Concluzii 86

Concluzii

Porturile din ţările în curs de dezvoltare vor fi proiectate pentru o dezvoltare continuă în
următoarele decenii. Expansiunea continuă a comerţului pe mare în majoritatea ţărilor în curs de
dezvoltare implică dezvoltarea comerţului maritim şi extinderea facilităţilor portuare necesare
care pot fi de mai multe ori dezvoltate decât cele existente. În ciuda efectului pe care îl au
utilizarea containerelor şi utilizarea politicii de înlocuire a importurilor, există motive care arată
că în ţările în curs de dezvoltare se va înregistra o creştere continuă a cererii privind facilităţile
portuare noi sau îmbunătăţite. Dezvoltarea tehnologică şi socială viitoare va necesita folosirea
unor noi tipuri de facilităţi sau amplasări diferite, de exemplu mai aproape de ape adânci sau
lângă noile centre industriale. În multe cazuri creşterea cererii va fi continuă, iar adaptarea de noi
tehnologii va fi graduală în timpul succesiunii investiţiilor. De exemplu, un terminal
multifuncţional pentru mărfuri generale poate fi introdus treptat de fiecare dată ţinându-se cont
de facilităţile existente. În aceste cazuri este recomandat din punct de vedere economic ca
investiţiile să se realizeze succesiv. Planul principal pentru ca fiecare port să stabilească o
strategie pe termen lung este ca acesta să identifice succesiunea investiţiilor.
Înainte de luarea unei decizii asupra oricărui proiect de dezvoltare din planul principal,
investitorul trebuie să facă analize economice comparative. Variaţiile majore ce vor fi studiate
trebuie să includă:
a) întârzierea investiţiilor de capital datorită procesului de investire în productivitatea
crescută (echipament, instalaţii portuare, programe de verificare);
b) dezvoltarea facilităţilor existente în locul construirii altora noi;
c) combinând cele două etape ale programului de dezvoltare într-un singur proiect mai
cuprinzător, cu scopul de a economisi costurile construcţiei şi a evita interferenţa în
operaţiile portuare, care ar rezulta în urma celei de-a doua perioadă a activităţii;
d) politica simplă de investiţii, aşa cum sunt solicitate pentru a fi construite.
Aceste metode trebuie utilizate înainte ca investiţia să fie realizată în scopul extinderii
acestor facilităţi. Cel mai potrivit plan va cuprinde o mixtură a acestor posibilităţi, iar de aceea
metodele matematice de optimizare a dezvoltării nu sunt totdeauna de ajutor. Nu există o analiză
satisfăcătoare pentru calcul rezultatelor economice şi financiare ale dezvoltării şi comparării lor
în detaliu. Această etapă de căutare a celei mai bune succesiuni de dezvoltare prin care portul
trece în drumul său spre obiectivele propuse, poate fi realizată sub forma reducerii costurilor şi a
analizei beneficiilor. Un avantaj major al studierii succesiunii alternative a investiţiilor este că
oricând în timpul perioadei după ce investiţia iniţială a fost realizată, va fi relativ uşor să se
Concluzii 87

modifice planul în funcţie de circumstanţe. Această adaptabilitate este o caracteristică importantă

