ÎN PAS CU ȘTIINȚA

Revista Elevilor
Liceul “Miron Costin” Iași
Nr. 24-Februarie 2019-Martie 2019
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

REVISTA “ÎN PAS CU ȘTIINȚA“

NUMĂRUL 24, FEBRUARIE-MARTIE 2019

ISBN 1844 - 0037 9 - 771844 - 003007

LICEUL TEORETIC ”MIRON COSTIN” IAȘI

TEHNOREDACTORI:
IFTIME DENISA
IURAȘCU RALUCA
BRÂNZANU TEODORA

GRAFICĂ:
AL IHTAIR PETER

PROFESORI COORDONATORI:
PROF. DR. ADINA ANTICI
PROF. MIRELA BURLACU
PROF. VIORICA DOBRE
PROF. GENOVICA VULPOI
 ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

PAGINA CELEBRITĂȚILOR

Ştefan Procopiu
ÎNPASCUȘTIINȚA

Ștefan Procopiu s-a născut la

Bârlad, pe 19 ianuarie 1890. A ur-
mat cursurile primare, secundare
și liceale la Liceul „Roșca Codrea-
nu“ din Bârlad. Cu înclinația și pa-
siunea sa pentru științele naturii se
orientează spre Universitatea din
Iași pentru a urma cursurile Fa-
cultății de Științele Naturii. Dupa
câteva luni, se înscrie la Facultatea
de Științe Fizico-Chimice.
Ștefan Procopiu s-a dedicat
științei și cercetării încă din tim-
pul studenției. Primele rezultate
remarcabile din cercetare sunt pu-
blicate în anul 1913 sub titlul „De-
terminarea momentului magnet-
ic molecular prin teoria cuantelor
lui M. Planck“ apărută în „Bulletin
Scientifigue de l’Academie Rou-
maine de Sciences“. În urma stu-
diilor privind teoria cuantelor lui
Planck și a teoriei magnetismului
lui Langevin, Procopiu stabilește
valoarea momentului magnetic
molecular pentru prima dată în
lume, cu doi ani înaintea lui Bohr,
care a primit premiul Nobel în
„Cunoștințele noastre se com-
plică, uneori se simplifică, dar ne-
contenit se pun probleme noi. Nu
este loc de șomaj în știință, pentru
cei ce vor să muncească. De altfel,
și pe vremuri, Newton, la sfârșitul
carierei sale, după ce descoperise
marea lege a gravitației universale,
spunea că se consideră ca un co-
pil, care plimbându-se pe țărmul
Oceanului necunoscutului, a găsit
o cochilie mai frumoasă decât a ce-
lorlalți, dar că malul infinit al Ocea
nului rămâne cu un număr imens de
cochilii. Cu aceste cochilii clădim
noi civilizația și progresul.“,spunea
Ștefan Procopiu.

1
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
PAGINA CELEBRITĂȚILOR
În anul 1912 este numit pre-
parator la Universitatea din Iași.
Între 1913-1919 activează la Fa-
cultatea de Fizică din București,
ca asistent suplinitor, și apoi ca șef
de lucrări în cadrul Laboratorului
aplicațiilor căldurii și electricității.
Fiind preocupat și de probleme
tehnice, Procopiu publică în 1913,
lucrarea „Cercetări experimentale
asupra telegrafiei fără sârma“, iar în
1916 inventează un aparat pentru
localizarea gloanțelor din corpul
răniților, stabilind adâncimea la
care se aflau acestea.
În anul 1919 obține o bursă
Adamachi și pleacă la Paris pentru
studii de doctorat. Ștefan Procopiu
descoperă și analizează în labo-
ratorul de fizică al Universitatii
Sorbona un fenomen optic nou ce
consta în depolarizarea longitudi-
nală a luminii de către suspensii și
coloizi. Fenomenul este numit în
anul 1930, de către prof. Boutaric,
fenomenul Procopiu. La 5 mar-
tie 1924, Procopiu obține titlul de
doctor în științe fizice cu lucrarea
„Asupra birefringenței electrice și
magnetice a suspensiilor“.
Ștefan Procopiu este numit
la 15 ianuarie 1925 profesor titu-
lar la Catedra de gravitație, căldură
și electricitate de la Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza“ din Iași,
catedră pe care a condus-o până
în anul 1962, când iese la pensie.
Activitatea de cercetător și profe-
sor desfășurată de Ștefan Procopiu
a contribuit la reorientarea în-
vățământului de fizică ieșean. Pro-
copiu creează în România o puter-
nică școală de fizică experimentală,
considerând că experimentele fi-
xează cunoştinţele.
Ștefan Procopiu a efectuat
măsurători asupra magnetismului
terestru, demonstrând în anul 1932
că valoarea acestuia era în scădere
din 1843 și stabilind perioada de
variație a magnetismului terestru
la aproximativ 500 de ani. El a de-
terminat și ciclurile variațiilor se-
cundare ale declinației și înclinației
pentru orașul Iași din perioada
1798-1947 și pentru București din
perioada 1772-1947
2

PAGINA CELEBRITĂȚILOR
ÎNPASCUȘTIINȚA
Ștefan Procopiu are și con-
tribuții la cercetările de spectrogra-
fie studiind modul de comportare a
nucleelor în vid, activitatea suspen-
siilor metalice și efectul acestora
asupra coeficientului de difuzie și a
conductivității electrice a metalelor,
pe baza raționamentelor cuantice,
verificate la plumb. Un alt domeniu
abordat de Procopiu este cel al pro-
prietăților termodinamice ale sub-
stanțelor.
Dezvoltând studiile asupra
efectului Barkhausen (discontinui-
tatea magnetizației unei substanțe),
Ștefan Procopiu experimentează
influența unor factori fizici asupra
discontinuităților de magnetizare.
În 1930, el pune în evidență un efect
nou ce are loc în fire din materiale
feromagnetice străbătute de curenți
alternativi, pe care l-a numit „efect
Barkhausen transversal“, și care este
cunoscut în prezent sub numele de
„efect Procopiu“.
Dacă în interiorul unei bobine
se află un fir conductor axial supus
acțiunii unui câmp magnetic longi-
tudinal,
3
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
la trecerea curentului alternativ
prin acest fir, în bobină nu se induce
nici un semnal, deoarece liniile de
câmp magnetic produs de curentul
prin fir nu intersectează suprafața
spirelor bobinei ci sunt circulare,
în același plan cu planul spirelor.
Dacă firul este din material fero-
magnetic, se constată că la trecerea
prin acesta a unui curent alterna-
tiv ce depășește o anumită valoare
de prag, apare totuși fenomenul de
inducție în bobină. Aceasta dove-
dește că vectorii magnetizației ai
domeniilor magnetice ies din pla-
nul perpendicular pe fir. Acest fapt
se întâmplă atunci când câmpul
magnetic circular la suprafața con-
ductorului depășește câmpul coer-
citiv caracteristic materialului din
care este constituit firul. Pornind
de la efectul Procopiu, au fost cons-
truite noi tipuri de memorii elec-
tronice cu suport din fir feromag-
netic, de foarte mare capacitate.
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

PAGINA CELEBRITĂȚILOR

Menelau din Alexandria

Menelau din Alexandria (c.
70 - 140 d.Hr.) a fost un mate-
matician și astronom grec, căruia
i se atribuie rezultate valoroase în
domeniul geometriei, printre care
teorema care îi poartă numele teo-
rema lui Menelaus, precum și des-
crierea conceptului de geodezică.

