutul la pregedin{ie trebuie s6 promitd
!"' ca sa
homosexualilorsi s6 spun6:"America are nevoie de voi
poati fi ales,iai dupaalegerisa nu uite promisiunilefdcu]e'
Diavolii isi continualupta impotriva cregtinilor,folosindu-se
de teledemonizator,prin aceea ca emisiunile teledemonizante
sdmbata si
sunt progratnate indeosebi in zilele de vineri'
sufletele
duminici searasau spre miezul noptii, pentru 'a*$p-urc^3
gi impotriva
curate alg cre$tinilorcu scenepornografice picate
la biserica'la
firii, ca ,3,SY t. mai poati 4€A $i si nu mearga
sd mi arzi cu
Sffintaf-iiiighie. Zice diavolul cre$tinului:"Ce vrei
postul..u *ga.iunea si cu privpgherea? LJiA-lpla televizorsdvezi
iate ptace-iiiii ofet eu! Miliarde,$g.o.-qpeni'miseinchina' cu vf,zul'
Eu aproapestau
.,,, uorul gi cu mintea intr-un cuget 5i o simtire'
9
 CRISTINUL
ORTODOXIN LUMEATELEVIZORULUI
SI A INTERNEruLUI
degeaba.Cdt de bune sunt filmele, pentru cd pun in ele -c.gya de
desfrdnareqi.,spUf,eA o intreagdlume !"
Dac6, insd, in acest timp (seri 9i nopfi) ar putea vedea
creqtinul, cu ochii sufletului, putoarea de pacate (desfrinari gi
sodomie)-c.prp,Se ridi.cdla c-er,{in inimile creqtinilor, s-ar tulbura
de moarte.Aceastaestej.g$S_i!13Ufl"ta pe care o aduc crbgtinii ca
mul{umire lui Dumnezeu pentru darurile qi binecuvdntirile pe
carele primesc. = duhuri de-desfrdna-re, mandriq, slav6 degarti' md4ie' ucidere'
$ute de milioane de oameni se inchinl la_idolii telegiziunii:
campionate mondiale si europene,joctrri de tot felul care
stimuleazd slava degart6,$ansa c6Stigurilor bdnegti, ocazii de
promovare si de cAEtiguripe seama tiumusetii trupegti, venirea
anului nou idolesc... Par venireaDomnului,,oareq6ti o agteaptA
gi se pregdtescpentru ea?
in cazul televiziunii prin satelit si telecablu, cu mai multe
posturi gi cu telecomandi, duhurile diavoleqti pot fi chemate?n
sufleteletelespectatorilordup6 poftele s,ipScatelece sunt mai
mult indrdgite, imediat, prin comutareacanalelor.
Din pacate,televiziuneaugureazimunca diavolilor, pentru a
cdgtigacdt mai multe sufletepentru iad.
-IJppAqintgudzitor cu duhlrl spuneac6 dupd evenimenteledin
decembrie1989,a intrat in c.asaunor cregtiniortodocgigi acolo a
vdzutgn duh spurcatde desfr6nare.De la credinciogia aflat cd au
telecablu gi ci vinerea, sdmbatagi duminica se uiti la filme
desfrAnate. Duminica dimineafaar vrea sdmeargala bisericd,dar
qiqqva(diavolul carei-a legat cu duhul desfrdndrii!) nu-i lasd,ci
ii lipegtede scaun,lot in fata televizorului.
Cdnd qi cam ur lihtea ft televiziuneu ziditoare de suflet?
Cdnd s-ar afla sub binecuvfrntarea hurului dumnezeiescqi
ar trunsmite lacruri sJinte gi lume;ti in duhul credinlei, al
smereniei qi al dragostei creqtine.
10
DUHURILE POSTURILOR DE TELEVIZIUNE
face prin
Orice transmitere de c-u\'int-e$i imagini se
Fmisiuniie care se
intermediui energiei ;i -al 1n&r.$aliei'
cu
realtzeazAlaun post de televiziunepoartdamprqptq'duhurilor
transmisecu
.Lucreazi.Dacd emisiunile vor fi frcute $i
carg -se,
care va fi
minciuna. sodomie, va tezulta qfl g9h*9p,e--q-1.L9,
de' acest
transmig telespectatorilor, iar aceqtiavor fi acapatalr
duh.
astfel de
Dar de ce sunt atra,gicre$tinii ortodocqi s5 se uite la
emisiuni?
Pentru ca vrata noastri pdmAnteasci si fie mdntuitoare'
Sfdnt' cu
cre$tinul,ortodox trebuie sa fie.unit mistic, in Duhul
sale
Uantuitorul Iisus Hristos. Harul lui Dumnezeu $i faptele
bunecre$inestiilvorajutas6secur6{easc6gis6sesfinteasci'
mergdnd din putere in putere, spre Imparafia lui Dumnezeu'
Dumnezeu'
lp*, insf,, prin picate, cre$tinul-seva desp6(i de
dupapoftele
atunci sufletul siu va c6utasd se uneasci.c.1;.,Altgeva,
il imping spreunirea'cu
9i pacatelecare-i sunt specifice'Acestea
vietuirea
duhul lqlnesc gi, in cel mai r6u caz, ctrduhul diavolesc.
(c6ci 4u se
frra de Dumnezeu si deci viefuirea in duhul lumesc
poate o existen{a neutr6) este aceea in care lucrurile
astfel,
inconjuratoare devin idoli, iar idolii devin monstri. $i
pulerea'
cregtinii despafiiti de Dumnezeu prin pacate igi cauta
pe care le
sprijinul gi fericirea in duhul lumii qi duhul diavolesc'
tdolatrizeazA.
Din picate, astazisunt multe posturi de televiziune care-gi
transmii emisiunile cu ajutorul duhurilor diavole$ti. Un creqtin
sd
ortodox care nu mai este unit cu Dumnezeu, v-a fi atras
11
 CRESTINUL
ORTODOXIN I,UMEATELEVIZORULUI
SI A INTERNETULUI

unnareasca emisiuni televizatecare satisfacpoftele gi picatele q1gt9,caredupdfire esteoglindirea,rdsfrdngerea lui Ddmnezeu

sale.Dacd.ya,"ptqfd.g in fiecarezi, in fafa micului qi
sautronul lui Dumnezeuin om locul cel mai sfbnt al sdu,fie
-qr-9...i,.Utr"9gi,
ecran,se va uni .g.qftp{gpJecll..duhul,.,teleyizorului,
iar dupdo ca o*-ig[pggg1, fre cd q.aprinde"fie ca s sfarm6,pundndidqlul
perioadade timp, nflg"gl va vorbi 4gh.ultelevizorului,dupl cum in ea,sau"urilciuneapustiirii in locul celsfdnt" (Matei
pa.c_atutui
vorbeqte;[+Xg]ul prin demon:u;ati. El-y4..g{gde qi va,spunecu Zi,tS ). in acestfel sepoateinsgaunadiavolulinnainfeaomului
tdr_ie
ceeace apgtg,il.avdzulsi.a,.simtit in fatatelevizorului. gi.qpoalg.schimba incdtdpp mului - bine si binelui-
co$tr{a.fuu,
-
Ast6zi,existiiqi in RomAniaposibilitateaneingrdditdde a rau, intunericului- lumina Si luminii - intuneric, sfinteniei
urmiri, dupl preferin{e,orice doregti,la posturi autohtonqsau nebunieSi nebuniei- in{elepciune,din carecugetac[ nu exista
internafionale,
dacddispui de resursefinanciares,ide dotarea Dumnezeu,qi numainatura,al cirei dumnezeuesteel'
socoate
tehnica.Asa, de exemplu,g1!tqru.._"*p9.pgg-9ni isi vorlutea Iata ,gg este o mi$S-*19{eq{4..(idoleasoa),care
pierde .yf#ng1,_tng$-tutrii,privind jocurile unui campionat minciuna:adevdr gi adevirul-minciuni'
mondial de fotbal, lasdndu-seatraside duhurilem-dnddei,ale
sf-qv-e!_{qqartg,
mdniei,huleipi ale altorp6cate.
CUM APARE IDOLUL PACATULUI
IDOLUL PACATULUI . iN LOCUL CEL SFANT ?
iN urxrnA oMENEASCA
(MINTEA OMENEASCA)
p. careil
!?jggu], vrdjmasuldiavol aduceglggg5llum.!9:
Toati strddaniadiavolu,luiestegg.dgqparta sufletulnostrude aruaimi! noastrecapepJllgglgelA,fie ca esteun lider politic,
dragostea lui DumnezeuSisd-llege{g*qi-c.g.?l{g.gyp, in afaralui un fotbalist,un predicator,fie un cdntiretsauqricealt fel de idol.
Dumnezeu.De aceea,intinde celor tlej puteri ale .s-ufletului A.,&Rtr.apt6 estea;ugg-alaDacda izbutit cel rausaprinda
g![_e"n-sc (puterea,ra.fionald,puterea mQnioas@ Si puterea crr momealu,iJ-,h#gmnfusd vorbeascdcu sa. Sffintul
.g1iltg.-a
p.otilpare)
"llpj.lg,aducdnd;4om9Ji pldcute,
potrivite cu fiecare ApostolPavel,insd,ne spune:"NUJ&IjJW diavolului" (Efes'
puteresufleteascd in parte. +Zl). D:r acestlucru il reuqegte-nqglai din suflet
cel ce ur-i.gte
Vrajmaguldiavol vreas6 iubim pldcereapdcdtoasi,pentrucd pacatuJ gi Lq.impotrivegtediavolului, prin rugac-iull-e*
$L,s,lll9fenie,
aceasta$hgg dragosteafata de Dumnezeu.Astfel, puterea inca de 1a primul atac.
-Du.ffiul
Pp.&itoare o intoarcespratrupgi sprelurne,intunecdndminteacu esteiubitgr.ds-sinesi de picate,Ua-g-%dAispitei
placerilepdcitoase.-C-.11g"lpf-.e,
caredup6fire seintindeiiJn arc s, invoindu'se cu diavolul giprimindu-I in-glietg
trmdpbLpaealo
cdtreDumnezeu,diavdulo-aprindecape o sdgeatA contrafirii si sit"l'igesP.
ca un fulger o trimite in obrazul fratilor gi impotriva lui vrdjitorii,
pdntiretii, sportivii, dictatorii,predic.atorii,
A-cJg1ii,
Dumnezeu, blestem6nd, injur6nd,dindu-lediavoluluipe toategi si toti cei carelucreazacu diavolii,,g,tap,anlli
ghicitoriir_astrologii
pe sine insugi,$i chiar moartede om ftcdnd. Iar pe sdrmana frinOde duhuJ""mdndriei, cautds6pdtrundicu duhurilenecurate
12 13
 CRESTINUL
ORTODOXiN L

