NP 123 2010 Normativ Privind Proiectarea Geotehnica A Fundatiilor Pe Piloti

Ðß ÎÌ Ûß ×
ß²«´ ïéç øÈÈ×××÷ œ Ò®ò ïëè ¾·- Ê·²»®·ô ì ³¿®¬·» îðïï
ÍËÓßÎ
Ð¿¹·²¿
ß²»¨¿ ´¿ Ñ®¼·²«´ ³·²·-¬®«´«· ¼»¦ª
Ê±´«³«´ ×Ê
î ÓÑÒ×ÌÑÎËÔ ÑÚ×Ý×ßÔ ßÔ ÎÑÓ^Ò×Û×ô ÐßÎÌÛß ×ô Ò®ò ïëè ¾·-ñìò×××òîðïï
ßÝ Ì Û ß Ô Û Ñ ÎÙ ß ÒÛ Ô Ñ Î ÜÛ ÍÐ Û Ý× ß Ô × ÌßÌ Û
ÑÎÜ×Ò
´»
·¦¿®»¿
±²¿®»¿
»³·¬» °®»¦»²¬«´ ±®¼·²ò
°®±½»¼«®·· ¼» ²±¬·º·½¿®» ²®ò ÎÑñìêè ¼·² ïï ±½¬±³¾®·» îðïðô
Ý±²-·´·«´«· ¼·² îî ·«²·» ïççè ¼» -¬¿¾·´·®» ¿ «²»· °®±½»¼«®· °»²¬®«
ö Û«®±°»²» Ô îïé ¼·² ë ¿«¹«-¬ ïççèò
Ù¸»±®¹¸» Ò¿-¬¿-·¿ô
-»½®»¬¿® ¹»²»®¿´
Ò®ò îòêçïò
½¿¬·ª Ð ïðêóïçèë’ ¿ º±-¬

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 3
ANEX
SECRETAR
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A

FUNDA IILOR PE PILO I, Indicativ NP 123:2010
Contract nr. 314/2007

Beneficiar: MDRL
Elaborator: Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
CUPRINS
1. GENERALIT I
1.1 Scop i domenii de aplicare
1.2 Prevederi generale
2. CLASIFICARE
2.1 Clasificarea pilo ilor
2.2 Clasificarea funda iilor pe pilo i
3. TERMINOLOGIE
4. SIMBOLURI
5. PRESCRIP II PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI
5.1 Date privitoare la condi iile amplasamentului
5.2 Alegerea tipului de pilot
5.3 Încerc ri pe pilo i
6. PRESCRIP II GENERALE DE PROIECTARE
6.1 St ri limit
6.2 Ac iuni i situa ii de proiectare
6.3 Metode de proiectare i considera ii privind proiectarea
7. PILO I SUPU I LA SOLICIT RI AXIALE
7.1 Calculul la st ri limit
7.2 Capacitatea portant la compresiune suportat de pilo i)
7.3 Rezisten a la trac iune a pilotului
7.4 Deplas rile verticale ale funda iei pe pilo i (starea limit de exploatare normal pentru
structura suportat de pilo i)
8. PILO I SUPU I LA SOLICIT RI TRANSVERSALE
8.1 Generalit i
8.2 Rezisten a la înc rcare transversal pe baza înc rc rilor de prob pe pilo i
8.3 Rezisten a la înc rcare transversal pe baza rezulatelor încerc rilor asupra terenului i a
parametrilor de rezisten ai pilotului
8.4 Rezisten a la înc rcare transversal prin metode prescriptive
8.5 Deplasarea transversal
9. ELEMENTE PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURAL A PILO ILOR
9.1 Generalit i
9.2 Elemente constructive specifice pilo ilor executa i pe loc
9.3 Dispunerea pilo ilor în radier
9.4 Alc tuirea radierului
10. SUPRAVEGHEREA EXECU IEI I CONTROLUL CALIT II PILO ILOR
ANEXA A CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICIT RI TRANSVERSALE

FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC
ANEXA B CALCULUL UNUI GRUP SPA IAL DE PILO I CU RADIER RIGID

ANEXA C DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI

CALCULULUI PILO ILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL
ANEXA D CALCULUL TAS RII PROBABILE A UNEI FUNDA II PE PILO I CU METODA

BAZAT PE SCHEMA FUNDA IEI CONVEN IONALE
ANEXA E METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA PRIN ÎNC RCARE DE PROB

ATRANSFERULUI DE ÎNC RCARE AXIAL CU AJUTORUL REPERILOR
MECANICI
ANEXA F DOCUMENTE CONEXE SI DE REFERINTA

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A

FUNDA IILOR PE PILO I, Indicativ NP 123:2010
1. GENERALIT I
1.1 Scop i domenii de aplicare
1.1.1 Prezentul normativ se aplic la proiectarea funda iilor pe pilo i, cu respectarea condi iei:
- latura sau diametrul sec iunii transversale curente a pilotului, d, este: 0.3 < d 3.0m.
1.1.2 Prevederile normativului se aplic i la proiectarea funda iilor pe barete, cu respectarea

urm toarelor condi ii:
- sec iunea transversal a baretei poate fi alungit (dreptunghiular cu laturile mici curbe sau
drepte) sau compus în form de T, L, H, X, cruce etc., cu condi ia ca execu ia acesteia (forare,
armare i betonare) s se realizeze într-o singur etap ;
- dimensiunea cea mai mic a sec iunii transversale, b, este: b 0.4m;
- raportul dintre dimensiunea cea mai mare, l, i cea mai mic , b, este: l/b 6;
- aria sec iunii transversale, A, este: A 10m2.
1.1.3 În prezentul normativ, sub denumirea generic de pilo i se vor în elege în context,
dup caz i baretele.
1.1.4 Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu prevederile din sistemul de standarde
europene pentru construc ii EUROCODURI.
1.1.5 Prezentul normativ este în concordan cu principiile expuse în Sec iunea 7 din
SR EN 1997-1:2004 i SR EN 1997-1:2004/NB:2007, i dupa caz, cu eratele i amendamentele
asociate.
1.1.6 Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederi din alte acte normative.
Documentele normative de baz sunt enumerate in Anexa F.
1.1.7 Prezentul normativ stabile te prescrip iile generale de proiectare a pilo ilor utiliza i în
funda iile construc iilor civile, industriale, hidrotehnice, de poduri etc.
1.1.8 Prezentul normativ se aplic la proiectarea pilo ilor supu i la urm toarele tipuri de înc rc ri:
axiale:
compresiune
smulgere
transversale
provenite din mi c rile p mântului adiacent:
frecarea negativ
umflarea (ridicarea) terenului
deplasarea lateral a terenului, inclusiv ac iunea de origine cinematic ce rezult din
deformarea terenului datorit propag rii undelor seismice.
1.1.9 Prevederile prezentului normativ se pot aplica i funda iilor pe pilo i în p mânturi
macroporice sensibile la umezire, cu condi ia respect rii i a prevederilor din reglement rile
tehnice specifice referitoare la aceste p mânturi.
1.1.10 Prevederile prezentului normativ nu se aplic la proiectarea micropilo ilor sau a funda iilor
de tipul radierelor pilotate
1.2. Prevederi generale
1.2.1 Alc tuirea pilo ilor ca elemente structurale se face în conformitate cu prescrip iile în
vigoare privitoare la materialul din care sunt alc tui i pilo ii i prevederile complementare din
SR EN 12699:2004 i SR EN 1536:2004 .
1.2.2 Funda ia pe pilo i se compune din pilo ii propriu-zi i i din radierul care îi solidarizeaz .
2. CLASIFICARE
2.1 Clasificarea pilo ilor
Pilo ii se clasific în func ie de urm toarele criterii:

materialul din care sunt executa i;
efectul pe care procedeul de punere în oper a pilotului îl are asupra terenului
din jur;
varia ia sec iunii transversale;
modul de execu ie;
direc ia solicit rii fa de axa longitudinal ;
modul de transmitere a înc rc rilor axiale la teren;
pozi ia axei longitudinale.
2.1.1 Dup materialul din care sunt executa i, pilo ii pot fi:
din lemn;
din metal;
din beton simplu;
din beton armat sau beton precomprimat;
compu i.
2.1.2 Dup efectul pe care procedeul de punere în oper a pilotului îl are asupra terenului
din jur, pilo ii pot fi:
de dislocuire;
de îndesare.
2.1.3 Dup varia ia sec iunii, pilo ii pot fi:
cu sec iunea transversal constant ;
cu sec iunea transversal variabil :
cu varia ie continu a sec iunii transversale (pilo i sub form de trunchi de
con sau trunchi de piramid );
cu evazare la baz sau cu bulb;
cu evaz ri multiple (atât la baz cât i în cuprinsul fi ei).
2.1.4 Dup modul de execu ie, pilo ii pot fi:
prefabrica i;
executa i pe loc.
2.1.4.1 Pilo ii prefabrica i se instaleaz în teren prin:

batere;
vibrare;
presare;
în urubare.
2.1.4.2 Pilo ii executa i pe loc se realizeaz prin urm toarele tipuri principale de tehnologii:
forare;
batere;
vibrare.
2.1.4.2.1 Dup m rimea diametrului, pilo ii executa i pe loc pot fi:
cu diametrul mic (cu diametrul mai mic de 600 mm);
cu diametrul mare (cu diametrul de 600 mm sau mai mare).
2.1.4.2.2 Dup modul de sus inere a pere ilor g urilor, pilo ii executa i pe loc prin forare
pot fi:
fora i în uscat i netuba i;
fora i sub noroi;
fora i cu tubaj recuperabil;
fora i cu tubaj nerecuperabil;
fora i cu burghiu continuu.
2.1.4.2.3 Dup modul de sus inere a pere ilor g urilor, pilo ii executa i pe loc prin batere
pot fi:
netuba i;
cu tubaj recuperabil;
cu tubaj nerecuperabil.
2.1.5 Dup direc ia solicit rii fa de axa longitudinal , pilo ii pot fi supu i la:
solicit ri axiale de compresiune sau de smulgere;
solicit ri transversale;
solicit ri axiale i transversale aplicate simultan.
2.1.6 Dup modul de transmitere a înc rc rilor axiale la teren, pilo ii pot fi:
purt tori pe vârf;
flotan i.
2.1.7 Dup pozi ia axei longitudinale, pilo ii pot fi:
verticali;
înclina i.
2.2 Clasificarea funda iilor pe pilo i
Dup pozi ia radierului fa de suprafa a terenului, funda iile pe pilo i pot fi:
cu radier jos, în cazul în care pilo ii sunt îngloba i complet în teren;
cu radier înalt, în cazul în care pilo ii sunt liberi de la talpa radierului pân la suprafa a
terenului.
3. TERMINOLOGIE
Tabelul 1
Nr.
Denumire sau expresie Defini ie
crt.
3.1 Pilot Vezi pct. 1.2.1
3.2 Pilot compus Pilot alc tuit din: lemn + beton simplu, lemn +beton
armat, metal + beton simplu etc, utilizat în situa ii
speciale.
3.3 Pilot de dislocuire Pilot forat la care gaura se realizeaz prin dislocuirea
i îndep rtarea unui volum de p mânt egal cu volumul
pilotului, neafectându-se, în mod normal, prin aceasta
starea terenului de fundare din jur.
3.4 Pilot de îndesare Pilot prefabricat instalat în p mânt prin batere, vibrare
sau presare sau pilot executat pe loc la care gaura se
realizeaz f r evacuarea p mântului.
3.5 Pilot executat pe loc Pilot la care corpul, în totalitate sau în cea mai mare
parte, se realizeaz prin turnarea betonului într-o gaur
efectuat chiar pe locul de execu ie a pilotului.
3.6 Pilot executat pe loc prin Pilot de îndesare la care gaura se realizeaz prin
batere batere.
3.7 Pilot executat pe loc prin Pilot de dislocuire la care gaura se realizeaz prin
forare. Sinonim: pilot forat forare.
3.8 Pilot executat pe loc prin Pilot la care gaura se realizeaz prin înfigerea în
vibrare sau vibropresare p mânt prin vibrare sau vibropresare a unui tubaj
prev zut cu un vârf care se deschide dup ce atinge
cota prescris , sau cu un vârf pierdut, betonarea
corpului pilotului efectuîndu-se pe m sura extragerii
tubajului.
3.9 Pilot flotant Pilot la care, datorit deformabilit ii terenului de la
baz i deplas rii relative dintre pilot i teren, pot
apare for e de frecare pe suprafa a lateral la contactul
între pilot i teren; în func ie de m rimea solicit rii,
înc rcarea axial se transmite la teren atât prin frecarea
pe suprafa a lateral cât i prin presiunile de la
contactul bazei cu terenul.
3.10 Pilot purt tor pe vârf Pilot care p trunde cu baza într-un strat de p mânt
practic incompresibil i care transmite înc rcarea
axial integral prin presiunea de la contactul bazei cu
terenul; p mânturile practic incompresibile sunt
reprezentate prin roci stâncoase sau semistâncoase
(marne sau argile marnoase) sau prin blocuri,
bolov ni uri sau pietri uri caracterizate printr-un
modul de deforma ie liniar , E, de cel pu in 100.000
kPa.
3.11 Pilot forat Vezi nr. crt. 3.7

