Facultatea de Psihologie Universitatea Tibiscus

Master Psihoterapii și Psihologie Clinică

Anul I

Psihoterapie adleriana

Prof. coordonator: Amalia Marinca

Masterand: Viziteu (Puskas) Monica

Timișoara
2023
 STUDIU DE CAZ

CUPRINS

1. Interviul initial
Situatia de viata
Problema prezenta
Sarcinile vietii: intimitatea, munca, prietenia
Sumarul impresiilor derivate din interviul initial
2. Evaluarea stilului vietii
Constelatia familiei. Partea I: parintii, alti adulti, mediul
Constelatia familiei. Partea II: situatia din copilarie
Sumarul Constelatiei familiei
Inregistrarea amintirilor timpurii
Sumarul AT: Patternul convingerilor de baza
Sumarul AT: Idei care interfereaza cu cresterea
3. Evaluarea partiala sau finala
Al doilea set de amintiri timpurii
Sumarul modificarilor in patternul convingerilor de baza
Note privind progresul in terapie
 Raport de Psihodiagnostic din perspectiva psihoterapiei adleriene

În acesta lucrare am urmărit să aprofundez cunoaşterea şi utilizarea tehnicilor de evaluare

şi interpretare a stilului vieţii – amintirile timpurii şi identificarea posibilităţilor de schimbare a
mişcării individului în cele cinci sarcini ale vieţii, identificate de sistemul psihoterapeutic
adlerian: munca, intimitatea, prietenia, sinele şi spiritualitatea. In urma testelor este puternic
accentuată trauma din copilarie ce in timp a dus la probleme de sanatate mintala, fiind rezultatul
unuia sau mai multor evenimente traumatice ce au avut loc in copilarie. Nevoile sale afective
sunt scoase la iveală prin comportamentele extreme cum ar fi: anxietatea, inferioritatea, depresia,
crize de personalitate, stima de sine scazuta, ganduri de suicid.
Am pus accentul pe influența familiei asupra conduitei, deoarece consider că rolul
acesteia în dezvoltarea ulterioară a individului este extrem de importanta. Familia reprezintă
primul grup social din care individul face parte, ea fiind responsabilă de procesul de socializare
primară. În cazul în care acest grup nu îndeplinește nevoile afective ale individului și îi oferă
acestuia un model
dezadaptativ de rezolvare a problemelor, funcționarea lui ulterioară va fi afectată.
Tehnica amintirilor timpurii ca tehnică proiectivă adleriană de mare putere, s-a dovedit a
fi un bun punct de plecare în încercarea mea de a identifica tipurile de convingeri ale clientei
pentru probleme specifice depresiei, anxietăţii şi comunicării deficitare în familie şi societate.
Alături de Constelaţia Familiei, Amintirile Timpurii au, practic, o valoare predictivă
considerabilă pentru descoperirea Stilului Vieţii unui individ în terapie, în orientarea vocaţională,
consilierea profesională şi a personalului şi în orice situaţii în care dorim să ştim mai multe
despre comportamentul actual şi viitor al persoanei.
În urma cercetării am formulat câteva concluzii legate de instrument în sine precum şi o
concluzie referitoare la prezenţa sau absenţa discrepanţelor între diverse categorii de convingeri
bazale incluse în conceptul adlerian de Stil de Viaţă. Adler a folosit amintiri timpurii ca tehnică
proiectivă; a privit multe amintiri timpurii drept “ecrane” în spatele cărora erau evenimente
importante, reprimate.
Am lucrat in decursul sedintelor cu calitatile si puterile lui (psihologie suportiva) pentru
a-l ajuta sa isi imbunatateasca increderea si respectul de sine. Domeniul vizat: relatiile
conflictuale cu mama. Scopul: prin rezolvarea conflictelor cu ea, prin negociere, conduce la
intelegerea conflictului sau interior.
I. Interviul initial:
Date despre client

Nume: P. I.
Vârsta: 38
Data nasterii: 11.02.1985
Stare civila: casatorita
Studii: Liceu
Sex: Feminin

