Semiologie medicală - C1 Introducere

Semiologie medicală - curs 1

SM este disciplina care se ocupă cu descrierea şi

interpretarea simptomelor şi semnelor de boală .
Simptomul → este o manifestare a bolii relatată de pacient
în cursul anamnezei ;
→ are o coloratură subiectivă şi este dependent de alţi
factori ( percepţie, cultură, nivel
intelectual ) ;
→ este de ordin : general ( ex. durere, cefaleee, ameţeli)
şi local ( care sunt relativ
specifice unor sisteme anatomice, ex. hepatoalgie → ficat ;
disurie →ap. urinar ;
dispnee → ap. respirator ) ;
Semnul → este o manifestare obiectivă a bolii pe care
examinatorul o evidenţiază în cadrul examenului clinic ( ex.
icter, paloare, mărire de volum a abdomenului, bombarea unui
hemitorace ) ;
Sindromul → reprezintă asocierea simptomelor şi semnelor ;
este caracteristic mai multor entităţi nosologice ( noso =
boală) (ex. sdr. febril – care nu constituie boală ca atare
ci este sdr. întâlnit în mai multe boli ) .
Explorări complementare (de laborator ): uzuale ( în mod
obişnuit practicate la pacient indiferent de boală ) şi
funcţionale ( explorări imagistice, probe funcţionale ) .

ANAMNEZA


este metoda prin care examinatorul obţine date de la
pacient ( anturajul sau aparţinatorii lui ) cu privire
la starea de sănătate şi de boală , precum şi mediul
ambiental în care evoluează aceasta ;




surse de obţinere a datelor anamnezei : pacientul,

aparţinătorul sau anturajul lui , dosarul medical sau
alte documente medicale ;




metode de efectuare a anamnezei :


o

monologul ( ascultarea) : permite pacientului să-

şi exprime suferinţele sale prezentând ca şi
avantaje : examinatorul poate observa mimica ,
gestica în timpul în care pacientul îşi exprimă
suferinţele sale ; diminuă starea de tensiune
între pacient şi examinator cănd pacientul este
lăsat să vorbească liber ; dacă acesta însă
divaghează de la subiectul urmărit , trebuie să fie
întrerupt politicos cu întrebări scurte ( ex.
« de când a apărut ?») ;

o
o

interogatoriul ( interviul ) : examinatorul pune

întrebări cu privire la suferinţele acestuia ;
întrebările sunt : închise ( cu răspuns scurt ;
 da sau nu ) şi deschise ( permit pacientului să
răspundă prin fraze şi să dezvolte subiectul
respectiv ) ;

o
o

observaţie : ceea ce percepi ( cu simţul, auzul,

văzul.. )

datele biografice ale pacientului :


o

vârsta : starea de reactivitate a organismului

este dependentă de particularităţile
morfofuncţionale şi biologice ale fiecărei etape de
dezvoltare : în copilărie ( frecvente sunt bolile
infecţioase eruptive ; congenitale cardiace ;
infecţii acute ale căilor respiratorii ) ; în
adolescenţă ( angina streptococică, reumatism
articular acut , hepatită acută virală ) ; la
adulţi (întreaga patologie viscerală), iar la
vârsta a III-a ( > 65 ani)(se confruntă cel mai
frecvent cu boli cronice degenerative şi cu
complicaţiile acestora ) ;

o
o

genul biologic ( sexul feminin/ masculin) :

practic sunt boli care afectează mai frecvent
 bărbaţii ( infarct miocardic acut , cancer
pulmonar, gută) sau femeile ( poliartrită
reumatoidă, colecistopatii, infecţii ale căilor
urinare ) ;

o
o

locul de naştere şi domiciliul : particularităţi

ale mediului pot influenţa starea de sănătate a
populaţiei : ex. nefropatia endemică din bazinul
Dunării ; guşa endemică în zonele subcarpatice ;
malaria în zone cu bălţi ; bolile tropicale la
tropice dar şi în alte zone ,

