Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pediatrie Nerezolvat
Pediatrie Nerezolvat
Total
Disciplina
întrebări
MEDICINĂ INTERNĂ 1188 Previzualizare
CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ 104 Previzualizare
ENDOCRINOLOGIE 221 Previzualizare
PEDIATRIE 329 Previzualizare
PNEUMOLOGIE 127 Previzualizare
A. Anemia Blackfan-Diamond
B. Disketaroza congenitală
C. Sindromul Shwachman- Diamond
D. Hemoglobinuria paroxistică nocturnă
E. Expunerea la antiepileptice
F. Anemiile aplastice familiale
G. Hipoglobulinemia
H. Virusul Ebstein Barr
I. Mielodisplazia
J. Anemia Fanconi
A. Copilul mare tolerează mult mai bine un sindrom anemic față de copilul
mic
B. Tahicardie
C. Splenomegalie
D. Puprura umedă datorată trombocitopeniei
E. Erupție peteșială secundară trombocitopeniei
F. Scăderea ponderală
G. Adenopatii
H. Fatigabilitate
I. Hepatomegalia
J. Paloare sclero-tegumentară
A. Sindromul Shwachman-Diamond
B. Insuficiența medulară familială
C. Diskeratoza congenitală
D. Trombocitopenia congenitală
E. Anemia Blackfan-Diamond
F. Sindromul TAR
G. Sindromul Pearson
H. Anemia congenitală diseritropoietică
I. Neutropenia congenitală severă
J. Anemia Fanconi
A. Acantocitoza
B. Deficiența de glucozo-6- fofsfat- dehidrogenaza
C. Fara enunt
D. Defictul de hexokinază
E. Deficitul de glutation-reductază
F. Porfiria congenitală eritropoietică
G. Eliptocitoza ereditară
H. Defcitul de piruvat-kinază
I. Drepanocitoza
J. Picnocitoza
A. Splenomegalie
B. Toleranță scăzută la efort
C. Paloare tegumentară
D. Hemoglobinurie
E. Prezintă imunitate scăzută
F. Poate fi asimtomatică
G. Hiperbilirubinemia la nou-nascut nu necesită fototerapie sau
exangvonotransfuzie
H. Hepatomegalie
I. Valoarea Hb scade abrupt punând în pericol viața pacientului
J. Icer sclero-tegumentar
A. Sindromul pica
B. Sindrom de malabsorbție
C. Glosita atrofică
D. Întârziere în achizițiile motorii
E. Congestia mucoasei bucale
F. Icter sceral
G. Paloare sclero-tegumentară marcată
H. Aciditate gastrică scăzută
I. Anorexia care determină stagnarea în greutate
J. Splenomegalie
A. Purpura Henoch-Schonlein
B. Trombofilia
C. Maladia Ebstein
D. Boala Kawasaki
E. Lupus eritematos sistemic
F. Leucemia acută limfoblastică
G. Infecția acută cu EBV, CMV, hepatita cu virus C, HIV
H. Sindroame de imunodeficiență (PTI și infecții recurente)
I. Anemia hemolitică autoimună (Sindromul Evans)
J. Hemofila A sau B
A. Hemofila A sau B
B. Purpura trombotică trombocitopenică
C. Infecția cu H.pylori
D. Coagularea vasculară diseminată
E. Limfomul Hodgkin
F. Histiocitoza Langerhans
G. Sindromul hemoltic și uremic
H. Consumul de toxice medicamentoase (fenitoin, valproat, vancomicină și
altele)
I. Hiperplazie de timus
J. Purpura Henoch-Schonlein
43.Pacienții cu hemofilie pot prezenta sângerări oriunde, dar cele mai frecvente
localizări sunt:
A. Cutanat
B. Pulmonar
C. Genito-urinar
D. Intracardiac
E. Articulații și mușchi
F. Testicular
G. Gastro-intestinal
H. Intracranian
I. Nazo-faringian
J. Hepatic
A. Sindromul Di Giorge
B. Sindromul Bloom
C. Sindromul Goodpasture
D. Sindromul Li-Fraumeni
E. Sindromul Turner
F. Sindromul Gilbert
G. Sindromul Down
H. Anemia Fanconi
I. Sindromul Kawasaki
J. Sindromul Louis-Bar
A. CT sau RMN
B. Radiografie abdominală pe gol
C. Endoscopie digestivă superioară
D. Ecografie abdominală
E. Ecocardiografie
F. Electromiografie
G. Electroencefalogramă
H. Radigrafie torcică
I. Examenul fundului de ochi
J. Radiografie craniană
A. Hidrocefalia
B. Insuficiența corticosuprarenaliană
C. Leucemia testiculară