iu-suflptele oamenilor, ca sd-i facd sd se inchine lor si sa-i

idolatrizeze. CAPITOLUL II
Dac[ oamenii primesC-acesteduhuri ig suflet, in mintea lor va TELE-EDUCATORUL COPULOR
apdreaimaging,A_idolului(cdntdre{etc), cu care vor vorbi. Dacl
urmeazdapoi intAlnirea cg idOJii sau reprezentan{iilor, omul va
USdppoatevedeaS.gpiluldin ziua de astizi crime, violuri,
intra gi mai mult s,!$.in"flusntaputerii diavole$ti a idolului. in
perversiunigi cadavreciop6rfite?Undepoateafla el ce esteun
acest fel, g_lngLi$i va insugi gft9g_*g3g-d,idee,. model de
sadic,un pedofil, un perverssexual?Unde poatevedeael un
g_g_{lpgrQ$g$t pe care i le impune iful.pl g[u, ajung6n{ sd le
mort ie$inddin groap6,un monstru,un vampir,un extraterestru
transformeintr-un ideal personal.
sauun demon?Desigurcdla televizor.
in multe cazuri, i&krol iqi va incredin{a intreaga?vere gi
Cu astfelde filme qi cu astfelde eroi suntpline programelede
chiar sufletul sau slujirii idolului, iar in alte cazuri, omul fiind
la televizor.Cele mai urmdritefilme de cdtrecopiii mici sunt,
asuprit de diavoli $iJip"stt de darul dragostei dumnezeieqti,va
insd,desenele animate.in ultimul timp,cdtevagenerafiidecopii
cidea [g.peznadeidegi in final, singur sau in grup cu alli idolatri,
aucrescutcu desenele animate.
se va sinucide (pentru a scdpa de acestechinuri psihice sau
Atunci cdnd in filmele de deseneanimatese regasegte qi
c"f"%iaad gregit ci se m6ntuieqte).
gi de femei care
gi
el ementulrel i os, acesta e$,fg..dp.fp"SnaJ"
.sau. de duhurile
inLocujf..
Sunt numeroaseexemplede secte..sinucigage
s-au sinucis,fiind pdrdsitede.rdo"li.in acestfel, diavolul igi va
vrdjitoregti,de duhurilg.gequrate din religiile pdgdne.Acestea
in4pplinigrisiur-lea..sa, sunt in stare s6 rezolve-.lgt-Ulprin rdzboaiecosmiceSi alte
de a aduce suflgtg sinucigaqein-fpc.ul qe-l
nenumaiiiefanteziibolnave.-CS-Sgbiggletratau..fr rlrgpulf ilmele
leaglg$a!4ic si vesnical iadului. (Mt.25,41; Is. 33,14 ) de deseneanimate?S[ ne aducemamintenumai de Alba-ca-
Zdpada,Criiasa-Zdpezii, Cenugdreasa $.a.
$i qe.$uhiepJe.trateazl
filmele de.deseneanimateasti.zi? Noile
-
personaje monqtrii,stafiile, extrateregtrii, in realitatedemoni,
intri depe micile ecraneig.gg,r-rEti"igtasdrmanilor
no$tricopii,care
adesea r1g.g gi .9s!e,_p,.I-o_!9k14
de nimic. bgldg^dq terifi antului
toc.,g1g in cele din urm[ .qeagjplli_tg1ga copilului gi ca urmare,
acestava dori, cu timpul, si gustesenzatiidin ce in ce mai tari.
Ac.gsj+estetocmaimpdulin careactioneaziin-gmpalima.
$lfima-arein permanent nevoiedehranapr.oaspds, decidetot
mai multe'pbcate.Astfel, pe viitorul adolescent nu-l vor mai
impresionacrimele,cadavrele" violurile saualte actiunisadice,
de carechiar seva bucuracu voluptate.
14 15
 CRESTINUI,ORTODOX IN LUMEA TEI,EVIZORUI,L'ISI A INTERNEI-LJI,LII
'lbtul
incepe din stadiul deseneloranimate si se dezvolta
ajungdndla nevrozepersistente, caci copilul, spredeosebirede
adult,inci nu distingep_resis fictivul de realitate.
Cercetirilemedicaleindica faptul cd existdmuzicdce distruce
vointa rnoralda copilului, fbcAndu-lneputinciosin lupta pentru
eiisten@si m6ntuire.in acelagitimp, copilul va reacfionain mod
sincer Si violent la imaginea teatrald - de desen animat -
nerecunoscdnd defel caracterulconven{ionalal acestuia.Filmul
de deseneanimatemai este gi un instnr;nentprin carc parinfii,
poateincon$tient,consumi timpul copilului, iar ei se elibereazd
de grija pentrueducatia.lui.Tot in defavoareaeducatieicopilului
este$i faptul ci putereaJui de discgmal4Antestemicl si nu poate
selectagi in{elegeernisiuniletransmise,distrugAndu-se astfel
moral.Din pdcate,aceasta esteo actiuneplanificatasi dirijata,de
peste40 de ani, de c6treslujitorii satanei.
Lumea inconjuritoare, tehnicizatd, provoacl dereglarea
psihica gi caderea morald a copilului prin emotii negative,
cultivdnd in el fantezia sterila Si patimi.leucigdtoarede suflet.
Toateacestestar! negativepregdtescterenul pentru dezvoltarea
patirnilor (impatimirea legatd de jocurile pe calculator,
incarnareaprin imaginatiein eroii diferitelor filme, cufundarea
pasiva in vAteju[ gdndurilor) specifice civilizatiei moderne.
Toateacesteaau fost binecunoscutecu sute de ani in urma si au
fost descrisede Sfintii Parinfi, ca stiri picdtoase.Deja efectele
distructivese vid in Japonia.Aici a fost prezentatun serial de
deseneanimate in care lucrarea diavoleascdera a$a de tnare,
au fbcutcrize de epilepsiesi au
incAtla vizionarea'[ui,.i],rJr]{i.copii
fost internaliin spital.
Lumea contemporaniil stdrnegtepe copil cdtrepdcatede tot
felul Si la tot pasul si odatacu rnaturizarealui, incep 5i atacurile
din toatepa(ile ale ispitelor ucigitoare de suflet.
16
-_-C_IIE$!NUIryIAI]AL I\LUMIA :IELLUZANULUI'U A-DtrEBNITUI!4-
Dar la aceastacontribuiein mod hotdritor li pirintii "iubitori"
care neglijeazaeducaliacopilului in spiritul moralei cre$tin-
ortodoxel,lJp atAtAinclinatiile pdcdtoase ale firii lor, stimulAndu-
le dezvoltareain directiapdcatului.Un astfelde copil nu mai $tie
ce este !-nfrdnarca,ci cre$te conducdndu-sedupa o singurit
porunci: Ea vreuu!
un astfel cleour si la varstaadultase va inconjura de jucarii,
distractii.sitot fch_rlde comoditili. u nu va mai puteas6seopund
patimilgt ci se va scufundadin ce in ce mai rnult in ele'
Cei care fabricajucariile itr ziua de astazifolosescultimele
realizdrialetehnicii.in topul acesteipreocuparisuntjaponezii5i
sud-coreenii, carc cu jucariile lor inteligenteacapareazd pie{ele
de jucarii. Dar pentru ce sunt astdziaqade sofisticatejucariile'?
Pentru a-l distrage pe copil de la o atitudine serioasd5t
responsabill pentru viafa mAntuitoarede suflet Ei pentru a-l
atrigepe caleacea largi gi pierzatoarea jocurilor Si distractiilor.
D-esffilt. de crcatianaturald,a lui Dumnezeu,de naturavie,
.copilul-qr.asului coutemporan(si nu numai el) esteabsorbitde o
! lume arJificiala,o lume a ma$inilor,undepulseazd,scdnteiaziEt
,; te orbesc lurnini'c artificiale 9i ecraneleitnense, unde duduie
masinile,urli si:;tcttrele de alannd,piuie cornputerele$i unde
) totul in iur suua.zlittrzf,ie,guierdr, unde radioul si televizorulte
, asreseazavtz,rittisi auditiv, toatc parci pentru a-!i rapi liniSteaSi
J
a-telacesd lc ici irr considcrare. $i pentruce?Pentrua-L rritape
Dumnezeu,pentrua nu privi la celecreatede El.
in aceastalur-ncagitatd,copilul estepus in contactcu tot ce
este mai -farr pcntru fotmarea lui: crime, torturi, perversiuni'
so.lo,1iii,carealcaltttiesc stareade nonlalitate, dar careii induc.i. ,"
urr :;entinrentde fi'ica $i care matcheazdsfnitatea lui trupeascS' "
fsihrcasi sufleteascd. APar
ticurilc nervoase'
 CRESNNUL
ORTODOXiN TUMEATEL
Dezvoltdndu-se Si devenind permanentl, aceastii fricd
pglglogig€ il poate face pe copil pagi$ timoratn nehotirdt sau,
dimpotrivd, agresiv.Copilul igi va pune intrebarea:.oCumpot s6
biruiesc aceastdfricd?", iar rdspunsulcel mai la indemAndeste
foarte simplu: "56 devin fioros!"
Specialiqtii in psihiatrie gi psihologie infantila afirma ca
principaleleboli ale,copilului sec. al XXI-lea sunt cauzatede
!i
televiziune, de computereqi de internet.
Ieromonahul Anatolie Berestov, doptor in s,tiinte*medicale,
explicl detaliat mp*dul in care televizorul dilvneazl sanatatii
qopilului. in primut rind, cinescopul televizorului produce o
ipdjerg, care conducela deregl6rineuro-somaticein organism.in
urma acestor iradieri, qistemul netyos al copilului se epuizeazA
rapid. in al doilea rdnd, gedereaprelungita in fata ecranului de
televizor sau de computer conduce la tulburari asteno-nevrotice.
Din pricina lipsgi-.{e .miqgg;e, se deregleazdfuncfionarea
intestinelor,se elimind defectuosproduqiide catabolism(toxinele)
rgq,lta|ridin metabolismulorganismului qi copiii se imbolnavesc
frecvent. Cele mai multe sunt ins6 tulburarile psiho-emo{ionale,
determinatede acfiuneainformagionai"a transmisdpe aceastA cale.
S-a observatcd la copiii care petrec 3-4 ore in fata ecranului
qlabeqte_nglg_qda, ei asimileazLmaigreu cuno$tinfele,nu se pot
concentra, suferi de insomnii, devin agitali, irascibili,
supardciogi,iar ci-titulunei c4rJidevine o povar6.in plan familial,
mai ales daca pdlinfii se poartii cu severitate, relatii..l._e
devin
tensionategi de negubordonare.Acest lucru nu trebuie sd mire,
pentru cd tq!ryiz,ru+ea ajunge sa inrobeascd sufletul,
manifest0ndu-sepiintr-q aptiunptripnotiaa.
lliq:-adUl[i, chiar cu un psihic rezistent, nu reusesc si se
opund, devenindjlglr*ggSf-t+A. informa{ia receptatdpe aceasti
cale,chiar dpcl se ;naqifestacfitic.la cele ce v6d.
18
igpiglgl!-i.+yAfsta
Telespectatorii resimtmai puternicinfluenta
nefastia micului care se manifestiprin hipertglqiupeqi
""run, pe care o cere
determinatede tensiglgl-.914p'!ional6
infa.rg[s:,
film in carefprteleriului sunt dezlanFite"Prin
vizi-onareaunui
toate acestease dovedegtecd tele'liziuneaare influenti
tamentului
modeIatoare, vg-luntar.sau fuev'oluntar,asupra 9olnp-o,,.f
determindndu-l qteia,
si triiasci dupalegileac-e
telespectatorului,
de viafa fireascda omului'
caresunt-.sjEiXte
PERVERTIREA MORALITATII
Qop-r-lulg-gli{r^Iitea4*au-greu imaginarulde realitate'El se
scufundaugorin.lu-{nqp-1l,p7ipi, a imaginarului,gi intrucit aceasti
viata este foarte interesanti9i mai bogatain intamplaridecit
viatade zi cu zi, e.lva preferaviataimaginara. Aceastaestecea
prezentatldemicul ecransaude monitorulcomputerului, in fata
.a.oru copilul v"4tra-1;-egS1n-elte foarteputemice,qiungindsa i
sepanA-r-nai adevarata dgcdtceareal6.Revenindapoi diD".lumea
tellfrlzorig, el va vedea existentain culoii cenu$ii-$i
plictisitoare,ip1q-e1-apropj.4!iai-spi i sevor pdreaneinsemnati $i
jahici. Njci adoleicentulngintel_eee.g-r-ai=bifre de ceil attage atdt
demult televizorul,.dg*eii places[ priveascd filmele cu violen!6
Si desfrau.ig viata reala.totul esteinsipid, iat la televizortoate
suntaltfel,captivante gi pline de senzatiitari.
falsdtraile se datoreazLfaptului c6,atuncicdndprivegte
$c-e4sta"
ecranulde televizor,estetransportatacoloundetg,.tc9.esterdu,
toatepatimile.ascunse,refulatesau negtiute,$in suflet 9i trup,
cqp-?,F:h.*pgsi spa(iude desfr5urar..$ti+-r1'l$$acestepatimi,
tcteviziunea f.avorizeazApervertirea moralda telespectatorului.
lrezentdndu-i-.viql-e;$achiar qi in deseneleanimate,
infbtiSindu-iS..cenqdesfrdnatesaudevia{ain placeri,televiziunea
19
 SI A INTERNEruLUI
ORTODOXIN LUMEATELDVIZORULUI
CRXSTINUL
in sufletul privitorului pgtlmilq m6niei, desfrAn5rii,
_tg54451tg-
laccmieis.a.m.d.
$hgw-urile de televiziune de dupd miezul nopfii, in care se
discutddeschisdespresex, in care se prezintAnoi gi noi forme de
perversiuni (folosirea substanfelorafrodisiace $i a diferitelor
aparatedestinatedesfrdului)si filmele desfrdnatecfre urmeazd
dupdacestea,iS-* telespectatorului gAacestaesteadevaratul
;de_pa"
mod de viata Sicd aceastaesteadevdratanaturduman6.f{ai tirziu,
privitorul Sev-apgta in conformitatecu g-9a iqy"?ta!de lg televizor,
*a$acum fac toti". atunciSinqil va mli puteaindrepta?
Si
-Filmele-deaqtig.neil invatd ry;i dispre{uigscppe cei slabi, il
fac g.4do.pteun mod de viafa stmin de cel autohton si o atitudine
obrainicd.pidispre{uitoarefallde cei din jurul sdu,ipcompatibili
gu modestiasi cu atdt mai mult cu s.merenia cre$tind.
klgglpii fumea44".beau $i se drogheazl,se poartacu q.gge{!e
fata de ceilalti, gS*-_U-At
cu neinfricare, desfr0neazd. cu femei
frumoase,..g.gl"-duc cu vitezi masini de lux. Dupd vizionarea
acestui Sir de uimitoare comportamente,telespectatoruliSi va
insu$iceeace i sepotrivegtegi \{a cdutain viala real6satisfacerea
patimilor; cine il va puteaopri atunci?
IDOLUL CASEI
,
Estetrist gi durerosfaptul cd oameniiau devenit.$eperrden_{i
de
televizor.Dacd il deschid qi incep sd guste din meniul ce li se
ofera, uj16de intristare, de supdraregi plictiseala.De aceea,o
e.yentualadefecJqrea televizorului apareca o adevdrati catastrofr
in sdnulfamiliei,bsinO astfel la ivealafaptul cd membrii familiei
suntteledependenti.
Cgtde.dependen{i suntromdnii de televizor,s-aputut observa
in timpul revolu{iei din decembrie 1989. Multi rom0ni au
20
participat la revolutie doar in fata micilor ecrane, desi
conducdtoriirevolufiei [g-celeauin fata camerelorde luat vederi
sa iasi'" il stradi qi sa lupte pentru a nu le cadea idolul
(televiziunea).
AstAzi,in majoritatea caselor, ca urrnare a ridicarii nivelului
de trai, existadoui saumai multe televizoare;existachiar familii
in care televizorul este deschispennanent,$i astfel toaIAviala
aceleifamilii se scurgein umbra acestuia.
Dupd seriale interminabile vin stiri, apoi programe de
divertisment, anchete,politica, campionate sportive, apoi iar
stiri, spectacole,roata norocului...slUitg,p$"a t1ec,g ziua,$itimpul
mAntu.irii.
9-Wilul gbqoa.b.g,astfel, ig sufletul s6u receptiv $i sensibil,
hranaantiduhovniceascf, pe care i-o ofera idolul casei.Folosind
zilnic si up timp ?ndelungataceastittelq:hrgna,oamenii isi pierd
u eleazd,se dcperson ahzeazd.
treptat ind ividualitatea, s_g_ni
D.glidcum afirma ggjgcjo.lgg, datoritd televiziunii, apare un
nou tip.a,4tropologiccu up nivel intelectualqi mo.1g"!.,qcgzgt. Qmul
crescut gi format in fata televizorului este p:o1sUpul_ge.f&ctal
"omulq1.pasd". Condus de ig-qliqc!9lg;q1.-e__.priqr.gr.e, acestanu
numai ca 4-I9_lt!* r_!v-gl- .{9.. scdzut. dar ?n
'd"gos.eb,it
int-e-l"s"c.tJal
general nici r_r-,-rL.
.mai "SSJ9* rtar-p
in.., de gindire proprie. Toalg
gusturile,judecdtile, convingerile,dorinlele pe care el - "omul
mas6"- le crede ale sale,.nu_sr+ltnici pe departeale salg, ci el
1e-,p,.p.Jglp.,qt,
in decursultimpului, de la televizor $i_!e-aasimilal,
ca atare. Pe drept cuvdnt se vorbe$te despre *]1n19u
telespectatorilor", pentru ca hranindu-se din aceeaqi*-sulga,
televizorul, acegtia,in loc sa fie gd9,tgnlg_--U_qlge, irepetabile gi
personale,A!-4cum le-a creat Dumnep_qg, sunt indivizi-ma;a cu
aceleagiconvingeri,aceleasigusturi, acelea$ipatimi gi in genere
acelaqimod impersonalde a trdi.
21
 CRXSTINULORTODOX iN L
in cele mai multe cazuri, acolo unde parintji sunt in mod
bolnaviciosatra$ide televizor,-qi..aopiii vor urrna acela$iobicei.
in acestefamilii, televizorul devine adeviratul stapin al casei,
autoritateasupremf,.Acest idol qpntemporanocupi locul de
cinstein cas6'de obicei la ras6rit,Jo'cce in mod normal trebuie
ocupatde icoanaCreatoruluinostru.
{.,c-glounde esteinteresulnostru, acolo este9i inirna
nqastra'
Sdne gdndimnumai la emotiacu care suntprimite emisiunilede
televiziune (cel mai adeseamurdare), fie ele $tiri sau filme
serialesi formalismul cu care se face o rilgdciune(prea adesea
tulburati de imagini pitimage, demonice).Inim.a,carear trebui sd
fie organ al Duhului Sfdnt, in loc sa fie inchinata Fdcatorului si
Ziditorului, este inchinata duhului lumesc Ei diavolesc, prin
idolul televizorului.
Un Sfdnt Parintedin vechime a profelit ca "in vremurile
din urm6,mulli oamenivor avgain casalor-up.diavqlcare se va
uita c.uochii in aceacasd(ecranultelevizorului),iar coada$i-ova
atdrnape acoperig(antena)".P3ofe{iaaceastaaratAcd televizorul
$i antena sa vor deveni instrumelte prin care va lucra duhul
diavolescpentru a-i ingelape oameni.
Aceastd grupare a tuturor membrilor familiei in jurul
televizorului lasa impresia unei tihne 9i iubiri reciproce, dar in
realitate este o scufundarein plcatele sufletegtisi trupesti. Mai
mult, televizorul nu unegtein comuniune membrii familiei, gi ii
tnstrainpazaunul de altul. Statul latelevizor al intregii familii, desi
ar trebui sa implice somunicareaintre soli sau dintre parinfi qi
copii, estede fapt 9*utry+uratoare;-e.I5?ge5e a fiecIruia in propriul
gin_e.Statr-rlimpreurfd-la televizor se face in realitate pe co:lt
propriu; atentiace s-ar cuveni indreptatacatrefiintele noastrecele
mai apropiate$i catre problemele reale, cg. adevdratimporlante
pentru viata si mAntuireanoasfid,esterlpitd d9 un obiect artificial
22
in lucruri mult mai pufin importante pentru nol $l
si imp_ragtiata
adeseadeloc ziditoare din punct de vedereduhovnicesc.
COPILOR LE PLACE SA IMITE
Desprecopii, specialigtiiin psihologieinfantili spunca nu au
una, ci mai multe viefi: yiafa proprie 9i yia{a eroiloSdin povesti
si din filmele de desene animate, care au cltpdtat risunet in
sufleful impresionabilal copilului. in felul acesta,ei tind spre o
triire maxima a evenimentelorla care participi. Din aceasti
cauzL,parinfii gi educatorii copiilor poartSrEspunderea pentru
modelelepe care le urmeari copiii lor in via{d. Desigur, este
foarteatragatorsd devii puternic,sd faci ceeace altii nu pot face,
sa-i distrugi cu privirea pe vrajmagii tdi, dar de fiecare data
realitateadin viata pe careo traiegtiestefoarle departede lumea
in care se mi$c6 personajeleimateriale ale filmelor vizionate'
Unii copii au incercatsa"imite gesturilesi actiunile animalelor
desenate, dar de fiecaredatatrupugoarelelor materialeau avut de
suferit. $i oare cdti dintre tineri nu au vrut sa-Eiimpresioneze
admiratorii prin fapte inspirate din filrne, insotite de duhul
mAndrieisi al slavei de$arte;9i cu ce s-auales?
DE CE DEVIN COPIII INSENSIBILI ?
Bgqctia un-ui copil curat, nepervertit, este intotdeaunavie li
profuirdala suferinla strdin6.A-q-Ela$i lucru se int0mpla gi in ceea
ce priveqte4gsp-rtea. Copilul dore$teca toti sa aiba parte de bine
$i de bucurii. Toti stim din copiliria noastrdcAtde nepllcute erau
unui copil curat va fi
povestile cu sffir$it nefericit. $"U-fl.e!.1il
puterniccutremuratla gindul cd cinevaa suferitsi nu a primit, in
celedin um6, mdngdierepe mlsura intelegeriicon$tiinteisale.
23
 Czu]STINUL
ORTODOXIN LUMEA TEI.EVIZORULUI
SI A INTERNETUI,UI
---__98!STI]NULORTODOXiN LUMEATELEVIZO
pac6,in schimb,gepilulva vedeala televizorziluigomoruri,
monitorului,careesteun ecrancaun televizor,pecareoperatorul
violuri,crime,to(Uri Sirazboaiecosmice,in-__congtiiqta.lyinu s-e vedece introducein calculatorqi ce rdspunsuriii di acesta'Deci
va mai pdstra sjnNisea- infiorata a*"yalorii.si. tTpp_etabiLitrtii
acest computer personal functioneazdnumai pe bazd de
&.splulea vietii fiecdruiom. programe. Qar miutea gr4ene4.$,cl de duhurile
iulun-e.qa!p--
Ef -igiva insuslidgaa,care se formeazdodati cu sentimentul diavole$i a"produs$ip,r,o"gf4gr.e ce pot fi folositede om pentru
cd v_r.4{a
f4ici-i"obsesive, omeneascd nu rcpreztntaOitttic,c6 omul in scopuribunesau
di$Jrugpfea*lui. $i astfel,i4febutntrar"aa.lui
esteca un viermece poatefi strivit oric0ndsauca un robotce dup6 cum ggggfiitestefolosit
reled-euFlkdoardevglllle,Umgpa,
poatefi scosoricdnddin prizA.Clpilul va in{elegeci moartea
la taierea.larzavaturilor sau la sdv0r$irea celor mai infioritoare
esteun lucru groaznic,cumplit, insa ceva foartegbfunuit.$i
crime. Totugi,este de dorit sa tinem copiii departede aceste
astfel,*11ne.yo1nr4ip dacape copil!u-l va mai migcanimic:
obiecte,din mai multemotive.
qici boalamamei,nici oboseala tatalui,nici neputintele
bunicii. Influenfa vitimdtoare asuprasdnatatiioperatorului,adica a
celui care lucreazi la calculator, gste cert6. La o folosire
DESPRE COMPUTER indelungata, Qghricelui ce frxeazAmonitorul comput&uluiau de
suferit datoriti radiatiil.orultraviolete care ataci vedereaqi
Multi credinciogi,in specialdin vecheagenerafie,au o groazA impotrivacirora ecraneleprotectoareexistentenu au preamare
eficacitate. De aceea,ag.foqt.,slatilite qormpde..timppentruo
superstifioasafati de computer, pe care il considera un
instrument al lui Antihrist. Altii afirma cd in el s-a cuibarit
intrebuinfarenepericuloasda calculatorului.Dar radiatiile
diavolul.Astfel de oamenisunt impotriva oricdreiintrebuintaria
monitorului ajung si influen{ezegi J-g"qg-ogifplp din sdngele
computerului, iar aceastdopinie o au in special cregtinii
operato-rului, reduc6nd astfel rgg[g!en{a.
lgim-b,plngy-lrea celui ce
Iucread la computer.
ortodocsi.
Computerul personal,cdci de acestava fi vorba, privit in
JOCURILE PE COMPUTER
ansamblu(unitatecentrali, monitor gi tastatura)esteo maginirie
creati de om cu scop folositor,pentru a-l ajuta in diferite munci
gi in specialin cele de birou. Acesta esteun instrumentcu care
Pe l6ngl programelefolositoareomului,careconsumltimpul
in mod util, in sensul rezolvlrii problemelor cotidiene,
omul rezolvd diversele lui probleme cotidiene, folosind
computerulppatefi pus sI -netina de ur0t, adici sane captiveze
programe specializate, care se introduc in memoria
$i si ne consumetimpul pe carenu $timcu ce sd--lumplem.Deci
calculatoruluilalEslrlre gi-careapoi, activateprin intermediul
s6ne fie un partenerde joac6,ftra sa fie nevoiesa alergim,si
tastaturii gi alimentate cu date despre o anumit6 problemd,
sirim, safolosim hdrtiegi creion,ci numaigx.stamdocili in fata
asi gurd rczolvarea rapida a problemei. Comunicareaoperatorului
lui qi sd comunicdmcu el prin intermediul tastaturii si al
cu calculatorul se face prin intermediul tastaturii si al
monitorului,urmdrinddesftgurarea unui programdejoc, la care
24 25
 CRESTINUT
ORTODOXiN LU
ne prindem sa fim parteneri.Dar posibilitateade a atragela joc
Si alti parteneriumani estedeschisi, aceastadepinzdnddoar de
particularitd{ilejocului pe care l-am ales.
$i cum oamenii care nu qtiu cum sa-qipiarda vremeanu sunt
pulini, iar copiii care sunt o problemd pentru parinli datoriti
zburdalnicieigi neastdmparuluilor sunt, de asemehea,foarte
mul{i, ideea cu jocul pe calculator a aphrut ca una salvatoare.
Astfel a inceput goana creatorilor de programe - jocuti pentru
acaparareapiefelor de desfacere, cu cele mai dive6se idei si
pentru satisfacereacelor mai sofisticatd pofle, fhrd vreun fet de
barierdmoral6.
-inceputurile au fost timide, dar atractivitatea jocurilor a
crescut,i.4rcopiii, in special,s-au lipit de calculator.incercarile
parin{ilor de a-Sismulgecopiii de la jocurile pe calculators-au
soldatadeseacu scandalui, crize de isteriegi convulsii, datoritii
iynpatimirii jucatorului.
S-a dovedit mai u$oari desprindereacopilului de televizor
decAt de monitorul computerului. $i cel mai bun film are un
sfhrgit, dar jocul pe calculator poate continua frrd intrerupere,
putdnd fi reluat la nesfhrqit, fie cd ai gregit manevra, fie ca ai
pierdut solutia cea mai bun6, fie c6 nu ai cagtigatcel mai mare
num4r de puncte gi aga mai departe... Astfel, cererea de
programe de jocuri a crescut, oferta s-a diversificat, preful
programelor a scizut gi toate s:&u frcut gi se fac pentru g"aomyl
sp-Jitede el.Side lumea inconjurdtoaregi de mdntuire.?:s-ufletului
sau. pq cunoscutsgvantrus comparajocurile pe calculatorgg
narcoti.cefe \ Dacdvrei sl simti o teroarecare iti inghea{asufletul, apasape
Un gqflqt impitimit esteo jUcaLlein mdna diavolilor. Aceasti
slate produce yligu-uea sufletului jucdtorului, de$i in aparen{a
aspectulexterioral acestuihestede calm qi concentrare.Aceasti
stare este infricogtoare gi primejdioasd pi poate prinde in
26
jucandu-se'
gheareleei pe oricine iSi permite sd se delecteze,
6rice fel de joc de noroc, ca de altfel si jocurile pe calculator,
at|rtaal lgggile cele mai intunecateale firii noastrepacdtoase'
Dar oarece sepetrececu sufletul unui copil, cind estecuprins
de patimajocului, dacSnici un om matuq cu experientade viatd,
nu se poateimpotrivi acesteiispite?
Atunci cdnd .g,g1ti!,gJse luptd cp. mon;trii de pe ecran sau
tmpu;cd sotdali inamici, emolia ce-l cuprinde esteputernicd,
rdscolindu-i intreaga Jiinld. $tarea lui se apropie de eea a unui
posedat-$iftinla lai este cuprinsd de cea mai adAncdneliniEte.
Jocul pe calculator, cu imprevizibilitatea sa, cu hazardulcare
domne$tein el, reprezintl g ocupa{ie tipic infernal-demonica.
ASadar,iati pentru ce loc in viafa vegnicl se pregitesc copiii care
iubescjocurile pe calculator.Iar pirinfii care cumpdrl astfel de
programe,ipi ingreuiaza"sufletul9i cu pdcatelecopiilor.
REALITATEA FICTIVA
Imaginile terifiante sunt cele care rdscolesccel mai puternic
sufletul telespectatorului.Dar care este participarea lui la
intAmplirile imaginate?Cum esteposibil acestlucru?In vis? Nu
numai,ci si in jocurile pe calculator.
in fata computerului, visdtorului i se da posibilitateasi vadali
saparticipe,cu toatesim(urile,la lucrurile pe carele viseazS.Nu
este nevoie decAt sa se conectezela un anumit senzor'ca si
devini una cu ma$ina.sis6 aleagdbutonul.
btrtonul "groa7A", daca vrei sa fii iubit si sa iubelti, apasdpe
butonul "dragoste", dacd vrei sd vezi scene desfrinate $i
pornografice,apasd butonul "sex", dacd vrei sa participi la
razboaiesauvrei sd fii "dumnezeu", apasibutonul...
27
 CRESTINUL
ORTODOX'INLUMEATELEVIZORULUI
SI A INTERNETULUI
Aceasta este marea distriittie pe computer: realitatea
virtualti.
Cu ajutorul ei, visitorul poateexperimentaorice trairi, care-i
sunt inaccesibilesau interzisein viafa real6.Astfel, cregtinii,in
loc sd se deslv0rgeascd,luptdndu-seimpotriva patimilor, cu
ajutorul harului dumnezeiesc, prin lumea iirtuald a
computerului, se scufundamai addnc in iadul patimilor gi al
pacatelor.De ce sdrefuzi o delectareatdt de u$oar6gi aeesibila!
Astizi, in lumea virtuala a calculatoarelorau accel 9i copiii
noqtrigi acestlucru esteun pericol foafte mare pentru sufletele
lor.
Potrivit specialigtilor niponi, volumul vdnzirilor de noi
tehnologii legate de accesul la "lumea virhralA", va atinge
valoareade 12 trilioane de yeni, fapt care inseamnd,practic, o
noudrevolutie,similaracu ceanuclearl, cosmicd,informationald
sausexual6.
Noua "distracfie", realitatea virfirala, ameninti o insemnati
parte a crestinatitii ortodoxe cu distrugerea duhovniceasci,
scufunddnd-oin iadul desfrtarilor qi al patimilor.
Mai mult, creatorii de programe au acum posibilitateade a
dirija in mod deplin psihicul omului, de a-l educa si de a-i
programa comportamentul, modul de via{6, gdndirea, sim(irea,
poftele Si dorinfele, spre sdvdrpireapacatului. Cine, ins6, va
profita de acestelucruri?
Demonii qi slugile lor umane.
Demonii utilizeazApentru scopurile lor nu numai realitatea
virhralA,ci Si orice descoperiretehnicd(computerul,internetul,
televizorul), st0irrind in copii si adulti patimi latenre,
indemndndu-i la inceput sd pdcatuiascd cu gdndul gi cu
imaginafia. Cain a sav6nit pacatul uciderii fratelui s6u, Abel,
picatuind mai intAi cu gdndul, prin zavistuire (invidie).
28
Patimile pe care le avem in noi dupi ciderea protopdrintilor
no$tri, Adam gi Eva, sunt latente $i pot fi stdrnite vizion6nd
filmele de televiziune ale cdror scenarii urmiresc anumite
scopuri precise. in filmele erotice, scenariile urmiresc
amplificarea unor tensiuni sexuale, inainte de a prezenta
spurcaciunilepropriu-zise.
in cazul vizionirii programelor de calculator, stimulii care
declanseazl patimile sunt foarte variati, putdnd fi aleqi dupa
dorintS.
Atractia copilului fata de lumea virtuala este foarte mare,
astfel incdt incurajarealui spre acestgen de distractie va duce la
o rzolarea lui fata de semeni, ii va stimula patimile 5i poftele.
Recentarealizaretehnicaa televizorului calculator aducenoutiti
in privinfa posibilitalilor de diversificare a emisiunilor
distrugdtoarede suflete.
CUM PUTEM APARA COPIUL ?
in ziua de ast6ziestefoarte greu si-{i pdzeptisufletul neintinat
de marea pdcatelor.Daca mergi pe strad6,nu se poate sa ramdi
indiferentla aglomeratiareclamelorcare,in cea mai mareparte,
te cheami in lumea pdcatelor,prin satisfacereapoftelor. Daca
deschizi televizorul, vei fi $ocat de agresiuneaduhurilor
diavole$ti,care propoviduiesc violenfa, desfrdul,inchinareala
idoli si altele de acestfel. Daca citqti presa,chiar de pe prima
paginavei afla cele mai inspdimdntatoaregtiri, b6rfe, vulgaritali,
scandaluri,violuri, desfrdnari.. .
Cum putem sd rezistim acestorispite?
Sfintii Parinti ne dau rlspunsul: pt'rn trezvie qi infrdnare!
Cdnd Avva Colov a fost intrebat cum alungi gdndurile rele, a
rispuns: "Eu md asemdnunui om care $adesub un copac inalt si
29
-_IRESTINUL ORTODOXiN ruM
vedecd se apropie de el multime defiare si ;erpi. Daca nu poate
sd le stea impotrivd, se urcd in pom $i se mdntuie$te.A$a $i eu,
lini;tindu-ma tn chilia mea, vdd gdndurile rele care se ridicd
asupra mea.Iar atunci cdnd nu pot sd le stau impotriva, alerg la
rugdciune si md mdntuiesc." ..
Sfintii Pdrinfi,infelegdndcI sursagdndurilorrele estelumea
picatoasa Si duhurile necurate, au invdfat s6-gi zivorascd
"ferestrele sufletului", ferindu-le $i inchizdndu-ld in fata
ispitelor.
in Patericul egiptean este o pilda'd.rpt. un pustnic carea
fost silit, la chemareaepiscopului,sd meargdintr-o cetatemare.
Dupi ce s-a intors, l-au intrebat fratii: "Cum estecetatea?" lar el
a rispuns: "in afard de episcop, n-am mai vdzut pe nimeni pe
acolo." Dar vFndndnedumerireafratilor, le-a spus:"M-am silit
sd nu vddpe nimeni!"
CE TREBUIE FACUT ?
Sd ne straduimsd nu ne uitam la televizor,sa nu citim presa,
s5 considerdmreclama ca pe o murdirie. $i in schimb ce sd
facem?
Sd ne rugiim! Sti citim cdrli sfinte qi sdfacem celelalte fapte
bune creqtine.
Desigur,acestsfat este adresatin primul rind celor maturi.
Dar copiii ce trebuie si facd? S6-i explicdm copilului cum
aclioneazilpatima? Sa-l chemdm la nevoinlele ascetice gi ale
trezvrei? Si-l pr4em sd meargd cu capul plecat, ca un monah?
'izolam
Putem oare sa-i pe copii de toate dr[ciile care-i
inconjoari? Sa-i retragem din $coala pentru a fi educati in
familie? Lucruri greu de realizatgi credem,neeficiente,pentru ci
cele vdtimdtoare sunt la tot pasul Si deosebitde agresive.
30
Dacd, ins6, pdrintii nu vor privi cu pl6cere imaginile
desfrAnate, iar celelalteindeletniciri pdcatoasele vor dezaproba
astfel incdt sa-i
$i vor vorbi copilului, cu darul lui Dumnezeu,
orovoace repulsia fata de acestea,in cele mai multe cafixi,
iezultatele vor fi pozitive. Cel mai bun lucru este,ins6, creqterea
copilului intru frica lui Dumnezeu.
ANTIDOTUL
Exista astilzi literatura pedagogica cres,tina9i parin{ii se pot
familiariza cu principiile acesteipedagogii. Vom raspundedoar
la o singur6intrebare: 1
Cum poate Ji prevenitd acliunea ispitelor care otrd'vesc
sufletele, tn lumea modernd,fard a-i tipsipe copli d" bucuriile
curate, nevinovate ab vilrstei ;i a-i creqte creqtini sdnd.toqi
trupe;te ;i suflete;te,fdrd interdiclii prea mari?
Aceste lucruri ar fi posibile, daci am reu$i s6-i administdm
copilului un antidot, care si-l ajute sa respingatot ceeace este
vdtdmitor pentru suflet.
Sfintii Plrin{i, adevaratiino$tri pova{uitori' spun ca gdndurile
rele pot fi izgoniteprin:
a) gdnduri bune;'
b) rugdciune.
Gdndurile bune pot constitui antidotul sufletescpe care-l
cautap6rin{ii zilelor noastre.Psihologii au remarcatca un copil
estemai mult emotiv decdtlogic. El iSi aminte$tesentimentele$i
nu faptele, impresia unei intAmplari adesea neinsemnaa ii
rimdne uneori imprimata in memorie pentru toatlviala.
Numeroaseevenimentepetrecutecu'mult timp in urmi ne
ramanin memorie numai pentru ci au fost inso{ite de o puternica
hiscare a sufletului: fie ca am fost $ocati de ceva sau profund
31
 CRESTINULORTODOX IN LUMEA TELEVIZORULUISI A INTERNETULUI
CRXSTINUL
ORTODOXIN LUMEATELEVIZORULUI
SI A INTERNETULUI
rani{i, fie c5, dimpotrivd, am glsit infelegere cdnd nu o mai p6rinteascf,,fie prin deprindereaascultarii si a infr0narii, fie prin
cdutamori ci am fost inconjurafi cu dragosteacolo unde nu ne harul lui Dumnezeu, care ii intiregte gi-i ocrote$te,ddndu-le
mai agteptam,iar impresiile bune primite in casa pdrinteascd, putere sd se abati de la riu. Calea educlrii bunelor deprinderi
prin comuniune cu pdrinfii, sunt pentru noi o mare comoar6. este, frrd indoiala, preferabili. Exista in acest sens Si dbua
proverbe edificatoare : "Obi$nuinta este a doua naturd" gi
A$adar,sg.ir-rlaturam impresiile vdtiimltoare prin algelebune gi
folositoare de suflet. Dacd pdrinfii participd regulat la Sf. "Trdnddvia estemaica tuturor relelor".
