Sunteți pe pagina 1din 7

💯

Tematica examen practic anul 2 sem 1

🧬Imunologie 💀Anatomie
Reactia Ag-Ac: legaturi implicate in formarea complexului Ag- Frontal Muschii Nervii III, IV,
Ac masticatori VI
Parietal
Reversibilitatea legaturii Ag-receptor pt Ag M. pieloși ai N.
Etmoid
mimicii glosofaringian
Valența Ag. Afinitate, aviditate Afinitatea Ig și TCR
Sfenoid
M. gâtului N. accesor
Reacția Ag-Ac: factori care influențeaza interactiunea dintre Ag
Occipital
și Ac A. carotida N. hipoglos
Temporal comună
Ag specifice de tesut grup specie N trigemen
Bolta A. carotida
Reactivitatea incrucisata. Experimentele Landsteiner N facial
Exobaza externa
Antigene heterofile -aplicatii practice Plexul cervical
Endobaza A. tiroidiana
Variația antigenică - tipuri mecanisme de producere, relevanța pt superioară Simpaticul
vaccinare Maxilarul cervical
A. linguală
Reacția de precipitare în soluție Mandibula
A. facială
Reacția de precipitare în gel Oasele Faringele
palatine A. faringiană
Reacția de aglutinare, testul Coombs ascendentă Laringele
Oasele
Anticorpi monoclonali: producție și utilizare clinica A. occipitală Gl. Parotida
zigomatice
Tehnici de faza solida: RIA, RIST, RAST A. auriculară Gl.
Cornetele
posterioară Submaxilară
Tehnici de faza solida: ELISA, chemiluminiscenta nazale inferioare
A. superficială Gl.
Imunoflorescenta. microscopia confocala Oasele
temporală Sublinguală
lacrimale
Imunohistochimie
A maxilara Gl. tiroidă
Vomerul
Citometria în flux: imunofenotipare
interna?? Esofagul
Oasele proprii
Citometria în flux: determinarea ploidiei și a moleculelor cervical
ale nasului A.
intracitoplasmatice
subclaviculară Traheea
Orbita
Citometria în flux: determinarea ;i cuantificarea de molecule cervicală
A. carotidă
solubile Fosele nazale
internă (traseu Limba
Grupe sanguine: sistemul ABO Fosa cervical)
infratemporala
Grupe sanguine: sistemul Rh Vena jugulară
Fosa internă
pterigomaxilara
Vena jugulară
(pterigo-palatina)
externă

Vena jugulară
ant

Vena jugulara
post

Vena vertebrală

🏗Fiziologie 🧫Microbiologie
Fiziologia circulației

Tematica examen practic anul 2 sem 1 1


Sistemul excito conductor
cardiac. Cordul de broască in vitro
Frecvența si forța contracțiilor
cardiace. Cordul de broască in
🔎 Microbiologie generala, Virusologie,
Parazitologie-micologie
și in situ: situ:

automatismul cardiac extrasistola


Prevenirea contaminării microbiene în raport cu
ligaturile lui Stanius influența stimuării diferitele condiții de risc întâlnite în practica medicală și
vagului chirurgicală
Cardiograma
“fenomenul de scăpare” Prelevarea, transportul și conservarea produselor
influența temperaturii
patologice pentru examenele microbiologice în principalele
asupra activității cardiace
boli infecțioase și pentru supravegherea acestora
Frecvența si forța contracțiilor cardiace. Cordul de broască in vitro și Cunoașterea etapelor efectuării unui frotiu pentru
in situ: examen bacteriologic: etapele realizării și interpretarea unui
legea inimii frotiu colorat Gram și Ziehl-Neelsen și cu albastru de
metilen
acțiunea anumitor ioni extracelulari și neuromediatori
Prelevarea produselor patologice pentru diagnosticul
Electrocardiografia Analiza traseului ECG: virusologic

principii componentele traseului Serodiagnosticul și semnificația prezenței anticorpilor

aparatură determinarea ritmului Diagnosticul în infecții respiratorii de etiologie virală

condiții de explorare determinarea frecvenței Diagnosticul în hepatite virale și HIV infecție

derivații de culegere a determinarea axei Caractere macroscopice ale principalilor paraziți


semnalului electric electrice implicați în patologia umană

Principiile diagnosticului în infecțiile fungice


Analiza electrocardiogramei:

prezentare computerizată

elemente de analiză morfolocică și vectorială

exerciții de analiză trasee ECG

Ascultarea zgomotelor cardiace și fonocardiograma

Apexograma (cardiograma la om)

