Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com

TIPCercetareoriginală
PUBLICAT20ianuarie 2023
DOI10.3389/fenvs.2023.1096183

Factori determinanți în modelarea

ACCES DESCHIS comportamentului durabil al
consumator din generația Z
EDITAT DE
Zhenghui Li,
Universitatea din Guangzhou, China

REVIZUITE DE
Corina Pelau, Larisa-Loredana Dragolea1, Gina Ionela Butnaru2*, Sebastian Kot3,4 ,
Academia de Studii Economice din Bucuresti,
Romania
Cristina Gabriela Zamfir5, Alina-Cristina Nuţă6, Florian-
Maosheng Yang, Marcel Nuţă6,7*, DragoşSebastian Cristea5și MirelaŞtefA
Universitatea Renmin din China, China
nicA2
* CORESPONDENŢĂ
Gina Ionela Butnaru, 1Departamentul de Administrarea Afacerilor și Marketing, Facultatea de Științe Economice, 1 Decembrie 1918
gina.butnaru@uaic.ro Universitatea din Alba Iulia, Alba Iulia, România,2Departamentul de Management, Marketing și Administrarea Afacerilor,
Florian-Marcel Nuţă, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iașeu, Iașeu Romania,3
floriann@univ-danubius.ro Facultatea de Management, Universitatea de Tehnologie Czestochowa, CzęStochowa, Polonia,4Facultatea de Științe
Economice și IT, Universitatea de Nord-Vest (NWU), Vanderbijlpark, Africa de Sud,5Departamentul Administrarea
SECTIUNEA DE SPECIALITATE
Afacerilor, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, Galaţeu Romania,6
Acest articol a fost trimis la
Departamentul de Finanțe și Contabilitate, Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor, Universitatea
Economie și Management de
Danubius din Galați, Galaţeu Romania,7Şcoala Doctorală USV Ştiinţe Umane şi Sociale, Suceava, România
Mediu,
o secțiune a revistei Frontiers in
Environmental Science

PRIMIT11 noiembrie 2022

ADMIS05 ianuarie 2023
PUBLICAT20 ianuarie 2023
CITARE
Dragolea LL, Butnaru GI, Kot S, Zamfir CG,
NuţăAC, NuţăFM, Cristea DS și ŞtefAnicAM
(2023), Factori determinanți în modelarea
comportamentului durabil al
consumatorului din generația Z.
Față. Mediul. Sci.11:1096183. doi:
10.3389/fenvs.2023.1096183
DREPTURI DE AUTOR
© 2023 Dragolea, Butnaru, Kot, Zamfir, Nuţă,
Nuţă,Cristea siŞtefAnicA.Acesta este un articol
cu acces deschis distribuit în conformitate cu
termeniiLicență de atribuire Creative Commons
(CC BY). Utilizarea, distribuirea sau
reproducerea pe alte forumuri este permisă, cu
condiția să fie creditați autorii originali și
deținătorii drepturilor de autor și să fie citată
publicația originală din această revistă, în
conformitate cu practica academică acceptată.
Nu este permisă nicio utilizare, distribuție sau
reproducere care nu respectă acești termeni.
Introducere:În prezent, organizațiile pun accentul pe strategiile de marketing ecologic
prin implementarea practicilor de marketing, având ca scop proiectarea, producerea,
promovarea și vânzarea produselor ecologice. Astfel, atât consumatorii, cât și
producătorii și-au îndreptat atenția către categoria produselor ecologice, ținând cont de
faptul că conceptului de marketing verde i se acordă acum o importanță mai mare.
Organizațiile responsabile au început să își adapteze strategiile în activitățile de producție,
promovare și interacțiune cu consumatorii sau potențialii consumatori de produse
ecologice în contextul prin care trecem, când protecția mediului devine un imperativ.
Analiza comportamentului durabil al Generației Z este un factor determinant din
perspectiva sarcinii pe care această generație și-o va asuma în mod firesc, în ceea ce
privește responsabilitatea față de mediu.
Metode:Cercetarea își propune să determine profilul consumatorului din Generația Z, în
vederea adaptării acțiunilor strategice ale guvernului sau organizațiilor pentru a
direcționa și educa cât mai obiectiv și eficient spre adoptarea principiilor consumului
ecologic, durabil și responsabil. Pe baza datelor culese printr-un sondaj, am analizat
comportamentul sustenabil al consumatorilor din Generația Z care studiază la
universitățile din România unde există specializări în acest domeniu. Cercetarea este
cantitativă, folosind modelarea ecuațiilor structurale cu cele mai mici pătrate parțiale
(PLSSEM) pentru a testa ipotezele privind relația dintre factorii determinanți și
comportamentul sustenabil al consumatorilor din Generația Z.

Rezultate și discuții:Rezultatele arată că există o relație pozitivă atât între

comportamentul durabil al consumatorilor din Generația Z și satisfacția pe care o
transmite acestora, cât și activitățile lor de protecție a mediului. Cu toate acestea, nu
există nicio relație între comportamentul sustenabil al consumatorilor din Generația
Z și practicile de marketing ecologic ale organizațiilor, problemele de mediu și
identificarea acestora cu consumatorul responsabil față de mediu.

CUVINTE CHEIE

practici de marketing ecologic, produse verzi, comportament ecologic, generația Z, durabilitate,

protecția mediului

Frontiere înȘtiința Mediului 01 frontiersin.org

Dragolea et al.
1. Introducere
Activitatea de Green Marketing (GMk) are o istorie relativ
recentă în percepția și conștiința consumatorilor, în multe cazuri
evaluarea reală a acestui concept provoacă confuzie în ceea ce
privește semnificația lui. Astfel, implementarea principiilor GMk a
apărut în anii 1970 din necesitatea de a educa consumatorul către
o mentalitate care favorizează consumul responsabil și protecția
mediului prin adoptarea de măsuri specifice (Andronie și colab.,
2019). Printre primele definiții ale acestui concept se remarcă o
abordare a domeniului atât din perspectivă pozitivă, cât și din
perspectivă negativă, arătând că există activități care contribuie la
poluarea mediului, la consumul de resurse energetice, dar și la
resursele neenergetice (Polonsky, 2011). GMk a fost definit ca un
produs complex care include activități de îmbunătățire, strategii
de prețuri, politici de promovare și metode de distribuție care nu
dăunează mediului (Saha și Darnton, 2005), în schimb, prin
activitatea de marketing al produselor, sunt sigure pentru mediu (
Xie și colab., 2015).
În acest context, GMk depășește simpla promovare a produselor
sau serviciilor cu o componentă verde. Este considerat un domeniu
care a fost cercetat îndelung, dar încă insuficient înțeles, iar
posibilitatea ca acest concept de marketing să poată aduce o
contribuție relevantă și de impact societății aduce nevoia de a se
concentra mai mult pe schimbări majore în gândire și practică (Peattie
și Crane, 2005).
Misiunea de a defini concret ceea ce reprezintă GMk ține cont
de numeroasele percepții reflectate în literatura de specialitate. O
înțelegere este că GMk rezumă o gamă largă de procese, inclusiv
modificarea produsului, etapele de producție, ambalarea și
promovarea (Polonsky, 1994). În mod direct proporțional cu
importanța acordată îngrijirii durabilității mediului, de-a lungul
timpului, înțelegerile privind abordarea conceptului de GMk au
fost foarte diferite (Dangelico și Vocalelli, 2017). Astfel, s-a pus
accent pe politicile GMk care au ajutat companiile să identifice noi
nișe de piață și noi segmente de consumatori, prin încorporarea
de noi viziuni și tendințe în procesul și strategia lor de marketing.
În acest context, organizațiile s-au concentrat din ce în ce mai mult
pe segmentul consumatorilor verzi, respectiv consumatorii
preocupați de protecția mediului și de propria sănătate (Pavan și
Payal, 2012). În plus, pentru că oamenii sunt din ce în ce mai
dispuși să investească în achiziționarea de produse verzi, piața le
include mai mult (ȘtefAnicAet al., 2020). Diferitele motive obiective
ale acestui tip de comportament se referă la preocuparea pentru
propria sănătate, responsabilitatea față de mediu și față de alte
persoane, de cunoștințele din ce în ce mai variate pe care
consumatorii încep să le dobândească fie prin propriile cercetări în
piață, fie în publicații de specialitate, fie prin canale media, alte
categorii de consumatori sau alte surse de informare.
In activitatea curenta a producatorilor sau prestatorilor de servicii, GMk
poate aduce beneficii sigure si pe termen lung, cu pretul respectarii
principiilor managementului calitatii, in primul rand prin orientarea catre
clienti si nevoile acestora. Pe parcursul procesului de fidelizare a clienților,
pe lângă procesul de producție și livrare a serviciilor, prestatorul reușește
să desfășoare o activitate de educare a beneficiarilor, prin oferirea de
alternative avantajoase din punct de vedere al modului, al timpului de
achiziție, al modului de utilizare sau al prețului. În consecință, GMk este un
concept pe care îl întâlnim atât în
Frontiere înȘtiința Mediului
10.3389/fenvs.2023.1096183
cazul bunurilor de larg consum și industriale, și îl regăsim și în
zona de servicii, când tot mai multe destinații încearcă să se
promoveze prin activități oferite clienților cu un impact negativ
foarte mic asupra mediului, precum ecoturismul (mai 1991;
Troumbis, 1991). Cercetările arată că GMk aduce cu sine
particularități de comportament sau intenție de cumpărare,
comportamentul real de cumpărare în cazul produselor verzi fiind
influențat de o multitudine de factori (Groening și colab., 2018).
Generația Z și tiparele lor comportamentale în ceea ce privește
achiziționarea și consumul de produse verzi în funcție de gen au fost
insuficient abordate ca o temă principală în analizele de specialitate.
Revizuirea literaturii de specialitate arată că există studii experimentale care
indică diferențe majore între modurile de luare a deciziilor de cumpărare la
femei și bărbați (Yang și Wu, 2007), sau diferențe între bărbații din generații
diferite (Brosdahl și Carpenter, 2011). În domeniul comportamentului de
cumpărare pentru reprezentanții Generației Z lipsesc analize care să arate
detalii semnificative sau studii validate, mai ales că această categorie de
consumatori au stiluri de cumpărare diferite față de generațiile trecute. În
acest context este nevoie de cercetări aprofundate, aspect fundamentat și
deBakewell și Mitchell (2003), care a subliniat lacunele cercetării în această
direcție și necesitatea demarării și susținerii acestora. Prin urmare, acest
studiu își propune să aducă mai multe informații în domeniul GMk, mai ales
că este axat pe o analiză a factorilor care evidențiază diferențele de
cumpărare ale consumatorilor din Generația Z pentru produse verzi.
Având în vedere problematica analizată, această lucrare este organizată
în următoarele secțiuni: introducere, trecerea în revistă a literaturii și
dezvoltarea ipotezelor de cercetare, metodologia cercetării, rezultate,
discuții și concluzii.
2 Teorii și ipoteze
2.1 Practici de marketing ecologic și consumatori din
generația Z
În ultimii ani, GMk a ocupat un domeniu din ce în ce mai extins în
practica organizațiilor și în domeniile de cercetare ale specialiștilor din
cauza necesității de conștientizare a importanței pe care mediul o are
practicile ar trebui să aibă în strategia organizațiilor (Mukonza și colab.,
2021). Tendința în intențiile de orientare către activitatea GMk a
organizațiilor este de a crește și de a integra vasta activitate în
strategia generală de management. Promovarea și practicarea
consumismului verde poate fi susținută prin includerea în
strategie a relevanței durabilității și eco-inovațiilor în acest sector (
Sarkar, 2012). În prezent, un adevărat promotor al culturii GMk
este Generația Z, care se află la o intersecție a deciziilor privind
practicile GMk, neavând un reper relevant în generațiile
anterioare și fiind generația reală cu comportament responsabil în
ceea ce privește protecția mediului.
Avand in vedere ca Generatia Z este reprezentata de categoria de
indivizi nascuti in perioada 1990–2000, care din punctul de vedere al
includerii lor apartin unei anumite tipologii de consumatori, prezinta
particularitati evidente, derivate din perioadele pe care le-au traversat.
Aceste particularități se reflectă foarte bine în comportamentul de
cumpărare și atitudinea față de concepte specifice, în general,
comportament marcat de următoarele caracteristici: intenția de a
inova, nevoia de comoditate, căutarea securității de orice tip și
manifestări de evadare din anterioare.
02 frontiersin.org
Dragolea et al.
Vamă (Lemn, 2013). Generația Z a mai fost numită și Generația
Post-Millenial (născută între 1997–2012) (Loria, 2018) sau IGen (
Bromwich, 2018). Această generație este considerată motorul
inovației și al schimbării, fiind o provocare uriașă pentru
marketingul oricărei organizații (Lemn, 2013;Morgan, 2016).
Reprezentanții consumatorilor din Generația Z sunt în general
mai informați și, în special, analizând gradul lor de informare în
raport cu conceptele de GMk și Green Marketing Practices (GMkP),
este evident că există un echilibru al ponderilor deținute de
informații. in ceea ce priveste GMk si GMkP, cu fluctuatii
avantajoase in anumite perioade pentru GMk. Explicația este ușor
observabilă și deductivă din considerente legate de caracteristicile
vârstei: utilizarea tehnologiei, influența mass-media, a rețelelor
sociale, comportamentul responsabil pe care tinerii îl iau de la cei
din jur, dar fără a actualiza informația direct și, în consecință, în
anumite circumstanțe, GMkP nu sunt cunoscute, implicit adoptate,
în întregime (Bhavana și Thiruchanuru, 2018).
Consumatorii generației Z se caracterizează prin tendința de a
evita aglomerarea de informații, prin concentrarea nu doar asupra
factorilor care îi privesc în mod direct, lipsa de timp sau
experiență, ei sunt concentrați mai mult decât alte generații pe
conceptele de verde, durabil, ecologic, și au mai multe obiective
sociale și ecologice (Kiliç și colab., 2021). Astfel, retailerii cu
experiență pot folosi perspectivele sau consumatorii reali ca
avantaj competitiv în captarea reprezentanților Generației Z,
valorificând atributele acestei generații, una dintre cele mai
importante fiind interesul și accesul la tehnologie (Dospinescu et
al., 2019). Instruirea consumatorilor se poate face prin aplicații
inteligente de vânzare, prin care tinerii pot fi informați în luarea
deciziilor corecte de cumpărare (Priporas și colab., 2017). Tinerii
din Generația Z au crescut într-un mediu în care populația era
conștientă de importanța responsabilității față de mediu, cu ore
de școală alocate special acestei discipline și cu abilități naturale
de reciclare, perspective care prevăd o abordare strictă de viitor a
acestei generații în ceea ce privește GMk și GMkP. (Líšková și
colab., 2016).
Generația Z este agresată zilnic în această era informațională prin
care trecem de informații diverse, provenite din toate mediile, uneori
greu de filtrat din punct de vedere al importanței, motiv pentru care
conceptul de GMk se înscrie în categoria noțiunilor. care trebuie
explicate și ulterior înțelese corect de tineri (Tamer și Popescu, 2016).
Consumatorii din generația Z se informează și sunt, de asemenea,
informați despre conceptele GMk și GMkP, deoarece acestea fac parte
integrantă din strategiile de marketing și comunicare ale companiilor.
Generația Z este o generație formată în contextul existenței pe scară
largă a practicilor de mediu și este conștientă de amenințările de
mediu și de efectele acestora, fiind conștientă de conceptele de GMk și
GMkP încă din școala primară (Lerch, 2020). Atitudinile legate de
marketingul verde sunt o componentă firească a vieții de zi cu zi a
Generației Z, și anume prin activități de reciclare, utilizarea de
dispozitive eficiente energetic, achiziționarea de produse ecologice și
alimente.
Conform acestei dimensiuni rezultate din literatura de specialitate,
ipoteza de cercetare testată în studiul nostru este următoarea:
Ipoteza 1 (H1):Există o relație directă și semnificativă între
GMkP al organizațiilor și comportamentul durabil al
consumatorilor din Generația Z.
Frontiere înȘtiința Mediului
10.3389/fenvs.2023.1096183
2.2 Atitudinea consumatorilor din generația Z
față de protecția mediului sub influența GMkP
În prezent, GMkP au devenit o constantă și o normalitate a vieții
noastre, reprezentând un instrument de protecție a mediului.
Consumatorii au devenit mult mai informați, consiliați prin campaniile
organizațiilor și sunt dispuși să aloce un buget mai mare pentru
achiziționarea de produse verzi. În acest context, GMk creează noi
piețe și implicit noi locuri de muncă (Yazdanifard și Mercy, 2011).
Astfel, GMkP s-a transpus în activitățile companiei, inclusiv prin
reflectarea acestora în activități care vizează responsabilitatea socială
corporativă (RSC), devenite ulterior practici asimilate de populație.
Protecția mediului este promovată prin eforturile companiilor de a
produce, promova, distribui și stabili prețul unui produs sau serviciu în
conformitate cu GMkP (Polonsky, 2011). Modul în care a fost promovat
de-a lungul timpului marketingul verde a constat în multiple
îmbunătățiri, practici sau inovații, care au fost ulterior aduse în atenția
clienților sau potențialilor clienți (Cherian și Jacob, 2012). Aceste
practici ecologice au constat în procese, promovare, branding și
activități de comunicare, ambalare și lanț de aprovizionare, toate
menite să protejeze mediul. Prin aceste măsuri, consumatorii au
implementat măsuri GMk în comportamentul lor de cumpărare și
consum, și implicit în protecția mediului (Suki și Suki, 2019).
Cercetarea lui Nguyen (2021) ilustrează opusul celor menționate
mai sus, afirmând că există reprezentanți ai Generației Z care nu sunt
influențați de măsurile GMkP adoptate de companii, prin urmare,
intenția de a cumpăra produse ecologice este foarte rară, aleatorie sau
absentă.
În funcție de sursa de informare și de modalitatea de transmitere
a informațiilor privind GMkP a organizațiilor, atitudinea și
comportamentul consumatorilor din Generația Z cu privire la
asimilarea activă a acestor practici poate varia ca formă de
manifestare. Există strategii eficiente pentru GMkP
comunicare în organizații, compatibilă cu profilul reprezentanților
Generației Z, precum și canale mai puțin inspirate prin care se
încearcă transmiterea acestor informații. Uneori, companiile nu
reușesc să transmită suficiente informații prin propriile campanii
cu privire la modul în care produsele sau serviciile oferite sunt
compatibile cu viziunea consumatorului despre protecția
mediului. Exponenții generației Z sunt, de asemenea, puternic
influențați de reputația unei companii, de informațiile disponibile
pe ambalajul produsului, de utilizarea simbolurilor și a
terminologiei specifice (Smith și Brower, 2012).Nadanyiová și
Gajanová (2018)a identificat beneficiile organizațiilor care folosesc
principiile de marketing ecologic și le-au comunicat prin mai multe
canale de informare. Potrivit acestui studiu, dintre toate grupele
de vârstă, Generația Z este categoria cea mai interesată să se
implice în activități de protecție a mediului, inițiativă care confirmă
faptul că organizațiile folosesc canale sau surse eficiente pentru a
transmite informații despre GMkP. Aceștia au modelat pozitiv
tendința de implicare a milenialilor în achiziționarea de produse
verzi și implicarea în activități de protecție a mediului prin
economisirea de apă, energie și prin reciclare.
În consecință, putem observa că Generația Z are particularități în ceea ce
privește comportamentul de consum, alegerea produselor verzi, principii sau
raționament deosebit față de alte generații, astfel încât atât producătorii, cât și
comercianții cu amănuntul iau în considerare aceste aspecte.
03 frontiersin.org
Dragolea et al.
FIGURA 1
Model teoretic privind profilul consumatorului verde.
cont atunci când își aleg propriul GMkP. În acest context, există o anumită
abordare generațională, adesea folosită în dezvoltarea, promovarea și
vânzarea acestei categorii particulare de produse, adică produsele
ecologice (Dabija și colab., 2020). GMkP sunt un instrument de sprijin în
alegerea și menținerea obiceiurilor de consum, dar pot fi și un factor
determinant al activităților de protecție a mediului sau al alegerii
produselor verzi. Studiile indică schimbări în atitudinea și comportamentul
Generației Z, care, spre deosebire de generația anterioară, pare a fi
orientată către un comportament cu tendință de stabilitate, atât în ceea ce
privește alegerea unui loc de muncă, cât și în ceea ce privește obiceiurile (
Reiners, 2020). Astfel, putem afirma că în zilele noastre GMkP-urile
organizațiilor, inclusiv produsele sau serviciile conexe, sunt mult mai ușor
de transmis și primit de către consumatorii din Generația Z, deoarece, așa
cum demonstrează cercetările existente, această generație este prima care
realizează în mod firesc importanța mediu, de consum specific, de adoptare
a unui anumit comportament sau tip de consum, care încurajează
companiile să insiste asupra implementării unor practici specifice de
marketing verde (Naidu și colab., 2020).
Mai mult, Generația Z este prima generație născută și
crescută în epoca dezvoltării tehnologice, axată pe
componente digitale și cu o identitate puternică aparținând
tehnologiei (Singh și Dangmei, 2016), o generație care va
aduce multiple schimbări, inclusiv pe piața muncii. Stilul
distinct de comportament, atitudinile, preferințele, reacțiile la
mișcările de marketing ale companiilor cu privire la practicile
ecologice sunt diametral opuse celor ale generației anterioare.
În comparație cu Generația Y, Generația Z pare să fie mai
puțin motivată de componenta financiară sau de strategii de
marketing care implică reduceri, promoții, vânzări, punând în
schimb accent pe calitate (Schawbel, 2014). Din acest motiv, o
campanie adaptată caracteristicilor comportamentale ale
acestei generații poate avea succes, având avantajul că este
îndreptată către o generație informată, pragmatică, orientată
către o calitate înaltă a vieții.
Conform acestei dimensiuni rezultate din literatura de specialitate,
ipoteza de cercetare testată în studiul nostru este următoarea:
Frontiere înȘtiința Mediului
10.3389/fenvs.2023.1096183
Ipoteza 2 (H2):Există o relație directă și semnificativă între
atitudinea de protecție a mediului și comportamentul durabil
al consumatorilor din Generația Z.
2.3 Percepțiile consumatorilor din generația Z asupra
problemelor de mediu
Problemele de mediu reprezintă o sursă semnificativă de îngrijorare
pentru mulți oameni din întreaga lume (StefAnicAet al., 2020), indiferent de
generația de consumatori din care fac parte. Printre acestea, pentru
reprezentanții Generației Z, schimbările climatice, poluarea sau pierderea
resurselor naturale se află în fruntea listei provocărilor vitale ale timpului
nostru (Barbiroglio, 2019), care i-a determinat să se mobilizeze și să
organizeze greve școlare prin care tinerii au cerut acțiuni specifice pentru
ameliorarea problemelor de mediu. Conform rezultatelor cercetării
efectuate deKamenidou și colab. (2019), încălzirea globală și poluarea
aerului par a fi cele mai stringente probleme, deoarece pot duce la
dispariția speciilor sau la apariția unor boli grave. În acest sens, există studii
recente (Bailey și colab., 2022;Schwartz și colab., 2022) legând evenimentele
de mediu, cum ar fi temperaturile extreme, poluarea aerului, inundațiile și
creșterea nivelului mării cu diverse probleme de sănătate mintală, inclusiv
dificultăți în relațiile sociale, anxietate, depresie (Reyes și colab., 2021),
înregistrată în special în rândul tinerilor. Preocupările legate de poluarea
aerului și siguranța alimentelor au crescut, de asemenea, gradul de
conștientizare a problemelor de mediu pentru consumatorii din generația Z
din Taiwan (Chen și colab., 2018). Spre deosebire de rezultatele cercetărilor
anterioare, care demonstrează că tinerii din Generația Z sunt conștienți de
gravitatea problemelor de mediu și de influența acestora asupra
consumului, un studiu realizat deJürkenbeck și colab. (2021) împarte
această cohortă în trei segmente diferite în ceea ce privește conștientizarea
schimbărilor climatice. Rezultatele arată însă că din cei aproape 1500 de
tineri incluși în eșantion, jumătate sunt foarte conștienți de schimbările
climatice, aproape 30% recunosc schimbările climatice, dar consideră că
riscurile sunt relativ scăzute, în timp ce 13,90% dintre respondenți neagă
existența schimbarea climei.
04 frontiersin.org
Dragolea et al. 10.3389/fenvs.2023.1096183