o
o

condiţii de viaţă şi de muncă : modul de viaţă

( alimentaţia, consum de tutun /alcool/droguri,
sedentarismul ) ; condiţiile ambientale de la
locul de muncă ( profesiunea)

motivele internării : simptomele majore

( « plângerile de boală ») ; semnele
relatate de pacient

Dosarul medical : include de regulă 2-3 simptome ( de ordin

general sau local ) şi utilizează limbajul medical ( ex.
durerea este descrisă în legătură cu localizarea topografică
anatomică nu cu localizare de organ ; de ex. corect durere
epigastrică nu durere de stomac ; durere retosternală nu
durere cardiacă )

1 –

Simptome de ordin general :

febra = creşterera temperaturii centrale > 38,5ºC

( măsurată prin plasarea termometrului în rect /

cavitate orală ) sau creşterea temperaturii periferice > 38ºC

( măsurată axilar )

hiperpirexie = ascensiuni febrile mari , depăşind 39º-

40ºC ; se întâlneşte într-o serie de boli infecţioase




frisonul = senzaţii de frig însoţite de tremurături

intense




hiperhidroză = transpiraţie anormal de

abundentă ,localizată (axile, mâini, picioare) sau
generalizată



anhidroză = absenţa transpiraţiilor




durere = experienţă complexă multifuncţională şi

multidimensională




antalgic = care împiedică sau calmează durerea ( poziţie

antalgică = poziţie în care se atenuează durerea ;
medicament antalgic = medicament care calmează durerea)




analgezic = care suprimă sau atenuează durerea




angor = durere , suferinţă




allodinia = răspuns dureros la un stimul, în mod normal

nedureros




cefalee = durere de cap ( sinonim cefalgie)




ameţeală = senzaţie neplăcută de falsă deplasare a

persoanei în raport cu mediul ambiant


 

vertij = senzaţie rotatorie a obiectelor din jur în

raport cu persoana sau a persoanei în raport cu mediul




astenie = diminuarea forţelor fizice şi psihice,

slăbiciune, oboseală ; ( spre deosebire de oboseală ,
astenia nu dispare la repaus)




adinamie = scăderea accentuată a forţei musculare care

apare în anumite boli ( oboseală extremă)




inapetenţă = diminuarea poftei de mâncare




inaniţie = stare în care se află organismul după o

perioadă prelungită de lipsă de hrană




anorexie = diminuarea importantă sau pierderea poftei de

mâncare




hiperexie = creşterea poftei de mâncare



polidipsie = sete excesivă antrenând ingestia unor
cantităţi exagerate de lichide ( în diabetul insipid, în
nefropatii , potomanie)




potomanie = nevoia de a bea cantităţi excesive de

lichide, de preferinţă apă , cauzată de o dereglare a
centrului nervos de sete ; deci sete de natură
psihogenă, patologică




prurit = senzaţie neplăcută de mâncărime cutanată care

poate fi produsă de o boală de piele ,ce incintă la
grataj (ex. scabie) sau de o afecţiune generală (ex.
prurit diabetic)




insomnie = absenţa somnului




anosmie = absenţa totală a simţului mirosului




acufene = sunete percepute de pacient care nu sunt

determinate de excitaţii sonore ( zumzet, şuierat, ţiuit)




disfagie = dificultate de a înghiţi

 


pirozis = senzaţie de arsură retrosternală care porneşte

din epigastru spre esofag şi faringe asociată cu un gust
acru ; se produce din cauza unui reflux de lichid
gastric în esofag ( cauze frecvente : aerofagia, hernia
hiatală )




scotom ( scindilaţie vizuală) = lacună limitată în

câmpul vizual ( pată neagră de orbire pe câmpul vizual )
din cauza apariţiei unei opacităţi în mediile
transparente ale ochiului sau unei leziuni limitate ale
retinei sau a nervului optic ; poate fi
central/paracentral/periferic ;




disurie = dificultate de a urina cu / fără durere

( micţiuni dificile sau dureroase din cauza unor
afecţiuni extrem de variate : cistite, uretrite,
hipertrofie de prostată )




insidios = se spune despre o boală care apare pe

nesimţite fără manifestări vizibile ( ex. cancer)




insipid = care nu are gust


 - 2 -
Punctele care se urmăresc în istoricul bolii :