Thales din Milet

Thales din Milet (n. cca. 624 –
d. cca. 546 î.Hr.) a fost un filo-
zof grec presocratic, care a
contribuit la dezvoltarea mate-
maticii, astronomiei, filozofiei.
Este considerat părintele științelor.
Thales a fost primul filozof grec
care a introdus noțiunea de ele-
ment material primar al tuturor lu-
crurilor și fenomenelor cosmice și
pe care l-a identificat ca fiind apa.
Importanța apei în viață și în cu ea în timpul călătoriilor sale
natură a fost, probabil, principa- în Egipt și dezvoltând-o ul-
lul motiv care l-a condus pe Thales terior. Teoremele geometrice
la această concluzie. În domeniul elaborate de el au constitu-
matematicii, Thales a adus geome- it temelia matematicii grecești.
tria în Grecia, familiarizându-se

4
 ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

PAGINA CELEBRITĂȚILOR
ÎNPASCUȘTIINȚA

Vladimir Markovnikov

Markovnikov a studiat, la în- După doi ani s-a mutat la Uni-

ceput, științele economice și, după
absolvire, a devenit asistentul
lui Alexander Butlerov la Universi-
tatea din Kazan și Universitatea din
Saint Petersburg. După absolvirea
din 1860, el s-a mutat în Germania,
unde a stat doi ani și a studiat sub
îndrumarea lui Richard Erlenmey-
er și Hermann Kolbe. Întors în Ru-
sia, a terminat doctoratul în 1869 și
a obținut un post de profesor la
Universitatea din Kazan.
Din cauza unui conflict cu uni-
versitatea, a renunțat și a fost apoi
numit profesor la Universitatea din
Odessa în 1871.
versitatea din Moscova, unde a
rămas pentru tot restul carierei.
Markovnikov este cunoscut pen-
tru regula lui Markovnikov, care
a fost introdusă în 1869 pentru
a descrie reacțiile de adiție H-X
ale alchenelor. Conform acestei
reguli, atomul X- se adiționează
la atomul de carbon cu mai pu-
țini atomi de hidrogen, în timp ce
protonul (atomul de hidrogen) se
adiționează la atomul de carbon
care are legați mai mulți atomi de
hidrogen.

François Viète
François Viète (n. 1540, Fon-
tenay-le-Comte - d. 13 februarie,
1603) a fost un matematician
francez. Printre contribuțiile sale
în algebră se numără Formulele lui
Viète pentru rădăcinile unui poli-
nom și Formula lui Viète pentru
numărul pi.

5
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
PAGINA CELEBRITĂȚILOR
Leonardo Fibonacci
Leonardo Pisano Bogollo, (c.
1170 - c. 1250) cunoscut și sub nu-
mele de Leonardo din Pisa, Leo-
nardo Pisano, Leonardo Bonacci,
Leonardo Fibonacci, sau pur și sim-
plu Fibonacci, a fost un mate-
matician italian considerat drept
„cel mai talentat matematician din
Occidentul Evului Mediu” . Numele
de Fibonacci derivă din Leonardo
filius Bonacci Pisano. După unii is-
torici, se numea Bighelone, cuvânt
sinonim cu Bonacci.
Recunoscând că aritmeti-
ca cu ajutorul cifrelor hindu-ara-
be este mai simplă și mai eficientă
decât cea cu cifrele romane, Fi-
bonacci a călătorit prin mai toate
țările de pe țărmul Mării Medi-
terane (Egipt, Siria, Bizanț, Sici-
lia și Provența) pentru a studia cu
profesori de seamă de origine arabă
din acele vremuri.
Face cunoștință și cu alge-
bra lui Al-Khwarizmi. Unul din
marile merite ale lui Fibonacci
constă în introducerea aritme-
ticii în sistemul comercial euro-
pean. Astfel:
-A dat importanță ci-
frei zero și a recunoscut superiori-
tatea sistemului de numerație arab
față de cel roman.
-A propus un șir de numere
naturale în care fiecare termen este
egal cu suma celor doi precedenți,
numit ulterior șirul lui Fibonacci.
-În probleme de algebră,
tratează teoria ecuațiilor de gradul
al doilea, progresii, sume de serii.
Agape Andrea , clasa a 11-a E
6