a planului de dezvoltare. Etapele luate în considerare în acest plan sunt următoarele:
a) adoptarea unui plan permanent şi a unei echipe care să se ocupe cu cercetarea pieţei;
b) organizarea întâlnirilor de lucru unde vor fi raportate noile dezvoltări şi analizate
posibilele acţiuni;
c) introducerea posibilităţii de modificare a proiectului indiferent în ce etapă de realizare
se găseşte;
d) reverificarea calculelor economice şi financiare ale fiecărei propuneri alternative.
INDICATORUL U/M 2004 2005 Estimat 2006
Trafic general, din care: Mii tone 40.524 43.222 50.000
 trafic maritim 30.751 33.441 38.500
 trafic portuar pt. Canal 9.773 9.781 11.500
Nave maritime operate, din Număr 3.697 4.341 4.500
care:
 străine 3.626 4.281 4.476
 româneşti 71 60 24
Barje operate, din care: Număr 5.323 5.345 5.844
 străine 696 545 600
 româneşti 4.627 4.800 5.244
Investiţii, pe surse de finanţare – Milioane 1.267.338 2.028.054 750.729
total, din care: lei
 surse proprii 222.970 141.815 232.681
 alocaţii de la buget 244.020 149.943 90.871
 credite bancare externe- 800.348 1.736.296 354.676
total, din care:
 JBIC 730.510 1.606.893 285.619
 BEI 69.838 129.403 69.057
 credite interne BRD 72.501
Venituri totale Milioane lei 1.247.341 1.149.606 1.630.000
Profit brut Milioane lei 214.110 144.482 200.000
Concluzii 88

Investiţiile pot fi realizate din surse proprii sau din surse atrase, fiecare concretizându-se
într-un program de investiţii cu mai multe modalităţi de realizare, iar fiecare modalitate are la
bază mai multe variante de proiect.
De aceea, este necesar ca înainte de realizarea investiţiei să se testeze eficienţa şi
eficacitatea fiecărei variante de proiect cu ajutorul unor indicatori de eficienţă economică pentru
a se determina calea optimă de urmat, indicatori care au fost prezentaţi într-un capitol anterior.
Concluziile se axează foarte mult pe politicile investiţionale în activităţile portuare şi proiectele
de dezvoltare şi de modernizare din cadrul Portului Constanţa, proiecte care au avut loc în anii
precedenţi şi proiecte care urmează a fi puse în aplicare în viitorul apropiat. Pentru a evidenţia şi
mai mult importanţa investiţiilor în domeniul portuar, mai ales în cadrul diferitelor tipuri de
terminale şi a indicatorilor de cuantificare s-a realizat un studiu de caz privind programul de
investiţii din surse proprii şi bugetare al Administraţiei Portului Maritim Constanţa. Prin
prezentarea acestui program de investiţii din Portul Constanţa vor fi evidenţiate proiectele de
dezvoltare şi oportunităţile de afaceri, dar şi importanţa Portului Constanţa ca port de tranzit.
Politicile investiţionale în activităţile portuare sunt reprezentate de indicatorii de efecte
înregistraţi de CN APM SA Constanţa. Aceşti indicatori sunt prezentaţi în tabelul de mai sus.
Se observă în general o tendinţă de creştere a activităţii, creştere ce trebuie susţinută şi de
programul investiţional realizat de CN APM SA Constanţa. Câteva dintre investiţiile finalizate în
Portul Constanţa sunt Terminalul de containere de pe Molul II S–Port Constanţa-Pasaj rutier
denivelat, Amenajarea la Poarta nr. 9, Postul de transformare PT 32, amplasat în dreptul
danei 93, Pasarela Casino - Mamaia şi Port agrement, Terminalul de cereale, proiectul de
„Management al deşeurilor în Portul Constanţa (nava colectoare, noua rampă ecologică şi
acoperirea celei existente, incinerator, staţie tratare ape uzate şi staţie tratare Levigat)” şi un
Terminal de pasageri.
În terminalul de containere de pe Molul II S, pasajul rutier a apărut ca o necesitate a
fluidizării traficului rutier din zona de sud a portului Constanţa, prin evitarea timpilor de
aşteptare la trecerile de nivel cu racordurile CF din zonă. Lungimea totală a acestui pasaj rutier
este de 1.189 m. Valoarea finală a investiţiei a fost de 8,3 milioane USD, incluzând şi serviciile
de consultanţă aferente. Finanţarea a fost asigurată 79% de către Banca Japoneză de Cooperare
Internaţională prin Acordul de Împrumut ROM P1 şi 21% de la Bugetul Statului.
Investiţia „Amenajare Poarta 9” consta în lucrări de drumuri şi platforme ce au fost
realizate ţinând cont de desfăşurarea activităţii viitoare la această poartă, precum şi construcţia
clădirii porţii propriu-zise cu asigurara utilităţilor necesare funcţionării (instalaţii sanitare,
electrice, termice, curenţi slabi, instalaţie aer condiţionat).
Concluzii 89