Situatia de viata
Clienta P. I. are vârsta de 38 de ani, este căsătorita cu P. S. şi are un copil. Este un copil de
mijloc, de profesie bucatar dar acum este fără ocupaţie. Motivul pentru care a venit sunt
episoadele de depresie tot mai dese pe care le are. Partenerul se ocupa de confectii metalice, are
42 de ani, sunt casatoriti din 2005 si au impreuna o fata de 17 ani.
La prima vizita a fost destul de vorbareata si a comunicat cu mai mare usurinta. Mecanismul ei
de aparare pare sa fie buna dispozitie, se simte responsabila sa ii faca pe ceilalti sa rada, glumeste
foarte mult, isi ascunde trairile interioare foarte bine.
Date asupra mediului familial – structura familiei:
Este fica lui C. Ghe. şi al C. T, la nasterea ei tatal avea 23 de ani iar mama 22 de ani.
Tatal – decedat cand ea avea 10 ani, cauza decesului fiind o boala terminala
Mama (56 de ani), stare de sănătate bună, pensionara
Frați: 2 frati, cel mare s-a sinucis cand ea avea 20 ani, fratele cel mic are 32 de ani (1991)
este casatorit si are un copil de 4 ani, lucreaza la un abator.
In urma cu 28 ani isi pierde tatal din cauza unei boli terminale, la scurt timp mama ei a cunoscut
alt barbat, motiv pentru care ea a preluat responsabilitatea partii feminine din locuinta, avea grija
constat de cei 2 frati ai sai. La zece ani de la moartea tatalui, fratele ei se sinucide, ea fiind ultima
persoana pe care el a sunat-o. De-a lungul anilor nu s-a manifestat depresia, dar in urma cu 8 ani
in urma unui episod de abuz la locul de munca i s-a activat o depresie majora. Are insomnii iar
ocazional are crize de anxietate, plange neincetat fara un motiv aparent si are ganduri de
sinucidere.
T: Ti s-a spus vreodata ca ai semana cu vreunul din parinti? A fost important pentru tine acest
lucru sau pentru altcineva din apropiere? In ce mod?
C: Da, mereu mi s-a spus ca am ceva din tata, el era un om atat de bun si responsabil. Pentru
mine este un motiv de mandrie.
T: Cand erai copil, daca ceva ar fi putut sa fie diferit, care ar fi acel lucru?
C: Mi-as dori ca tata si fratele meu sa imi fie alaturi, imi este foarte dor de ei.
T: Ai mai apelat la consiliere sau psihoterapie?
C: Nu, am crezut ca o sa imi treaca starea asta, asa cum trecea intotdeauna.
T: Urmezi vreun tratament in aceasta perioada? Care este motivul?
C: Da, iau multe antidepresive si pastile de somn. Nu pot sa dorm, am insomnii si stari de
anxietate. Saptamana viitoare o sa merg iar sa ma internez, fac asta de 2-3 ori pe an.
Problema prezenta
LISTA DE PROBLEME
- Stima de sine scazuta
- Complex de vinovatie
- Convingeri ce-i saboteaza personalitatea
Din punctul sau de vedere, problema o constituie senzatia unui stres major (il simte in stomac) si
un complex de greutate – imagine de sine afectata. Clienta simte nevoia de a face pe plac oricui
pentru a simti ca inseamna ceva pentru ea si pentru a se simti in siguranta.
Se simte sufocata, pierduta, a nimanui, furioasa, tematoare de tot ce o inconjoara. Ceilalti (din
amintiri timpurii) sunt: nepasatori, impunatori (mama), sufletisti, iubitori, empatici (tatal, fratele,
prietenii). Lumea este: schimbatoare, haotica, periculoasa.
Emotii de baza si comportament manifestat: Emotie de baza prezenta (recunoscuta): FURIE
(indreptata impotriva propriei persoane). Comportament manifest: De retragere (FUGA).
Stimuli (factori care precipita situatia): Relatia tensionata cu mama o face mereu sa se simta ca la