Pulsul arterial și sfigmograma

Presiunea arterială Circulația locală

metode de măsurare microcirculația

metode de înregistrare microscopia intravitală

Analiza și interpretarea evaluarea fragilității


înregistrărilor poligrafice. Metode capilare
radiologice, radioizotopice,
Circulația venoasă:
ecografice de explorare a
circulației la om jugulograma

Timpul de circulație

Fiziologia excreției

Examenul sumar de urină

proprietăți fizice ale urinei

examenul sedimentului urinar

proba Addis

Evaluarea filtrării glomerulare

clearance de creatinină

Evaluarea reabsorbției tubulare

Tematica examen practic anul 2 sem 1 2


Proba de diluție și concentrare a urinei

Exerciții de interpretare a unor buletine de analiză a funcției renale

Evaluarea funcției vezicii urinare

Metode imagistice de explorare a aparatului reno 🦌-urinar

Tematica examen practic anul 2 sem 1 3


🐩
Tematica examen practic anul 2 sem 2

🧫Microbi 🧬Genetica
Testarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice. Individualitatea genetică şi Polimorfisme proteice –
Metoda difuzimetrică. Tehnici cantitative; Genotipuri și biologică: definiţie, importanţă grupe sanguine, alte caractere
fenotipuri de rezistență și importanța în practica monogenice - tipuri şi
Caractere fenotipice normale
medicală importanţă.
şi anormale pur ereditare;
Identificarea stafilococilor. Hemocultura în valoare practică Clasificarea şi frecvenţa
diagnosticul infecţiei bolilor genetice;
Caractere fenotipice normale
Identificarea streptococilor beta-hemolitici. şi anormale determinate de Particularităţile generale ale
Examenul bacteriologic al exsudatului faringian interacţiunea ereditate-mediu bolilor genetice;

Identificarea cocobacililor gram-negativi. Examenul Caractere fenotipice Clasificarea anomaliilor


bacteriologic al sputei. determinate de mediu. cromozomiale;
Ecogenetica şi farmacogenetica
Identificarea pneumococilor şi enterococilor. Etiologia şi mecanismele de
Examenul bacteriologic al lichidului cefalo-rahidian Relaţia genotip – fenotip– producere ale anomaliilor
mediu cromozomiale;
Identificarea Escherichia coli (bagic G-
fermentativ). Examenul citobacteriologic al urinii Structura primară a ADN-ului. Anomaliile cromozomiale
numerice;
Identificarea Enterobacteriaceae-lor. Coprocultura Structura secundară a ADN-
ului Anomaliile cromozomiale
Examenul bacteriologic al puroiului. Identificarea
structurale echilibrate;
bacililor gram-negativi non-fermentativi Schiţa secvenţei genomului
uman. Tipuri de ADN. Anomaliile cromozomiale
Diagnosticul în infecțiile determinate de C. difficile
structurale neechilibrate;
și cea cu H. pylori. Test bacteriologie Aparatul genetic al celulei.
Consecinţele anomaliilor
Identificarea micobacteriilor. Diagnosticul de Eucromatina şi
cromozomiale echilibrate şi
laborator al tuberculozei pulmonare heterocromatina
neechilibrate;
Identificarea spirochetelor. Diagnosticul de Structura supramoleculară a
Sindromul Down:
laborator al sifilisului. Diagnosticul de laborator al ADN-ului.
etiopatogenie; sfat genetic şi
leptospirozei
Cromatina sexuală: tipuri, depistare prenatală;
Identificarea neisseriilor. Infecţii cu transmitere origine, morfologie. Importanţa
Sindromul Turner: analiza
sexuală studiului.
citogenetică şi etiopatogenie;
Identificarea bacililor gram-pozitivi. Revedere de Cromozomii umani –
Trisomiile gonozomale;
frotiuri morfologie: centromerul şi