TABEL 1 Caracteristicile respondenților. practicile companiilor producătoare sau ale comercianților influențează
atitudinea și dimensiunea consumului (Bhavana și Thiruchanuru, 2018). GMkP
Clasificare Descriere Frecvență
include în principal strategia de marketing ecologic, canalele de comunicare și

Total Procent promovare, prețul și calitatea oferită. În ceea ce privește comportamentele de

consum legate de gen, specialiștii afirmă că există diferențe majore în ceea ce
Gen Femeie 561 71,56%
privește atitudinea, comportamentul de cumpărare și de consum între bărbați și
Masculin 223 28,44% femei, influențate de practicile de marketing. Femeile cumpără și consumă în
mod conștient produse verzi mai mult decât bărbații, sunt receptive la
Mediu inconjurator Rural 365 46,56%
recomandările venite de la oameni pe care îi cunosc sau din practicile de
Urban 419 53,44% marketing ale organizațiilor ((Zhao și colab., 2021)). În același timp, Generația Z

Vârstă (18–29) 784 100,00% este ghidată și orientată către tot ceea ce înseamnă era digitală, preferând plățile
online în locul facturilor tipărite, nu aprobă risipa, și sunt dispuși să plătească în
Venitul personal sub 1000 RON 310 39,54%
plus pentru achiziționarea de produse verzi (Ahmad și Omar, 2018). Publicitatea
intre 1000–2000 RON 175 22,32% verde captează emoțional cumpărătorii, iar procesul de decizie de cumpărare în
cazul consumatorilor de sex feminin din Generația Z este influențat într-o măsură
intre 2000–4000 RON 204 26,02%
mai mare decât în cazul consumatorilor bărbați, preferând produsele ecologice,
intre 4000–6000 RON 70 8,93% etichetarea acestora, informațiile prezentate pe ambalajul produsului, și calitatea

peste 6000 RON 25 3,19% lor reciclabilă (Narula și Sabharwal, 2016).

Venitul familiei sub 2000 RON 114 14,54%

Generația Z prețuiește calitatea mai mult decât generațiile anterioare.
intre 2000–4000 RON 259 33,04% De cele mai multe ori, acest grup de consumatori face achiziții pe baza
propriilor convingeri, iar marketerii încep să-și câștige încrederea și
intre 4000–6000 RON 215 27,42%
loialitatea cât mai curând posibil. Studiile indică faptul că femeile din
intre 6000–10000 RON 142 18,11% această generație sunt cele care achiziționează bunuri sau servicii în cea

peste 10000 RON 54
Sursa: calculele autorilor pe baza software-ului de analiză statistică Stata.
ConformSingh și Dangmei (2016), Consumatorii din Generația Z sunt foarte
preocupați de problemele de mediu, foarte conștienți de lipsurile care se
profilează, indicând faptul că au un grad ridicat de responsabilitate față de
resursele naturale.Hidayat și Hidayat (2021)Menționăm că majoritatea generației
Z manifestă îngrijorare profundă cu privire la implicațiile negative ale unei
dezvoltări care exploatează natura, ecosistemele dezechilibrate și ignoranța
umană a durabilității mediului. Consumatorii din generația Z sunt mai dispuși
decât generațiile mai în vârstă să se implice în activismul ecologic, cum ar fi
voluntariatul și donarea de bani pentru cauze de mediu.
Pentru a răspunde cerințelor consumatorilor din Generația Z, companiile vor trebui
să își adapteze strategiile de marketing ecologic pentru a îndeplini așteptările
consumatorilor în materie de sustenabilitate, având în vedere că acest grup de
consumatori este mult mai informat decât celelalte generații, cu mai multe cunoștințe
despre sustenabilitate și preocupați de probleme de mediu, dispus să plătească mai
mult pentru produse verzi, implicit alimente ecologice, mai sănătoase (Su și colab., 2019
).
Conform acestei dimensiuni rezultate din literatura de specialitate,
ipoteza de cercetare testată în studiul nostru este următoarea:
Ipoteza 3 (H3):Există o relație directă și semnificativă între
percepția problemelor de mediu și comportamentul durabil al
consumatorilor din Generația Z.
2.4 Identificarea generației Z cu
consumatorul verde
Conform studiilor de specialitate, consumatorii de produse
ecologice au caracteristici proprii, separate, comparativ cu
neconsumatorii de produse ecologice. Generațiile X și Z par să fie
mult mai preocupate de tot ce ține de consumul verde, cel
6,89% mai mare parte, iar strategiile de marketing sunt mai concentrate pe acest
aspect (Williams și Page, 2011). În plus, comportamentul individual nu este
întotdeauna corelat cu percepția lor asupra componentelor de mediu sau a
consumului verde, acesta din urmă fiind negativ, în cele mai multe cazuri
discrepant cu percepțiile personale asupra conceptelor în ansamblu (
Deliana și rom, 2019). Generația Z este o generație informată, practică,
orientată către un consum sănătos, iar din punct de vedere al diferențelor
de gen în procesul de cumpărare, genul feminin depășește, atât în ceea ce
privește consumul, cât și orientarea către achiziționarea de produse verzi,
bărbații fiind mai puțin interesați decât femeile de mediu și implicit în astfel
de produse (Diamantopoulos și colab., 2003).
Unele lucrări de cercetare demonstrează că femeile sunt mai atente la
problemele de mediu, la cumpărarea și consumul de produse verzi (
Campbell-Arvai et al., 2012;Kamenidou și colab., 2019), de asemenea
produse verzi locale, din considerente și factori morali, etici și economici (
Bumbac și colab., 2020). Generația Z evită risipa de alimente verzi,
comparativ cu generațiile anterioare, iar în ceea ce privește diferențele de
gen și comportamentul de consum durabil, lucrările de cercetare confirmă
ipoteza că femeile manifestă un grad mai mare de consum rațional,
responsabil de produse verzi decât bărbații, având preocupări și tendințe
de a reutiliza sau recicla mai mult (Bulut et al., 2017). O altă cercetare a
constatat diferențe semnificative de gen în raport cu percepția
consumatorilor din Generația Z în funcție de gen, iar de această dată s-au
înregistrat procente mai mari de femei în ceea ce privește atitudinea și
consistența actului de cumpărare (Lorincová și colab., 2019). În concluzie,
deși puterea de cumpărare a Generației Z o depășește pe cea a Generației
Y, consumul rațional al primelor, îi face să aloce cheltuielilor un buget mai
mic, situație reflectată și în cazul achiziționării de produse verzi (Kowalska și
colab., 2021).
Conform acestei dimensiuni rezultate din literatura de specialitate,
ipoteza de cercetare testată în studiul nostru este următoarea:
Ipoteza 4 (H4):Există o relație directă și semnificativă între gradul
de identificare cu consumatorul verde și comportamentul
sustenabil al consumatorilor din Generația Z.

Frontiere înȘtiința Mediului 05 frontiersin.org

Dragolea et al. 10.3389/fenvs.2023.1096183

TABELUL 2 Rezultatele statisticii descriptive.