Este foarte bine ca micutul copil si fie deprins incl de
Liturghie qi se impdrtagesccu harul lui Dumnezeu,sufletul lor se
timpuriu si lucreze fapta buni cre$tina.El trebuie deprinsde mic
va curdfi prin Sfintele Taine, iar sufletul copilului se ui intari ti
si nu piardd vremea, adicd sd nu stea in nelucrare,sd viseze
el in impresii bune Si in invatatura ortodoxf,. Dac6, insi, sufletul
parin{ilor este intunecat de pofte qi pdcate,este foarte greu s6-l aiurea sau sd piardd ceasuri ?ntregi in fata televizorului sau
computerului.De aceea,estebine ca parin{ii sd fie preocupa{isa
invefe pe copil fapta bund cregtin-ortodoxd.Adevdrata educa{ie
umpletimpul liber al copilului cu ocupafiieducativegi utile cum
folositoare, cregtin-ortodoxda copilului, trebuie ftcuta cu fapta,
ar fi: desenul,pictura, muzica, repara{iilecasnice,gradiniritul,
cu cuv6ntul 9i cu gdndul curat. Lipsa unei astfel de educafii ar
curdtenia prin casS etc. Dupa cum ne arati experienta a
echivala cu situalia cind parintele va pune sub nasul copilului o
numeroase familii, copiii mici ajuta cu pldcere mamei la
prajitura frumos mirositoare qi bunf, la gust, care-i va pldcea
bucitirie, mai alesla gdtit,dacdsepregdteqte cevaspecial,gustos
copilului, dar ii va spune sd nu o pofteascdgi si nu o mdndnce,
fbra sd spund de ce. B4riatii impatimiti lran-slgit copiilor si festiv. Fetele pot f,r deprinse cu impletitul, brodatul pentru
papu$i,si mai tdrziu,pentru cei din familie (de exemplu,pentru
invdtiturile gi faptele lor, insofite de mirosul urat al pdcatelor.
un frate mai mic). Baietii pot ajuta la activititi de grddindrit,
curd{enieqi alte activitati gospodaregti
carecer mai multa putere,
EDUCAREABUNELOR DEPRINDERI
indeletnicirimoderne,electronice$.a.
Aceasti dorintaa copiilor de a participala activitateafamiliei
De ce oare un gcolar se invoiegtecu bucurie sI incerce
estefoarte binevenita$i ea trebuie stimulatdpe toatecaile.Chiar
"gusful" fumatuluigi al bauturii,iar altul refuzacategoric,frri
dacd lucrurile fbcute de ei nu satisfac in totalitate, trebuie
nici un regret?De ce existi fete in prezen(acdrorabAietii nu
incuraja(iprin cuvinte ca: "nu este rdu" sau "lasd cd facem noi
indrlznescsdgAndeasci, s6 spunl sausEfacdlucruri rele?$i de
mai bine!", gi nu demoralizali.
ce exist6fete fata de care bdietii igi permit s6-giimplineascd
in unele familii, pirin{ii cultiva impreund cu copiii plante
poftele,in vazul
\pii?.De ce intr-un grup de adolescentiveseli decorative.Cei care au gradini, pot sd repartizezecopiilor mici
se gdsegtecdte uhul care se uitd la ceas, cdutdnd s6-gi
parcelede pamint, unde ei sd poatacultiva in mod independent
indeplineascafigaduintelefbcuteparinfilor?
pimftntul,pentrua inva{asdsepoartein chip responsabilgi serios
Esteevidentfaptul cd aceqticopii au fost educatisI sepoarte
cu lumea creatdde Dumnezeugi sd poataculegeroadelemuncii
astfel. Comportamentulmoral este cladit fie prin pedeapsa
33
32
 ORTODOXIN ruMEA TELEVIZORUruT
CRES]]NUL S -
lor. Este foarte important ca fiecare copil si aiba in familia sa, in
permanen{a,o ascultare,adicd o treab6, cu care si fie ocupati
mintea lui si sa aibb mereu grija sa faci ceva util.
Aceast6ascultarepoates1fie pentrucei mici grija sa-qiadune
jucariile, iar mai tdrziu s6-sifaci patul, si aspirepraful din casi,
sa ude florile, s6 spele vasele,si curefe zarzavat,sa facd mici
cumpirituri, sd citeascdo carte intr-un anumit interval de timp,
sb coloreze, sd desenezesau sI rezolve jocuri carq dezvolti
inteligen{a9i gdndireainductiv-logici si creativi.
Aceste activitati nu trebuie sd fie prea multt sau prea
impovaratoare,urmdrindu-sepe c6t posibil un efect pedagogic,
indeplinireasarcinii mai mult decAtfolosul material. Este mai
bine safie una singurd,dar caresapoatafi indepliniti cu strictete.
in familiile cu mai mulli copii, in grija celor mari poatefi pusa
rdspundereade a se ocupa de cei mai mici. Este bine ca acest
lucru si fie reahzatsub forma unei ascultAriconstante:plimbarea
fratiorilor, controlul lectiilor in fiecare seari etc. in alte familii
ortodoxe,copiilor le esteincredintataintre{inereaanimalelordin
casa:pisici, c6ini, acvarii cu pqtigori sau chiar a animalelor
domestice din curte. Astfel, adolescentulva fi preocupat in
permanenldde aceasti ascultare,care poate deveni o bucurie
personald,at0tpentruparinti cAtqi pentru cel careo indeplinegte.
a Alese cu discernimAnt,acesteemisiuni: de Stiinti, de istorie,de
iN coNcLUZrn'I
Sfintii Parinti spun cd este spre binele nostru personal;i al
neamului, pentru viata de acum gi pentru cea ve5nicf,,si ne
educlm copilul uegtirregtede la o vArstZ fragedl (de la 3 ani),
prin credinta si fapta bund cre$tina, 9i anume: participarea
regulata la Sfrnta Liturghie, Sfbnta Impartaganie,rugdciunea,
milostenia, ascultarea,citirea Vietilor Sfintilor, citirea Sfintei
34
Scripturi.C0nd copilul estemic, sufletul sducurat simteputerea
si darul lui Dumnezeu.Dacd se pierde din vedere acestfoarte
importantaspect,copilul va cregtein duhul lumii si al pdcatelor,
devenind uneori o grea povard pentru parinfi, prilejuindu-le
multe neplaceri.intoarcereasa la Dumnezeuse va putea realtza
ulterior doar printr-o minune dumnezeiascd.
CE TREBUIE FACUT CU TELEVIZORUL?
Televizorul a intrat deja in viala copilului contemporan.De
aceea,toti parintii trebuie si se strbduiascasd reducd contactul
copilului cu televizorul la minimum posibil, pentru pdstrarea
sanltatii lui fizice gi psihice gi sa procedezela o selectie a
emisiunilor ce pot fi vizionate, pentru ca ele sd nu ducd la
murddrireasufletului.
S-a observat cd ins,igi copiii prefera indeletnicirile care
consumdenergiegi timp, deci cu participare frzicd,in defavoarea
starii pasive in fata televizorului. Parintii trebuie sa profite de
aceastdorientarenaturali a copilului spremigcarea{rzic6, deci sa
se joace cu ei. Pe aceastilinie, selectareaemisiunilorde vizionat
la televizortrebuiesdse facdurmdrindu-seun scopprecis,pentru
ca de la televizor se gi poate invata ceva folositor si educativ.
artd,filmele artisticesi cele cu caracterformativ, concertelede
muzici religioasdqi culta, emisiunilede informaregi de educatie
otlodoxi vor dezvolta credinfa, intelectul, stdrnind la copil
dorinta de cunoagtereqi de gindire autonomi. Deci, televizorul
sd se deschidd numai pentru u ne hrdni suflete;te ;i nu pentru
a pierde vremea. Ne vom uita la televizor numai pe durata
emisiunii care intereseazdin mod
folositor qi care ne uduce
pacea sufleteascd,dupd care aparatul se va tnchide, tnainte de
35
 ORTODOXiN LUMEATEI,EVIZORULUI
CRESTINUL SI A INTEBNETIJLU
a Ji atra;i de emisiunile care urmea4d, care ne vor acapara cu
duhul televizorului ;i ne vor intina sufletul.
Daci parintii vor fi intelep{i, vor gti sa pun6 televizorul in
slujba educatiei familiei $i se vor bucura de rezultatele
in{elepciunii lor. intrucdt imaginea vizuald,este cea mai vie si
ramdnecel mai usor in memorie, pitrunzdnd pdnd la sufletul
privitorului, este foarte important ce fel de mesaj se transmite
prin acest limbaj. CAnd copilul a ajuns la un anumil nivel de
cultur6, de responsabilitate personald si de educare a
preferin{elor,controlulpdrinfilor poatosdse diminue?e.A$a cum
am procedatcu televizorul,putem sdproceddmgi cu computerul
sau cu internetul, urmarind continuu si limitdm timpul consacrat
lor. Si adoptamo atitudinejudicioasdgi responsabild.Este foarte
important sd nu permitem copiilor s5 fie pringi de patima
jocurilor pe calculator,nici sd se piardi in lumea internetului,
care implacabil va atragepe cel curios in hatisul blestem5tiilor
distrugatoarede suflet.
EDUCAREA SUFLETULUI
Pentru a-l ajuta pe copil sa-gipdstrezesdndtateasufleteascdgi
trupeasclin aceastilume plind de ispite 9i de plcate, trebuie ca
el sd aiba un slstem de apdrare interioara. Construirea acestui
sistem de apdrare al copilului trebuie sa devina principalul
obiectiv al parinfilor contemporani.
Prima datorie:sfhntii a pSrinfilor este s6-i dea copilului o
orientare corectA ,in via(a, conformd cu invd(dtura ortodoxd.
Altfel, tele-erdii- yo\ dev-eni idolii copilului, iar imaginile
spurcate, principalele lui dorinte. Numai bazdndu-se pe
inva{atura de credin{6 ortodoxi, cre$tinii ortodoc$i pot sa
aprecieze corect ce se intdmpla cu ei din punct de vedere
36
llh+y..63*
st A
iN r,utrlneTELEVTzoRULUI
Altfel, creqtinulva fi acoperitde valuriiepropriilor
duhovnicesc.
lui patimi, nu va vedeasensulduhovnicescal acesteivieti si se
va scufundape zi ce trece, din ce in ce mai addnc,in abisul
'phcatelot.
in fiecare familie cre$tin-ortodoxl trebuie si existe un
program de rugaciune $i de citire a cd(ilor sfinte, care sl fie
respectatcu strictete.De asemenea,trebuie si existe un program
si pentru muncile gospodare$tisi de educa{iea copiilor, care sd
fie respectat$i in care sI fie antrenatitoti membrii familiei. Acest
program estebine sd fie stabilit cu consultareaqi binecuvAntarea
duhovnicului.
Ca exemplu, putem men{iona familia Arhim. Cleopa Ilie,
undepirin{ii qi copiii citeaupe rdnd, ziua gi noaptea,Psaltirea.
Sepot viziona,de asemenea, pe video-casete,filme religioase
despremdndstiriledin tara Si din lumea ortodoxd,se pot asculta
casete cu rugdciunile qi predicile prrinfilor duhovnice$ti,cu
povestioare duhovnicegti,precum 9i cu cdntari religioase
'89, au aparut in
orlodoxe. Dupd evenimenteledin decembrie
tar6,deocamdatiin Iasi gi Cluj, posturi de radio ale Mitropoliilor
Ortodoxe, care transmit CuvAntul lui Dumnezeu gi care pot fi
ascultate de crestini. Trebuie, ins6, folosita alternarea
informatiilor duhovniceqticu cele lumegti.
La emisiuniletransmisede posturileprofanedin [ar6,copilul
trebuie sd recunoasciputereagi pronia lui Dumnezeu.ln cazul
cind comentariile sunt eretice, parinfii trebuie sd arate copiilor
adevirul de credintd ortodoxi, iar dacd nu au nivelul de
cunogtinfesau de pregdtirenecesar,sd apelezela preotii Bisericii
Ortodoxe, care sd aducd lamuriri si luminl in problema cu
pricina. in toate, parinfii sunt chemati sd pdstrezeun echilibru
intre cele lume$ti si cele duhovniceqti,pentru ca sd nu se cadi in
vreun extremism. Deci, in toate cele duhovnice$titrebuie sa se
37
 CRISTINUL ORTODOX iN L
procedezecu discernimdntulnecesar,caci altfel vor apbreaispite
carepot aducecopilului respingereaeducatieicre$tineortodoxe.
Dialogul dintre pirin{i 9i copii trebuie sa fie intim gi profund,
cici numai astfel,cu dragostesi dar duhovnicesc,cei mai mari si
experimenta{ivor afla gAndurilesi toate ispitele care-i incearcd
pe cei mai mici si ii vor ajuta si le biruie. \ pdcateii pandesc qi ce lupte duhovnice$ti vor trebui sa duca,
Nu putem interzice copiilor lumea basmelor, dar sa-i
obisnuimsdcauteineleinv5tamintefolositoare
Este foarte important s6 se observe marea deosebireintre un
basm gi viala unui sffint al Bisericii nbastrecare, ?n ansdmblu,
datoritd minunilor sdvdrpitede el, poarta o mare aseminare cu
basmul. Dar, in timp ce basmul nu are nimic adevdratsau real in
el, desisereferdtot la existentaomeneascd, viata unui sfrnt a fost
adevdratl, el trdiegte$i continua sd se roage pentru cei care au
rimas in aceastilume gi poatechiar sa intervinf,in mod minunat
pentru cel care credein el. Prin el gi prin intervenlialui ?nviata
noastrdvom cunoaSte cdt de minunat esteDumnezeuintru sfintii
Lui. Oare cd{i copii cunosc astdziviata si minunile Sfdntului al
cdrui nume il poarta?Oare cdti copii au acasS$i la ei, icoana
Sfrntului al cdrui nume il poartii si cdti oare se roagd Si ii cer
ajutorul?
Cdti copii gi parin{i se mai roagd astazi ingerului pdzitor?
Multi pirin{i duhovnice$tispun cd s-au folosit foarte mult in
educatialor cre$tinade faptul cd in fiecare seardse citeau in casd
vietile sfintilor din ziua respectivd.Fapteleminunateale sfinlilor
ii intareauin credinli gi in fapta bun6 cregtini, iar harul mintuitor
gi rugaciunilesfintitor ii ocroteauin viata.
Astazi, insa,)nulti copii adorm cu sufletul intunecat de
pacatele filmelor erotice, visdnd gi dorind sa-gi implineasci
poftelepdcdtoase.
De aceea,un pdrinte va trebui, atunci cdnd citegtecopilului
3B
sa explice acestuiacare
inainte de culcare sau cu o alti ocazie,
de sfhnt'
estedeosebireadintre un basm si o viat6
Copiii trebuie s6 fie crescuti intr-un contact real cu adevarul
la greutatile
vietii cotidiene, s6 participe cu responsabilitate
ispite qi
vietii, si li se explice, dup6 modul lor de in{elegere,ce
pentrua in{elegemai bine aceastalumeprin care suntemcalatori.
Altfel, dacd vor trii intr-o lume utopic6, ireal6, contactul dur cu
realitateagicu oameni de toate felurile ii va sminti in mod sigur.
un accent deosebittrebuie s6 se punf, pe pregatireahranei de
post gi de frupt, in familiile de cre$tini ortodocEi' Dar, in
principal, copilul va primi o educatiecregtin-ortodoxaqi hrana
iuhovniceasca,prin purti.ipur.a regulatala slujbeleBisericii. in
felul acesta,copilul se va intiri in credint5,prin darul Duhului
Sfint, qi nu prin vorbe si teorii.
Un alt momentcrucial in viata copilului il reprezintaalegerea
duhovnicului,care-l va forma pentru cealaltaviatfl, ceave$nic6.
in cadrul parohiei, copilul trebuie antrenat si participe la
actiuni caritabile,coruri religioase, cateheze,pelerinaje." Este
bine ca adultii s6 meargd cu copiii in pelerinaje la sfintele
mdndstiri,sd participe la slujbele religioase,sd steade vorbi cu
parintii duhovnice$ti Si sa primeascd binecuvdntarealor; sa se
inchine la icoanelefbcdtoarede minuni Ei la sfintele moagte,sd
cunoascdfapteleCuviogilorParintimutafi Ia vrataceaveEnic6,sd
inve{e s6-L contemplepe Dumnezeu din natura inconjuritoare'
Aceste lucruri il vor intari haric in credintd Si astfel va putea
si considerela adevaratavaloaredistractiilelume$ti'
Pelerinajelg_la manist!1i.*sunt foarte folositoare copiilor
ortodocSi.Aceasta ocazieva contribui la dezvoltareaorizontului
de cunoastere$i a celui duhovnicesc. IntrAnd pe po(ile
manastirii,copilul va trecegranila ce despartelumea ceade$arti
39
 CRESTINUL
ORTODOXiN LUMEATELEVIZORULUI
SI A INTERNEruLUI
;i pacitoasi de imparafia Cerurilor. Lucrul acestaestevizibil mai
ales la minastirile care se afla in ora$e.in acestspa{iuunit direct
cu Dumnezeu,unde copilul va descoperio lini$te_sio ordine pe
care nu le-a cunoscutpdnd atunci, se trdiegtedupa alE lege - cea
a iubirii sfinte - deosebitade cea din lumea din care a venit, unde
stapdneschaosul, glldgia ;i nebuniile colective. \A. merge cu
copiii la o mlndstire, a-i vedeape cei ce trdiescacolo, a primi
explicafii despreacel mod de viata, a merge la unrduhovnic
pentru binecuvdntare,spovedanie qi cuvdnt de invflFturd, sunt
lucruri care estebine sd fie frcute cdt firai des si de la o vftrsE cdt
mai fragedi.
Parintii nostri indrageau foarte mult aceasti modalitate
evlavioasi de a petrecetimpul liber, prilej cu care se indepdrtau
de degertaciunile vie{ii de zi cu zi. Dacd acesteacfiuni sunt bine
pregitite, vor rimdne in amintireacopilului tot restul vie{ii sale.
Cu acesteocazii,pelerinii vor participa la sfintele slujbe, iar cu
binecuvdntareastarefului,vor putea chiar rdmdnegi vor fi caza[i
la casade oaspe{i(arhondaric),in mod gratuit, mai multe zile,
rugdndu-ses,imuncind alaturi de monahii sau monahiile acelei
sftnte mdnistiri.
Manastirile sunt oaze din Rai, unde se face simtit6 mai
pregnant lucrareaDuhului SfAnt.De aceea,cei care se inva{6 cu
viala duhovnicdascadin mandstiri gi au rabdare qi smerenie,se
intorc la casele lor schimbafi sufletegte, plini de bucurie
duhovniceascd qi cu implinirea cererilormdntuitoare.
Cultura de consum strecoard in con$tiin{a copilului o
concep{iedesprevia{a gi moarte, striini de invitatura de credinti
ortodoxS.Dar o)rc.cim sa-needucim pe noi qi pe cei din jurul
nostru, ca s6nu privim moarteacu groazAsau cu superficialitate?
Tot Sfintii Parinfi ne spun cd cimitirul este cea mai inalti
$coali duhovniceascd."Mergi adeseala morminte, o, frate, ;i la
40
cimitire! Cd dacd adeseavei merge acolo, atdta inlelepciuneai
a te invdla, incdt toate scolilefilosofice din lume mai mult nu te
pot invdta!" (Sf. Ioan Gura de Aur). in cimitir, copilul poate
vedeadeserticiuneaacesteivie{i, cd toate sunt trecdtoare.Aibi, in
cimitirul mdnbstirii, un pdrinte duhovnicesc poate povesti
copiilor vietile cuviogilor pdrin{i care s-au mutat la Domnul, la
viata vesnicd.
fxista un obicei evlavios de a merge qi a ne inchina gi a ne
ruga !a monqdntul unui drept, care inc6 nu a fost canonizat de
Bisericd, cum poate fi: Arhim. Cleopa Ilie, Ierosch. Ioanichie
Moroi, Ierosch. Paisie Olaru, Arhim. Arsenie Boca, Ierosch.
Onufrie Frunza... Copiii trebuie, de asemenea,invd{afi si se
ingrijeascdde mormintelefamiliei. Aici li se poatevorbi despre
strdmogii lor, despre faptele, virtulile, picatele lor, si cum au
murit, iar dupd aceea,sd fie invdtati si se roage pentru ei Si sd le
fac6pomeniri qi parastase.
DESPRE CITIREA SFINTEI EVANGHELII
in fiecare familie de cregtiniortodocsitrebuie sd se citeascd
zilnic din SfbntaEvanghelie,din vietile Sfintilor si din scrierile
Sfintilor Parin{i. Fdra lectura zllnicd a cdrfilor sfinte, este de
neconceputo educafiecregtin-ortodoxf,a copiilor. Parinfii trebuie
si citeascddin Sfdnta Evanghelie copilului cAnd acestaeste
bolnav sau inainte de culcare, atunci cdnd copilul esteliniStit $i a
uitat de jocurile ;i celelalte preocupiri copildregti. Trupul
omenescse smeregtesi se lini$tegtein timpul bolii qi inainte de
culcare, iar copilul, inainte de a adormi, simte nevoia unei
apropieri inai intime de parin(i.
"p1per15:nfane arati cd este foarte folositoare Ai$rea i-mprqgll.?
cu copiii a textelor Noului Testament,chiar de la ceamai fraged6
41
 CRESTINULORTODOX iN L
vdrsti. Nu trebuiepierdut din vederenici faptul c6 cei mici sunt
in permanen{acu ochii pe noi, observAndfelul in carene purtiim,
cum ne rugam in bisericl gi acasi, precum gi ce evenimentene
bucura sau ne intristeaza. $i cu cdt creqte, cu atdt copilul ne
apreciazdmai critic, cu atdt estemai atent la discrepanfeledintre
vorbele gi faptelenoastre,care nu se potrivesc cu.poruncilelui
Dumnezeu.
,i
cuM sAiNvATAvrcopm sA sEROAGE
Rugaciuneatrebuie sa fie ficuta uJrf.t in.a, sa nu para a fi o
obliga{ieplictisitoare,care trebuie sf, se termine cat mai repede.
In acestsens,s-aobservatcb cel mai eficacemijloc educativg-ste
exemplul dat de parin{i, de propria lor rugaciune,care estebine
si fie fbcuta?nprezen{acopiilor, care sd auddSi sd vad6 nevointa
parin{ilorlor.
Cel mai bun momentde rugaciunepentrucopil esteinaintede
culcare, cdnd copilul este a;ezat ?n pat. Astfel, el va adormi
invaluit de rugaciunileparin{ilor saupe fondul binecuvdntatcreat
de citireavie{ilor gi minunilor din via{a sfinfilor. copiii ii privesc
si ?i ascultdcu atenfie,chiar cu admirafie,pe cei ce se roaga,
dorind si imite comportamentulacestora.Trebuie men{ionatsi
faptul ca gqi rrli"eisunt foarte sensibili la nesinceritate. Sa ne
fereascdBunul Dumnezeu de rugdciunea de form6, de ochii
lumii, demonstrativS. urmarea va fi scepticismulsi chiar inrairea
copilului, care va ajunge sd dispreluiascdcele sfinte. Telul unei
rugdciuni cu voce tare trebuie sd fie doar rugiciunea in sine.
Astilzi,copiiibumbre nevoie de impresii benefice,folositoare
de suflet, pentru cd lumea contemporandcoplegegtesufletele
curateale copiilor cu impresii pdcdtoase. De parinli depindecel
mai mult realizareaacestui [el, ca jmpresiile ziditoare sa aiba o
42
ponderemai mare.Amintirea pelerinajglorla sfintelemindstiri,
a convorbirilor cu parinfii cei duhovnice$ti, a minunilor
dumnezeiestila care a participat, a rugf,ciunilor implinite,.-a
felului cUm se ruga cineva drag il pot ajuta pe copil s6 alunge
intunericul pbcatelor. Este la indemdna noastrS,a celor cu
raspundereiU cre$tereacopiilor, si ocrotim sufleteleacestorade
actiuneavitimdtoare a picatelor.
in primul rdnd, copilul botezat are aparabri mai puternici
decAtpe p[rintii sai,9i anume:
1. Dumnezeu,carepazestePruncii;
2.Maica Domnului;
3. Sfintul al cirui nume il Poarta;
4. ingerul pdzitor.
Trebuie ca micu{ul sB-siaducf,aminte de aparitorii s4i ceresti,
sdse roagelor gi sa le cear6ajutorul.
Cdnd un copil mic se roagi, t59i ingeJi ii duc rugaciunealui
curati la Cer. De aceea, 99t9"foarte imp-ortants6--linv6!6m pe
copil s[,sq rqage lui.Dumnezeu, sf, stea de vorbd cu El si sa-I
si fie intelese
ceari ajutorul. Rugiciunea sd fie citita 9-g"?tpq"-t1.e,
cuvintele gi mesajul ei. De aceea, este bine ca rugdciunile
copiilor sa fie scurteqi pe infelesullor.
Trebuie s6 stim de vorb6 cu copiii Siin legitura cuproblemele
duhovniceqli,nu numai in legaturacu c,elelumesti, sa le ardtim
cum qcfrgneazdlumea pacatoasi asupra sufletului nostru, cum
vorbescdel4onii cu noi p.ApgAnquri19Je,iar ingerii prin gdnduri
bqg.,5slpdS yin gdndurile rele gi faptul ch numai cu ajutorul lui
Dumnezeule putem birui.
Sstilzi,copiii, adolescentiiSitoti careincep sdcunoascdlumea
inconjuratoare,nu mai pot fi.,.izoladide aspecteleei p6c6toase,
carenavdlgBcsl contaminezesufleteleJorcurate.Singur nu te vei
puteaopune agresiunii 1or,dar aleargacltre Dumnezeu,cdci ceea
43
 oRToDox iN r.ur,rtR TELEVIZoRULUT
CRESTINUL sr A INTERNETULUI
ce estecu neputinll la oameni,estecu putin!6 la Dumnezeu.El
nu va ingaduitinerilor si celorlalti sa fie ispitifi pesteputerile lor.
Dar cu cdt ispita estemai mare, gi putereadumnezeiascicre$te.
Estebine sdnu ciut6m ispitele,sdrespingemtentatiileunei viefi
u$oaresi pdcdtoase,s$ respingem agresiuneaneinfrdndrii Si a
dezmatului,s6.ciutim o viefuire cuviincioasd,preocup6ndu-ne sd
ne facem folositori, lucrdnd fapta bund. Pentru aceasta,insd,
p-r.rfletul
trebuie sd fie intdrit de la o vdrsta-f*rageddcu darul lui
Dumnezeu, iar lq-ndval-apotopului de patimi, sd alerge la Sfbnta
Bisericd, ca sd se curd(eascdqi sd se intAreascdprin$puterealui
Dumnezeu,din SfinteleTaine.
EDUCAREA SIMTURILOR
Su-fletulcopilului se poate umple de impresii bune, dac6 va
ciuta un cdt mai des contact cu natura.parinfii trebuie sf, cultive
copilului dragosteapentru natura inconjurdtoare. Sd-i admire
frumusetile,formele, culorile, simbiozagi armonia,invdfAndu-l
si-L cunoascdpe Dumnezeu, prin zidirile Sale. Observarea
naturii, studiul gtiinfelor naturii reprezintd o ocupafie care nu
numai cI nu este pdcbtoasl, dar poate deveni evlavioasd gi
folositoare.
ls.trtut Teoftn Zavordtul recomandi.mirenilor si dea de citit
propriilor eo.pii, in loc de iomane, cA$i de Stiinta ale naturii,
pentru ci sunt instructive si indeamndla evlavie faF de ZiditoruL
Natura predispune la meditafii duhovnicesti inalte. Parintii si
educatorii,oricdt ar fi de ocupafi, nu trebuie sd-qicrufe puterile gi
timpul in ce prigggte.pHmbarileimpreund cu copiii. Cu acest
prilej se realizeazAo apropiere sufleteasci intre cei mari si cei
mici, deschizdndu-se unii sprealtii, iar lecfiile de viati primite cu
mare bucurie, de la plrinfi, in cursul acestorplimbari, rdmdn, de
44
-l?
F-
important
reguld,injiparite-in memoriacopiilor toati viata.Este
invatds6-$icunoascd Si
si?aprulcI in contactcu natura,copiii
sa-si iubeascd lara, astfel incit influsntele str6ine, care
acapareazldin ce in ce mai mult mintea romAnilor,
manifestdndu-se in moduldegdndiregi in comportamentul lor, sd
fie cdt mai reduse.P-afi-ntrinu dau, de multe ori, importan{a
educafiei patriotige,considerdnd-o ca pe o reminiscentd a epocii
comuniste.$-{Jpaff-49-Kfqn-sl.Adtspunea:"Amintiti-vd cdp atria
pamdnteascd,dimpreund Cu Biserica ei,. este Bridvorul Patriei
Ceresti. De aceea, iubiti-o fierbinte si fiti gata sd vd pune[i
sufletulpentru ea, ca sd mo$tenitidincolo viala cea ve$nicd'"
Dar cum poate fi..insu.flaticopilului, inca de mic, dragosteafa(i
de patria pimanteasca?Prin dragosteafata de Biserica Ortodoxa,
fala de natura patriei si de istoria ei.
Trebuie sd se inceapdaceasti educa{ie,pu(in cdte pufin, prin
educareasim{urilor. Se stie c6 micutilor le place s6 se joace.
Biserica nu esteimpotriva jocurilor, ci impotriva anrrmitorfeluri
de jocuri, care submineazAsin6tateacopilului li influEileaza in
mod negativ intelectul, psihicul $i credinta.Este foarte important
cu ce fbl de jucarii se joacd copiii noqtri, clci jucariile le umplu
lumeainterioara.Ug-p:p^qtspunea:" Aratd-mi, copilule,iucQrULA
tale gi spune-mipe care din ele le numestiprieteni si mi se va
descoperio .p31!2ryte din viitorul tdu." Se pare cd jucariile ii
pot inva@ pe copii sa-qi iubeasci patria. Trebuie sa captam
mintea copiilor cu povestiri despre luptele oStirii
binecredincioase,desprebarbatiaqi mdrinimia ostaquluiortodox,
despremarii conducdtori de ogtiri cregtine.Istoria noastri oferi
cu abundenti astfel de exemple.
Citirea' ca{ilor de istorie, despre viala Pi petrecerea
evlaviosilor no$tri strimogi, a domnitorilor binecredinciogi, a
eroilor $i nevoitorilor ortodocqi,va spori dragosteade patrie a
45
 copilului. viefile sfintilor nogtri rom6ni, ale nevoitorilor bunei
cinstiri de Dumnezeu,sunt ca un izvor cu ap6vie. Astfel, copilul SUFLETUL OMENESC,
va cdpdtatreptat .s=al.1..ung-a
patriei adevdrate,a patriei celei vii. ICOANA A PREA SFINTEI TREIMI
Aceastacunoagterea valorilor romdnegtigi prefuirea lor poate
constitui, la timpul ei, un antidot impotriva dorintei de viata
Creatdupacldpgl lgi DurnnpaeU@ac.l, 26) cu*ryIqttg*Sgyant
dulce, dupa modelul occidental.De asemenea,qunt jocuri de
pi vo!qt4-,C1gig].p*?--flrr-Bnd cregtinul este chemat gl devina
montaj si construcfii artistice care d,ezvor7 inteligen{a, pur.nn-e-zeu,
asemenea cu prin sfinfenie(Mt.5,46),caresg.ph4ine
inventivitateagi aptitudinile practice ale copiilor. antidot cu ajutorul barului dum_r_rSzpiesc, prin practicareayiff-utilg{
foarte bun contra vulgarialii culturii de mas6, cu dmele
"un ei de crestine.
groaza'9i de ac{iune,show-urile de mgzica pop-roclf;cu igrfluen{i
Asemdnareacreqtinuluicu Dumnezeuinfr[i;eazAsfarea.-de
satanicd,poate fr muzicareligioasdsi cultd. Nu estevorba numai
deplinasfin{enie,dreptate" li moralitatece poate fi atinsi prin
de artabisericeasci.Desigur,estefoartebine dacdcoBilul ascultii
faptele,.cele
stato_rnic.lgln bune,cregtine,de citre om.Acestlucru
din fragedd copilirie c6nt6rile dumnezeiesti din Biserica
depindede actiuneapJtgglqfsp_ilituale qi mo,rsJe
omenegti iar,pe
ortodoxi, cu muzici psaltica,vede numai icoane qi i se citeste
de alt6parte,de ajutorulharuluidumnezeiesc.
numai literaturd aghiograficd.Aceasta ar fi cu adevdratun mare qmul cel vechi, cu obiceiuripicdtoase,
Pgg*S$n-tul--B--ojez,
privilegiu. ilrsapufini copii il pot avea.celor mai multi copii
este esteinmormdntatcu Hristos,pentrucaimpreundcu El si invieze
bine si li se fac6 o pregdtire culturala din majoritatea domeniilor
( Gal.3, 27), devenindastfelpg_{3t,pJ deHristo.ssauFlristofor.in
crealiei artistice umane(muzicd,simfonicd,oper6,teatru,picturd,
acestfel, creqtinulintr6,prin Iisus Hristos,in TruB-ul, S-auTainic
tehnic6..). $i astfel educat,in cunogtintaadevdratelorvalori
ale (Mistic), iar-Treimea_ dumnezeiascd locuieEtepc_um- inlduntruJ
crea{ieiumane,copilul va cregteca un copacplantat la izvoarele
inimiisgk (Ioan 17,21) si il indumnezeiqteprin epg-rgirlg_.$-ls
apelor.
diving_n_ggrgate.
Fericite sunt familiile in care existi obiceiul ca impreund
sd Tryrotgg--U33ltgca 9i chip al Sfintei Treimi, trebuie si se
citeascaliteratup religioasasau laicd sau sd viziteze galeriile
de addng-e-aSga in aseminare, rimdn4nd in legatura dragq.gle_i
arta.-Es!efolos-itorpentru copii s"&li-s.gsupligemuzicj religi
oasa dumnezeiegti, pentruca ggl .qenu faceaceastaiSi*q&lipsufletul
$,i clasica, s'a:i-inteleaga pe marii creatori de arta prast-icagi treimiq,desfrc6ndnigteade cgyfugtgide;oinfa
muzicald.$i eventual,urmandu-le exemplul, s6 inve{e ra.ent"
ru Cregtinulare_minte,,,cuvdnt Si-duh,iar minteanu estefbrade
diferite instrumente,in coruri laice saureligioase. cuvdnt,nici cuvOntulfbrade duh $i acesteasuntunain altaSiin
cu astfel deqreocgpdri ziditoare de suflet, via{a copilului
se ele insele;pentruca 4inj-eagrdiegteprin cuvdntgi cuvintul se
va scurgein mod-PolositoEfiind izbFtvitde-p-ierdercali_n0Bului,
de aratain.duh.lrin acestea, omulpoaffi -un.chipal.Sfinle-iTre_inri.
nelucraresi de trdnddvie.
Harul dumnezeies-c (gpergia di_11pa necleata) trebuie sa
tumineie rutjff-ilaitral s-o adui6 la puritate, restabilind
46
47
 fuqulAtileei rafionale9i intuitive, orientatespregqgt_elnp,latip_Siunite gi in$_rgp$!-e-.spre.-Du-mrrqzeu.
*indumnrzeire. S{angt Ma-fqu M[SdSit-oru1 spunecd prefacereaacestor
I Mglga qgaq"tra esteceacareh4.nestg,sufletul nosfru.Trebuie puteri dupi fire inseamndpentru gistg sd-L cunoascdpe
i $4nerugam.pdnic6ndharul"du"mupzei.Q$p vine in naintesideaici Dumnezeu,pentru dg4nta s6-L doreascaqi s6-L iubeascdpe
in "ilfg1g noas@. Iar cdnd pJin€tateaharului va umple inima Dumnezeu,iar pentruvpinta"s[ implineascivoia lui Dumnezeu
n-oastrd,se va revrrsa in. afara, trec6nd din snflet in frup, cea sfAntd. \bmai jn* apesf,-Jrt este implinita porunca
transformandul din muritor in nemuritor,.din stricdciosin dumnezeiascS: "sd iubestipe DomnulDumnezeultau din toatd
nestriclcios, ftcdndu-l sa_radie,zc" buna mireasmdrdevpn_ind inima ta, din tot sufletultdu si din toatdputereata" (Mc.12.30).
la-u1naturg Siteofor. CAnd ngin-feprdmine in Dumnezeu,ridicd dorinfa s5 il
Dar pdcaleleqi diavolii de$mm4(eimga umandfastfelinc6t: iubeascd Si,vnintasdlupteimpotrivadrhului,celuirauSisdcaute
l)pgjgtea,ig loc safie inirlimg, s.meritd si luminatade Duhul curdfirea.Astfel, e{.istdndUg_.imbgld...spr9Duqrlgaeu,aparegi
Sfdnt, dS.yinem6ndri, plina de intunecimeapacatelorgi unireacu Dumnezeu.Din contra,B3gg$lrupeJgdtgpcelorfq;i
r,g!4g;toare in toatecolturilelumii; puteri sUflete$ti.Astfel, rtintea.lindg, qd-L nesocoteascd pe
2) quypnlrl*t9.tlit,in loc sd fie plin de har si de mireasma Dumnezeu, psqregpoftitoareesteindreptat6spre-creaturi Sispre
QuhuluiSfhnt,devinepliU"deduhoareapoftelorgi a pdcatelor; pdcate,iar vgiEtaestesupusdlilaniei patimilor.in felul acesta,
3)jnigil, in loc s6fie curati qi smeriti, devinpp*linadc_p-ofte pacatelevor inrobi cu totul sufletul. $I4ntUl-gfig9{e P4la.ga
pi de pbcate. descrieaceasti stare:*!t!gi intd!, minltg-g*semi;cd departede
Omulpdcdtuiegte cdndqrintgaii devineoar,b_e qi s9"i1rtq4ec6_
de Dumnezeu si se tntoarce$precreatl.tri.De cdteori vomdeschide
pg$e,de.mQsrie sr_demandrie. u;a patimilor;_-Wi&trSg $e va imprastiaimediat,ipdreptatdfiind
Jgginilg-spurc4te,d.e-televiziune,p-dtrundpUg*AMi(v4Z_ql critre.lucruriletrupestisi lumesti$i cdtreryulsimea pldcerilor si
?uz) w" suflehrl omului, isrfunecdndu-i -uglt*gagi*iniinanou-i gandurilar impatimitece vin din ele.Apoi, nJintea,cdzdndde la
igi$g. Al0-nd Suflctul . murdarit de astfel de LrTr-a€Urj, Dumnezeu, gbate&fjp.n de la El si de la poruncileLui. Cdnd
telespeclaJorul; y4 pacarui.*fu*ingepgt9p_6.41trinijupoi .U mintg4_rataceSte, dorlntq^.este
tmprdstiatdin desfrdu$i nebunie
.lyaginatia,.apoi,glu cuvdntsl'qiin.final,:g!+faptri-;L3tace$te
lucriri si, in cele din urmd, vointa este chinuitd $i Supusdpatimilor
pdcatoase ale televiziuniiparticipaqi.duhurile"diavCIlegti. Astfel,W.rl careafoffitiit sa devindfiua-llui Dumnezeu dupd
I-a restaurare4 noastr6,cel mai mult ajut6 Rugdciunealui har,devineun".p-cigas, asemenea.cel.ormai sdlbaticefiare.
lisus, care aduce, $$_r-[gpre treimii .um4pe,despa4ia pri4 Deci, in acestfel, seJgt4*p,UprL;ufletesti se--abt de la
cidereain pdcatg'-.r, Dumnezeusi tn acelasi timp sg,p-iardeWlq.Le!- dintre ele.
Sgfletulomenesc,creatdupachipul lui Dumnezeu,6jg*qgic, Dorlgp ar vrea sd se intoarcd la Dumnezeu,dar tlgiilttnny-i
@gt{ttplu. pl aretrei puteri:min-tea (rafiun-ea), dorinta,(p-ofta) Permite.fufu ar vrea.sdse intoarcdla Dumnezeu,dar minJgg,
qi voin{a(mdnia)-Toateacestetrei puteri sufleteptilrebuie.sase neavdnd cfgdfutta tn Dumnezeu, nu vreesd.Liubeascd."
48