10 ani si nu are puterea sa o infrunte fapt ce ii da perceptia de inferioritate.
T: Ce te-a adus astazi aici?
C: In primul rand faptul ca nu pot dormi, asta ma afecteaza foarte mult, am inceput sa am stari de
anxietate din ce in ce mai dese si am manifestari violente fata de cei dragi si nu imi doresc, stiu
ca e pacat sa am ganduri de sinucidere dar ce rost mai are viata mea?
T: Cand ai inceput sa te simti asa?
C: Acum 3 ani, cred. Seful meu se lua mereu de mine, eu asa glumesc cu toata lumea, dar el ma
atingea si cand l-am refuzat ma jignea mereu si imi dadea mai mult de lucru.
T: Cum iti explici situatia cu care te confrunti?
C: Nu stiu, eu mereu incerc sa ii fac pe ceilalti sa se simta bine, nu vreau sa ii supar, trebuie sa
fiu bine, au nevoie de mine.
Sarcinile vietii
Atmosfera în familie: Își percepe viata ca fiind fara sens „viata este complet neprevazuta”. Sotul
si fata ii sunt mereu alaturi de aceea se lupta cu gandul sinuciderii, „pentru ei ma lupt”.
Atmosfera tensionată cu mama, datorită faptului că dupa moartea tatalui mamei ii pasa mai mult
sa aduca alti barbati acasa, a lasat-o pe ea sa aiba grija de fratii sai si i se spune constant ca e vina
ei, ca nu are grija de mama ei si mama o ameninta cu sinuciderea. Ea se simte responsabila de
moartea celor dragi si se teme ca mama sau fratele ei se vor sinucide.
T: Ai dificultati in a-ti exprima afectiunea pentru ceilalti sau in a primi astfel de manifestari din
partea lor?
C: Nu, ii iubesc pe toti, imi doresc doar sa fie bine.
T: Ce fel de plangeri iti aduce partenerul?
C: S. este cel mai bun sot, mereu ma sustine in tot ce fac.
T: Ai putea descrie prima ta intalnire cu partenerul?
C: Da, eram foarte tineri, prima data ne-am intalnit cand inca locuiam in localitatea asta, eu si
parintii ne-am mutat in alt oras dar ne-am reintalnit dupa multi ani si ne-am casatorit.
Profesional: În relațiile cu colegii mereu a fost populara ca persoana ce intretinea atmosfera
pozitiva. Legat de serviciu, stresul provocat era constant datorita sefului, chiar daca isi realiza
task-urile, el nu era multumit niciodata si primea mereu jigniri din partea lui „m-am simtit
constrânsa, incerca mereu sa ma atinga si nu imi placea, si asta cred ca il enerva”.
T: Te simteai apreciata la locul de munca?
C: Nu, mereu incercam sa fac totul la timp dar el nu era niciodata multumit.
T: Ce anume doresti sa imbunatatesti sau sa schimbi in aceasta arie a vietii?
C: Mi-as dori sa ma reintorc la activitatile mele, imi este dor de colegi.
Social: Este o persoană sociabilă, interacționează foarte bine cu personele din jurul ei. Acum opt
ani, totul s-a schimbat, a aflat ca sufera de depresie şi avea tendinţe sinucigaşe. Ducea o viață de
succes și fericită, alături de familie şi prieteni. Este căsătorită cu un bărbat minunat, locuiesc
împreună cu fetiţa lor. A inceput să aibă probleme cu somnul, suferă de insomnie si să aibă o
stare de spirit proastă din ce în ce mai des pe parcursul zilei.
T: Cati prieteni apropiati ai?
C: Oo, foarte multi, ii iubesc pe toti, vorbim constant.
T: Cat de mult simti ca te poti baza pe prietenii tai?
C: Stiu ca imi vor fi mereu alaturi, foarte mult ma pot baza pe ei.
T: Daca as suna pe unul dintre prietenii tai si l-as intreba „ Ce pretuiesti cel mai mult la „x”, ce
crezi ca ar spune?
C: Probabil ar spune ca sunt cea mai tare, mereu dau tonul veseliei, radem mereu si ne simtim
bine.
Impresiile evaluarii sarcinilor vietii