D. Manifestările oculare
E. Emfizemul pulmonar
F. Hepatosplenomegalia
G. Cardiomegalia
H. Manifestările osteo-articulare
I. Adenopatiile
J. Fracuri pe os patologic
A. Adenopatii
B. Prurit generalizat
C. Edem pulmonar acut
D. Cloroamele periorbitare mai frecvente în LAM 5
E. Sindrom de compresie de venă cavă superioară
F. Accident vascular cerebral
G. Absența simptomatologiei
H. Tulburări neurologice
I. Prezența metastazelor hematogene
J. Transpirații profuze nocturne
A. FLT3-LM/ FLT3-ITD
B. Anomalii la nivelul cromosomului 3
C. MLL-PDT
D. Monosomia 7
E. Trisomia 8
F. Leucemia acută promielocitară cu t(15,17)(q22,q12)
G. LAM cu CEPBA mutată și cariotip normal
H. Cariotip normal
I. LAM cu NPM mutată și cariotip normal
J. Anomalii cromosomiale complexe
A. Hepatomegalie importantă
B. Astenie fizică
C. Transpirații nocturne (rare)
D. Purpură umedă
E. Icter sclero-tegumentar
F. Discomfort abdominal
G. Manifestări oculare
H. Adenopatii laterocervicale
I. Dureri osoase (rare)
J. Scădere ponderală
69.În leucemia mieloidă cronică se evidențiază biologic:
73.Histiocitoza Langerhans:
74.Histiocitoza Langerhans:
75.Histiocitoza Langerhans:
A. Cel mai frecvent granulomul eozinofil afectează oasele mici ale mâinii și
piciorului
B. Histiocitoza sistemică determină atingere pluriviscerală ( digestive, renală,
pulmonară,medulară)
C. Granulomul eozinofil nu poate evolua nicodată spontan spre vindecare
D. Manifestările pulmonre de tipul tusei, dispneei sau pleureziei nu se
asociază histiocitozei
E. Histiocitoza sistemică ascoiază leziuni cutanate extensive “în maiou”
F. Sindromul Hand -Schuller- Christiannu lasă niciodată sechele endocrine
G. Sindromul Hand -Schuller- Christian se caracterizează prin leziuni osoase
multiple localizate preponderant la nivelul craniului
H. Granulomul eozinofil este de obicei unic și este localizat la nivelul oaselor
lungi aspect de tumefacție dureroasă
I. Sindromul Hand -Schuller- Christian poate asocia în evoluție exoftalmie și
diabet insipid
J. Leziunea dela nivelul bazei craniului întâlnită în histiocitoză nu determină
distrucția șeii turcești iar riscul de apariție al diabetului insipid în timp este
minor
76.Histiocitoza Langerhans :
77.Histiocitoza Langerhans:
78.Neuroblastomul :
79.Neuroblastomul:
80.Neuroblastomul:
A. Examinare CT toraco-abdomino-pelvin
B. Investigațiile paraclinice uzuale: hemoleucograma, sindrom inflamator,
bilanț hepato-renal și fosfocalcic
C. Dozarea acidului vanilmandelic se face din urina recoltată pe 12 ore
D. Pentru stadializarea neuroblastomelor nu sunt necesare: examinarea CT,
RMN pentru evaluarea leziunilor paraspinale și dozarea urinară pe 24 ore a
acidului vanilmandelic
E. Dozarea catecolaminelor urinare (acid vanil-mandelic, acid homovandelic),
dozarea enolazei specific neuronale
F. Puncție biopsie dacă localizarea tumorii primare permite, dacă nu din
diseminările secundare
G. Oncogena MYCN nu se crelează cu stadiile avansate ale
neuroblastoamelor
H. Imunohistochimia din produsul bioptic este esetnțială pentru diagnsoticul
difernțial al neuroblastomului cu alte tumori cu cellule mici rounde,
albastre
I. Scintigrafiile osoase cu Tc 99 se recomandă doar atunci cînd tumorile au
aviditate pentru MIGB
J. Stadializarea neuroblastamelor se face numai după criteriile anatomo-
patologice
81.Neuroblastomul :
82.Neuroblastomul:
83.Nefroblastomul:
84.Nefroblastomul:
85.Nefroblastomul:
86.Nefroblastomul:
87.Nefroblastomul:
88.Tumorile cerebrale:
89.Tumorile cerebrale:
90.Tumorile cerebrale:
91.Tumorile cerebrale:
92.Tumorile cerebrale:
A. Chirurgia tumorală prin îndepărtarea unui volum tumoral cât mai mare
duce la diminuarea HIC
B. Chirurgia tumorală permite obținerea unui rezultat anatomo-patologic
C. Chimioterapia este considerate a fi singurul tratament cu potential curativ
pentru tumorile cerebrale
D. Radioterapia conduce la scăderea ratei de supraviețuire prin iradierea și a
altor regiuni anatomice învecinate
E. Chimioterapia este adaptată fiecăruitiphistopatologic de tumoră
F. Radioterapia îmbunătățește supravietuirea pe termen lung
G. Chimioterapia completează tratamentul chirurgical și radioterapia
H. Radioterpia nu detremină efecte seundare pe termen lung
I. Orice intervenție pentru o tumoră cerebrală necesită montarea unui șunt
ventriculo-peritoneal
J. Radioterapia scade considerabil risculapariției celei de-a doua malignități
A. malpoziții dentare
B. malformaţiile anatomice locale: hidrocefalia
C. Seadenopatiile cervicale
D. hipergamaglobulinemia tranzitorie,
E. apneea
F. vârsta mică,
G. malnutriţia,
H. anemia,
I. rahitismul,
J. terenul atopic,
A. secreții conjunctivale
B. secreţii vâscoasae, mucopurulentae în cavum
C. congestia pilierilor amigdalieni,
D. tulburări de concentrare – la copilul mare
E. somn agitat
F. cefalee, mialgii – la copilul mare
G. tulburări de alimentație
H. vărsături şi scaune diareice
I. erupții micropapuloase veziculoase peribucal
J. febră
A. sinuzita
B. Coriza luetică
C. Rinofaringitele secundare bolilor eruptive
D. adenoidita acută
E. pneumonia virală
F. aspirația de corp străin
G. Rinita alergică
H. Rinita după solvenţi inhalatori.
I. intoxicația cu monoxid de carbon
J. Rinita difterică
98.În rinofaringită:
A. bronșiolita
B. pneumonia interstițială
C. adenita laterocervicală
D. astmul bronșic
E. limfadenită mezenterică
F. sinuzita acută
G. mastoidita
H. celulita periamigdaliană
I. diaree parenterală
J. otita medie acută
100. În rinofaringită:
A. antibioticele se vor indica în cazurile complicate cu otită medie acută sau
sinuzită bacteriană.
B. Tratamentul de primă intenție al complicațiilor este cu amoxicilina 80-90
mg/kg/zi, în 3 prize, timp de 7-10 zile.
C. Internarea în spital este indicată la copiii mari cu febră peste 39 gr C și
debut brusc
D. Internarea în spital este indicată la sugarii cu febră peste 39 gr C și evoluție
prelungită peste 10 zile.
E. copiii mici trebuie de obicei spitalizați având în vedere riscul dat de vârsta
mică
F. antecedentele de astm bronșic impun spitalizarea
G. limfadenita mezenterică impune spitalizare de urgență
H. pneumonia interstițială este o complicație frecventă, ce necesită spitalizare
I. majoritatea copiilor pot fi tratați ambulator
J. Antibioticele nu sunt de obicei indicate
A. Internarea în spital este indicată la sugarii cu febră peste 39 gr C și evoluție
prelungită peste 10 zile.
B. Combaterea febrei la sugar se realizează prin administrare de antitermice:
Aspirina 30-50 mg/kgc/zi in 3 prize
C. trebuie luat în considerare vaccinul antigripal în caz de recurențe, la copiii
sub 2 ani.
D. Utilizarea gamaglobulinelor sau vitaminei C poate fi eficientă, dacă sugarul
are rahitism
E. se administreaza precoce instilații nazale cu antibiotice, corticoizi sau
antihistaminice;
F. antibioticele se vor indica în cazurile complicate cu otită medie acută sau
sinuzită bacteriană.
G. Când febra depășește 38,50C se recomandă administrare urgentă de
fenobarbital pentru prevenirea convulsiilor
H. Antibioticele nu sunt de obicei indicate
I. Utilizarea gamaglobulinelor sau vitaminei C nu a demonstrat eficiență.
J. Tratamentul de primă intenție al complicațiilor este cu amoxicilina 80-90
mg/kg/zi, în 3 prize, timp de 7-10 zile.
A. Herpes simplex 1 și 2
B. Virusul urlian
C. Virusurile Coxsackie A
D. Virusul Ebstein Barr
E. Adenovirusul
F. Parvovirusul B19
G. Virusul stomatitei aftoase
H. Virusurile gripale A si B
I. virusul leptospirozei
J. Rhinovirusurile
A. Adenoflegmonul laterocervical
B. Adenopatiile suboccipitale
C. Otita medie acută
D. Creșterea persistentă a titrului ASLO
E. Glomerulonefrita cronică
F. Reumatism articular cronic
G. Reumatismul articular acut
H. Sinuzita
I. Abcesul periamigdalian
J. Abcesul para-aortic
107. In tratamentul anginei streptococice intră:
A. H. influenzae
B. Chlamydia trachomatis
C. E. coli
D. Streptococci
E. Campylobacter
F. Mycoplasma pneumonie
G. S.pneumoniae
H. Bacteroides
I. Bordetella pertusis
J. Branhamella catharalis
A. stridor
B. respirație urât mirositoare
C. cefalee,dureri faciale
D. tuse, mai intensă nocturn
E. dureri abdominale
F. tahipnee
G. rinoree purulentă
H. tranzit intestinal accelerat
I. febra
J. tahicardie
A. necesită antibioterapie
B. diagnosticul pozitiv se bazeaza pe radiografia toracica
C. tabloul clinic este nespecific, dar predomina dispneea expiratorie
D. necesită doar administrarea de simptomatice și aerosoli
E. diagnosticul pozitiv este confirmat de rinoscopie anterioara care
evidentiaza puroi in fosele nazale + congestia cornetelor nazale mediu si
inferior
F. se caracterizează prin : persistenta tusei productive cu expectoratie
purulenta dupa o rinofaringita
G. nu necesită de obicei antibioterapie
H. nu necesită Rx sinusuri pentru confirmare de rutină
I. diagnosticul pozitiv este confirmat de rinoscopia posterioara care poate
obiectiva treneu purulent pe peretele posterior al faringelui
J. tratamentul de elecție se realizează cu Penicilină G 50 000UI/kgc/zi, 7 zile
urmat de Penicilina retard 600 000UI, doza unică
A. pneumonie lobară
B. meningită acută
C. abces dentar
D. bronhopneumonie
E. abcesul subperiostic
F. hipoacuzie
G. tromboflebita sinusului cavernos
H. laringită
I. abces cerebral
J. celulita orbitară
A. edem conjunctival
B. edem glotic
C. dureri abdominale difuze
D. subfebrilitate persistentă
E. chemozis
F. edem palpebral superior și inferior simetric
G. febră peste 39 grade
H. dispnee
I. rinoree purulenta homolaterală
J. cefalee occipitală
118. Referitor la otita este adevărat că:
A. otita poate determina în primii trei ani de viaţă tulburări în achiziţiile de
limbaj şi în procesul educaţional.