🔬Histo telomerele. Benzile


cromozomiale.
Sterilitatea masculină şi
feminină de cauză
Timus Ficat cromozomială;
Tehnici de analiză
Limfoganglion Pancreas cromozomială: principii, tipuri. Indicaţiile practice ale
studiului cromozomilor umani.
Splină Glandă salivară Concepţia clasică privind
mixtă structura genei: fenomenele de Bolile
Amigdală
înlănţuire genică şi crossing- monogenice/moleculare –
Parotidă
Tiroidă over; caractere generale;
Trahee
Paratiroidă Concepţia actuală privind Boli moleculare prin deficite
Pulmon structura genei. ale proteinelor de structură;
Suprarenală
Rinichi Clonarea celulara a ADN; Boli moleculare prin deficite
Buză
ale receptorilor, hormonilor şi
Vezică urinară Clonarea acelulara a ADN
Limbă proteinelor de transport;
(metoda PCR)
Ovar
Esofag

Tematica examen practic anul 2 sem 2 1


Pasaj esofago- Trompă uterină Concepţia clasică şi actuală Boli moleculare prin deficite
gastric despre funcţia genei ale proteinelor implicate în
Uter – endometru
homeostazia organismului;
Stomac – regiune fază proliferativă Gena - unitate de funcţie şi
pilorică mutaţie: poligenia şi pleiotropia Boli moleculare prin deficite
Uter – endometru
enzimatice
Stomac – regiune fază secretori Interacţiuni alelice, nealelice
fundică ale genei Genomul mitocondrial
Testicul
Duoden Heterogenitatea genetică de Boli multifactoriale –
Piele
locus, alelică, clinică – caractere generale si riscuri
Jejun
importanţă
Clasificarea patogenica a
Ileon
Genele structurale determină anomaliilor congenitale
Colon secvenţa aminoacizilor în
Clasificarea clinica a
Apendice proteină
anomaliilor congenitale
Complexitatea relaţiei o genă
Cauzele negenetice şi
– un polipeptid

🏗Fiziologie
genetice ale anomaliilor
Transcripţia – date generale; congenitale
Mecanica respiraţiei. Etapele procesului respirator. Formarea ARNm precursor; Profilaxia anomaliilor
Metode de explorare congenitale
Maturarea ARNm precursor;
Toracometria, pneumografia. Ascultarea Determinismul sexual şi
Codul genetic;
zgomotelor pulmonare reglarea genetică
Aparatul de translaţie;
Volume şi debite pulmonare. Spirometrie. Diferentierea sexuală şi
Spirografie Procesul de translaţie; controlul ei

Fiziologia glandelor endocrine. Glande endocrine: Mecanismul molecular al Anomalii ale determinismului
metode pentru studiul funcţiei glandelor endocrine; replicării; sexual
dozarea radioimunologică a hormonilor hipofizari. Fidelitatea replicării ADN; Pseudohermafroditismele
Fiziologia hipofizei: rolul hipofizei în Ciclul celular; feminine
melanogeneză; acţiunea ocitocinei asupra muşchiului
Mitoza: evenimente genetice Pseudohermafroditismele
neted uterin
masculine
Fiziologia glandelor endocrine. Fiziologia Mitoza erori;
Conduita practică în
gonadelor şi a glandelor suprarenale: diagnosticul Meioza: evenimente genetice
tulburările de sexualizare
precoce de sarcină şi metode imunologice; testul
Meioza erori;
Thorn Gene implicate în
Particularităţile producerea cancerului –
Fiziologia glandelor endocrine. Fiziologia tiroidei şi
gametogenezei masculine şi oncogene, gene supresoare ale
a glandelor paratiroide: determinarea metabolismului
feminine; creşterii tumorale
bazal; reflexografie
Fecundarea; Anomalii citogenetice în
Fiziologia sistemului efector somatic.
cancer
Dinamometrie. Cronaximetria. Electromiografie globală Transmiterea dominanta
şi de unitate motorie autosomala si legata de Evoluţia multistadiala a
cromosomul X: criterii si cancerului
Fiziologia sistemului nervos periferic.
genotipuri
Electronervograma; viteza de conducere senzitivă; Cancere ereditare
reflexul H Transmiterea dominanta
Cancere familiale şi cancere
autosomala si legata de
Fiziologia sistemului nervos periferic. cu predispozitie genetica fara
cromosomul X: criterii si
Infatigabilitatea relativa a nervului; viteza de conducere istoric familial
genotipuri
motorie. Principalele direcţii de
Variabilitatea genetică:
Funcţia reflexă a măduvei spinării şi bulbului; legile profilaxie a bolilor genetice
definiţii, surse.
reflexelor medulare; reflexe somatice şi vegetative cu Screening genetic
importanţă clinică Mutaţii genetice: definiţie,
populaţional: criterii şi tipuri de
clasificare
Fiziologia sistemului nervos central. screening genetic
Electroencefalografia; potenţiale corticale evocate Mutaţii genetice: mecanisme
Screening neonatal
de producere
Fiziologia analizatorilor. Determinarea pragului Screening prenatal al bolilor
gustativ; determinarea acuitatii vizuale; determinarea cromosomice