Nu prezintă probleme de comunicare, se angajează în îndeplinirea sarcinilor primite, stima de

sine este scazuta cu toate ca incearca sa demonstreze contrariul. Acestă perioadă prezintă o criza
centrală a identității de sine, aspect cu care este confuza în ceea ce o priveste dar spune ca „ are
incredere in Dumnezeu ca se va face bine”. A existat un moment în care încearca sa rada şi nu
reuşea, s-a blocat, paralizată de emoţiile puternice pe care le simtea şi a trait un moment
stânjenitor în fata prietenilor ei. În acea seară cand a ajuns acasa a spus “Nu mai suport viata, nu
are rost sa mai traiesc” şi a picat pentru un moment într-o melancolie profundă. În continuare,
are din ce în ce mai frecvent probleme cu somnul, se duce la frigider în toiul nopţii, mănâncă
compulsiv, stări de agitaţie, nelinişte, tristeţe profundă şi melancolia ce se intensifică. Aceasta îşi
pierde interesul pentru activităţile curente.
Se simte intr-o cursa permanenta cu viata, isi aduce aminte din copilarie ca mereu trebuia sa se
imparta, sa fie pe plac tuturor, ca si copil de mijloc s-a simtit mereu presata, alergata, simtea in
permanenta ca nimeni nu i da dreptate, fapt ce ca adult a facut-o sensibila la abuz si nedreptate.
Copilaria clientei a fost marcata de unele lipsuri de ordin financiar.Acesta afirma ca familia din
care provine este una modesta financiar si ca i-a asigurat doar strictul necesar: mancare si haine.
In prezent situatia financiara a familiei nu s-a schimbat prea mult, acestia ramanand in continuare
o familie modesta din punctul de vedere al puterii financiare.
A simtit lipsa unei îngrijiri din partea mamei in special dupa moartea tatalui, comunicare
defectuoasa, aşteptări foarte înalte sau foarte scăzute ale copilului de mama, lipsa timpului
petrecut împreună, pentru a putea observa nevoile copilului, autoritate exercitată excesiv
sau într-o manieră inadecvată, rigiditatea singurului model familial.
Calitatea relatiei cu mama: agreare reciproca , nivel de nemultumire din partea mamei, mama
are o atitudine defectuoasa. Claritatea limitelor intre generatii, clienta i se adreseaza mamei cu
dumneavostra, nu rosteste cuvantul mama.
Relatia cu fratele: nu sunt trasate granitele si sunt contaminate rolurile, se simte responsabila
pentru actiunile lui.
Datorită sprijinului social pe care îl primeste de la partenerul de viaţă, o ajuta sa isi mentina o
stare de sănătate fizică mai bună.
Problema psihologica a pacientei se refera la stres post-traumatic repetat ca urmare a mai multor
situatii grave de viata, care au afectat-o fizic si psihic. Pentru acest motiv apeleaza la ajutor
psihologic, desi, trebuie mentionat ca pacienta este o fire extrem de pragmatica si puternica, o
luptatoare care nu doreste sa se lase invinsa.
Este sprijinita de sot si fata pentru a nu avea recaderi depresive dar atunci cand alte griji apar cat
si lipsa somnului o pun in dificultate.
Fiind o fire energica si petrecareata, stie sa iasa la suprafata din starile care o cuprind si cu
ajutorul increderii in Dumnezeu mereu spune ca „voi reusi si de data asta, trebuie sa fiu
puternica”.

II. Evaluarea stilului vietii:

Constelatia familiei Partea I: parintii, alti adulti, mediul

Numele tatalui: C. I
Ocupatia: decedat
Varsta la nasterea clientului: 23 de ani
Varsta la deces: 33 de ani
Cauza mortii: boala terminala
Varsta clientului la decesul tatlui: 20 de ani
Copil mijlociu crescut de ambii parinti pana la varsta de 10 ani cand tatal s-a sinucis si a ramas in
grija mamei. In zona erau multi copii cu care se juca. Creste impreuna cu cei doi frati si dezvolta
o competitie fraternala datorita faptului ca este mereu la mijloc.
T: Ce fel de om a fost tatal tau atunci cand erai copil?
C: Tata a fost un om foarte bun, atent cu mine, iubitor si harnic. Lucra cu ziua pentru ca nu avea
decat 4 clase dar era un om cu suflet si muncitor.
T: Cum a relationat cu tine si cu fratii tai?
C: Ne iubea, cand venea acasa mereu se juca cu noi.
T: Semeni in vreun fel cu tatal tau? Daca da, in ce mod? Daca nu, atunci in ce mod esti diferita
de el?
C: Da, familia mereu mi-a spus ca semen cu tata fizic dar si la suflet. Si eu si el incercam mereu
sa ii ajutam pe ceilalti, sa fim omenosi si muncitori.
Mereu imi amintesc cu drag de el, chiar semanam foarte bine, daca ar fi trait acum sunt sigura ca
ar fi fost mandru de mine.