Constructor Rău Categorie

PGMk - Practici de marketing ecologic 6.28 In totalitate de acord

APM - Atitudine de protectie a mediului 5,82 În general de acord

PM - Probleme de mediu 6.30 In totalitate de acord

CV - Identificarea consumatorului verde 4,65 Parțial de acord

APE - Achiziție de produse ecologice 5.48 În general de acord

CPE - Comportament sustenabil al consumatorului 5.29 Parțial de acord

IPM - Protecția mediului 5.38 În general de acord

SCV - Satisfacția consumatorului ecologic 5,79 În general de acord

Articol Numele articolelor Rău Median Modul Std. Deviere

PGMk1 Fabricarea produselor verzi 6.35 7 7 1.082

PGMk2 Fabricarea produselor prin a 6.35 7 7 1.029

proces verde

PGMk3 Promovarea produselor prin 6.18 7 7 1.132

metode de comunicare ecologică

PGMk4 Brandul de produs asociat cu 6.09 7 7 1.178

practici de marketing ecologic

PGMk5 Modificarea produselor de realizat 6.14 7 7 1.260

le verzi

PGMk6 Schimbarea ambalajului produsului pentru a se potrivi 6.32 7 7 1.158

mediul

PGMk7 Educarea clientului să folosească 6.48 7 7 1.028

produse într-un mod verde

PGMk8 Utilizarea lanțului de aprovizionare 6.31 7 7 1.108

ecologic pentru achiziții și distribuție

APM1 Pentru mine este important ca produsele 6.10 6 7 1.270

pe care le folosesc să nu dăuneze
mediu inconjurator

APM2 Iau în considerare impactul potențial 5,77 6 6 1.262

asupra mediului al activităților mele atunci
când fac multe dintre ele
decizii

APM3 Obiceiurile mele de cumpărare sunt afectate 5.23 5 6 1.381

de preocuparea mea pentru mediu
protecţie

APM4 Sunt îngrijorat de risipa de 6.18 7 7 1.259

resursele planetei noastre

APM5 M-aș descrie ca fiind 5,82 6 7 1.269

responsabil față de mediu

APM6 Sunt dispus/interesat să 5,80 6 7 1.384

particip la activități ecologice

PM1 Distrugerea stratului de ozon 6.18 7 7 1.200

PM2 Poluarea apei industriale 6.47 7 7 1.012

PM3 Poluarea aerului industrial 6.38 7 7 1.028

PM4 Conținutul de pesticide din alimente 6.26 7 7 1.095

PM5 Deseuri periculoase 6.40 7 7 1.094

PM6 Contaminarea apei potabile 6.49 7 7 0,988

PM7 Încălzire globală 6.32 7 7 1.130

(Continuare pe pagina următoare)

Frontiere înȘtiința Mediului 06 frontiersin.org

Dragolea et al. 10.3389/fenvs.2023.1096183

MASA 2 (Continuare)Rezultatele statisticii descriptive.

Articol Numele articolelor Rău Median Modul Std. Deviere

PM8 Poluarea oceanelor 6.45 7 7 1.009

PM9 Specii pe cale de dispariție 6.21 7 7 1.170

PM10 Distrugerea pădurii tropicale 6.40 7 7 1.047

CV1 Cumpar doar produse verzi 4,84 5 5 1.370

CV2 Petrec timp și efort 5.06 5 5 1.368

activităților de mediu precum
reciclare

CV3 Cred că o persoană poate face multe 6.01 6 7 1.176

promovează mediul înconjurător

CV4 Pot să cumpăr produse verzi, dar nu 5.09 5 5 1.539

am timp și energie pentru asta
activitati de mediu

CV5 Nu vreau să-mi schimb stilul de viață 3.31 3 1 1.952

pentru a promova mediul înconjurător

CV6 S-ar putea să cumpăr produse ecologice 4,63 5 5 1.687

din când în când, dar nu sunt implicat
în activităţile de mediu

CV7 Nu cumpăr produse ecologice 3.15 3 1 1.983

CV8 Eu cred că organizaţiile şi 5.43 6 7 1.571

guvernul ar trebui să rezolve
probleme de mediu

CV9 Sunt cel mai puțin implicat în verde 3,85 4 5 1.889

Activități

CV10 Eu cred că nu există prea multe 3,78 4 1 2.163

un individ poate face în rezolvare
probleme de mediu

CV11 Guvernul și organizațiile ar 5,95 7 7 1.394

trebui să promoveze mediul

APE1 țin cont de negativ 5.36 6 6 1.437

efectele producţiei şi
consumului asupra naturii
mediu inconjurator

APE2 Prefer produsele verzi 5.38 6 6 1.356

produse conventionale

APE3 Consider că produsele ecologice au prețuri 5,89 6 7 1.334

mai mari decât cele convenționale
produse

APE4 Eu cred că prețul verdelui 5.30 6 7 1.623

produsul îmi afectează achiziția
comportament

CPE1 Încerc să cumpăr eficient energetic 5,64 6 7 1.310

produse si aparate

CPE2 Evit sa cumpar produse cu 5.20 5 5 1.455

ambalare excesivă

CPE3 Când există o alegere, aleg 5.41 6 6 1.368

produs care cauzează cel mai puțin
poluare

CPE4 Am schimbat produse/marci pentru 5.00 5 5 1.550

motive verzi

CPE5 Fac toate eforturile pentru a cumpăra produse 5.21 5 5 1.498

realizate din hârtie reciclată

CPE6 Folosesc săpunuri verzi și detergenți 4,85 5 5 1.601

(Continuare pe pagina următoare)

Frontiere înȘtiința Mediului 07 frontiersin.org

Dragolea et al. 10.3389/fenvs.2023.1096183

MASA 2 (Continuare)Rezultatele statisticii descriptive.

Articol Numele articolelor Rău Median Modul Std. Deviere

CPE7 Am convins membrii familiei sau prietenii 4,96 5 6 1.633

să nu cumpere unele dăunătoare
produse

CPE8 Ori de câte ori este posibil, cumpăr produse 5.35 6 7 1.516
ambalate în recipiente reutilizabile

CPE9 Încerc să cumpăr produse care pot fi 5.46 6 7 1.448

reciclate

CPE10 Cumpăr becuri de înaltă eficiență pentru 5,78 6 7 1.402

economisi energie

IPM3 Organizațiile care produc/ 5.49 6 6 1.326

promovează produse verzi sunt cu
adevărat preocupate de mediu

IPM4 Consumatorii au devenit mult 5.26 5 6 1.388

mai preocupat de
protecția mediului în ultima perioadă
ani

SCV1 Sunt multumit de decizia mea de a cumpara 5,72 6 7 1.359

produse verzi

SCV2 Sunt fericit să cumpăr produse ecologice 5,80 6 7 1.256

SCV3 Cred că fac ceea ce trebuie 5,72 6 7 1.336

în achiziționarea de produse verzi

SCV4 Simt că pot contribui la 5,85 6 7 1.250

protecția mediului și
dezvoltare durabilă

SCV5 Una peste alta, sunt fericit să cumpăr un 5,92 6 7 1.231

produs dacă este ecologic

SCV6 În general, sunt mulțumit de produsele 5,74 6 7 1.297

ecologice din cauza preocupării mele pentru
mediul

Notă:Criteriul pentru media răspunsurilor respondenților: 1) 1<a<1,85, Total dezacord; 2) 1,86<a<2,71, în general dezacord; 3) 2,72<a<3,57, parțial dezacord; 4) 3,58<a<4,43, nu sunt de acord sau nu sunt de acord; 5)
4,44<a<5,29, Parțial de acord; 6) 5,3<a<6,15, În general de acord; 7) 6.16<a<7,01, Total de acord.

2.5 Comportamentul consumatorilor din generația Z în comportamentul de cumpărare ecologică al reprezentanților

achiziționarea unui produs ecologic
Comportamentul social indică reprezentanților Generației Z
diferite comportamente și preferințe în ceea ce privește consumul
și modul de luare a deciziilor de cumpărare (Puiu, 2016). Deși
oamenii sunt conștienți de necesitatea protejării mediului, inclusiv
prin comportamentul adoptat la achiziționarea de produse verzi,
uneori o lipsă de comportament responsabil se manifestă prin
acțiuni specifice (Hicks și Hicks, 2003). Chiar dacă Generația Z are o
conștiință verde, în anumite perioade le lipsește motivația, ceea ce
îi împiedică pe millennials să pună în practică spiritul cerut (
Gómez-Román și colab., 2020). Comportamentul de cumpărare al
unui produs verde se reflectă și în modul în care oamenii se simt
corect și complet informați despre tot ceea ce presupune procesul
de cumpărare. Încă din secolul trecut, s-a reiterat nevoia de
eficiență prin simplificarea activităților de informare (Herberger,
1975), iar în prezent se practică cu rezultate foarte bune în ceea ce
privește volumul vânzărilor de produse verzi. Astfel, orice
comportament de cumpărare al unui produs verde va fi modificat
în beneficiul societății (Gierszewska și Seretny, 2019). The
generației Z va crește atunci când indivizii își desfășoară activitatea
personal și profesional într-un mediu predominant verde. Astfel,
putem observa că achiziția de produse verzi este din ce în ce mai
frecventă și uneori puțin încurajată de dezvoltarea tehnologiei (Jaciow
și Wolny, 2021).
În corelație cu principiul managementului calității și, respectiv,
orientarea către client, companiile producătoare sau furnizoare de
produse și servicii verzi au susținut direct sau prin externalizare
cercetarea de a identifica cât mai fidel profilul consumatorului,
inclusiv genul acestuia. Astfel, rezultatele studiului realizat de
Davies et al. (1995)în perioada 1989–1993 având ca subiecte
cumpărătorii efectivi de produse ecologice au evidențiat că în acea
perioadă, în raport cu mărimea achizițiilor de astfel de produse și
gradul de loialitate, cumpărătorii efectivi erau reprezentați de
femei din categoria de vârstă 30–45 de ani. , cu copii, și resurse
financiare peste medie.Irianto (2015)șiBojkovska și colab. (2017)au
demonstrat tendința femeilor de a achiziționa produse verzi,
orientarea lor spre protejarea mediului și a propriei sănătăți
precum și a familiei lor, în timp ceHojnik și colab. (2019)nu a
surprins diferențele de gen. Cele menționate anterior

Frontiere înȘtiința Mediului 08 frontiersin.org

Dragolea et al.
TABELUL 3 Rezultatele testului Alpha lui Cronbach.
Constructor
Practici de marketing ecologic
Atitudine de protecție a mediului
Probleme de mediu
Identificarea consumatorului ecologic
Achiziție de produse ecologice
Comportamentul durabil al consumatorului
Protectia mediului
Satisfacția consumatorului ecologic
ANotă: Valoarea coeficientului alfa lui Cronbach atunci când elementul 3 este suprimat.
bValoarea coeficientului alfa lui Cronbach atunci când itemul 4 este suprimat.
Lucrările de cercetare ne arată o asemănare predominantă de comportament la consumatorii
de sex feminin în ceea ce privește consumatorii atât reprezentanți ai Generației Z, cât și ai
generațiilor anterioare, precum și gradul mai ridicat de receptivitate la achiziționarea de
produse ecologice, comparativ cu consumatorii bărbați.
Astfel, s-a constatat că au existat încercări de a defini profilul
consumatorilor de produse verzi în funcție de comportamentul lor de
cumpărare, concretizat în acceptarea prețului, loialitate față de marcă,
sau curiozitate față de produse noi (Shrum și colab., 1995). Decizia de
cumpărare și consum în rândul reprezentanților Generației Z pentru
produse verzi este analizată din mai multe perspective (economice,
juridice, etice) (Pelikánová și Hála, 2021). Generația Z se menține mai
informată decât alte generații, alegând în principal mass-media ca
sursă de informare (Choi și colab., 2021). Deși lucrările de cercetare
menționate anterior și cele realizate de alți autori (Shwetha, 2019)
reflectă un interes al Generației Z față de achiziționarea de produse
verzi, preocuparea pentru energie regenerabilă, inițiative de
sustenabilitate, acest fenomen nu poate fi extrapolat pe scară largă la
Generația Z într-o măsură ridicată, întrucât în prezent ne confruntăm
și cu fenomene negative în ceea ce privește achiziționarea și
consumul. comportamentul tinerilor, reflectat în risipa masivă de
alimente și lipsa unui comportament ecologic (Kymäläinen și colab.,
2021). O lucrare de cercetare efectuată la sfârșitul anului 2020 asupra
celor mai tineri reprezentanți ai Generației Z ilustrează faptul că,
raportat la gen, tinerii cunosc mai multe detalii și au mai multe
informații și cunoștințe despre produsele și conceptele verzi, obținute
în proporție de peste 50% din Internet și rețelele sociale (Guzel, 2020).
În acest sens, este important ca producătorii și comercianții să
stimuleze prin modalități specifice de promovare comportamentul
responsabil al tinerilor, indiferent de gen, al percepțiilor pozitive față
de produsele verzi și sustenabilitate (Mohd Suki, 2013).
Atunci când cumpără produse verzi, consumatorii solicită în
principal informații despre valoarea nutritivă și conținutul de
reziduuri chimice, iar preocuparea pentru propria sănătate, mediu
sau creșterea economiei duce la achiziționarea unor astfel de
produse (Tsakiridou și colab., 2008).
Analizele efectuate până acum în încercarea de a identifica
particularitățile în procesul de cumpărare specifice Generației Z au păreri
împărțite în acest domeniu. Astfel, putem considera că fenomenul
achiziționării de produse verzi este în principal o caracteristică
generațională (Eastman și Liu., 2012) sau, dimpotrivă, este mai puțin
relevantă decât cercetarea preferințelor, implicit segmentarea
Frontiere înȘtiința Mediului
10.3389/fenvs.2023.1096183
Alfa lui Cronbach Interpretare
0,954 Consistență internă excelentă
0,919 Consistență internă excelentă
0,959 Consistență internă excelentă
0,808 Consecvență internă bunăA
0,793 Consecvență internă bunăb
0,934 Consistență internă excelentă
0,722 Consecvență internă bună
0,958 Consistență internă excelentă
consumatori după sex, venit și educație (Meredith și Schewe, 2003). De
asemenea, este necesar să studiem cât mai atent Generația Z și
respectiv reprezentanții săi pentru a aborda strategiile de marketing
eficiente. Este necesar să se identifice comportamentul de cumpărare
a produselor verzi pentru această generație pentru a putea descoperi
motivațiile care determină aceste comportamente (Young and Hinesly,
2012;Parment, 2013).
Conform acestei dimensiuni rezultate din literatura de specialitate,
ipoteza de cercetare testată în studiul nostru este următoarea:
Ipoteza 5 (H5):Există o relație directă și semnificativă între
dorința de a cumpăra un produs verde și comportamentul
durabil al consumatorilor din Generația Z.
2.6 Rolul comportamentului durabil în
protecția mediului și satisfacția
consumatorului din generația Z
2.6.1 Comportamentul durabil al consumatorilor din generația Z
Severitatea problemelor de mediu, precum și conștientizarea globală a
echilibrului dintre dezvoltarea economică și conservarea mediului i-au
determinat pe consumatori să adopte stiluri de viață durabile și să accepte
modele de consum durabile (Su și colab., 2019). Astfel, schimbarea stilului
de viață al consumatorilor, poluarea mediului și hotărârea de a îmbunătăți
calitatea vieții au devenit premise pentru ca noile generații să țină cont de
criteriile de mediu atunci când fac alegeri sau iau decizii. În acest sens,
reprezentanții Generației Z prezintă diferite modele de comportament, fiind
interesați nu doar de prezent, ci și de impactul viitor al acțiunilor lor,
manifestând un interes mai mare pentru participarea activă la problemele
sociale, precum și o responsabilitate sporită. (Song și colab., 2020).
Consumatorii din generația Z sunt cunoscuți ca cei mai conștienți și
responsabili din punct de vedere social, cu consum responsabil, îngrijire de
sine și îngrijire a mediului (Barber și colab., 2009), sunt foarte motivați (Calk
și Patrick, 2017), preponderent angajat într-o anumită cultură a
consumatorului datorită progresului tehnologic și inovațiilor. Există
stereotipuri care indică existența unor prejudecăți conform cărora
consumatorii de sex feminin sunt predominante în panelul cumpărătorilor
de produse verzi, datorită faptului că acest tip de achiziție este asociat mai
mult cu un atribut feminin (Brough și colab., 2016).
09 frontiersin.org
Dragolea et al. 10.3389/fenvs.2023.1096183

TABELUL 4 Fiabilitatea constructorului.

TABELUL 4 (Continuare)Fiabilitatea constructorului.

