Materiale i cercetri arheologice

Şantierul arheologic Sucidava-Celei / Le chantier archéologique

Sucidava-Celei
Dumitru Tudor, Octavian Toropu, Corneliu Mărgărit Tătulea, Marin Nica, Florea Bîciu

Citer ce document / Cite this document :

Tudor Dumitru, Toropu Octavian, Tătulea Corneliu Mărgărit, Nica Marin, Bîciu Florea. Şantierul arheologic Sucidava-Celei / Le
chantier archéologique Sucidava-Celei. In: Materiale şi cercetări arheologice, N°15 1983. A XV-A sesiune anuală de rapoarte,
Muzeul jedeţean Braşov – 1981. pp. 327-335;

doi : https://doi.org/10.3406/mcarh.1983.1823

https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1983_num_15_1_1823

Fichier pdf généré le 18/11/2020

 Şantierul arheologic Sucidava - Celei
I D. TUDORTI C. TOROPU, C. TĂTULEA, M. NICA, F. BlCIU

cercetări, coroborate cu cele din anii anteri¬

ori3, au dovedit existenţa, în acest sector, a
următoarelor niveluri de locuire:
1. Cel mai vechi nivel, constînd dintr-un strat
de cultură gros de 1,20— 1,45 m, aparţine epocii
geto-dacice. El cuprinde două faze de locuire
separate de un strat de arsură gros de circa 0,05 m.
în cuprinsul nivelului geto-dacic au fost desco¬
perite
provizii
formă patru
aproximativ
(gropile
gropi
1 şimenajere
cilindrică,
2), de dimensiuni
(gropile
şi două 3—6),
gropi
modeste,
de
avînd formă de pară. Stratigrafie, gropile 2—4
aparţin primei faze de locuire, în timp ce gro¬
pile 1, 5 şi 6 celei de a doua faze. Suprapunerea
gropilor 5—2 şi, respectiv, 6—4 ne-a permis
care
analizaa comparativă
întărit constatarea
a materialului
noastrăceramic,
mai veche
fapt
privind datarea celor două faze de locuire ge-
to-dacică, în sectorul colţului de sud-est al
cetăţii,
î.e.n. — I îne.n.4.
secolele II— I î.e.n. şi, respectiv, I
Materialul arheologic descoperit în nivelul de
în
şi
panie,
Sucidava-Celei
ţinînd
anii
cetăţii,
tuate
tate
tante
circuitul
al
din
ameninţate
obiectivele
istoric
dezvelirea
tr-un
trei
lipită
şi
acestui
Acesta
tărie")
au
în
campaniile
afiei
pe
înPrincipalele
ajungînd
jumătatea
I.In
Vom
II.
III.
IV.în
II.
cetăţii.
fost
resturi
ofost
sectorul
fost:
vederea
jurul
generale
secolul
„cuve"
Redezvelirea
vestică,
Secţiunea
1957
lungime
Definitivarea
sectorul
campania
în
cuptor
în
Consolidări
de
rezultate
Cercetarea
din
în
aspectului
în
sau
continuate
prezenta
prelungită
arcomplex
campaniile
sectorul
la
—acestora
turistic.
pămînt,
sectorul
scopul
unui
colţul
propuse.
putea
menajere.
19582,
sudică
oun
al
anterioare
de
cilindrice
datării
„Aşezarea
în
sudică
cu
de
obiective
lungime
„Cetatea
(jud.
VI-lea
trasată
interesant
complex
această
distrugeri.
vatra
obţinute
arheologică
16,50
în
sud-estic
studierii
din
fiunui
ale
s-au
toate
săpăturile
cultural
zonei
aflat
pînă
a„Cetatea
săpăturilor
s-au
anterioare
construcţiilor
Olt)
şiun
continuare
colţul
unor
modelate
secţiunii
e.n.
totală
înestică
m,
complex
urmărite
pe
şi
romano-bizantină".
formulat
zonă.
civilă"
lucrate
complex
în
găsit
s-au
arheologic
din
formă
pînă
pentru
al
legătură
şimijlocul
aloc
Celei,
complexe
dreptul
colţul
de
din
cetăţii
de
din
romano-bizantină",
punerii
stabilirii
aSecţiunea
în
efectuat
imediata
de
larîşniţe,
arheologice
sud-est
acele
arheologic
basilicii
34
pe
în
din
(extra
de
anii
colţul
solul
casnic
anul
cult.
fiecare
două
descoperite
fost
descoperit
sud-vestic
această
m.
loc,
atellului
potcoavă
cu
turnului
mai
format
lut
1978—1979,
acestuia
permis
de
Totodată,
viu.
stratigra-
al
cercetări
sud-estic
ceramică
1980,
muros
cu
rosturile
adîncită,
creştine
(fig.
ipoteze.
vecină¬
(„bucă¬
S//1979
zidărie
impor¬
cetăţii
dintré
apar-
cam¬
Noile
efec¬
baza
pre¬
din-
re¬
1).
H,
la
)x
în
al
şi locuire geto-dacică constă în exclusivitate din
ceramică. Predomină ceramica grosieră, constînd
din oale „borcan" decorate cu brîuri alveolate
ori crestate şi butoni cilindrici sau, mai rar,
aplatizaţi. Reţine atenţia un fragment de vas
decorat cu un brîu meandric, în relief.
Ceramica fină este reprezentată îndeosebi prin
fragmente cenuşii, lucrate la roată. Menţionăm
o căniţă lucrată cu mîna, din pastă cărămizie,
arsă secundar (piesă care are fundul delimitat,
puţin boltit, corpul uşor bombat, gîtul înalt şi
buza puţin răsfrîntă spre exterior; toarta, ovală
în secţiune, porneşte de sub buză, prinzîndu-se
de pîntec), fragmentele de străchini cu corpul
adînc, fundul inelar şi buza îngroşată, rotunjită,
trasă spre exterior, precum şi un fragment de
cană decorat cu „brăduţ", delimitat vertical de
cerculeţe imprimate.
2. Locuirea geto-dacică, distrusă pe întreaga
suprafaţă de un puternic incendiu5, este supra¬
pusă
şitul de
secolului
un nivel
al deIII-lea—
locuirea romană
doua jumătate
tîrzie (sfîr-
a
secolului al IV-lea). Acestui nivel îi aparţine o
Tulcea,
comunicări,
zultatelor
81 D.
Gh.Tudor,
1980;
Popilian
din2, 1980,
acest
C.
Sucidam,
O.Toropu,
M.a p.întocmit
sector.
Tătulea,
59—65.
Craiova,
C. Tătulea,
un
FI. raport
Blciu,
1974,M.separat
p.Oltenia.
Nica,
21, fig.
asupra
Materiale,
Studii
43. re¬
şi
4 C. Tătulea. FI. Bîciu, op. cit., p. 65.
8 Ibidem ; V. Barbu, SCIV, 24, 1973, 1, p. 31-32.
 328 D. TUDOR, O. TOROPU, C. TATULEA şi colab.

construcţie de formă patrulateră, cu ziduri de avînd în vedere materialul ceramic descoperit