FILE DIN ISTORIE
ÎNPASCUȘTIINȚA
Istoria ceasului
Ceasul este un instrument de
măsurare a timpului. În mod nor-
mal, termenul “ceas” se referă la
un dispozitiv ce indică ora exactă
conform unui standard de timp,
iar termenul cronometru la un dis-
pozitiv ce măsoară durate de timp.
Prin extensie, termenul “ceas” se
utilizează și pentru dispozitive care
recepționează și indică ora exactă
transmisă prin satelit de un dispozi-
tiv aflat la distanță. Ceasul se poar-
tă la încheietura mâinii sau legat de
un lănțișor și purtat în buzunarul
de la vestă sau pantaloni. Ceasul de
mână este cel mai utilizat ceas în
ziua de azi.
Se crede că ceasul, aşa cum
este el cunoscut astăzi, a fost inven-
tat în 1300, dar nu există o dată e-
xactă. Instrumente de cunoaştere a
momentului zilei au existat încă din
antichitate. Egiptenii au construit
ceasul solar, obeliscul. Orele erau
determinate după felul în care se
mişcau pe pământ umbrele făcute
de lumina solară.
7
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
Asta îi ajuta să ştie în ce mo-
ment al zilei se aflau. De asemenea,
un alt model primitiv de măsurare
a timpului este clepsidra. Este un
vas din sticlă cu 2 compartimente.
Cel de sus are o cantitate de nisip,
apă sau mercur care picură în com-
partimentul de jos într-un anumit
interval de timp.
Clepsidra a fost folosită în Eu-
ropa în secolul XIV. Primul ceas
public a fost făcut şi ridicat în Mi-
lano, Italia, în 1335. Oamenii nu au
avut ceasuri în casele lor până în
secolul al XIV-lea.
În 1500 un lăcătuş german
numit Peter Henlein a început să
facă ceasuri mici care aveau numai
braţul pentru a indica ora, nu şi cel
pentru minute şi nu aveau protecţie
de sticlă deasupra. Aceste cea-
suri erau de mărimea unui puc de
hochei şi erau cărate în mână sau
în buzunar, nu prinse la încheietu-
ra mâinii.
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
Ceasul de mână a apărut în
Primul Război Mondial. A fost pur-
tat pentru prima dată de fizicianul
francez Blaise Pascal. În 1577, Jost
Burgi a inventat braţul pentru mi-
nute.
Primul ceas electronic care fo-
losea o baterie a apărut abia în 1953.
Iar primul ceas de alarmă a fost in-
ventat de Levi Hutchins în 1787.
Alarma din acest ceas suna numai
la ora 4.
Ideea trecerii la ora de vară/
iarnă îi aparţine celebrului om de
ştiinţă Benjamin Franklin şi provine
din secolul al XVIII-lea.
Istoria locomotivei
Locomotiva cu abur
Prima locomotivă cu abu-
ri care se deplasa pe șine a fost con-
struită de inginerul Richard
Trevithick, din Cornwall. Locomo-
tiva lui cu patru roți a făcut o cursă
demonstrativă pe 22 februarie 1804,
atingând viteza de 20 km/h fără
încărcătură și 8 km/h cu încărcătură.
Din păcate, greutatea trenului a rupt
șinele. Prin 1812 s-au construit șine
mai rezistente între Middleton Col-
liery și Leeds, Anglia.
FILE DIN ISTORIE
Acesta a studiat modul in care
lămpile cu ulei produceau lumină
şi cât de eficiente erau acestea.
Introducerea orei de vară s-a
făcut ca o necesitate de război, în
timpul Primului Război Mondi-
al. Germania și Austro-Ungaria
au fost primele ţări care au intro-
dus acest sistem, începând cu 30
aprilie 1916, în scopul economisi-
rii rezervelor de cărbune necesare
producţiei de război.
Andronic Angelica,clasa a 11-a E
Cea mai rapidă locomo-
tivă cu abur construită vreodată a
fost Mallard și pe 3 iulie 1938 sta-
bilește recordul de 201,2 km/h. Pri-
ma locomotivă cu abur construită
pe actualul teritoriu al României a
fost în anul 1872 la Reșița. Loco-
motiva avea ecartament îngust
(948 mm), a fost construită după
proiectul lui John Haswell și denu-
mită „Reșița 2”. Aceasta a fost fo-
losită doar pentru transporturi în
interiorul uzinei.
8

FILE DIN ISTORIE
ÎNPASCUȘTIINȚA
Locomotiva Diesel
În 1897, germanul Rudolf
Diesel (1858 - 1913) a realizat mo-
torul cu ardere internă, la care pro-
ducerea aprinderii amestecului
de aer și combustibil lichid nu se
mai face prin scânteie, ci prin com-
presie. Denumit - după inventa-
torul său - motorul Diesel, paten-
tat în 1892, avea să revoluționeze
tracțiunea feroviară, el fiind și
astăzi cel mai utilizat motor în acest
domeniu.
În 1925 este introdusă tracți-
unea Diesel și în SUA, mai întâi
pe liniile companiei Baltimore &
Ohio Railway, s-a extins apoi
Locomotiva electrică
Data de 31 mai 1879 poate fi
considerată ziua de naștere a tracți-
unii electrice feroviare. În această
zi a fost prezentată, în cadrul Ex-
poziției industriale de la Berlin, o
mică linie electrificată realizată de
inginerul german Werner von Sie-
mens. Locomotiva realizată de Sie-
mens avea numai 3 CP (2,2 kW)
atingea o viteză maximă de 7 km/h
9
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
pe toate marile rețele feroviare
americane, astfel că în SUA tracți-
unea Diesel (mai ales sub forma
transmisiei electrice) este cel mai
frecvent utilizată.
În 1934 a început, la
uzinele Malaxa(București) și As-
tra (Arad), construcția primelor au-
tomotoare Diesel românești (CFR
clasa 77). La 30 iunie 1925 s-au re-
alizat primele demonstrații publice
ale locomotivei acționate prin in-
termediul convertizorului de cuplu
inventat de Gogu Constantinescu.
reușind să transporte 18 călăto-
ri pe o linie expozițională, având
un traseu circular de 300 m lun-
gime. Pe 9 decembrie 1965 au fost
introduse în România primele lo-
comotive electrice. S-a ales dificila
secțiune Predeal - Brașov adoptân-
du-se sistemul monofazat de 2 5
kV și 50 Hz.
Minea Ștefan,clasa a 11-a D
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
Inventarea telefonului
Alexander Graham Bell(1847-
1922) este cunoscut întâi de toate ca
fiind inventatorul telefonului, dar
acesta a fost interesat de mai multe
domenii ale tehnologiei. A realizat
cercetări medicale și a perfecționat
tehnicile de învățare a vorbirii des-
tinate fără auz. De asemenea, a in-
ventat grafofonul și fotofonul.
Pe 7 martie 1876 Bell avea să
obțină , la New York , Breve-
tul 174.465 pentru telefon, primul
aparat care putea transmite la dis-
tanță vocea umană.
FILE DIN ISTORIE
,,Domnule Watson, vino până
aici, am nevoie de dumneata!’’.
Acestea au fost cuvintele care au
făcut ,,întâia călătorie pe sârmă din
cate se cunosc în lume”. Ele erau
rostite la Boston de către medicul
Bell pentru a fi auzite de colabo-
ratorul său care îl ajuta la experi-
mentarea unui aparat ,,pentru dus
și întors vocea prin intermediul
unui fir metalic, la distanțe mari”.
Primul lui aparat telefonic semăna
mai mult cu o instalație de sonerie
la care se adăuga o pâlnie.
Andronic Angelica,clasa a 11-a E
10