B. riscul de hipoacuzie asociat otitei medii seroase este neglijabil pe termen
lung
C. otita medie acută congestivă se traduce prin congestia pavilionul extern al
urechii, uneori cu picheteuri locale hemoragice
D. retracția timpanului semnează diagnosticul de otită medie congestivă
E. otita medie acută supurată are debutează adesea prin: febră, otalgie
violentă, agitaţie
F. otita medie acută congestivă se traduce prin congestia izolată și pasageră
a timpanului
G. exudatul din otita medie seroasă (exudativă) poate conţine bacterii precum
Streptococcus pneumoniae sau Moraxella catharalis
H. otoreea purulentă, vizibilă în conductul auditiv extern se întâlneşte în otita
supurată cu timpan închis
I. otita medie seroasă are risc major de hipoacuzie de diferite grade
J. otita medie seroasă (exudativă) se defineşte prin persistenţa unui exudat
steril în urechea medie
A. malnutriţia
B. alimentaţia pe sondă nazală
C. vârsta (6 luni-3 ani)
D. disfuncţii ereditare ale trompei lui Eustachio
E. expunerea la radiații solare
F. malformațiile de cord
G. deficitele imune congenitale
H. vârsta 0-3 luni
I. hipergamaglobulinemia tranzitorie
J. sexul feminin
A. hidrocefalie
B. paralizie de nerv facial
C. otită supurată
D. labirintită
E. abces cerebral
F. meningită otogenă
G. abces dentar
H. tromboflebită de sinus lateral
I. rinită
J. pneumonie
A. stridor expirator
B. voce “înfundată”
C. hipersonoritate pulmonară
D. anxietate datorată simptomelor
E. hipersalivație
F. tahipnee
G. stridor discret
H. tiraj inspirator
I. voce lătrătoare
J. febră ușoară cu debut insidios
A. atelectazie
B. bradipnee
C. bătăile aripilor nazale
D. tiraj intercostal/subcostal
E. tahipnee peste 60 de respirații/minut
F. creșterea sonorităţii pulmonare
G. hiperpirexie
H. raportul lecitină/sfingomielină în lichidul amniotic >1
I. geamăt expirator
J. cianoză
A. Corticoterapie orală/parenterală
B. Anti-inflamatoare non steroidiene: Aspirina
C. Nebulizări cu adrenalină
D. Oxigenoterapie
E. Antibioterapie de electie, inițiată rapid pentru prevenirea suprainfecției
bacteriene
F. Intubație oro-traheală în cazurile severe
G. Bronhodilatatoare cu acțiune de scurtă durată
H. Antihistaminice
I. Traheostomie în situațiile de urgență
J. Decongestionante nazale
A. Virusul gripal
B. Adenovirusul
C. Virusul urlian
D. Coronavirusul
E. Virusul rubeolei
F. Virusul varicelo-zosterian
G. Paramyxovirusul
H. Rinovirusul
I. Parvovirusul
J. Virusul paragripal
A. Agitatie
B. Dispnee mixta
C. Polipnee
D. Hiperfgie
E. Tuse spastica
F. Wheezing
G. Apatie
H. Dispnee de tip inspirator
I. Polidipsie
J. Dispnee de tip expirator
A. Polipnee
B. Splenomegalie
C. Diminuarea murmurului vezicular
D. Hipersonoritate
E. Bloc atrio-ventricular
F. Cresterea diametrului antero-posterior al toracelui
G. Semne de insuficienta respiratorie acuta
H. Cracmente pulmonare
I. Aerocolie
J. Hepatomegalie
A. Medicatie bronhodilatatoare
B. Pozitionare antireflux
C. Administrare de Ribavarin
D. Aspirarea secretiilor nazofaringiene
E. Antibioterapie cu Cefuroxim
F. Oxigenoterapie cand SaO2 este sub 92%
G. Hidratare orala
H. Antibioterapie cu Amoxicilina-Clavulanat
I. Hidratare pe sonda nazogastrica saun intravenoasa in formele severe
J. Corticoterapie sistemica
A. Pneumotorax
B. Ridicarea diafragmului
C. Orizontalizarea cordului
D. Hipertransparenta ulmonara mai accentuata apical
E. Largirea spatiilor intercostale
F. Orizontalizarea coastelor
G. Cresterea diametrului antero-posterior al toracelui
H. Hiperinflatie pulmonara
I. Pleurezie
J. Coborarea diafragmului
A. Meningoencefalita
B. Pneumotorax
C. Pneumomediastin
D. Rinofaringita
E. Convulsii
F. Sinuzita
G. Hepatita toxica
H. Sindrom de deshidratare acuta
I. Insuficienta cardiaca
J. Enterocolita
A. Aspergillus
B. Klebsiella pneumoniae
C. Staphilococcus aureus
D. Chlamidia pneumoniae
E. Pseudomonas aeruginosa
F. Mycoplasma pneumoniae
G. Streptococcus pneumoniae
H. Moraxella catarrhalis
I. Virusul sincițial respirator
J. Haemophilus influenzae
A. Stafilococia pleuro-pulmonară
B. Bronșiolita acută
C. Epiglotita
D. Displazia bronhopulmonară