Lucrările au fost încredinţate spre execuţie societăţii SC IFCO SA Constanţa în urma

unei licitaţii deschise. Valoarea lucrărilor de execuţie a fost de 33.509.222.000 lei.
La postul de transformare PT 32 amplasat în dreptul danei 93, lucrările de execuţie
constau în realizarea clădirii postului de transformare, racordului electric de 6 kV, reţelelor de
joasă tensiune, echipării postului şi sistematizării zonei adiacente. Clădirea postului de
transformare este dezvoltată pe parter şi a fost executată de SC ABC VAL SRL Constanţa.
Postul de transformare a fost echipat pe medie şi joasă tensiune cu utilaje performante şi este
dotat cu două transformatoare de putere de 100 KVA. Echiparea electromecanică a fost realizată
de firma SC Pet Communications SRL Constanţa, valoarea totală a lucrărilor de realizare a
postului de transformare (exclusiv TVA) a fost de 16.648.500 mii lei.
Prin construirea pasarelei pietonale în dreptul Casinoului, se permite accesul la portul de
agrement creat pentru ambarcaţiuni şi nave de croazieră pe ruta Port Tomis – Mamaia - Delta
Dunării. Portul de agrement Mamaia s-a realizat utilizând ca dig principal de adăpostire unul din
digurile longitudinale de protecţie a plajei din staţiunea Mamaia, respectiv cel din dreptul
hotelului Casino. Portul Mamaia prin potenţialul său turistic ridicat, aduce beneficii atât staţiunii
Mamaia cât şi oraşului Constanţa. Investiţia a prevăzut următoarele lucrări: demolarea pasarelei
existente, construirea pasarelei pietonale, realizarea portului de agrement şi realizarea unor spaţii
comerciale. Lungimea pasarelei pietonale este de aproximativ 350 m, cu o structură de rezistenţă
de tip estacadă, care să permită trafic auto în vederea aprovizionării spaţiilor comerciale şi
ambarcaţiunilor din portul de agrement. Valoarea investiţiei a fost de 260.240.538 mii lei,
echivalentul a 6.327.730 Euro. Finanţarea a fost asigurată din surse proprii CN APM SA
Constanţa.
Proiectul „Managementul deşeurilor în Portul Constanţa” a avut ca scop respectarea
obligaţiilor Convenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Poluării Mediului Marin de către nave –
MARPOL 73/78, respectarea legislaţiei interne şi internaţionale referitoare la protecţia mediului
prin crearea unui cadru eficient pentru colectarea, tratarea, stocarea şi depozitarea deşeurilor
marine şi portuare. Componenta de mediu este alcătuită din următoarele obiective: nava
colectoare, noua rampă ecologică şi acoperirea celei existente, incinerator, staţia tratare ape uzate
şi staţie tratare Levigat. În anul 2004 s-au încheiat contractele cu firmele câştigătoare ale
licitaţiilor pentru trei obiecte:
 Nava colectoare, contract în valoare de 2.600.000 Euro încheiat cu firma Fr. Fassmer
GmbH Germania, în prezent finalizat;
 Noua rampă ecologică şi acoperirea celei existente, contract în valoare de 1.900.000
Euro încheiat cu JV Iridex Group Import Export–Iridex Group Construcţii SA–SC
IFCO SA–Hidroconstrucţia SA, în prezent finalizat;
Concluzii 90