piatră
din mortar
groaseşi devatra
0,60 din
m, avînd
cărămizi
podeaua
romane.
lucrată
Ea de noi, care ni se pare mai vechi, avansăm ipo¬
tetic ideea existenţei unei singure fortificaţii
a fost cercetată numai parţial, deoarece este feudale, care a continuat să funcţioneze din
suprapusă de o importantă construcţie feudală. secolele
al XVI-lea.
XIII— XIV pînă, cel puţin, în secolul
Nivelul este suprapus de urmele unui incendiu
(cenuşe şi cărbune) şi alte unei nivelări cu lut III. în scopul cercetării nivelurilor de lo¬
cuire din jurul basilicii creştine au fost executate
galben.
3. Al doilea nivel roman tîrziu datează din două mari secţiuni (fig. 2).
perioada cuprinsă între a doua jumătate a se¬ a) Secţiunea „2 basilică" trasată spre vest de
colului al IV-lea şi — circa — anul 4476e.n. în basilică, orientată, aproximativ, nord-sud, în¬
această vreme se datează complexul de zidărie cepe de lîngă zidul curtinei E—F şi merge spre
descoperit cu prilejul săpăturilor din anii 1 979 — interiorul cetăţii. La est este limitată de zidul
1980 : un zid masiv, lat de 2,00 m, care uneşte vestic al navei basilicii. Măsoară 26,85 m lun¬
pilonii din spatele turnului H. gime şi — circa — 4,00 m lăţime. Are un singur
profil pe latura de vest (fig.3).
celeDin
douăbogatul
nivelurimaterial
de locuirearheologic
romană tîrzie
recoltat
amintim
în b) Secţiunea „3 basilică" trasată spre sud
numeroasele fragmente de amfore, de vase de de basilică, orientată aproximativ, vest-est, în-
sticlă şi de ulcioare cu glazură verde-olive, două cepînd de la limita sud-vestică a secţiunii „2 ba¬
capace de amforă, trei ace de păr lucrate din silică" şi pînă în marginea „gropii nemţeşti"
os, un ac de păr lucrat din bronz, o pensetă din (săpată în anii 1916 — 1918). Secţiunea este
lungă de 25,00 m şi lată de — circa — 5,90 m
bronz,
secolele o IV—
fibulă
V. şi nouă monede de bronz din (de la zidul sudic al basilicii) şi are — de ase¬
menea — un singur profil, pe latura de sud.
4. Nivelul de locuire paleobizantin este, în Aceasta se lăţeşte considerabil în zona dintre
acest sector, mai sărac în materiale, deşi constă absida basilicii şi marginea „gropii nemţeşti".
dintr-un strat de depunere gros de 0,50—0,85 m. S-a constatat că nivelurile de depunere arheo¬
Cercetarea lui pare să confirme însă un fapt logică din apropierea curtinei E—F şi din jurul
constatat şi în alte sectoare ale cetăţii — anume basilicii au fost deranjate de săpături mai vechi,
existenţa a două faze distincte stratigrafie, greu astfel că nu s-au putut face observaţii stratigra-
încă de delimitat cronologic. în această direcţie fice în zonele respective.
sperăm
date, dintre
însă cacele
cercetările
mai interesante.
viitoare să aducă noi Cu toate că şi în restul celor două secţiuni au
fost surprinse numeroase intervenţii din epoca
5. Ultimul nivel de locuire datează din evul modernă (unele sînt crecetări arheologice mai
mediu. El constă dintr-un strat de depunere vechi), au putut fi precizate şase niveluri de
gros de 0,20—0,30 m, în cuprinsul căruia au locuire (fig. 3).
apărut mai multe fragmente de vase cu pereţi 1. Cel mai vechi nivel de locuire, la care să¬
subţiri, lucraţi din pastă fină, aspră, caracte¬ păturile au fost sistate, este cel dacic. Din acest
ristică epocii feudale. A fost identificat, printre nivel a fost cercetată numai o groapă menajeră
altele, înunsecolele
tabil fragment
XIII—
dintr-o
XIV7.buză trilobată, da- (nr. 9) care conţinea ceramică lucrată cu mîna
şi la roată. Nivelul era acoperit de un strat de
Nivelului de locuire feudală îi aparţine basti¬ arsură provenind de la un incendiu care a pus
onulcampania
în descoperitanului
în anul1980.
1977,Acesta
dezvelit
constă
în întregime
dintr-o capăt aşezării dacice, spre sfîrşitul secolului I
sau urma
în începutul
unor războaie
secolului cual romanii.
II-lea e.n., probabil
construcţie patrulateră, orientată nord-vest— su d-
est, lucrată din piatră legată cu pămînt argilos. 2. Nivelul dacic este suprapus de un nivel
Zidul, gros de 0,57—0,66 m, se păstrează in¬ de locuire romană, în care au fost identificate
tegral pe latura de vest (4,60 m) şi fragmentar urmele unei locuinţe cu temelia din zidărie le¬
pe laturile de nord-vest şi sud-est (1,94 m). în¬ gată cu lut şi cu pardoseala din mortar (fig. 4),
căperea romane.
rămizi delimitată de ziduri este pavată cu c㬠două vetre din lut galben arse la roşu şi un com¬
plex (pardoseală?, drum interior?) lucrat din
în faţa turnului, la circa 2,50 m de latura de trei rînduri suprapuse, de cărămizi întregi ori
sud-est, se află şanţul de apărare al fortifica¬ fragmentare, pietre şi ţigle fixate în balast şi
ţiei feudale, orientat, se pare, sud-vest— nord-est. — în parte — legate cu mortar. în locuinţe
Întrucît în stadiul actual al cercetărilor nu putem şi pe nivelul de călcare s-au descoperit: 20 mo¬
nede din bronz (una emisă în vremea lui Probus),
stabili
cea
D. Tudor,
descoperită
o corelare
datată
în acelaşi
între
în secolul
această
sector deal
fortificaţie
către
XVI-lea8,
prof.şi două fibule din secolul al III-lea e.n., o verigă
şi o fusaiolă din bronz, un fragment dintr-un
altar votiv din marmură, ceramică uzuală (un
opaiţ întreg) şi amfore fragmentare cu „slip"
gălbui la suprafaţă, piatră, cărămizi, ţigle etc.
Drobeta,
sectoare
8776 D.Piese
Tudor,
ale
5 (sub
asemănătoare
cetăţii
op.
tipar).
cit.,
(D.
cit., Tudor,
p.p.au94-96;
149op.
fost
— 150.
cit.,
O.descoperite
Toropu,
p. 149 şiC.fig.
şi Tătulea,
în80).alte Acestui nivel îi aparţin şi două gropi menajere
(nr. 7 şi 8) care conţineau : o monedă din bronz,
o cataramă patrulateră din bronz (spinul lip-
 ŞANTIERUL ARHEOLOGIC SUCIDAVA-CELEI 329