E. Bronșiolita edematoasă
F. Insuficiența cardiacă la copilul cu cardiopatie congenitală
G. Pneumonii virale
H. Mase mediastinale
I. TBC pulmonară (miliara TB)
J. Abcesul pulmonar
A. Hipotensiune arterială
B. Cianoză initial perioronazală
C. Semne de cord pulmonar acut
D. Agitație alternând cu somnolență
E. Balans toraco-abdominal
F. Mișcări de piston ale capului
G. Tiraj subcostal și intercostal
H. Geamăt expirator
I. Timp de recolorare capilară prelungit
J. Turgescența jugularelor
A. Hipersonoritate la percuție
B. Zone de matitate diseminate la percuție
C. Reducerea amplitudunii excursiilor costale la nivelul hemitoracelui afectat
D. Suflu cavitar
E. Respirație suflantă
F. Bronhofonie
G. Raluri subcrepitante diseminate la nivelul ambelor arii pulmonare
H. Abolirea transmiterii vibrațiilor vocale
I. Murmur vezicular diminuat
J. Submatitate la percuție
A. Miocardita
B. Persistența tusei câteva săptămâni
C. Pneumotoraxul
D. Atelectazia
E. Nefrita
F. Pneumomediastinul
G. Edemul cerebral
H. Menigita
I. Sindromul de deshidratare acută
J. Mediastinita supurată
A. Hipertensiune arterială
B. Edeme
C. Tablou clinic de insuficiență cardiacă prin hipoxie și acidoză
D. Apariția pulsului paradoxal
E. Cardiomegalie
F. Hipotensiune arterială
G. Pericardită
H. Bradicardie
I. Reflux hepato-jugular
J. Turgescența jugularelor
A. Azotemie
B. Cianoză generalizată
C. Rabdomioliz
D. Convulsii
E. Sindrom de deshidratare cu tulburări hidroelectrolitice și acido-bazice
F. Oligurie
G. Perceperea crepitațiilor subcutanate la nivel cervical
H. Anorexie
I. Erupții cutanate
J. Poliurie
A. Atelectazia, prin dopuri de mucus care nu pot fi evacuate prin tuse, este
sugerata de persistenta imaginii radiologice care are caracter retractil
B. Pleurezia purulenta nu se insoteste de febra si stare toxica
C. Pleurezia parapneumonica descrisa ca fiind principala complicatie a
pneumoniei pneumococice
D. Empiemul pleural necesita antibioterapie, punctie evacuatorie sau
toracotomie minima cu instituirea unui tub de dren
E. Osteomielita si septicemia sunt citate des precum complicatii ale
pneumoniei pneumococice
F. Pleurezie parapneumonica este cea mai rara complicatie a pneumoniei
pneumococice
G. Pneumococul produce necroza tisulara
H. Abcesul pulmonar apare posibil in coinfectia cu germeni anaerobi
I. Pleurezia purulenta (empiemul pleural) se insoteste de febra, stare toxica,
durere continua, cantitate medie/mare de lichid
J. Empiemul pleural nu necesita antibioterapie si punctie evacuatorie
A. Cianoza
B. Wheezing
C. Stridor nazal
D. Eritrodermie
E. Dispnee cu bradipnee
F. Tiraj generalizat
G. Geamat
H. Batai ale aripioarelor nazale
I. Dispnee cu tahipnee
J. Murmurul vezicular fiziologic pe ambele arii pulmonare
A. Oligurie
B. Tahicardie
C. Bradicardie
D. Hipotensiune arteriala
E. Dispnee inspiratorie
F. Tegumente icterice
G. Extremitati reci
H. Polipnee
I. Hipertensiune arteriala
J. Tulburari senzoriale
170. Investigatiile paraclinice in stafilococia pleuro-pulmonara releva
urmatoarele:
174. Din simptomatologia clinica in cadrul unei pneumonii virale fac parte
urmatoarele:
A. Tuse ineficienta
B. Junghi toracic (copilul mic)
C. Febra
D. Dispnee expiratorie si polipnee (copilul mic)
E. Dispnee expiratorie si tahipnee ( copilul mic)
F. Dispnee inspiratorie si tahipnee (copilul mic)
G. Stare de apatie
H. Coriza
I. Conjunctivita
J. Refuzul alimentatiei
A. Feocromocitom
B. Gastrita autoimuna
C. Mucoviscidoza
D. Astm cardiac
E. TPSV
F. Boala celiaca
G. Reflux gastro-esofagian
H. Hipersensibilitate la proteina laptelui de vaca
I. Traheomalacia
J. Tamponada cardiaca
A. Cotrimoxazol
B. Propionat de fluticazona
C. Amantadina
D. Seretide
E. Pentamidina
F. Prednison
G. Singulair
H. Teicoplanin
I. Ticarcilina
J. Budesonid
A. PaCo2<35 mmHg
B. PaO2<60 mmHg
C. SaO2 <90%
D. Balans toraco-abdominal
E. PEF <60% din valoarea prezisa
F. Tahipnee/bradipnee
G. Puls paradoxal absent
H. Dispnee la mers
I. PEF 60-80% din valoarea prezisa
J. PaO2> 70 mmHg
A. Laringita
B. Bronsiolita
C. Miastenia Gravis
D. Traumatisme craniene
E. Anafilaxie
F. Leziuni ale maduvei spinarii