-
 CRESTINUL IN LUMT]A
ORTODOX TELEVIZORULUI
SI A INTERNETUTUI

Qregtiniitrebuiesddoreascd si si luptepentruacea.stt uniJafe

reurezenldndpentru suflet "hrala
-"-uuru
aducdtoarede moarte". Din
a sufletuluilor qi s-o atingd,in final, p,rinRugiciunealui lisus. faptului ca ldqa-m-aceste fusstre deschise tot timpul,
intoarcerea noastrila Dumnezeuincepecu adunarea.T.il[ii" cutiozitatea'
neludnd aminte laggiinslng" 5i n5:j4frAndn{s;ne
carese obtineprin dezlipireaei de atracfiilece o inconjoari, cu toate ale ei si mai ales
lumea inconjuratoarepatrundeinsfl#
supundnd-o pociinfei gi coborAnd-o iar pofta va reveni
?n.,inimp,
cu cele pacitoase gi ne va ocupa minlea cu gdnduri' Dar cum
gi eala Dumnezeu
putem sd scapamde gdnduri, cdnd toti oamenii gdndesc'cum
putem sdnu ne amintim gi sf,nu visim, cAndtoati lumea vrseazA?
DE UNDE NE VIN CANOUNILE $I \B
Nu vom putea rzgoni gandul nefolositor 9i spurcat, decdt
CUM SA NE LUPTAM CU ELE
inlocuindu-l cq-upglcare estede dorit sd fie inalt;i sfdnt'
Dacd ne vom forma obice-ipl.meditatiitor evlavioa$e,atunci
$fnti-iPari{rlispun,ca ,)ina" p OiuuJi,d-qla tuea
gg-ryl,ltrile inchipuireanu va mai fi obositaqi murdar6,ci curati Siinnobilata
Wngndgdzuta Side.laTume. cu iucruri folositoare. Existd, insi, 9i gfnduri obisng-ite,curate 9i
1.Gflnduri carevin de la firea umani chzutd:omuldeprins nevinovate pe care nu este pacat sa le avem. Sfffttii Parinli ne
sa.qirasfetep3ntesslpva fi adeseabiruit de fugigla mdncarurilor invala si ne gdndim la lucruri concrete: cum si fac o casd,cum
Sibauturilorgustoase. sdfac mdncare,cum sdconstruiesco sobd,sd croiesco haindetc.
2. Gfinduri cevin de la lume: s;gJ_g5ilg 4,g4ptIe(vdzul,auzul, Un mrjloc e-ficacede.lupta cu gAndurilerele, pdcdtoase, este
mirosul,pipaitul9i gustul)s_U;ll*'&d"gst{gle nostru,dupi
sufl_e.Julpi descoperirealor (spovedilea)la un.{uhovnic iscusit.Nu estecu
cum spunSfintii Pdrin{i,si ngg*gJgsufletulnostrucomg.{q[ cu putin{a o descoperirea tuturor gandurilor, pentru cd acesteasunt
lumea exterioard.!1i-q interrnediul lor, se spune in cartea cu miile, vin gi pleaca. Trebuie sd descoperimla spovedanie
Rizboiul nevlzut, pg.fletglprivegtelume.a^mal-e*iala, gustadin gAndurilepdcdtoase carene urmdresccu insistenta 5i pe care,mai
lucrurile carecad gub cercetareafiecdrui.Sht, se desfrteazagi ales,lepri4iryr in mintea noastr6.
astfeligi alcatuieqte uu cercde dezrnierdari gi de pliceri. A$adar, 3. Gflnduri care sunt aduse de demoni. Diavolii utrlizeazh
prin ferestrelep sim{urilor,?n sufleful omenescintra s.i cdte o pentru a-gi atinge scopurile lor pacdtoase,!u numai .teg!ita1e4
necuvi inci oas6,Ury.c
g.,.gpgi.nc lec desfrdnat,o-JpLUa
Qn. atd,o
.spurc virhrala, qi qi.-q$fg*dp-*cgp9gre sau 5-galizareugp1l3, din orice
mdnioasa, giUdS_cQJ4 "nevinovatS"s,L_?-s,? sa se
_inpe-o domeniu,{ascolindin s*fkJul omului, adult sau copil, patimile
"ggtu,qine
strecoare .i.qSuflgtlucrurile pacdtoasedin lumea"inc,orliurf,toare, care dormiteazA, i.pdemn_dn{gl sd pacatuias? !a jrlggp$ cu
carenu sepierd,g. s-eiufimtgc &ry ra ne ddmseama,adundndu- gdndul'si dupd aceeagll -cU.YglnJt si -9p fapta' Insd nu existenta
qgin timp. ?s&l_95.!9{.c-e auzim,vedem,gustim,pipaimsau celor din jur este vinovati. Qp11ra sivdryit B[paful uciderii de
gnirosim{gs-6pamplentiqp-epifi.ca iR sufletulnostru.Toateacestg flrate,insd grai ina_rplpgreqisetu ggl-dllpiciJo5, zavisfuindu-lpe
Agp.rcnle ppqdl-gage ce se acumuleazl iq-memg;is pervertesc Abel pe n.?iJpi (F-ac.4,5). Esteoaie cu putinfa s4 oprim gdndul
igta€inatia si prefac "fgima omului intr-un vas spurcat, care incepe sI ne mis,te pe calea pierzf,rii, care ne duce la
50 51
 CRXSTINULORTODOX IN L
cugetareaintdmplatoare$i chiar pAnI la hotdrdreade a pdcatuicu
fapta? La aceste intrebdri ne rispund Sfrntii Parinti: fie cd
muncim, ci mergem pe stradd,cd stdm in cas6, daca mi4!_e_p
noastrdRttva aveao indeletnicireduhovniceascd, ea se va ocupa
c.ugdndurile.Acesteavor murddri corytiilta noastri cu inchipuiri
Eiimaginatiinefolositoaregi pacatoase $i chiar vdtifiratoare.Daci
nu ne vom tine pinte-a in fr0u, qlai ales capacitatea ei
i_maginativ5,gdndurile rele vor pune stiipAnireapeea cu
desivdrgiresi omul va inceta sd ia aminte la lucruriJecu care se
indulcestesufletul sau.tn acestfel trdiescfoarte mulli odmeni!
lq-eacqviosul Isihie Ierusalimiteanul spune c6 "Qgmory1i
obi$nuiescsri vorbeascdcuptflglgl pggnggldufi, ascunzdndu-se
in spatele acestora, q.-l..iyqlq pe om la tot lucrul rdu". AstfeI,
noi ne putemda de bunavoie in stapdnirea puterii demonice,care
ne murdiregtecongtiinlagi inima, iar in final va pune stip6nirein
chip desavdr;it9i pe yointa noastr6.
CUM PUNE CANNUT, STAPANIRE PE SUFLET
!a inceput ne aparein-grjgfire,frra voia noastrd,momeala,un
gAndsimplu. Dacd nu ne oprim atgltia asupralui, acel.g0ndva
dispirea, fiind,inlocuit de altul. Dacd, ins6, ingdduim min!.ij s6
'gdndului,
stiruie asupra atunci are loc unirea mintii cu.gA4-d1rl,
Cregtinulpoate qercetagdndul gi, vdz_dgrd c6 estepdcf,tos,il poate
respingep{n ru[aciune sau cu u-qal1gand,bpp. D.gga-lva primi
gi se va invoi iu el, va savdni pdcatul cq",.gg!!UI.D_ecinoi
pacdtuim-qlLgAFdUl atunci cdnd in_a,ceasta .e,tapa
nu-l respingem.
Sfintii Parinti nEspun cd dupd cum nu putem impiedicapasdrea
sd zboare,tot astfelnu putem sd oprim gdndurile.[mportant este
sdnu le lasamsa-Sifaca cuib.iu.pinlea noastrd.Dacd le vom l6sa,
vpr Bune stapdnirepe,.inima, noastri ;i o vor robi. Acest sta-djp
52
estenumit,dealtfel,aJrobirii sufletului.De aceeaseintflmplaca
mintea,atrasidegesdJuilgy,iglgoeca o corabiein voia valurilor
furtunoase, sanu-$imai poatdveni in fire.
Dacdgdndul.qe-I., ra,ua pus stap6nirepe sufletul nostru,s-a
inradicinatin el, {evenindpentruel ca o,depfindgle,s-aajunsla
stadiulpatimii. AceastiiBalirnaesteintrefinuti de gf,ndwi rele
proaspete,adusede vgjmaSuldiavol Si..hfanita de imaginalia
noastripacdtoasa. O astfelde viat6,careurTneazapalip.!9,duce
la moarteasufletului.De aceastistarenu ne putemizbFxidscdt
apuc0ndc-.aleaunpi pocdinfesincere5i profunde.
CUM ACTIONE AZA CELE TREI CETE
DIAVOLE$TI ASUPRACRESTINILOR PRIN
INTE RME DIU L T ELEV IZI UNI I
Ceata diavolilor poftitori actioneazdasupra puterilor
poftitoareale crestiniloiprin fi.lmgdesfrdnate(9i pornografice).
Din p;rnt-epqlgtelecrestinilorcare urmdrescastfel de filme s9-
ridica us,net..gras9i p.uturosde.desfr0-laJe' care le intunecd
minlile.Aceastiputoaresetransmitede la om om pgp-ggdlui
la
9iimagigidesfrinate,iar ip-nglrltileunorastfeldetelecregtiniapar
visedesfrAnate. De multeori, cei careurmirescastfelde filme
vor cddeain pacateledesfrdnarii.Pe..caleateleviziunii se
urmdreqte dstnrgereagenzu-riimgraLe^c.feqtine, prezentindu-se
emisiuni in care Qameniimportanti sau.cunoscutide cdtre
telespectatorise indeletnicesccu activitati desfrdnatesau fac
pacateimpotrivafirii. Un astfelde exemplu$ocantil constituie
lumea-od.i, domeniufoarte indragit de multi oameni.in
aceasti lume, cei mai multi creatori barbati au preocupdri
desfrdnate particulare,adici sunthomosexuali(unul dintre ei a
fost creatorul italian Versace). Oamenii trateazd cu
53
 hmUa adevarul Sf. Evanghelii, ducAndla ratacirepe
superficialitateacestaspect,purtdndu-lehainele pe care le este graie;te
creEtini.Despreace$tia,Sf. Ap. Pavelscrrei"Dar Duhul
inscrip{ionatnumele.Se incearci sp se acrqdilgze_i{.e".9.,1"qi.toatd
gpii se vor tndepdrtade la
lanurit, ca i4.yrqry;yrik9g!p-"dp-.qpQi,
fericireaumani"p-arreducela satisfacerea necesitdtilorsexualepi
a celorlaltepofte trupegti. credintd,tuiia arminti ta dgfuilsiWalgJpeg, lg".Wsi#UHR
demonicp-"(Tim.4,1), iar $f. JoalrGurade-Aur zice cd "Ace$tia
Ceata diavolilor minioqi aclioneazd prin emisiunile de
care,pqy lyllirtind.de dernani'
televiziune asuprap,_UJSfii mdnioasea creqtinilor,nstimuldndu-le sunt toli incepatoriide."e.resuri
grdiescminpiwi cdtrecei binecredinciosi, E1;e.y.i-iUdWaUg de
sentimentelede urd, zavistie, sdvd6irea crimelor, a rdzbundrilor
9i a re"vpltelorde tot felul. .i+ birerica Ortodoxd." Deci, toti cei care, p{n, intelmediul
sc o invd{pturdstraini de
teIeviziunii, j4lvgf{ erezii gi €tgpg-v.adui.g
Ceata diavolilor rafionali aclioneuzlasuprapgterii La,ti_o.ggle a
credintaortodoxas,icgle ss3"np.gln_vpsg inv6{6turiiadevaratea
gregtinilorprin emisiuni cu subiecteeratice,vrajitoreili, stiinfif,rco-
fantastice;i de pecredtntda oamenilor de Stiinta.Dupd o astfel de Bisericiiortodoxesuntnumili de Sf. Scriptura.'fi ai diavolilor"
(Ioan8,44).
emisiune, qr"Jil. telespectatorilorinteraclioneazI gi transmit pri n
gglgg.i,*clJiple $i_&p!eereziagi necredinJa,de la un om la altul. Tot d.e-4qnizerii sunt si cei s"Fpanitide dif-e"Iitep41imigre-le'
cum ar fi: ngggdinta,.-uciderea,Hf.3'b-e-tia., iubirea de argin{i
P,rin televiziuneana{ionala,duhurile diavol-6li sE..ffiu9mit intre
(adicadebani),de"sfrAnarea,
telespectatoriide pe teritoriul [Ai"i, iar in cazul televiziunii prin mAndria,invidia,trdndivia'lapomia
satelit,dHhurilediavolesti.setransmit i4 iptreaga lu1pe. pAnteceluigi. celelalte.Din pdcate,U1fr4J,prin intermediul
televiziuniitot mai multi cre$tini49 fq"sjdpmqnizatispreastfel
DESPRE DEMONIZATI depatimi.
Tot demo-niza{i sunt ti vgj!gr!i,..-feryegelo{i,,-g}rig,itorii'
Se cunoscmai multe categorii de demonizati.Mai intAi, sunt astrologii.care.amiggsppe cei slabi in credinta,pu. pyterea
cei chinuili rU**!fu.pglde duhurile rele, cum sunt: epilepticii, duhurilor.neaurate.Ai.;J|ef ur--c-rsdfuIa i I parasesc pe Dumnezeu
lunaticii si cei ce au manisfestdriasemdndtoare s,icerajutoruldiavolilor,{g-yg-nind giigpsi de,monizati si osdnditi
cu cei din Sf.
Evanghelii. Pb acegtia, Biserica Ortodoxa ii vindecd atdt la vesnicele chinuriale iadului.ip,ltimul timp Sila noi in !ard,
qufleteqte,cdt Si trupegte prin S"f. Maslu, Spovedanie, Sf. vrajitoarelepldtescteleviziuneaca s6-9ifacdrcclamd.Ele susfin
Impartiganiegi Moliftele Sf. Vasile cel Mare, care se,q_itgq.q.in ideeavindeclrilorprin: "cui pe cui sescoate",
adicddracpe drac
bisericd cll post nggru, smereniesi multi credinta. sescoate.Dar iryuqi Mdntuitorulnostrune spunec6 acestlucru
Demonizalii sunt sub influenta diav_alilorSide aceea,de multe nu esteadqvdrat,pentruca s;q$-g2!ina imp.araliasatanei(Luca
ori vorbesc sau\Sgt bstfel de;-up_gle XI,14-23).ig 1e-alitatg, la vrajitoareva scdpadeun
c*e-l--qge-q1.q1gg
incdt infricogeazApe cei din
jur. Acesteale sunt insuflate de cdtre diavolii care-i subjuga. diavol care i-a pricinuit boala sau suferinta,dar va primi un
diavolmai mare,diavolulvrajitoflilor.
Al doilea fel de demonizafi sunt
e.amenii eretici invatatorii
s-i
mincinogi care, prin invd{aturile lor gregite, r.dsElmf,ce.sp
$i
55
54