UNIVERSUL
ÎNPASCUȘTIINȚA
Cum s-a format universul?
Astăzi credem că Universul ar fi
apărut în urma unei uriașe explozii
pe care o numim bing bang.
La început, Universul era mi-
nuscul și foarte cald, apoi s-a mărit
în timp ce se răcea. Atunci, materia
a început să se formeze, apoi ga-
laxiile, și în interior, stelele; cu pla-
nete în jurul anumitor stele și u-
neori cu sateliți în jurul planetelor.
Sistemul Solar
Soarele, planetele, sateliții lor,
asteroizii, cometele și meteoriții,
formează ceea ce numim Sistemul
Solar.
Dintre toate corpurile
Sistemului Solar, Soarele este cel
mai voluminos. Ca un fel de mag-
net gigantic, el atrage planetele și le
împiedică să se îndepărteze de el.
11
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
În Univers, stelele sunt re-
grupate în galaxii. Ce este o gala-
xie?
O galaxie este un asamblu de
miliarde de stele care se rotesc îm-
preună, legate prin atracția pe care
o exercită unele asupra altora. Ga-
laxia noatră se mai numește și
Calea Lactee.
Planetele gravitează în jurul
lui urmând o cale pe care o numim
orbită.
Planetele care se învârt în ju-
rul Soarelui sunt în număr de opt.
Planeta cea mai apropiată de Soare
este Mercur. Vin apoi, în ordine:
Venus, Pământul, Marte, Jupiter,
Saturn, Uranus și Neptun.
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
PlanetaMercur
Efectuează o rotație în jurul Soare-
lui în aproximativ 88 de zile. Masa
planetei Mercur este numai 5,5%
din masa Pământului și forța de a-
tracție gravitațională este mult mai
mică decât a planetei noastre. Ast-
fel, dacă am poposi pe această pla-
netă, ne-am simți mult mai ușori.
Planeta Venus
Situată la 108 milioane km de Soare,
Venus își parcurge orbita în 224,7
de zile. Aceasta nu este o planetă
ospitalieră fiind extrem de uscată,
iar în atmosfera ei, compusă ma-
joritar din gaz carbonic, se produce
un intens efect de seră, care ridică
temperatura la suprafața ei la valori
care depășesc 450 de grade Celsius.
Planeta Pământ
Terra este a treia planetă după dis-
tanța față de Soare și a cincea ca
mărime în Sistemul Solar. Este sin-
gura planetă din Universul ob-
servabil cunoscută ca adăpostind
viață.
UNIVERSUL
Planeta Marte
Marte este o planetă cu o atmos-
fera subțire. Culoarea roșiatică se
explică prin prezența pe suprafața
sa a oxidului de fier. Alte caracte-
ristici fascinante ale acestei planete
sunt redate de prezența craterelor,
vulcanilor, văilor, deșerturilor și
calotelor glaciare. Pe planeta roșie
se găsește cel mai înalt munte cu-
noscut al Sistemul Solar, Olympus
Mons, precum și cel mai mare ca-
nion, numit Valles Marineris.
Temperatura de pe Marte variază
de la un maxim de 20 de grade Cel-
sius la -140 de grade Celsius.Marte
are doi sateliți, Phobos și Deimos,
iar mișcarea în jurul Soarelui du-
rează 686 de zile.
12

UNIVERSUL
Planeta Jupiter
ÎNPASCUȘTIINȚA
Jupiter este cea mai mare planetă
din Sistemul Solar, având diametrul
de 11 ori mai mare decât a Pămân-
tului și masa de 318 ori mai mare.
Din cauza dimensiunilor deosebite
ale planetei, Terra beneficiază de
o bună protecție, mare parte din
obiectele cosmice ce s-ar îndrepta
spre Pământ fiind oprite de Jupiter.
Această planetă gazoasă are atmos-
fera în jur de 86% hidrogen și 14%
heliu, prezentând vânturi puternice.
Temepretura medie este -121 de
grade Celsius și prezintă 79 sateliți,
dintre care cel mai renumit este
Europa, care ar putea găzdui viața
extraterestră sub stratul de gheață
gros, unde se află un vast ocean.
Planeta Saturn
Saturn este a doua planetă ca di-
mensiune, fiind de mai bine de 9
ori mai mare ca Terra. Acest corp
ceresec este de asemenea un gigant
gazos ca Jupiter.
13
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
A șasea planetă de la Soare are un
sistem de inele, care sunt alcătu-
ite din particule de gheață și mici
cantități de deșeuri de praf și rocă.
Planeta are 62 sateliți, cel mai re-
numit fiind Titan, care conține su-
prafețe lichide, existând șansa să
fie o posibilă gazdă pentru viața
extraterestră.
Planeta Uranus
Uranus este un gigant gazos, fiind
cea mai rece planetă din Sistemul
Solar cu tempertura de aproxima-
tiv -224 grade Celsius. Acest corp
ceresc este înconjurat de inele și
are 27 de sateliți.
Planeta Neptun
Temperatura pe această planetă
gazoasă este de aproximativ -200
de grade Celsius. Are 14 sateliți
cunoscuți, cel mai celebru fiind
Triton.Neptun are atmosfera ase-
manătoare lui Jupiter și a lui Sat-
urn, prezentând activități meteo-
rologice extreme.
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

UNIVERSUL

Galaxiile
O galaxie este un sistem cu 3. Calea Lactee se roteşte cu
masă, unit de forțe gravitaționale, o viteză de aproximativ 250 kilo-
alcătuit dintr-o aglomerație de ste- metri/secundă, iar o revoluţie com-
le, praf și gaz interstelar precum și, pletă a acesteia are loc în 200 de
dar încă nedovedit, materie întune- milioane de ani.
cată invizibilă și energie întunecată.
4. Dacă galaxiile ar avea di-
În Univers există aproximativ 200
mensiunile unui măr, galaxiile ve-
de miliarde de galaxii.
cine s-ar afla la o distanţă de doar
Galaxiile tipice conțin între 10 câţiva metri. Relativa apropiere a
milioane (107 — galaxiile pitice) și galaxiilor duce, uneori, la îmbina-
un bilion (1012 — galaxiile gigante) rea acestora.
sau chiar mai multe stele, toate or-
bitând în jurul unui centru de gra-
vitație comun. În plus față de stele
singuratice și de un mediu inter-
stelar subtil, majoritatea galaxiilor
conțin un număr mare de sisteme
stelare, de roiuri stelare și de tipuri
variate de nebuloase.

1.Astronomii au estimat că
există aproximativ 100 de miliarde
de galaxii în Universul care poate fi
observat.
2.Poţi vedea enorma gaură
neagră care este ascunsă în centrul
Căii Lactee dacă priveşti către
constelaţia Săgetătorului.
5. În aproximativ 4 miliarde
de ani, Calea Lactee se va îmbina
cu galaxia Andromeda, iar rezulta-
tul va fi o galaxie elipsoidală, nu-
mită Milkomeda.

14
 ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

UNIVERSUL

Mistere ale universului

ÎNPASCUȘTIINȚA

Ce a fost înainte de Big Bang

Unul dintre cele mai mari
mistere ale universului se rezumă
la această întrebare: dacă totul a
început în urmă cu 14 miliarde de
ani cu explozia numită Big Bang,
ce a precedat acest eveniment?
Nimic, conform lui Stephen Hawk-
ing.
Cu toate acestea, nimeni nu „am putea să îl eliminăm și din
poate ști cu certitudine. teorie și să spunem că timpul a
Orice eveniment care s-a început în Big Bang”, după cum
întâmplat înainte ca universul să spunea Hawking.
apară este fără „consecințe obser-
vaționale”, așa că

Există viață extraterestră?