Numele mamei: C. V
Ocupatia: pensionara
Varsta la nasterea clientului: 22 de ani
T: Ce fel de femeie a fost mama ta cand erai copil?
C: Pe mama trebuia sa o ascult mereu altfel se supara intotdeauna si ne batea. Fcaea de toate, in
mare parte era angajata la biserica si ajuta cu ce putea acolo, era foarte amabila cu toti, in special
cu barbatii, uneori ii aducea si acasa.
T: Cum a relationat cu tine si cu fratii tai?
C: Daca faceam ce spunea ea uneori era ok, aveam grija de casa, faceam mancare pentru fratii
mei.
T: Care era favoritul ei?
C: Fratele meu mai mic, pe el il apara mereu si pe mine ma certa din orice.
T: Semeni in vreun fel cu mama ta? Daca da, in ce mod? Daca nu, atunci in ce mod esti diferita
de el?
C: Nu cred ca seman cu ea, ea este impunatoare dar trebuie sa vorbesc cu ea astfel se supara. Si
acum ii vorbesc cu dumneata si cand tipa la mine ma blochez.
Relatia dintre parinti:
T: Isi manifestau iubirea, afectiunea unul fata de celalalt?
C: Nu prea i-am vazut afectuosi, mama il certa mereu pe tata si el nu spunea nimic.
T: Cine parea ca initiaza conflictul, si care era rezultatul?
C: Mama incepea mereu, mereu gasea motive de cearta.
T: Cum te simteai in legatura cu aceste situatii?
C: Eram trista mereu pentru ca tata era si el trist.
Constelatia familiei Partea a II -a: situatia din copilarie
La 10 ani i-a decedat tatal si atunci are pentru prima oara senzatia de panica.S-a indepartat de
mama considerand ca aceasta nu sufera atat de mult cat ea (trebuia sa sufere si ea cat mine),a
simtit ca este singura ,ca nu are pe nimeni alaturi de ea.
Prezinta: nod in gat cu senzatie de sufocare, disperare,se simtea foarte singura si le relata celor cu
care lucra toate trairile ei.
ZONA FRATILOR SI A SURORILOR
C. I P.I C. S
Fratele cel mare Mezina Fratele cel mic
(decedat) 38 de ani 32 de ani

T: Ce fel de copil erai tu? Fă o descriere a fiecăruia dintre fraţi şi surori, începând cu tine, cu
referire la personalitate, sănătate, activitate.
C: Eu eram un copil vesel, ma jucam cu toata lumea si fratele meu cel mare mereu ma apara. Era
perfect sanatos dar din iubire a ales sa isi ia viata si m-a lasat singura.
T: Notaţi orice subgrupe sau aranjamente pe vârste ale fraţilor şi surorilor. Cine se juca cu cine;
cine se certa cu cine; cine avea grijă de cine; cine era şeful şi cine era cel ce ghida.
C: Ne mai certam cand eram copii dar ne protejam mereu, ne iubeam foarte mult. Ma jucam cel
mai mult cu fratele meu mai mare pentru ca S. era prea mic si aveam grija de el cand mama era
plecata. Clar eu eram sefa.
T: Cu cine semănai mai mult dintre fraţi? Cu cine semănai cel mai puţin?
C: Eu si fratele cel mare semanam fizic cu tata, cel mic este mai moale, a fost rasfatatul familiei.
T: A fost ceva anume care să fi fost greu de făcut pentru tine? Ceva anume care să nu-ţi fi făcut
plăcere?
C: A fost greu sa ii tin locul mamei acasa, sa am grija de fratii mei si de casa.
T: Ai avut dificultăţi în dezvoltarea ta emoţională sau mentală? Cum a făcut faţă familia ta? Dar
la şcoală? Cum te-ai simţit în legătură cu această situaţie?
C: Dupa ce a murit tata imi era mereu frica sa nu moara si ceilalti, cred ca m-a afecteaza gandul
ca cineva va muri iar si o sa raman singura. La scoala am avut mereu prieteni pe care ma bazam
si acum tin legatura cu unii dintre ei, fac parte din familia mea. Simt mereu o panica majora ca
ceva rau se va intampla.
T: Descrie cum te descurcai la şcoală. Aveai un rol diferit de cel pe care îl aveai în relaţia cu
vecinii? Dacă da, în ce fel, şi în cum conta acest lucru pentru tine? Aveai prieteni la şcoala de
sexul celălalt, de orientare sexuală diferită, sau de rasă şi etnie diferită? Cum te înţelegeai cu
profesorii?Care era cursul tău preferat sau cel mai puţin preferat?Ce anume îţi plăcea şi ce anume
îţi displăcea la ele?
C: Clasa noastra nu era o clasa de elita dar eram uniti. Nu am invatat cel mai bine dar am avut
respect fata de profesori, am fost mereu o fire vesela si ma iubeau toti. Am avut tot felul de
prieteni, pentru mine nu conteaza cat de diferiti sunt. Imi amintesc ca profesoara de muzica era
preferata mea, ma bucura ora ei, imi placea ca era veselie mereu.