Constructor Factor de încărcare Constructor Factor de încărcare

Practici de marketing ecologic CR = 0,955 Protecția mediului CR = 0,716

PGMk1 0,877 IPM3 0,767
PGMk2 0,896 IPM4 0,726
PGMk3 0,858
PGMk4 0,813 Satisfacția consumatorului ecologic CR = 0,954

PGMk5 0,767
SCV1 0,872
PGMk6 0,835
SCV2 0,911
PGMk7 0,883
SCV3 0,865
PGMk8 0,892
SCV4 0,863
SCV5 0,882
Atitudine de protecție a mediului CR = 0,921
SCV6 0,889
APM1 0,833
Notă: CR: fiabilitate compozită.
APM2 0,844
APM3 0,763
APM4 0,831 Spre deosebire de rezultatele studiilor anterioare, cercetările efectuate de
APM5 0,844 Parzonko și colab. (2021)a arătat că reprezentanții generației Z din Polonia sunt
APM6 0,754 mai puțin implicați în comportamente pro-mediu decât oamenii din generațiile
anterioare. În general, comportamentul lor durabil se bazează în principal pe
Probleme de mediu CR = 0,960
factori economici care aduc beneficii financiare și se reflectă în acțiuni precum
PM1 0,748
alegerea transportului în comun ca mijloc de transport de bază, stingerea
PM2 0,868
luminilor la ieșirea dintr-o cameră sau cele impuse de reglementările legale.
PM3 0,880
PM4 0,796
PM5 0,867
Conform acestei dimensiuni rezultate din literatura de specialitate,

PM6 0,888 ipoteza de cercetare testată în studiul nostru este următoarea:

PM7 0,813
PM8 0,905 Ipoteza 6 (H6):Comportamentul durabil al consumatorilor din
PM9 0,779 Generația Z are o influență pozitivă și semnificativă asupra protecției
PM10 0,855 mediului.

Identificarea consumatorului verde CR = 0,789

2.6.2 Protecția mediului și satisfacția consumatorului
CV1 0,324
ecologic
CV2 0,177
Managementul eficient al activității de protecție a mediului este un
CV3 0,497
fenomen lung, costisitor, deloc ușor de implementat, care implică toate
CV4 0,770
categoriile de resurse ale unei organizații, dar cu rezultate, beneficii și
CV5 0,654
CV6 0,740 perspective foarte pozitive pentru mediu (ŞtefAnicA și Butnaru, 2019).
CV7 0,366 Comportamentul de cumpărare, practicile de consum responsabil și
CV8 0,728 atitudinea de protecție a mediului a consumatorilor din Generația Z au
CV9 0,654 constituit subiectul de interes în cercetarea efectuată de Walters (2021),Võ
CV10 0,175 (2019)șiGajda (2020). Multe dintre lucrările de cercetare recente în domeniu
adună reprezentanți ai generațiilor Y și Z în eșantion, pentru a identifica
Cumpărare produs verde CR = 0,803
atitudinile de cumpărare privind produsele verzi, conștientizarea
APE1 0,822
problemelor de mediu, informațiile deținute despre conceptele de GMk și
APE2 0,877
GMkP, elemente care indică faptul că există sunt multe asemănări de
APE3 0,555
comportament în ceea ce privește reprezentanții celor două generații, care
Comportamentul durabil al consumatorului CR = 0,921 doresc să fie informați cum să asigure consumul de produse sănătoase în

CPE1 0,679
familie astfel încât să răspundă cerințelor de protecție a mediului (Chandra,

CPE2 0,657 2019).

CPE3 0,805 Cert este că putem identifica comportamente care ilustrează percepția
CPE4 0,704 pozitivă a tinerilor asupra importanței protecției mediului prin activități
CPE5 0,825 precum reciclarea, colectarea selectivă și achiziționarea de echipamente
CPE6 0,695 eficiente energetic (Hansmann și colab., 2006; Aizawa și colab., 2008). Având
CPE7 0,734 în vedere aceste aspecte,Anders (2021)consideră că Generația Z este cea
CPE8 0,777
care va dicta multe dintre direcțiile și strategiile viitoare ale companiilor,
CPE9 0,801
inclusiv tendințele de pe piața muncii. Prin urmare, practicile de marketing
CPE10 0,656
ecologic influențează comportamentul consumatorilor din Generația Z în
(Continuare în coloana următoare)
ceea ce privește adoptarea

Frontiere înȘtiința Mediului 10 frontiersin.org

Dragolea et al. 10.3389/fenvs.2023.1096183

TABELUL 5 Valabilitatea convergentă.
Constructor
PGMk - Practici de marketing ecologic
APM - Atitudine de protectie a mediului
PM - Probleme de mediu
CV - Identificarea consumatorului verde
APE - Achiziție de produse ecologice
CPE - Comportament sustenabil al consumatorului
pentru a testa relațiile dintre practicile GMk, atitudinea de
protecție a mediului, problemele de mediu, identificarea cu
AVE
consumatorul ecologic și achiziția de produse ecologice și
0,729 comportamentul durabil al consumatorilor din Generația Z. A
0,660
doua abordare presupune testarea relațiilor dintre
comportamentul durabil al consumatorilor din Generația Z și
0,710
protecția mediului, respectiv gradul de satisfacție al
0,307 consumatorului verde.
În această analiză, am folosit modelarea ecuațiilor structurale folosind
0,584
metoda celor mai mici pătrate (PLS-SEM) (folosind IBM SPSS AMOS 23),
0,541 pentru a testa ipotezele statistice formulate, precum și pentru a estima

IPM - Protecția mediului 0,558

SCV - Satisfacția consumatorului ecologic 0,775
Notă: AVE: variația medie extrasă.
activități de protecție a mediului, având în vedere rolul transmiterii
constante a practicilor și al modului țintit extrem de eficient, pe
toate canalele și prin toate mijloacele la care au acces exponenții
Generației Z.
La fel, autoriiDabija et al. (2020)afirmă că membrii Generației Z
exprimă un interes foarte puternic pentru dezvoltarea durabilă și
responsabilitatea socială și tind să se implice în activități de protecție a
mediului, deoarece le aduc mari satisfacții (StefAnicAși Sandu, 2019).
Concluziile luiWitek și Kuźniar (2020)plasează populația feminină într-o
poziție superioară în ceea ce privește receptivitatea față de calitatea
consumatorului verde, fiind predispusă să plătească un preț mai mare
și având o preocupare importantă pentru protecția mediului.
Conform acestei dimensiuni rezultate din literatura de specialitate,
ipoteza de cercetare testată în studiul nostru este următoarea:
Ipoteza 7 (H7):Comportamentul durabil al consumatorilor din
Generația Z are o influență pozitivă și semnificativă asupra satisfacției
acestora.
figura 1prezintă modelul teoretic privind relaţia dintre
comportamentul durabil al consumatorului pe baza factorilor
determinanţi care influenţează acest comportament cu impact
atât asupra protecţiei mediului, cât şi asupra satisfacţiei
consumatorului ecologic.
Modelul teoretic propus se bazează pe cercetările efectuate de
Bhatia și Jain (2014),Shiel şi colab. (2020)și Gelderman şi colab. (2021)în
ceea ce privește practicile de marketing ecologic, percepția și
preferințele consumatorilor pentru produse ecologice, de asemenea,
dezvoltarea durabilă și comportamentul de consum responsabil.
Pornind de la aceste studii, articolul nostru propune testarea a 7
ipoteze de cercetare, formulate pe baza celor 8 dimensiuni si a 57 de
itemi de cercetare validati in studiile realizate deBhatia și Jain (2014),
Shiel şi colab. (2020)șiGelderman şi colab. (2021).
relațiile dintre variabilele endogene și exogene.
Abordarea cantitativă a fost realizată prin investigare, folosind ca
instrument de colectare a datelor un chestionar cu 33 de întrebări,
rezultând 784 de chestionare completate cu răspunsuri valide. Chestionarul
a fost elaborat în funcție de dimensiunile validate de studiile realizate de
Bhatia și Jain (2014),Shiel şi colab. (2020)și Gelderman şi colab. (2021). În
plus, instrumentul nostru de cercetare include
6 dimensiuni (verde marketing practici–PGMk 1-8,
atitudine de protecție a mediului–APM 1-6, probleme de mediu–PM 1–
10, identificarea consumatorului ecologic–CV 1–11, achiziționarea de
produse ecologice–APE 1-4, protecția mediului–IPM 3–4) care au fost
validate de cătreBhatia și Jain (2014), o dimensiune (comportament
sustenabil al consumatorului–CPE 1–10) validată deShiel şi colab.
(2020)și o dimensiune (satisfacția consumatorului verde – SCV 1–6)
validată deGelderman şi colab. (2021). Prin urmare, există 8
dimensiuni și 57 de articole validate. Respondenții sunt studenți din
centre universitare din România, cu vârste cuprinse între 18 și 29 de
ani, proveniți dintr-un mediu urban. Am ales să studiem percepția
tinerilor din Generația Z în primul rând pentru că a fost studiată relativ
puțin până acum și pentru că tot mai mulți tineri sunt preocupați de
protecția mediului (Võ, 2019;Gajda, 2020; Walters, 2021). În plus, tinerii
din Generația Z sunt foarte interesați de dezvoltarea durabilă și
responsabilitatea socială (Dabija și colab., 2020), consum responsabil (
Barber și colab., 2009), sunt motivați în decizia lor de a adopta măsuri
de protecție a mediului (Calk și Patrick, 2017), care depinde în mare
măsură de satisfacția lor ca consumatori verzi (Witek și Kuźniar, 2020).
Astfel, grupul țintă a primit un link către un sondaj online realizat
în Google Forms pentru a răspunde la întrebările din chestionar.
Chestionarele au fost anonime pentru a asigura confidențialitatea și
fiabilitatea datelor. Scara de măsurare a itemilor a inclus o construcție
de tip Likert în 7 puncte, de la „total dezacord” la „total de acord”.
4 Rezultate
4.1 Raportul de analiză statistică descriptivă

tabelul 1arată caracteristicile respondenţilor. Analizând-o, putem

3 Metodologie
Această cercetare este concepută ca un studiu cantitativ care
urmărește să investigheze relația dintre factorii determinanți și
comportamentul responsabil față de mediu al consumatorilor din
Generația Z, precum și relația dintre comportamentul durabil al
membrilor acestui grup particular și protecția mediului și satisfacția
consumatorului ecologic. Prima abordare este estimarea unui model
observa că majoritatea respondenților care au răspuns la chestionar
sunt femei (71,56%). Majoritatea respondenților provin din mediul
urban, indiferent de sex. Analizând datele statistice pe grupe de
vârstă, putem observa că respondenții care au răspuns la chestionar
sunt persoane din Generația Z (grupa de vârstă 18–29 ani), proporția
acestora fiind de 100,00%. Veniturile personale ale studenților, după
cum se arată în tabel, sunt în mare parte sub 1000 de lei, echivalentul
a 200 de euro, adică în proporție de 39,54%.

Frontiere înȘtiința Mediului 11 frontiersin.org

Dragolea et al. 10.3389/fenvs.2023.1096183

venituri personale, venitul familiei este în mare parte între 2000 și

4000 lei (între 400–800 euro).
Rezultatele statisticilor descriptive sunt prezentate înmasa 2și
SCV
0,518

0,608

0,398

0,043

0,685

0,747

0,440

0,880
prezintă media, mediana, modulul și abaterea standard a fiecărui
indicator separat. Valoarea medie de 6,28 arată că respondenții sunt
total de acord cu importanța practicilor de marketing ecologic ale
organizațiilor cu rol în dobândirea de către consumator a unui
comportament sustenabil cu beneficii în protecția mediului. În ceea ce
privește atitudinea respondenților față de protecția mediului, aceștia
IPM
0,575

0,644

0,414

0,276

0,510

0,419

0,747

0,440
sunt în general de acord cu itemii din întrebări (media este 5,82). În
ceea ce privește problemele de mediu, persoanele care au răspuns la
chestionar sunt total de acord cu itemii formulați (media este 6,30).
Valoarea medie de 4,65 arată că respondenții sunt în mare parte de
acord cu afirmațiile privind identificarea profilului de consumator
verde. In ceea ce priveste modalitatea de achizitionare a unui produs
verde, media a fost de 5,48, ceea ce inseamna ca persoanele care au
CPE
0,460

0,567

0,320

0,209

0,747

0,733

0,419

0,747

raspuns la chestionar sunt in general de acord cu itemii formulati.

Respondenții sunt, în general, de acord și cu răspunsurile date în cazul
activităților de protecție a mediului (cu o medie de 5,38), și cu cele
privind satisfacția consumatorului atunci când consumă produse verzi
(media este de 5,79). Media de 5,29 arată că respondenții sunt parțial
de acord cu afirmațiile referitoare la comportamentul sustenabil al
MAIMUŢĂ

0,609

0,631

0,410

0,264

0,751

0,747

0,510

0,685

consumatorului. Calculul mediilor pentru fiecare constructor s-a făcut

ținând cont de valorile scalei de reprezentare a datelor, care are valori
între 1 și 7.

4.2 Modele externe

- 0,036
0,123

0,096

0,509

0,264

0,209

0,276

0,043
CV

În cadrul acestui studiu, am definit 8 constructori, fiecare dintre ei

incluzând cel puțin 3 itemi de măsurare. Participanții au fost rugați să
evalueze fiecare item pe o scară Likert de 7 puncte (1-total dezacord și
7-total de acord). Am examinat relația dintre fiecare constructor și
itemi folosind analiza modelului de măsurare, constând în teste de
fiabilitate și validitate. Pe această bază, am calculat fiabilitatea
P.M

- 0,036
0,631

0,521

0,840

0,410

0,320

0,414

0,398

elementelor și constructorilor și validitatea convergentă și

discriminantă pentru constructor.
Fiabilitatea constructorului permite evaluarea consistenței unei
variabile sau a unui set de variabile în măsurarea intenționată (Straub
și Gefen, 2004). Fiabilitatea compozită și testul Cronbach Alpha sunt
TABELUL 6 Analiza criteriului Fornell-Larcker pentru verificarea validității discriminantei.

utilizate pentru a determina fiabilitatea. Datele obținute pentru testul

APM

Cronbach Alpha sunt prezentate întabelul 3. Analizând aceste date,

0,688

0,812

0,521

0,096

0,631

0,567

0,644

0,608

putem spune că avem de-a face cu o consistență excelentă, cu alte

cuvinte există o legătură strânsă între itemii fiecărui constructor.

Fiabilitatea compozită, identificată și ca fiabilitatea constructorului, este o

măsură a consistenței interne într-o scală de itemi, fiind similară testului Alpha al
lui Cronbach. Calculul acestuia s-a făcut folosind încărcările factoriale. Valorile
PGMk
0,853

0,688

0,631

0,123

0,609

0,460

0,575

0,518

acestui indicator trebuie să fie peste 0,7. Analiza datelor de încărcare a factorilor
pentru fiecare dintre cei 8 constructori indică faptul că toți sunt de încredere
(rezultatele sunt prezentate înTabelul 4).
Pentru a testa validitatea constructorilor, am folosit validitatea
convergentă și validitatea discriminantă (divergentă). Pentru a
determina validitatea convergentă, am folosit media dispersiei extrase
(Average Variance Extracted-AVE), așa cum se sugerează în lucrarea lui
PGMk

MAIMUŢĂ
APM

P.M

IPM
CPE

SCV

Fornell și Larcker (1981). Valoarea sa trebuie să fie peste 0,5 pentru a

CV

arăta că valoarea erorii măsurată nu este peste dispersia

constructorului. Valorile găsite pentru cei 8 constructori sunt
prezentate întabelul 5.

Frontiere înȘtiința Mediului 12 frontiersin.org

Dragolea et al. 10.3389/fenvs.2023.1096183

TABELUL 7 Rezumatul analizei modelului structural

Estima SE CR P Este susținută ipoteza?