De la începutul anilor 1960,
oamenii de știință susțin că este
foarte probabil ca viața inteligentă
să existe în afara Terrei. Cu toate
acestea, problema este că nu avem
dovezi științifice.
De fapt , nu avem dovezi că
există viață niciunde în afara pla-
netei noastre, cel puțin pentru mo-
ment.

Branzila Iulia,clasa a 11-a E

15
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

DESCOPERIRI ȘTIINȚIFICE

Ochelarii SMART
Dacă mereu ți-ai dorit sa ai Dacă încă nu crezi că ochelarii
niște super gadgeturi ca în filmele sunt ca și în filme gândește-te că au
cu spioni cum ar fi niște ochelari încorporat un GPS, Bluetooth și iți
inteligenți, ei bine, acum poti să îi arată informații despre exercițiile
ai... Dar nu tocmai pentru spionaj. tale (distanța parcursă, ceasul, vi-
Recon Jet este o pereche de ochelari teza cu care mergi etc) și poate
făcută special pentru bicicliști și mai târziu Intel, compania care a
pentru persoanele care adoră jog- cumpărat ochelarii de la Recon In-
ging-ul. Aceștia pot să ajute și să struments, introduce capabilitatea
asigure un drum mai sigur pentru de a putea accesa interne-
bicicliști care își verifică mai des tul cu acești ochelari.
mesajele de pe telefon.
Un nou material se regenerează văzând cu ochii
Materialul este produs folo-
sind o metodă de imprimare 3D
care se bazează pe fotopolimeriza-
re. Procesul presupune folosirea
luminii pentru solidificarea unei
rășini lichide într-o anumită formă.
Pentru a face acel material autore-
generabil, cercetătorii au modificat
compoziția chimică a rășinii.
Fotopolimerizarea este reali-
zată prin reacția cu un grup chimic
denumit tioli. Adăugând un oxi- In doar 5 secunde, cercetătorii
dant, tiolii se transformă într-un alt pot imprima un pătrat cu suprafața
grup denumit disulfuri. Acesta este de 17,5 mm2, crea întreg obiectul
grupul care se poate reforma atunci în 20 minute și care se poate au-
când este deformat plastic. toregenera în doar câteva ore.

16

DESCOPERIRI ȘTIINȚIFICE
Cele mai ciudate avioane construite vreodată
ÎNPASCUȘTIINȚA
Ames-Dryden (AD-1)
NASA a construit Ames
Dryden (AD-1) în cadrul unui
proiect de teste de zbor desfășurat
între 1979 și 1982.
Alături de Hyper III, NASA
a testat avionul la Centrul de Cer-
cetare a Zborului din California.
Aripa avionului AD-1, cunoscută
ca „aripa foarfecă” pivota la 60 de
grade pentru a funcționa mai bine
la viteze mari.
Designul aripii asigură mai
multă portanță. Designerii au li-
mitat avionul la viteza maximă de
aproximativ 270 de kilometri pe
oră, din motive de siguranță.
Caproni Ca.60 Transaereo
Gianni Caproni a patentat
acest concept în 1919. Avea în gând
un avion care putea transporta 100
de omeni în zboruri interne și in-
ternaționale.
Caproni credea că multele
motoare ale avionului-barcă îl
vor feri de accidente . A făcut
publicitate din greu avionului său,
iar în 1921 Transaereo, poreclit
Barca Zburătoare, a zburat pentru
prima dată.
17
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
Vought V-173
Vought V-173 a fost un avion
experimental american, cu un de-
sign ca o aripă și motoare cu două
pistoane.
Marina SUA a finanțat proiec-
tul lui Charles H. Zimmerman,
care a fost încredințat companiei
Vought. Zborul de încercare a fost
amânat cu luni de zile, din cauza
problemelor de vibrație extremă a
cutiei de viteze.
În cele din urmă, avionul a
zburat în 1942. Până la sfârșitul lui
1943, avionul zburase de 190 de ori.
A fost un zbor scurt, încunu-
nat de succes. La al doilea zbor, coa-
da avionului s-a desprins în aer,
iar avionul s-a prăbușit. Presa a fo-
tografiat epava.
Avionul a căzut în lacul Mag-
giore din Italia, iar după acest inci-
dent Caproni a insistat ca rămășițele
avionului să fie conservate. Frag-
mentele avionului-barcă pot fi
văzute la Muzeul Aviației Volandia.
Simihai Lorena,clasa a 11-a E
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

CURIOZITĂȚI

Lucruri incredibile despre corpul uman

-Oamenii sunt singurele ma-
mifere care nu pot înghiţi şi respira
în acelaşi timp.
-O explicaţie a faptului că
oamenii nu pot ţine ochii deschişi
atunci când strănută are legătură
cu viteza unui strănut, care poate
depăşi 160 km pe oră.
-Fiecare dintre noi are un
miros specific, iar membrii unei fa-
milii au mirosuri similare.
-Fiecare 500 g de grăsime care
se depun în corpul nostru conduc
la apariţia a 11 km de vase de sânge
noi.
-Suprafaţa plămânului unui
om este egală cu cea a unui teren
de tenis.
-În medie, un american sau
un european mânâncă de-a lungul
vieţii 50 de tone de mâncare şi bea
aproximativ 41.600 litri de lichide.

Curiozități Matematică
-Într-un grup de 23 de per- -O pizza care are raza “z”
soane, șansele ca cel puțin doi și înălțimea “a” va avea volumul
oameni să aibă aceeași zi de naștere Pi × z × z × a.
sunt mai mari de ½.

-Șirul lui Fibonacci și floar-

ea soarelui: Dacă vom studia cu
atenție o floare a soarelui, vom ob-
serva două tipuri de spirale: una
care merge în sensul acelor de ceas
și una în sens invers. Numărând
șirul de semințe, vom observa că
media este de 21 sau 34 într-un
sens și 34 sau 55 în alt sens. Toate
sunt numere Fibonacci.