seşte), ceramică de uz comun, pietre, fragmente

de cărămizi şi ţigle şi oase de animale.
In partea superioară a nivelului există un
strat subţire, discontinu, de cărbune şi cenuşe.
Materialele descoperite în nivel permit da¬
tarea acestuia în a doua jumătate a secolului
al III-lea şi — eventual — la începutul se¬
colului al IV-lea e.n. Nu putem preciza — în
actualul stadiu
încetării acestui alnivel
cercetărilor
de locuire.
— împrejurările
3. Deasupra nivelului de locuire din secolele
care
III— se
IV află
e.n. la
s-a baza
efectuat
celuio denivelare
al treilea
cu lutnivel.
galben,
în
acesta au fost precizate urmele a două locuinţe
(fig. 5 şi 6) cu temelii din zidărie legată cu lut
şi cu podele din lut galben, fragmente din po¬
delele de lut galben ale altor locuinţe şi o vatră
— de asemenea fragmentară — lucrată din că¬
rămizi. în locuinţe şi în depunerile obişnuite
s-au găsit 14 monede din bronz, 4 piese prove¬
nind de la rîşniţe din piatră, pietre, cărămizi,
ţigle, olane, dintre care două cărămizi purtau
ştampile cu inscripţiile O T [V] şi V T O şi
o ţiglă cu ştampila O T V, un clopot fragmentar
şi o cupă din bronz, o piesă de podoabă lucrată
din pastă sticloasă, decorată cu o figură umană,
o mărgea de mari dimensiuni lucrată — de
asemenea — din pastă sticloasă, un ac de păr
din bronz, o placă de marmură şi ceramică (uzu¬
ală, cu glazură verde-olive şi amfore decorate
cu striuri dese sau cu „coaste").
în acest nivel au mai fost cercetate trei gropi
menajere şi un cuptor de ars ceramică. Fig. 1. Sucidava. Complex
cultural
arheologic
Celei. aparlin'nd aspectului

0L Z 4 6 8m CURTINA E-F

4.