Analiza simptomelor prezente :

data de debut ;

o
o

modul de debut : brusc ( acut - în boli acute ;

ex. pneumonia acută ; paroxistic – în plină
sănătate aparentă , cel mai adesea pe fondul unei
suferinţe mai vechi ; ex. infarctul miocardic
datorat anginei pectorale ) şi insidos
( progresiv , boli cu evoluţie îndelungată, cronice
) ;

o
o

circumstanţele apariţiei ( în repaus / efort) ;

o
o

ritmul ( zi / noapte, primăvara / toamna);

o
o
 cronologia manifestărilor : apariţia şi
succesiunea simptomelor / semnelor ) ;

o
o

atitudinea adoptată de pacient faţă de boală ;

analizarea impactului bolii asupra pacientului

o
o

tratamentele efectuate anterior ; consultaţiile

ant. ;

o
o

identificarea tuturor simptomelor asociate ;

o
o

particularităţile evolutive în raport cu

tratamentele ;

APF ( antecedente personale fiziologice ) :

capitol al anamnezei care urmăreşte momentele genitale

din viaţa femeii : menarha ( apariţia primei
menstruaţii ; în mod normal menarha apare la aprox. 12
ani ; când este > 14 ani este pubertate întârziată cu
cauze frecvente : endocrine, metabolice ) ;
succesiunea şi regularitatea ciclului menstrual ( în mod
normal ciclul menstrual este la 28 de zile) ; durata
 fluxului menstrual (este de 3-5 zile ), cantitate
normală de sânge eliminat 150 – 175 ml per ciclu
menstrual) ; nr. de naşteri ( sarcini şi împrejurări
legate de acestea , nr. de copii născuţi vii /
decedaţi ; naşteri normale / cezariene) ; nr. avorturi
şi luna de sarcină în momentul avortului ; cauze
potenţiale ;




tulburări de ciclu menstrual : amenoree ( absenţa c.

menstr. ) ; oligomenoree ( rare sau cantităţi
scăzute ) ; hipermenoree ( abundent ) ; menoragie
( durata fluxului menstrual > 10 zile) ; metroragie
( sângerări uterine în afara ciclului menstrual ) ;
menopauza ( încetarea c. menstr. : fiziologică la 45-50
ani sau precoce < 45 ani ( cazuri endocrine –ex. boli
tiroidiene ; chirurgicale ex. histerectomie ; după
radioterapie )

APP ( antecedente personale patologice :

bolile şi intervenţiile chirurgicale pe care le-a

prezentat pacientul în trecut ;




se menţionează data apariţiei acestora ;


 

boli infecţioase : TBC pulmonar, rujeola, rubeola,

varicela, hepatită acută virală, angina streptococică,
malarie ;




boli cu transmitere sexuală : gonoree, luess, HIV ;




boli organice : respiratorii / cardiace / hepatice




tipul şi data în caz de intervenţii chirurgicale,

transfuzii, imunizăzi specifice

AHD ( antecedente heredo-colaterale ) :

frecvent întâlnite la membrii aceleaşi familii =

agregare familială : boli de care au suferit
consangvinii pe linie maternă / paternă , decesul
rudelor la vârste tinere ; boli transmise prin
contagiune intrafamilară indiferent de gradul de
rudenie ;




boli cu transmitere ereditară : HTA, astm bronşic,

diabetul zaharat , obezitate ;
 


boli determinate de coabitare : în general bolile

infecţioase ( TBC, hepatite, angine ) ;