H1 Comportament_durabil <-- Practici_verzi 0,003 0,026 0,131 0,896 Nu

H2 Comportament_durabil <-- Atitudinea_de_protecția_mediului 0,239 0,026 9.232 *** da

H3 Comportament_durabil <-- Probleme de mediu 0,009 0,027 0,321 0,749 Nu

H4 Comportament_durabil <-- Identificarea_consumator 0,091 0,059 1.534 0,125 Nu

H5 Comportament_durabil <-- Achiziție_produs_verzi 0,468 0,031 15.097 *** da

H6 Protectia_mediului <-- Comportament_durabil 0,504 0,058 8.758 *** da

H7 Satisfacția consumatorului <-- Comportament_durabil 0,981 0,056 17.470 *** da

După cum putem vedea întabelul 5, toți constructorii, cu excepția 5 Discuție

constructorului „identificare consumator verde”, au valori peste 0,5. Având
în vedere că CR al constructorului este peste 0,7 și doar AVE este sub 0,5,
putem spune că validitatea convergentă a constructorului este adecvată (
Fornell și Larcker, 1981). Testul de validitate discriminant a fost efectuat în
această lucrare pentru a vedea dacă un constructor are mai multe variații în
măsurători decât alți constructori. Pentru a realiza acest lucru, am făcut o
comparație între rădăcina pătrată a AVE și corelația dintre constructor și alt
constructor. Rezultatele întabelul 6arată că a fost îndeplinită validitatea
discriminantă.
Dacă acest criteriu nu este îndeplinit, atunci există o problemă cu
chestionarul dvs., astfel încât elementele pe care susțineți că nu au legătură sunt
de fapt legate.
4.3 Analiza modelului structural
Pentru a testa ipotezele formulate, am folosit analiza modelului
structural. Acest model a fost folosit pentru a testa relațiile dintre
practicile GMk, atitudinea de protecție a mediului, problemele de
mediu, identificarea consumatorilor ecologici și achiziționarea de
produse ecologice și comportamentul durabil al consumatorilor din
Generația Z. În plus, am testat relațiile dintre comportamentul
sustenabil al consumatorilor din Generația Z și protecția mediului,
precum și gradul de satisfacție al consumatorului verde.
Tabelul 7arată relaţiile dintre variabile şi semnificaţia relaţiei.
Analizând aceste rezultate, putem observa că nu există o relație între
practicile de marketing ecologic ale organizațiilor, problemele de
mediu și identificarea consumatorilor ecologici și comportamentul
durabil al consumatorilor din Generația Z (valorile coeficientului β
sunt: β = 0,003, β = 0,009 și 0,091, respectiv, pentru un prag de
semnificaţie de 1%). În urma acestor teste, ipotezele H1, H3 și H4 nu
au fost validate. În ceea ce privește relația cu comportamentul
sustenabil al consumatorilor din Generația Z, putem observa că există
o relație pozitivă, atât cu satisfacția pe care o transmite
consumatorului, cât și cu activitățile acestora de protecție a mediului,
astfel că au fost validate ipotezele H2, H5, H6 și H7. . Variația explicată
pentru model verifică relația dintre comportamentul durabil și este R2=
0,517, în timp ce pentru relația dintre comportament și satisfacție este
R2 = 0,537. Relația dintre comportamentul durabil și activitățile de
protecție a mediului are un coeficient de determinare a R2= 0,181.
Tabelul 8în anexa A sunt prezentate rezultatele modelului
structural prezentat înFigura 2și relațiile dintre elemente.
În acest studiu am folosit analiza structurală (SEM), care a testat
următoarele ipoteze:
Ipoteza 1 (H1):Există o relație directă și semnificativă între
GMkP al organizațiilor și comportamentul durabil al
consumatorilor din Generația Z.
În ceea ce privește această ipoteză, am constatat că nu a
existat o diferență semnificativă în comportamentul de consum
responsabil în ceea ce privește practicile de marketing ecologic (β
= 0,003,p =0,896), ceea ce înseamnă că ipoteza nulă este acceptată
și se poate deduce că practicile de marketing ecologic nu
afectează comportamentul sustenabil al consumatorilor. Deci H1
nu este acceptat. Acest fenomen se explică prin faptul că GMkP nu
este cunoscut și implicit adoptat în întregime (Bhavana și
Thiruchanuru, 2018) chiar dacă tinerii au mai multe obiective
legate de latura socială și ecologică (Kiliç și colab., 2021). Din acest
punct de vedere, membrii Generației Z au crescut într-un mediu
cu un nivel ridicat de conștientizare cu privire la importanța
responsabilității ecologice. Ca urmare a educației școlare, aceștia
au învățat beneficiile reciclării, cu o abordare strictă de viitor, în
ceea ce privește GMk și GMkP (Líšková și colab., 2016) concepte
care sunt esențiale pentru a fi înțelese corect de tineri (Baran et
al., 2016). Deși conceptele de GMk și GMkP sunt cunoscute încă
din clasele primare (Lerch, 2020), concluzia studiului nostru arată
că GMkP nu afectează comportamentul durabil al consumatorilor.
Unele studii au arătat corelații între GMkP și comportamentul
Generației Z prin acțiuni care reușesc să se conecteze
cu preferințele tinerilor (Budac, 2014;Dabija și colab., 2019;
Adisa și colab., 2021), precum și lipsa corelațiilor, prin existența unor
așteptări mai mari în rândul consumatorilor care au mai puține manifestări
pro sustenabilitate (Parzonko și colab., 2021). Concentrarea organizațiilor
pe crearea, recrearea și furnizarea de practici sustenabile va ajuta într-un
orizont de timp în funcție de gradul de cunoaștere a comportamentului
consumatorului Gen Z, cu rezultate în ceea ce privește dezvoltarea unui
comportament durabil.
Ipoteza 2 (H2):Această ipoteză a fost testată folosind modelul
structural, iar rezultatele arată că există o relație semnificativă statistic,
astfel încât H2 este acceptat, demonstrând că există o relație între
atitudinea față de mediu și comportamentul sustenabil al consumatorului.
Comportamentul durabil al consumatorilor este un motiv bun pentru
creșterea responsabilității în rândul tinerilor preocupați de acest lucru.
Astfel, consumatorii au implementat măsuri GMk în comportamentul lor de
cumpărare și implicit pentru protejarea mediului (Suki

Frontiere înȘtiința Mediului 13 frontiersin.org

Dragolea et al. 10.3389/fenvs.2023.1096183

TABELUL 8 Greutăți de regresie: (Grupul numărul 1 - Model implicit).

Estima SE CR P
Comportament_durabil <--- Practici_verzi 0,003 0,026 0,131 0,896

Comportament_durabil <--- Atitudinea_de_protecția_mediului 0,239 0,026 9.232 ***

Comportament_durabil <--- Probleme de mediu 0,009 0,027 0,321 0,749

Comportament_durabil <--- Achiziție_produs_verzi 0,468 0,031 15.097 ***

Comportament_durabil <--- Identificarea_consumator 0,091 0,059 1.534 0,125

Protectia mediului <--- Comportament_durabil 0,504 0,058 8.758 ***

Satisfacția_consumatorului <--- Comportament_durabil 0,981 0,056 17.470 ***

Acordul3 <--- Protectia mediului 1.000

Acord4 <--- Protectia mediului 0,992 0,109 9.114 ***

I34declarații1 <--- Satisfacția_consumatorului 1.000

I34declarații2 <--- Satisfacția_consumatorului 0,962 0,026 37.541 ***

I34declarații3 <--- Satisfacția_consumatorului 0,976 0,029 33.669 ***

I34declarații4 <--- Satisfacția_consumatorului 0,910 0,027 33.462 ***

I34afirmatii5 <--- Satisfacția_consumatorului 0,915 0,026 35.004 ***

I34afirmatii6 <--- Satisfacția_consumatorului 0,971 0,027 35.565 ***

I33acord1 <--- Comportament_durabil 1.000

I33acord2 <--- Comportament_durabil 1.076 0,063 17.104 ***

I33acord3 <--- Comportament_durabil 1.216 0,059 20.583 ***

I33acord4 <--- Comportament_durabil 1.222 0,067 18.248 ***

I33acord5 <--- Comportament_durabil 1.359 0,065 21.022 ***

I33acord6 <--- Comportament_durabil 1.248 0,069 18.033 ***

I33acord7 <--- Comportament_durabil 1.337 0,071 18.949 ***

I33acord8 <--- Comportament_durabil 1.306 0,065 19.937 ***

I33acord9 <--- Comportament_durabil 1.280 0,062 20.486 ***

I33acord10 <--- Comportament_durabil 1.037 0,061 17.097 ***

Practici1 <--- Practici_verzi 1.000

Practici2 <--- Practici_verzi 0,971 0,026 36.740 ***

Practici3 <--- Practici_verzi 1.023 0,031 33.514 ***

Practici4 <--- Practici_verzi 1.009 0,033 30.253 ***

Practici5 <--- Practici_verzi 1.018 0,037 27.284 ***

Practici6 <--- Practici_verzi 1.019 0,032 31.829 ***

Practici7 <--- Practici_verzi 0,956 0,027 35.625 ***

Practici8 <--- Practici_verzi 1.041 0,029 36.444 ***

CV1 <--- Atitudinea_de_protecția_mediului 1.000

CV2 <--- Atitudinea_de_protecția_mediului 1.006 0,035 28.600 ***

CV3 <--- Atitudinea_de_protecția_mediului 0,996 0,040 24.636 ***

CV4 <--- Atitudinea_de_protecția_mediului 0,989 0,035 27.948 ***

CV5 <--- Atitudinea_de_protecția_mediului 1.012 0,035 28.609 ***

CV6 <--- Atitudinea_de_protecția_mediului 0,987 0,041 24.235 ***

(Continuare pe pagina următoare)

Frontiere înȘtiința Mediului 14 frontiersin.org

Dragolea et al. 10.3389/fenvs.2023.1096183

TABEL 8 (Continuare)Greutăți de regresie: (Grupul numărul 1 - Model implicit).

Estima SE CR P
PM1 <--- Probleme de mediu 1.000

PM2 <--- Probleme de mediu 0,978 0,038 25.987 ***

PM3 <--- Probleme de mediu 1.007 0,038 26.392 ***

PM4 <--- Probleme de mediu 0,971 0,041 23.489 ***

PM5 <--- Probleme de mediu 1.056 0,041 25.929 ***

PM6 <--- Probleme de mediu 0,977 0,037 26.709 ***

PM7 <--- Probleme de mediu 1.024 0,043 24.063 ***

PM8 <--- Probleme de mediu 1.017 0,037 27.307 ***

PM9 <--- Probleme de mediu 1.015 0,044 22.897 ***

PM10 <--- Probleme de mediu 0,997 0,039 25.530 ***

Calitatea_consumator_verzi1 <--- Identificarea_consumator 1.000

Calitatea_consumator_verzi2 <--- Identificarea_consumator 0,546 0,133 4.111 ***

Calitatea_consumator_verzi4 <--- Identificarea_consumator 1.727 0,228 7.571 ***

Calitatea_consumator_verzi5 <--- Identificarea_consumator 3.392 0,401 8.457 ***

Calitatea_consumator_verzi6 <--- Identificarea_consumator 2.490 0,304 8.187 ***

Calitatea_consumator_verzi7 <--- Identificarea_consumator 3.311 0,394 8.398 ***

Calitatea_consumator_verzi8 <--- Identificarea_consumator 1.299 0,195 6.664 ***

Calitatea_consumator_verzi9 <--- Identificarea_consumator 3.101 0,370 8.372 ***

Calitatea_consumator_verzi10 <--- Identificarea_consumator 3.193 0,390 8.188 ***

Cumpărare 1 <--- Achiziție_produs_verzi 1.000

Calitatea_consumator_verzi11 <--- Identificarea_consumator 0,551 0,135 4.081 ***

Cumpărare 2 <--- Achiziție_produs_verzi 1.006 0,043 23.484 ***

Cumparare 3 <--- Achiziție_produs_verzi 0,626 0,041 15.381 ***

și Suki, 2019) chiar dacă studiul de cătreNguyen (2021)arată că există
reprezentanți ai Generației Z pe care măsurile GMkP adoptate de
companii nu îi influențează. Prin urmare, intenția de a cumpăra
produse ecologice este rară, întâmplătoare sau inexistentă. Rezultatele
cercetării noastre diferă de aceste studii, deoarece constatările
sugerează o relație între atitudinea față de mediu și comportamentul
de consum verde. Mai mult, unele studii subliniază importanța pe care
o are protecția mediului și comportamentul durabil asupra
caracteristicilor generației Z (Malikova, 2021), atât prin conștientizarea
și aplicarea deciziilor de cumpărare, cât și prin implementarea
principiilor care vizează respectul pentru mediu (Noor și colab., 2017).
Generația Z este conștientă de importanța protejării mediului,
acționând în această direcție cu pași din ce în ce mai siguri și mai
eficienți. Generația Z are particularități în comportamentul
consumatorilor în alegerea produselor ecologice, ceea ce determină
producătorii și comercianții cu amănuntul să ia în considerare
dezvoltarea, promovarea și vânzarea acestei categorii particulare de
produse, și anume produsele ecologice (Dabija și colab., 2020).
Ipoteza 3 (H3):Există o relație directă și semnificativă între
percepția problemelor de mediu și comportamentul durabil al
consumatorilor din Generația Z.
Această ipoteză a fost testată folosind modelul structural, iar
rezultatele arată că nu există o relație semnificativă statistic între
problemele de mediu și comportamentul durabil al
consumatorilor. (β =0,009,p =0,749). Ipoteza nulă este acceptată și
se poate deduce că problemele de mediu nu afectează
comportamentul durabil al consumatorului (H3 nu este validat)
chiar dacă problemele de mediu reprezintă o sursă semnificativă
de îngrijorare pentru mulți oameni din întreaga lume (ȘtefAnicAet
al., 2020). Mai mult decât atât, constatările studiului nostru infirmă
într-o oarecare măsură concluziile obținute deChen şi colab.
(2018)care ne arată că în Taiwan gradul de conștientizare a
problemelor de mediu a crescut și pentru consumatorii din
Generația Z. De asemenea,Hidayat și Hidayat (2021)a arătat că
majoritatea tinerilor din Generația Z manifestă îngrijorare
profundă cu privire la implicațiile negative ale unei dezvoltări care
are consecințe asupra durabilității mediului. Totuși, din punct de
vedere teoretic, studiile inițiate încă nu disting direct o corelație
între problemele de mediu și comportamentul durabil al
generației analizate (Arora și Manganda, 2022;Djafarova și Foots,
2022), care determină identificarea unor preocupări durabile pe
care le are Generația Z și care poate constitui garanția că