SECŢIUNEA „ 3 BASILICA

Fig. 2. Sucidava. Planul săpăturilor arheologice din zona basilicii creştine.

330 D. TUDOR, O. TOROPU, C. TATULEA şi colab.

Ï////X PODEA DIN MORTAR

llfl'fril LUT AR5, PIETRE, CĂRĂMIZI Şt CENUŞA
TEMEUE ZID
Fig. 4. Sucidava. Locuinţe din secolele III— IV e.n.
0 4m

& 5 4 3I 2t

Zt, - PILONI ZIDĂRIE

Fig. 5. Sucidava. Locuinţe din secolul al IV-lea.

Gropile (nr. 4, 5 şi 6) conţineau: 4 monede lut, multe fragmente

fragmentare din bronzprovenind
atipice, ode greutate
la vase din
din bronz, ceramică (uzuală, cu glazură verde-olive,
roşie fină decorată — în relief — cu motive sticlă (unele decorate cu dungi în relief), o bră¬
geometrice, amfore simple, cu „slip" gălbui la ţară din sticlă de culoare albastră-închis (în-
suprafaţă ori decorate cu striuri dese sau cu tregibilă), zgură de fier şi oase de animale.
„coaste"),
tară din fier
un cu
capac
ac din
din plumb,
bronz, o piesă
verigăfragmen¬
de ca¬ uni.
Cuptorul
A fost de
construit
ars ceramică
în lut este
„cruţat".
de miciCamera
dimensi¬
de
taramă din bronz, piroane şi cuie din fier, piese „servire" este flancată, spre camera de alimen-
 gş&Wvyj

IÏ 1TÏÏ1 LUTNEGRU - GĂLBUI i EE iii/r GALBEN ~ CASTANIU K&&3 LUT GALBENljAAlUT CASTAN/U CU PUTERNICE URME DE CĂRBUNE Şl CENUŞA;IWJ LUT CASTAN/U -A/EGR/C/OS CU URME DECĂRBUNE 3/ CENUŞĂ /N PARTEA SUPE#/OARA; iWl LUT CASTAN/U -CENUŞIU CU LENT/LE DE
LUT GALBEN: TZZZâtUT CENUS/U -NEGR/C/OS CU UN STRAT DE PĂMÎNT NEGRU /N PARTEA SUPER /OARĂ} LUT CAS TAN/U DESCN/S; \77//Ă ŞANŢURI 3/ UMPLUTURĂ MODERNĂ; ESS3.&74 VEGETAL; WÊÊk PODEA LUTGALBEN; UHUâPAMIMT ARS , (?3 PIATRA, ocoo MORTAR; CĂRĂMIZI
Fig. 3. Sucidava. Profilul de vest al secţiunii „2 Basilică**.

OiO □ 11 □ 12 □ 15 □ 14 QtŞ □ 16 017 •0 10} D1? □ 20 □ 21 a 22 □ 25

O — o
incinta lEf Gr.4 Gr.}
S? STELLA
1

M.93 Gr 6 xx yK x
6a. 1 Gr 9 Gr 1 *k■ xyC x* * M. 96 M.?9 M.IUt
TX M.122 M.121 M.120 M.tlŞ
!! mK-r-rk
Ţ IRGOVISTE 1980 Ans. Stelea A ~fr7L~h/ / y / 4/ rjïriïJj / / / ! '/
S XIX Profil estic , plan a* />/ k/ ?/k/L/4/ A+4 A A
ZZJ1 ' E3 6 . QU n uza ie
UB2 Ea 7 EE3 12 [l 17 /, 'JJ/MIlIMIMuI/il
WÆ8 S*7173 SEU 18
7777} 4 ras F-| u Eai 79
ms E375 |ésb| 2U 0 ■42m
—r
11.122. M. 9 6 1 W.-ţ.99? “11 M.121 |t—fl,«dEo|