Sinonim: pilot executat pe loc
prin forare
3.12 Pilot forat cu burghiu continuu Pilot forat la care s parea p mântului se realizeaz
(CFA) prin în urubarea unui burghiu continuu, pân la
atingerea cotei prescrise; la extragere burghiul ridic la
suprafa p mântul în timp ce cavitatea cilindric
r mas liber este umplut prin injectarea unui beton
fluid sau mortar prin tija central în jurul c reia este
dispus burghiul.
3.13 Pilot forat cu tubaj Pilot forat la care s parea se face în uscat sau sub ap ,
nerecuperabil iar sus inerea pere ilor se face cu ajutorul unui tub care
nu se recupereaz .
3.14 Pilot forat cu tubaj recuperabil Pilot forat la care s parea se face în uscat sau sub ap ,
iar sus inerea pere ilor se face cu ajutorul unui tub
metalic care se extrage în timpul beton rii.
3.15 Pilot forat în uscat i netubat Pilot forat la care forarea se face în uscat, f r
sus inerea pere ilor g urii.
3.16 Pilot forat sub noroi Pilot forat la care sus inerea pere ilor în timpul s p rii
este asigurat de un noroi de foraj.
3.17 Pilot netubat Pilot la care, datorit coeziunii p mântului sau datorit
prezen ei unui noroi de foraj, pere ii g urii se men in
nesus inu i pân la betonarea corpului pilotului.
3.18 Pilot prefabricat Pilot din lemn, metal, beton armat sau beton
precomprimat care se confec ioneaz în atelier
(fabric ) sau pe antier i se înfige în p mânt prin
batere, vibrare, vibropresare, în urubare, cu sau f r
subsp lare.
3.19 Pilot instrumentat Pilot echipat în cuprinsul lungimii cu instrumente de
m sur ale c ror înregistr ri permit s se ob in , pe
baza unei prelucr ri corespunz toare:
în cazul pilo ilor supu i la solicit ri axiale: cota parte
din portan aferent rezisten ei pe baza pilotului i
cota parte din portan aferent frec rii pe suprafa a
lateral a pilotului;
în cazul pilo ilor supu i la solicit ri transversale:
varia ia s ge ii în lungul pilotului, a presiunii reactive
i a momentului încovoietor.
3.20 Baret Element structural de fundare în adâncime, caracterizat
printr-o sec iune transversal de forma alungit sau
compus , care se execut pe loc prin s parea
p mântului în uscat sau sub protec ia noroiului de
foraj.
4. SIMBOLURI
Simbol Semnifica ie
Litere LATINE
Ab suprafa a bazei unui pilot
As;i suprafa a lateral a pilotului în stratul i
cu coeziunea nedrenat
cu;d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate
c coeziunea drenat
c ;d valoarea de calcul a coeziunii drenate
d diametrul sau latura maxim a sec iunii pilotului
Fc;d valoarea de calcul a înc rc rii axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de
pilo i
Fd valoarea de calcul a unei ac iuni
Ft;d valoarea de calcul a înc rc rii de smulgere axial asupra unui pilot sau a unui grup de
pilo i supu i la smulgere
Ftr;d valoarea de calcul a înc rc rii transversale asupra unui pilot sau a unei funda ii pe pilo i
qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz

qs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i
Rb;cal rezisten a la baza unui pilot, la starea limit ultim , dedus pe baza rezultatelor încerc rilor
asupra p mântului
Rb;d valoarea de calcul a rezisten ei pe baz a pilotului
Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului
Rc rezisten a la compresiune a terenului în contact cu pilotul, la starea limit ultim
Rc;cal valoarea calculat a lui Rc pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului
(Rc;cal)med valoarea medie a lui Rc;cal
(Rc;cal)min valoarea minim a lui Rc;cal
Rc;d valoarea de calcul a lui Rc
Rc;k valoarea caracteristic a lui Rc
Rc;m valoarea m surat a lui Rc în una sau mai multe înc rc ri de prob pe pilo i
(Rc;m)med valoarea medie a lui Rc;m
(Rc;m)min valoarea minim a lui Rc;m
Rs;d valoarea de calcul a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului
Rs;cal valoarea ultim a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului, calculat cu
utilizarea parametrilor p mântului stabili i pe baza rezultatelor încerc rilor
Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot
Rt rezisten a la trac iune a unui pilot sau a unui grup de pilo i
Rt;cal valoarea calculat a lui Rt pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului
(Rt;cal)med valoarea medie a lui Rc;cal
(Rt;cal)min valoarea minim a lui Rc;cal
Rt;d valoarea de calcul a rezisten ei la trac iune a unui pilot sau a unui grup de pilo i
Rt;k valoarea caracteristic a rezisten ei la trac iune a unui pilot sau a unui grup de pilo i
Rt;m valoarea m surat a lui Rt în una sau mai multe înc rc ri de prob pe pilo i
(Rt;m)med valoarea medie a lui Rt,m
(Rt;m)min valoarea minim a lui Rt,m
Rtr;d valoarea de calcul a rezisten ei pilotului înc rcat transversal
U perimetrul sec iunii transversale a pilotului
Litere GRECESTI
greutatea volumic a p mântului
b coeficient par ial pentru rezisten a pe baz a unui pilot
s coeficient par ial pentru rezisten a prin frecare pe suprafa a lateral a unui pilot
t coeficient par ial pentru rezisten a total a unui pilot
coeficient de corelare în func ie de num rul de pilo i încerca i sau profilelor de stratifica ie
' unghiul de frecare intern în termeni de eforturi efective

d valoarea de calcul a lui '
5. PRESCRIP II PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI
5.1 Date privitoare la condi iile amplasamentului
5.1.1 Pentru întocmirea proiectului funda iei pe pilo i trebuie precizate urm toarele date
referitoare la condi iile amplasamentului:
stratifica ia terenului de fundare cu parametrii geotehnici respectivi;
gradul de seismicitate stabilit conform normativ P 100-1/2006;
nivelul stabil al apei de suprafa , cu asigur rile impuse de lucr rile specifice;
nivelul normal al apei subterane, precum i modific rile eventual previzibile ale
acestuia pentru viitor;
agresivitatea apelor subterane i de suprafa (la funda iile cu radier înalt);
prezen a organismelor care atac lemnul, în cazul funda iilor de lemn;
adâncimea probabil de afuiere (când este cazul).
5.1.2 În cazul în care pilo ii se execut în incinta unei construc ii existente, pozi ia acestora se
definitiveaz de comun acord cu beneficiarul.
5.2 Alegerea tipului de pilot
5.2.1 Alegerea tipului de pilot, inclusiv calitatea materialului pilotului i metoda de punere în
oper , se face conform indica iilor de la 7.4.2 (4)P din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu
eratele, amendamentele i anexa na ional asociate, i trebuie s in seama i de urm toarele
aspecte:
înc rcarea ce trebuie preluat de pilo i;
posibilitatea conserv rii i verific rii integrit ii pilo ilor care sunt pu i în oper ;
tipul, alc tuirea i deforma iile admisibile ale construc iei proiectate;
pozi ia radierului fa de suprafa a terenului;
condi iile specifice amplasamentului: vecin t i, instala ii subterane etc.;
lungimea necesar a pilo ilor;
nivelul apelor subterane i varia ia acestuia;
execu ia în ap ;
utilaje de execu ie avute la dispozi ie;
viteza de execu ie;
experien a local în privin a comport rii construc iilor similare fundate pe pilo i de un
anumit tip.
La luarea în considera ie a aspectelor enumerate mai sus, trebuie s se dea aten ie factorilor
indica i la 7.4.2 (5) din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa
na ional asociate.
5.2.2 Fundarea pilo ilor purt tori pe vârf se adopt în cazul în care terenul de fundare cuprinde
straturi practic incompresibile la o adâncime accesibil tipului de pilot utilizat.
În cuprinsul zonei active, trebuie s se verifice dac sub stratul în care se g sesc vârfurile
pilo ilor, nu exist un strat sau o lentil compresibil care ar putea produce tasarea întregii
funda ii pe pilo i. În cazul prezen ei unui asemenea strat, pilo ii trebuie considera i flotan i.
OBSERVA IE Dac studiile geologice efectuate în zon exclud posibilitatea apari iei unei
intercala ii compresibile în stratul portant de la vârful pilo ilor, lucr rile de prospectare trebuie
s p trund în acest strat pe o adâncime de cel pu in 4d; în cazul rocilor compacte se dep e te
în mod obligatoriu orizontul alterat.
5.2.3 Se recomand utilizarea pilo ilor fora i de diametru mare sau baretelor atunci când:
funda ia transmite terenului înc rc ri transversale mari;
baza pilo ilor sau baretelor p trunde într-un strat practic incompresibil.
5.2.4 Nu se recomand utilizarea pilo ilor de îndesare (pilo i prefabrica i, pilo i executa i pe loc
prin batere, vibrare, vibropresare etc.) în cazul prezen ei unor straturi argiloase saturate de
consisten ridicat , în care pot apare fenomene de ridicare a terenului la execu ia pilo ilor, sau
în zonele urbane unde vibra iile pot afecta construc iile învecinate.
5.3 Încerc ri pe pilo i
5.3.1 Generalit i
5.3.1.1 Încerc rile pe pilo i se realizeaz in concordan cu indica iile de la 7.5.1 din SR EN
1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.
5.3.1.2 Încerc rile pe pilo i se utilizeaz în faza final de proiectare în vederea stabilirii
capacit ii portante a pilo ilor, pentru toate categoriile de construc ii.
În mod op ional, la construc iile obi nuite (încadrate conform STAS 10100/0-75 i Normativ
P100-1/2006 în clasele de importan III, IV i V, respectiv conform H.G nr.766/1997 pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea în construc ii, cu modific rile i complet rile
ulterioare, în categoriile de importan C i D) se admite ca în faza final de proiectare s se
determine capacitatea portant folosind metodele prescriptive de calcul, dac sub nivelul
vârfurilor pilo ilor se g sesc terenuri practic incompresibile i numai dac num rul total de
pilo i, pentru toate construc iile de pe acela i amplasament, este mai mic de 100; de la aceste
prevederi fac excep ie pilo ii fora i de diametru mare.
5.3.1.3 Pilo ii de prob supu i încerc rilor în teren trebuie executa i cu aceea i tehnologie i cu
acelea i utilaje avute în vedere în proiectul de execu ie al funda iilor pe pilo i.
5.3.2 Înc rc ri statice de prob
5.3.2.1 Metoda de înc rcare a pilo ilor ce se încearc static pe un amplasament se stabile te de
proiectantul de specialitate, conform indica iilor de la 7.5.2.1 din SR EN 1997-1:2004 i dupa
caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.
5.3.2.2 Înc rc rile statice de prob se efectueaz în concordan cu prevederile privind
încercarea în teren a pilo ilor de prob i a pilo ilor din funda ii, în vigoare. În anexa E este
prezentat o metodologie pentru determinarea transferului de înc rcare axial prin înc rcarea de
prob a unei barete sau a unui pilot forat de diametru mare prin instrumentare cu reperi
mecanici.
5.3.2.3 Num rul pilo ilor ce se încearc static pe un amplasament se stabile te de proiectantul
de specialitate, pe baza principiilor de la 7.5.2.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele,
amendamentele i anexa na ional asociate.
5.3.2.4 În cazul în care nu se prev d i alte tipuri de încerc ri în teren, num rul total minim al
pilo ilor de diametru mic, d < 600mm, încerca i static axial la compresiune este precizat în
tabelul 2.
Tabelul 2
Num rul pilo ilor conform proiectului 100 101 500 501 1000 1001 2000
Num rul pilo ilor de prob încerca i 2 3 5 6
OBSERVA IE În funda iile cu peste 2000 pilo i, în afara celor ase pilo i indica i pentru 2000 pilo i se mai
încearc câte un pilot pentru fiecare 1000 sau 2000 pilo i în plus, în func ie de uniformitatea stratifica iei din
amplasament.
5.3.2.5 În cazul pilo ilor de diametru mare, d 600mm, num rul minim al pilo ilor de prob , în
func ie de num rul total al pilo ilor i de modul de solicitare în exploatare, este precizat în
tabelul 3.
Tabelul 3
Num rul de pilo i Num r minim al pilo ilor de prob în func ie de modul de solicitare
din lucrare Solicitare axial Solicitare
sau zon Compresiune Smulgere transversal
40 1 1 1
41 100 2 2 2
101 200 3 2 2
3+ câte un pilot pentru fiecare sut
201 2 2
de pilo i în plus peste 200
OBSERVA IE
Num rul minim al pilo ilor de prob indicat în tabelul 3 se aplic i pilo ilor de diametru mic în cazul solicit rii
axiale de smulgere sau solicit rii transversale, în func ie de modul de solicitare în exploatare.
5.3.2.6 În cazul pilo ilor prefabrica i introdu i prin batere, când în paralel cu încerc rile statice
se execut pe amplasamentul respectiv i alte tipuri de încerc ri, ca de exemplu încerc ri
dinamice pe pilo i de prob sau încerc ri de penetrare static , care conduc la rezultate
comparabile cu cele ob inute prin înc rc ri statice de prob , num rul pilo ilor de prob poate fi
redus în mod corespunz tor, f r a fi îns mai mic de jum tate din num rul indicat în tabelul 2 i
nu mai mic decât doi pilo i.
5.3.2.7 Num rul pilo ilor încerca i static poate fi redus pân la jum tate din num rul indicat în
tabelul 2 (f r a fi mai mic de doi) pentru zone caracterizate prin stratifica ie uniform , în cazul
în care, pe amplasamente învecinate cu condi ii de teren similare, s-a executat un num r
suficient de înc rc ri statice pe pilo i similari cu cei de pe amplasamentul cercetat.
5.3.2.8 La lucr ri cu un num r redus de pilo i pe un amplasament, 40 sau mai mic, se admite
ca încerc rile statice s se realizeze pe pilo i care s r mân în lucrare. În acest caz for a
maxim aplicat pilotului în timpul încerc rii trebuie s ating valoarea solicit rii maxime
provenit din gruparea cea mai defavorabil .
5.3.2.9 Încercarea pilo ilor de prob trebuie s se fac înainte de începerea execu iei pilo ilor
definitivi din lucrare.
În cazuri justificate tehnico-economic, se pot efectua încerc ri chiar în timpul execu iei pilo ilor
din lucrare, dar începerea execu iei celorlalte elemente ale infrastructurilor (radiere, eleva ii
etc.) nu se face decât dup efectuarea încerc rilor i interpretarea rezultatelor.
5.3.2.10 La construc iile la care este necesar limitarea deforma iilor (tas ri, transla ii
orizontale, rotiri etc.) încerc rile pe pilo ii de prob se efectueaz indiferent de num rul pilo ilor
din lucrare.
5.3.2.11 Num rul pilo ilor de prob care r mân în lucrare se stabile te de proiectantul de
specialitate, conform indica iilor de la 7.5.2.3 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele,
5.3.2.12 Încerc rile efectuate asupra pilo ilor care r mân în lucrare pot servi nu numai la
determinarea capacit ii portante a pilotului, dup cum s-a ar tat la pct. 5.3.2.7, ci i la controlul
calit ii pilo ilor pu i în oper .
5.3.2.13 Alegerea pilo ilor de prob dintre pilo ii care r mân în lucrare se stabile te prin
proiect. În functie de constat rile f cute la execu ia pilo ilor, num rul pilo ilor de prob poate fi
majorat.
5.3.3 Încerc ri în condi ii dinamice
Rezultatele încerc rilor în condi ii dinamice pot fi utilizate în proiectare in concordanta cu

indica iile de la 7.5.3 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa
na ional asociate.
5.3.4 Raportul asupra înc rc rii de prob
5.3.4.1 Unitatea care realizeaz încerc rile pe pilo i are obliga ia de a întocmi un raport asupra
ansamblului înc rc rilor de prob , în conformitate cu cu prevederile privind încercarea în teren
a pilo ilor de prob i a pilo ilor din funda ii, în vigoare.
5.3.4.2 Dup caz, acest raport trebuie s includ informa iile specificate la 7.5.4 din SR EN
6. PRESCRIP II GENERALE DE PROIECTARE
6.1 St ri limit
6.1.1 Pentru calculul pilo ilor izola i i al funda iilor pe pilo i trebuie avute în vedere st rile
limit precizate la 7.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa
na ional asociate.
6.1.2 Calculul pilo ilor izola i i al funda iilor pe pilo i se face, dup caz, în func ie de una sau
mai multe combina ii posibile ale st rilor limit .
6.2 Ac iuni i situa ii de proiectare
6.2.1 Ac iunile i situa iile de proiectare pentru calculul la st ri limit sunt precizate la 7.3 din
SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.
6.2.2 Calculul pilo ilor izola i i al funda iilor pe pilo i se face, dup caz, în func ie de una sau
mai multe combina ii posibile de ac iuni i/ sau situa ii de proiectare.
6.3 Metode de proiectare i considera ii privind proiectarea
6.3.1 Metodele de proiectare se bazeaz pe modurile de abordare indicate la 7.4.1 din SR EN