Tematica examen practic anul 2 sem 2 2


pragului de discriminare tactilă; audiometria Mutaţii genice: consecinţe Diagnosticul prenatal –
genotipice şi fenotipice. indicaţii

Mecanismele reparării Tehnici de diagnostic


leziunilor ADN. Afecţiuni produse prenatal.
prin mutaţiile genelor implicate în
Sfatul genetice – definitie,
repararea ADN-ului.
circumstante de acordare

Sfatul genetic – categorii de


risc genetic

Terapia bolilor genetice

💀Anatomie
🕸🌳
TC
MS & 🧠
Encefal
👁👂👅 Analizatori 🩸Vase
Orbita - pereti Vascularizatia maduvei spinarii
Maduva
Tunica fibroasã a globului ocular Vascularizatia cerebelului si a
spinarii - Emisferele
trunchiului cerebral
conformatie cerebrale - Corneea
externã, santuri si Vascularizatia diencefalului
Tractul uveal
raporturi girusuri Artera bazilarà
Corpul ciliar
Meningele Fata Poligonul arterial al lui Willis
Irisul
spinal inferior a
Artera carotida interna - segment
emisferelor Cristalinul
Cerebelul - intracranian
cerebrale
conformatie Retina
Artera cerebralã anterioarã
externã, Fata
Capsula lui Tenon
raporturi lateralà a Artera cerebral lateralã
emisferelor Aparatul lacrimal
Cerebel - Artera cerebralà milocie
cerebrale
lobulatia Pleoapele si conjunctiva
Fata Artera cerebrala posterioarã
Trunchiul Muschii extrinseci ai globului ocular
medialã a Artera carotida interna - ramuri
cerebral -
emisferelor Mediile transparente si refringente ale colaterale
conformatie
cerebrale globului ocular
externã si Trunchiul arterial vertebro-bazilar
raporturi Lobul Tub cohlear

🚧🤕🔨
Vena cerebralã magna
occipital
Tuba auditiva

Extra✨
Vascularizatia globului ocular
Lobul
Meaatul acustic intern
orbitar Vascularizatia anexelor globului ocular
Nucleii Urechea externã
Lobul
bazali
parietal Urechea medie: continut

Lobul Urechea medie - pereti


Hipotalamusul-
temporal Melcul osos
conformatie
externã, Lobul
raporturi temporo- Vestibulul osos si canalele semicircular
occipital osoase
Talamus -
Receptori gustativi
nuclei
Comisurile Mucosa gustativã
Hipofiza -
albe
conformatie
anterioara
externa,
si
raporturi
posterioarã

Epitalamusul
si Ventriculii
metatalamusul laterali

Tematica examen practic anul 2 sem 2 3


Glanda
pinealã Plafonul
ventriculului
Corpul
III
calos

Trigonul
Planseul
cerebral
ventriculului
III
Dependentele
sagitale ale
Plafonul
durei mater
ventriculului
craniene
IV
Sinusurile
venoase ale
Planseul
durei mater
ventriculului
craniene
IV
Septurile
Cornul
durei mater
anterior al
craniene
ventriculilor
Aranoida si laterali
pia mater Cornul
craniene inferior al
Spatiile ventriculilor
perforate laterali
anterior si Cornul
posterior lui Amon,
Nucleul fimbria si
claustrum- girusul
conformatie dentat
externã, Cornul
raporturi posterior al
Capsula ventriculilor
alba internã laterali

Capsulele
externã si Formarea
extremã si circulatia
lichidului
rahidian

Plexurile
coroide ale
sistemului
ventricular
cerebral

Tematica examen practic anul 2 sem 2 4

S-ar putea să vă placă și