î
i
i1
LOCUINŢA nr.2, -1,74 . M.11h
-1,00
_

* ’
!
2. Tlrgovişte
nr. 2; 7 —— zona
depunericentrală (ansamblul Stelea). prima
S.XIX/1980
jumătate— profilul estic şi9 planul,
— nivelîntreconstrucţie
carourile al10—24.
incinteiLegenda:
mănăstirii1 — Stelea
pămîntpietriş,
viu; pietre;
2 —10 humus; 3 — pămînt roşcatstradă
cu apietriş; 4 — pămînt castaniu-cenuşiu cu urme
sec. deXIXcărbune;
şi XX;5 12— —pămînt
cărbune;cenuşiu-castaniu
13 — chirpici; cu14 urme de pietriş,
15 — cărbune,
moloz; 16granule
— var;chirpici; 6 — umplutura
locuinţei sec. XVI; 8 — depuneri a sec. XVII; (1645); —19depuneri
— nisip; a 20doua— pavaj
jumătate sec.modernă.
XVII şi sec. XVIII; 11 — nivelări — mortar; 17 — cărămidă; 18
 ŞANTIERUL ARHEOLOGIC SUCIDAVA-CELEI 331

0* im

\aO] temelie din piatra şi cărămidă

V///\ PODEA D!K' LUT GALBCN

Fig. 6. Sucidava. Locuinţe din secolul al IV-lea.

Fig. 7. Sucidava. Locuinţe din secolele IV —V e.n.