ahd semnificative : rinichiul polichistic, talasemia,

hemofilia , siclemia, sferocidoza ereditară

Condiţii de viaţă şi de muncă :

locuinţa : nr. de camere raportat la nr. de membri,

condiţii – aer/frig/mucegai /etc ;




locul de muncă şi profesia : nivelul de instruire,tipul

de efort , factor de microclimat, tipul de alimentaţie ,
consum de tutun / alcool ; profesiuni cu potenţial risc
de îmbolnăvire ex. minerii ;




suport social şi familia

- 3 -
DUREREA
 

este cel mai frecvent simptom întâlnit în patologie ;




este simptomul complex ce include componentele

elementare afectivo-emoţionale şi motivaţionale rezultate
din experienţa individuală ;




se menţionează : localizarea ; iradierea ; condiţiile

de apariţie ( factor declanşator) ; factorul de calmare
( ameliorare ) ; intensitatea ( severitatea descrisă de
pacient ) ; durata ( minute / ore) ; ritmul ( zi /
noapte sau primăvară / toamnă ) ; simptome asociate
( greaţă, vărsături ) ; calitatea durerii ( ex. « ca o
arsură « sau « ca o lovitură de pumnal » ) ;
impactul durerii asupra calităţii vieţii ;




întrebările frecvente utilizate în anamneză : unde ?

când ? de când ? cum ? cât ?




durerea poate fi :

acută ( “ semnal de alarmă” ) : recent instalată cu

debut brusc ; necesită o evaluare rapidă şi atentă ;
 uneori poate fi însoţită de şoc (ex. IMC , perforaţia sau
ruperea unui organ cavitar) ;




cronică ( sindrom caracteristic bolilor cronice) :

întrebările de mai sus se urmăresc în evoluţia
cronologică ( ex. când a fost prima dată , ce a făcut,
ce tratament a urmat, a cedat sau nu, apare progresiv
sau nu, se acutizează) ; asociate frecvent cu
medicamente antalgice sau alte medicamente specifice ;
trebuie aflat substratul etiologic în aceste situaţii

CEFALEEA

sau durerea de cap , este durerea resimţită la nivelul

regiunii cefalice ca urmare a stimulării anormale a
elementelor prevăzute cu sensibilitate dureroasă de la
nivelul extremităţii cefalice ;




este un simptom de ordin general care poate fi prezent

în multe boli organice sau în HTA, anemii ; boli
neurologice ( migrena, AVC ) ; boli inflamatorii a
sinusurilor ( sinuzite, otite) ; boli infecţioase
( asociată cu febră) ; în spondiloză, în limfoame
maligne


 

caracteristici :

cefaleea poate fi acută sau cronică ;

o
o

HTA : sediul fronto-occipital, senzaţie de

constricţie, ameţeli, scotoame ;

o
o

HTA intracraniană : debutează în a doua jumătate a

nopţii sau matinal ; este accentuată de poziţia
culcat ; sediul unilateral, iniţial în accese ,
ulterior permanent , însoţit de vărsături
explozive, fără greaţă , bradicardie şi tulburări
vizuale ;

o
o

meningită : debut rapid în câteva ore ; cefalee

intensă + febră + fotofobie ( intoleranţă la
lumină) ; stare generală alterată ;

o
o

criza severă de glaucom : sediul retroorbital,

ochiul este roşu, pupila dilatată , frecvent
asociată cu greaţă, vărsături ;
 o
o

migrena : pe stg. sau pe dr. ; accentuată de

consumul de brânză , vin roşu, ciocolată,
intoleranţă la lumină , accentuată de zgomote,
însoţită de greaţă / vărsături / scotoame ;

o
o

artroza cervicală : zona occipitală ; este

matinală , ameţeli ; ameliorată de primele mişcări
de rotaţie

o
o

IRA cronică

o
o

!!! cefaleea intensă brutală cu sediul occipital

→ semn de hemoragie