 Incinerator, contract în valoare de 2.400.000 Euro încheiat cu firma Guris Turcia, în

prezent finalizat.
Conform estimării cererii de trafic pentru cereale, conform studiului realizat de Agenţia
Japoneză Internaţională de Cooperare (JICA), în strânsă colaborare cu S.C. IPTANA S.A.
Bucureşti şi sub coordonarea unui comitet de lucru nominalizat de MTCT, volumul traficului de
export în următorii ani s-a prevăzut a fi în creştere şi astfel s-a hotărât realizarea unui terminal de
cereale, iar capacitatea sa totală va fi dispusă astfel:
 Zona de Nord a Portului;
 Zona de Sud a Portului;
 Capacitatea suplimentară de tone.
Caracteristicile Molului III S, propus ca amplasament pentru terminalul de cereale sunt
următoarele:
 Lungime 500 m;
 Lăţime 235 m;
 Celule de depozitare – 3 x 5 x 10.000 t = 150.000 t;
 Căi ferate, drumuri, instalaţii, echipamente, etc.
Lucrările necesare numai pentru construirea teritoriului au fost estimate la
18.550.125 USD, la care se adaugă valoarea instalaţiilor propriu-zise.
„Terminalul de pasageri” este situat pe o platformă între două puncte de atracţie
turistică, respectiv fostul Pavilion Regal transformat în Muzeul Portului şi Vechiul Far construit
în timpul regelui Carol I. Este foarte important pentru că amplasamentul are următoarele
avantaje:
 accesul direct şi facil al navelor la terminal, fără executarea unor manevre
suplimentare;
 legături rutiere cu oraşul fără a jena activităţile portuare din zonă;
 vizitarea punctelor de mare interes turistic şi istoric din zonă (Cazinoul, acvariul,
vechiul far, muzeul portului, portul Tomis, zona peninsulară a Constanţei);
 posibilităţi de transport, cazare, divertisment în staţiunile limitrofe.
Terminalul va asigura simultan două funcţiuni majore şi anume:
 funcţiunea de terminal de pasageri (sala principală, servicii de vamă şi control
paşapoarte, săli de aşteptare, casă de bilete, serviciu depozitări bagaje, schimb
valutar, bancomat, îmbarcare pasageri, debarcare pasageri);
 funcţiunea de acticitate comercială prin amenajarea de magazine, cafenele,
restaurante, săli de întrunire pentru grupuri mici, săli de expoziţii.
Concluzii 91

Valoarea lucrării a fost de 99.090.774 mii lei, echivalent a 2.428.934 EURO, urmare a
licitaţiei. Finanţarea lucrării a fost realizată atât din surse proprii cât şi de la bugetul de stat.
În prezent se află în desfăşurare următoarele proiecte: „Amenajarea complexă a Portului
Turistic Tomis (Marină)”, „Staţia de trasformare Port III” şi „Zone Logistice de Activitate în
Portul Constanţa”.
Amenajarea complexă a Portului Turistic Tomis, port care prin amplasamentul şi
infrastructura existentă oferă un potenţial ridicat de valorificare pentru turismul nautic, activităţi
sportive şi pentru agrement. Printr-o amenajare corespunzătoare şi oferirea unor servicii
atractive, portul poate aduce beneficii atât Administraţiei, cât şi Constanţei în general. La ora
actuală portul Tomis este principalul port turistic al Mării Negre şi beneficiază de un număr
relativ mare de potenţiali utilizatori. Turismul nautic poate căpăta un caracter internaţional,
incluzând portul Tomis într-un circuit al Mării Negre. În vederea amenajării accesului în portul
turistic Tomis şi îmbunătăţirii comportării hidraulice a acvatoriului se realizează un sistem de
diguri constând în:
 Prelungirea Digului de Nord;
 Realizarea Digului de Sud;
 Reabilitarea Digului de Nord existent
Prelungirea Digului de Nord se realizează din fonduri de investiţii şi este estimată la
valoarea de 114.893.607 mii lei (exclusiv TVA). Digul de nord este alcătuit din trei tronsoane cu
lungimile de 143 m, 52 m şi 82 m. Lucrările de execuţie ale digului sunt realizate de S.C.
DELTACONS S.A. Tulcea şi în prezent sunt în derulare.
În proiectul „Staţia de trasformare Port III”, staţia 20/6 kV Port III este amplasată în
incinta portului, în vecinătatea Porţii de Acces nr. 8. Având în vedere atât dezvoltarea de
perspectivă a portului, care presupune realizarea şi intrarea în exploatare, a unor obiective noi,
cât şi creşterea consumului pentru unii consumatori existenţi (S.C. COMVEX S.A., S.C.
UNITED SHIPPING AG), precum şi posibilitata apariţiei unor noi consumatori în zonă (S.C.
ROMANIAN METAL SERVICES ETAPA I şi II, S.C. INDIA S.A.), puterea maximă absorbită
din Staţiile 110/20/6 kV Petrol Sud ar putea fi de cca 47 MW, ceea ce impune renunţarea la
tensiunea de 20 kV pentru alimentarea Staţiei PORT III şi alimentarea acesteia la tensiunea de
110 kV. Trecerea la tensiunea de 11 kV necesită realizarea unei staţii noi de 110 kV în Port III şi
echiparea a 2 celule noi de 110 kV în staţia petrol Sud. Realizarea noii staţii de 110 kV în Port III
conduce la dezafectarea staţiei existente de 20 kV şi la modernizarea celei de 6 kV. Valoarea de
realizare a acestei investiţii este estimată de către proiectant la 8.875.909 Euro, cu o durată de
realizare de 14 luni, cu finanţare în proporţie de 49% din împrumut BEI şi 51% din surse proprii
CN APM SA.
Concluzii 92