332 D. TUDOR, O. TOROPU, C. TATULEA şl colab.

tare şi de foc, de două ziduri oblice, înalte de un fragment de aramă provenind de la o aplică
0,89 m şi late de 0,56—0,67 m (cel de est) şi sau o piesă de lorica, un fragment dintr-un vas
0,61—0,71 m (cel de vest). Camera de alimen¬ de sticlă,
cu inscripţia
o gresie
L V M(cute)
V A R.
şi o ţiglă ştampilată
tare şi — detotodată
cărămizi mari dimensiuni.
— de foc a fost
Este lucrată
de formă
din
pentagonală, cu profil de „casă" cu acoperişul (nr.Nivelului
1 şi 3) îi care
aparţinconţineau:
şi două ogropimonedă
menajere
din
în două „ape“, şi are lungimea de 0,80 m, l㬠bronz cu modul specific secolului al V-lea e.n.,
ţimea de 0,35—0,40 m şi înălţimea de 0,52 m. ceramică (uzuală, cu glazură verde-olive şi am¬
Camera de ardere, de formă aproximativ tron- fore decorate
fragment dintr-o
cu placă
striuri dedesemarmură.
şi „coaste") şi un
conică, are pereţii lucraţi din fragmente de ţiglă
şi cărămizi legate cu lut (grosimea pereţilor Nivelul poate fi datat, pe baza materialelor
este de 0,10—0,15 m) peste care, spre intreior, pe care le conţine, în a doua jumătate a seco¬
s-a aplicat un strat de lut gros de — circa — luluiV-lea.
al al IV-lea
Acestaşia în
încetat
primaînjumătate
urma unuia incendiu
secolului
0,01 m (s-au găsit două straturi de lutuire).
Aceasta este înaltă de 1,15 m şi are diametrul general de mari proporţii, de la care s-a păstrat
de 0,99—1,03 m la bază, 1,05 — 1,07 m, la centru un strat gros de cărbune şi cenuşe, care a însoţit
şi 1,09 — 1,10 m la gură (dimensiunile la inte¬ distrugerea cetăţii, probabil de către huni, spre
rior).
selor introduse
în lipsa unei
în camera
plăci pentru
de ardere,
susţinerea
s-a recurs
va¬ sfîrşitul primei jumătăţi a secolului al V-lea e.n.
5. Următorul nivel de locuire are cel puţin
la o soluţie ingenioasă. în partea inferioară a în
douăactualul
faze care,
stadiu
însă,al nucercetărilor.
sînt suficient precizate
camerei
cală,
ţineau
— pe olane
lat
vasele
de —întregi
ardere
cărămizi
destinate
deasupra
s-au care,
aşezat,
arderii.
cărora
la înrîndul
înpoziţie
au
cuptor
fost
lor, verti¬
puse
s-au
sus¬ forme
în acest
de mortar
nivel în
au care
fost au
descoperite
fost fixatedouă
cărămizi
plat¬
pe lat, trei podele din lut (fig. 8), resturile unor
găsit: o monedă din bronz, ceramică (uzuală temelii din piatră şi cărămizi legate cu mortar
şi roşie fină cu decor în relief), o piesă prove¬ şi lut şi două vetre fragmentare din lut, toate
nind de la o rîşniţă din piatră, cîteva fragmente provenind de la locuinţe. Probabil de la o con¬
atipice din fier şi tablă de aramă, multe olane strucţie de mai mari dimensiuni s-a păstrat un
întregi şi fragmentare arse secundar, ţigle şi zid, orientat est-vest, lat de 0,70—1,10 m, lucrat
cărămizi fragmentare, pietre, oase de animale din piatră şi cărămizi fragmentare legate cu
şi lut ars, căzut de pe pereţii camerei de ardere. lut (fig. 2), aflat spre vest de basilică. Spre sud