1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate, i preciz rile de
la pct. 5.3.1.2 din prezentul normativ.
6.3.2 Calculul pilo ilor izola i i al funda iilor pe pilo i se face pe baza preciz rilor de la 7.4.2
din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.
7. PILO I SUPU I LA SOLICIT RI AXIALE
7.1 Calculul la st ri limit
St rile limit la care se face calculul pilo ilor sub solicit ri axiale sunt indicate la 7.6.1 i 7.6.2
7.2 Capacitatea portant la compresiune
7.2.1 Generalit i
7.2.1.1 Condi iile generale de verificare sunt date la 7.6.2.1 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz,
cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.
7.2.1.2 Rela ia general de verificare [7.1 SR EN 1997-1:2004] este:
Fc; Rc;d (1)

unde:
Fc;d valoarea de calcul a înc rc rii axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de
pilo i corespunz toare st rii limit ultime
OBSERVA IE
În cazul grupelor de pilo i trebuie luate în considerare dou mecanisme de cedare:
- cedarea prin epuizarea capacit ii portante la compresiune a pilo ilor lua i individual;
- cedarea prin epuizarea capacit ii portante la compresiune a pilo ilor i a p mântului aflat între pilo i care
ac ioneaz ca un bloc.
7.2.2 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza înc rc rilor statice de prob
pe pilo i
7.2.2.1 Condi iile generale de determinare a capaci tii portante ultime la compresiune pe baza
înc rc rilor statice de prob pe pilo i sunt date la 7.6.2.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu
eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.
7.2.2.2 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a capaci tii portante ultime la
compresiune [7.2 SR EN 1997-1:2004] este:
Rc;k = Min {(Rc;m)med / 1 ; (Rc;m)min / 2 } (2)

unde:
Rc;m valoarea m surat a lui Rc în una sau mai multe înc rc ri de prob pe pilo i
(Rc;m)med valoarea medie a lui Rc,m
(Rc;m)min valoarea minim a lui Rc,m
1 coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
7.2.2.3 Capacitatea portant de calcul la compresiune se calculeaz [7.4 si 7.5 SR EN 1997-

1:2004] cu:
Rc;d = (Rc;k) / t (3)

unde:
t coeficient par ial pentru rezisten a total a unui pilot dat in tab. A6(RO), A7(RO) i
A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
sau
Rc;d = (Rb;k) / b + (Rs;k) / s (4)
unde:
b coeficient par ial pentru rezisten a pe baz a unui pilot dat în tab. A6(RO), A7(RO) si
A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
s coeficient par ial pentru rezisten a prin frecare pe suprafa a lateral a unui pilot dat în
tab. A6(RO), A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
7.2.3 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza rezultatelor încerc rilor
asupra p mânturilor.
rezultatelor încerc rilor asupra p mânturilor sunt date la 7.6.2.3 din SR EN 1997-1:2004 i
dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.
7.2.3.2 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a capaci tii portante ultime la
compresiune [7.6 SR EN 1997-1:2004] este:
Rc;k = (Rb;k + Rs;k) = Min {(Rc;cal)med / 3 ; (Rc;cal)min / 4} (5)

unde:
Rc;cal valoarea calculat a lui Rc pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului
(Rc;cal)med valoarea medie a lui Rc;cal
(Rc;cal)min valoarea minim a lui Rc;cal
3 coeficient de corelare dat în tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
4 coeficient de corelare dat în tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
7.2.3.3 Capacitatea portant de calcul se determin cu rela ia (3) sau (4).
7.2.3.4 În cazul utiliz rii rela iei (4), valorile caracteristice se pot ob ine [7.9 SR EN 1997-
1:2004] cu:
Rb;k = Ab qb;k (6)
unde:
Ab suprafa a bazei pilotului
i
Rs;k = As;i qs;i;k (6)
unde:
7.2.3.5 Capacitatea portant de calcul la compresiune a pilo ilor prefabrica i introdu i prin
batere se poate stabili, pe baza datelor din încercarea de penetrare static (CPT), cu:
Ab qb , k F U
Rc,d= + l (7)
2 b3 s3 up
unde:
qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe vârful penetrometrului
qb ,k1 qb ,k2
qb ,k =
2
unde:
qb , k 1 media valorilor înregistrate în straturile situate de la nivelul vârfului

penetrometrului pân la o adâncime egal cu 4d sub
acest nivel
qb , k 2 media valorilor înregistrate de la nivelul vârfului penetrometrului pân la o
în l ime egal cu d deasupra acestui nivel
unde:
d diametrul sau dimensiunea maxim a sec iunii dreptunghiulare a
pilotului (cm)
coeficient care se ia în func ie de stratul în care se execut penetrarea:
=3 p mânturi coezive, nisipuri cu ID 0,35
=8 nisipuri cu ID = 0,36 ÷ 0,65
= 15 nisipuri i nisipuri cu pietri cu ID 0.66
Ab aria sec iunii transversale a pilotului
Fl for a de frecare pe suprafa a lateral a penetrometrului introdus la nivelul
vârfului pilotului
up perimetrul sec iunii coloanei penetrometrului
b3 , s3 coeficien i par iali: b3 s3 1,4
OBSERVA II:
1. Rela ia (7) se aplic în cazul utiliz rii unui penetrometru static care realizeaz o vitez de penetrare constant
pe întreaga adâncime de încercare i are urm toarele caracteristici tehnologice:
diametrul bazei conului dc = 3.6 cm;
diametrul coloanei dcol = 3.6 cm;
viteza de penetrare v 3.3 cm/s.
2. În cazul folosirii unor penetrometre cu caracteristici diferite de cele indicate la obs. 1, calculul valorii q b,k se
poate face numai pe baza unor formule verificate printr-un num r suficient de încerc ri paralele pe pilo i de prob .
7.2.4 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit prin metode prescriptive

7.2.4.1 Pilo i purt tori pe vârf
7.2.4.1.1 Valoarea de calcul a capacit ii portante ultime la compresiune a pilo ilor purt tori pe
vârf se exprim prin rela ia:
Rc;d = Rb;d = Rb;k / b (8)

unde:
Rb;d = Rb;k / b
unde:
b coeficient par ial pentru rezisten a pe baz a pilotului: b = 1,4
7.2.4.1.2 Valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz se ob ine cu rela ia:

Rb;k = Ab qb;k (9)
unde:

Ab suprafa a bazei pilotului:
- pentru pilo ii executa i pe loc cu sec iunea circular constant , cu diametrul d:
d4
Ab =
4
- pentru pilo ii fora i cu baza l rgit , când se poate controla diametrul bazei db:
db 2
Ab = 0,9
4
- pentru pilo ii tubulari, Ab se ia egal cu aria total a sec iunii circulare cu diametrul
exterior d numai dac golul a fost umplut cu beton pe o în l ime de cel pu in 3d de la
nivelul vârfului; în caz contrar Ab se consider aria net a sec iunii inelare de beton.
qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz :
- pentru pilo ii de îndesare care reazem cu vârful pe roc stâncoas sau semistâncoas ,
sau pe straturi necoezive macrogranulare (blocuri, bolov ni ) qb , k = 20 000 kPa;
- pentru pilo ii de îndesare care reazem cu vârful într-un strat de pietri , conform
tabelului 5;
- pentru pilo ii de dislocuire care reazem cu baza în straturi necoezive
macrogranulare (blocuri, bolov ni , pietri ) conform paragrafului 7.2.4.2.5 rela ia (15)
- pentru pilo ii de dislocuire care reazem cu baza pe roc stâncoas sau semistâncoas :
t
qb , k = cs 1,5
d
unde:
cs rezisten a medie la compresiune a rocii, determinat pe epruvete în stare
saturat
t adâncimea de încastrare în stânc a bazei pilotului
d diametrul pilotului în planul bazei
OBSERVA II
1. În cazul existen ei în stratul portant, sub vârful pilotului, a unor orizonturi stâncoase puternic fisurate, sau a
unor intercala ii nestâncoase, este obligatorie în toate situa iile verificarea capacit ii portante prin încerc ri
statice pe pilo i de prob .
2. În cazurile men ionate la observa iile 3 i 4 de la tabelul 6, valoarea Rb,d se reduce cu valoarea Rs,d
corespunz toare rezisten ei negative pe suprafa a lateral a pilotului.
7.2.4.2 Pilo i flotan i

7.2.4.2.1 Valoarea de calcul a capacit ii portante ultime la compresiune a pilo ilor flotan i se
exprim prin rela ia:
Rc;d = Rb;d + Rs;d = Rb;k / b + Rs;k / s (10)

unde:
Rb;d = Rb;k / b
unde:
b coeficient par ial pentru rezisten a pe baz a pilotului

Rs;d valoarea de calcul a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului
Rs;d = Rs;k / s
unde:
Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului
s coeficient par ial pentru rezisten a prin frecare pe suprafa a lateral a pilotului
7.2.4.2.2 Valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz se ob ine cu rela ia:

Rb;k = Ab qb;k (11)
unde:
7.2.4.2.3 Valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot se

ob ine cu rela ia:
Rs;k = As;i qs;i;k = U qs;i;k li (12)
unde:
li lungimea pilotului în contact cu stratul i
7.2.4.2.4 Valoarea de calcul a capacit ii portante ultime la compresiune a pilo ilor flotan i
prefabrica i se exprim prin rela ia:
Rb , k Rs , k Ab qb , k U q s , ki li
Rc,d = Rb,d + Rs,d= = + (13)
b1 s1 b1 s1
unde:
b;1 coeficient par ial de rezisten dat în tabelul 4
s;1 coeficient par ial de rezisten dat în tabelul 4
qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz dat în tabelul 5
qs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i dat în tabelul 6
Tabelul 4
Modul de introducere a pilotului prefabricat în teren b1 s1
Pilo i introdu i prin batere 1,0 1,0

Pilo i introdu i prin batere cu subsp lare în p mânturi nisipoase, cu condi ia
1,0 1,6
baterii pe ultimul metru f r subsp lare
Pilo i introdu i prin vibrare în p mânturi:
mijlocii si mari 0,8 1,0
nisipoase saturate de îndesare medie fine 0,9 1,0
pr foase 1,0 1,0
prafuri nisipoase 1,1 1,1
argiloase cu indicele de consisten
prgile nisipoase sau pr foase 1,2 1,1
0,5 Ic 1
argile 1,4 1,1
argiloase cu indicele de consisten Ic 1 1,0 1,0
Tabelul 5
P mânturi necoezive P mânturi coezive
Adâncimea
de înfigere
Nisipuri Ic
Nisip
Pietri
mari medii fine pr fos 1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4
(m) qb;k (kPa)

3 7500 6500 2900 1800 1200 7000 4000 3000 2000 1200 1000 600
4 8300 6600 3000 1900 1250 8300 5100 3800 2500 1600 1200 700
5 8800 6700 3100 2000 1300 8800 6200 4000 2800 2000 1300 800
7 9700 6900 3300 2200 1400 9700 6900 4300 3300 2200 1400 850
10 10500 7300 3500 2400 1500 10500 7300 5000 3500 2400 1500 900
15 11700 7500 4000 2800 1600 11700 7500 5600 4000 2800 1600 1000
20 12600 8200 4500 3100 1700 12600 8200 6200 4500 3100 1700 1100
25 13400 8800 5000 3400 1800 13400 8800 6800 5000 3400 1800 1200
30 14200 9400 5500 3700 1900 14200 9400 7400 5500 3700 1900 1300
35 15000 10000 6000 4000 2000 15000 10000 8000 6000 4000 2000 1400
OBSERVA II
1. Adâncimea de înfigere a pilotului se m soar de la nivelul terenului natural pân la nivelul bazei pilotului, când umpluturile
sau decap rile prev zute nu dep esc 3m. Când umpluturile sau decap rile prev zute dep esc 3m, adâncimea de înfigere se
m soar de la un nivel superior, respectiv inferior, cu 3m fa de nivelul terenului natural.
2. Valorile qb;k din tabel pot fi folosite cu condi ia ca pilotul s p trund în terenul stabil (care nu este susceptibil de afuiere
sau alunecare) cel pu in 4m în cazul infrastructurii podurilor sau construc iilor hidrotehnice i cel pu in 3m în cazul celorlalte
construc ii.
3. Valorile qb;k din tabel sunt valabile pentru p mânturi cu ID 0,35
4. Pentru nisipuri mari i pietri uri, valorile qb;k din tabel se pot folosi numai în cazul în care încastrarea relativ a vârfului
pilotului în strat este t/d 15. Pentru valori t/d 15 rezisten a de proiectare corectat se calculeaz cu:
qb;k cor = qb;k (0,7 + 0,02 t/d) [kPa]
unde:
t adâncimea de încastrare în stratul de nisip mare sau pietri a vârfului pilotului, în metri;
d diametrul pilotului în planul bazei, în metri.
5. Pentru p mânturi nisipoase (cu excep ia nisipurilor mari prev zute la observa ia 4) i p mânturi coezive, valorile din tabel
se pot folosi cu condi ia p trunderii v rfului pilotului pe o adâncime t/d 4.
Pentru valori t/d 4 se calculeaz rezisten a normat corectat cu rela ia: qb;k cor = qb;k (0,5 + 0,125 t/d)
6. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consisten ei, valorile qb , k se ob in prin interpolare liniar .
Tabelul 6
P mânturi coezive
P mânturi necoezive
Adâncimea
Ic
medie a
stratului
mari
fine pr foase 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3
si medii
(m) qs;k (kPa)