G. Epiglotita
H. Ingestia de substante depresoare ale SNC
I. Aspiratia de corp strain
J. Botulism infantil
A. Hipotensiune arteriala
B. Coma
C. Somnolenta
D. Tiraj suprasternal
E. Dispnee
F. Batai ale aripioarelor nazale
G. Hipertensiune arteriala
H. Bradipnee
I. Apnee
J. Oligurie
A. Antiepileptice
B. Transplant timic
C. Manitol
D. Ciclofosfamida
E. Corecția chirurgicala in caz de malformații
F. Calciu
G. Corticoterapia
H. Transplant medular
I. Vitamina D
J. Magneziu
A. Imunoglobuline scăzute
B. Valori crescute ale IgM
C. Leucocite semnificativ scăzute
D. Disfuncționalitatea anticorpilor
E. Leucocite mult crescute
F. Limfocite T normale
G. Infecții fungice recurente in a doua decadă de viață
H. Asocierea frecventă a malformațiilor congenitale de cord
I. Infecții recurente severe de vârstă fragedă
J. Limfocite T absente
A. Deficit de limfocite T
B. Limfadenopatie cronică
C. Malformații cerebrale
D. Valori crescute ale IgA
E. Risc crescut de boli autoimune
F. Formare de abcese cutanate, pulmonare si perirectale
G. Infecții urinare recurente
H. Infecții bacteriene și fungice recurente
I. Deficit al celulelor fagocitare
J. Necesitatea antibioterapiei profilactice
A. Cecitate
B. Dentiție primară persistentă
C. Necesitatea hidratării pielii si utilizarea de emolienți
D. Malformații oculare
E. Necesar de antibioterapie profilactică
F. Monocitoza importantă
G. Eozinofile crescute
H. Răspuns chemotactic deficitar al neutrofilelor la stimulare
I. Răspuns chemotactic normal al neutrofilelor la stimulare
J. Obezitate
A. Trombocite anormale
B. Albinism
C. Malformații oculare
D. Obezitate
E. Disfuncții neurologice
F. Malformații cardiace
G. Disfuncția neutrofilelor
H. Malformații renale
I. Infecții recurente cu Staphylococcus aureus, streptococi, bacterii gram
negative
J. Deficit de complement
A. citopenie
B. artrită
C. cefalee
D. nefrită
E. interval QT prelungit
F. afectare neuro-psihică
G. sindrom inflamator important
H. factor reumatoid pozitiv
I. anticorpi CMV prezenți
J. serozită
A. anemie
B. leucopenie
C. trombocitoză
D. hipergamaglobulinemia
E. hipogamaglobulinemia
F. leucocitoză
G. ureea şi creatinina serică nu sunt crescute la debut
H. ureea şi creatinina serică sunt crescute de la debut
I. Ig A crescut
J. trombocitopenie
A. anemia hemolitică
B. Ac AND dc
C. trombocitopenia
D. clearance de creatinină
E. Ag Helicobacter pylori în materiile fecale
F. leucopenia
G. hemocultura
H. metabolismul glucidic
I. metabolismul fosfocalcic si lipidic
J. calprotectina fecală
A. poliomielita
B. lupus eritematos sistemic
C. distrofiile musculare
D. sindrom Sjogren
E. infecția COVID 19
F. miastenia gravis
G. infecții acute digestive
H. starea de rău convulsiv
I. epilepsia
J. trichineloză
A. tegumente
B. creier
C. lichidul sinovial
D. endometru
E. intestinul subțire
F. lichidul amniotic
G. cartilagii
H. ficat
I. ochi
J. endocardul valvular
A. febră
B. manifestări oftalmologice
C. manifestări neurologice
D. hepatosplenomegalie moderată
E. eritem generalizat
F. cardiopatie
G. coreea Huntington
H. manifestări cutanate
I. poliartrită
J. papule Gottron
A. artralgii
B. angine repetitive
C. alungire QT pe ECG
D. handicap functional locomotor persistent
E. febra
F. antecedente de RAA
G. semne de infecție streptococică
H. cardita
I. noduli subcutanați
J. coreea
A. sufluri anorganice
B. sufluri organice
C. viroze
D. o infecție stafilococică anterioară
E. periarterta nodoasă
F. artrită cronică juvenilă
G. osteomielită
H. endocardită neinfecțioasă
I. endocardită infecțioasă
J. cataractă congenitală
A. obezitate și sincopă
B. hepatopatie cronică și afectare cardiacă
C. sindromul Guillain Barre
D. amiloidoza renală și infecții
E. sindromul de activare macrofagică
F. panuveită cronică
G. retardul creșterii staturoponderale și retard pubertar
H. evoluție poliarticulară în 50 % din cazuri
I. alopecie difuză și hemoragie digestivă
J. remisiune susținută fără recurențe în 50 % din cazuri
A. cultură negativă
B. purulent și fetid
C. are caractere biochimice de transudat
D. predomină citologia de tip limfocitar
