Referat

Neurobiologie

Student : Vrinceanu Vlad

Anul: III
Specializare: Medicina Generala
Grupa: VI
 Neuronul

Definita stiintifica a neuronului suna in felul urmator este unitatea morfofuncţională

asistemului nervos, fiind o celulă diferenţiată specificcare generează şi conduce impulsul
nervos.

Neuronii sunt celul remarcabile si au proprietatea de a propaga semnale extrem de rapid pe

distante mari. Fac acest lucru prin generarea unor impulsuri electrice numite potential de
actiune.

Neuronii isi schimba starea trimitand secvente de pulsuri electrice in diverse sabloane
temporale in prezenta stimulilor exteriori precum lumina, sunet sau gust. Este cunoscut faptul
ca informatia stimulilor este codificata in sablonul potentialului de actiune si este trimisa in
tot creierul.
S-a descoperit ca muschii sunt pusi in miscare de acest potential de actiune si de neuronii
motori ce servesc pentru a transforma potentialul de actiune generat de creier in contractii ale
muschilor ce permit animalelor sa interactioneze cu mediul inconjurator, adesea ca un
raspuns la stimulii pe care ii percep.

Neuronii au diferite forme si marimi, dar toti au aceeasi structura de baza. Au un nucleu
central situat intr-o portiune aproximativ sferica a neuronului denumita corp celular. Din
corpul celular se desprind un numar de prelungiri fine, ramificate. Acestea sunt denumite
dendrite. Din celula se desprinde o fibra unica, lunga, denumita axon, principala fibra care
asigura conducerea semnalului intr-un nerv.
 Pentru a mari viteza de transmitere a
semnalelor, axonii au un invelis de mielina, care are rol si de izolator. Fara invelisul de
mielina neuronul nu poate functiona corespunzator. Acest lucru este demonstrat de efectele
devastatoare de afectiunea numita scleroza.
Cand un semnal atinge butonii axonului, acesta poate, in anumite imprejurari, sa traverseze
sinapsele catre dendritele unui alt neuron adiacent si astfel sa se propage in continuare.

Neuronii nu sunt singurele tipuri de celule care se intalnesc in sistemul nervos. Celulele
denumite nevroglii sau celulele gliale sunt prezente in numar mare in sistemul nervos central,
iar celulele Schwann in sistemul periferic. Ambele tipuri leaga, protejeaza, hranesc si ofera
suport neuronilor.

Neuronii sunt formati din trei regiuni, una receptoare, una conducatoare, si una efectoare.
Regiunea receptoare receptioneaza si proceseaza informatia. Aceasta este formata din dentrite
si soma.
Regiunea conductoare leaga regiunea receptoare de cea efectoare si este formata din
portiunea axonului de la locul in care acesta iese din corpul celular. Aici au loc si potentialele
de actiune prin sumarea potentialelor locale.
Si in final, regiunea efectuare, informatia, sau potentialul de actiune, este recodificata aici sub
forma chimica prin neurotransmitatori si transmisa prin sinapsa regiunii receptoare a
urmatorului neuron.

Semnalele care vin de la alti neuroni pot face – sau nu – un neuron sa transmita mai departe
semnalul. Neuronul calculeaza semnalul pe baza semnalelor inhibatoare si excitatoare si
decide daca va „actiona” sau nu. Neuronii au de obicei doua stari. Cand se afla in stare pasiva
acesta are o frecventa redusa, insa cand acesta primeste un anumit semnal, frecventa creste.
Un singur neuron are mai multe intrari excitatorii si inhibitorii.
Neuronii au o unicitate aparte din mai multe motive. În primul rând, aceştia au o formă care
nu este ca a altor celule. Celulele nervoase sunt de asemenea şi unele dintre cele mai lungi
celule din corpul vostru. Există celule nervoase care pot atinge lungimea de un metru.
Acestea se întind de la coapse până la degetele voastre de la picioare! Acest lucru este
neobişnuit pentru celule, care sunt, de obicei, foarte scurte. Majoritatea celulelor au un
diametru de 20 micrometri, ceea ce reprezintă doar o fracţiune din lăţimea unui fir de păr.

Alcatuirea neuronului

Neuronii sunt alcătuiţi din corp celular, dendrite şi axon. Corpul celular se mai numeşte
somă. De obicei, corpul celular este direct proporţional cu mărimea neuronului, astfel încât
dacă axonul este lung, iar dendritele mult ramificate şi corpul celular este mai mare. Astfel,
soma are dimensiuni variate (între 7 şi 120 microni diametru). Corpul celular este alcătuit din
aceleaşi elemente ca o celulă normală: membrană, citoplasmă, nucleu. Membrana se numeşte
neuronală şi delimitează la periferie citoplasma, fiind specializată în recepţionarea,
transmiterea şi generarea impulsului nervos. Citoplasma conţine organite comune şi, în plus,
câteva organite specifice (care se găsesc doar în neuron): corpusculii Nissl (corpii tigroizi) şi
neurofibrilele. Nucleul neuronului este sferic, cu dimensiuni ce variază între 3-18 microni.
Dendritele sunt prelungirile scurte ale neuronului, care preiau impulsul nervos şi îl transmit
către corpul celular, realizând astfel conducerea celulipetă. Dendritele sunt mai groase lângă
corpul celular şi scad în diametru pe măsură ce se îndepărtează de acesta. Cele mai subţiri
dendrite au la capătul lor prelungiri numite spini sau gemule, care au rolul de a mări suprafaţa
de contact şi numărul de sinapse. Fiecare regiune a sistemului nervos are un număr specific
de dendrite.
Dendritele sunt prelungirile scurte ale neuronului, care preiau impulsul nervos şi îl transmit
către corpul celular, realizând astfel conducerea celulipetă. Dendritele sunt mai groase lângă
corpul celular şi scad în diametru pe măsură ce se îndepărtează de acesta. Cele mai subţiri
dendrite au la capătul lor prelungiri numite spini sau gemule, care au rolul de a mări suprafaţa
de contact şi numărul de sinapse. Fiecare regiune a sistemului nervos are un număr specific
de dendrite.

Clasificarea neuronilor:
Există multe tipuri de neuroni în corpul vostru, specializate
pentru diferite funcţii.

Neuronii multipolari au un axon şi multe ramuri dendritice.

Acestea transportă semnale de la sistemul nervos central către
alte părţi ale corpului vostru, cum sunt muşchii şi glandele.

Neuronii unipolari sunt cunoscuţi şi sub denumirea de neuroni

senzoriali. Aceştia au un axon şi o ramură de dendrite în
direcţii opuse de la corpul celulei. Aceste celule transmit
semnalele din exteriorul corpului vostru, cum sunt pipăitul, de-
a lungul sistemului nervos central.

Neuronii bipolari au un axon şi doar o singură ramură de

dendrite. Aceştia transmit semnalele de la un neuron la
următorul în cadrul sistemului nervos central.

Neuronii piramidali sunt numiţi după forma corpului celulei

lor, care arată ca o piramidă. Aceştia au un axon şi două ramuri
de dendrite principale. Aceste celule transmit semnalele în
interiorul creierului şi spun muşchilor voştri să se mişte.

Neuronii Purkinje (denumiţi după cel care i-a descoperit) se

află în cerebel, partea de creier ce controlează echilibrul,
coordonarea şi temporizarea acţiunilor. Aceştia au un axon şi
un aranjament foarte dens şi complicat de dendrite.
Bibliografie:
1. Wikipedia.org
2. Askbiologist.asu.edu
3. Scribd.com
4. Scientia.ro
5. Descopera.org
6. Sfatulmedicului.ro