1 35 23 15 35 23 15 12 5 2
2 42 30 20 42 30 20 17 7 3
3 48 35 25 48 35 25 20 8 4
4 53 38 27 53 38 27 22 9 5
5 56 40 29 56 40 29 24 10 6
7 60 43 32 60 43 32 25 11 7
10 65 46 34 65 46 34 26 12 8
15 72 51 38 72 51 38 28 14 10
20 79 56 41 79 56 41 30 16 12
25 86 61 44 86 61 44 32 18 -
30 93 66 47 93 66 47 34 20 -
35 100 70 50 100 71 50 36 22 -
OBSERVA II
1.Valorile qs;k se adopt pentru adâncimile medii, corespunz toare distan ei de la mijlocul stratului i pân la suprafa a terenului
inând seama de obs. 2 de la tabelul 5.
In cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2m, determinarea valorilor se face prin imp r irea in orizonturi de max. 2m.
2. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consisten ei valorile qs;k se ob in prin interpolare linear .
3. Dac în limitele lungimii pilotului exist o intercala ie de p mânt puternic compresibil, de consisten redus (turb , mâl
n mol etc.) de cel pu in 30 cm grosime, iar suprafa a terenului urmeaz a fi înc rcat (în urma sistematiz rii sau din alte
cauze), valorile qs;k pentru stratul puternic compresibil i pentru cele de deasupra lui se determin astfel:
când supraînc rcarea este pân la 30 kPa, pentru toate straturile situate pân la limita inferioar a stratului puternic
compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs;k =0;
când supraînc rcarea este cuprins între 30 i 80 kPa , pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil (inclusiv
umpluturile) se ia qs;k din tabel multiplicat cu 0,4 i cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil qs;k = 5 kPa;
când supraînc rcarea este mai mare de 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil se ia qs;k din
tabel cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil se ia qs;k = 5 kPa.
4. Dac pilotul str bate umpluturi recente, straturi argiloase în curs de consolidare sau straturi macroporice sensibile la
umezire, cu grosimi mai mari de 5 m, valorile qs;k se iau din tabel cu semn negativ.
7.2.4.2.5 Valoarea de calcul a capacit ii portante ultime la compresiune a pilo ilor flotan i
executa i pe loc se exprim prin:
Rb , k Rs , k Ab qb , k U q s , ki li
Rc,d = Rb,d + Rs,d= = + (14)
b2 s2 b2 s2
unde:

b;2 coeficient par ial de siguran dat în tabelul 7
s;2 coeficient par ial de siguran dat în tabelul 8
qs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i dat în tabelul 6
Valoarea caracteristic a presiunii pe baz , qb;k, se determin , dup caz, astfel:
i) Pentru pilo ii de îndesare executa i prin batere sau vibropresare, valorile sunt date în tabelul
5
ii) Pentru pilo ii de dislocuire care reazem cu baza pe p mânturi coezive, cu condi ia
asigur rii p trunderii bazei pilotului în stratul respectiv pe o adâncime egal cu cel pu in
diametrul pilotului sau al bulbului:
qb ,k = Nc cu;d + d;1 D (15)
unde:
Nc factor de capacitate portant , Nc = 9
cu;d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate
d;1 media ponderat , prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale
greut ilor volumice ale straturilor str b tute de pilot
D fi a real a pilotului (adâncimea la care se g se te baza pilotului, m surat
de la nivelul terenului natural, sau, pentru infrastructurile podurilor, de la nivelul
fundului albiei, inînd seama de adâncimea de afuiere)
iii) În lipsa datelor privind rezisten a la forfecare a stratului de la baza pilotului, se admite,
pentru p mânturi coezive, utilizarea valorilor din tabelul 9
iv) Pentru pilo ii de dislocuire care reazem cu baza pe straturi necoezive:
qb ,k = ( d db N + d;1 Dc Nq ) (16)
unde:
coeficient determinat în func ie de gradul de îndesare ID al p mântului de la baza
pilotului, dat în tabelul 10
d valoarea de calcul a greut ii volumice a p mântului de sub baza pilotului
d;1 media ponderat , prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale
greut ilor volumice ale straturilor str b tute de pilot
db diametrul pilotului la nivelul bazei
N , Nq factori de capacitate portant determina i în func ie de valoarea de calcul a unghiului
de frecare interioar , d, al stratului de la baza pilotului, da i în tabelul 11
Dc fi a de calcul a pilotului:
Dc = db dac D db
Dc = D dac D db
unde:
coeficient în func ie de gradul de îndesare ID al p mântului de la baza
pilotului, dat in tabelul 10
OBSERVA IE
Când deasupra stratului de p mânt necoeziv în care p trunde baza pilotului se afl un strat de umplutur recent ,
necompactat sau de p mânt coeziv plastic moale sau plastic curg tor, sau un strat de turb , fi a D se consider
doar adâncimea pe care p trunde pilotul în stratul portant, iar la expresia qb , k definit prin rela ia (15) se adaug
termenul d;2 h unde d;2 este valoarea de calcul a greut ii volumice a stratului slab si h este grosimea acestuia.
Tabelul 7 Tabelul 8
Tipul p mântului Tipul p mântului
Tehnologia de la baza pilotului din jurul pilotului
de betonare coeziv necoeziv Modul de execu ie a pilotului coeziv necoeziv
a pilotului b2 s2
Betonare în uscat, Cu tubaj introdus prin batere i 1,20 1,20

inclusiv pentru pilot beton compactat prin batere
1,20 1,20
forat cu burghiu Cu tubaj introdus prin vibrare i 1,70 1,20
continuu (CFA) beton compactat prin vibrare
Betonare sub ap Forat în uscat i netubat, cu tubaj
- cu injec ie la baz 1,30 1,20 recuperabil i cu burghiu continuu 1,90 1,70
- f r injec ie la baz 1,45 1,30 (CFA)
Betonare sub noroi Forat cu tubaj nerecuperabil 1,90 1,50
- cu injec ie la baz 1,45 1,30 Forat sub noroi 2,40 1,90
- f r injec ie la baz 1,90 1,50
Tabelul 9
Adâncimea IC
bazei pilotului 1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4
(m) qb ,k ( kPa)
3 700 600 500 400 300 250 200
5 800 700 600 500 400 300 300
7 900 800 700 600 500 400 350
10 1100 950 850 750 650 550 500
12 1250 1100 1000 900 750 650 550
15 1450 1300 1200 1050 900 800 650
18 1700 1500 1350 1200 1050 900 750
20 1850 1700 1500 1300 1150 1000 850
30 2650 2400 2100 1850 1600 - -
40 3600 3200 2800 2400 2000 - -
Tabelul 10 Tabelul 11
o
ID d ( )
0,00 0,35 0,5 10 26 28 30 32 34 36 38 40
0,36 0,65 0,4 15 N 9,5 12,6 17,3 24,4 34,6 48,6 71,3 108,0
0,66 1,00 0,3 20 Nq 18,6 24,8 32,8 45,5 64,0 87,6 127,0 185,0
7.2.5 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza încercarilor de impact

dinamic
încercarilor de impact dinamic sunt date la 7.6.2.4 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu
7.2.5.2 Valoarea de calcul a capaci tii portante la compresiune se determin cu rela ia [7.10
SR EN 1997-1:2004]:
Rc;d = (Rc;k) / t (17)
unde:
Rc;k = Min {(Rc;m)med / 5 ; (Rc;m)min / 6 }
unde:
Rc;m valoarea m surat a lui Rc în una sau mai multe încerc ri
(Rc;m)med valoarea medie a lui Rc,m
(Rc;m)min valoarea minim a lui Rc,m
5 coeficient de corelare dat în tab. A11 din SR EN 1997-1:2004
6 coeficient de corelare dat în tab. A11 din SR EN 1997-1:2004
7.2.6 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza formulelor de batere

formulelor de batere sunt date la 7.6.2.5 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele,
7.2.6.2 În cazul pilo ilor purt tori pe vârf, b tu i într-un p mânt necoeziv, valoarea de calcul a
capaci tii portante la compresiune se determin cu:
Rc;d = (Rb;k) / b (18)
unde:
b coeficient par ial de siguran : b = 1,4
2
aA aA aA Q0 0,2q
Rb,k = Q0 H 0
2 2 e Q0 q
unde:
a factor ce depinde de tipul pilotului i condi iile de batere, dat în tabelul 12
A aria sec iunii pilotului (în cazul pilo ilor tubulari se consider suprafa a sec iunii
inelare)
e refuzul pilotului (cm)
Q0 greutatea berbecului (sau a p r ii care love te)
q greutatea pilotului (inclusiv a c ciulii de protec ie i a p r ii sta ionare a
berbecului)
H0 în l imea de c dere a berbecului (cm), stabilit conform tabelului 13
H1 m rimea cursei berbecului
E0 energia de lovire a berbecului (kJ)
OBSERVA IE
Înc rcarea caracteristic pe baza datelor din încercarea pe cale dinamic a pilo ilor prefabrica i se poate
determina i cu alte rela ii, dac în urma aplic rii acestora pentru diferite condi ii de teren se arat c se ob ine
o concordan satisf c toare cu rezultatele încerc rilor statice.
Tabelul 12 Tabelul 13
Tipul pilotului i a Pilo i Pilo i înclina i
Tipul de berbec
condi iile de batere (kPa) verticali cu 3 : 1
Pilot din beton armat Berbec cu c dere liber
1500 H0=H1 H0=0,8 H1
(cu c ciul de protec ie) sau cu ac iune simpl
Pilot din lemn Berbec diesel sau 100E0 80 E0
(f r c ciul de protec ie) 1000 cu ac iune dubl H0= H0=
Q0 Q0
7.2.6.3 Rebatere
Condi iile generale de determinare a num rului de pilo i care trebuie reb tu i sunt date la 7.6.2.7
7.2.7 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza interpret rii ecua iei undei
Condi iile generale de determinare a capaci tii portante ultime la compresiune pe baza
interpret rii ecua iei undei sunt date la 7.6.2.6 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele,
7.2.8 Capacitatea portant ultim la compresiune a unui pilot care lucreaz în grup
Valoarea de calcul a capaci tii portante la compresiune a unui pilot care lucreaz în grup se
determin cu:
Rc;g = mu Rc;d (19)
unde:
Rc;d valoarea de calcul a lui Rc a pilotului izolat
mu coeficient de utilizare:
mu = 1 pentru pilo ii purt tori pe vârf i pilo ii flotan i de îndesare având fi a
integral cuprins în p mânturi necoezive
mu = f (r/r0 ) dat în tabelul 14
unde:
r distan a minim (lumina) între 2 pilo i vecini
r0 raza de influen a pilotului izolat în planul bazei:
r0 = li tg i
unde:
li grosimea stratului i prin care trece pilotul
i = ( d /4)
OBSERVA II
1. Valorile din tabelul 14 pot fi sporite pân la mu = 1 în cazul în care tasarea probabil calculat a funda iei pe
pilo i este în limitele acceptabile pentru construc ia respectiv .
2. In straturile în care se consider posibil apari ia frec rii negative, = 0.
Tabelul 14
r/r0 2 1,8 1,6 1,4 1,2 1,0 0,8
mu 1,00 0,95 0,90 0,85 0,80 0,70 0,60
7.2.9 Capacitatea portant ultim la compresiune a grupei de pilo i

În cazul grupelor de pilo i se va lua în considerare i cedarea prin epuizarea capacit ii portante
la compresiune a pilo ilor i a p mântului aflat între pilo i care ac ioneaz ca un bloc, conform
observatiei de la 7.2.1.2.
7.3 Rezisten a la trac iune a pilotului
7.3.1 Generalit i
7.3.1.2 Rela ia general de verificare [7.12 SR EN 1997-1:2004] este:

Ft;d Rt;d (20)
unde:
Ft;d valoarea de calcul a trac iunii exercitat asupra unui pilot corespunz toare st rii
limit ultime
Rt;d valoarea de calcul a lui Rt
7.3.2 Rezisten a ultim la trac iune stabilit pe baza înc rc rilor statice de prob pe pilo i
7.3.2.1 Condi iile generale de determinare a rezisten ei ultime la trac iune pe baza înc rc rilor
statice de prob pe pilo i sunt date la 7.6.3.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele,
7.3.2.2 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a rezisten ei ultime la trac iune
[7.14 SR EN 1997-1:2004] este:
Rt;k = Min {(Rt;m)med / 1 ; (Rt;m)min / 2 } (21)

unde:
Rt;k valoarea caracteristic a lui Rt
Rt;m valoarea m surat a lui Rt în una sau mai multe înc rc ri de prob pe pilo i
(Rt;m)med valoarea medie a lui Rt,m
(Rt;m)min valoarea minim a lui Rt,m
1 coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007.
2 coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007.
7.3.2.3 Rezisten a la trac iune de calcul se calculeaz [7.13 SR EN 1997-1:2004] cu:
Rt;d = Rt;k / s;t (22)

unde:
Rt;d valoarea de calcul a lui Rt
Rt;k valoarea caracteristic a lui Rc
s;t coeficient par ial pentru rezisten a la trac iune a unui pilot dat in tab. A6(RO),
A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007.
7.3.3 Rezisten a ultim la trac iune stabilit pe baza rezultatelor încerc rilor asupra
p mânturilor.
7.3.3.1 Condi iile generale de determinare a rezisten ei ultime la trac iune pe baza rezultatelor
încerc rilor asupra p mânturilor sunt date la 7.6.3.3 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu
7.3.3.2 Valoarea de calcul a rezisten ei la trac iune [7.15 SR EN 1997-1:2004] este dat de
relatia 22.
7.3.3.3 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a rezisten ei la trac iune [7.17
sau 7.18 SR EN 1997-1:2004] este:
Rt;k = Min {(Rt;cal)med / 3 ; (Rt;cal)min / 4 } (23)

unde:
Rt;k valoarea caracteristic a lui Rt
Rt;cal valoarea calculat a lui Rt pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului
(Rt;cal)med valoarea medie a lui Rc;cal
(Rt;cal)min valoarea minim a lui Rc;cal
sau
Rs;k = As;i qs;i;k (24)
unde:
7.3.3.4 Valoarea de calcul a rezisten ei la trac iune a pilo ilor prefabrica i introdu i prin batere
se poate stabili, pe baza datelor din încercarea de penetrare static , cu:
Fl U
Rt,d= (25)
s3 up
unde:
Fl, U, up, s3 conform semnificatiilor precizate la relatia 7
7.3.4 Rezisten a ultim la trac iune stabilit prin metode prescriptive

7.3.4.1 Rezisten a ultim la trac iune pentru pilo ii prefabrica i se determin cu:
U q s ,ki li
Rt ,d (26)
m s1
unde:
U, qs;i;k, li, s;1 conform semnificatiilor precizate la relatia 13
m coeficient par ial: m = 2,4
7.3.4.2 Rezisten a ultim la trac iune pentru pilo ii executa i pe loc se determin cu:
U q s , k i li
Rt ,d (27)
m s2
unde:
U, qs;i;k, li, s;2 conform semnifica iilor precizate la rela ia 14
m coeficient par ial: m = 2,4
7.4 Deplas rile verticale ale funda iei pe pilo i (starea limit de exploatare normal
pentru structura suportat de pilo i)
7.4.1 Generalit i
7.4.1.2 Trebuie evaluat deplasarea vertical (tasarea) funda iei pe pilo i pentru condi iile
st rilor limit ale exploat rii normale i comparat cu valoarea tas rii acceptabile:
s sacc (28)
unde:
s deplasarea vertical (tasarea) funda iei pe pilo i estimat / calculat
sacc deplasarea vertical (tasarea) acceptabil pentru structura suportat de pilo i
7.4.1.3 Metode analitice pentru calculul deplas rilor verticale ale funda iei pe pilo i, de felul
celei indicate în anexa D, trebuie considerate ca aproximative.
7.4.2 Funda ia pe pilo i supu i la compresiune
Condi iile generale de verificare sunt date la 7.6.4.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu
7.4.3 Funda ii pe pilo i supu i solicita i la trac iune

Condi iile generale de verificare sunt date la 7.6.4.3 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu
8. PILO I SUPU I LA SOLICIT RI TRANSVERSALE
8.1 Generalit i
8.1.1 Condi iile generale de verificare sunt date la 7.7.1 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu
8.1.2 Rela ia general de verificare [7.19 SR EN 1997-1:2004] este:

Ftr ,d Rtr ,d (29)
unde:
Ftr ,d valoarea de calcul a înc rc rii transversale asupra unui pilot corespunz toare st rii limit
ultime
Rtr;d valoarea de calcul a lui Rtr luând în considerare efectul oric ror înc rc ri axiale de
compresiune sau de trac iune
8.2 Rezisten a la înc rcare transversal pe baza înc rc rilor de prob pe pilo i
8.2.1 Condi iile generale de determinare a rezisten ei la înc rcare transversal pe baza
înc rc rilor de prob pe pilo i sunt date la 7.7.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele,
8.2.2 Rezisten a de calcul la înc rcare transversal se calculeaz cu:

Rtr ,k
Rtr ,d (30)
tr
unde:
Rtr,k valoarea caracteristic a înc rc rii transversale, stabilit cu luarea în considerare a
factorului de corelare din tabelul A9(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB: 2007 în
func ie de num rul înc rc rilor de prob
tr coeficient par ial: tr = 2
8.3 Rezisten a la înc rcare transversal pe baza rezultatelor încerc rilor asupra terenului
i a parametrilor de rezisten ai pilotului
8.3.1 Condi iile generale de determinare a rezisten ei la înc rcare transversal pe baza
rezultatelor încerc rilor asupra terenului i a parametrilor de rezisten ai pilotului sunt date la
7.7.3 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional
asociate.
8.3.2 Calculul rezisten ei la înc rcare transversal a unui pilot lung, svelt poate fi efectuat
folosind teoria unei grinzi înc rcat la o extremitate i rezemat pe un mediu deformabil,
caracterizat printr-un modul al reac iunii laterale. În anexa A se prezint o metod de calcul a
unui pilot izolat supus la o solicitare transversal (lateral , orizontal ), în ipoteza model rii
terenului de fundare ca un mediu discret de tip Winkler.
8.4 Rezisten a la înc rcare transversal prin metode prescriptive
8.4.1 Metodele prescriptive pentru calculul rezisten ei la înc rcare transversal a unui pilot se
utilizeaz doar în fazele preliminare de proiectare.
8.4.2 Rezisten a caracteristic la înc rcare transversal a pilo ilor verticali în radiere joase se
determin cu:
2 M cap
Rtr,k = în cazul pilotului considerat încastrat în radier (31)
l0
sau
M cap
Rtr,k = în cazul pilotului considerat articulat în radier (32)
l0
unde:
l0 lungimea conven ional de încastrare; valorile l0 sunt date în tabelul 15
Mcap momentul încovoietor capabil al sec iunii pilotului, determinat conform

reglement rilor tehnice specifice privind calculul elementelor de beton armat
OBSERVA II
1. Rela iile pot fi utilizate în cazul când fi a, D, este mai mare decât 5l0
2. În cazul unei stratifica ii neomogene, l0 se stabile te ca medie ponderat (prin grosimile de
straturi) ale valorilor corespunz toare straturilor întâlnite pe o adâncime egal cu 1,5 l0 , în care l0 reprezint
valoarea corespunz toare stratului de la suprafa .
3. Nu se utilizeaz lungimea l0 din tabelul 15 la calculul s ge ii.
Tabelul 15
Barete, în func ie de direc ia for ei orizontale
Pilo i Paralel Paralel
Tipul p mântului
cu latura mare, l cu latura mic , b
l0
Nisipuri cu ID 0,35 i
4d 2,50l 4b
p mânturi coezive cu IC 0,5
Nisipuri cu ID = 0,36 ÷ 0,65 i
p mânturi coezive 3d 1,75l 3b
cu IC = 0,51÷ 0,75
Nisipuri, nisipuri cu pietri cu
ID 0.66 i p mânturi coezive 2d 1,25l 2b
cu IC = 0,76 ÷ 1,00
P mânturi coezive cu IC 1,00 1,5d 1,00l 1,5b
8.4.3 Rezisten a de calcul la înc rcare transversal se determin cu:
Rtr , k
Rtr,d = (33)
tr
unde:
tr coeficient par ial: tr =2
8.5 Deplasare transversal
8.5.1 Condi iile generale de determinare a deplas rii transversale sunt date la 7.7.4 din SR EN
8.5.2 În anexa B se prezint o metod de calcul spa ial al grupei de pilo i în ipoteza radierului
rigid i a model rii terenului de fundare ca un mediu discret de tip Winkler.
9. ELEMENTE PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURAL A

PILO ILOR
9.1 Generalit i
9.1.1 Condi iile generale sunt date la 7.8 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele,
9.1.2 Alc tuirea pilotului trebuie astfel conceput încât s fac fa tuturor situa iilor la care
pot fi supu i pilo ii atât pe parcursul execu iei, inclusiv transportul i baterea dac este cazul, cât
i în exploatare.
9.1.3 Pilo ii supu i la înc rc ri de trac iune trebuie concepu i pentru a suporta întreaga for de
smulgere pe întreaga lor lungime, dac este necesar.
9.1.4 La pilo ii executa i pe loc, valorile rezisten elor corespunz toare clasei betonului se
afecteaz cu urm torii coeficien ii de reducere da i în tabelul 16:
Tabelul 16
Condi iile de betonare Coeficient de reducere
Betonare în uscat 0,95
Betonare sub ap sau sub noroi de foraj 0,80
OBSERVA IE
Coeficien ii de reducere men iona i sunt suplimentari fa de coeficien ii
condi iilor de siguran care in seama de dimensiunile sec iunilor transversale
i de pozi ia de turnare a betonului stabili i conform STAS 10107/0-90.
9.2 Elemente constructive specifice pilo ilor executa i pe loc
9.2.1 Materiale
9.2.1.1 Beton
9.2.1.1.1 Alegerea clasei betonului, a dozajului minim de ciment si a tipului si dimensiunilor
agregatelor se fac cu respectarea prevederilor din SR EN 1536:2004 i NE 012/1-2007.
9.2.1.1.2 Pentru pilo ii situa i în terenuri cu ape agresive, la alc tuirea re etei de betonare trebuie
s se in seama de reglement rile specifice.
9.2.1.2 Arm tur
Arm turile pilo ilor se realizeaz , dup caz, din o el tip OB 37, PC 52 sau S500.
9.2.2 Alc tuirea pilo ilor
9.2.2.1 Dimensiuni caracteristice
9.2.2.1.1 Diametru
Diametrul pilotului se stabile te func ie de tehnologia de execu ie ce se adopt .
OBSERVA IE
1. În cazul pilo ilor fora i în uscat i netuba i precum i în cel al pilo ilor fora i sub noroi, diametrul pilotului se
consider egal cu diametrul uneltei de s pare.
2. În cazul pilo ilor fora i cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, diametrul pilotului se consider egal cu diametrul
exterior al tubajului.
9.2.2.1.2 Lungime
Lungimea se stabile te astfel încât, prin efectul combinat al frec rii pe suprafa a lateral i al
rezisten ei în planul bazei, pilotul s transmit la teren înc rcarea axial de calcul care îi revine.
Se recomand ca lungimea pilotului forat de diametru mare s se determine în func ie de
adâncimea la care se întâlne te stratul practic incompresibil.
La pilo ii cu solicit ri orizontale importante, lungimea pilotului se stabile te astfel încât s se
asigure încastrarea necesar în teren.
Adâncimea de p trundere a pilotului în stratul portant trebuie s fie de cel pu in 2 d la pilo ii

cu d 1,20 m i 1,5 d la pilo ii cu d 1,20 m (d - diametrul pilotului).
Dac stratul portant este constituit dintr-o roc stâncoas , se admite ca încastrarea s se fac pe
minimum 0,5 m dup îndep rtarea stratului de roc alterat .
9.2.2.1.3 Evazare la baz
Evazarea la baza pilotului forat se face numai în cazul în care baza p trunde într-un strat cu
coeziune mare, având rezisten a la compresiune cu deformare lateral liber (compresiune
monoaxial ) de cel pu in 200 kPa la forarea în uscat i 300 kPa la forarea în ap .
Evazarea se face sub forma unui trunchi de con, cu în l imea cel pu in egal cu diametrul
sec iunii curente a pilotului. Se recomand ca aria sec iunii bazei l rgite s nu dep easc de trei
ori sec iunea curent a pilotului.
9.2.2.1.4 Injectare la baz sau în lungul suprafe ei laterale a pilotului forat
Pentru sporirea capacit ii portante a pilotului forat precum i pentru mic orarea deforma iilor
datorate terenului de la baz , eventual sl bit prin opera ia de forare, se poate prevedea o
injectare la baza pilotului sau în lungul suprafe ei laterale a acestuia. În acest scop, evile prin
care urmeaz a se injecta suspensia (de obicei lapte de ciment) se înglobeaz în corpul pilotului,
fiind coborâte în gaura forat odat cu carcasa de arm tur . Re eta i tehnologia de injectare se
precizeaz în caietul de sarcini.
9.2.3 Armarea pilo ilor
9.2.3.1 Armarea pilo ilor se face cu respectarea prevederilor din SR EN 12699:2004 i SR EN
1536:2004.
9.2.3.2 Armarea pilo ilor se face, de regul , cu carcase de arm tur formate din bare
longitudinale, etrieri sau fret , inele de rigidizare i distan ieri.
9.2.3.3 Carcasa de arm tur poate s aib sec iunea constant sau variabil în lungul pilotului,
dup cum rezult în urma calculului de rezisten a elementului de beton armat sau din condi ii
constructive.
9.3 Dispunerea pilo ilor în radier
9.3.1 Distan a minim între axele pilo ilor, m surat în teren, este de:
3d în cazul pilo ilor de îndesare
3
2d+ D în cazul pilo ilor de dislocuire (valoare minim recomandat )
100
unde:
d diametrul sau latura mic a sec iunii pilotului
D fi a real a pilotului
9.3.2 Repartizarea pilo ilor sub radierul funda iei se face, dupa caz, în rânduri paralele,
radial, în ah sau în func ie de modul de conformare a structurii de rezisten a construc iei, pe
baza valorilor solicit rilor preluate de pilo i.
9.4 Alc tuirea radierului
9.4.1 Adâncimea de fundare a radierului se stabile te în raport cu :

existen a subsolurilor i instala iilor subterane;
condi iile geologice i hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane i
varia ia acestuia în timpul construc iei i al exploat rii acesteia etc.);
posibilitatea de umflare prin înghe a p mânturilor etc.
9.4.2 Radierul de beton armat se calculeaz sub ac iunea înc rc rilor de la suprastructur ia
reac iunilor din pilo i.
9.4.2.1 În l imea radierului se determin din calcul. În cazul radierului de tip plac groas ,
în l imea nu va fi mai mic de 30 cm.
9.4.2.2 Clasa betonului trebuie s fie minim C12/15 (Bc 15) si va fi corelat cu clasa de beton din
pilo i.
9.4.3 Distan a între fa a exterioar a pilo ilor marginali i extremitatea radierului trebuie s fie
de cel pu in 25 cm.
9.4.4 Lungimea p r ii pilo ilor cuprins în radierul de beton armat se determin în func ie de
tipul de solicitare i de tipul i diametrul arm turii longitudinale din corpul pilotului (nu se
include în grosimea radierului stratul de beton de egalizare) conform reglement rilor tehnice
specifice, dar nu mai mic decât cea prev zut la pct. 9.4.4.1.
9.4.4.1 În cazul funda iilor pe pilo i supu i la solicit ri axiale de compresiune i la for e
orizontale care pot fi preluate de pilo ii considera i articula i în radier, pilo ii trebuie s p trund
în radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm, iar arm turile longitudinale ale pilo ilor s se
înglobeze în radier pe minimum 25 cm.
9.4.4.2 În cazul funda iilor pe pilo i supu i la solicit ri axiale de smulgere sau la for e
orizontale mari, care impun preluarea acestora prin pilo i considera i încastra i în radier, pilo ii
trebuie s p trund în radier cu capetele intacte pe o lungime de cel pu in 10 cm, iar arm turile
longitudinale ale pilo ilor trebuie s se înglobeze în radier pe o lungime determinat prin
calculul s u constructiv, cu respectarea prevederilor din SR EN 12699:2004 i SR EN
1536:2004.
10. SUPRAVEGHEREA EXECU IEI I CONTROLUL

CALIT II PILO ILOR
10.1 Condi iile generale sunt date la 7.9 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele,
10.2 Condi iile specifice sunt date în SR EN 12699:2004 i SR EN 1536:2004 .

ANEXA A
CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT

SUPUS LA SOLICIT RI TRANSVERSALE
FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU WINKLER
A.1 Pentru calculul deforma iilor i eforturilor în lungul unui pilot izolat, definit într-un
sistem de axe (fig. A.1 a) supus la înc rc ri transversale (for t ietoare, moment încovoietor)
terenul de fundare se asimileaz cu un mediu discret (de tip Winkler) alc tuit din resoarte
independente (fig. A.1 b). Caracteristica de deformabilitate a resoartelor supuse la presiuni
orizontale poart denumirea de coeficient al reac iunii laterale Es .
Fig. A.1
A.2 Datorit varia iei importante pe vertical a naturii i st rii terenului, se recomand s se
considere coeficientul Es variabil cu adâncimea: Es=Es(z).
A.3 Considerând c un pilot ac ionat de solicit ri transversale conform fig. A.1 sufer
deforma ia y=y(z), în urma c reia se mobilizeaz din partea terenului presiunea reactiv
p r p r (z) (fig. A.1 c), se poate exprima echilibrul diferen ial cu rela ia:
d4y
(EI) p 4 pr 0 (A.1)
dz
unde:
pr presiunea reactiv
pr Es y
(EI)p rigiditatea la încovoiere a sec iunii pilotului.
Pentru rezolvarea ecua iei (A.1) pot fi adoptate mai multe ipoteze ca de exemplu:
1) Ipoteza terenului linear-elastic, cu coeficient al reac iunii laterale variabil linear cu

adâncimea:
Es mh z (A.2)
unde:
mh se nume te modulul coeficientului reac iunii laterale care se poate determina conform
pct. C.2 din anexa C.
2) Ipoteza terenului nelinear, cu coeficient al reac iunii laterale dependent de nivelul de

solicitare i cu o distribu ie oarecare pe adâncime Es=Es(z,y).
A.4 Calculul deforma iilor i eforturilor în ipoteza terenului linear elastic se face cu rela iile:
P 3 M 2
y (z ) A y (z / D) B y ( z / D) (A.3)
(EI) p (EI) p
P 2 M
(z ) A ( z / D) B ( z / D) (A.4)
(EI) p (EI) p
( z) P A m (z / D) MB m (z / D) (A.5)
M
T(z ) PA t (z / D) B t ( z / D) (A.6)
unde:
y(z) deplasarea în sec iunea pilotului de la adâncimea z
(z) rotirea în sec iunea pilotului de la adâncimea z
M(z) momentul încovoietor în sec iunea pilotului de la adâncimea z
T(z) for a t ietoare în sec iunea pilotului de la adâncimea z
Ay(z/D), By(z/D), A (z/D) Bt(z/D) sunt coeficien i de influen func ie de fi a redus
z max D / i func ie de adâncimea relativ z/D, iar
(EI) p
5
mh
Pentru pilo ii opri i cu baza în terenuri nestâncoase coeficien ii de influen se iau

conform tabelelor A.1 i A.2.
A.5 Calculul deforma iilor i eforturilor în ipoteza terenului neliniar se poate face prin
metode iterative astfel:
a) Se determin curbele p-y la diferite adâncimi, acordând prioritate zonei superioare a
stratifica iei pe o adâncime de aprox. 5d, în care d este diametrul pilotului sau latura
sec iunii transversale perpendicular pe direc ia planului de ac iune a înc rc rii
transversale; construirea curbelor se poate face conform pct. C.3 din anexa C;
b) Se estimeaz o prim valoare pentru modulul mh;
c) Cu valoarea estimat se calculeaz transla iile y(z) cu rela ia (A.3);

d) Pe baza datelor din curbele p-y i cu valorile transla iilor y(z) se determin coeficien ii
reac iunii laterale secan i Es(z) (fig. A.2 a);
e) Se reprezint valorile Es func ie de adâncimea z i se construie te dreapta medie prin aceste
puncte, trecând prin origine(fig. A.2 b);
f) Panta acestei drepte reprezint noua valoare a coeficientului m*h.
g) Se compar :
m *h m h toleranta
- dac compara ia este pozitiv , calculul se opre te, ultimele rezultate fiind admise ca
valabile;
- dac compara ia este negativ , se reia calculul de la pct. c cu o alt valoare pentru mh;
- toleran a se accept în limitele 0.02 mh 0.05 mh.
a) b)
Fig. A.2
ANEXA B
CALCULUL UNUI GRUP SPA IAL DE PILO I CU RADIER RIGID