CAPITOLUL III
TELEDEMONIZATORUL CRE$TINILOR
BisericaOrtodoxlSi crestiniiortodocsi dwenit,A tlntra
_a-u
elapurflpf diavolegti organizatede fortele intunericului
tlanqmiseprin mass-media (televizor,radio,presa).*
Televizorul, care a devenit astFtzi in multe cazuri
teledemonizator,este c"gAn3i putqgr,i-ca.4rma. didis-trugere in
'pgp-,{.a creqtinilor ortodocgi. Sondajele de opinie aratA cFt
prezent, cregtinii ortodocgi rom6ni acordS cea mai mare
credibilitate Bisericii ortodoxe. De aceea,slujbagii diavolilor
ac[ioneazaprin diferite mijloace ca sd-i despartade Dumnezeusi
s6-i arunce in valurile spurcateale p[catelor. Sffinta Biserie
Ortodoxa,T*pol lui Hristos, nu poate fi atinsd de p6cate,dar
cregtiniiortodocgicare4u S-unt.uniti mistic cu Hristos,pot fi uqor
in$elati gi aruncati in gheen'apdcatelorsi de aici in iadul cel
vesnic.
"Se implineEte,astfel, sub ochii noEtri,proorocia frcuta de
Sfrntul Antonie cel Mare cu aproape1700 ani in urm6: va veni
vremeaca oqmeniisd innebuneascd ;i cdnd vor vedeape_qiryq,y.p.
cd nu inneburre$te,se vor scula gypf.A"lUi, zicdndu-i cd el este.
nebun,pentru cd nu esteasemenealor" (pr. Toma)
. TELEMINCINOSUL
-.
Prin reportaip.,'Stki
Si filme de televiziunese lanseazd-atacui
{irecte $i indirecte la adresa practicii 9i limbajului cultului
cregtin-ortodox.Adevarulestetrucatin mod ordinar,mintindu-se
cu invequnare,folosindu-setehnicamodernl.
56
ca un
Religia creqtin-ortodoxi este ptezentatLca o-l-eg-945!4,
sunt
fapt di v ers. D e aceea. iLzj lplc-sfitrt9l0r-sarb3$grr_oicdsxe-
sacru
transmise o-biceiurip6g0nesti si vraji.toregti,iarJiurb4iul
Qbiectele de cult bisericesc, viata Si
estebanaliiat Si lUat._iU-:0s.
q-u,lJ- fomalq, fi ind
obi cei uri Ie sfi ntelor mrndsti ri &l*sjfu4gildg
apoi prezentate in filme cu continut vulgar, care sunt transmisela
oi. d. maximi audienta.in acestfel, la vizionarea unei astfel de
produc{ii denigratoare,qe-ip-UliUggdlqai-qsisi gpi-ag-g5zugggg
adevarul de credtnti. o-rtp'doxase vor intari i,ggdndg{19$,.vor
huli si vor judeca gregit.Biserica Ortodoxd si pe sfintitii ei
slujitori.
Evenimenfele--importantedin viata Bisericii Ortodoxe,
sarbdtorile cre$tine$ti, vizite ale inaltilor prelafi 5gg!
minimalizate..$itransmise la ore--npilnportantesau trecute cu
vederea. in schimb, se cauti "9-qlugg.arc4-' intdmpliri sau
evenimente care s"a-ig.1np1g4g$g--fie aspecte din viata
colectivitatilormonahale,fie ale slujitorilor sfintiti.
TELESTERILIZATORUL GANDIRII COLECTIVE
Q-siinteresafiin transforrnareasocietitii umanein societatede
consum urmdresc 4pdplgle--aopiniei publice astfel incAt
colectivitateasd devina lln.f"-e-.cqpl-o".Ig"agi-v,'F;*a"q.plifuCi!-e-*cgitrifa,
indiferenta la actiunea concertatddg dezq14"gg35ea persoanei
umane.in paralelcu aceasta,se urmdregterdsturnareasistemului
de valori prin folosirea pseudo-informatieiin locul adevarului.
Indobitocirea ggrrera.!.{---se realizeazd prin intoxi.garea c}
informatii alarmante,sJresante,a crime,lorde tot felul, a jafurilor,
a scandalurilor,a.orgiilor $i desfrdnirilor ce sunt prezentateca
virtuti demnede urmat, a filmelor de prost gust, ale cdror actiuni
se bazeazl pe imoralitatea care s-a instalat in familie si in
57
 crusnxuLotrooox iN Luum
cercurile de afaceri. U,r-raport decisiv il au qi reporterii
specializafi in r,qqrevrarea.opiplg-i.llt*gg-1of,.
Astfel, qdevaraiui
qi-stemde valori este demolat, iar.gAndireanafionaldsterilizatd
prin dezinforrnare,in locul lor propundndu-sesi-stemuld-evalori
anticreptinsauchiar pdgdn,_strain de qgl.eglghjon,incurajdndu-se
pe toate caile qlodul de viata gi preocuparileoccidentale.Cine-l
mai apdraasti.zipe romdn gi modul s6u creqtin de viata?
Dupa disparitiafortelor comunistede represiune.{irectd,care
au depersonalizatindividul, regenerareapersoaneiumane, in
condilii de libertate,esteposibild,daeafactorii de dBciziecareau
putereadorescacestlucru. Daci, ins6, informati:ade falsi valoare
este pusd in fata pi devine preponderentii,ce va deveni micul Si
marele telespectator?U,n elev de cl4sa a V-a, intreba pe un
pdrinte,la ora de religie, desprecredin{d:
"Egrinte, eu nu $tiu ce sd mai cred! futa spune ceva, mamg
altceva, televizorul tmi aratd altceva, tn presd scrie diferit de
ceilalti, iar carJileau si ele alte puncte de vedere.Eu ce sd mai
cred?" P4rintelei-a rdspuns:"Ceea ce ne spuneDumnezeuprin
sfint|ii Lui preoli slujitori, ai dumnezeiestiiBiserici Ortodoxe!"
Studiile specialigtilor arcta cd Eleviziunea are un rol
important in destramarea legiturilor conjugale, indepdrtarea
copiilor de parin{i, perturbareatimpului de studiu al copilului,
legareacopilului de televizorin defavoareaactivita{ilornaturale
gi a diversificarii lor. Din pdcate,lumeacare pdtrundein sufletul
telespectatoruluiesteo fantomd a realitafii, iar aparentastare de
relaxaredin fala televizorului sporegteaceasti iluzie. $i astfel,
telespectatorul,transportatin lumea fantasmelor4-5 ore pe zi,
fbra sa-gi dea apama, se hr6ne$tecu o hrani spurcati, pierde
timpul pre{iosal mdntuirii, iqi ucide sufletul qi mdnie pe Bunul
Dumnezeu.
58
TELEVIOLATORUL PSIHIC
Social,
ActionAnd ca un deslan$atoral comportamentului
in directia .dqrit4 a
televiziunea poate determina orientarea
presajul prin
comportamentului9i atitudinilor telespectatorului.
factori
telepropaganda se bazeaz| pe administrarea unor
afecte
.onditionuli-$oc, pe fundalul unor instincte 9i {eja
astfel, olganizarea multimilor li
existente in telespectator.$i
dizolvareaindivizilor asigurareugitaviolului psihic'
Prin utilizarea concomitentasaualternativdqqtimulilor de $oc
(de tipul amenin{are-seductie) si prin afi$areaupor simboluri
capabile sa mentini reflexele de adeziune, se creeazA prin
iniermediul televiziunii Xlayl-isitriqi, incon$tienti $i
sugestiona{i, carepot generamigcdride masi, pebazeirationale'
Exemple in acest senspot fi date chiar din peisajul autohton,
cdndmasede oameniau fost manipulatein anumitedirectii si cu
anumite scopuri: avem mineriadele9i demonstratiiledin Piata
Universitatii.Televiziuneadevine,astfel,un instrumentinfailibil
de propaganda,fiind, practic, eliminate mijloacele clasice de
apdrare gi de conservare umand. Factorul rational, atitudinea
critica, dialogul social, influentele reciproce dintre oameni,
cultura, traditiile, intre care 9i Sfdnta Traditie a Bisericii
OrtodoxeRomdne,devin neputincioase.Oare cdt timp g6ndegte
cre$tinulin fata televizorului$i la ce?
PATANNTCIA REPORTERILOR DE TELEVIZIUNE
Aceasti fbprnicie a reporterilor de televiziune const6 in
prezentareape un ton neutru a informatiilor false, trunchiate sau
alterate. in anumite situatii, crainicul devine pdrtinitor 5i se
59
 CRESTINULORTODOX iN I,UMEA TELEVIZORT]LTJI
SI A INTERNEruLUI
implica prin insuqi 1,qqHl"_..gg, in ciuda nepdrtinirii cu care se
laudi. I ibertateasi indemAnareain exprimare dau reporterului
posibilitatea *.regizeze_in&f*nlpJig,in tunc{ie de sE9?gp-.dgggqte
sauj".,seimpuqg,si indupd in opinia publica. Acest proces de
alterarea informatiei se numegtemanipulare.
[.egeanu permite nici unei categorii sociale dreptul particular
la informarea celorlalti. Libertatea de expresie este a tuturor,
numai ci poppintanu estepreocupareaprincipald a.pporterilor
de televiziune.
*
, televiziune, in realitate se constati de multe ori, chiar prin
C REDIBILITATEA T ELNV TZI UNII
C_eQuntevenimentels prezentatela posturile de televiziune?
Nimic altcevadecit ceeace qg_{-qqegtg sd se facd din ele, chlpgl doctrine politice. Inle_fesul.nedeclArat ramdne cel banescSi al
in care sunt ele talmdcite.
De exemplu, la noi in farf,, c6te din evenimentele din
decembrie 1989 au fost transmiseaga cum s-au petrecut in
realitate?CAteevenimentetransmisede posturile de televiziune
nu au prezentat.-de.formatint0mplarile, pentru a indUce in
congtiin{atelespectatorilor anumite sentimente,uneori ostile $i
denigratoare?De c6te ori statul romdn nu d trebuit sd intervina
pentru a corecta anumite informatii care au fost transmise
deformat sau chiar tendenfios.Dar prima infoqryalietransmisdse _
intrpaqegteaddncin glemqria telespectatoruluisi este foarte greg
ca dupa o perioadi de timp sd fie gtearsdsau corectatd. De
asemenea, la emisiunileulterioarein carese dezminteinformatia
transmisi anterioru4u participd, din anumite motive, dec6t 60-
70% din telespeglatorijcare au ascultatprima datii.
Astfel, cu televiziuneaestefoarteu$ors6manipulezipoporul,
iar dacdimoralitate a facelegeala cei ce transmit,cdt de no.iu.
vor fi pentru s.ufle-telecurate informatiile inghilite.
60
TELEDICTATORUL
particulare,
La multe posturi de televiziune, in special
lui, pe gustul
hotararile directorului, ales gi el, la rdndul
patronului, sunt literl de lege' QUlgmp-$^!:!at91ag-qqtuil vor fi si
emisiunile de televiziune. $i &$o, chiar bine intenfionat,
informatiile vor lt selecJateqi transmisein. s.plrilpl acelei molaJe'
Desi se afirma caracterul independent al posturilor de
anumite dezvdluiri scandaloase,cd strqt finantate..de partide
politice sau cd au la condllcenesimpattzanli ai anumitor fo(e
politice sau economice, care se afla in slujba unor idej sau
propagandeide o anumiti culoare$i orientare,catesa slujeasc6
interesul economic Si sd determine creqteri ale vdnzfutilorde
produsepentru satisfacerea poftelor telespectatorilor.
in cazul posturilor de televiziune nationale, plin^qipiul
cdlduzitorestetot cel al eficienteieconomice.
Deci, fie cd este vorba de stat, de administra{ie,de partide
politice, firme mixte, companiimultinationale,firme particulare,
banci, oameni de afaceri prosperi sau sponsori,interesul este
acela de a dicta- $i de a +romova principiile finantatorului.
Modurile principale prin care se ac{ioneazi sunt urmitoarele:
a) Promovareapppriilor punctede vedere;
b) Excludereapunctelorde vedereopuse;
c) Relatareavg!!,..{istgr$i,gnat5,care sd serveascbo anumitd
opinie,un intereseconomicsau"oVgndetipersonala.
Posturile de televiziune care apa(in Algglltgr grup41i.pp-liti-ce
nu pot fr acuzatede pseudo-dependen{a, daf _audientalor va fi
proporfionala cu fo(a mi$cirii respective.
61
 ORTODOXiN LU
CRXSTINUL
TELEPROPAGANDISTUL ELECTORAL
Transmisiile televizatesunt supuselegilor propagandei.Ian
Domenach spune c6 legile propagandei sunt: orchestratia,
simplificarea vulgatizatoarc, unanimitatea sub* presiune,
transfuziade mesajeprin eludareamecanismelorde rezisten(i
ale publicului. intre mecanismelede rezistentala propa$nd6, un
rol deosebitrevinecredintei.
*
Putem urmiri cu precizie aplicareain practicd a principiilor
propagandeiin campaniileelectoraledin occident.Din aparilia
pe micul ecran a celor ce se infruntii si a felului in care se
manifestape micul ecran,ce se arati Ei ce nu, competitorii pot
influenta intr-o mare mdsuri opfiunile aleg[torilor. Spre
exemplu,portretulcandidatuluila pregedintieBill Clinton, a fost
prezentat cu trdsituri modificate, de copil, pentru a exprima
nevinova{ia, curitenia. i-n realitate, insd, fbptele au contrazis
aceastdimagine. Dar oare unde se minte $i se calomniazAmar
mult decdt intr-o emisiune electorald? ln aceste campanii
electoraletelevizatese vrea ca, din morminte vdruite la exterior,
dar pline de putoareaplcatelor in interior, sd se creeze idoli. si
lideri politici cu pureoli de salvatoriai neamului.
TELEMONOPOLUL ADEVARULUI
Datoritatimpului indelungatpetrecutde un telespectatorin fafa
micului ecran, iq conqtiintalui se va forma ideea ca televizorul
prezinf adevarul)'insa,dupa intereselesi credintelecelor care
patroneazl postul de televiziune, se vor confec{iona pseudo-
realitali, aducdndu-seatingere credintei ortodoxe gi slujitorilor
acesteia.Ydzindca sondajelede opinie siiteazdBisericaOrtodoxa
62
RomAni pe primul loc in ceeace privegtecredibilitateain r0ndul
poporului rom6n, slujitorii diavolului din interiorul $i exteriorul
tarii exploateazAcu mare atentie s6rile conflictuale interortodoxe
si inteneligioase. Iar atunci cAnd aceste conflicte gi pacatenu
exist6,ele sunt provocateartificial sau se inventeazA.
TELEDEPENDENTA
Claselepolitice conducdtoareigi exercitaputereaprin mijloace
persuasivede tip cultrual-simbolicqi in acestsens,televizorulpoate
fi folosit cu succesca un instrument de con$tientizarea acestor
orientaripolitice, care in mod categoricpropovdduiescbunistarea
generald.Astfel, omul obis,nuitva devenidependentde aceasticale
de informare pentru c5 de aici, mai mult decdt de la oricare alta
surs6,va puteasa afle ce schimbdripot apareain viata sa.Posturile
de televiziune care au orientrri alternative vor avea si ele de
castigat,difuz6nd giri li informatii care combatstirile oficiale sau
oferaceeace nu se poateafla de la sursaoficiali. in perioadelede
dezordine socialS,9rizL, schimbare sociala rapida (revolufie,
tranzi{ie, stare de necesitate,migcari sindicale), dependenfa
telespectatoruluise va.ampliflqa. Teledep,e_n.dentiivor agteptacu
nerdbdareemisiunile informative care l--e"v,-gtde raspunsurile
a$teptate: dacase fac demonstra{ii,cine a cdsJigatalegerile,dacaa
cizut guvernul,care sunt majorarilede salariusauale pensiilor,ce
s-a mai scumpit etc. Pe calea micului ecran,datoritd concurentei
dintre posturile care transmit, populafia vaft urtoxipafacu Etiri Si
informatii dintre cele mai diverse, incdt haosul sa fie general;i
informafiile esen{ialesaucele carear duce la o instaurarea liniqtii
safie invdluite;i greu de depistat.Diversitateainformatiilor atrage
omul spre a,i consumellgrp.ql cu serialede toate genurile,jocuri
sportive etc., care in mod inevitabil ii vor aliena psihicul,
63
 ORTODOXIN LUMEATELEVIZORULUI
CRESTINUL SI A INTERNEruLUI CRESTINUL
ORTODQXII\ILUMEATETEVIZORULUI
$I A INTERNETULUI

@4sindrtl si -qfqbrndu-l.Observarearealigtilor concretedin if[qyenltp militara externl i.qlnUu-stat-independ€nt,opin-'a

Romdnia post-decembristiaratd c6 po"sturilede televiziune
actioneazdin mod deliberat in vederea inJrefinerii st5rii de
rlgllgUtjgt" ?nrtndul cresJinilor,dorindu-i dependenfide aceastd
sursdde informarepentrugli*Butearnaniprrla in anumitegcopgg.
NECROFILIA TELEVIZIUNII
O altaboali a televiziunii,obsedat6de a aveacat mai mJtf
telespectatoriin scopulobtinerii de profiturircdtmai mari,*este"
acee-adg a lransmite"phiarsi in direct,Stiri gocante,sinucideri,
catasfiefe,iar in frlme aga-zisartistice,tot cortegiulde
ac.cidente,
pajtm-i"U.mane (desfrdn6ri,sodomii, perversiunisexualeetc').
Acesteemisiunifptg.c?cel mai mult minteqq! in*ir*na cre$tinilor,
c0qtigdndu-le yginlp pentru a pdcdtui.Cind un duhovnic l-a
intrebatpeun "cregtin"dece a pacatuitcu sotia,pestefire, acesta
a r6spuns:"Am vdzut Ia televizoracestespurcdciuni$i m-am
aprins d-effi, tmpreundcu sotia, ca sd incercdm$i noi, sd
vedemcumeste.Pdnda vedeala televizorastfelde spurcdciuni,
nJlrnfa_llecutffigsdfac a$a9?va."Dar "cdsdtoriiletn
caresefac ipo;ia; sodomicenu rezistdtn timp."(Pr.Toma)
Acesteinformatji$ocanteli filmele dpsfrdnate iJ,9gres932ape
telespectatorSi actiondazica nigtefiare mdnioase$i nesitioase
careseduc,.qubjug6,inflilcdreazi,
TELrVIZIUNEA CA ARMA iN N,q.ZBOTUL
MIHOLOGIC
\.
Conform studiilor de specialitate,@1\9i9! p-sihol-qgic da
militar
rezultatemai bunedecdt-razboiul iar, in ceeace privegte
pre{ul de cost, este mult mai economic.Astizi, pentru o
64
zub.liel a slatului agresorgi a celor simpatizanficu el gsJe
p*eg4tjk._ti,,m.ani.pulaA.,psihip,din-Jisp, cu ajutorul armei
pp,,iltolggi9e,
in care televiziuneaare un rol primordial.Astfel,
interventia militari strdind din Iugoslavia, pe fundalul
neinfelegerilorinteretnicedin Kosovo,alogt_il-qlllUta,dtn"timp
pL!!-ry-r-Qqs-:"media,
poporulsdrbfiind invinuit..degenoeid,cu mii
de victime. it*fgglitate, au fost descoperitecdteJa zeci de
gadavre.Dar oare qalgp.g.q,IUfi de televiziuneau mai transmis
si manistiri ortodoxesdrbp.gi..rnasacrele
{:J*g--q!_.-.,de_b-lsp.{ig-i
fbguteimpotrivaqiyililor ,s0rhide cdtrekosovani albanezi,dupd
rdzboi,de cdndregiuneaestecontrolatdde forteled,e_ men(iperea
"pqgli':QNU?
Din acestexempluse poate vedeac0t de mult se poate
deforma realitateagi ce efecte poate avea aceastiacfiune
diavoleasca a televiziuniiin razboiulpsihologic.
SELECTII DIABOLICE
SpecialiEtiistudiaza cu atenfie gfg-cjgk transmisiunilor.de
televiziune asupratelespectatorilor.Potrivit studiilor intreprinse
de Paul T,azarsfeld,exista q&_gte.sig.rpl_e.gj._-qglrlpl.9xe,
de scurtdsi
de . lqgga d.u-qat6,care determini e"gpfn-it9_..^atitudini ale
gi
telespectatorului, care gy.gl-ue aeintimp. De aceea,@tiilg-itt
tjlqp ale acestuia pot fi: vjolgle*jfaftqna_1"e, u.pi{i199$9na_le,
g-fgme1e,acapar V-to_4{e, .-s*Bb!lg.In general,
. t-e-m-Bqra!g*s_g}"
impactul unei $tiri sau al unui zvon estebrutal, datoriti surprizei
s,i imposibilitatii celui ce priveqte de a alege,.gi determinao
reactievie, pa(ial6, afectivbgi lipsita de nuante.
Au fost luate in calcul si studiateposibile nivele ale afectului:
nivelul brutal (evenimentulin sine),nivelul conjuncturalsi nivelul
65
 CRESTINUL
ORTODOXiN TUMEATETEVIZORUTUI
SI A INIERNEruLUI
sfructural.Spreexemplu,cdndguvernanfiiurmaresco actiunesau
legeantipopularIcu repercusiuniasuprabugetuluitelespectatorului,
se lanseazf,un mic zvon,urmArindu-se apoi reac{iapopula{ieiprin
sondajedeopiniegiagteptlindu-setrecereatimpului,pentrucalmarea
spiritelor.DupSacestprim atac,se lanseazizvonul cu o mai mare
putereSifrecventi.ASas-aintimplat cu art.200 din codulpenai1al
liberEtii homosexualilor),
incercdndu-seabrogarealui. Dar, pentu
ci mareamajoritatea romdnilorsuntimpotiva acestorspurclciunl,
selasdsdtreacdo perioadidetimp, du@careserevinela discutiaSi
votareaarticoluluisubalte argumenteqi presiuni"internationale.
Se
speri ca dupdo perioadi de timp, popula{iasi se obignuiascicu
acestespurcdciuni,si devin6 indiferenta Si sa le accepte.Se
nadajduiegte astfel ca homosexualiisa devinavdrful de lance al
inffirii Romdnieiin UniuneaEuropeani.
EFECTUL CLOPOTULUI DE STICLA
Acestefectaparein sazul"h gef_e_.-{"e-porterii
de televiziunenu
participadirect la evenimente,derjgi_permit sa faca aprecieri
asupraacestora,inggng,{Al-exagsmnd1;;lg, Q.gticd disputSintre
grEco.-catolicieste prezentatl ca fiind de mare
orto_dp-Q$i.-si
gqtp1g,ur., destireva declffi
cu tensiuniireponciliabiie.Qg.s-tfel
in rdndulcre$tinilordin celedouareligii,gggp$"q?tori direc{iai
S-isentimentede uri qi rizbunare,invrajbindu-i.
situatiei,rp,,pplii
I Datoritndarurilordumnezeiegti gi a strddaniilorproprii,Maica
TELEMARFA (Televiziuneaca marfr)
tslevHre'devinsimplemnrfuride consum,
Cind e"misiunile.
poftelgrpdcitoase,tglplpgqletofiivor
destinatedoar satisfacerii-
ale sondajelorde
fi, la rdndullor, consideratica*:iffmlg",Bliggjp
opinie gi ale calculeloreconomice.Fste,ins6,un trist adevlr cd
66
SIA INTERNETULUI
oRTODOXiN TUMEATELEVIZORULUI
CRESTINUL
Viglgltg_.9j in!99en!9 sunt astizi principalele cerinfe ale
telespectatoriIor. O astfeI de mdncare,adgjdgs#4-gy,:gSi:.f"q*p,
va produce dezumaniza,nea.pffs0.aoet Atunci
indqb,"it"o""-c-ind;9.
careva fi cCInfiihutJa persoaneila progresulsocietiitii?Va mai
puteacontribuita p"hunejsglp.gere intre membriisocieafi? Va
mai putearealizafaptul ci estezidr:tddupaChipul lui Dumnezeu,
ca s6ajungdsdseasemene cu El prin sfin{enie?
in acestiures al emisiunilorcare mai degrabi ar trebui sd
lipseasca,de multe ori apar..emisiunidenigratoarpla*adresa
Bisericii OrtodoxeRomdnesi a sfintitilor ei slujitori. Se*itr
faptul c6 fipcare^aJirnoatinrrehuiedov,edih.Existii $i emisiunide
sgandal,care*gflfivpun limbaj furi,ogq-ign,vocabular limitat,care
a_ryp"f=fgl in mod voit evenimentece nu au fost bine infelese.
Astfel, oj!funle"f,ey9gffi--intre doungrupuri de credincioSide
pn |jrazbqiJplrgtos".
religii diferite esteprezentatiid;.gpt.
in Rom6nias-a incetiifenitg3c$ca-pgblp-g[iigg$Sgtece se
f4ce unol peqteletigio..ase sau unor grupuri de interese,oculte,
carede multe ori sunt implicateig'{i"+Aqkfguposturilorcarele
facpublicitatea.
TELEHULITORUL
La incidentateleviziuniicu artacinematograficE, putemda un
exemplu(accesibilmultorcititori) dehulaadusdMaicii Domnului.
Do,mnului a rcaliza;tcea"maiinaka-$sanF a sfinfeniei, fiind
thlfiiul-am indumneTeit,adicSomul care a atins.gelmaj"-Lmlt
grad de desavdrqire,cltre care tp.ji g_?meafltrebuie sa tinda
(Matei 5, 48). Ca -gq441e
a acesteivieti desavdnitesi a faptului
c6 din,ea S-aintrupatDumnezeu,nagterea Mintuitorului nostru
IisusHristoss-apetrecutftri dureri(Iezec.44,l-2).
 ORTODOXiN TUMEATE
CRESTINUL
in filmul artistic lisus din Nazaret, difuzat mai multi ani la
rdnd la televiziune qi apreciat ca fiind o producfie de valoare, se
aratl cd na$tereaDomnului s-a petrecut cu dureri. Astfel, sute de
milioane de telespectatori,mai pu{in cunoscitori in credinta
cregtind,au rdmascu invatitura gregitac6 naqtereaMintuitorului
Iisus Hristos s-ar fi petrecut cu dureri, in chinuri, asemenea"unei
na$teri omene$ti obi$nuite. Or, in cele noud luni de zlle cdt a
locuit $i crescut Dumnezeu-Omul in preacuratul ei pdntege,
FecioaraMaria gi-a sfin{it trupul $i suflenrl, mergind din putere
in putere(Ps. 83, 8), unindu-semistic cu Dwrnezeu. Penttt ci,
FecioaraMaria a ndscutpe Dumnezeu-Omul,nagtereaDomnului
nostru Iisus Hristos s-.apetrecut suprafiresc,fbra dureri.
INDUSTRIILE TELECULTURALE
DEVASTATOARE
Industriile teleculturale dts.tfug cultura popular-nationala,
etnicd, religioasi, politici etc. Individul telespectator este
"furqjat intelectual" prin seriale s,i telenovele interminabile.
Aceste industrii teleculturale au enonne resurse financiare gi
utllizeazl, tehnici gi aparaturi modern6, urmirind rentabilitatea
maximd.
Aflat in menghinainf,ustriilor teleculturale,care cautaprofitul
maxim $i conducereapolitica, telespectatorulapare ca o linta
crucificatd, cdreia ii- gste,distrusa personalitateaduhovniceascd.
Astfel, in v6p.ptoarea de congtiinfe,mijloaceleteledemonizatoare
devin din ce in ce mai qq.fifticatesi mai rafrnate,analizdndu-sein
detaliu dorintele audientcl '' '' mesajele transmise gi efectele
\-
acestoraasupraei.
68
cRI$TINUL oRToDOX iN TUMEATEL
SPIRALA TACERII
C*"+pJg-r3ndu-itimpullibersiq9r-bjUg0"n-du;lprinsatisfacerea
poftelor salepicltoase,televiziuneaa ajunssa influentezegi sh
controlezecomportamentul telespectatorului.
Dac6,in mod intdmplator,4rpAltp"{tunqledg vederevizavi de
cele carese transmit,acest-telespectatorva aveatendintasd se
retragi de la dezbaterile publice, de teamdsf, nu fie contra
curentului.El va deveni mai ticut qi mai absentin discu{ie,
izoldndu-se$i alunecdndastfelpe o spiralaa ld'cerii.
TELECALOMNIATORUL
in calitatede institutiedivino-uman6, BisericaOrtodoxi este
supusa_--frecvent defrimf,rii, Wggrandg;$Fc6 nu ar prezenta
incredere,6 ar fi inferioari altor culte,anacronicisi demodatS.
Pentrua sustineacestelucruri, {pporteriicalca.in-picioare,prqriile
re$lisi"aoduriprofesionale. CdndestevorbadeBisericaQnodoxa
RomAnIcaBisericlNa{ional6, din carefaceparte85%din poporul
romdn,estenecesariverificareainformafiei.in -.aatl qalsmniilor
indreptateimpotrivaBisericii OrtodoxeRomAne,dEepmlla,lnnhm
esteacordatcu,intarziere$i la ore dentdma-audjenta.
Difuzarea in emisiunile de televiziunea unor..date_-false,
deligratoare,referitoarela moralitateaunei persoane,aduce
atingereimaginii publice a acesteia,fiindu-i lezatprestigiulde
care se bucurdin Bisericdgi in societategi in plus, suferinfi
psihic6, determinati de iqiosirea sociala, batjocura publicS,
minciunadezonoranti$i,desconsiderarea celor care o cunosc.
Existi, astLzi,vpllpntesub"tile4"ejq*gg_pgihig4siseconstatdc6
oameniiau u;1'pfagpqihiclLmja, dupi carestreq.U].psihip devine
puternic,lasdndsgchelemintalepentrumult timp.
69