Frontiere înȘtiința Mediului 15 frontiersin.org

Dragolea et al.
FIGURA 2
Model structural.
tinerii consumatori, prin comportamentul lor, vor influența
pozitiv calitatea mediului.
Ipoteza 4 (H4):Există o relație directă și semnificativă între
gradul de identificare cu consumatorul verde și comportamentul
sustenabil al consumatorilor din Generația Z.
Această ipoteză a fost testată folosind analiza SEM și nu este
validată. Nu există nicio relație între identificarea consumatorului
ecologic și comportamentul durabil al consumatorului și este susținută
de valoarea coeficientului β = 0,009, cup-valoare p =0,749). Prin
urmare, H4 nu este validat. Faptul că nu există o relație între
identificarea consumatorului ecologic și comportamentul durabil al
consumatorului, acest aspect determină un comportament al
indivizilor (ȘtefAnicAet al., 2021) care nu este întotdeauna corelat cu
percepția lor asupra unui comportament ecologic de consum, acesta
din urmă fiind negativ, în discrepanță cu percepțiile personale cu
privire la conceptele în ansamblul lor (Deliana și rom, 2019), ceea ce
confirmă rezultatele obținute în urma studiului nostru. Deci, deși
puterea de cumpărare a Generației Z o depășește pe cea a Generației
Y, aceasta determină Generația Z să aloce un buget mai mic pentru
achiziționarea de produse ecologice (Kowalska și colab., 2021), care
confirmă că nu există nicio relație între identificarea consumatorului
ecologic și comportamentul durabil al acestuia. De asemenea, există
studii care abordează atât conceptul de consumator verde, cât și cel de
comportament sustenabil, fără ca o legătură automată între cele două
să fie puternic evidențiată (Casalegno și colab., 2022;Casalegno și
colab., 2022). Deși în mod distinct, Generația Z nu se identifică pe
deplin cu o anumită sferă de consum, deciziile lor sunt filtrate prin
atenția asupra a ceea ce constituie un comportament durabil.
Ipoteza 5 (H5):Există o relație directă și semnificativă între
dorința de a cumpăra un produs verde și comportamentul
durabil al consumatorilor din Generația Z.
Frontiere înȘtiința Mediului
10.3389/fenvs.2023.1096183
În ceea ce privește această ipoteză, am constatat că a existat o
diferență semnificativă în comportamentul durabil al consumatorilor
în ceea ce privește achiziționarea de produse verzi (β = 0,468,p =0,000),
ceea ce înseamnă că ipoteza nulă nu este acceptată și se poate deduce
că achiziția de produse verzi afectează comportamentul de consum
responsabil. Deci H5 este suportat. Concluziile prezentului studiu sunt
similare cu cele obținute deGómez-Román și colab. (2020)arătând că
deși există o conștiință ecologică a Generației Z, în anumite perioade
există o lipsă de motivație, care îi împiedică să pună în practică spiritul
necesar dorinței de cumpărare a unui produs ecologic. În acest sens,
studiile ne arată că orice comportament de cumpărare al unui produs
ecologic va fi modificat în beneficiul societății (Gierszewska și Seretny,
2019), iar comportamentul de cumpărare ecologic al reprezentanților
Generației Z în ceea ce privește achiziționarea de produse ecologice va
fi mai frecvent (Jaciow și Wolny, 2021). Persoanele care sunt incluse
tipologic în cohortele Generației Z manifestă și concretizează intenții
de achiziție de produse ecologice, mai pronunțate decât alte generații
și, de asemenea, în raport cu zona de origine (DAbrowski și colab.,
2022;Liang și colab., 2022). Prin mijloacele pe care țările, organizațiile,
promotorii consumului durabil le vor avea la dispoziție și le vor folosi,
aceștia vor putea îndruma Generația Z către consumul de produse
ecologice, în mod responsabil și durabil.
Ipoteza 6 (H6):Comportamentul durabil al consumatorilor din
Generația Z are o influență pozitivă și semnificativă asupra protecției
mediului.
Rezultatele arată o corelație pozitivă între comportamentul durabil
al consumatorului și protecția mediului (β = 0,504,p =0.000). Este
validată și ipoteza H6. Rezultatele studiului nostru nu sunt corelate cu
cele obținute în cercetarea efectuată deParzonko și colab. (2021)care a
arătat că reprezentanții Generației Z în Polonia sunt
16 frontiersin.org
Dragolea et al.
mai puțin implicați în comportamente pro-mediu decât oamenii din
generațiile anterioare. Acest aspect se datorează probabil faptului că
reprezentanții Generației Z manifestă modele de comportament diferite și
manifestă un interes mai mare pentru participarea activă la problemele
sociale, precum și o responsabilitate sporită față de mediu (Song și colab.,
2020). Comportamentul durabil este inclus în panoul de posibile și foarte
importante mijloace de protecție a mediului. Această practică este adoptată
și în rândul reprezentanților Generației Z, care prin contribuția lor aduc o
contribuție majoră la îmbunătățirea condițiilor de mediu (Chaturvedi și
colab., 2020;Tran și colab., 2022). Comportamentul acestei generații poate
ghida în continuare comportamentul generațiilor viitoare către abordarea
corectă a obiceiurilor și practicilor de mediu.
Ipoteza 7 (H7):Comportamentul durabil al consumatorilor din
Generația Z are o influență pozitivă și semnificativă asupra satisfacției
acestora.
Rezultatele arată că există o corelație pozitivă între
comportamentul sustenabil al consumatorului și satisfacția
consumatorului. Prin urmare, există un efect pozitiv, care este
confirmat de coeficientul variabilei exogene. Deci, ipoteza H7
este validată. Corelația pozitivă dintre comportamentul
sustenabil al consumatorului și satisfacția consumatorului
arată că ne aliniem la rezultatele evidențiate de studiile
realizate deŞtefAnicAși Butnaru (2019), mai ales că, caAnders
(2021)ne mai arată, Generația Z este cea care va dicta multe
dintre liniile directoare și strategii de viitor ale companiilor,
inclusiv tendințele care se vor manifesta pe piața muncii. O
părere similară este împărtășită deDabija et al. (2019)care
susțin faptul că tinerii din Generația Z exprimă un interes
foarte puternic pentru dezvoltarea durabilă și
responsabilitatea socială și tind să se implice în acțiuni de
protejare a mediului pentru că le aduc mari satisfacții (ȘtefAnic
Ași Sandu, 2019). Generația Z este mai înclinată decât alte
generații să achiziționeze produse ecologice în ceea ce
privește satisfacția primită (Suchanek și Szmelter-Jarosz, 2019;
Cui și colab., 2022). Această generație este conștientă de
impactul pozitiv și de dimensiunea consistentă a contribuției
proprii și colective la protejarea mediului, elemente care
determină o satisfacție specifică.
6 Contribuții teoretice, implicații
practice și implicații viitoare
Acest studiu aduce și contribuții teoretice, constituind un suport
real pentru latura practică actuală și viitoare a tuturor părților
interesate, direct sau indirect. Atât cadrele universitare, cât și
practicienii îl pot folosi ca start pentru dezvoltarea cercetării viitoare
sau pentru proiectarea politicilor de piață adresate acestui grup de
consumatori, Generația Z. Următoarele paragrafe dezvoltă aceste
considerații și prezintă în detaliu contribuția și valoarea noastră de
cercetare pentru părțile interesate.
6.1 Contribuții teotice
În acest articol, conturat ca o amplă documentare și cercetare
empirică, am analizat elementele care completează profilul
consumatorului verde, aspecte legate de comportamentul
consumatorului ca reprezentant al Generației Z, precum și al GMk.
Frontiere înȘtiința Mediului
10.3389/fenvs.2023.1096183
practicile organizaţiilor în contextul adaptării acestora la noile
cerinţe ale pieţei de profil. Rezultatele găsite au confirmat
teoriile enunțate deSu şi colab. (2019),Krasulja şi colab. (2020),
care menționează faptul că profilul consumatorului verde din
Generația Z are caracteristici diferite față de alte generații,
deoarece milenialii sunt mult mai informați, aleg să
achiziționeze produse ecologice, sunt mai pragmatici, evitând
risipa de alimente, iar principalele activități GMkP ale
organizațiilor le sensibilizează și le modelează
comportamentul de cumpărare și consum de produse verzi.
În același timp, deși vârsta fragedă îi împiedică uneori pe
tinerii din Generația Z să-și transforme opiniile și intențiile
privind achiziționarea de produse verzi în achiziții efective, din
cauza limitărilor financiare, atitudinile și cunoștințele lor pot
contribui la formarea unui comportamentul de cumpărare a
produselor verzi și aprecierea activităților GMkP ale
organizațiilor, atât pentru generația actuală, cât și pentru
generațiile viitoare.
Generația Z nu mai ia în considerare în ignoranță conceptele verzi,
caracteristicile produselor verzi, protecția mediului sau metodele de
prevenire a poluării prin activități proprii; aceasta este generația
născută în mijlocul acestor transformări și ei le-au asimilat și le-au
perceput în mod natural. În acest context, putem spune că tinerii din
Generația Z nu sunt doar categoria umană care simte cel mai bine
importanța măsurilor și practicilor GMK, ci pot fi și cei mai buni
promotori ai acestor concepte pentru generațiile anterioare, care într-
o mare măsură. în măsura în care se familiarizează mai greu cu aceste
elemente. Generația Z este educată să-și dorească produse sănătoase,
verzi, dar încearcă să le identifice la prețuri bune, motiv pentru care
organizațiile trebuie să își eficientizeze atât costurile de producție, cât
și practicile de promovare, fără a afecta foarte mult prețul final.
Consumatorii din generația Z manifestă preocupare față de mediul
natural și acest aspect este vizibil în comportamentul și reacția lor de
cumpărare în ceea ce privește produsele de pe piața verde. În profilul
de consum studiat, accentul este orientat de la cantitate spre calitate.
Practicarea unui comportament durabil induce consumatorilor
sentimentul de satisfacție, cauzat de conștientizarea contribuției atât
la protecția mediului, cât și la practicarea unui stil de viață sănătos,
printr-o alimentație adecvată, cu produse verzi.
Studiile în domeniu evidențiază preponderența femeilor ca
cumpărători de produse ecologice, atât pentru generațiile
anterioare, cât și pentru Generația Z. Aceasta are ca rezultat o
tendință mai mare de a cumpăra produse ecologice din partea
femeilor, fapt care nu trebuie confundat cu gradul de consum de
produse ecologice legate de genul oamenilor. Este bine cunoscut
faptul că, în majoritatea cazurilor, reprezentanții genului feminin
realizează procesul de aprovizionare pentru familie/grup/uniune (
Chen și Chai, 2010), element care confirmă prezumția de consum
corect al produselor verzi distribuite pe gen. Încercarea de a defini
un profil de cumpărare și consum verzi absolut pentru Generația Z
este încă observată și analizată, deoarece reacțiile, implicațiile
personale, afinitățile, percepțiile nu sunt stabilizate pentru a putea
construi un profil standard, ci ceea ce se reflectă clar. până acum
confirmă faptul că vorbim de o generație mai matură, conștientă,
mai economică, cu accent pe principiile unei vieți sănătoase, în
acord cu normele de protecție a mediului. Primii ani de activitate
profesională pentru Generația Z au coincis în mare măsură cu
declanșarea pandemiei de COVID-19, care a influențat anumite
17 frontiersin.org
Dragolea et al.
componente ale comportamentului lor natural, având în vedere
starea de incertitudine trăită, cu multiple conotații emoționale (
Butnaru și colab., 2021). Anii următori vor putea stabiliza
comportamentul, percepția și profilul consumatorului de produse
ecologice din Generația Z, inclusiv determinarea exactă a
impactului practicilor de marketing ecologic. Premisele sunt
promițătoare, comportamentul Generației Z este în prezent
sustenabil, cu accent pe valorile de mediu și consumul sănătos.
Acest studiu și-a propus să identifice modelul de comportament și
consum al tinerilor din Generația Z în prezent, atât în ceea ce
privește impactul asupra protecției mediului, cât și satisfacția dată
de consumul de produse verzi și corelarea acestui model cu
practicile GMk. a organizatiilor.
Articolul nostru contribuie la întărirea relației dintre
practicile reale GMk care vizează Generația Z și cercetare prin
identificarea anumitor factori de consum. Din această
perspectivă, cercetarea validează ipotezele prin analiza
modelului structural, oferind totodată și din perspectivă
teoretică imaginea reflectată în cercetarea abordărilor
existente, care trebuie actualizate și adaptate constant, în
concordanță cu provocările în continuă schimbare și tendinte.
Considerăm că principalele limite ale cercetării sunt
determinate de dinamismul fenomenului ilustrat în timp, precum
și de flexibilitatea tendințelor de consum, ceea ce înseamnă
adaptare la schimbări atât de către cercetători, cât și mai ales de
către producători. Aceste limite necesită o colaborare strânsă și
neîntreruptă între cercetare și producție, în scopul adaptării la
profilul de consum al Generației Z. Prin analize și cercetări
ulterioare, putem contribui la conturarea unui profil realist și
actual, care va veni în sprijinul cercetători și companii, chiar și a
consumatorilor de produse verzi în procesul de autocunoaștere a
factorilor determinanți ai consumului.
6.2 Implicații practice
Rezultatele acestei cercetări, realizate în urma unui amplu și
rafinat proces de documentare colaborativă, pot fi integrate cu
succes în viitoarea activitate strategică și operațională a
principalelor părți interesate care includ sau urmăresc distinct în
stabilirea profilului consumatorului țintă Generația Z: afaceri,
manageri, mediul academic, inclusiv consumatorii. Din
perspectiva managerială, cercetarea prezintă implicații practice
deoarece ilustrează modul în care Generația Z se raportează la
problemele de mediu, factorii de influență în fundamentarea
deciziei de cumpărare sau de consum, preocupările pentru
consumul ecologic și protecția mediului. Mai mult, este esențial
deoarece prezintă parțial influența practicilor GMk ale companiilor
asupra comportamentului și dorinței de a implica sau susține
consumul durabil. Aceste aspecte pot fi luate în considerare în
fundamentarea deciziilor de exploatare. Astfel, la nivel
managerial, companiile din întreaga lume ar trebui să adopte
strategii ecologice și să implementeze activ practici de marketing
ecologic pentru a promova cât mai bine în rândul consumatorilor.
Pe de o parte, este necesar să-și cunoască clienții cât mai bine
posibil, particularitățile comportamentului lor de consum, precum
și principiile și rațiunile care stau la baza adoptării unui
comportament durabil. Pe de altă parte
Frontiere înȘtiința Mediului
10.3389/fenvs.2023.1096183
Pe de altă parte, este necesar să se construiască un sistem de producție verde
valabil pentru întregul ciclu al produsului, să se continue dezvoltarea produselor
și proceselor verzi și să existe lanțuri de aprovizionare verzi care să integreze cât
mai multe practici ecologice. Domeniul cercetat nu este unul static, el necesită
actualizări sistematice pentru a obține cele mai actuale, relevante și ușor de
implementat date în cadrul sistemelor de management ale actorilor de pe piața
produselor verzi.
Este necesar să se înființeze afaceri inovatoare, sustenabile,
care să încorporeze practici de marketing ecologic încă din faza de
planificare și proiectare, astfel încât un model de afaceri care să
poată fi replicat și promovat, ca referință pentru cei care doresc
să-și transforme afacerile în afaceri ecologice, sustenabile, iar
acest studiu poate oferi câteva elemente relevante de sprijin.
Totodată, în susținerea unor astfel de afaceri, guvernele au și un
rol esențial, încurajând acest gen de inițiative prin oferirea de
asistență financiară și fiscală pentru promovarea practicilor
ecologice sau prin implementarea unui sistem de protecție a
proprietății intelectuale și îmbunătățirea îmbunătățirii continue a
standardelor de mediu.
6.3 Implicații viitoare
Acest studiu și-a propus să identifice modelul de
comportament și consum al tinerilor din Generația Z în
prezent, atât în ceea ce privește impactul asupra protecției
mediului, cât și satisfacția dată de consumul de produse verzi
și corelarea acestui model cu practicile GMk. a organizatiilor.
Mediul academic se raportează la acest tip de cercetare
dintr-un dublu punct de vedere: continuarea cercetării
fenomenului descris prin prisma fondului fundamentat de
autori și posibilitatea aprofundării temei și, în același timp, din
postura de partidul care manifestă o interacțiune directă cu
reprezentanții Generației Z, prin posibilitatea de a cunoaște și
înțelege mai eficient acțiunile acestei generații și de
fundamentare a planurilor de activitate viitoare, specifice
nevoilor tinerilor. Din perspectiva consumatorilor, rezultatele
sugerează că consumul responsabil, acțiunile de mediu și
conștientizarea pot avea un impact semnificativ la nivel
individual și asupra mediului. Poate stimula consumatorii din
Generația Z să perpetueze un comportament responsabil și, în
același timp, să conștientizeze alte generații cu privire la
consumul de produse ecologice, înclinând spre un consum
responsabil, plătind mai mult
Atenţie la GMkP campanii, și implicare în
activitati de protectie a mediului.
Validitatea rezultatelor găsite în acest studiu amplu oferă
posibilitatea atât autorilor, cât și altor cercetători cu interese de
studiu în acest domeniu de a continua analiza dintr-un stadiu
avansat. Direcțiile viitoare permit preluarea rezultatelor obținute
în această abordare amplă și îmbunătățirea operaționalizării
acestora pentru a construi viitoare modele de management al
GMkP, cu impact în modelarea comportamentului de cumpărare
al noii Generații Z.
Suntem încurajați, în urma analizelor efectuate, să
aprofundăm cercetarea prin cercetări ulterioare, nu neapărat din
motive determinate de principii sau cercetări anterioare lacunare,
ci pentru nevoile permanente cerute de acest domeniu de
18 frontiersin.org
Dragolea et al.
orientarea practicilor generaționale de marketing verde ale
companiilor.
Declarație de disponibilitate a datelor
Datele brute care susțin concluziile acestui articol vor fi puse la
dispoziție de către autori, fără rezerve nejustificate.
Contribuții ale autorului
Toți autorii enumerați au adus o contribuție substanțială, directă și
intelectuală la lucrare și au aprobat-o pentru publicare.
Referințe
Adisa, I., Adeola, O. și Oparison, A. (2021). Valorificarea potențialului generației verzi pentru
succesul de marketing ecologic în economiile emergente ale Africii.Herghelia Palgrave. Marcă.
Emerg. Eco.131, 131–149. doi:10.1007/978-3-030-73007-9_9
Ahmad, SNB și Omar, A. (2018). Influența valorii percepute și a valorilor personale asupra intenției de
răscumpărare a consumatorilor de produse naturale de frumusețe.Int. J. Sup. Lanţ. Mgt7 (2), 116–125.
Aizawa, H., Yoshida, H. și Sakai, S. (2008). Rezultate actuale și perspective de viitor pentru
reciclarea japoneză a aparatelor electrice de uz casnic.Resursă. Conservare Reciclare.52 (12),
1399–1410. doi:10.1016/j.resconrec.2008.07.013
Anders, E. (2021).Generația Z și percepția lor față de mediul de lucru. Munchen:
GRIN Verlag.
Andronie, M., Gardan, DA, Dumitru, I., Gardan, IP, Andronie, IE, and Uta, C. (2019). Integrarea
principiilor marketingului ecologic prin utilizarea datelor mari.Bună practică.21 (50), 258.
doi:10.24818/ea/2019/50/258
Arora, N. și Manchanda, P. (2022). Valoarea verde percepută și intenția de a cumpăra
îmbrăcăminte durabilă în rândul generației Z: medierea moderată a atitudinilor.J. Glob. Fash.
Marcă.13 (2), 168–185. doi:10.1080/20932685.2021.2021435
Bailey, AJ, Wills, CM și Mitchem, J. (2022). Atitudini față de schimbările climatice și
poveștile științifice.J. Environ. Stud. Sci.12, 714–726. doi:10.1007/s13412-022-00770-0
Bakewell, C. și Mitchell, V. (2003). Stilurile de luare a deciziilor pentru femeile din
generația Y.Int. J. Retail Distribution Manag.31 (2), 95–106. doi:10.1108/
09590550310461994
Barber, N., Taylor, DC și Dodd, T. (2009). Importanța închiderii sticlelor de vin în deciziile de
cumpărare cu amănuntul ale consumatorilor.J. Hosp. Marcă. Manag.18 (6), 597–614. doi:10.
1080/19368620903025014
Barbiroglio, E. (2019). Generația Z se teme de schimbările climatice mai mult decât de orice
altceva. Disponibil la:https://www.forbes.com/sites/emanuelabarbiroglio/2019/12/09/
generationz-fears-climate-change-more-than-anything-else/. (Preluat la 25 iulie 2022).
Bhatia, M. și Jain, A. (2014). Marketing verde: un studiu al percepției și preferințelor
consumatorilor din India.Electron. Green J.1 (36). doi:10.5070/g313618392
Bhavana, A. și Thiruchanuru, S. (2018). Marketing verde: Analiza decalajului în procesul de
luare a deciziilor unui consumator ecologic.J. Autobuz. Manag. Soc. Sci. Res. (JBM&SSR) 7 (3),
2319.
Bojkovska, K., Dojchinovski, T., Jankulovski, N., Joshevska, E. și Najdovski, B. (2017). Abordări
contemporane pentru segmentarea consumatorilor în funcție de nivelul de responsabilitate
ecologică: Cazul republicii Macedonia.Mediul alimentar. Saf. J.15 (2), 155–164.
Bromwich, JE (2018). Am cerut generației Z să aleagă un nume. Nu a fost generația Z.
Disponibil la:https://www.nytimes.com/2018/01/31/style/generation-z-name.html.
Brosdahl, DJC și Carpenter, JM (2011). Orientările de cumpărături ale noi, bărbații: o comparație
generațională.J. Comert cu amănuntul. Serviciul Consumatorului18 (6), 548–554. doi:10.1016/j.
jretconser.2011.07.005
Brough, AR, Wilkie, JEB, Ma, J., Isaac, MS și Gal, D. (2016). Este ecologic ecologic?
Stereotipul verde-feminin și efectul său asupra consumului durabil.
J. Consumer Res.43 (4), 567–582. doi:10.1093/jcr/ucw044
Budac, A.-C. (2014). Considerații strategice cu privire la modul în care mărcile ar trebui să facă
față generației Z.Rev. Econ.66 (5), 6–14.
Bulut, ZA, Kökalan Çimrin, F. și Doğan, O. (2017). Gen, generație și consum
durabil: Explorarea comportamentului consumatorilor din Izmir, Turcia. Int. J.
Stud de consum.41 (6), 597–604. doi:10.1111/ijcs.12371
Bumbac, R., Bobe, M., Procopie, R., Pamfilie, R., GiușcA,S. și Enache, C. (2020). Cum ar trebui luate în
considerare obiceiurile alimentare ale zoomerului în modelarea sistemului alimentar pentru 2030 - un
studiu de caz asupra tinerei generații din România.Durabilitate12 (18), 7390. doi:10.3390/ su12187390
Frontiere înȘtiința Mediului
10.3389/fenvs.2023.1096183
Conflict de interese
Autorii declară că cercetarea a fost efectuată în absența
oricăror relații comerciale sau financiare care ar putea fi
interpretate ca un potențial conflict de interese.
Nota editorului
Toate revendicările exprimate în acest articol sunt exclusiv ale autorilor
și nu reprezintă neapărat pe cele ale organizațiilor lor afiliate sau pe cele ale
editorului, editorilor și recenzenților. Orice produs care poate fi evaluat în
acest articol, sau revendicare care poate fi făcută de producătorul său, nu
este garantat sau susținut de editor.
Butnaru, GI, Haller, A.-P., Dragolea, L.-L., Anichiti, A., and Tacu Hârșun, G.-D. (2021).
Bunăstarea studenților în timpul tranziției de la educația la fața locului la educația online: Există
riscuri care decurg din izolarea socială?Int. J. Environ. Res. Sănătate Publică18 (18), 9665. doi:10.
3390/ijerph18189665
Calk, R. și Patrick, A. (2017). Millennials prin oglindă: factori de motivare la locul de
muncă | jurnalul de anchetă de afaceri.J. Autobuz. Inq.16 (2), 131–139.
Campbell-Arvai, V., Arvai, J. și Kalof, L. (2012). Motivarea alegerilor alimentare durabile. Mediul.
Comportament.46 (4), 453–475. doi:10.1177/0013916512469099
Casalegno, C., Candelo, E. și Santoro, G. (2022). Explorarea antecedentelor
comportamentului de cumpărare ecologică și durabilă: o comparație între diferite
generații.Psih. Marcă.39 (5), 1007–1021. doi:10.1002/mar.21637
Chandra, S. (2019). O înțelegere conceptuală a marketingului ecologic în contextul
indian.Int. J. Commer. Manag. Res.5 (3), 80–87.
Chaturvedi, P., Kulshreshtha, K. și Tripathi, V. (2020). Investigarea factorilor determinanți ai
intențiilor comportamentale ale generației Z pentru îmbrăcămintea reciclată: o dovadă dintr-o
economie în curs de dezvoltare.Young Consum.21 (4), 403–417. doi:10.1108/yc-03-2020-1110
Chen, M.-H., Chen, BH și Chi, CG (2018). Investiții responsabile din punct de vedere social de
generația Z: un studiu intercultural al investitorilor taiwanezi și americani.J. Hosp. Marcă. Manag.
28 (3), 334–350. doi:10.1080/19368623.2019.1525690
Chen, TB și Chai, LT (2010). Atitudine față de mediu și produse verzi: perspectiva
consumatorilor.Manag. Sci. ing.4 (2), 27–39. doi:10.3968/j.mse.
1913035X20100402.002
Cherian, J. și Jacob, J. (2012). Marketing verde: Un studiu al atitudinii
consumatorilor față de produsele ecologice.Asian Soc. Sci.8 (12), 117. doi:10.5539/
ass. v8n12p117
Choi, Y., Kroff, MW și Kim, J. (2021). Dezvoltarea promovării mărcii prin activități de brand pe
Facebook.J. Marca consumatorului.38 (3), 328–338. doi:10.1108/jcm-10-2019-3460
Cui, Y., Lissillour, R., Chebeň,J., Lančarič,D. și Duan, C. (2022). Poziția prudenței
financiare, influenței sociale și satisfacției mediului în modelul comportamental de
consum durabil: investigație intergenerațională încrucișată în timpul pandemiei de
Covid-19.Corp. Soc. Responsabil. Mediul. Manag.29, 996–1020. doi:10.1002/csr. 2250
Dabija, D.-C., Bejan, BM și Pușcaș,C. (2020). O abordare calitativă a orientării
durabile a generației Z în retail: Cazul României.J. Risc Financial Manag.13 (7), 152.
doi:10.3390/jrfm13070152
Dabija, DC, Bejan, BM și Dinu, V. (2019). Transformări în afaceri și economie.Int.
J. Sch. Pap.18. 47.
DAbrowski, LS,Środa-Murawska, S., Smoliński, P. și Biegańska, J. (2022).
Diviziunea rural-urban: generația Z și comportamentul pro-mediu.Durabilitate14
(23), 16111. doi:10.3390/su142316111
Dangelico, RM și Vocalelli, D. (2017). Marketing verde”: O analiză a definițiilor, etapelor
strategiei și instrumentelor printr-o revizuire sistematică a literaturii.J. Curat. Prod.165
(0959-6526), 1263–1279. doi:10.1016/j.jclepro.2017.07.184
Davies, A., Titterington, AJ şi Cochrane, C. (1995). Cine cumpără alimente organice?Br.
Mâncare J.97 (10), 17–23. doi:10.1108/00070709510104303
Deliana, Y. și Rum, IA (2019). Cum afectează percepția asupra mediului verde de-a lungul
generațiilor comportamentul consumatorilor? Un proces de rețea neuronală.Int. J. Stud de
consum.43 (4), 358–367. doi:10.1111/ijcs.12515
Diamantopoulos, A., Schlegelmilch, BB, Sinkovics, RR și Bohlen, GM (2003). Mai poate
socio-demografia să joace un rol în profilarea consumatorilor verzi? O revizuire a
dovezilor și o investigație empirică.J. Autobuz. Res.56 (6), 465–480. doi:10.1016/s0148-
2963(01)00241-7
19 frontiersin.org
Dragolea et al. 10.3389/fenvs.2023.1096183