T
B.1 Cunoscându-se ac iunea exterioar pe radier, F Fx , Fy , Fz , M x , M y , M z , (fig. B.1)
se cere:
- determinarea deplas rilor {DT}T=(u,v,w, x, y, z);
- determinarea eforturilor {fi}T=(fx,fy,fz,mx,my,mz) în sec iunea de încastrare a fiec rui
pilot i, în radier;
- determinarea diagramelor de eforturi sec ionale în lungul fiec rui pilot;
- verificarea de rezisten a sec iunii pilo ilor i verificarea la capacitatea portant în
raport cu terenul;
- verificarea, dac este cazul, la starea limit de deforma ii.
Fig. B.1
B.2 Calculul se efectueaz în urm toarele etape:

-se determin matricea de rigiditate [Ki] a fiec rui pilot i, în raport cu sistemul local de
axe Oixiyizi , conform pct. B.3;
- se determin matricea de rigiditate a grupului de pilo i [K] în raport cu sistemul general
de axe, Oxyz, prin asamblarea rigidit ilor locale i transformarea sistemelor de
coordonate;
- se rezolv sistemul de ecua ii:
[K}{D}={F} (B.1)
i se determin vectorul deplas rilor radierului, {D};
- se determin vectorul deplas rilor {di} la capul fiec rui pilot, în raport cu sistemul propriu
de axe:
{di}=[ri][li]{D} (B.2)
- în care [ri][li] sunt matricele de transformare a axelor prin rota ie i respectiv transla ie;
- se determin solicit rile pe capul pilotului:
{fi}=[Ki]{di} (B.3)
- se efectueaz calculul eforturilor în lungul axei pilotului, conform prevederilor din anexa A;
- se fac verific ri de rezisten ale sec iunii pilotului conform reglement rilor tehnice
specifice;
- se fac verific ri la capacitatea portant în raport cu terenul conform pct. 5.2;
- se fac verific ri la starea limit de deforma ii, dac se impun.
B.3 Determinarea flexibilit ii pilotului izolat
B.3.1 Se consider un pilot izolat definit în sistemul local de axe (fig. B.2). Se aplic , în mod
succesiv, câte o solicitare unitar fx=1, fy=1, fz=1, mx=1, my=1 i mz=1 în capul pilotului, i se
determin conform prevederilor din anexa A, deplas rile xx, yy, x = x, y = y, x, i y,
m rimi ce au semnifica ia de coeficien i de flexibilitate.
OBSERVA II:
1. În cazul pilo ilor cu simetrie axial a sec iunii transversale:
xx yy x
x y
x y x y
2. În cazul pilo ilor cu fi liber l0, expresiile coeficien ilor de flexibilitate se determin ad ugând la deplas rile
calculate la nivelul terenului, deplas rile pe consola de lungime l0, astfel:
2
3 2
l0 l0 l 30
x A y (0) A (0) B (0) l 0 B y (0)
(EI) p (EI) p (EI) p (EI) p 3(EI) p
2
l 20
x B y (0) B (0) l 0 x
(EI) p (EI) p 2(EI) p
l0
B
(EI) p (EI) p
B.3.2 Pentru gradele de libertate necuplate de transla ia axial , deplasarea z i r sucirea se

determin astfel:
a) La transla ie vertical
- din înc rc ri de prob :
z s0 N0
unde:
s0 deplasarea capului pilotului
N0 înc rcarea axial ce revine pilo ilor din grup sub ac iuni permanente
- pe baza unor modele teoretice adecvate.
OBSERVA II
1. În cazul pilo ilor cu fi liber pe lungimea l0 trebuie s se in seama i de efectele acesteia.
2. În cazul grupului de pilo i la care eforturile axiale pot varia foarte mult se recomand folosirea flexibilit ii
diferen iate pentru pilo ii comprima i i pentru cei supu i la trac iune.
b) La r sucire
- pe baza unor modele teoretice adecvate.
Fig. B2
B.4 Determinarea matricii de rigiditate [Ki] a pilotului izolat.
Matricea de rigiditate are forma:
u v w x y z
fx Kx 0 0 0 K 0
fy 0 Ky 0 Ky 0 0
fz 0 0 Kz 0 0 0
mx 0 Ky 0 K (x) 0 0
my K x 0 0 0 K (y) 0
mz 0 0 0 0 0 K
unde:
K x ( y) 2
x x ( y)
x ( y)
K x ( y) 2
x x ( y)
x
K 2
x x ( y)
Kz 1/ z
K 1/
OBSERVA IE
Indicii din paranteze arat c rela ia se aplic i pe direc ia (y).
În cazul pilo ilor având sec iunea transversal cu simetrie axial m rimile dup cele 2 direc ii din plan sunt egale.
În cazul grupului plan de pilo i (fig. B.3) sistemul (B.1) devine:

K xx u K xz w K x y Fx
K zx u K zz w Kz y Fz
K xu K zw K y My
unde:
np
K xx (K xx cos 2 K z sin 2
1
np
K xz (K z K x ) sin cos K zx
1
np np
Kx x i (K z K x ) sin cos K x cos K x

1 1
np
K zz (K z cos 2 K x sin 2 )
1
np np
Kz x i (K z cos 2 K x sin 2 ) K x sin K z

1 1
np np
K x 2i (K z cos 2 K x sin 2 ) K
1 1
Fig. B.3
ANEXA C
DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI

NECESARI PENTRU CALCULUL
PILO ILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL
C.1 Valorile parametrilor geotehnici utiliza i în calculul pilo ilor se recomand s fie
determinate experimental.
În lipsa unor date experimentale complete pot fi utilizate valorile precizate în prezenta anex , cu
condi ia verific rii pilo ilor prin înc rc ri de prob .
C.2 Determinarea coeficientului reac iunii laterale, Es, variabil linear cu adâncimea, z.
Coeficientul Es se determin cu rela ia:
Es Kbc z (kPa) (C.1)
unde:
K coeficient de propor ionalitate, în kilonewtoni pe metru la puterea a
patra, conform tabelului C.1; coeficientul K se determin pentru
straturile de p mânt aflate pân la o adâncime lk , în metri, care se
calculeaz cu rela ia:
lk = 3l0 D (C.2)
unde:
l0 conform tabel 15
D fi a pilotului sau baretei, în metri
bc l imea de calcul, în metri, se determin astfel:
1. Pentru pilo i
bc = d (1+tgfmed) (C.3)
2. Pentru barete, când înc rcarea lateral se aplic perpendicular pe
latura cea mai mare a sec iunii transversale, l
bc = l+2b tgfmed (C.3)
unde:
d diametrul pilotului, în metri
sau
b latura mic a sec iunii transversale a baretei, paralel cu direc ia planului
de ac iune a înc rc rii laterale, în metri
fmed unghiul de frecare intern în termeni de eforturi efective; valoarea fmed se
calculeaz ca medie ponderat (prin tgf) pentru straturile de p mânt
aflate pân la adâncimea lk
3. Pentru barete, când înc rcarea lateral se aplic perpendicular pe latura cea
mai mic a sec iunii transversale, b, se utilizeaz graficele din figura C.1; pentru
valori intermediare se interpoleaz liniar; valorile f din grafice sunt valori
medii, fmed, calculate ca medie ponderat (prin tgf) pentru straturile de p mânt
aflate pân la adâncimea lk
Se verific condi ia:

1. bc d t (pilo i, cazul 1)
2. bc l t (barete, cazul 2)
3. bc b t (barete, cazul 3)
unde:
t distan a liber minim (lumina) dintre 2 elemente (pilo i sau barete)
vecine, corespunzatoare direc iei pe care s-a calculat bc, în metri
OBSERVATIE
Dac în limitele grosimii lk se întâlnesc mai multe straturi caracterizate prin coeficien i de propor ionalitate Ki
diferi i ( cu peste 50%) fa de media ponderat linear cu grosimile, iar grosimea fiec rui strat hi este cel pu in
egal cu l imea de calcul a pilotului bc , se evalueaz un coeficient echivalent, K , cu rela ia:
n n
K i hi ( hi 2 hj)
K i 1 j i 1 (C.4)
2
l k
6.00
5.50
5.00
4.50
4.00 f ' = 10
f ' = 14
3.50 f ' = 18
f '= 2 2
3.00 f '= 2 6
f '= 3 0
2.50 f '= 3 4
f '= 3 8
2.00
1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 4.50 5.00
bc/b
Figura C.1
C.3 Construirea curbelor p-y în ipoteza terenului nelinear
C.3.1 Curba p-y la o cot curent z, (fig. C.2) se compune, de regul , din urm toarele por iuni:
- Por iunea OA, hiperbol , ce se determin cu rela ia:
y 1 y
valabil pentru p pd i y d (C.5)
p K0 pd
unde:
pd presiunea ultim de calcul determinat conform pct. C.3.2 sau C.3.3 în kilonewtoni pe
metru p trat
coeficient de siguran , determinat cu rela ia:
1
1 p d /(K i z d)
coeficient ce depinde de tipul p mântului i al înc rc rii, care se ia : =0.04
pentru p mânturi necoezive i conform tabelului C.2 pentru p mânturi coezive;
K0 panta ini ial care se ia astfel:
b
K 0 K c z la p mânturi necoezive
d
pd
K0 la p mânturi coezive
d( c ) 0.25
coeficient conform tabelului C.2
c deforma ia axial determinat prin încercarea la compresiune triaxial ,
corespunz toare la 50 % din deviatorul de rupere; în lipsa datelor experimentale
se pot adopta valorile precizate în cadrul observa iei de sub tabelul C.2.
Tabelul C.1
Coeficientul de propor ionalitate K, kN/m4
Tipul p mântului pilo i prefabrica i pilo i executa i pe loc
Argile i argile pr foase având Ic 0.25 650 2500 500 2000
Argile i argile pr foase având 0.25<Ic 0.5;
Prafuri nisipoase având Ic 1.00; 2500 5000 2000 4000
Nisipuri pr foase având 0.6 e<0.8
Argile i argile pr foase având 0.5<Ic 1.00;
Prafuri nisipoase având Ic>1.00 ; 5000 8000 4000 6000
Nisipuri fine i nisipuri mijlocii
Argile i argile pr foase având Ic>1.00;
8000 13000 6000 10000
Nisipuri mari
Nisipuri cu pietri , pietri uri i bolov ni uri
- 10000 20000
cu umplutur de nisip.
Fig. C.2
- Por iunea AB, liniar , caracteristic p mânturilor ce pot suferi degrad ri structurale la diferite
tipuri de solicit ri (argile supraconsolidate, nisipuri afânate saturate solicitate ciclic etc.).
Presiunea pd reprezint rezisten a rezidual i se determin prin încerc ri de laborator.
În mod aproximativ, pentru argile se poate aprecia deplasarea necesar mobiliz rii rezisten ei
reziduale cu rela ia:
y = d (C.6)
unde:
conform tabelului C.2.
- Por iunea liniar orizontal , dup caz, AD sau BC.
Tabelul C.2
Tipul p mântului coeziv
Parametrul Tipul înc rc rii
Normal consolidat Supraconsolidat
10 30
Static 20 c 5 c
80 c 8 c
10 30
Ciclic 7.5 c 2.5 c
20 c 5 c
OBSERVA IE
În lipsa datelor experimentale, pentru analize preliminare, se pot adopta urm toarele valori pentru deforma ia
axial c :
- argile având Ic<0.5 c=0.02
- argile având 0.5 Ic<1.00 c=0.01
- argile având Ic>1.00 c=0.005
C.3.2 Calculul presiunii ultime pentru p mânturi coezive
C.3.2.1 Cazul ac iunii statice

'
1 sin
p ds 4 '
p '0 (kPa) (C.7)
1 sin
unde:
unghiul de frecare interioar efectiv , în grade

p0 presiunea vertical efectiv la cota z, în kilopascali
C.3.2.2 Cazul actiunii ciclice
1 sin ' '

p dc 3 p 0 (kPa) (C.8)
1 sin '
pentru adâncimi z 2d
i
z 1 sin ' '
p ds 3 p 0 (kPa) (C.9)
2d 1 sin '
pentru adâncimi z>2d.
C.3.3 Calculul presiunii ultime pentru p mânturi coezive
pd Npcu (C.10)
unde:
cu coeziunea aparent nedrenat , de calcul;
Np coeficient care variaz linear cu adâncimea; se determin astfel:
- în cazul solicit rilor statice:
z
Np 1 7
z cr
- în cazul solicit rilor ciclice:
z
Np 8
z cr
zcr=10d la p mânturi normal consolidate sau u or supraconsolidate
zcr=5d la p mânturi supraconsolidate
ANEXA D
CALCULUL TAS RII PROBABILE A UNEI FUNDA II PE PILO I CU

