1.

Raportul a doua segmente

Se dau doua segmente [ AB] =6 cm. şi [CD] = 8 cm. Raportul segmentelor [AB] şi
[CD] este = = . Lungimile segmentelor trebuie
exprimate prin aceleaşi unităţi de măsură.

2. Segmente proporţionale
Şirurile de numere ( si ( dacă ……..=k
Raportul constant k se numeste factor de proporţionalitate.
Şirurile de segmente ( [AB] , [CD] , [EF] ….)si ( [ ],[ ] ,[ ] …….) se
numesc proporţionale dacă şirurile lungimilor lor sunt proporţionale.

Exemplu

AB=2dm, CD=12 dm , EF =3dm , FG = 9 dm , GH = 18 dm, BC=6 dm atunci

([AB], [BC ], [ CD ])~ ([EF], [FG] , [Gh ] ) deoarece
2
3
Factorul de proportionalitate este

3. Teorema lui Thales

O paraleă dusa la una din laturile unui triunghi împarte celelalte două laturi în
segmente proporţionale.

Reciproc. Daca o dreaptă determină pe două laturi ale unui triunghi segmente
proporţionale, atunci ea este paralelă cu a treia latuăa.
M N ║ BC

4. Triunghiuri asemenea

Există figure geometrice care “seamănă”, dar care prin suprapunere nu

coincide (din cauza mărimii lor diferite).
 Ex: doua cercuri; doua triunghiuri echilaterale; doua dreptunghiuri; doua
patrate……

Deci, doua figuri sunt asemenea daca au aceeaşi forma dar nu neapărat aceeaşi
mărime.
Doua figure congruente sunt asemenea, dar doua figuri asemenea nu sunt
neaparat congruente.
Oricare doua: segmente sunt asemenea
 cercuri sunt asemenea
 patrate sunt asemenea
 triunghiuri echilaterale sunt asemenea……..

Definiţie: Două triunghiuri se numesc asemenea dacă au laturile respectiv

proporţionale şi unghiurile opuse lor respectiv congruente.
Aceste triunghiuri sunt asemenea.

Ele au :

Daca între două triunghiuri există o asemănare spunem

că sunt asemenea şi scriem
Perechile de unghiuri (A, P), (B, M), (C, N) şi perechile de laturi (AB,
MN), (BC, NP), (AC, MP) se numesc corespondente sau omoloage .
Raportul lungimilor laturilor se numeşte raport de asemănare.
Dacă triunghiurile sunt egale atunci raportul de asemănare este 1

5. Teorema fundamentala a asemanarii:

 O paralelă dusă la una din laturile uni triunghi formează cu celelalte două
laturi un triunghi asemenea cu cel iniţial.

Daca avem triunghiul ABC si ducem paralela MN la latura BC

se formeaza
Triunghiurile au laturile proporţionale şi unghiurile congruente. A

DEMONSTRAŢIE : ,
M
(1) ; Fie a.i. . Obţinem în mod analog egalitatea N

(2) ; pe de altă parte MNPB paralelogram (3) ; din B P

C

(1), (2) şi (3) rezultă .

OBSERVAŢII :
1. Teorema asemănării completează teorema lui Thales avînd aceeaăi ipoteză dar
concluzia diferă, referînduse la toate laturile triunghiurilor .
2. Teorema asemănării rămîne valabilă şi în cazul în care segmentul MN se află în
exteriorul triunghiului ABC (se disting două cazuri).

PROPRIETĂŢI :
1. - reflexivitate;

2. - simetrie;

3. - tranzitivitate;
4. Două triunghiuri dreptunghice sunt asemenea atunci şi numai atunci cînd au
o pereche de unghiuri ascuţite congruente.

5. Două triunghiuri isoscele sunt asemenea atunci şi numai atunci cînd au o

pereche de unghiuri congruente.
6. Două triunghiuri echilaterale sunt asemenea.
7. Două triunghiuri dreptunghice sunt asemenea.
8. Două triunghiuri cu laturile respectiv paralele sunt asemenea.
9. Două triunghiuri cu laturile respectiv perpendiculare sunt asemenea.
10.Dacă două triunghiuri sunt asemenea, atunci raportul de asemănare al
laturilor este egal cu :
- raportul bisectoarelor;
- raportul înălţimilor;
- raportul medianelor;
- raportul razelor cercurilor înscrise;
- raportul razelor cercurilor circumscrise.
 6. Criterii de asemănare

Pentru a demonstra că două triunghiuri sunt asemenea nu este nevoie să

verificăm toate condiţiile date la definiţia triunghiurilor asemenea. Este suficent să
verificăm doar două condiţii. Ca şi la congruenţa triunghiurilor, aceste teoreme se
numesc criterii.