Sumarul constelatiei familiei

Face parte dintr-o familie compusa din parinti si doi frati. Isi desfasoara activitatea scolastica in
mediul urban pe perioada ciclului gimnazial, ea locuind intr-o zona rurala a fost nevoita sa faca
naveta zilnic cu trenul. Dezvoltarea psihomotorie pe etape de varsta s-a inscris in limita
normalitatii pana la moartea tatalui la varsta de 10 ani cand a inceput sa se simta responsabila
pentru fratii ei, mama fiind persoana dominanta din familie ce de multe ori lipsea de acasa sau
aducea diversi barbati. Legatura dintre ea si parinti este una lejera, fiind apropiata mai mult de
tata care avea o fire blanda si concilianta, care a inteles- intotdeauna, mama o fire dura si
autoritara cu care clinta nu este capabila sa aiba o apropiere afectiva normala.
Fire pragmatica reuseste cu succes perioada de dezvoltare, in societate se manifesta preponderent
activ si pro-social: emana o dorinta puternica de viata, de a trai la maximum si a profita de ceea
ce i se oferta.
Dupa ce a terminat liceul s-a reintors cu mama in satul natal unde si-a reintalnit sotul si s-au
casatorit iar la scurt timp a nascut o fetita.
Primul eveniment major care a marcat existenta clientei a fost la varsta de 10 ani cand i-a murit
tatal iar mama in loc sa isi manifeste afectiunea fata de copii aducea persoane de sex masculin in
casa . Al doilea eveniment traumatizant a aparut la vasta de 20 de ani cand fratele ei se sinucide
si ultima persoana pe care o contacteaza a fost chiar ea. In urma cu 8 ani din cauza abuzurilor la
locul de munca de catre fostul ei sef ii declanseaza insomnii urmate de o stare de anxietatea si
depresie profunda.

Amintirea timpurie numarul 1:

T: Vreţi să vă amintiţi ceva specific ce s-a întâmplat doar o dată, preferabil înainte de vârsta de
12 ani? Care este prima amintire din copilărie care îmi vine în minte chiar acum? ”
C: Pot să mă gândesc la un anumit moment când s-a întâmplat acest lucru, care se evidenţiază de
celelalte?
T: Da. Luaţi-vă tot timpul necesar. Ceva va apărea.
C: Aveam 10 ani. Era sfărşitul lui august şi plouase. Pe jos se făcuse noroi şi ne cam murdăream.
Călcam cu grijă să nu mă murdăresc sau să cad. Mama imi spunea că nu sunt destul de stăpâna
pe picioarele mele şi că voi avea probleme. Stiu ca tata de ceva timp nu se simtea bine si cand
am ajuns acasa, el nu mai era, vecinii l-au dus la spital si dimineata cand a venit mama mi-a spus
ca tata a murit.
T: Cum v-aţi simţit în acel moment?
C: Am simţit teamă. Mi-a fost teamă.
T: Care ar fi calităţile de care daţi dovadă în această amintire?
C: Cred că sunt puternica, am dat dovada de curaj.
T: Dacă v-aţi gândi la imaginea dumneavoastră de sine, ce aţi vedea?
C: …cred că sunt sensibila, uneori vulnerabila...
T: Ce valori vă inspiră această amintire?
C: Este bine să poţi să nu te laşi descurajat şi să ajungi la capăt…
T: Cum este lumea pentru dumneavoastră, cum este drumul prin lume pentru dumneavoastră?
C:… drumul prin lume este uneori deosebit de greu…
Teme: nesiguranţa, noutatea peisajului, rămânerea în urmă, abandonarea
Problema: era fara parintele care i-a fost mereu alaturi
Răspuns: aşteptarea, încrâncenarea de a merge mai departe/ bucuria, dorinţa de a merge mai
departe.
Calităţi: atenţie la detalii, dragostea de natură, ambiţie, spirit de echipă.
Interes social: mă străduiesc să ii fac pe ceilalti fericiti
Imagine de sine: sensibilitate, vulnerabilitate, puternica
Etica (Valori): este bine să poţi să nu te laşi descurajat şi să ajungi la capăt

III . Evaluarea partiala sau sumara:

Amintirea timpurie numărul 2:

Cred că aveam 11 ani. Într-o seară intrând în casă de la joacă am văzut-o pe mama mea în
bucătărie cu un barbat. M-a văzut şi m-a certat pentru ca nu am facut curatenie in casa. Un
sentiment de furie parcă mă inunda. M-am încurajat, am tras aer în piept, am încercat să-mi
găsesc cuvintele potrivite şi am spus pe nerăsuflate : dumneavoastra de ce a-ti adus un alt barbat
acasa, nu vreau alt tata! Am simtit cum imi fuge pamantul de sub picioare când mama s-a întors
râzând spunându-mi : „ce spui tu acolo, am ramas cu voi pe capul meu, nu am dreptul la viata?”
Nu am mai putut spune nici un cuvânt şi am zbughit-o afară speriata parcă de ceea ce spusesem,

Teme: furia pentru mama, teama faţă de autoritatea ei, respectul

Problema: nu mă simt iubita

Răspuns: teamă, eşec, n-am fost înţeleasa

Interes Social: îi ajut pe ceilalţi

Imagine de sine: emotiva, vulnerabila

Ideal de sine (Scop): îmi doresc să fiu iubita şi apreciata cum o facea tatăl meu

Perspectiva subiectiva:

(AT1) Viata poate fi periculosa, cei dragi mor.

(AT2) Atunci cand mi se impune de catre mama ceva, simt frustrare, furie.

(AT1) Nu poti avea incredere in oamenii din propria familie, te lasa singuri.

(AT2) Poti fi agresat in propria familie, daca esti curioasa.

Perspectiva obiectiva

AT 1 – Situatie neprevazuta si periculoasa; este protejat in astfel de situatii

AT 1 – Situatie tensionanta in cuplu parental; copil care se invinovateste

AT 2 – Situatie tensionanta in care parerea lui nu este luata in considerare

AT 2 – Situatie neprevazuta, nefavorabila copilului, care o afecteaza.

Silogism stil de viata

“Ceilalti sunt agresivi, neatenti si profitori.”

“Lumea este periculoasa si nesigura”

“Ca atare, viata este o suma de situatii neprevazute si tensionante, in care trebuie sa te zbati ca
sa-ti obtii siguranta personala.”

Concluzii: (la care ajunge clientul in urma discutiilor in sedinta de analiza)

A.T.): NEGATIVE:

1. De obicei pun raul in fata;

2. Parerea mea nu conteaza (mama nu ma vrea); (relatia cu ceilalti) Daca dau suficient de la mine
si cred in parerea mea, ce si cat ofer este suficient ca lumea sa vina la mine. (incredere + respect
de sine, imbunatatite).