METODA BAZAT PE SCHEMA FUNDA IEI CONVEN IONALE
D.1 În cazul funda iei cu pilo i verticali (fig. D.1 a), funda ia conven ional se consider c
are talpa orizontal la nivelul mediu al vârfurilor pilo ilor i dimensiunile în plan egale cu:
L' L 2r0
(D.1)
B ' B 2r0
unde:
L, B lungimea, respectiv l imea funda iei conven ionale, în metri
L, B lungimea, respectiv l imea conturului exterior al grupului de pilo i, m surate în
planul radierului, în metri
r0 raza de influen a pilotului (pct. 7.2.4), în metri
În cazul funda iei cu pilo i înclina i (fig. D.1 b) funda ia conven ional are dimensiunile în plan
L i B egale cu lungimea, respectiv l imea conturului exterior al grupului de pilo i, m surate
în planul vârfurilor pilo ilor.
a) b)
Fig. D.1
D.2 Presiunea medie net pn pe talpa funda iei conven ionale se consider egal cu:
N
pn (kPa) (D.2)
L' B '
unde:
N efortul total vertical provenit din înc rc rile de calcul din gruparea fundamental ce
ac ioneaz în planul t lpii radierului, în kilonewtoni.
D.3 Pentru calculul tas rii probabile a funda iei conven ionale, p mântul de sub nivelul
vârfurilor pilo ilor se împarte în straturi elementare, pân la o adâncime corespunz toare limitei
inferioare a zonei active (definit la pct. D.3.2).
Fiecare strat elementar se constituie din p mânt omogen; grosimea stratului trebuie s fie mai
mic decât 0.4 B.
D.3.1 La limitele de separa ie ale straturilor elementare se calculeaz eforturile unitare

verticale datorate presiunii nete transmise pe talpa funda iei conven ionale, cu rela ia:
zi 0 p n (kPa) (D.3)
unde:
0 coeficient de distribu ie al eforturilor verticale dat în tabelul D.1, în func ie de
rapoartele L' / B ' i z / B '
z adâncimea planului de separa ie al stratului elementar fa de nivelul t lpii funda iei
conven ionale, în metri
Tabelul D.1
' '
L /B
1 2 3 10
z / B'
0
0.0 1.0 1.00 1.00 1.00
0.2 0.96 0.96 0.98 0.98
0.4 0.80 0.87 0.88 0.88
0.6 0.61 0.73 0.75 0.75
0.8 0.45 0.53 0.63 0.64
1.0 0.34 0.48 0.53 0.55
1.2 0.26 0.39 0.44 0.48
1.4 0.20 0.32 0.38 0.42
1.6 0.16 0.27 0.32 0.37
2.0 0.11 0.19 0.24 0.31
3.0 0.05 0.10 0.13 0.21
4.0 0.03 0.06 0.08 0.16
5.0 0.02 0.04 0.04 0.13
OBSERVA IE
Pentru valori intermediare ale rapoartele
L' / B ' i z / B ' valorile 0 se ob in prin
interpolare liniar .
D.3.2 Limita zonei active se consider la nivelul stratului elementar la care începe s se
îndeplineasc condi ia:
zi 0.1 gzi
(D.4)
unde:
gzi efortul unitar din greutatea straturilor situate deasupra nivelului respectiv (sarcina
geologic ) calculat cu rela ia:
gzi h (kPa)
greutatea volumic a fiec rui strat geologic situat deasupra nivelului respectiv,
în kilonewtoni pe metru cub
h grosimea fiec rui strat, în metri
În situa ia în care limita inferioar , astfel stabilit , rezult în cuprinsul unui strat având modulul
de deforma ie linear mult mai mic decât al straturilor superioare, sau având E<5000 kPa,
adâncimea zonei active se majoreaz prin includerea acestui strat sau pân la îndeplinirea
condi iei:
zi 0.05 gzi
În situa ia în care în cuprinsul zonei active apare un strat practic incompresibil (E>100000 kPa)
i exist siguran a c în cuprinsul acesteia, pân la adâncimea corespunz toare atingerii
condi iei (D.4), nu apar orizonturi mai compresibile, adâncimea zonei active se limiteaz la
suprafa a acestui strat.
D.3.3 Tasarea probabil a funda iei conven ionale se calculeaz cu rela ia:
n
zi ih
s 100 (cm) (D.5)
1 Ei
unde:
coeficientul care corecteaz schema simplificat de calcul i se ia egal cu 0.8
zi efortul vertical mediu în stratul elementar i, calculat cu rela ia:
sup inf
zi zi
zi (kPa)
2
sup inf
zi i
efortul unitar la limita superioar , respectiv la limita inferioar a
zi
stratului elementar i, calculat cu rela ia (D.3), în kilopascali
hi grosimea stratului elementar i, în metri
Ei modulul de deforma ie linear al stratului elementar i, în kilopascali
ANEXA E
METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA PRIN ÎNC RCARE DE

PROB A TRANSFERULUI DE ÎNC RCARE AXIAL
CU AJUTORUL REPERILOR MECANICI
E.1 Metodologia se folose te la pilo i sau barete. Exemplul prezentat se refer la o baret
instrumentat . În cazul în care între bareta solicitat axial i teren au loc deplas ri relative,
rezisten a la frecare pe suprafa a lateral a baretei poate fi mobilizat . Procesul de transmitere
prin frecare a înc rc rii axiale de la baret la terenul înconjur tor poart numele de transfer de
înc rcare.
E.2 În vederea determin rii transferului de înc rcare este necesar cunoa terea distribu iei
deforma iei în adâncime în corpul baretei. În acest scop bareta se instrumenteaz cu reperi
mecanici (fig.E.1) plasa i la diferite cote de observa ie.
Un reper mecanic este alc tuit dintr-o tij metalic sudat de o plac de baz . Tija este protejat
fa de betonul din corpul baretei printr-o eav rezemat pe placa de baz prin intermediul unei
garnituri de cauciuc. Pentru a evita frecarea între tija-reper i eava de protec ie, se prev d din
loc în loc distan iere inelare din cauciuc. La cap tul superior se prevede un capac de care tija-
reper se solidarizeaz , înainte de începerea înc rc rii, printr-o piuli .
Reperii mecanici se solidarizeaz de carcasa de arm tur a baretei, la interiorul acesteia i sunt
coborâ i odat cu carcasa în tran eea forat , înainte de betonare. Prin betonare, pl cile de baz
se înglobeaz în corpul baretei reprezentând reperi ai tas rii baretei la cota la care au fost
introduse. În figura E.2 se indic , într-o sec iune vertical prin baret , schema de amplasare a
reperilor mecanici.
Pentru ob inerea distribu iei de deforma ii în adâncime,capetele tijelor-reper înglobate în baret
debu eaz în ferestre practicate în corpul baretei (Detaliu A, fig. E.2). În acest scop, la
preg tirea capului baretei (îndep rtarea, prin spargere, a stratului de beton din suprafa
contaminat cu noroi i turnarea în loc a unui beton corespunz tor) se las cutii de cofraj pentru
formarea ferestrelor.
De tija-reper se monteaz un microcomparator pentru înregistrarea deplas rii relative între cota
z i cota capului baretei.
Important: Înainte de începerea determin rii se va îndep rta piuli a de fixare a capacului de
protec ie a reperului.
E.3 Înc rcarea de prob se efectueaz cu respectarea SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu

Citirile la reperii mecanici se înregistreaz la fel ca la reperii care determin tasarea capului
baretei.
E.4 Prelucrarea rezultatelor
E.4.1 Deforma iile în lungul corpului baretei

Pentru o anumit treapt de înc rcare, deforma ia si a corpului baretei la adâncimea zi la care
este coborât reperul mecanic i se determin cu rela ia:
si s 0 ci (E.1)
unde:
so tasarea capului baretei sub o treapt de înc rcare
ci citirea pe microcomparatorul ata at reperului i la aceea i treapt de înc rcare
Deforma iile si, înregistrate la diferite adâncimi pentru una i aceea i treapt de înc rcare, se
reprezint la o scar convenabil , raportându-se fa de axul vertical al baretei. Se construie te
grafic sau analitic o curb de varia ie cu adâncimea a deforma iilor de compresiune în lungul
baretei (fig.E.3.b).
Fig. E.2
E.4.2 Deforma iile specifice în lungul corpului baretei

Deforma ia specific i la cota zi se calculeaz cu rela ia:
si 1 si 1
i (E.2)
zi 1 zi 1
unde:
si-1 deforma ia corpului baretei la adâncimea zi-1
si+1 deforma ia corpului baretei la adâncimea zi+1
zi+1 - zi-1 distan a dintre reperii coborâ i la adâncimile zi-1 i zi+1:
Pe baza valorilor i, calculate cu rela ia (E.2), se construie te curba de varia ie cu adâncimea a

deforma iei specifice (fig.E.3c).
Fig. E.3
E.4.3 For a axial în lungul corpului baretei
For a axial Pi la adâncimea zi se calculeaz cu expresia:
Pi E Ab i (E.3)
unde:
E modulul de deforma ie al betonului din corpul baretei
Ab aria sec iunii transversale a baretei
i deforma ia specific la cota zi:
Pe baza valorilor Pi calculate cu (E.3) se construie te curba de varia ie cu adâncimea a for ei

axiale P (Fig. E.3.d).
Observa ie
Este indicat ca cel mai scurt reper s fie plasat suficient de aproape de suprafa a terenului astfel
s se poat practica, înainte de începerea înc rc rii, un an de jur împrejurul baretei pân la
adâncimea acestui reper. În acest fel, pe zona cuprins între capul baretei i cota primului reper,
frecarea pe suprafa a lateral lipse te, iar înc rcarea axial se transmite integral prin baret .
Modulul de deforma ie al betonului din corpul baretei poate fi ob inut cu rela ia:
P0 z1
E (E.4)
( s0 s1 ) Ab
unde:
Po înc rcarea axial aplicat pe capul baretei
z1 adâncimea primului reper
s0 tasarea capului baretei
s1 deforma ia baretei la adâncimea z1
În lipsa valorilor E determinate experimental, modulul de deforma ie se va calcula cu rela ia:
Ea
E Eb (1 ) (E.5)
Eb
unde:
Eb modulul de deforma ie al betonului
Ea modulul de deforma ie al arm turii
procentul de armare
Eb, Ea se ob in din prescrip iile în vigoare pentru calculul elementelor de beton i beton armat în
func ie de marca betonului i tipul arm turii.
E.4.4 Efortul tangen ial mobilizat pe suprafa a lateral

Efortul tangen ial i mobilizat pe suprafa a lateral a baretei la adâncimea zi se calculeaz cu
expresia:
Pi Pi 1
i (E.6)
( zi 1 zi ) U
unde:
Pi, Pi+1 for ele axiale la adâncimile zi, respectiv zi+1, calculate cu rela ia (E.3)
zi+1 - zi distan a dintre reperii de la adâncimile zi i zi+1
U perimetrul baretei
Pe baza valorilor i calculate cu expresia (E.6) se construie te graficul de varia ie cu adâncimea

a efortului tangen ial mobilizat pe suprafa a lateral (Fig E.3.e). Calculele prezentate la punctele
E.4.1 ÷ E.4.4. se repet în succesiunea ar tat pentru fiecare treapt de înc rcare, ob inându-se
astfel elementele pentru interpret rile datelor experimentale, dintre care se prezint , spre
exemplificare câteva în puncte E.4.5 ÷ E.4.7.
E.4.5 Determinare curbelor de transfer a înc rc rii

Într-un sistem de coordonate (s, ) se reprezint valorile deforma iilor baretei, si, la o adâncime
dat , zi, stabilite cu rela ia (E.1) în corelare cu valorile efortului tangen ial i calculate cu rela ia
(E.6), pentru diferite valori ale înc rc rii P0 aplicat la cap tul baretei. Se ob ine astfel o curb
care arat m rimea deforma iei necesar a fi atins la adâncimea zi pentru a se mobiliza efortul
tangen ial pe suprafa a lateral a baretei, denumit curb de transfer (fig.E.4). Comparându-se
valoarea maxim a lui max de pe curba de transfer ( ab ) cu valoarea rezisten ei la forfecare a
p mânturilor la aceea i adâncime, f , z i ob inut prin încerc ri de laborator sau pe teren ( bc ) se
ob in valorile coeficientului de reducere, i.
max
i (E.7)
f , zi
Fig. E.4
E.4.6 Determinarea diagramelor de varia ie a for ei axiale transmis prin suprafa a bazei, Pv i
for ei axiale transmis prin frecare pe suprafa a lateral , Plat
For a Pv la baza baretei corespunz toare diferitelor trepte de înc rcare P0 se calculeaz cu rela ia
(E.3). Sc zând Pv din P0 se ob ine Plat care reprezint cota-parte din for a total P0 preluat prin
frecare pe suprafa a lateral . În sistemul de coordonate (s,P) se construiesc curbele (s,P0), (s,Pv)
i (s,Plat), dup cum arat în figura E.5.
E.4.7 Determinarea m rimii absolute a tas rii baretei pentru care se produce mobilizarea
integral a frec rii pe suprafa a lateral
Pe baza valorilor Plat = f(s) din curba din figura E.5 se calculeaz rapoartele Plat/Plat,max. Valorile
Plat/Plat,max se reprezint grafic în func ie de tas rile corespunz toare, s (Fig. E.6).
E.4.8 Determinarea m rimii relative a tas rii baretei pentru care se produce mobilizarea
integral a rezisten ei în planul bazei
Pe baza valorilor Pv = f(s) din curba din figura E.5 se calculeaz rapoartele Pv/Pv,max. Valorile
Pv/Pv,max se reprezint grafic în func ie de tas rile relative corespunz toare, s/b, unde b este
l imea baretei (Fig. E.7).
E.5 Exemplu de calcul

Se prezint etapele de calcul pentru determinarea, prin înc rcarea de prob a unei barete având
dimensiunile în plan 2,60 x 0,80m2 i fi a de 7,50m, instrumentat cu reperi mecanici, a
transferului de înc rcare. Treptele de înc rcare aplicate pe bareta de prob , pozi ia, lungimea i
num rul de ordine al reperilor ca i citirile înregistrate la microcomparatoare sub fiecare treapt
de înc rcare sunt prezentate în tabelul E.1.
E.5.1 Calculul deforma iilor în lungul corpului baretei

Determinarea deforma iilor si, sub treapta de înc rcare P, se face cu rela ia:
si s0 Ci (E.8)
Sub treapta de înc rcare P0 = 3000kN, tasarea capului baretei, s0, a fost de 1,488cm.
Deforma iile în lungul corpului corpului baretei, calculate cu rela ia (E.8), sunt:
s1 = 1,488 - 0,0020 = 1,4860cm s4 = 1,488 - 0,0225 = 1,4655cm
s2 = 1,488 - 0,0100 = 1,4780cm s5 = 1,488 - 0,0260 = 1,4620cm
s3 = 1,488 - 0,0165 = 1,4715cm
Deforma iile în lungul corpului baretei, sub fiecare treapt de înc rcare, se determin în acela i
mod. Valorile ob inute sunt date în tabelul E.2 (coloana 4).
E.5.2 Calculul deforma iilor specifice în lungul corpului baretei