18

CURIOZITĂȚI
ÎNPASCUȘTIINȚA
Curiozități Chimie
-Într-un punct minus-
cul desenat cu creionul sunt
30.000.000.000.000.000 de atomi.
-Pentru prima oară în lume,
profesorul Hatsujiro Hashimoto de
la Universitatea din Osaka, a reali-
zat fotografierea structurii interne a
atomului.
Curiozități Biologie
-Pielea unui om cântărește
aproximativ 3,2 kilograme.
-Cantitatea de apă din corp re-
dusă cu 10% declanșează decesul,
iar cu 1% dă senzația de sete.
Penicilina
Penicilina a fost descoperită
de doctorul scoţian Alexander Fle-
ming la începutul secolului XX, dar
nu a început să fie folosită la scară
largă decât în anii ‘40.
Fleming cerceta o bacterie nu-
mită staphylococci. După ce s-a în-
tors din concediu în 1928, a observat
că o cultură care a fost lăsată expusă
din greşeală a mucegăit. Abia apoi a
observat că bacteria nu putea creşte
în zona unde se afla mucegaiul.
19
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
-Singura literă care nu apare
în tabelul periodic este J.
-Cel mai rar element natural
din scoarta Pamantului este astati-
niu.
-Clorul a fost primul gaz fo-
losit ca armă de luptă, de către ger-
mani, în primul război mondial.
-Limba este cel mai puternic
mușchi din corpul uman.
-Dacă nu ar fi îndepărtată,
barba la bărbați ar putea să ajungă
la 9 metri lungime într-o viață.
În 1945, în urma cercetărilor
altor savanţi, penicilina a putut fi
produsă la scară largă, schimbând
modul în care erau tratate infecţiile
bacteriene. Schimbarea a fost ma-
joră, având în vedere că atunci se
putea muri de la o simplă răceală.
Antibioticele care au urmat
şi care s-au bazat pe penicilină au
rezolvat la rândul lor o serie de boli
grave precum sifilisul şi chiar in-
fecţia cu bacteria staphylococcus.
Burlacu Catalin ,clasa a 11-a E
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

EXPERIMENTE INTERESANTE

Superpoziția de stări și pisica lui Schrödinger

Pentru a explica conceptul de

superpoziție de stări, fizicianul ger-
man Erwin Schrödinger, unul din
părinții mecanicii cuantice, a ima-
ginat la începutul secolului trecut
următorul experiment (mental).O
pisică, închisă într-o cutie de oțel
fără ferestre, cu suficiente rezerve de
apă și aer. În interiorul cutiei avem
o otravă deosebit de puternică, în-
chisă într-o fiolă de sticlă, dar și un
ciocan, gata să spargă fiola, conec-
tat la o sursă radioactivă cu o acti-
vitate foarte slabă. Dacă o particulă
este emisă, ciocanul va sparge fiola
și otrava va omorî pisica. Dacă nu, Acest experiment dă naștere la
pisica se află în siguranță. Sursa ra- o întrebare : când un sistem cuantic
dioactivă este folosită aici doar ca încetează să existe ca un amestec de
un generator de numere aleatoare, stări și devine unul din ele?
un fel de ruletă rusească, nu știm În final, scopul experimentului
când și dacă ciocanul va sparge fio- a fost de a explica cum funcționează
la. fizica cuantică la scară macro. E im-
Privit întreg sistemul din exte- posibil de realizat în practică pen-
rior, nimeni nu poate preciza dacă tru a reuși, ar trebui ca acel contai-
pisica este vie sau nu, pentru că ner să fie complet izolat de mediul
nimeni nu știe când ciocanul care înconjurător, să nu se mai producă
sparge fiola se activează. nici un schimb de energie.

20
 ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

EXPERIMENTE INTERESANTE
ÎNPASCUȘTIINȚA

Călătoria în timp

David Tsang și Ben Tippet,

matematicieni de profesie, au găsit
un model matematic pentru crea-
rea unei mașini a timpului- o cutie
care te poate teleporta oriunde în
timp și spațiu. Trucul, spun ei, este
să te folosești de curbura spațiu-
timp din Univers pentru a îndoi
bucla temporară și a transforma-o
într-un cerc care le permite pasa-
gerilor ipotetici să se transporte în
viitor sau în trecut, potrivit Science
Alert.

Modelul celor doi mate- Modelul pe care cercetătorii îl

maticieni are la bază ideea că în loc
să privim Universul ca spațiu în
trei dimensiuni, cu cea de-a patra
dimensiune (timpul) separată, ar
trebui să ne imaginăm toate aces-
te patru dimensiuni la un loc. Iar
schimbarea de perspectivă ne va
permite să acomodăm posibilitatea
de continuum spațio-temporal,
unde diferitele direcții din spațiu
și timp sunt conectate între ele în
Univers.
propun se folosește de această cur-
bură pentru a crea un cerc tempo-
rar, ca o bulă, care le permite pasa-
gerilor să călătorească în timp. Dacă
mișcarea pe acestă buclă poate de-
păși viteza luminii (ceea ce echipa
susține că este posibil), acest fapt ne
va permite să dăm timpul înapoi.

Nistor Beatrice,clasa a 10-a A

21
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
ȘTIINȚA ÎN SLUJBA VIEȚII
Tratarea cancerului prin laserul de la Măgurele
Cel mai puternic laser din
lume, care se construiește lângă
București, la Măgurele, este
aproape finalizat. Investiția esti-
mată la 300 de milioane de euro,
finanțată din fonduri europene,
va fi operațională în anul 2019, a
declarat într-un interviu profesorul
Nicolae Zamfir, directorul proiec-
tului Extreme-Light Infrastructure
- Nuclear Physics (ELI-NP) de la
Măgurele.
Bateria atomică
Bateria atomică face parte din
lista cu tehnologii revoluționare.Ea
mai este cunoscută și drept „bateria
nucleară” sau „generatorul cu ra-
dioizotopi”. Fiabilitatea acestei teh-
nologii inovatoare a fost demons-
trată pentru prima oară de Henry
Moseley, în 1913.
În anii ’50 și ’60, s-au făcut
numeroase cercetări pentru a crea
baterii cu viață lungă, pentru mi-
siunile spațiale. De atunci, oamenii
de știință au descoperit mai multe
tehnici de generare a electricității
din surse nucleare.
Mai precis, la laserul de la
Măgurele, se fac cercetări pentru
tratarea cancerului. Cercetători din
20 de țări lucrează la o terapie pen-
tru tratarea acestei boli crunte.
În câțiva ani, în România, bol-
navii de cancer vor avea parte de
un tratament nou și eficient. Se nu-
mește hadronoterapie , iar cu acest
tratament, ionii de carbon se opresc
la nivelul tumorii.
Apoi, nanotehnologia mo-
dernă a permis crearea de noi dis-
pozitive și de materiale cu pro-
prietăți mai performante, la care
înainte puteam doar visa. La fel
ca reactoarele nucleare, bateriile
atomice generează electricitate din
energia atomică, însă fără a genera
reacții în lanț distrugătoare.
Astfel de baterii sunt folosite
pentru echipamente care trebuie să
funcționeze fără supraveghere timp
îndelungat. Ele pot fi montate pe
navele spațiale, pe stațiile științifice
automatizate din regiunile izolate și
pe sistemele subacvatice.
22
 ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