E. prezența ragocitelor este semn caracteristic
F. complement articular scăzut
G. celularitate 5.000-80.000/mm3 PMN (60-90%)
H. este în cantitate mica de obicei și cu vâscozitate crescută
I. factorul reumatoid este uneori prezent
J. hemoragipar în cantitate mare
A. febra prelungită
B. afectează 1-4 articulații cu caracter persistent în primele 6 luni de la debut
C. artrita este de tip asimetric preferenţial la articulaţiile mari : genunchi,
tibio-tarsian, cot
D. poate evolua extensiv la mai mult de 5 articulații
E. poate asocia uveită anterioară cronică
F. artrita este de tip simetric preferenţial la articulaţiile mici
G. frecvent asociază prezența anticorpilor antinucleari
H. poate asocia psoriazis cutanat
I. artrita este de tip migratorie preferenţial la articulaţiile mari
J. hepatomegalie
A. alimentația artificială
B. infecțiile virale
C. înțepăturile de insecte
D. frecventarea precoce a colectivităților
E. vitamina D
F. vaccinările
G. alimentele cu potențial alergizant
H. infecțiile parazitare
I. glutenul din orz/ovăz/secară
J. infecțiile bacteriene
A. febră
B. dureri abdominale
C. artralgii
D. vărsături
E. dureri precordiale
F. hemoptizie
G. tuse
H. edeme ale miinilor si picioarelor
I. descuamări cutanate
J. conjunctivită
A. proteinurie persistentă
B. durere abdominală
C. debut sub vârsta de 20 de ani
D. existența a cel puțin două criterii de diagnostic pozitiv
E. efectuarea endoscopiei digestive superioare/colonoscopiei în toate
cazurile
F. efectuarea puncției biopsie renală în toate cazurile
G. dovedirea infecției cu Streptococ beta hemolitic în antecedentele recente
H. artrită
I. purpura cutanată
J. depozite de Ig A la biopsie
A. septicemie
B. eritemul marginat din reumatismul articular acut
C. dermatita atopică
D. boli autoimune
E. hemofilia
F. purpura trombocitopenică imună
G. leziuni posttraumatice
H. deficitul de vitamina K
I. Boala von Willebrand
J. meningococcemie
269. Malnutriția:
A. cistoscopie
B. oligoelemente și vitamine
C. evaluarea capitalului proteic
D. status imunologic
E. RMN cerebral
F. ecocardiografie
G. examen ortopedic
H. endoscopie digestive superioară
I. constante homeostatice și electroliți
J. investigații pentru diagnosticarea infecțiilor
A. irigografie
B. testul transpirației prin metoda iontoforezei
C. spirometrie
D. evaluarea funcției hepatice
E. teste serologice pentru boala celiacă
F. ph-metrie esofagiană
G. colonoscopie
H. evaluarea funcției renale
I. evaluarea funcției cardiace
J. evaluarea funcției tiroidiene
274. Profilaxia malnutriției se realizează :
A. Gradul I : IP=0,89-0,76
B. Gradul II: IP=0,77
C. după valorile sale există 3 grade (clasificarea Gomez)
D. Gradul II:IP=0,75-0,60
E. Gradul I: IP>0,90
F. Gradul III:IP=0,60
G. reprezintă greutatea ideală a copilului/greutatea reală
H. se calculează după formula 2V+5, (v=vârsta copilului)
I. reprezintă greutatea reală a copilului/greutatea ideală
J. după valorile sale există 4 grade
A. Inferioritate
B. Încredere în sine
C. Depresie
D. Voință
E. Entuziasm
F. Hiperdependența
G. Curaj
H. Frustrare
I. Determinare
J. Imagine proastă referitoare la propria persoană
A. Polipnee
B. Dureri articulare
C. Dureri abdominale
D. Insomnie
E. Tahipnee
F. Dezadaptare cardio-circulatorie
G. Transpirații
H. Oboseală
I. Tahicardie
J. Dispnee la eforturi moderate
A. Acnee
B. Peteșii
C. Fisuri dureroase
D. Pete hiperpigmentate
E. Paloare tegumentară
F. Iritație tegumentară la nivelul plicilor
G. Prurit
H. Abcese
I. Hemangioame
J. Intertrigo
A. Meteorism
B. Vertij
C. Astenie
D. Diaree
E. Pirozis
F. Constipație
G. Tahicardie
H. Cefalee
I. Somnolență
J. Fatigabilitate
A. Hipoproteinemie
B. Hipertrigliceridemie
C. LDL colesterol scăzut
D. Retenție de potasiu
E. Apolipoproteina A-I scăzută
F. Hipernatremie
G. Hipercolesterolemie
H. LDL colesterol crescut
I. HDL colesterol scăzut
J. HDL colesterol crescut
A. Hipoglicemie
B. Aldosteron scăzut
C. Nivel seric crescut de insulină
D. Creșterea β globulinelor
E. Toleranța scăzută la glucoză
F. Creștere moderată a proteinelor serice
G. Hipocalcemie
H. Hipoproteinemie
I. Retenție de sodiu