În cadrul proiectului „Zone Logistice de Activitate în Portul Constanţa”,în zona de sud a

portului s-au dezvoltat diferite activităţi dispuse pe diferite zone. Ca urmare a
disfuncţionalităţilor care pot apărea la introducerea mărfurilor în ţară (lipsa temporară a
fondurilor pentru plata taxelor vamale, inexistenţa tuturor documentelor necesare îndeplinirii
formalităţilor vamale, întârzierea mijloacelor de transport, imposibilitatea contactării firmelor
importatoare în timp util) s-a dezvoltat necesitatea existenţei în zona de Sud a portului Constanţa
a unor spaţii de depozitare pentru mărfuri generale şi pentru mărfuri alimentare.
În acest sens, promovarea unei zone de activităţi logistice poate aduce importante
beneficii, cum ar fi:
 creşterea traficului, care conduce la o creştere a cererii de spaţii şi facilităţi asigurate
de o mai bună logistică;
 crearea unei logistici complexe, poate asigura mai multe livrări de mărfuri şi
operaţiuni necesare care se execută asupra mărfurilor;
 dezvoltarea unei logistici intermodale, în special pe rută maritimă-cale ferată şi
maritimă-cale rutieră;
 reţele de transport extinse care să asigure un cost de transport accesibil şi de calitate;
 concentrarea companiilor şi a serviciilor;
 reducerea costurilor şi oferirea unor servicii calitativ superioare, ca urmare a
îmbunătăţirii fluxurilor de transport şi operaţiunilor de distribuţie.
Zonele logistice oferă facilităţi pentru operaţiuni de distribuţie făcute în locaţii apropiate
de terminalele de containere, folosind facilităţile oferite de transport multimodal şi utilizând
ultimele noutăţi apărute în sistemul informatic şi tehnologia comunicaţiei.
Ca proiecte de perspectivă în Portul Constnţa sunt următoarele:
Proiectul „Centrala eoliană în Portul Constanţa” se va realiza în condiţii de parteneriat
public-privat de tip Proiectare-Cnstrucţie-Operare, incluzând finanţarea integrală din sursele
atrase de către investitor. Investiţia are drept scop producerea energiei electrice prin utilizarea
potenţialului eolian din port şi folosirea optimă a unor suprafeţe care nu pot fi introduse în
planurile investiţionale viitoare, respectiv Digul de Larg şi Faleza de Vest a portului, suprafeţe
pe care vor fi amplasate turbinele eoliene. Centrala eoliană va avea o capacitate de aprox.
26 MW şi va produce aprox. 72.000 MWh, energia electrică obţinută fiind livrată în Sistemul
Energetic Naţional. Valoarea investiţiei este estimată la aprox. 40 mil Euro. Proiectul se află în
faza de analizare şi evaluare a ofertei depuse de către Athena SA + Vector Heliodznami Grecia.
Investiţia „Finalizarea Digului de Nord” conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de
exploatare prin diminuarea agitaţiei valurilor din întreg acvatoriul portuar, sporirea siguranţei
navelor prin asigurarea unei protecţii a şenalelor de acces, reducerea efectelor distructive a
Concluzii 93

