Viziunea tipoloqică a literaturii.

la rîndul său, duce la dogmatizarea masivă şii:J1lbra,nlsi:g(ntă a

dntrogii fTIeOfiii ,a 9eiJluriJlur, ,35Iilll'illall-e umor prototipuri şi norme ideale. Acest accident,
eveniment capital al biografiei ideii de gen literar, datorită! căruia au putult fi concepute () tragedie şi
un poem epic .În sine", care ar anticipa realizările istorice, este consecinţa inevitabilă! a oricărei
gîndiri cateqoriale. Imaginea obiectului. admirat alunecă în precept şi leqiferare. Descrierea se
preface în indicaţie riqunoasă, A recunoaşte un adevăr înseamnă implicit a-l recomanda. Concluziile
observaţiei atente, analitice, devin involuntar imperative, sau măcar stimulatoare, prin continuarea şi
completarea care perfecţionează :