3. Convingerile de baza

Eu sunt: pierduta, a nimanui (descrierea locurilor unde am crescut), sufocata (controlata de

mama), furioasa (nu eram pregatita), lumea este: periculoasa. Decizii: sa ma schimb (Locuri
 unde am crescut), sa ma adaptez (descrierea locurilor unde am crescut), sa o infrunt (mama),
sa traiesc (voi creste), sa ma bucur (de protectia DIVINA), sa fac ce vreau (nu eram
pregatita). Scop personal identificat si acceptat de client: SA POT FI RELAXATA in ORICE
SITUATIE.

4. Idei care interfereaza cu cresterea: Atunci cand este provocat din exterior (situatii
neprevazute, persoane) si nu se simte pregatita, ea reactioneaza:1. prin panica, inghetare
sau disimulare a situatiei.

Rolul masculin adoptat in copilarie (vazut la tata) este de a deveni „un om bun”.

Rolul feminin vazut la mama (ce o sperie si o blocheaza acum) este ca femeile sunt autoritare

Tipologie adleriana identificata: NEGRLIJAREA a carui strategie adoptata inconstient, de copil

fiind neglijata de mama, fara dragoste si securitate, ceea ce a dus la aparitia
sentimentelor lipsei valorii personale, sentimente de ostilitate fata de lume si sentimente de
neincredere.

Evaluarea longitudinală a cognițiilor și comportamentelor

Clienta se descrie ca fiind corectă, punctuală și că întotdeauna a reușit sa-și atingă obiectivele
propuse. Până la momentul instalării bolii, avea o rezistență foarte mare la efort (fizic sau
cognitiv) și se implica adesea în asistarea unor persoane aflate în deficiență (vecini foarte
vârstnici sau bolnavi). Era echilibrată afectiv reușind să depășească orice problemă cu luciditate
și încredere în forțele proprii. A manifestat deseori comportament altruist și compasiune pentru
cei din jur și dispune de un set de valori morale bine definit. Are o afinitate foarte mare pentru
religie încă din tinerețe și afirmă că, deseori, a depășit probleme de viață prin invocarea
ajutorului divin.

Aspecte pozitive și puncte tari ale clientului

Au fost evaluate următoarele dimensiuni psihologice: stres afectiv, simptomatologia anxioasă și

depresivă, gândurile automate negative, scheme cognitive, atitudini și convingeri.

Concluzii in urma psihodiagnosticului si evaluarii:

Informatii importante din istoria personala:

Pacienta in varsta de 38 de ani, cu antecedente psihiatrice din 2015, cu multiple internari intr-un
spital de psihiatrie, cu tentative autolitice in antecedente. Pacienta prezinta neliniste
psihomotorie, dispozitie depresiva, anxietate, idei delirante de autovinovatie, insomnie.

Nivel emotional:

Echilibru afectiv-emotiv a clientei este variabil, prezinta labilitate emotionala accentuata,

sensibilitate crescuta, neliniste interioara permanenta, sentimente de doliu, de vinovatie, frica,
ingrijorare, pesimism si toleranta scazuta la stres si frustrari. Scorul 40 obtinut in inventarul de
Depresie Beckindica depresie severa.

Nivel cognitiv:

Clienta prezinta deficienta psihica accentuata, pe Scala de Evaluare Globala a Functionarii EGF
=40. Actuala gandire a ei este coerenta, prezinta flux ideativ lent, prezinta halucinatii vizuale si
autidive frecvente. Deprinderile de scris si citit sunt bune.

Nivel de autonomie personala:

Nivelul de functionare si autonomie a clientei este deficitara,arenevoie de ajutor in efectuarea

activitatilor cotidiene.

Nivel comportamental:

Este o clienta interiorizata cu neliniste interioara, anxietate accentuate, astenie, scaderea elanului
vital si toleranta scazuta la stres si frustrari.

Nivel de relationare interpersonala:

Relationarea interpersonala, relationarea cu familia este buna, dar clienta prezinta tendinte
marcate de izolare sociala.

Recomandari:

In urma concluziilor Psihodiagnosticului si Evaluarii formulam urmatoarele recomandariasociate

obiectivului psihodiagnosticului si evaluarii, cu relevanta pentru situatia pentru care se face
evaluarea:
Consiliere psihologica, regim de viata echilibrat, evitarea situatiilor conflictuale- tensionate,
control de specialitate psihiatric periodic, lunar.