Nivelul este acoperit de un strat relativ gros
de cenuşe şi cărbune provenit de la un incendiu. de basilică
zidărie cu mortar,
au fostavînd
descoperiţi
dimensiunile
şi doi de
piloni
1,15 de
x
Avînd în vedere materialul descoperit, ni¬ 1,12 m şi — respectiv — 0,90 x 0,85 m (fig. 2).
velul de locuire poate fi datat în secolul al IV-lea
e.n. în locuinţe şi în nivelul obişnuit de depuneri
Nivelarea de la baza nivelului, care se pare ca s-austriuri
nivelurile
cu glazură
găsit:dese
anterioare),
osaumonedă
vălurite
zmalţ ceramică
din
verde,
şi cubronz
„coaste",
amfore
(de(provine
uz decorate
cele
comun,
din
este cvasigenerală în cetate9, este posibil să fi
fost
secolului
impusă
al IV-lea
de iniţierea,
e.n., aînunor
primaconstrucţii
jumătate dea urmă avînd tortiţe torsionate), fragmente pro¬
mari proporţii. Nivelul de viaţă încetează în venind de la vase din sticlă şi oase de animale
urma unui din
nimentelor incendiu
anii 378—382
datorat —e.n.probabil —eve¬ semîprelu erate.
Acestui nivel îi aparţine şi un mormînt de
4. în nivelul următor de locuire s-au desco¬ înhumaţie (nr. 3) săpat în anii 1946—1947
perit două ziduri, orientate est-vest, dintre (M „C") şi redezvelit acum, cînd scheletul a
care unul (0,80 m lăţime) legat cu lut şi cel㬠fost găsit deranjat. Se află spre vest de basilica
lalt (1,25 m lăţime) legat cu mortar (fig. 2), creştină. Scheletul, orientat vest-est, aşezat pe
spate, cu capul înclinat spre dreapta, cu picioa¬
provenind
construcţii —de probabil
mari dimensiuni,
— din şitemeliile
urmele aunor
două rele întinse şi paralele şi cu braţele uşor îndoite
locuinţe. Una dintre locuinţe era podită cu lut din cot şi cu palma stîngă aşezată pe zona de
galben şi avea vatra din cărămizi (fig. 7) iar contact a bazinului cu femurul iar cea dreaptă
cealaltă avea o podea, păstrată parţial, lucrată aşezată lîngă femur, era depus într-o groapă
tot din lut galben. în locuinţe şi în afara lor s-au rectangulară, zidită din pietre legate cu lut, peste
rare s-au aşezat, pe lat, fragmente de cărămizi
(fig. 9 şi 10/1). Acesta este contemporan cu
găsit decu
bronz
două
ceramică
decorate
retă următoarele
(una
mici
cu
modul
(uzuală,
emisă
striuri
dimensiuni
specific
îndese
cu materiale:
vremea
glazură
şisecolului
cucu fundul
lui
verde-olive,
„coaste"
11Arcadius
almonede
ascuţit,
V-lea
şi o amfore
şiamfo-
e.n.),
pur-
alte
din mormintele
secolul al VI-lea10.
nr. 4—9 şi cu basilica creştină din
Nivelul, cu ambele faze, aparţine epocii paleo-
bizantine (sfîrşitul secolului al V-lea şi secolul
tînd spre partea inferioară ştampila T), o măr¬ al VI-lea e.n.). Stratul de arsură care-1 acoperă
gea oval-plată din sticlă de culoare albastră,
O. 18Toropu,
D. Tudor,
Arhivele
O. Toropu,
Olteniei,C.N.S.,
Tătulea,
1, 1981.
M. Nica, op. cit.;
• Situaţia este asemănătoare la poarta de vest a cetăţii.
'
 ŞANTIERUL ARHEOLOGIC SUCIDAVA-CELEI 333