Djafarova, E. și Foots, S. (2022). Explorarea consumului etic al generației Z: Teoria
comportamentului planificat.Young Consum.23 (3), 413–431. doi:10.1108/yc-10-2021-1405
Dospinescu, O., Anastasiei, B., and Dospinescu, N. (2019). Factori cheie care determină
beneficiul așteptat al clienților atunci când folosesc cardurile bancare: O analiză asupra
millennials și generația Z din România.Simetrie11 (12), 1449. doi:10.3390/sym11121449
Eastman, JK și Liu, J. (2012). Impactul cohortelor generaționale asupra consumului de statut: o
privire exploratorie asupra cohortei generaționale și a datelor demografice asupra consumului
de statut.J. Marca consumatorului.29 (2), 93–102. doi:10.1108/07363761211206348
Fornell, C. și Larcker, DF (1981). Evaluarea modelelor de ecuații structurale cu variabile
neobservabile și eroare de măsurare.J. Mark. Res.18 (1), 39–50. doi:10.2307/ 3151312
Loria, K. (2018). Iată din ce generație faci parte, în funcție de anul nașterii, și de ce
există aceste distincții. Disponibil la:https://www.businessinsider.com/generationyou-
are-in-by-birth-year-millennial-gen-x-baby-boomer-2018-3.
Lorincová, T., Ondrijová, I. și Kovaľová, J. (2019). „Trăsăturile de personalitate și
comportamentul de cumpărare din punctul de vedere al caracteristicilor socio-demografice
selectate – constatări preliminare”, în a treia conferință științifică internațională ITEMA Recent
Advances in Information Technology, Tourism, Economics, Management and Agriculture,
Bratislava, Slovacia, 24 octombrie 2019, Belgrad : Asociația Economiștilor și Managerilor din
Balcani, Belgrad. doi:10.31410/itema.sp2019.99
Malikova, I. (2021). Percepția problemelor globale de mediu și economie circulară de către
generația Z.SHS Web Conf.92, 05018. doi:10.1051/shsconf/20219205018

May, V. (1991). Turism, mediu și dezvoltare.Tur. Manag.12 (2), 112–118.

Gajda, J. (2020). Organizare și management trimestrial științific.Organ. Manag.4
(52), 1899. doi:10.29119/1899-6116.2020.52.1
Gelderman, CJ, Schijns, J., Lambrechts, W. și Vijgen, S. (2021). Marketingul ecologic ca practică
de mediu: impactul asupra satisfacției ecologice și loialității ecologice într-un context business-
to-business.Autobuz. Strategie Mediu.30 (4), 2061–2076. doi:10.1002/bse. 2732
Gierszewska, G. și Seretny, M. (2019). Comportament durabil – nevoia de schimbare a
atitudinilor și comportamentului consumatorilor și în afaceri.Găsite. Manag.11 (1), 197–208.
doi:10. 2478/fman-2019-0017
Gómez-Román, C., Lima, ML, Seoane, G., Alzate, M., Dono, M. și Sabucedo, J.-M.
(2020). Testarea cunoștințelor comune: sunt europenii de nord și milenii mai
preocupați de mediu?Durabilitate13 (1), 45. doi:10.3390/su13010045
Groening, C., Sarkis, J. și Zhu, Q. (2018). Revizuirea teoriei de marketing ecologic la nivel de
consumator: un compendiu de teorii aplicate și direcții de cercetare ulterioare.J. Curat. Prod. 172
(1), 1848–1866. doi:10.1016/j.jclepro.2017.12.002
Guzel, T. (2020). Atitudinile și preferințele generației Z cu privire la mobilier și mobilier
ecologic.Online J. Art Des.8 (4), 38–39.
Hansmann, R., Bernasconi, P., Smieszek, T., Loukopoulos, P. și Scholz, RW (2006). Justificări și
autoorganizare ca factori determinanți ai comportamentului de reciclare: Cazul bateriilor uzate.
Resursă. Conservare Reciclare.47 (2), 133–159. doi:10.1016/j.resconrec.2005.10.006
Herberger, RA (1975). Motivul de cumpărare a produselor ecologice: O provocare pentru
educația consumatorilor.J. Consumator Aff.9 (2), 187–195. doi:10.1111/j.1745-6606.1975.
tb00562.x
Hicks, DD și Hicks, D. (2003).Lecții pentru viitor. Dimensiunea lipsă în educație.
Ediția I168 Londra: Routledge. doi:10.4324/9780203219331
Hidayat, Z. și Hidayat, D. (2021). „Sențul de mediu al generației Z în comunitățile
online: explorarea rolurilor schimbului de cunoștințe și mișcări sociale pe instagram”, în
Proceedings of the 2nd Borobudur International Symposium on Humanities and Social
Sciences, Magelang, Central Java, Indonezia, 18 noiembrie 2020, Bratislava, Slovacia: EAI
– Alianța Europeană pentru Inovare. doi:10.4108/eai.18- 11-2020.2311741
doi:10.1016/0261-5177(91)90065-2
Meredith, G. și Schewe, C. (2003). Definirea piețelor, definirea momentelor: cele 7
generații ale Americii, experiențele lor comune și de ce ar trebui să le pese afacerilor.
J. Marca consumatorului.20 (2), 172–173. doi:10.1108/07363760310464622
Mohd Suki, N. (2013). Comportamentul ecologic al tinerilor consumatori.Manag. Mediul. Cal.
Un int. J.24 (6), 726–737. doi:10.1108/meq-02-2013-0010
Morgan, J. (2016). Generația Z și cele 6 forțe care modelează viitorul afacerilor.
Disponibil la:https://www.inc.com/jacob-morgan/generation-z-and-the-6-forces-
shapingthe-future-of-business.html.
Mukonza, C., Hinson, RE, Adeola, O., Adisa, I., Mogaji, E. și Kirgiz, AC (2021). „Marketing
ecologic: o introducere”, înMarketing verde pe piețele emergente. Studii Palgrave despre
marketing în economiile emergente.Editori C. Mukonza, RE Hinson, O. Adeola, I. Adisa, E. Mogaji
și AC Kirgiz (Cham: Palgrave Macmillan), 3–14. doi:10.1007/978-3-030-74065- 8_1
Nadanyiová, M. și Gajanová, L. (2018). Percepția consumatorilor despre marketingul ecologic
ca o sursă de avantaj competitiv în industria hotelieră.Littera Scr.1 (1), 102–115.
Naidu, MN, Sonawane, MS, Mohod, MA și Pendam, MB (2020). Un studiu al atitudinii consumatorilor
față de marketingul ecologic.JournalNX - Un multidisciplinar. Peer Rev. J.65, 83–91.
Narula, S. și Sabharwal, D. (2016). Studiul oritic al marketingului ecologic în India: importanța
și necesitatea acestuia.J. Mass Commun. Jurnalism06 (08). doi:10.4172/2165-7912.s2-007
Nguyen, NMD (2021). Factorii care influențează comportamentul consumatorilor finlandezi din
generația Z față de achiziția ecologică de produse cosmetice. Disponibil la:https://www.theseus.fi/handle/
10024/ 493316. (Accesat: 24 noiembrie 2021).
Noor, MNM, Jumain, RSA, Yusof, A., Ahmat, MAH și Kamaruzaman, IF (2017).
Determinanți ai deciziei de cumpărare ecologică din generația Z: O abordare SEM-PLS.
Int. J. Adv. Aplic. Sci.4 (11), 143–147. doi:10.21833/ijaas.2017.011.023
Parment, A. (2013). Generația Y vs. Baby Boomers: comportamentul de cumpărături, implicarea cumpărătorilor și
implicații pentru comerțul cu amănuntul.J. Comert cu amănuntul. Serviciul Consumatorului20 (2), 189–199.
doi:10.1016/j.jretconser.2012.12.001

