Simulare Vrancea, bacalaureat

Subiectul I
A.1. Sensul din text al secvenței este ,,nu comunica’’.
2. Numele a doi filosofi antici la care face referire autorul textului sunt: Aristotel și Teofrast.
3. Modul în care Octavian Paler își alegea cărțile pe care le cumpăra era unul modest din cauza
lipsurilor, așa cum reiese din secvența: ,,Cumpăram cărți puține și numai foarte ieftine, din pricină
că mărunțișul din buzunarele mele era foarte modest.’’
4. Virtuțile atribuite de filozofii antici pietrelor prețioase erau inedite, întrucât smaraldul stimula
memoria, perlele îndepărtau durerile de cap, safirul era util împotriva mușcăturilor de scorpion și
de șerpi, iar topazul neutraliza orice lichid în care se afla otravă.
5. O trăsătură morală a lui Octavian Paler o constituie interesul și curiozitatea pentru teme inedite
și la voia întâmplării pe care le descoperea în urma cărților citite. El era preocupat să pătrundă în
lumea lecturii și să afle noutăți uimitoare și fascinante despre anumite virtuți pe care filozofii
antici le atribuiau, de exemplu, unor pietre prețioase.
B. Activitățile extrașcolare sunt modalități de cunoaștere și de dezvoltare personală pentru fiecare
elev, care își dorește să evolueze și să cunoască și alte metode de abordare în ceea ce privește
pregătirea pentru viață.
În opinia mea preocupările extrașcolare ale adolescenților contribuie la formarea personalității lor,
având în vedere faptul că tinerii descoperă noutăți umitoare și îi ajută să capete anumite
experiențe în domeniul pe care l-ar putea profesa.
În primul rând, orice elev are șansa de a participa la o serie de activități extrașcolare, care-i pot
trezi interesul pentru cunoaștere și pentru dezvoltarea personală, însă este importantă implicarea
acestuia. De exemplu, așa cum reiese din textul-suport ,,Secretul, secretelor, în vol. Calomnii
Mitologice’’, Octavian Paler își amintește de timpul pe care îl petrecea prin anticariate,
achiziționându-și diverse cărți pe care le citea și care îl ajutau să afle noutăți uimitoare despre
lume și despre virtuțile atribuite de antici unor pietre prețioase.
În al doilea rând, aceste activități, care fac parte din afara orelor de curs merită să fie foarte bine
gândite atât de către cei care le organizează, cât și de cei care își doresc să participe fără nici o
obligație. De pildă, programul ,,Școala Altfel’’are ca scop dezvoltarea abilităților elevilor, dar și
acumularea de experiență într-un domeniu sau într-o activitate, ce i-ar putea determina pe tineri să
aleagă cu ușurință o viitoare profesie.
În concluzie, orice elev merită să participe activ la diverse activități extrașcolare pentru a se
cunoaște mult mai bine și pentru a-și descoperi abilitățile, calitățile și pasiunile, dezvoltându-se
mult mai eficient în viață.
Subiectul al II-lea
Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic și se mai numesc indicații scenice
sau didascalii. Aflate între paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a
dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă literară) și teatralitate (textul ca
operă destinată reprezentării scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații
suplimentare despre elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului.
În textul fragmentar prezentat selectat din opera ,,Iertarea’’, de Ion Băieșu, acestea au rolul de a
nota succint detalii privind elementele nonverbale, precum: atitudinea personajului: ,,(umil și
speriat)’’, ,,(intrigat)’’, ,,(buimac)’’ accentuând regretul pe care îl are George pentru fapta
săvârșită și iritarea acestuia, dar și Lia, care este la fel ,,(...speriată)’’ și gesturile personajelor: ,,(îl
apucă de mână)’’, ,(își strânge tâmplele în palme)’’ și ,,(George se așază)’’, ,,(Se ridică)’’, ce
sugerează starea incomodă a personajelor în care se află și contextul în care acestea sunt puse.
Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,Iertarea’’, de Ion Băieșu, este semnificativ pentru
prezentarea acestor notații pe care autorul le face, deoarece conferă informaţii preţioase nu doar în
jocul scenic, ci şi în lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi
personajele.