SI A INTERN
iN LUMEATELEVIZORULUI
CRESTINUL.ORTODOX
Prin asamblareacu ingeniozitatea unor fragme,ntede
realitate,mai mult saumai pu{in corectefiecarein parte,dar in
afara.contextului, p-oaterczrtlta un intreg totalmente fals.
Exempleconcludente in acestsenssuntminciuniledenigratoare
la adresaPatriarhuluiBisericii Ortodoxe Romdne,P[rintele
tuturor cre$tinilorortodocgiromdni. De cine? De citrr doi
"credinciosi"catolici, care au afirmat cd at fi fost legionar'
informatorsi homosexual.Se cunosc,ins6, deseleocazii qind
PatriarhulRomdniei s-a opus libertatii homosexualilor.in
"apdrarea"lui auvenitconducltorii{irii, caroausustinutintlirect
calomnia,spundnd:"De ce nu-l lasdin pace,cd estebdtrdn?"
Priggipa[u].sc-qpal acestorcalomniia fostcreareauneistaride
derufa in rdndul celor mai pufin credincios,i $i-torturapsihica'$i
astfel,printre cei carenu-l cunoscfoartebine pe Patriarh,s-au
aflat si oamenicareau crezutacestemindvii.
$6 nu uitamcd acelespurcatecalpnmiis-aufr-cutin perioada
Sfhntuluiqi Marelui Post,cdndm?i.alesse.careinfrAnareade la
cele diavolesti.Dar careesteS"-c-gpul diavolului si al slujitorilor
lui? Snfa-q_tul.burare Sjdezb-iuareintre cre$tini.
in acelasispirit,se.caut4gregeliale slujitorilorBisericiisi se
fac cunoscute !a org de ma4im4.audip-nta, pentrua"s-miqticdt mai
multi cre$tiniortodocqislabiin credinti.Dar oarece s-arintdmpla
daci acesteemisiunigi,reportaje at scoatela lumindpicatelemari
qi ainuite ale conducbtorilor politici si adninistrativi?
TELEFATARNICUL
(MORALITATEA CU DOUA FETE)
Spgcialisg!il,razUoi*nrbliatic cunoscfoartebinefaptulcdarma
moral[ poate deveni foarte lesne o armi mortal6.Astfel, prin
emisiuniletelevizatese poateaplicade cltre autoriEtilepolitice o
nelegall,cares-asoldat
moralaa ier6rii, dupao actiunederepresiune
70
ORTODOXiN TUMEATELEVIZORUTUI
CRESTINUL SI A IN'ITRNETULUI
cu mo(i si rdniti, fir6 ca adevdrafiicriminali s6poatr fi descoperili
saupedepsilipentrufaptelelor (de exemplu,mineriadele).$i o cu
totul altr moral6,a cruzimii, a urii se aplici elitelor intelectuale
-ln
rom6negti,in careun loc importantil ocupapreofii. acestfel,
putemicelemedii de informare,aflate sub controlul unor fo{e
politice, pot pune elitele intelectualeinf-o starede culpabilitate
continui.Astfel au procedatminerii, carestrigauin vazulinfiegii
lumi, prin intermediulteleviziuniinafionale:"Noi am mdncatsalam
cu soia!";'Noi nu nevindemtara!";'T.ioimuncim,nu gtndim!".
Prin astfelde actiuni,adevaratiilideri ai sociebtii suntadu$ila
ticere $i izolati, pentru a face loc parvenitilor,carieristilor,
descurciretilor,terorbtilorinformationali,membrilororganizafiilor
oculte,futurorcelorcevor sEingroapeadevdrulin minciuni,pdrrt
cind acestadisparecu desdvdrgire.
GRILA PROGRAMELOR DE TELEVIZIUNE
Agonia telespectatoruluieste studiat6 $i controlatii prin
mijloaceqtiinfifice,extremde bine pusela punctgi carenu sunt
intotdeaunarecunoscutepublic. in Romdnia, institutele de
sondarea opiniei publice analizeazilin procentecu zecimale
activitatea popula{iei, cumpdrlturile, lectura, cerintele de
informare,audienfaposturilorde televiziune...
Aceste date prelucratesunt puse, apoi, la dispozitia.qe"lqr
ipteresafiin manipulareamaselor,pentru a realiza structura
(gnla) programelor.
TELENOROCUL
Oaredece trebuiesate uiti la televizorca sac6qtigi?Qineeste
de fapt cel carec65tig6:tu saucei carefac emisiunea?
N-ar fi mai
7'l
 CRESTINULORTODOX IN LUMEA TELEVIZORULUISI A INTERNETULUI
simplu $i nu ai pierdemai pu{in timp, daci ai lua un bilet pe care
sa-l deschiziimediat, ca sd afli dacdai cagtigatsaunu?
Dar cind te ui{i la televizor ca sd afli dacdai cdgtigat,prin
emisiunile prezentate se urmdregte atragerea cilt mai multor
telespectatori, ca sdcumperebilete.$i ce partedin incasdrirevine
premiilor? O nimica toatj.l Cdtdgdlagiepentru acel premiq qi ce
binefacerepentru cdgtigator!I-a pus Dumnezeumdnain cap! Cu
acest prilej se face gi multa reclami care aduce un foarte nlare
profit acelui post de televiziune.Corect ar fi sI se spun6:" Vd
uitati la emisiunea Telenorocul gi pierdefi {impul mdntuhii si
banii!" Din 5 milioanede oamenicareau cumpirat bilete, cigtiga
20-25 de oameni. Calculati profitul postului de televiziune in
acestcazt
Dar cu acesteanu am spus totul. Aceste emisiuni in care se
cauti norocul sunt sustinute de vedete cu duhuri de desfrdnare,
de m6ndrie, de iubire de arginfi, care urmdresc sd-ti cdStige
Vqinta gi sa !i-o dirijeze spre cele ce recomandi ele. $i in acest
mod, toat6 fara este contaminatii de duhul jocului de noroc
"Robingo" sau altele de acest fel. Cine mai vrea s6 munceascl
cinstit, dacd se pot cdgtiga bani numai uitdndu-te? Adevdratul
cdgtigitor este organizatoruljocului. Dar agacum au apdrut,aqa
vor gi dispdrea.Cdnd patronul va fugi cu banii in strdinitate,
romdnul va demonstrp in semn de protest in fata sediului
guvernului,de la careigi va cer€banii pierdu{i.
PRACTICI SUBLIMINALE
Aceast6metoddcon$ ing trimite din 5 in 5 secundeun flash
de 1/100 secunde,ce i<jntine o reclamd a unui produs ce se
doregtea fi cumpirat, in timpul cdt ruleazl un film pe micul
ecran. Datoritii timpului scurt de expunere, aceastii imagine-
72
__!BE$nNul, oRrooox il.t t ul,tnATELEVTzoRULUI
SIA INTERNETULUI
reclamdlu va fi sesizati ir,rqfod constienJ,fiind sub pragul limita
de recepfie uman6.intrucdt imaginea esterepeta[ de 720 de ori
intr-o 016,ea va pdtrundesub limita de percep{ie(subliminal) in
subcongtientul nostru, determinOndu-nesd dorim produsul
respectiv.Rezultatul va fi c5 atunci cdnd vom intAlni in realitate
produsul strecurat in subcongtient,il vom cumpdra, ftrr6s6 gtim
adevdratacauzdcare ne-a determinat sI facem acestlucru.
Mai trist este atunci cdnd aceste practici subliminale fac
propaganddsectelorreligioase sau partidelor politice . Din cauza
nocivitatii lor asupra psihicului telespectatorului,astfel de
practici sunt interzisein multe (ari. Aceste practici subliminale
sunt, ins6,mai greu de controlat in cazul posturilor de televiziune
localeqi private.
FINANTARE $I PROFIT PRIN
TELEINDOBITOCIREA CRESTINILOR
Toateposturilede televiziuneprivatesefinanfeaza in special
prin reclamelecomercialecare se transmit. incasdrilepentru
reclamele prezentatese fac in funclie de numirul de
telespectatoricare vizioneazi postul de televiziunerespectiv.
Acestase afl6 prin sondajelede opinie.Dac6incasErilepentru
reclamevor fi mai mari, vor creqte$i salariileangaja{ilor.Deci,
p94tel,4 rs ob{ine p*fg-fitgi ma&ime,se va urmdri cregterea
numdrului de telespectatori.ASestaeste $i rnoJivul.prinsjpal
pg-nt{u'care--emisiunilesunt realizatedgpL*pgflejgsi .g4aatple
pentruca audientasf,creasc6.
!qlSSp,-9_-cJgtp{ilor,
D--p*o-arqae
cre$tiniis-au obignuitca.dupao zi de lucru s6 se
lq.pofte ti in.pag^ate(mdncaiepe siturate,bautura,
r-elaxszq.
fumat, desfrdu...),.televiziunea Je y+ ofefi din plin aceste
preferin{e,asigurdndu-giastfelfinanfarea.Datorit6impactuluipe
73
 CRESTINULORTODOX iN LUMEA TELEVIZORULUISI A INTERNETULUI CRESTINUL
oRToDox iN ruMle

careil are televiziunea,odati cu trecereatimpului, multi cre$tini

se vor transformain dobitoacg@s.48,12),conducdndu-se numai TELEDEMONIZATORUL . PERICOL PUBLIC
dupa poftele qi pdcatelelor. Ei vor deveni, astfel, subiectede
senzatiepentrualte emisiuniteleblestemate, alimentdndu-se unii Comisia Europeanddefinqte pericolul public astfel:
pe al{ii in savirgireapdcatelor. 1. dacdesteactualsau iminent;
in schimb, vor cregtevdnzarile de produse prezentateprin 2. dacdproduceprmiri asupraintregii nafiuni;
reclame, profitul celui care le-a produs qi comercializat si 3. daci constituie o ameninfarepentru viafa organizatoricda
bugeteleposturilor de televiziune. comunitdtii:
4
a$a,girul pacatelorse va relua cu o amplitudine si mai mare.
-S-i 4. dacd,pericolul are un caracter excepfional, adic6 dacd
Ne intrebam,pe bunddreptate,de ce in S.U.A. existAurmifbarele mdsurilepe care le ia statul nu sunt suficientepentru asigurarea
restrictii: securitalii,sdndtdtiisau ordinii publice.
1) copiilor sub 18 ani nu li se vdnd bauturialcoolice; Astazi avem dovezi clare c6 majoritatea canalelor de
tgleviziune din Romdnia sunt veritabile Fpn,cplepublice.gi de
2) adolescentiisub 27 ani nu au voie s6meargdin discotecigi
aceeasunt necesarelegi care sd ingrddeasca liberafile pe caregi
nici nu pot cumparamaterialeporno;
le arogd.
3) numai telespectatorii care au autorizafii speciale pot
viziona filme porno;
4) cei care prezinti reclame comerciale sunt rdspunzlttoriin
fata legii de calitateaproduselor prezentate.
in RomAnia,tar6 cre$tin-ortodox6, nu existi nici o coercitiea
legii in acestsens.
O-are,q.ingne conduce $i. undg- vor s6 ajungem? Simplele
statisticiqi comparaliilecarese fac in acestsenscu realitatiledin
alte Fri nu vor rezolvaproblemele.Triunghiurile si cerculetele
coloratede pe micile ecranenu reprezintao solutie,pentru cd in
lipsa pdrin{ilor, copiii vor $ti exact ce emisiuni s6 urmdreascd
pentrua-$isatisfacecuriozitateagi poftele.Se impuneca Biserica
Ortodoxl, qcoala,societateacivila sd actionezeferm in sensul
promovdrii si votad.legilor necesare protejarii tineretului
impotriva acestor blestematii,cel putin la nivelul realizat in
S.U.A.

74 75

CAPITOLUL IV
BISERICA ORTODOXA
CE REPREZINTA BISERICA ORTODOXA \ cuprindepe to{i cre$tinii care mdrturisescaceeaqicredint6-
B i sericaOrtodoxAr eprezintAintreaga umanitaterlscumpdnti
(Efes.1,23 ), caretrdiegtedin puterealui Hristos, Cel inviat din
mo(i. De aceea,Biserica Ortodoxase afld itl starealui Hristos;'
esteHristofora(Efes.15, 25-27).
SfdntaBiserici OrtodoxdesteTrupul Tainic al Domnului Iisus
Hristos(1Cor.12,13), pentrucd mddulareleei, cregtiniiortodoc$i,
se hrinesc prin Sf6nta impara5anie din Trupul 9i Sdngele lui
Hristos, Cel inviat din moti, iar MAntuitorul Iisus Hristos este
Capul Trupului, al Bisericii Ortodoxe(Colos.l,18-19; Efes.1,
23).
Dacd am putea cuprinde cu ochii suflete$tiDumnezeiasca
BisericaOrtodoxaa lui Hristos,am vedeanumai Trupul Tainic al
Domnului Iisus Hristos,deoareceBisericaOrtodoxaesteunit6 cu
Hristos 9i se impdrtasegtedin Trupul Sdu Dumnezeiesc.
M6ntuitorul Iisus Hristos, in Care se afld plenitudinea
Dumnezeirii (Colos.29-10), inviat gi prosldvit de Dumnezeu
Tatdl, in Duhul Sfhnt, r5m6ne in lume sub forma Bisericii
Ortodoxe, pe care o face insusi Trupul Siu Dumnezeiesc.
(Rom.1, 2-4; lCor.l2, l).
Domnul Iisus Hristos:estein stareade inviere, iar Biserica
Ortodoxi, prezen[a S&iif ]ume, -este in drum spre starea de
inviere. Mdntuitorul Iisus Hristos ii poartdin Sinepe tofi creStinii
ortodocai,ca locag sffint Si sfintitor, agteptdndca to{i oamenii sa
se mdntuiascd.Bisericavie a lui Dumnezeu- Biserica Ortodoxi
76
CRESTINULORTODOX IN LUMEA TELEVIZORULUISI A INTERNETULUI
a fost intemeiatiiin chip vdzut,in ziittaPogordriiDuhului Sfhnt,
in chip de limbi de foc,pesteMaicaDomnuluiSiSfintii Apostoli
(in anul 33 de la Hristos, luna a 4-a Si ziua a 20-a).in acel
moment,Sfintii Apostoli au intemeiatprima obqtea cre$tirlilor
ortodocgi,Biserica Ortodoxd,care este un organismviu gi ii
ortodoxd,se impartaSesc cu aceleagigapteSfinte Tainegi sunt
povafui{i pe calea mdntuirii de episcopi,preofi 9i diaconi
ortodocgi.
CrestiniiortodocqialcdtuiescBisericavie, Trupul Mistic al
Domnului nostru Iisus Hristos, in care se pot mdntui. Sfhntul
ApostolPavelne spune:"...noi suntemtemplual Dumnezeului
Celuiviu,precumDumnezeua zis: "Voi locui in ei. $i voi umbla
gi voifi Dumnezeul lor si ei vorfi poporulMeu" "(II Cor.6,l6;
ICor.6,19).Ca Trup al Domnului Iisus Hristos, Biserica
Ortodoxd duce mai departe, pdnd,la sfArSitulveacurilor,
propovdduirea Cuvdntuluilui Dumnezeu,impdrtigegte cres,tinilor
ortodocgiharul sfintitor prin Sfintele Taine gi ii indrumape
cregtinipe caleavietii Sia fericirii celeivegnice.
Dumnezeiasca BisericdOrtodoxd,fiind TrupulLui Hristos,nu
poatefi distrusaqi nici afectatlde pdcateleslujitorilor sau ale
vrajmagilorei. Dar diavolii gi slujitorii lor ii pot distrugepe
cregtiniicarenu suntunifi cu Hristosprin credin(agi faptebune.
Dumnezeua dat BisericiiOrtodoxe,prin ierarhiasa (episcopi,
preofi gi diaconi), aceastziintreitii putere: s6 invefe adevdrul
dumnezeiesc, sd sivdrpeascd SfinteleTaine in cadrul slujbelor
bisericegtiSisa-iindrumepe cregtinispreo triire sfhnti gi curata
in Hristos.
Sfbntaqi dumnezeiasca BisericdOrtodoxdestemamanoasfii
duhovniceasc[(Ga1.4,26),carene-a niscut prin SfhntulBotez,
ftcdndu-ne"fii ai lui Dumnezeu, dupdhar" (Ga1.3,27). Biserica
 ORTODOXIN LUMEATEI,EVIZORULUI
CRESTINUL SI A INTERNETULUI
Ortodoxaintemeiatdde M6ntuitorul nostruIisus Hristos (Mt.16,
18;13, 3l) este imparatia vdzu6 a lui Dumnezeu. Membrii
acesteiimparatii Ceregti,cregtinii ortodoc$i, se afla atdt aici, in
Biserica luptdtoare,pdmdnteascd,cdt $i in ceruri, in Biserica
triumfitoare, cereascS.Aceastaestealcdtuitadin crestinii care au
implinit poruncile lui Dumnezeugi s-au mdntuit. Comu4itatea
cregtinilorortodocsi din Biserica pdmdnteasca(IITim.4,6) este
nedesp6(itade BisericacereascS, sau comunitateasfinfilor. .
SfhntulApostol Pavel ne spune:"...deci nu mai suntetistrdini
Si locuitori vremelnici, ci sunteti lmpreund rytdleni cu sfirltii, Si
casnici ai lui Dumnezeu" (Efes.2, 19). Toti membrii Bisericii
Ortodoxe, ati.t ai Bisericii pamdntqti, c6t $i ai Bisericii ceregti,
formeazAo singur6 Biserica vie, Una, Sfhnta, Soborniceasci Si
Apostoleascd,agacum mdrturisim in Crez, adici una gi aceea$i
imparatie Cereascd.
Domnul nostruIisus Hristos a dat legi Bisericii OrtodoxeSi o
organizare exterioari speciala, ca unei societati vizibile (Mt.
16, 18; 1n.20,23; Mc.l 6, 15- 16; Lc. 10, 16), inzestrdnd-ocu toate
organismelenecesareunei impara{ii.
DUMNEZEIASCA BISERICA ORTODOXA,
LOCA$UL LUI DUMNEZEU iN r,Unng
DumnezeiascagiseJca Ortodoxi esteloca$ullui Dumnezeuin
lume (Ps.12l,l; Fpt.6,l4). PatriarhulIacob ne spune:"Domnul
este cu adevdrat in locul acesta! Cdt de infricosdtor este locul
acesta! Aceasta nu este alta, fara numai casa lui Dumnezeu,
aceastaestepoarta Ceryrilon " (Fac.28,16-17).LocasulBisericii
*a0iiune
Ortodoxe este locul de al'harului dumnezeiesccare se
revarsi din Hristos, adic6 a Duhului Sfrnt care se silasluiestein
umanitatealui Hristos cea inviati si din ea ni se comunici noui.
78
l
lr
CRE$TINUL
ORTODOXIN LUMEATELEVIZORULUI
SI A INTERNEruLUI
in Biserica OrtodoxA,locaqde rugiciune sfhnt 9i sfin{itor, se
adun6cregtinii ortodocgica si ascultecuvdntul lui Dumnezeu,s6
participe la Sfhnta Jertfr Euharisticda Domnului Iisus Hristos 9i
sd se impdrtdgeascicu harul Duhului Sfhnt prezent in Sfintele
Taine.Fiinta Bisericii Ortodoxeigi gdsegte origineaSimodelul ei
in misterul comuniunii Sfintei Treimi.
Biserica Ortodoxa fiind viata noastrd in Hristos, iar via{a
Bisericii fiind cregterea noastrd in Hristos, Dumnezeiasca
Bisericd Ortodoxa este locagul sfintirii gi mdntuirii noastre.
Biserica Ortodox6,in calitatede Trup Tainic al Domnului Iisus,
fiind incredintata de Mdntuitorul Hristos cu administrarea
Sfintelor Taine, ca organe ale Harului Si cu pdzirea fi
propovdduirea nealteratl a invdtaturilor dumnezeiegtirevelate,
este singurul loc in care se dobAndegtemAntuirea gi este
inzestrati cu infailibilitate.
FIINTA TAINICA . TEANDRICA A
DUMNEZEIESTII BISERICI ORTODOXE
Biserica Ortodoxa se constituie din intdlnirea naturalului cu
supranaturalul, a omenescului cu dumnezeiescul.De la
PogordreaDuhului Sfrnt, universul creat gi limitat poartain sine
un corp nou, Biserica Ortodoxd, careare o plenitudinenecreatd
Si nelimitati, pe care lumea nu o putea avea inainte. Acest corp
nou este Dumnezeiasca Bisericd Ortodoxa, Trupul Tainic al
Domnului Iisus Hristos, iar plenitudineape care o confine este
harul, profunzimea energiilor divine necreate,prin care gi pentru
carea fost creatalumea.
De la Pogorirea Duhului Sfhnt, intreg universul estechemat
sa intre in DumnezeiascaBisericd Ortodoxd, sa devina Biserica a
lui Hristos, pentru a fi transformat la sfhrSitul veacurilor in
79
 oRToDoxitt tutrlre TELEVIZoRULUI
cREsrrNUL st A TNTERNETULUI
imparafiave$nici a lui Dumnezeu.Lumeaintreagdigi gdsegte,
astfel,desav6rgirea in BisericaOrtodoxi.Fireaumani qi intreaga
creatietrebuiesdintre in Loca$ulcerescal Fiului lui Dumnezeu,
pentrua deveniBisericba lui Dumnezeu.Astfel,viafacregtinilor
ortodocgiesteimpletitiicu ViataPreaSfinteiTreimi.Mdntuitorul
Iisus HristosS-a rugat lui DumnezeuTatAlpentrucei carevor
crede:"...catoti sdfie una,dupdcum Tu,Parintetntr.uMine;i
Eu intru Tine,ca si ei safie unatntruNoi". (In.1,7,2I). {
intre cre$tinii ortodocsisi PersoaneleSfintei Treimi se
realizearA aceea$iunire,dupahar,careesteinge Persoanele?rea,
SfinteiTreimi.Iar Cel care-iridic[ pe oamenila uniuneaPrea
SfinteiTreimi sauCel prin Carese coboarlUniuneaTreimii in
oameniesteFiul lui Dumnezeu, Carene spune:"...Ettsunttntru
Tatdlsi TatdltntruMine si Eu tntru voi". (1n.I7,23).Comuniunea
cu Sfrnta Treimeni se face,prin Fiul lui Dumnezeu,locagsau
Biserici, nou6,celor de jos, de la creafiegi mai apoi de la
intrupare,Jertfrsi inviere.Omul esteBisericda lui Dumnezeu(I
Cor.6,l9),nu numaiin sensulde loca$,ci si in sensulc6 este
destinatsdprimeascdin sinepe semeniis6i.Fundamentuletern
al BisericiiOrtodoxesereflectiidin Dumnezeuin naturaumand,
astfel incdt putem vorbi de un temei natural-firesc-uman al
Bisericii.
Crea{iunea este dejp o pregdtirea Bisericii, careva avea
inceputulin Paradisulterestru,cu primii oameni.Istoria lumii
esteo istoriea Bisericii, careestefundamentulmistic al lumii.
Toateformelede societateumani sunt chipuri desfigurateale
Bisericii.Pluralitateabiiericilor, a societitilor9i a asociafiilor
religioase reprezintl-.cliipgri disparate 9i. desfigurateale
-
Dumnezeiegtii Biserici,EefeiUna.
80
CRESTINUL
ORTODOXIN LUMEATTLEVIZORULUI
SI A INTERNETULUI
INFAILIBILITATEA DUMNEZEIE$TII
BISERICI ORTODOXE
. Biserica Ortodox6, ca Trup Tainic al Domnului Iisus Hristos,
fiind incredintati de MAntuitorul Iisus Hristos cu administrarea
Sfintelor Taine ca organe ale Harului li cu pdzirea Si
propovaduireanealteratila invdtgturii revelate, este singurul loc
in care se pot. mdntui crestinii ortodoc$i $i este inzestrati cu
infailibilitate, fiind: *stdlp si intdrire a adevtiruh.ri
" (Tim.3,15).
INSTITUTIA DUMNEZEIE$TII
BISERICI ORTODOXE
Biserica Ortodoxa este o institufie, un cadru si o putere
dumnezeiascdce se pune mereu la dispozifia oamenilor prin
Jertfa Liturgicd gi prin celelalte Sfinte Taine care sunt date de
Dumpezeu, ca mijloace ale Harului .divin. Ca institutie
dumnezeiascdin care se sivdrgesc Sfintele Taine, ca mijloace
obiective ale Harului, trebuie sa explice poruncile si invd(aturile
dumnezeiegtigi sI le pdstreze neschimbate. in ea sunt ajutafi
oamenii sd se mdntuiasci. Biserica Ortodoxa are organespecial
insdrcinate gi imputernicite cu aceste functiuni' gi'inzestrate cu
putere gi autoritate divind pentru a putea sivdni unele acte cu
caracterobiectiv Si divin. in chip tainic, Biserica Ortqdoxa este
condus6de insusi Mdntuitorul nostru Iisus Hristos, intemeietorul
ei, care este singurul ei Cap, iar Biserica Ortodoxd formeazil
Trupul Tainic al Domnului (Efes.1, 22-23).
in chip. vdzut, Biserica Ortodoxa este condusd de ierarhia
bisericeasca(episcopi, preo{i gi diaconi), Care a fost rAnduiti de
Sfintii Apostoli (Fpt.20, 28; Mt.28,19-20; Ic.5,14), pentru a
81
 CRE$TINULORTODOXIN LUMEA TELEVIZORULUI
SI A INTERNETULUI
CRESTINUL
ORTODOXIN TUMEATELEVIZORULU
SI A INTTRNETULUI
propovdduiCuv0ntullui Dumnezeu,a sivArgiSfinteleTaine,a-i a rdmas El insusi strdin de pdcate,a$a$i Biserica Ortodoxd este
face partaqipe credinciogila harul dumnezeiescs,i pentru a sffintd Si frra patL, cu toate cd are oameni pacatoqi in ea.
plstori ob$teacregtinilor. Comunitatea cre$tinilor ortodocgi participd la Sfintenia lui
Hristos (Efes.13,12),ca sd devindsfdntasi frra prihana.
iNsu$rnrln DUMNEZETE$TTT
} Universalitatea
BISERICIORTODOXE
DumnezeiascaBiserici Ortodoxd este Universala,?ntrucdt
{ este destinatd tuturor popoarelor (Mt.28,19). Universahtatea
IJnitutea
Biserica Ortodoxd este Una, in sensul de unitard. Exista o Bisericii Ortodoxe, in acest sens, exprimi ideea ca Biserica
Ortodoxd rimdne ?n tot timpul si-n tot locul aceeagiSi
unica BisericaDumnezeiascd,BisericaOrtodoxa,pentru ca UnJ
neschimbatd, in opozitie cu bisericile eretice care sunt
este Dumnezeugi Unul este MAntuitorul nostru Iisus Hristos.
schimbbtoare,dupd poftele gi pdcateleoamenilor Si invatdturile
Sfhntul Apostol Pavel ne spune: "Este un Singur Trup ;i un
diavolilor arhiconi (rafionali). Mdntuitorul Iisus Hristos este in
Singur Duh, dupd cum ali fost chemati, intr-o nadejde.Existd un
tofi cregtinii Bisericii Ortodoxe de pretutindeni, ca principiu
SingurDumnezeu,Tataal tuturor" (Efes.4,6).
unificator.
BisericaOrtodoxaestesoborniceascd, pentrucd intotdeaunagi
Sjinlenia
pretutindeni a ?nvdfatSi invatd adevdrul dumnezeiesc,in mod
Dumnezeiasca BisericaOrtodoxaesteSfhntd,pentru c6 Sfrnt
neschimbat,pistrAndu-i puritatea gi integritatea,dup6 inv[fatura
esteintemeietorulgi Capul ei, Domnul nostruIisus Hristos,Care
a sfinfit-o prin Scump SdngeleSau (Efes. 5, 25-27). Biserica Domnului nostru Iisus Hristos. Toate elementele Bisericii
Universale sunt prezentesi active in Biserica Ortodox6local6,
OrtodoxAparticipala sfinfenialui Hristos (Efes.5,26),pentru ca
care celebreazaSftnta Euharistie,slujita direct prin episcopsau
sd devin[ sfrntd Si frra prihand. Sfinfenia DumnezeiestiiBiserici
prin mandatuldat preotului.
Ortodoxe este sfin{enia lui Hristos insuSi. Sfintenia Bisericii
Prin hirotoniaepiscopului,la careparticipi episcopiivecini qi
Ortodoxe rcalizatd,prin Sdngelelui Hristos a fost implinita prin
prin Sflnta Euharistie,in care se citescdipticele,Bisericalocala
Duhul Sfbnt,Care locuiegtein ea. BisericaOrtodoxaestelocasul
esteintegratdin Bisericauniversald.
de sfin{ire a cregtinilorortodocsi.Sfintenia Bisericii Ortodoxe
fiind sfin{enia lui Hristos insuqi, nu este afectatl de plcatele
Apostolicitatea
slujitorilor sdi sau a vqjmeUlor ei. Dac6 Biserica Ortodoxan-ar
fi sfrnta prin puterea 8r,'prin m{loacele ei, n-ar putea sfinfi. Aceastii ins6ire arath cd"Biserica adevdrati este cea care a
pastrat invdfitura dumnezeiasci agacum au comunicat-o Sfintii
Prezenla oamenilor cu picate in Bisericd nu desfiinteazd"
Apostoli, martorii Domnului, cei cirora li s-au impdrtagit
sfin{enia Bisericii Ortodoxe. Precum Dumnezeu-Omul,
Mdntuitorul Iisus Hristos, aluat pdcatelenoastreasupraSa, dar cuvinteleDomnului nostru Iisus Hristos. Biserica Ortodoxi n-a