valurilor asupra amenjărilor din incintă, dar mai concret prelungirea sa cu 1050 m. Secţiunea
transversală propusă pentru realizarea acestei extinderi este de tip: cu talazuri, nucleu din piatră
nesortată protejat de ouă straturi de mantale din piatră bloc şi un strat de elemente de beton
prefabricat, tip CORE-LOC. Valoarea estimată a lucrărilor este de aprox. 83.000.000 Euro.
Datorită creşterii traficului de mărfuri transportate cu barje în port şi problemelor legate
de mişcarea, acostarea şi staţionarea unui important număr de barje în bazinele portului, se
impune sistematizarea activităţilor barjelor fluviale prin utilizarea acvatoriului din cadrul insulei,
din partea portului Constanţa, ca bazin de staţionare. Proiectul d e realizare a unui terminal de
port-barje constă în realizarea următoarelor lucrări:
 un cheu principal în bazinul de împingătoare şi remorchere în lungime de 450 m;
 cheuri de acostare a barjelor în aşteptare în lungime de aproximtiv 2.000 m.
Valoarea investiţiei este estimată la 24,6 milioane Euro. Finanţarea este asigurată în
proporţie de 67% (16.000.000 Euro) prin Acordul de Împrumut încheiat cu Banca Europeană de
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi 33% (8.600.000 Euro) de la Bugetul Statului şi surse
proprii CN APM SA Constanţa.
În baza propunerilor înaintate de către Compartimentele funcţionale şi Sucursalele
aparţinând CN. A.P.M. S.A. Constanţa şi a valorii prevăzute prin Bugetul de Venituri şi
Cheltuieli şi comunicate de către Direcţia Financiară a fost elaborat programul de investiţii din
surse proprii şi din sursele bugetului de stat pe anul 2007. Consiliul Tehnico-Economic al
Companiei a analizat fiecare propunere astfel încât să fie achiziţionate doar bunurile şi lucrările
cu o importanţă deosebită în buna funcţionare a activităţii portuare. Programul de investiţii din
surse proprii este structurat pe două etape, în cadrul fiecărei etape investiţiile fiind ordonate
funcţie de priorităţi astfel:
A) Achiziţii de bunuri - reprezentate de achiziţiile de bunuri din anii anteriori şi
achiziţiile noi propuse pentru anul 2007 care cuprind mijloace de transport auto şi utilaje,
mijloace de transort naval, echipamente, uilaje diverse, birotică, informatică şi tehnică de calcul.
B) Lucrări de construcţii şi proiectare – reprezentate de lucrări de construcţii şi
proiectare din anii anteriori, cum ar fi modernizarea punctului de pază şi control Poarta nr. 9
Port Constanţa, amenajarea complexă a Portului Turistic Tomis, proiectul de mediu şi
infrastructură (plată de dobânzi, comisioane bancare, taxe, autorizaţii, avize, etc.) şi lucrări de
construcţii şi proiectare noi propuse pentru anul 2007.
La acestea se adaugă lucrările de realizare a unităţilor (reţele de alimentare cu energie
electrică, termică, apă, de telecomunicaţii) în incinta portului, modernizări ale unor mijloace fixe
aparţinând C.N. A.P.M. S.A. Constanţa şi realizarea unor studii, proiecte de perspectivă.