Valorile deforma iilor specifice în lungul corpului baretei, calculate cu rela ia (E.2), sunt:
s0 s2 1,488 1,478 s2 s4 1,478 1,4655
1 4,00 x10 5 3 4,16 x10 5
z 2 z0 (2,5 0) x102 z4 z2 (5,5 2,5) x10 2

s1 s3 1,486 1,4715 5 s3 s5 1,4715 1, 462 5
2 4,83 x10 4 3,16 x10
z 3 z1 (4,0 1,0) x10 2 z5 z3 (7,0 4,0) x10 2
Deforma ia specific 5, nu se poate determina pentru c nu se cunoa te s6 adic tasarea bazei

baretei.
Observa ie
Se constat c deforma ia specific 1, corespunz toare p r ii superioare din corpul baretei
(cuprins între cotele 0,0 i -2,5), este mai mic decât 2 corespunz toare zonei dintre cotele -1,0
i -4,0. Este evident c acest lucru nu concord cu situa ia real , întrucât zona superioar a
corpului baretei sufer deforma ia specific maxim , fiind supus la solicitarea maxim axial ,
pe aceast por iune efectul transferului de înc rcare fiind minim (neglijabil).
Aceast inadverten se constat sistematic la toate treptele de înc rcare ceea ce conduce la
ideea c , probabil, sunt erori în citirile înregistrate la microcomparatoarele pentru m surarea
tas rii s0, deoarece deforma ia specific aferent zonei dintre cotele -1,0 i -2,5m este:
1,486 1,478
1 2
5,30 x10 5
1,5 x10
Aceast valoare a deforma iei specifice este în concordan cu celelalte valori corespunz toare
aceea i trepte de înc rcare (P0 = 3000 kN) i poate fi admis ca fiind constant pe por iunea din
corpul baretei cuprins între capul acesteia i cota -2,5m.
Valorile i pentru toate treptele de înc rcare sunt înscrise în tabelul E.2 coloana 8.
Tabelul E.1
Pozi ia reperilor
For a
aplicat Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 4 Nivel 5
Lungimea reperilor (m)
pe 1.0 2.5 4.0 5.5 7.0
capul Num rul de ordine al reperilor
baretei 4 7 5 6 1 10 2 9 3 8
(kN) -3
Citirile înregistrate la microcomparatoare (10 cm)
2500 2 2 8 9 14 13 18 19 22 21
3000 2 2 10 10 17 16 22 23 27 25
4500 3 3 15 15 24 24 32 32 37 37
5750 4 4 20 20 30 30 40 40 46 46
7250 5 5 25 25 38 38 50 50 59 60
8000 7 7 28 28 42 42 58 58 69 69
8750 7 7 29 30 45 46 63 64 75 76
10250 8 8 34 37 51 54 74 76 88 89
11000 9 9 37 40 57 57 82 83 106 107
Tabelul E.2
Tasarea
Modulul de For a Efortul Deforma ia
Forta Num r Cota corpului
deforma ie axial tangen ial specific
aplicat Reper Reper baretei
E Pi i i
si
[kN] [-] [-] [mm] [daN/cm2] [kN] [daN/cm2] [-]

1 2 3 4 5 6 7 8
4; 7 1,0 14,380
2500 0,000 4,25x10-5
5; 6 2,5 14,315
2253 0,242 3,83x10-5
2500 1; 10 4,0 14,265 282.805
1959 0,288 3,33x10-5
2; 9 5,5 14,215
1565 0,386 2,66x10-5
3; 8 7,0 14,185
4; 7 1,0 14,860
3000 0,000 5,30x10-5
5; 6 2,5 14,780
2734 0,260 4,83x10-5
3000 1; 10 4,0 14,715 272.134
2355 0,370 4,16x10-5
2; 9 5,5 14,655
1789 0,550 3,16x10-5
3; 8 7,0 14,620
4; 7 1,0 16,400
4500 0,000 7,50x10-5
5; 6 2,5 16,280
4200 0,294 7,00x10-5
4500 1; 10 4,0 16,190 288.461
3396 0,788 5,66x10-5
2; 9 5,5 16,110
2598 0,782 4,33x10-5
3; 8 7,0 16,060
4; 7 1,0 17,950
5750 0,000 10,00x10-5
5; 6 2,5 17,790
4980 0,755 8,66x10-5
5750 1; 10 4,0 17,690 276.442
3830 1,127 6,66x10-5
2; 9 5,5 17,590
3065 0,749 5,33x10-5
3; 8 7,0 17,530
4; 7 1,0 20,030
7250 0,000 12,50x10-5
5; 6 2,5 20,100
6380 0,852 11,00x10-5
1; 10 4,0 17,970 278.846
7250
4831 1,518 8,33x10-5
2; 9 5,5 19,850
4153 0,665 7,16x10-5
3; 8 7,0 19,755
Tabelul E.2 (continuare)

1 2 3 4 5 6 7 8
4; 7 1,0 22,430
8000 0,000 14,00x10-5
5; 6 2,5 22,220
6629 1,344 11,60x10-5
8000 1; 10 4,0 22,080 274.725
5715 0,896 10,00x10-5
2; 9 5,5 21,920
5143 0,560 9,00x10-5
3; 8 7,0 21,810
4; 7 1,0 25,660
8750 0,000 14,70x10-5
5; 6 2,5 25,435
7619 1,108 12,80x10-5
8750 1; 10 4,0 25,275 286.172
6726 0,875 11,30x10-5
2; 9 5,5 25,095
5952
0,758 10,00x10-5
3; 8 7,0 24,975
4; 7 1,0 34,840
10250 0,000 17,70x10-5
5; 6 2,5 34,565
8570 1,646 14,80x10-5
10250 1; 10 4,0 34,395 278.411
7586 0,965 13,10x10-5
2; 9 5,5 34,170
6949 0,624 12.00x10-5
3; 8 7,0 34,035
4; 7 1,0 41,950
11000 0,000 19,30x10-5
5; 6 2,5 41,655
9143 1,820 16,00x10-5
11000 1; 10 4,0 41,470 274.725
8343 0,784 14,60x10-5
2; 9 5,5 41,215
7943 0,392 13,90x10-5
3; 8 7,0 40,975
E.5.3 Calculul for ei axiale în lungul corpului baretei

Valoarea modului de deforma ie, E, al betonului din corpul baretei corespunzatoare deforma iei
specifice 1 = 5,3x10-5 (conform observa iei de la pct. E.5.2), calculat cu rela ia (E.4), este:
E = 3000/5,3 x 10-5 x 2,08 = 272.134kN/m2

unde:
P0 = 3000kN este for a aplicat pe baret
Ab = 2,08m2 este aria sec iunii transversale a baretei
Valorile for ei axiale în lungul corpului baretei, calculate cu rela ia (E.3), sunt:
P1 272.134 x10 2 x 2,08 x5,30 x10 5 3000 kN P3 272.134x10 2 x 2,08 x4,16 x10 5
2355 kN
2 5
P2 272.134 x10 x 2.08 x 4,83 x10 2734 kN 2
P4 272.134 x10 x 2,08 x3,16 x10 1789 kN 5
Valorile Pi, respectiv E corespunz toare tuturor treptelor de înc rcare sunt înregistrare în tabelul
E.2, coloanele 5 i 6.
E.5.4 Calculul efortului tangen ial mobilizat pe suprafa a lateral

Efortul tangen ial, i, mobilizat pe suprafa a lateral se calculeaz cu rela ia (E.6). Valorile ob inute
sunt:
P0 P1 3000 3000 P2 P3 2734 2355
0 0 2 0,37 daN/cm 2
( z1 z 0 ) U 1,0 2 (2,6 0,8) ( z 3 z 2 ) U 1,5 2 (2,6 0,8)
P1 P2 3000 2734 P3 P4 2355 1789
1 0,26 daN/cm 2 3 0,55 daN/cm 2
( z 2 z1 ) U 1,5 2 (2,6 0,8) ( z 4 z 3 ) U 1,5 2 (2,6 0,8)
Valorile i pentru toate treptele de înc rcare sunt date în tabelul E.2. coloana 7.
Rezultatele ob inute prin preluarea datelor înregistrate în timpul înc rc rii de prob sunt prezentate
sub form grafic în figurile E.8 ÷ E.11.
Fig. E.8
Fig. E.9
Fig. E.10
11500
10500
9500
8500
7500
6500
Pv - s
5500
Plat - s
P -s
4500
3500
2500
1500
500
10 15 20 25 30 35 40 45
Tasare, s (mm)
Fig. E.
ANEXA F
REFERIN E
1. Lista standardelor
Nr. Standarde Denumire
crt
1. SR EN 1997-1:2004 SR EN 1997-1:2004 /AC: 2009
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli
Reguli generale. generale
2. SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli
generale. Anexa Na ional
3. SR EN 1997-2:2007 SR EN 1997-2:2007/NB:2009
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 2: Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 2:
Investigarea i încercarea terenului. investigarea i încercarea terenului. Anexa Na ional
4. SR EN 1998-5:2004 SR EN 1998-5:2004/NA:2007
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten a la
rezisten a la cutremur. Partea 5: Funda ii, cutremur. Partea 5: Funda ii, structuri de sus inere i
structuri de sus inere i aspecte geotehnice. aspecte geotehnice. Anexa Na ional
5. SR EN 12699/2004
Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pilo i de
îndesare .
6. SR EN ISO 14688-1:2004 SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006
Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i
clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i
i descriere. descriere
7. SR EN ISO 14688-2:2005 SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007
Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i
clasificarea p mânturilor. Partea 2: Principii clasificarea p mânturilor. Partea 2: Principii pentru o
pentru o clasificare. clasificare
8. SR EN 1536:2004
Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pilo i
fora i.
9. STAS 10100/0-75- Principii de verificare a
sigurantei constructiilor
2. Legisla ie
Nr. Acte legislative Publica ia

Crt.
1. NE 012/1-2007 Ordinul ministrului dezvolt rii lucr rilor publice
Normativ pentru producerea betonului i i locuin elor nr.577/2008 din 29 aprilie 2008
executarea lucr rilor din beton, beton armat i Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.374
beton precomprimat - Partea 1: Producerea din 16 mai 2008.
betonului.
2. NP 074/2007 Ordinul ministrului dezvolt rii lucr rilor publice
Normativ privind documenta iile geotehnice i locuin elor nr.128/2007 din 08 mai 2007
pentru construc ii. Publicat în Monitorul Oficial, Partea I,
nr.381 din 06 iunie 2007.
3. P 100-1/2006; Ordinul ministrului transporturilor, construc iilor
Cod de proiectare seismic Partea I i turismului nr.1711/2006
Prevederi de proiectare pentru cl diri. din 19 septembrie 2006
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.803
bis din 25 septembrie 2006.
4. Hotarârea Guvernului nr.766/1997 pentru Monitorul Oficial, Partea I, nr.352 din 10
aprobarea unor regulamente privind calitatea decembrie 1997.
în construc ii, cu modific rile i complet rile
ulterioare

NP 123 2010 Normativ Privind Proiectarea Geotehnica A Fundatiilor Pe Piloti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NP 123 2010 Normativ Privind Proiectarea Geotehnica A Fundatiilor Pe Piloti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ðß ÎÌ Ûß ×

ß²«´ ïéç øÈÈ×××÷ œ Ò®ò ïëè ¾·- Ê·²»®·ô ì ³¿®¬·» îðïï

ß²»¨¿ ´¿ Ñ®¼·²«´ ³·²·-¬®«´«· ¼»¦ª

»³·¬» °®»¦»²¬«´ ±®¼·²ò

°®±½»¼«®·· ¼» ²±¬·º·½¿®» ²®ò ÎÑñìêè ¼·² ïï ±½¬±³¾®·» îðïðô

Ý±²-·´·«´«· ¼·² îî ·«²·» ïççè ¼» -¬¿¾·´·®» ¿ «²»· °®±½»¼«®· °»²¬®«

ö Û«®±°»²» Ô îïé ¼·² ë ¿«¹«-¬ ïççèò

½¿¬·ª Ð ïðêóïçèë’ ¿ º±-¬

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A

Contract nr. 314/2007

ANEXA A CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICIT RI TRANSVERSALE

ANEXA B CALCULUL UNUI GRUP SPA IAL DE PILO I CU RADIER RIGID

ANEXA C DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI

ANEXA D CALCULUL TAS RII PROBABILE A UNEI FUNDA II PE PILO I CU METODA

ANEXA E METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA PRIN ÎNC RCARE DE PROB

ANEXA F DOCUMENTE CONEXE SI DE REFERINTA

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A

1.1.2 Prevederile normativului se aplic i la proiectarea funda iilor pe barete, cu respectarea

1.2. Prevederi generale

2.1 Clasificarea pilo ilor

Pilo ii se clasific în func ie de urm toarele criterii:

2.1.4.1 Pilo ii prefabrica i se instaleaz în teren prin:

2.2 Clasificarea funda iilor pe pilo i

3.11 Pilot forat Vezi nr. crt. 3.7

qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz

' unghiul de frecare intern în termeni de eforturi efective

5. PRESCRIP II PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI

5.1 Date privitoare la condi iile amplasamentului

5.2 Alegerea tipului de pilot

5.3 Încerc ri pe pilo i

5.3.2 Înc rc ri statice de prob

5.3.3 Încerc ri în condi ii dinamice

Rezultatele încerc rilor în condi ii dinamice pot fi utilizate în proiectare in concordanta cu

5.3.4 Raportul asupra înc rc rii de prob

6. PRESCRIP II GENERALE DE PROIECTARE

6.2 Ac iuni i situa ii de proiectare

6.3 Metode de proiectare i considera ii privind proiectarea

6.3.1 Metodele de proiectare se bazeaz pe modurile de abordare indicate la 7.4.1 din SR EN

7. PILO I SUPU I LA SOLICIT RI AXIALE

7.1 Calculul la st ri limit

7.2 Capacitatea portant la compresiune

Fc; Rc;d (1)

Rc;k = Min {(Rc;m)med / 1 ; (Rc;m)min / 2 } (2)

7.2.2.3 Capacitatea portant de calcul la compresiune se calculeaz [7.4 si 7.5 SR EN 1997-

Rc;d = (Rc;k) / t (3)

Rc;k = (Rb;k + Rs;k) = Min {(Rc;cal)med / 3 ; (Rc;cal)min / 4} (5)

7.2.3.3 Capacitatea portant de calcul se determin cu rela ia (3) sau (4).

qb , k 1 media valorilor înregistrate în straturile situate de la nivelul vârfului

7.2.4 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit prin metode prescriptive

Rc;d = Rb;d = Rb;k / b (8)

7.2.4.1.2 Valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz se ob ine cu rela ia:

Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului

7.2.4.2 Pilo i flotan i

Rc;d = Rb;d + Rs;d = Rb;k / b + Rs;k / s (10)

b coeficient par ial pentru rezisten a pe baz a pilotului

7.2.4.2.2 Valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz se ob ine cu rela ia:

7.2.4.2.3 Valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot se

Pilo i introdu i prin batere 1,0 1,0

(m) qb;k (kPa)

(m) qs;k (kPa)

Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului

Betonare în uscat, Cu tubaj introdus prin batere i 1,20 1,20

7.2.5 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza încercarilor de impact