82 83
 ORTODOXiN I,U^4EATELEVIZORULUI
CRESTINUL SI A INTERNETULUI
schimbat nimic $i n-a omis nimic din invdfdtura scrisd $i orala a
Sfintilor Apostoli $i n-a introdus"innoiri" sau "adevdrurila zi",
ca alte biserici, pentru c5:"Iisus Hristos, ieri si azi si tn veci, este
Acelasi"(Evr.13,8).
DumnezeiascaBiserici Ortodoxd este pf,stritoareanealterati
a Adevdrului dumnezeiesc:"ziditi fiind pe temelia apostolilor si
a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind insusi lisus
Hristos " (Efes.2,20).
A sta pe temelia Sfintilor Apostoli inseamnda pdzi revelatia
divind cuprinsa in Sfhnta Scriptura gi pe cea predati de Shntii
Apostoli (Mt.28,20; IITes.2,15;ICor.l 1,2; lCor.l1,9; Gal.1,9;
IlTim.2,2; IITim.3,l4). De aceea,apostolicitatea Dumnezeiestii
Biserici Ortodoxe std in strdnsalegaturacu persistentaBisericii
Ortodoxe pe ldnga Sfhnta Traditie. Apostolicitatea Bisericii
Ortodoxe se arati si in succesiuneaapostolica a ierarhiei,
conform cireia harul episcopiei curge frra intrerupere de la
Sfintii Apostoli, prin episcopii timpurilor trecute pAna la
episcopii ortodoc$ide astAzi.
Exis6, astfel, in Biserica Ortodoxa, o transmitere extemd a
invataturiirevelate,incepdndcu Sfintii Apostoli gi o transmitere
interni a harului, prin succesiuneapostolici (Taina hirotoniei).
Practicahirotoniei,ca ritual de consacrarea slujitorilor Bisericii
Ortodoxe, este atestat6 de Noul Testament. (Fapt.6, 6;
ITim.4,l4;lI Timl, 6; Tit.l, 5-9). Prin episcop curg toate
harurile Sftntelor Taine intr-o eparhie qi el supravegheazd
propovdduirea invdldtarii corecte tn eparhia sa. Iar sfintitii
slujitori preofi primescde la episcop,prin hirotonie,putereade a
sdvAniSfinteleTaine,teTerVatalor, gi pe aceeade a propovldui
Si de a conducesufletelecregtinilorpe caleamdntuirii.
84
CRESTINULORTODOX IN LUMEA TELEVIZORULUISI A INTERNETULUI
BISERICA $I MASS-MEDIA
lroblemele cu care se confruntl astilzi Biserica OrtOdoxa
Romana a.y fost proorocite inca din vremurile apostolice: "vor
intra intre voi lupL-ingrozitori, care nu vor cruta htrme"
(Fapt.ap.20,29).
.r Dupd vremurile comuniste, a sosit timpul in care Biserica
Ortodoxd RomAna trebuie sd impdrtigeascd,prin slujitorii ei,
intregii lumi, dumnezeie$tilevalori ale ortodoxiei. Daca dupa
evenimenteledin decembrie 1989, noile fo(e politice s-au
folosit de influenta Bisericii Ortodoxe asupra cregtinilor
ortodocgipentru a ajunge cdt mai sus in ierarhiapolitica Si a-si
consolida puterea,aslizi se constatiicd aceleagifo(e politice au
dpvenit in cea mai mare parte dugmanii ortodoxiei, ai mAntuirii
;reamului rominesc. Odata cu recdptigarealiberta{ii religioase,
s-a rec6gtigatgi dreptul la libertateainformafieiprin mass-media
(televiziune,radio, presd)si alte mijloace audio-vizuale.Astfel,
astilzi,mai mult ca oricdnd, viafa-socialf,estereflectatdcorect sau
eronatprin mass-media. A aveaaccesla informa{ieesteun lucru
foarte bun; rau este,dg cele mai multe ori, ceeace mass-media
oferd sau relateazA,de pe o pozilie mai mult sau mai pu{in
partizand.Dar cum se poate folosi Biserica OrtodoxdRomina de
mass-media?
Biserica Ortodoxd are datoria sfdnt[ de a transmite
credinciogilor sii invdtatura de credinti ortodoxd qi acest lucru
trebuie sa-l facd folosindu-sede mijloacele de comunicarein
mas6: reviste, ziare, radio, televiziune, caseteaudio si video,
internet.
Dacd diavolii, prin slujitorii lor, se folosescdin plin de mass-
fledia pentru prepagareainvltaturilor qi spurcaciunilor lor, cu
85
t
 CRESTINULORTODOX IN L
CRESTINUL
OR'IQPQXJNIUMEA TELEVIZORULUI
SI A INITRNETULUI
a$rt mai mult Biserica Ortodoxa trebuie sa o utilizeze pentru a
fard sau striindtate pot avea informa{ia religioasi ortodoxd la
transmite sfhnta invdtaturdde credinta ortodoxd.
indemdnS,in timp util.
in iuresul vietii cotidiene, in care lnintea g1j4im-a omului
Prin mass-mediaproprie gi in unele carLn:prin cea nafionali,
centemporansunt adAncitetn"cele lume$ti,credinta lui este in
persoanecompetentedin Biserica Ortodoxa pot si aperedreapta
pglcgl de a fi inibusita de spinii grijilor si ai distractiilor lumesti.
credin(i deptaburile prozelite, sectareSi antihristice.
La cei mai multi oameni,leuoiR de cultivare si infon\are se
Persoaneleparticulare,bolnave gi spitalizatepot participa la
redusela urmarireaprogramelorde radio si televiziune, la citirea
via{a liturgicd prin televiziune si radiodifuziune.
ziarelorsi a revistelor.in numele libertatii, sunt agresatevalqrile
Credinciosii de diferite v6rste gi pregitiri pot primi prin
eJernq.ale neamului,care se glsesc in sAnulBisericii Orto#xe.
televiziuneinvataturi adecvatevirstei gi cregteriilor duhovnicesti.
{proapc toateposturile de televiziunetr4nsr4itqtecredinta,lrez-J?. Exemplul pozitiv al unor parohii ortodoxe, cu realizAri
{gp$angg.a, pacatele impg!{ya firii, vrajitoria etc. Y.tp,"Lenjp deosebitein via{a liturgica si caritabild, prezentatpe micile
Itgtb-elUlui;i.tem4ticile emisiunilor atenteazlla-valo.area uman{?n
ecrane,poateajuta gi stimula activitateacelorlalteparohii.
rypgrt cu Dumnezeuqi la institutia divino-umand,careestefamilia.
, FORME DE COOPERARE INTRE BISERICA
UNELE ASPECTE ALE FOLOSIRII
TELEVTZIUNII $r MASS-MEDTA
iN nnZOrVARnn
iN TRANSMITEREA EVENIMENTELOR
PROBLEMELORSOCIALEMAJOREDE ASTAZI
RELIGIOASE ORTODOXE
1. Alegerea colaboratorilor de la ziarele, radioul Si
televiziunea locale din rdnduri-le celor de credinta crestin-
Deoarecediavolii lucreazl din plin, folosindu-sede mass-
ortodoxa.fii ai Bisericii Ortodoxe.
media, estenecesarca s,iBiserica Ortodoxa si se foloseasci,la
2. Informarea lor cdt mai exacti in legafura cu activitatea
r6ndul s6u,de aceasta,transmi{dnd,cu putereaharului, Cuvdntul
Bisericii gi ajutarealor cu materialedocumentaredin caresaafle
dumnezeiesc,in cel ,mai bun caz, prin mijloace proprii -
activitatileculturale,misionaregi filantropice.
televiziune,radio5i presa.
3. Atragereaca $i colaboratoriai Bisericii a jurnali;tilor laici
Prin televiziune se pot face cunoscuteviata si activitalile
Bisericii Ortodoxe Rom6negi ale prelatilor ei de prim rang. in de bund credin{6,care cunosccredin{acre$tin-ortodoxd.
4. Formareade jurnaligti teologi la facultateade jurnalistica
felul acesta,Biserica Ortodoxa igi poate ardtapozilia oficiala in
legiturd cu principalelqata_curi sau introducereaunui curs facultativ de iurnalistica la facultatea
folosite impotriva ei.
de teologie.
Prin telev iziune se*-poate piezenta frumusefea cultului
5. Impli'careapreofilor sau a unor teologi in problemelede
ortodox,a vietii bisericesti
Sia Sfintei Traditii care sunt laicizate
qi profanateprin mass-media. televiziune si radio, ini{ierea gi suslinereaunor articole de
Astfel. utilizatorii de internet din
specialitatein presalocal6.
86
87
 CRESTINULORTODOX IN L
6. Formareaunui birou de presl in cadrul Mitropoliilor gi
Patriarhiei.care sI stabileascao colaborarestrinsi cu mass-
media.
7. Formareaunor asocia{iide presdreligioasa.
8. Emisiunireligioasepe teme actuale,caresd aibadrept scop
mintuirea credinciogilor.
9. Organizareade intruniri cu jurnaliqtii la protopopiatel
10. Invitarea la hramuri gi la evenimentelebisericegti a
t
reprezentan{ilormass-media.
11. Cooperareacu alte institu{ii (gcoli, culturalc) in
Eentre
vedereaunor programecomune,careapoi sd fie mediatizate.
12. Cooperarea cu institufii filantropice Si institulii de
asistentdsocial6.
13. Folosireaevenimentelorlaice (comemoriri, aniversari)qi
in scopurimisionare.
UNELE MASURI PE CARE TREBUIE S^q.I-NTA.
BISERICA ORTODOXA
in mod specialtrebuie pus accentulin timpul predicii gi la
spovedaniepe fapta buni cregtinS,pe participarearegulati la
Sfdnta Liturghie, spovedanie, SfAnta imp6rtdqanie, postul,
rugdciunea,citirea ca(ilor sfinte gi milostenia.
Astdzi, mai mult ca oricOnd, trebuie predicati Sf0nta
Evanghelie gi demascati lucrarea diavoleasci. Interpretarilor
gregite, conforme cu credinta ereticd qi cu mintea pdcdtoasi a
realizatorilorde emisiuni televizate,Biserica Ortodoxl trebuie sa
le raspundain plan \oclalr cultural si caritabil, relevAndu-se
permanent dragostea fii'lumndzeu gi necesitateamdntuirii
fiecdruiom. Orele de religie trebuie sd fie predatede preo{i care
au har gi experienti, gi astfel elevii vor fi intariti in credin{a si
BB
t
CRESTINUL
ORTODOX SIA INTERNEruLUI
IN LUMTATELEVIZORULUI
fapta buna cre$tind.Din nefericire,in ultimul timp se observdo
laicizare a invdfdmintului religios ortodox. Orele de religie sunt
predatede profesoarecare n-au harul mdntuitor gi nici experien{a
duhovniceascd a preotului, chiar daci sunt bune cregtine.$coala,
prin caretrec toti copiii tirii, trebuiesi fie principalul loc in care
catehrzarcasd se facd in cadru organizat.Daci se vor introduce
ore de religie in scoli si facultati $i vor fi predatecu simt de
rdspundereSi frica de Dumnezeu, iar copiii preEcolari vor fi
catehizaliin Bisericile Ortodoxe, tineretul t5rii se va apropiamai
mult de dragosteagi lumina dumnezeiasc6 a in{elepciuniiSfintei
Scripturi.
Tinerilor de liceu, care se afld,lavdrstacautariilui Dumnezeu
s,i a propriei identitati, orele de religie trebuie sa le aduca in
suflete lumina cdlduzitoarea lui Hristos.
Fiecareparohie ar trebui sd editezeun buletin informativ, in
care sf, combati documentataspectelenegativedin mass-media
si sd explice evenimentele religioase din cursul fiecarei
sdptimdni.La nevoie,acestease pot multiplica.
Sd ne pdstrf,m, aqadar,sufletul curat qi neintinat de ispitirea
televizorului, calculatorului qi a internetului. Si le folosim pe
toate spre folosul nostru, spre sporireanoastrdduhovniceasca $i
nu spre autodistrugere. Sa facem, deci, toate spre slava lui
Dumnezeugi slujirea aproapelui,ca sd avem parte de mogtenirea
cea ferici6, pe care sa ne ajute Dumnezeu sd o dobdndim noi cu
totii, cu harul si iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus
Hristos, C6ruia I Se cuvine slava gi puterea in vecii vecilor,
Amin.
89