CAZUL 1
Două triunghiuri sunt asemenea dacă au un unghi congruent şi laturile care
care îl formează proporţionale.
CAZUL 2
Două triunghiuri sunt asemenea dacă au două perechi de unghiuri respective
congruente.
CAZUL 3
Două triunghiuri sunt asemenea dacă au toate laturile proporţionale.
A
P Demonstratie: luăm pe latura AC a triunghiului
ABC
segmentul AD congruent cu segmentul MP.
D F Din punctul D se duce o paralelă la latura CB.
M N Rezultă că
Δ ADE ~ ΔACB conform teoremei asemănării.
C B Pentru cazurile de asemănare vom lua pe rand:

1. , 2. 3.

7. Aplicaţii

1. Determinaţi distanta de la un observator aflat în punctul B de pe mal, la

copacul A de pe malul celălalt.
Rezolvare:
Se realizează din ţăruşi, conform desenului, un triunghi ABC şi un segment DE,
paralel cu BC, astfel încît punctele A, D, B şi respectiv A, E, C să fie coliniare.
Din teorema fundamentală a asemănării, pentru triunghiul ABC şi paralela DE║BC

avem, adică
Toate lungimile DE, DB, BC pot fi măsurate (sunt pe acelaşi mal cu
observatorul).După măsurători calculul e simplu utilizând formula de mai sus, ne dă
distanţa AD.

2. Un vânător are o puşcă AB, lungă de 1,20 m. Partea AD de la un capăt al

puştii până la trăgaci este 1/3 din puşcă. El ocheşte o pasăre C care
se află la 100 m depărtare de el.Dar
vânătorului îi tremură mâna şi din cauza aceasta , în
momentul când apasă pe trăgaci puşca se roteşte în
jurul capătului A astfel încât punctul D se ridică cu un
segment DE=2 mm.
Cu câţi m deasupra ţintei trece glonţul?

Rezolvare:
 3. Determinarea înălţimii unei piramidei cu ajutorul umbrei (metoda a fost
introdusă de Thales din Milet).
Rezolvare:

Anexa 4.
4. Se cere să se determine înălţimea unui copac cu ajutorul umbrei.

 Se ţine seama că la un moment dat al unei zile (însorite) razele soarelui

formează cu terenul unghiuri congruente.
 Pentru a calcula înălţimea copacului ne folosim de cazul de asemănare a
triunghiurilor (UU) şi de un ţăruş pe care-l poziţionăm în teren conform figurii
de mai jos.
 În prealabil se fac următoarele măsurători: lungimea umbrei copacului (a),
lungimea ţăruşului (b) şi lungimea umbrei ţăruşului (c).
5. Se cere să se determine înălţimea unui copac folosind legile reflexiei în
oglindă.

6. Se cere determinarea adâncimii unei fântâni, până la nivelul apei.

Se cere determinarea adâncimii AB= x a fântânii (din figura de mai jos),
până la nivelul apei.

7. Pentru determinarea înălţimei unui pilon А1С1 folosim un baston de

mărimea de 1,7m . Care este înălţimea pilonului?
7.

8. Lungimea umbrei copacului este de 10,2m, iar lungimea umbrei omului, ce

are o înălţime de 1,7m, este de 2,5m. Aflaţi înălţimea copacului.

9. Pentru determinarea înălţimei copacului folosim o oglindă, astfel ca în

imagine. Raza de soare DF, se reflectă din oglindă în punctul D, în ochiul
omului (punctul В). Determinaţi înălţimea copacului.
10. Pentru determinarea lungimei de la punctul А pînă la un oarecare punct В,
alegem punctul С şi aflăm lungimea acestui segment АС, unghiurile ВАС şi
АСВ. Apoi construim acest triunghi А1В1С1 pe hîrtie, asemănător
triunghiului АВС. Aflaţi АВ, dacă АС=42m, А1С1=6,3cm, А1В1=7,2cm.

11. Pe imagine se arată cum se poate determina lăţimea unui rîu ВВ1, cercetînd
triunghiurile asemenea АВС şi АВ1С1. Determinaţi ВВ1, dacă АС = 100 m,
АС1 = 32 m, АВ1 = 34 m.
12. La distanţa de 24m unul de altul cresc doi copaci de brad cu înălţimile de
30m şi 12m. Să se afle distanţa dintre vărfurile copacilor.

13. Un bărbat cu înălţimea de 1,7 m se afla de la un felinar distanţa de 8 paşi.

Umbra bărbatului de la lumina felinarului este de 4 pasi. Aflaţi înălţimea
felinarului.
14. Bărbatul cu înălţimea de 1,8 m se află la distanţa de 12 m de la un felinar cu
înălţimea de 5,4 m. Aflaţi lungimea umbrei bărbatului.