Parzonko, AJ, Balińska, A. și Sieczko, A. (2021). Comportamentele pro-mediu ale

Hojnik, J., Ruzzier, M. și Konečnik Ruzzier, M. (2019). Tranziția către durabilitate: generației Z în contextul conceptului de Homo socio-oeconomicus.Energiile14 (6), 1597.
Adoptarea produselor ecologice în rândul consumatorilor.Durabilitate11 (16), 4308. doi:10.3390/en14061597
doi:10.3390/su11164308
Pavan, M. și Payal, S. (2012). Marketing verde: provocări și oportunități pentru
Irianto, H. (2015). Atitudinea și intenția consumatorilor față de achiziționarea de alimente ecologice: o afaceri.J. Mark. comun.8 (1), 35–41.
extensie a teoriei comportamentului planificat în perspectivă de gen.Int. J. Manag. Eco. Soc. Sci.4 (1), 17–
Peattie, K. și Crane, A. (2005). Marketing verde: legendă, mit, farsă sau profeție? Cal.
31.
Marcă. Res. Un int. J.8 (4), 357–370. doi:10.1108/13522750510619733
Jaciow, M. și Wolny, R. (2021). Noile tehnologii în comportamentul ecologic al
Pelikánová, RM și Hála, M. (2021). Consumul inconștient CSR de generația Z în
generației Z.Procedia Comput. Sci.192, 4780–4789. doi:10.1016/j.procs.2021.09.256
era COVID-19 – ereticii responsabili nu plătesc bonus CSR?J. Risc Financial Manag.
Jürkenbeck, K., Spiller, A. și Schulze, M. (2021). Conștientizarea tinerei generații cu privire la schimbările 14 (8), 390. doi:10.3390/jrfm14080390
climatice și impactul acestora asupra alimentației lor.Curat. Consum responsabil.3, 100041. doi:10.1016/
Polonsky, MJ (1994). O introducere în marketingul verde.Electron. Green J.1 (2),
j.clrc.2021.100041
31210177. doi:10.5070/g31210177
Kamenidou, IC, Mamalis, SA, Pavlidis, S. și Bara, E.-ZG (2019). Segmentarea studenților
Polonsky, MJ (2011). Marketing verde transformator: impedimente și
din generația Z din cohorta pe baza comportamentului de consum durabil de alimente:
oportunități.J. Autobuz. Res.64 (12), 1311–1319. doi:10.1016/j.jbusres.2011.01.016
un studiu preliminar.Durabilitate11 (3), 837. doi:10.3390/su11030837
Priporas, C.-V., Stylos, N. și Fotiadis, AK (2017). Așteptările consumatorilor din generația Z
Kiliç, B., Bekar, A. și Yozukmaz, N. (2021). „Noua generație gastronomică: Generația Z”,
privind interacțiunile în retailul inteligent: o agendă viitoare.Calculator. Zumzet. Comportament.
în Marketing și management generația Z în turism și ospitalitate,Berlin, Germania:
77 (1), 374–381. doi:10.1016/j.chb.2017.01.058
Springer, 223–247. doi:10.1007/978-3-030-70695-1_9
Puiu, S. (2016). Generația Z – un nou tip de consumatori.Tânărul Econ. J./Revista
Kowalska, A., Ratajczyk, M., Manning, L., Bieniek, M. și M.Acik, R. (2021). Young and green” un studiu al
Tinerilor Econ.13 (27), 67–78.
percepțiilor consumatorilor și al comportamentului de cumpărare raportat față de alimente ecologice în
Polonia și Regatul Unit.Durabilitate13 (23), 13022. doi:10.3390/su132313022 Reiners, B. (2020). Un ghid de recrutare pentru pregătirea forței de muncă din generația Z. Disponibil
la: https://builtin.com/recruiting/gen-z-workforce(Preluat la 1 februarie 2022).
Krasulja, N., Ilić,D. și Marković,BM (2020). Principii de bază ale economiei circulare cu
accent special pe consumul durabil generația „Y” și „Z”.Ecoforum9 (2), 7. Reyes, MES, Carmen, BPB, Luminarias, MEP, Mangulabnan, SANB și Ogunbode,
CA (2021). O investigație asupra relației dintre anxietatea față de schimbările
Kymäläinen, T., Seisto, A. și Malila, R. (2021). Generația Z risipa alimentară, dieta și obiceiurile
climatice și sănătatea mintală în rândul filipinezii generației Z.Curr. Psih.1, 1–9.
de consum: un studiu de design social finlandez cu viitorii consumatori.Durabilitate 13 (4), 2124.
doi:10.1007/s12144-021-02099-3
doi:10.3390/su13042124
Saha, M. și Darnton, G. (2005). Companii verzi sau companii verzi: Sunt companiile cu
Lerch, M. (2020). Marketing verde. Disponibil la:https://is.muni.cz/th/coe7u/?lang=en
adevărat verzi sau pretind că sunt?Autobuz. Soc. Rev.110 (2), 117–157. doi:10.1111/j.
(Preluat la 1 februarie 2022).
0045-3609.2005.00007.x
Liang, J., Li, J. și Lei, Q. (2022). Explorarea influenței valorilor de mediu asupra
Sarkar, AN (2012). Branding ecologic și inovații ecologice pentru dezvoltarea unei strategii
comportamentului de consum ecologic al îmbrăcămintei: un model de mediere multiplă în lanț
durabile de marketing ecologic.Asia-Pacific J. Manag. Res. Inovaţie8 (1), 39–58. doi:10.1177/
în rândul generației chineze Z.Durabilitate14 (19), 12850. doi:10.3390/su141912850
2319510x1200800106
Líšková, ZD, Cudlínová, E., Pártlová, P. și Petr, D. (2016). Importanța marketingului
Schawbel, D. (2014). Angajații Gen Z: Cele 5 atribute pe care trebuie să le cunoașteți. Disponibil la:
ecologic și potențialul acestuia.Visegrad J. Bioeconomie Sustain. Dev.5 (2), 61–64. doi:10.
https://www.entrepreneur.com/article/236560.
1515/vjbsd-2016-0012

Frontiere înȘtiința Mediului 20 frontiersin.org

Dragolea et al.
Schwartz, SEO, Benoit, L., Clayton, S., Parnes, MF, Swenson, L. și Lowe, SR (2022). Anxietatea
față de schimbările climatice și sănătatea mintală: activismul de mediu ca tampon.Curr. Psih.1,
1–14. doi:10.1007/s12144-022-02735-6
Shiel, C., Paço, A. și Alves, H. (2020). Generativitate, dezvoltare durabilă și comportament
ecologic al consumatorului.J. Curat. Prod.245, 118865. doi:10.1016/j.jclepro.2019.118865
Shrum, LJ, McCarty, JA și Lowrey, TM (1995). Caracteristicile cumpărătorului consumatorului
ecologic și implicațiile acestora pentru strategia publicitară.J. Reclamă.24 (2), 71–82. doi:10.
1080/00913367.1995.10673477
Shwetha, GY (2019). Un studiu descriptiv asupra atitudinii generației Z față de
comportamentul verde.Capul Comorin Res.1 (1), 30–35.
Singh, A. și Dangmei, J. (2016). Înțelegerea generației Z: Forța de muncă
viitoare.sud-asiatic J. Multidiscip. Stud.3, 1–5.
Smith, KT și Brower, TR (2012). Studiu longitudinal al strategiilor de marketing ecologic care
influențează Millennials.J. Marca strategică.20 (6), 535–551. doi:10.1080/0965254x.2012.711345
Song, Y., Qin, Z. și Qin, Z. (2020). Marketing ecologic pentru consumatorii generației Z din China:
examinarea factorilor de mediere ai unei achiziții bazate pe etichetă ecologică.SAGE Deschide10 (4),
215824402096357–15. doi:10.1177/2158244020963573
ȘtefAnicA,M. și Butnaru, GI (2019). Câteva bune practici pentru reducerea consumului de energie în
hoteluri: o analiză comparativă.JEU Res. Autobuz.2019, 1–8. doi:10.5171/2019.985409
ȘtefAnicA,M., Sandu, CB, Butnaru, GI, and Haller, A.-P. (2021). Legătura dintre
activitățile turistice și degradarea mediului: opiniile turiștilor români. Durabilitate
13 (16), 9210. doi:10.3390/su13169210
ȘtefAnicA,M. și Sandu, CB (2019). Eco-practici –condiție prealabilă pentru creșterea
performanței de mediu și a responsabilității sociale în industria hotelieră.Ovidius Univ.
Ann. Eco. Sci. Ser.21 (1), 546–553.
ȘtefAnicA,M., VodA,AI, Butnaru, RC, Butnaru, GI și Chirita, MG (2020). Achiziții
ecologice efectuate de managerii din industria hotelieră. O abordare a principalilor
factori determinanți.Amfiteatru Econ. J.22 (53), 1–57. doi:10.24818/EA/2019/53/57
Straub, D. și Gefen, D. (2004). Orientări de validare pentru cercetarea pozitivistă IS.
comun. conf. univ. Inf. Syst.13 (24), 380–427. doi:10.17705/1cais.01324
Su, C.-H., Tsai, C.-H., Chen, M.-H. și Lv, WQ (2019). Segmentele de consumatori din generația Z
de piață alimentară durabilă din SUA.Durabilitate11 (13), 3607. doi:10.3390/su11133607
Suchanek, M. și Szmelter-Jarosz, A. (2019). Aspecte de mediu ale mobilității durabile a
generației Y.Durabilitate11 (11), 3204. doi:10.3390/su11113204
Suki, NM și Suki, NM (2019). „Corelații între conștientizarea marketingului ecologic, responsabilitatea
socială corporativă, imaginea produsului, reputația corporativă și intenția de cumpărare a
consumatorului.Corp. Soc. Responsabil.2019, 143–154. doi:10.4018/978-1-5225-6192-7.ch008
Frontiere înȘtiința Mediului
10.3389/fenvs.2023.1096183
Tamer, B. și Popescu, C. (2016). Atitudinile generației Z față de marketingul ecologic: o
analiză transversală și de gen.Ann. - Eco. Ser.3, 6–9.
Tran, K., Nguyen, T., Tran, Y., Nguyen, A., Luu, K. și Nguyen, Y. (2022). Moda ecologică în rândul
generației Z: Studiu cu metode mixte privind imaginea valorii prețului, satisfacerea clienților și
comportamentul promediu.PLUS UNU17 (8), e0272789. doi:10.1371/journal.pone.0272789
Troumbis, AY (1991). Etichetarea de mediu a serviciilor: Cazul turismului.
Ekistică58 (348/349), 167–173.
Tsakiridou, E., Boutsouki, C., Zotos, Y. și Mattas, K. (2008). Atitudini și comportament față de
produsele ecologice: un studiu explorator.Int. J. Retail Distribution Manag.36 (2), 158–175.
doi:10.1108/09590550810853093
Võ, M. (2019). Implicarea generației Z prin responsabilitatea socială corporativă. Disponibil la:
https://www.semanticscholar.org/paper/Engaging-Generation-Z-through-Corporate-Social-
V%C3%B5/b8755c39803230384413cabb925753ae9c0a49aa.
Walters, P. (2021). „Sunt generația Z consumatori etici?”, înMarketing și management
generația Z în turism și ospitalitate,Berlin, Germania: Springer, 303–325. doi:10.
1007/978-3-030-70695-1_12
Williams, K. și Page, R. (2011). Marketing către generații.J. Behav. Stud. Autobuz.3
(1), 37–53.
Witek, L. și Kuźniar, W. (2020). Comportamentul de cumpărare ecologică: eficiența
variabilelor sociodemografice pentru explicarea achizițiilor ecologice pe piețele
emergente. Durabilitate13 (1), 209. doi:10.3390/su13010209
Wood, S. (2013). Generația Z ca consumatori: tendințe și inovație. Disponibil la: https://
archive.iei.ncsu.edu/wp-content/uploads/2013/01/GenZConsumers.pdf.
Xie, G.-X., Cavallero, A., Cheng, M., Kahle, LR și Gurel-Atay, E. (2015). Comunicarea
durabilității pentru economia verde. înReticent dintr-un motiv? O perspectivă de
cunoaștere a persuasiunii asupra publicității ecologice,1-a Ed. Londra: Routledge.
Yang, C. și Wu, C.-C. (2007). Gen și luarea deciziilor consumatorilor de internet.
Comportamentul ciberpsihologiei.10 (1), 86–91. doi:10.1089/cpb.2006.9988
Yazdanifard, R. și Mercy, IE (2011). Impactul marketingului ecologic asupra satisfacției
clienților și siguranței mediului. Disponibil la:https://www.semanticscholar.org/ paper/
The-impact-of-Green-Marketing-on-Customer-and-Envi-Yazdanifard-Mercy/
cb3927334b3e89761d573caaf47cff55c22ec2d6.
Young, AM și Hinesly, MD (2012). Identificarea factorilor de influență cheie ai millennials din copilăria
timpurie: Perspective asupra preferințelor actuale ale consumatorilor.J. Marca consumatorului.29 (2), 146–
155. doi:10.1108/07363761211206393
Zhao, Z., Gong, Y., Li, Y., Zhang, L. și Sun, Y. (2021). Credințele, normele legate de gen și
legătura cu consumul verde.Față. Psih.12, 710239. doi:10.3389/fpsyg.2021.710239
21 frontiersin.org