ȘTIINȚA ÎN SLUJBA VIEȚII

ÎNPASCUȘTIINȚA

Biodomul, eco-casa cu design SF

Designul caselor a evoluat Energia necesară pentru
diferit în medii diferite, fiind in- încălzirea si răcirea domului este
fluențat în mare parte de condițiile cu aproximativ 30% mai mică decât
climatice, dar și în funcție de mate- la o clădire convenţională.
rialele de construcție disponibile în
zona respectivă. Dacă la tro-
pice poți supraviețui fără probleme
sub un acoperiș din frunze care să
te apere de ploaie, în zonele tem-
perat continentale și extreme iar-
na devine un factor cât se poate de
hotărâtor în folosirea materialelor
de construcție și în alegerea desig-
nului.
În afară de designul futu-
rist, domurile au, de asemenea,
mai multe avantaje structurale.
Sunt extrem de puternice datorită Cu cât raportul dintre perime-
suprafeței omnitriunghiulate care trul exterior și volumul înglobat
oferă o structură stabilă, cu o rezis- este mai mic, cu atât mai puţină
tenţă mare la factorii naturali ex- energie este necesară pentru a
terni: cutremure pană la 8,5 grade încălzi sau răci locul. Sfera are o su-
pe scara Richter și vânt de până la prafaţă cu 25% mai mică per volum
320 km/h (datorită aerodinamici- închis decât oricare altă formă.
tății). Domul geodezic combină stabili-
Fluxul de aer din interiorul domu- tatea inerentă a triunghiurilor cu
lui este continuu, deci necesită mai avantajul raportului volum/arie al
puţină energie pentru a asigura cir- unei sfere. Cu cât este mai mare
culaţia aerului și menţinerea tem- domul, cu atât devine mai eficient.
peraturii uniforme.
Stoica Timeea,clasa a 10-a A
23
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
Definiția kilogramului
Reprezentanţii din peste 50 de
ţări reuniţi la Versailles, lângă Pa-
ris, au aprobat în unanimitate re-
definirea unităţii internaţionale de
măsură pentru masă, kilogramul,
potrivit dpa.
Cilindrul din aliaj de platină
şi iridiu, cunoscut sub denumirea
de Prototipul Internaţional al Ki-
logramului, care a reprezentat, încă
din 1889, etalonul unităţii de mă-
sură pentru masă a fost înlocuit în
urma întrunirii cu o formulă şti-
inţifică.
Noua unitate internaţională
de măsură a masei este definită pe
baza calculelor cu ajutorul cons-
tantei lui Planck, o constantă fun-
damentală care exprimă, în fizica
cuantică, relaţia dintre energie şi
frecvenţa unor particule precum
fotonii.
Experţii participanţi la Con-
ferinţa Generală pentru Greutăţi şi
Măsuri au aprobat în unanimitate
noi definiţii pentru Sistemul Inter-
naţional de unităţi de măsură (SI).
INFORMAȚII UTILE
Prototipul Internaţional al Kilo-
gramului, un cilindru cu dimensi-
unile 39 de milimetri lăţime şi 39
de milimetri înălţime, era păstrat
cu grijă, încă din 1889, la Biroul In-
ternaţional pentru Greutăţi şi Mă-
suri (BIPM), în apropiere de Paris.
În 1977, William Phillips, un
fizician laureat al premiului No-
bel, a adus cu sine pe scena unei
conferinţe Prototipul Internaţion-
al al Kilogramului, argumentând
necesitatea redefinirii sale. ”Dacă
aş ţine în mâini adevăratul kilo-
gram, atunci amprentele depuse pe
acest kilogram i-ar creşte masa, dar,
bineînţeles, nu îi poate creşte masa
pentru că acesta este, prin definiţie,
un kilogram”, le-a spus cercetăto-
rul celor prezenţi adăugând: “Asta
ar însemna că voi toţi aţi fi mai
slabi!”
24

INFORMAȚII UTILE
De ce unele fructe și legume produc electricitate?
ÎNPASCUȘTIINȚA
Există multe tipuri de conduc-
tori electrici. Acestea includ con-
ductorii electrici tradiționali, cum
ar fi firele de cupru și aluminiu care
sunt utilizate pentru a rula curenții
electrici în locuințe și clădiri și con-
ductoarele ionice, care pot genera
electricitate prin ioni în mișcare
liberă.
”Fructele și legumele conduc
energia electrică în același mod în
care o soluție de sare va completa
un circuit electric”, a declarat pen-
tru Life Science Michael Hickner,
profesor asociat de științe și ingi-
nerie a materialelor de la Penn State.
“Se datorează ionilor din soluția de
sare. Ei nu conduc electroni”.
Un conductor ionic conține
încărcări pozitive și negative .Aces-
te soluții ionice sunt numite elec-
troliți și pot fi găsite în orice lucru
viu. Din această cauză, din punct
de vedere tehnic, orice fruct sau
legumă ar putea deveni un dirijor
ionic, dar unii sunt mai buni decât
alții. De aceea, apa sărată sau apa
de la robinetul nefiltrat sunt mai
buni conductori ionici decât apa
proaspătă filtrată.
25
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
“Fructele sau legumele nu pot
conduce electricitatea singure. Au
nevoie de ceva pentru a conduce
ionii”, a spus Takhistov. “Când in-
troduceți două metale diferite și le
conectați cu sârmă, creați un circuit
electric. Apoi, când acest material
este adus în contact cu electroliții,
reacția bateriei începe să genereze
tensiunea. Între cele două metale,
ionii pozitivi și negativi vor începe
să se miște liber. ”
Ar putea o baterie de car-
tofi să genereza putere pentru a
alimenta, de exemplu, un tele-
fon?
O baterie de cartofi poate pro-
duce doar circa 1,2 volți de ener-
gie. Takhistov a spus că va trebui să
conectați mai mulți cartofi în para-
lel pentru a crea suficient curent
pentru a încărca un dispozitiv ca
un telefon sau o tabletă. “În acel
moment,” a spus Takhistov, “pro-
babil că este mai ușor să fo-
losiți încărcătorul telefonului.”
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA
Oamenii deștepți folosesc Mulți oameni talentați și
un limbaj nepotrivit inteligenți obișnuiesc să se
Se crede că doar oamenii prost
educați folosesc limbajul urât, pen-
tru că au un vocabular limitat. Dar,
de fapt, au un vocabular limitat
doar cei care nu folosesc cuvintele
urâte.
Într-un studiu, s-a cerut
oamenilor să-și amintească cât mai
multe înjurături. Rezultatele au fost
surprinzătoare: cei care au ținut
minte cele mai multe înjurături,
s-au dovedit a avea cel mai mare IQ
din întregul grup.
Mizeria la domiciliu și inteligența remarcabilă
Cercetările întreprinse la Uni-
versitatea din Minnesota au venit
cu o concluzie:haosul de pe bi-
roul cuiva indică faptul că nu este,
de fapt, o persoană murdară, dar
creierul se axează pe ceea ce con-
tează cu adevărat. Gândește-te:
când nu avem nimic important de
făcut, de multe ori, recurgem la
cele mai mărunte și banale activi-
tăți pentru a ne menține ocupați.
INFORMAȚII UTILE
culce târziu
Experții au studiat mult timp
oamenii cu talente deosebite și au
ajuns la concluzia că bufnițele sunt
înclinate să aibă un nivel de inteli-
gență mai înalt noaptea. Deci, dacă
ești unul dintre acei oameni care
iubește să stea treaz până la mie-
zul nopții, bucură-te! Ești în acee-
ași companie cu Charles Darwin,
Winston Churchill, Elvis Presley.
Mai mult decât atât, psihologii
sunt convinși că un mediu dezor-
donat este adesea modul perfect de
a stimula creativitatea, ajutând o
persoană să reflecteze asupra noilor
idei și să evadeze dincolo de limitele
normale ale gândirii.
Hriscu Dragos,clasa a 11-a E
26
 ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

