Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cerebelul
Cerebelul
Cerebelul, ca și alte segmente ale SNC este alcătuit din substanță cenușie
și substanță albă. Substanța cenușie este dispusă atât în centru, unde
formează nucleii cerebeloși, dar și la suprafață, unde formează scoarța
cerebeloasă.
Scoarța cerebeloasă
Are aceeași structură pe toată întinderea ei și este alcătuită din trei
straturi, care sunt reprezentate, de la suprafață spre profunzime de stratul
molecular, stratul ganglionar și stratul granular. Din motive didactice se
începe descrierea cu stratul ganglionar.
Stratul ganglionar este format dintr-un singur strat unicelular, reprezentat
de neuronii lui Purkinje, care sunt neuroni mari, inhibitori GABA-ergici.
De la nivelul extremității superficiale a corpului emerg 2 – 3 dendrite
primare care se ramifică succesiv în peste 10 generații de ramuri ce se
întind spre stratul molecular. Primele 2 – 3 generații sunt netede, restul
prezentând spini dendritici. Pe porțiunea netedă a dendritelor fac sinapsă
axonii celulelor stelate și o fibră agățătoare. Axonii celulelor Purkinje
străbat stratul granular și se termină în nucleii cerebeloși, reprezentând
singura legătură dintre scoarța cerebeloasă și nucleii cerebeloși și singura
aferență a nucleilor cerebeloși.
Stratul molecular (superficial) este alcătuit din neuroni stelați și neurpni
cu axonul ,,în coșuleț’’. Neuronii stelați stabilesc sinapse cu dendritele
neuronilor lui Purkinje. Neuronii cu axonul ,,în coșuleț’’ sunt situați la
limita cu stratul ganglionar. Axonii acestor neuroni, nemielinizați, se
ramifică pe corpul neuronilor Purkinje. Neuronii stratului molecular sunt
GABA-ergici.
Stratul granular (profund) este format din neuroni granulari și neuroni
Golgi. Neuronii granulari sunt mici și fiecare neuroni emite dendrite care
fac sinapsă cu fibrele musciforme și cu neuronii Golgi. Axonul lor urcă
până în stratul molecular unde se ramifică în ,,T’’, formând fibrele
paralele. Neuronii granulari sunt excitatori, glutamatergici. Neuronii
Golgi se găsesc predominant în partea superficială a stratului granular.
Dendritele lor se extind în toate straturile scoarței cerebeloase sau intră în
structura glomerulului cerebelos. Axonii fac sinapsă cu corpul neuronilor
granulari. Neuronii Golgi sunt inihibitori, GABA-ergici.
În scoarța cerebeloasă urcă fibrele musciforme și agățătoare. Fibrele
agățătoare sunt reprezentate exclusiv de fibrele olivocerebeloase cu
originea în oliva bulbară. Fibrele musciforme reprezintă axoni ai
tracturilor spino-cerebeloase, pontocerebeloase și reticulocerebeloase.
Fibrele musciforme pătrund în stratul granulor unde se ramifică abundent.
La extremitatea liberă fiecare ramificație prezintă o dilatație lobulată
numită rozeta cerebeloasă. Fiecare rozetă reprezintă centrul unui
glomerul cerebelos.
Glomerulul cerebelos este o structură polisinaptică complexă formată
dintr-o rozetă, dendritele mai multor neuroni granulari, ramificațiile
axonice și partea proximală a dendritrelor neuronilor Golgi. Elementele
presinaptice sunt reprezentate de fibra musciformă și terminațiile axonice
ale neuronilor Golgi, iar elementele postsinaptice sunt reprezentate de
dendritele neuronilor granulari și cele ale neuronilor Golgi.
Fibrele agățătoare pătrund în stratul molecular și se ramifică în același
mod cu ramificațiile dendritice ale neuronilor lui Purkinje.
După cum am precizat neuronii lui Purkinje sutn inhibitori. Neuronii lui
Golgi sunt și ei inhibitori, deci inhibând inhibiția neuronilor Purkinje va
rezulta un fenomen excitator.
Nucleii cerebeloși
Sunt situați în profunzimea substanței albe, de o parte și de alta a liniei
mediane.
Nucleul fastigial se află în profunzimea vermisului, deasupra plafonului
ventriculului IV. El aparține arhicerebelului.
Nucleul globos este situat lateral.
Nucleul emboliform este situat în hilul nucleului dințat, dând impresia că
obstruează intrarea, de unde și numele său. Nucleii globosus și embolus
aparțin paleocerebelului și formează împreună nucleul interpositus.
Nucleul dințat (oliva cerebeloasă) are forma unei pungi plisate, cu hilul
orientat dorso-median. El aparține neocerebelului.
Aferențele acestor nuclei, după cum am mai prezentat și anterior sunt
reprezentate de axonii neuronilor lui Purkinje, cu somatotopie corticală:
axonii din scoarța vermisului se proiectează în nucleii fastigial, cei ai
paravermisului în nucleul interpositus, iar cei din zonele laterale în
nucleul dințat. Fiecare din acești nuclei prezintă o zonă rostrală și una
caudală, care primesc eferențele scoarței de pe fețele superioară și,
respectiv, inferioară ale cerebelului.
Eferențele mucleilor cerebeloși sunt reprezentate de fibre de proiecție
care, prin intermediul pedunculilor cerebeloși îi conectează cu celelalte
segmente aler SNC.