CAPITOLUL V
ixrnn LEGEil TAnAnELEGE
Articolele 1 Si 2 din Declaralia Untversald a Drepturilor
Omului proclamd libertatea gi egalitatea in drepturi a tdturor
oamenilor, fira deosebire de ras6, culoare, se)a,limM, religie,
opinie politica sauorice opinie de origine natio.nal6. Prin urmare,
religia nafionali, slujitorii ei 9i cei careo practicdau dreptulla un
respectcel pu{in egal cu respectulacordatahor religii de c6tre
mijloacelede informare.Faptul ch anumiteposturi de televiziune
gi ziare fac din Biserica Ortodoxd RornAnasi slujitorii ei tinta
preferatl a batjocurilor, contravine insugi spiritului declaraliei
din caremai alesteleviziuneaisi revendicalibertatile.
TORTURA PRIN MASS-MEDIA
in art. 3 din aceeagideclaraliese spune:nimeni nu va fi supus
la torfuri, nici la pedepse,traumatismesau tratamentecrude,
inumane sau degradante.Pentru a respecta gi supraveghea
normele Convenfiei, care are puterea de a examina orice
informatie privind practicarea sistematicaa torturii intr-o {ar6,
ComisiaNatiunilor Unife pentruDrepturile Omului si Comitetul
Drepturilor Omului pot audia pldngerile gi face publice orice
violari care se consideraci au avut loc. Consiliul Mondial al
Bisericilor incurajeazl membrii sai sa-Siasume un rol activ in
problematicadrepturilor omului, in specialin ceea ce privegte
tortura. Ce s-ar intdmpla\fucd-OrganizatiaNatiunilor Unite, prin
Comisiile gi Comitetelesale,ar primi un documentamdnunlitcu
toate articoleledin ziare sau emisiunile altei categorii de mass-
media, in care se calomniazAo intreagd Bisericd Na{ionald,
90
SI A INTERNETULUI
ORTODOXIN LUMEA TELEVIZORULUI
CRESTINUL
slujitorii si credinciogii ei, intretindndu-se o adevdratl tortura
psihica? Sustinem teza torhtrii psihologice asupra Bisericii
Ortodoxe,intrucdt considerdmca proliferareade injurii, insulte,
afirmafii calomnioasesi defrimitoare la adresaclerului'poate
cauzasuferinfepsihiceindelungategi repetate.Iar acestfenomen
nu estesuficientgi eficient combatut.
DREPTUL LA VIATA PERSONALA
Din art.l2 al aceleiasideclaratii: "Nimeni nu va fi supus la
imixtiuni arbitrarein viafa personald,nici la atingeriaduseonorii
gi reputafiei sale. Orice persoandare dreptul la protec{ia legii
impotriva unei asemeneaimixtiuni."
A lovi in Bisericdgi in slujitorii ei este,prin urmare,acela$i
lucru cu a lovi in insuSiMdntuitorul Iisus Hristos.O multime de
exemple de atingeri aduse domeniului sacru al credintei si
practicilor religioase s-ar putea culege din emisiuni gi presa
independentA,ca sd nu mai vorbim de actele de prozelitism
sectar,care contravinflagrant articolului 12.
Din art. l8 al Declaratiei aflam cI orice om are dreptul la
libertatea gindirii, con$tiintei gi religiei, frra violuri psihice,
gloanfemagicegi celelalteprocedeede obstruc(ionare.
DREPTUL LA LIBERTATEA CREDINTEI
Declarafia ONU pentru eliminarea tuturor formelor de
intoleran{i Sidiscriminare,bazatepe religie $i credinti, adoptatiiin
1981,spune:nimeni nu va fi subiectulunei constrAngericare s6-i
atingd libertatea de a avea o religie sau o credinfi, la alegere;
nimeni nu va fi subiectulunei discriminlri exercitatede stat,de o
institu{ie,un grup de persoanesauo persoani,pe motiv de credinti
91
 SIA INTERNFTULUI
oRToDoX iN I,unaTETELEVIZORULUI
CRESTINUL
sau religie. BadocorireaBisericii Ortodoxe,precum si actelede
prozelitism, se pot incadra in categoriarelelor tratamentela care
estesupusdBiserica Ortodoxa.De exemplu, canalelevideo si TV
pot sa aducdelementenedorite gi distructive in caseleoamenilor,
care le-ar puteaafectaatdt mintea, cdt $i moralitatea.Aceastaeste
o rea aplicarea principiului libertatii comunicirii. t'
RESPONSABILITATI $I INVATAMINTE ,A
- Responsabilitatea de a trata oamenii ca:persoaneqi n[ ca.
lucruri sau obiecte ale sondajelorde opinie, avind drept scop
cdqtigulmaterialsaupolitic.
- Responsabilitatea de a fi prietenos9i de ajutor altor oameni
(a nu-i jigni, a nu-i considerao masdde manevr6sau a-i asmufi
unii impotriva altora).
- Responsabilitatea de a-i proteja pe oameni impotriva unui
tratament nedrept in comunitate (a nu-i defrima, a nu-i
batjocori).
- Responsabilitateade a-i asculta pe cei din jur, clutdnd
adevirul, astfel incdt si luam decizii bune (sd nu drm frdu liber
pornirii detractoareimpotriva Bisericii, frrd a cere mdcar opinia
celor incriminati abuziv, fbrd a le acorda dreptul la replicd, ftrL a
da publicitatii corectii s{ scuze,atunci cdnd este eazul).
LIMITAREA LIBERTATTION EXCESIVE
Orice indemn la ura nationald, rasiala sau religioasd, care
constituie o incitare la clbsiirilinare, la ostilitate sau violenfS, este
interzis de lege. Falsurile gi instigarile, prin care opinia publici este
atitaitr impotriva Bisericii Ortodoxe, reprezintil incalcari ale legii.
Tratamentul sau pedeapsadegradanb umilegte individul in fata
92
sl A INTERNETULUI
oRToDox iN LuurR TELEVIZoRULUI
CRESTNUL
altora, determinAnduneori chiar reactii necontrolate.De exemplu,
informafii scurte,aruncatefird responsabilitatesau chiar cu intentii
m6rgave(desfrdu,homosexualitateetc.),reluatecu intermitenb pana
cdndtelespectatoriise obiqnuiescsi le acceptrsaudevin indiferenti.
Un tratament degradant este $i acel tratament care produce
victimei teamd, ingrijorare, infringerea rezistentei fizice $i
morale. in Romdnia,in ultimii 50-60 de ani, un intreg popor a
[i
fost umilit gi supusunui tratament degradant.in aceastracfiune,
televiziunea a constituit un veritabil instrument de tortur6, cu
care s-a incercat 5i s-a reu$it infrdngerea voinfelor, inducerea
sentimentelor de teamd, umilirea personalit5{ilor. Oamenii
aceleia$inatii Siintdistitdtorii religiilor sunt umiliti Siastizi. Ar fi
un mare caqtig dacd s-ar face mai mult pentru ocrotirea moralei
cre$tineimpotriva publica{iilor obscenecare agreseazA,dacds-ar
interzice publicitatea electronicda bisericilor scientologicegi
dacl s-ar incuraja acfiunile ziditoare ale persoanei umane, in
lumina moralei crestin-ortodoxe.
T ELEV IZIUNEA INTOLE RANTA
ONU a proclamat in noiembrie I99I declaratia privind
eliminarea tuturor formelor de intolerantdSi discriminare,bazate
pe religie sau credinti. Declara{ia cuprinde, printre altele,
urmitoarele puncte:
- Orice fiinti umani trebuie sd aiba dreptul la o religie sau
credin{dliber6, la alegere(neinfluenfatii de prozelitism religios),
precum Si libertatea de a-qi manifesta religia qi credinfa prin
inv6{6mdnt,practicdsau ritualuri, gi respectulcuvenit acestora.
- Nimeni nu poate fi supusunor misuri coercitive, denigrare,
defbimare,torturi psihica etc., care s6-i afectezelibertatea de a
avea o religie si credinta.
93
 sl A INTERNEIULUI
cRxsrrNULoRToDox iN Luuta TEIEVIZoRULUI - CRESTINUL
- Nimeni nu poate fi supus discriminirii, inclusiv celei
mediatice,care poate fi exercitatade un stat, institufie sau grup
de persoane(membrii unei sectesaupersoaneatee,cu influen{6),
pe motive religioasesau de credinfa.
in Convenlia cu privire la drepturile copilului, adoptatade
AdunareaGeneralaa ONU, la 20 nov.1989,ratificatdprin lege
de Parlamentul Rom6niei si publicata in Monitorul Oficial
Nr.109/28sept.1991,la art. 17, se prevedeci statelep6(iwor
recunoa$teimportanta functiei indeplinite de mijloacele de
informare in masd in promovarea sdndtifii !flrzice si mintale a
copilului. in acestscop, statelepa(i vor incuraja mijloacele de
informarein masi spre difuzareade informatii gi materialecare
prezintAutilitate socialapentru copil. De asemenea,statelepdrfi
vor lua toate mdsurile legislative, administrative, sociale $i
educativecorespunzitoarepentru protejareacopilului impotriva
oricdrei forme de violenta, vdtdmare,abuzfrzic saumintal. Demn
de remarcatestefaptul cb se consideracd sectelereligioasecare
practici tratamentelereligioase inumane sau degradantesunt
cilcitoare de lege.
Se poate constata si din punct de vedere al Conventiei
Europene,al Constitutieisi Codului PenalRomdn,cd atacurilela
adresa Bisericii, a intdistitatorilor si sluiitorilor ei constituie
t protestante,neoprotestantergi antihristice, care atac6 Sfhnta
grave incdlcari ale legii. Dreptul iu replicd, refiizat
reprezentantilorBisericii, esteacordatp6nagi infractorilor.
Ar fi un mare c69tig dacd orice persoands-ar bucura de
respectareavietii sald private, a domiciliului sdu Si a
corespondentei qi nu s-ar face discrimindri,micar in secolulcare
"'-'
a inceput. \-
94
SI A INTERNEruLUI
ORTODOXIN LUMEATELEVIZORULUI
PROBLEMELE PE CARE LE CREEAZA
TELEV TZIUNEA BISERICII ORTODOXE
ROMANE
l. PrezentareatendenfioasI a unor aspecte din viata Si
activitateaBisericii OrtodoxeRomdne.
2. Subminareacredibilitafii Bisericii Ortodoxe Romdneprin
prezentarcade materiale defrimatoare ;i exemple negative din
activitateaunor slujitori ai Bisericii Ortodoxe.
3. Multe emisiunipoart5amprenti antierarhicdgi anticlericald.
4. Prezentareain culori mult mai vii gi atrlgdtoare a vietii
comunitatilorsectare.
5. Transmitereaunor emisiuni cu con{inut religios la ore de
mica audientd.
6. Emisiunile imorale, filmele comercialegi unele genuri de
muzicd ce denatureazl caracterul tinerilor, au prioritate in
detrimentulemisiunilor ziditoarede suflet.
7. Unele probleme ale Bisericii Ortodoxe sunt folosite de
organiza\ii sectare cu influenta si mai bine dotate tehnic, in
ac{iuneade denigraregi manipularea opiniei publice.
8. Au ap5rut, in ultimul timp, posturi finantate de cultele
Bisericd Ortodoxi, fbcdndun prozelitism foarte agresiv,qi care
aruncdotravd diavoleascaasupracre$tinilor ortodocsi.
9. Crearea de false tensiuni pi instrumentdri rduvoitoare,
tendentioaseale zvonurilor sau ale gtirilor de senza{ie.
10.Prezentarea intentionatnegativda unor situatiiqi adev[ruri
din viata comunitatilorortodoxe.
11.Preocuparea posturilor de televiziunepentru fabricareade
emisiuni ce investigheazdinteriorul omului, lacrimogene,care
95
 CRESTINUL
ORTODOXiN L
rdscolescsufletel.eoamenilor,acapardndu-le gi deturndndu-lede
la adevar, procurdndu-le o falsa linigte, adevdrata liniSte
regasindu-sedoar la sanul Maicii no4stre,Biserica ortodoxa,
undedoctorii sufletelor,parin{ii duhovnici,pot s6aducapacealui
Hristos.
12.Se prezintLobiceiuriSidatini pag0negtica fiind inJegatura
cu sfintelesarbitori crestineortodoxe.
13. in virtutea dreplului la libera exprimare, televiziunea
transmite reac{iile personaleale unor clerici privind anumite
evenimente(de exemplu,proorociadesprecutremuruldepe daJa
de 9 august 2002). Biserica Ortodoxa ai trebui s6 adopte o
atitudineoficiala in legaturdcu astfel de fenomene.
96
CAPITOLUL VI
INTERNETUL
Progresulrealizatde inalta tehnologiea comunicaliilor prin
internet poate fi comparat,pe buni dreptate,cu descoperirea
hdrtieisaua tiparului.
Astdzi, pentru a ajungein spa{iul mondial al internetului,nu
mai estenevoie de pagapoartesi de vize, ci numai de o simpla
aplsare pe tasta unui computer conectatla retea. Prin aceasta,
internetulne poatepune in c0tevasecundein legdturacu oameni
si institutii situatein orice colt al lumii. Revolutiainformationala
care se rcalizeazdprin internet are multiple implica{ii pentru
via{a moralacreEtin-ortodoxa. De aceea,problemainternetuluiii
privegtepe toti oamenii $i se cuvine s6 fie abordatacu toatA
responsabilitatea.
SCURTISTORICAL INTERNETULUI
Apari{ia internetuluieste legatade cercetdrilede apirare ale
StatelorUnite.
in anul 1969 a luat fiinta ARPAnet, o retea compusddin 4
computereputernicede la UniversitatileamericaneStanford,Los
Angeles, San Bernandinogi Utah, care urmirea perfec{ionarea
metodelorde transmiterela distantaa informatiilor. in scurttimp,
in aceastire{ea(net) au inceput si intre tot mai multe computere
din mai multe institutii militare sau de cercetare.
in anul 1983. intrucdt numirul utilizatorilor a crescut
considerabil,s-a hotarit regrupareacomputerelorin mai multe
retele (armatd, universitati, biblioteci etc.) care au rimas
interconectate.Practic, acesta a fost anttl de aparilie a
97
 oRToDox iN Lul,lnRTELEVTzoRULUT
cREsrrNUL sr A INTERNETULUT
internetului,pentru cd dupdacestan, tot mai multi utilizatori au
dorit sa se conectezela retea (net). Internetul s-a dezvoltat
considerabil dupa anii 1980, odat6 cu aparilia computerului
personal (PC) 9i deci a posibilitalii conectdrii la retea a
persoanelorparticulare.De la an la an, numirul utilizatorilor de
interneta crescutexponen{ial,ajungdndin anul 2000 la peste100
de milioane. in prezent,se estimeazScd exist6o rati medie de
conectarede 100%in lume pi 150% in Europa. \t
Din punct de vedere organizatoric, intemetul reprezin$ un
ansamblude mici re{eleintre{inutede mii de orlaniza{ii distinctede
pe tot globul pim0ntesc.Coordonareageneraldse realizeazApin
InternetSociety.Statisticilearatl cd astizi intemetul estefolosit de
35 de milioane de domenii web inregistrate in lume (dupa
www.domainstats.com) si de circa 150de milioanede utilizatori.
FUNCTIONAREA INTERNETULUI
Cel mai uttltzatserviciueste"www", prescurtarede la "World
Wide Web" (in traducere:"Re{eauacare cuprindelumea").
in aceastduriasdrelea se afli conectatepersoanesau institulii
din intreaga lume, care oferd informa{ii prin intermediul
computerelor(aga-numitelesite-uri sau pagini de web) qi
persoanecarecautd iriformatii.
Un site este un loc de pe intemet (re{ea) aflat la o anumita
"adresi" (care incepe cu www sau http) gi care apa(ine unei
persoaneparticularesau'institulii.Orice utilizatorde computerigi
poate face propriul site pe internet, cumpardndu-giun "domeniu"
de la administratoriitetllei, pentruo sumddestulde micain dolari.
O a doua utilizare a internetului este serviciul de pogta
electronicd(e-mail sau electronic-mail).E-mail esteun serviciu
care folosestere{eauapentru schimbul de mesaje (cuvinte gi
98
CRESTINULORTODOX IN LUMEA TEI,EVIZORUI,UI$I A INTERNETUI,UI
imagini) intre un expeditorgi un destinatar.Pentrua expediaun
mesajcuiva prin e-mail, estenevoie sd posezitu insuti o adresd
si sf,cunostiadresaelectronicda destinatarului.
Aseminarea cu pogta clasici este foarte mare, doar ca
circulatiainformatiei se face foarterapid (cdtevasecunde)9i este
mai ieftina.
O ala aplicaliede maresuccesa internetuluiesteIRC-ul, Internet
Relay Chat.Acestaesteun sistemde conversatiein direct (prin text
scris) pe diferite canalevirhrale, in grupuri largite (de la doi-trei,
p6nala sutede participan{i)sau?n"privat" (cAtedoi). Odaa conectat
la un astfel de canal, utilizatorul vede gi poate participa la
conversatiaintregului grup sau igi poate alege un partener de
discutiein "privat", dacasi acestaestede acordsa-iraspundi.
Orice canalestesupravegheat de un "operator"saumai mulfi,
carepot intervenioricdnd,elimindndutilizatorii carenu respectd
regulile canalului (limbaj obscen, aluzli la droguri, prostitutie,
pedofilie,sodomie...).
in prezent,existi pe intemet mii de canalevirtuale de chat in
diferite limbi (inclusiv rom6na), abordAndcele mai diferite
disculii,de la religie,pdn6la sportsaumod6.
Canalelede chat atragun numdr foarte mare de utilizatori, in
special adolescen{i, determindnd chiar situatii grave de
dependen{asau dificultati de comunicare.
Pentrua aveao imagine completaa modului de intrebuinfare
a internetului,trebuiescamintitesi aplicatiileForumsi BBS.
"Forumurile", numite in englezagi newsgroupssau"grupuri de
disculie", sunt locuri pe internet unde utilizatorii pot publica
scurtc articole, opinii, informatii, pot raspundela alte articole
girsitein forum saupot pune diverseanunfuri,insolitede o adresd
la care pot primi raspunsul.Fiecare newsgroupcare depdgegte
20000 de utilizatori are anumite subiectede discutiesi teoretic
99
 oRToDox iN t utrlre TELEVTZoRULUT
cREsrrNI-tL st A INTERNETULUI
este"moderat" sau supravegheatde futelarul sdu,dar de cele mai
multe ori funcfioneazl absolut liber, situa{ie care poate pune
graveprobleme de morald.
BBS sau Bulletin Board Systemeste sistemul de site-uri cu
abonamentsau taxi de intrare.
Internetul reprezintl o lume in sine: este universuf nostru
reduplicat,esteproiectiaelectronicda pdmAntului.
in acest spa{iu cibemetic (cyber-spa{iu),gaseqtideopfirivi
lucruri abjecte sau inaltdtoare, simple sau super-corqplexe,
frumoasesauurAte,bune saurele, ca si in lbmea reald.
Criticii internetului aratA prezen\anefastda pornografiei, a
pedofiliei, precum $i a unei cantitati uria$e de informatii de
proast6calitatesi nefolositoare.
Dar pe internet poti "vizita" orase, biblioteci, muzee,
universitili, companiicomercialesi alte institufii (de la FBI, CIA,
Guvemul Romdniei, Patriarhia sau chiar parohia Vascduli din
Suceava, carearepropriapagindpe re{ea,pdnala site-uride mii de
pagini ale unor organiza[iica ONU, UNICEF, LJNESCOetc.).De
asemenea,pofi copia in propriul tdu calculator cdrfi, albume de
artd, lucrdri gtiinlifice,poii ascultamuzicd si viziona filme, pofi
recepfionaposturi de radio 9i televiziune,te po{i:amestecain tot
felul de dezbateiinterna{ionale sauin simpletaifasurila o cafenea
virtualA,po{i citi mai tbate ziarelelumii, pofi consultazeci de mii
de anunfuri de mica publicitate, po{i sa-fi faci cumpdraturide la
Tokyo, Paris sau New York, daca-ti permite bugetul sau po{i
comunicain cAtevasecundecu orice colt din lume.
Internetul se anun{Eca cel mai mare proiect cultural al
omenirii, reteaua fiiild- in', plini dezvoltare, intr-un progres
exponenfial.Suntempugi,astfel,in fala unor mari responsabiliati
culturalegi morale, pe care trebuie s6 le in{elegemfoarte bine,
pentrua formula solutii, mai degrabddecdtcritici sterile.
100
CRESTINUL SI A INTERNEruI,UI
ORTODOXIN LUMEATELEVIZORULUI
PROBLEMELE DE MORALA PE CARE LE
PUNE UTILIZAREA INTERNETULUI
in analizeleconsacratecomunicatiilorpe internetsuntpusede
obicei in discutie prezentarea materialelor cu caracter
pornografic,pedofil, rasial etc...Dar cu toate acestea,internetul
pune mai intdi problemede alt fel.
DEPENDENTA DE INTERNET
Mai intdi, este vorba de {ependenfa pe care o genereazd
utihzarea computerului. Cel care are un calculator (PC) va
petrece ore intregi in fata lui, iar dacd are 9i posibilitatea
conect[rii la intemet,numlrul orelor se dubleazacel pufin.
Un computerdotat cu o modestaplacd de sunetgi una video
poateinlocuibiblioteca,televizorul,radioul,excursiile,muzeele,
salile de concerte.
Este semnificativa reclama pe care o frcea o firmd de
specialitate:"Lumea pe csre o qtiai tu dispare. Fdra radio, fdra
televizor,fdrd cinema,J;drdcdrli $i ziare. Dosr internetul."
Adevdrul este c5, de la pagini din Sfbnta Scripturd,pAndla
imagini de pe Lund, monitorul computerului este gata sa afiseze
in c6tevasecundeorice te-ar interesa.Esteun alt univers,in care
ai accespretutindenigi niciodati nu te plictisegti.Te po{i risipi in
lucruri inutile gi pacdtoase,dar la fel de bine ai accesla mii de
pagini bune,pe carenu te mai saturi sd le privegti.
T-rehui.esd stii cd-ndgi m_aiales cum sd te opreSti,pentru ci
altfel realitatea virtuali va predomina asuprarealitatii imediate,
conducAndla q infricosataalie-uaregi in cele din urm6 14mgpgqa
spirituala.
101
 CRXSTINUL SI A INTERNETULUI
ORTODOXIN LUMEA TELEVIZORULUI
Problemadependenleide internet a devenit o problemd de
patologiemedicala.Astfel, ?n San Franciscoa luat fiin{a primul
Net Hospital, o clinicdpentru tratareacyber-dependen{ilor. Chiar
qimpla folosire ifatipqp,laa unui computerinhiba si denatureazd
mu-ltgdin preocuparilespirituale,in specialale tinerilor: nevoia
de lectur4,de cdlItorip, de prietenie, de contemplarea naturii
greatede Dumnezeuetc.
Tinerii care folosesc mult computerul au tendinla s{i se
r1e\gze,apetitul firesc pentru comunicaregi cunoagterefiindu-le
inhibatede lumeavirtuala. h
\ nevoia sufleteascdde a qg.afla l0ngaalt om, de a.l atifrg-e,*dg
Pentrua fi un instrumentutil, computerultrebuiesb serveascd
unor preocupariculturale, gtiinfifice sau de informare, care se
cultiva ?nfamilie. scoalasi societate.
ANEANTIZAREA PERSOANEI
Desimilioanede oameniconverseaza pe Net. in specialprin
intermediulIRC, in rcalitateavirhrala,nu exist6,de fapt, cel cu care
conversezi,ca persoandfrzicll Conversa{iaeste mono-dimensio-
nal6, singura mdsurd in care se transforma totul fiind bitii de
informatie.
Pe internetnu exist6 aproapesau depafie,azi saum6ine, ci
tqfl estg.unfel de "aioi si acum".
in lumea intemetului nu se mai vorbe$tede persoane,ci de
utilizatori.Qamenii careutilizeazdintemetulnu mai au nici sex,nici
vdrst6,nici ala fi?satuxa. PdnaSinumelelor suntinlocuite de porecle
(nickname-ui). Existaun vocabularal chat-unlor (puncte.virgule,
linii etc.),prin carese rqgrr-gaz4rAsul,supdrarea, sause ofera flori...
intalnirile in spafiul iniernetului an cev.aireal, pentru ci nu se
intAlnesccu adevirat persoane,iar comunicarease rezumd la
scris. in schimb, acesteintilniri .pot.perverti, prin acaparare,
102
CRXSTINUL
oRToDoX iN LU
n-4tura rela{ii dintre oameni. Ace,agta.
11$9v-41p!.,_gJor 4lienAJeeste
?ngrijoratoare,pentru c6 mul{i tineri iti petrec timpul liber pe
chat gi converseazdore intregi cu parteneri ocazionali, pe care ii
yll uita imediat ce vor ?nchidecalculatorul. Internetul'oferd
numai 1!U7iaelectronicda aproapelui.
Chiar dacd internetul rezolvd problema comunicatiilor intre
oameni, el nu va rezolva niciodati problema comunicdrii Si a
sentimentelorinterumane.
Nici o comunicare pe internet, chat, nu ne poate implini
a-i
v_qrbi,,{,e-
a-i simti prezenfa$i.sentimentelesale._
Nu*ex-ista yiata reala in afara acestor relatii directe dintre
oameni.Poti informatiza orice,dar nu.ppiritl.tl.
omenesc.
PERICOLUL ANONIMATUL UI
Internetul esteun spafiuin care nimeni se poateconfundacu
cineva;i cinevacu nimeni.
Orice om poate avea aici un site sau un forum, in carepoate
ardtasau spune orice, frr6 sa aib6 vreo rdspunderepentru asta.
Pe canalelede chat unde seint6lnescsutede persoane,fu pqti
qti.niqiodata cu cine stai de.v.orb4
T,a capdtul celalalt poate fi un criminal, un pedof-rl, un
sodomit,.unpsihopat saulrn traficant de droguri in cdutarede noi
vjctime sau poate chiar un simplu robot care folosegte?n mod
autonom un fond mare de fraze, crednd astfel impresia unei
conversa{ii.Pe un chat te pofi ascundesub anonimatSiin acela$i
timp sa evoluezi intr-un grup. De aceea,peastfel de canalesepot
auzi gi vedealucruri obscene.
Pe de altd parte, o serie intreaga de psihopa{i, de la
homosexuali,pdnd la pedofili, sadici gi criminali au gisit pe
103
 CRESTINULORTODOX IN
internetposibilitateade a-gi face cunoscuteobsesiilegi de a se
intilni cu oameniasemenealor in cadrul newsgroup-urilor.
PsihologulflqncezPascalLe!u, in studiul sauSexualitate gi
internet , afinnd:
"Dacdpdnri la aparilia internetului,astfelde obsesiierau bine
ascunse,astdzi existd tendinta revendicdrii lor. Fiecare joaca pe
identitateagrupului ales Sisfdr;e;te prin a-Sigasi, la rdndul stitt,e
justificare. Cel care intrd intr.un astfel de grup se shnteobligq{ sci
participe in mod activ la viala acestuia,altfel riscciscifie excltts."
Astfel, prin aceast6 comuniune $i intqracliune de !rup,
p-atimilese amplifica.
Degiorice comunica{iepe internetpoatefi receptatimai usor
decit o convorbire telefonicd (serverele de internet pot
monitorizatoateaccesarilede site-uri,iar programelepentruchat
inregistreazdautomat orice conversafie), deocamdatdexist6
pu{inereglementirijuridice pentru a sanctionafbradelegile.
ISPITA PACATELOR PE INTERNET
Sfintii Pirinti au atrasatentiaucenicilor lor sdfuga dg-locufile
gi de lucrurile pacatoase. Internetulesteun astfel de loc.
Diferenta intre pornografra difuzatd prin mijloacele clasice
(televiziune, cinematograf, reviste etc.)si cea informatizalA,
transmisdpe internet,Constdin posibilitateaimediati de acces$i
in lipsa oric6rei cenzurimorale sau legale.
Nu trebuie sa cau{i in mod special pagini pornograficepe
web, ceeace presupunedeja un comportamentpsihopat,dar este
posibil ca, navigdndzilnic pe internet,chiar in cf,utareacelor mai
serioasesubiecte,sa in?$lrcStiunlink sausite pornografic.
Acelasilucru se poateintdmpla si dacaformulezi o cererede
cdutareutilizAndtermeni medicali sau biolosici sau cuvinte ca:
fotografie,filme, femeie,briat.
104
CRESTINUL
- oRToDox iN LUMEATELEVIZoRULUI
SI A INTERNETULUI
O serie?nheagade site-uripornograficesaucu parolepretindca,
prin acesteconditionari,nu suntdestinatemareluipublic.Dar tocmai
ele pun in circula{iematerialepublicitarepomograficegratuite.
Zeci de mii de e-mail-uri sunt efectiv bombardatecu astfelde
oferte, p*e*calenu le cere nimeni, otrava desfrdnariistrecurdndu-
se astfel in sufleteleutilizatorilor picdturacu picItura.
PORNOGRAFIA PE INTERNET
Sunt doud tipuri de pornografie:"soft", care oferd imaginea
trupurilor goale 9i "hard", care oferd imagini $ocanteale actului
sexual.Studiul Rimm a indicat faptul cd, din 9I7.410 imagini
gasitela un moment dat pe intemet,83,50 (766037)confineau
aluzii sexualemai mult sau mai pu{in explicite.
S-a constatatcd cererea este foarte mare pentru genul de
fotografii care din interdictii legalenu se afl6 in comer{ulclasic,
adica pentru cele cu confinut pedofil (relatii sexualecu copii),
zoofrl (relafii sexualecu animale), necrofil (relafii sexualecu
oamenimo(i), sadomasochist etc.
Trei din patru navigatoripe internet,adicl 8lo/odin americani
Si50% din europenis-auconectatcel pulin o datape an la un site
pornografic. Oferta cyber-pomografiei a inceput sd creascd
amelitor.Astfel, in absenfaoricdrei cenzuriexterioare,ispitade a
accesala un moment dat un site pornografic este foarte mare,
mai alespentru un adolescent.
Intimitatealucrului cu computerul9i posibilitateaimediatanu
au fbcut decOtsa incurajezepatima. Pentrumulti dintre ei, acest
lucru nu s-ar fi petrecut dacdar fi presupusun comportament
public (vizionarea unui film la cinematografsau oferta unei
iarabede ziare qi reviste).Din pdcate,supravegherea internetului
este fbarte deficitara si sunt pu{ine reglementiri in ceea ce
privqte confinutul site-urilor.
105
 CRESTINUL SIA INTERNETUI,UI
ORTODOXiN LUMEATEI,EVIZORULUI
Iata topul principalilor ofertan{i: Flying Crocodile, portalul
americancel mai puternic, gazduiegtepeste 24000 de site-uri
pornografice,avdnd o clientela estimati la 32 de milioane de
utilizatori gi un venit de 1 miliard de dolari anual, urmeazAKara's
Adult Playgroundcu 5,9 milioanede utilizatori si TeamSteamcu
4,1 milioane de utilizatori. Acesteasunt site-uri cu abonaYnent
B.B.S. Site-urilegratuitepentru amatori sunt accesatemai mult
sau mai pu{in constant de rnilioane de utilizatori, in speeiial
adolescenti.Pe primul loc in acest gen pornografic se situeazd
Porn City, cu aproximativ60 de milioane de dtilizatori!
in anul 1999, industria pornograficdpe internet a incasat2
miliarde de dolari si se estimeazdcd in urmdtorii cinci ani,
incasdrilese vor dubla.
Pornografiainformationald este o nou6 Ei mondiala Sodoma.
Reviste pomo, cataloagepomo on-line, site-uri de masturbare
interactivein careirnagineapomograficdestecombinatAcu sunete
obscene,fotografii ale exhibitionigtilor,cataloageintregi de filme,
streap-teasela cerere si in direct. Una din cele mai vizitate
companiipe net aresloganulpublicitar:"sex ?nsiguran{ipe web ".
Dar industriapornograficdpe internetestede-abiala inceput!
Sd ne fereasciPreaBunul Dumnezeupe noi qi pe copiii nogtri
de ce va urma.in laboratoareledin Silicon Valley selucreazdpentru
a fabrica o membranddpecialdinformatizall care imiti pielea qi
careconectatdla computerar fi capabilasdprimeascagi satransmitd
senzatii erotice. Desfrdnareprin autosugestiegi cuwie cu duhul
diavolescal intemetului.Nu mai estenevoie de partenere te uiti si...
PEDOFILIbSI OBSEDATII SEXUAL
Cyber-sexualitateaare mai multe componente.,Distanla qi
anonimatulii fac pe mulli pedofili sa uite legislatiajn materie.
106
OKIODOX II'I LUMEA TELEVIZORUI,UI$I A INIERNETUI,UI
CRESTINTJL
in ultimul timp, internetul a devenit gi salon al pedofililor qi
bolnavilor sexuali.Pe web sepot gbsiacumimagini pornografice
cu copii de la 3 ani in sus.
Dar cel mai grav lucru esteci acum toti ace$tiperveryisexuali
au o modalitatein plus de a se cunoa$te si a se organizasi mai ales
de a-siracolanoi adeptisi victime.Depistareasite-urilordepedofili
esteo activitatelaborioasS.in anul 2000s-aestimatcdau fostpeste
1,4milioanede video-filmecu subiectepedofilice,apreciindu-se o
cre$terede 20o/ope an. Site-urilepedofilicesuntgreude interceptat,
celemai multe fiind la margineamarilor magistralede net.
Dar cele mai multe materiale pornografice cu perversiuni
sexualese fac prin newsgroupssaufotumuri, locuri de intdlnire
pe interneta grupurilorde psihopatisexuali,clasificatetematic,
careingrijoreazdin mod deosebitautoritatilede pretutindeni.
Acestea functioneazdca o cutie pogtaldelectronicd,in care
utilizatorul poate ldsasau g[si la rdndul sdutot ce vrea: mesaje,
anun{uri,fotografii. Pe tot internetulexistdzeci de mii de astfel
de newsgroups,punctede intdlnire,grupatetematic.
Daci in trecut aceste comportamentedeviante erau bine
ascunse,astizi,la adapostulanonimatului,ele suntrevendicatesi
consumatecu voluptatein companianewsgroup-ulur.Internetul
le ofera tuturor anonimat,confort, siguran{agi incurajare.
Dar oclata cu revolutia cyber-sexuald au apirut Ei boli
specifice.in StateleUnite, in Atlanta, in luna mai a anului 2000,
a avut loc prirna conferinld medicali internalionaldcu tema:
"Dependentasexualdgeneratdde pornografia pe net". Cifrele
prezentateau fost impresionante:in jur de 90o/odintrevizitatorii
site-urilor pornograficeau stat conectafiin medie ci"Ie4 ore pe
sdptimind la acestespurcf,ciuni!
O adevdratdnebunie pdtimaqacolectivd, care necesitaun
tratamentrapid pentru a nu degenera?nalte tulburari sexualede
107
 CRf,STINULORTODOX IN LUMEA TELEVIZORULUISI A INTTRNFTULUI
comportamentla scad planetarl. Sunt necesaremdsuri ferme din
parteasocietitii civile pentru ca internetul,aceasti realizarede
mare importantdculturalasi tehnica,s[ nu degenerezeintr-o retea
caresi infestezeprin pacateviafa noastr6.
CE SE POATE FACE? i difuzareasite-urilorcu continutobscen.
Pornografiaesteun aspectsecundaral internetului,chiaqdaci
poateaveaconsecin{edintre cele mai periculoase.
Trebuiespuscd,mai inainte de toate,resppnsabilitatea dtilizarii
internetului revine institutiilor societafii: gcoala, mass-media,
Guvernul,Parlamentulsi in mod specialBiserica Ortodox[.
Pornografia trebuie descrisds,i condamnatAca rea din toate
perspectivele: religioasd, sociala $i uman6. Pornografia nu
reprezintl o expresie a libertatii de exprimare sau a drepturilor
omului, ci o uriagaafacerein m6naunui grup de oamenidiabolici.
Pornografia insaEi este o formd de incalcare a demnitdlii
umane, prin "reducerea femeii la un obiect dezumanizat al
obsesiiloraltora" (J. Breck). De asemenea,industriainformatica
a fabricatdeja o serie de "filtre internet", care dau posibilitatea
pirintilor de a bloca accesulcopiilor la unele site-uri, in func{ie
de cuvintele cheie alese:sex, violenta etc. Alte site-uri au fost
obligate sd introduci parole de recunoasteresau programe de
identificarea v6rstei utilizatorului. Totu$i,copiii care sunt buni
informaticieni reugescsa spargdde multe ori acestesite-uri. O
alta solulie importantS.esteimplicareasocietitii civile in votarea
unor legi impotriva pornografiei pe internet. De asemenea,
constituireaunor gruW dervoluntari care sa ?ntreprindaactivitati
de monitorizarea site-urilorpornografice.
Trebuie si se ceari administratorilorcelor mai importante
"motoare de cdutare"(Yahoo,Google,Altavista etc.) sd nu mai
108
oRToDox iN t uprre TELEVIzoRULUIst A INTTRNETULUI
CRESUNUL
inventariezepagini de web carecon{in informatii ce pot aduce
atingeredemniEtii9i integritaliicopiilor qi nu numai.
in sfhrgit,trebuiecreatun cadru legislativde funcfionarea
internetului(agadupacum existi unul de monitorizaregi control
al audio-vizualului), care sI interzicd portalurilor de web
DREPT INCHUBNN
Raul $ binele sunt atdt de amestecatein emisiunile de
televiziune si site-urile internet, incAt este nevoie de mult
discemamdnt, care vine at6t dintr-o bund educatie, c0t si din
propria triire duhovniceascd,bine intemeiata in mintea si inima
fiecaruiadintre noi.
Dupd cum spun pdrin{ii, Icoana, Psaltireasi Ceaslovulsunt
televizorul si internetul crestinului.Cei care vor un mijloc de
recreare curat gi ziditor sufletegte,il pot afla in Rugaciuni de
dimineata$i de seard,in Acatistul si ParaclisulMaicii Domnului
qi Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, precum gi in alte
activitati cregtinegti(participareala Hramurile sfintelor manastiri
gi biserici, cdntatulintr-un cor bisericesc,contemplareanaturii ?n
Duh sau orice alti activitate curati, frcutd cu bucurie, spre slava
lui Dumnezeu).
Sdne convingem prin experienti, citind fiecare, cdti dulcea{i
cuprind in sine stihurile din Acatistul M6ntuitorului:
Iisusepreaindurate,infrdnareapustnicilor,
Iisusepreadulce,bucuria preacuviogilor,
Iisuse preacurate,mintea cea intreagd a celor cura{i cu
fecioria,
Iisuse,Cel mai inainte de veci, rndntuireapicatogilor,
Iisuse.Fiul lui Dumnezeu.miluieste-mI!
109
 ORTODOXiN LU
CRESTINUL CUPRINS
Asa cum ne indeamndPdrinteleToma, cei care vor mai mult
decdt aceste "emisiuni", sd deschidd Psaltirea fntre orele 0-3 ll
noaptea. Vor cunoa$te "senzalii tari" duhovnicesti$i lor avea t2
l3
negre;it trdiri cere;fi, pe misura credintei $i a smereniei lor.

BIBLIOGRAFIE

L Pr. Alexandru,Copilul contemporan in lumea televizorului

qi a calculatorului;
2. Radu Cijvineanu, Biserica fati in fafi cu legile ;i frrIde-
legile presei;
56
3. Pr. Nicolae Dascdlu,Biserica gi mass-media; 56
4. DumnezeiascaBiserici Ortodoxl, Editura Panaghia; 57
5. Nina Dugul, La Pornographie sur Internet; 59
59
6. Pr. Ioan Florin Florescu, Pornografia pe Internet, tev. "Ideea 60
Cres,tin5",nr.I 1200| ;' 6l
62
7. SergeGarde,L'Indgstrip du sex; 62
8. Pr. CamelianGurbefsisdrica gi mass-media; 63
64
9. Pr.Toma,Televizorul - o noui cetate a Sodomei? 64
65
66
66
67
110