ȘTIAȚI CĂ...

Bucurestiul deține locul al pa- Partea într-adevăr incre-

ÎNPASCUȘTIINȚA

trulea in topul european al vitezei dibilă a Teoriei Relativității este

medii de conectare la internet? fenomenul numit dilatarea tempo-
rală, care prevede că, cu cât mai re-
pede te mişti cu atât mai lent trece
timpul relativ cu mediul din jur.
Adică, dacă te duci la o plim-
bare cu maşina pentru o oră veți fi
mai puțin în vârstă, decât dacă aţi
petrece acest timp în faţa calcula-
Conform Teorii Relativităţii
torului.
a lui Einstein, viteza luminii nu se
poate niciodată schimba , ea este
întodeauna egală cu aproximativ
300 000 000 metri/secundă, indi-
ferent de observator. Acest lucru
singur în sine este destul de incre-
dibil, luând în considerare că nimic
nu se poate mișca mai repede ca lu-
mina, dar acestea sunt încă lucruri
destul de teoretice.

Primul calculator electric pro-

gramabil, Colossus, a fost inventat
de Tommy Flowers, în 1943 și a
fost folosit de britanici în Cel De-
al Doilea Război Mondial, pentru
a decripta mesajele codate ale ger-
manilor?

27
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

ȘTIAȚI CĂ...

Temperatura de fierbere a
apei scade cu altitudinea? Astfel,
la o înălţime de 1800 metri, apa va
fierbe la 94,4 grade Celsius , nu
la 100 grade Celsius, aşa cum
fierbe la nivelul mării.

Prima poza publicată pe Inter-

net a fost cea a unei formații mu-
zicale feminine fiind vorba de cele
patru fete ce alcătuiau trupa Les
Horribles Cernettes?

Steve Jobs si Steve Wazniak

au creat primul computer perso-
nal în garajul lor? Și invenția lor
a revoluționat cu adevărat lumea.
În 1976, Apple Computers a creat
computerul de birou?

Noi vedem de pe Pământ doar

o singură jumătate a Lunii, oricând
am privi-o? Asta se întâmplă de-
oarece mişcarea de rotaţie a Lunii
are aceeaşi durată ca mişcarea de
revoluţie a ei în jurul Pământului.

Hristodor Cosmin,clasa a 11-a E

28
 ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

PASIONAȚI DE ȘTIINȚĂ
ÎNPASCUȘTIINȚA

FIZICĂ BIOLOGIE

Concurs de fizica Olimpiada de biologie –

„Stefan Procopiu „ etapa judeteana
al elevilor de pretutindeni Agheorghiesei T:
Antici Adina: -Andries Alexandra X C:Premiul II
-Motelica Sandu IX:Premiul I -Dosoftei Bogdan X C:Premiul III
-Hutupas Iasmina IX:Premiul I -Lupu Tatiana X C:Mențiune
-Arama Alexndru IX:Premiul I -Medrihan Mihnea VII A:Premiul III
-Aluculesei Raluca X E:Premiul II -Amariei Hondrea Serban VII A:Mențiune
-Moga Ionela X E:Premiul III Prisacaru P.:
-Iurascu Maria X E:Mențiune -Galan Maria IX D:Premiul II
-Miron Sorina IX C:Premiul III
-Bodron Stefana IX C:Mențiune

CHIMIE

Concurs de chimie
Cristofor Simionescu
Condrea A.:
-Lodba Cristina XII E:Premiu III
-Maftei Maria XII E:Mențiune
-Galan Maria IX D:Mențiune

Concurs national de chimie

„Magda Petrovanu”
Burlacu M.:
-Al Ihtiar Peter X E:Mențiune
-Moga Ionela X E:Mențiune
Condrea A.:
-Cenusa Malina VII A:Premiul I
-Medrihan Mihnea VII A:Premiul I
-Galan Maria IX D:Premiul I
-Luca Stefan XI F:Mențiune
-Nartea Ina XI F:Mențiune
-Lodba Cristina XII E:Mențiune
-Maftei Maria XII E:Mențiune

29
ÎN PAS CU
ȘTIINȚA

Pagina celebrităților __________________________________________________________1

- Ştefan Procopiu
- Matematicieni

File din istorie ______________________________________________________________7

- Istoria ceasului
- Istoria locomotivei
- Inventarea telefonului

Universul _________________________________________________________________11
- Formarea Universului,Sistemul solar
- Planetele
- Galaxiile
- Mistere ale Universului

Descoperiri științifice _______________________________________________________ 16

- Ochelarii SMART, Un nou material se regenerează văzând cu ochii
- Cele mai ciudate avioane construite vreodată

Curiozități ________________________________________________________________ 18
- Corpul Uman,Matematica
- Biologie,Chimie,Penicilina

Experimente interesante _____________________________________________________ 20

- Superpoziția de stări și pisica lui Schrödinger
- Călătoria în timp

Știința în slujba vieții ________________________________________________________ 22

- Tratarea cancerului prin laserul de la Măgurele, Bateria atomică
- Biodomul, eco-casa cu design SF

Informații utile _____________________________________________________________ 24

- Definiția kilogramului
- De ce unele fructe și legume produc electricitate?
- Acțiuni care pot arăta inteligența

Știați că...__________________________________________________________________ 27

Pasionați de știință___________________________________________________________29