J. Nivel seric scăzut de insulină
A. Sdr Cushing
B. Sdr Edwards
C. Sdr Turner
D. Sdr Triplu X
E. Sdr Cri-du-chat
F. Sdr Patau
G. Sdr Albright
H. Sdr Klinefelter
I. Sdr Laurence -Moon- Biedl Bardet
J. Sdr Prader Willi
A. 30% proteine
B. 15% mic dejun
C. 40% lipide
D. 20% mic dejun
E. 20% proteine
F. 40% prânz
G. 50% glucide
H. 30% prânz
I. 15% cină
J. 40% glucide
A. Insuficiența renală
B. Durata evoluției obezității
C. Bolile cronice
D. Obezitatea endocrină
E. Răspunsul la tratamentul dietetic
F. Perioada de adolescent
G. Fibroza chistică
H. Tiroidita autoimună
I. Severitatea
J. Tratamentul antiinflamator cronic
A. Fracturi
B. Osteopenie
C. Epifizita capului femural
D. Boala Blount
E. Luxație de șold
F. Osteoporoză
G. Genu valgum
H. Picior plat
I. Scolioza
J. Coxa vara
A. Hiperinsulinism
B. Hipercalcemie
C. Neutropenie
D. Hiperuricemie
E. Deficit imun
F. Rezistența la insulină
G. Dislipidemie
H. Eozinofilie
I. Hiposideremie
J. Diabet zaharat de tip II
A. Otită cronică
B. Hipercorticism reactiv
C. Deficitul de IgA
D. Hipglicemia
E. Dureri ale membrelor inferioare după ortostatism prelungit
F. Tulburări ale ciclului menstrual
G. Hipocalcemia
H. Hiperlordoză
I. Hiperandrogenemie
J. Fibrilația atrială
A. Insuficiența renală
B. Rinichi polichistic
C. Hipertrofie ventriculară dreapta
D. Hipertensiune arterială
E. Ateroscleroza coronariană
F. Steatoza hepatică
G. Deficit de IgG
H. Litiaza biliară
I. Diareea cronică
J. Litiaza renală
A. Staționare/scădere ponderală
B. Enurezis cu debut recent
C. Constipație
D. Diaree
E. Dureri abdominale cu/fără vărsături
F. Hipertensiune arterială
G. Dureri articulare
H. Reflux gastro-esofagian
I. Oboseală
J. Iritabilitate
A. Poliurie
B. Astenie
C. Inapetență
D. Dureri lombare
E. Scădere în greutate
F. Polifagie
G. Polidipsie
H. Tuse seacă
I. Artralgii
J. Febră
313. Diabetul zaharat tip 1 la debut, forma cu debut lent se caracterizează
prin:
A. Constipație
B. Rar întâlnit (6% din cazuri)
C. Semnele clinice se derulează în cateva luni sau 1-2 ani
D. Apare la copii mari și adolescenți
E. Artralgii
F. Hipertensiune arterială
G. Creștere ponderală
H. Slăbire accentuată progresiv(5-10 kg)
I. Poliurie progresivă
J. Diaree cronică
A. Diaree
B. Dureri abdominale
C. Fotofobie
D. Staza gastrică
E. Infecții urinare
F. Cetonurie
G. Anorezxie
H. Febră
I. Halena acetonemică
J. Sinuzită
A. Odinofagie
B. Meteorism abdominal
C. Poliurie
D. Polifagie
E. Cefalee
F. Psoriazis
G. Polidipsie
H. Entezite
I. Scădere ponderală
J. Nicturie
316. Investigații pentru diagnosticul complicațiilor în Diabetul zaharat tip
1 sunt:
A. Intoxicații cu salicilați
B. Astmul bronsic
C. Diabetul insipid
D. Glicozuria renală
E. Rahitismul carențial
F. Fibroza chistică
G. Feocromocitom
H. Artrita
I. Sdr Down
J. Hipertiroidism
A. Otomastoidita
B. Intoxicații accidentale
C. Abces cerebral
D. Distrofia musculară
E. Rupturi vasculare
F. Pneumonie lobară
G. Sdr Turner
H. Come hiperosmolare
I. Coma hipoglicemică
J. Meningoencefalite
A. Corticoterapia
B. Autocontrolul glicemiei și al glicozuriei
C. Educația
D. Exercițiul fizic
E. Alimentația
F. Tratament cu Calciu
G. Tratament cu Vit D
H. Antibioterapia
I. Insulinoterapie
J. Antipiretice
A. Sinuzita cronică
B. Sdr Nobecourt
C. Sdr Mauriac
D. Dureri lombare
E. Constipația
F. Dislipidemii
G. Chiroatropatia
H. Pneumonie interstițială
I. Lipodistrofia
J. Cefalee
A. Ateroscleroza
B. Nefropatia diabetică
C. Dureri abdominale
D. Diaree
E. Hipertensiunea arterială
F. Retinopatia diabetică
G. Infecție urinară
H. Laringită acută
I. Neuropatia diabetică
J. Constipație
A. Disfagie
B. Extremități reci
C. Polipnee acidotică
D. Reflexe osteo-tendinoase diminuate
E. Dureri articulare
F. Febra
G. Respirație Kussmaul
H. Hipotensiune
I. Rash malar
J. Tuse seacă
A. Constipație
B. Fenomen dawn
C. Febră
D. Rezistența la insulină
E. Disfagie
F. Inapetență
G. Reacții alergice
H. Fenomen Somogy
I. Lipodistrofii la locul de injectare
J. Diaree
A. Tipul HLA
B. HbA1c
C. Calciu ionic
D. Insulinemia
E. Fierul seric
F. Markeri imuni
G. 25 OH Vit D
H. TGP
I. Peptidul C
J. Proteinele totale