VATRA DIN LUT ARS

l>qOl dârîmâturÂ
Fig. 8. Sucidava. Locuinţe din epoca paleobizantină.

2m

-L_
tt 42_JL- 41_l 10

Fig. 9. Sucidava. Planul mormintelor nr. l-3 şi 10-12 din zona sud-vestică a basilicii creştine.
334 D. TUDOR, O. TOROPU, C. TATULEA şi colab.

0» ■ lcm
I
T

Fig. 10. Sucidava. 1—6 planul mormintelor M. 3, M. 1 — 2 şi M. 10—12; 7 cercel descoperit In M. 10.
 ŞANTIERUL ARHEOLOGIC SUCIDAVA-CELEI 335

dovedeşte distrugerea cetăţii, spre sfîrşitul se¬ Cercetarea turnului exterior şi interior H>
colului al VI-lea, cînd aceasta este incendiată cu prilejul consolidării sale, a permis concluzia
din nou, de data aceasta de către avari. că acesta prezintă cel puţin trei faze de con¬
6. Ultimul nivel de locuire, surprins de cer¬ strucţie, iar la incinta din dreptul turnului s-au
cetările din anul 1980, prezintă — de aseme¬ putut preciza numai urmele a două faze im¬
nea — cel puţin două faze. portante de construcţie.
a) Una din faze este reprezentată de urmele In campania din anul 1980, a mai fost conso¬
a două locuinţe (vetre din lut ars) şi de o groapă lidat — provizoriu — turnul inferior F, au fost
menajeră (nr. 2). Din locuinţe, din groapă şi consolidaţi pilonii din spatele curtinelor E şi F
din depunerile obişnuite au putut fi culese frag¬ şi F şi G — parţial — au fost consolidate zi¬
mente de caramică uzuală şi smălţuită, o fusai- durileal aflate
lul VI-lea spre
e.n. nord-estul basilicii din seco¬
olă, oase de animale, solzi de peşte etc. Această
fază
XIV datează,
e.n. cel mai probabil, din secolele XIII—
b) Fazei următoare îi aparţin, sigur, patru LE CHANTIER ARCHÉOLOGIQUE
morminte şi — cu foarte multă probabilitate SUCIDAVA — CELEI
—un al cincilea, toate de înhumaţie. Mormin¬ RÉSUMÉ
tele se află în apropierea zidurilor de sud şi de
vest ale basilicii creştine (fig. 9). Dintre acestea, Les principaux résultats de la campagne archéologique
mormintele nr. 1 şi 2 au fost descoperite în de 1980
les suivants:
dans le secteur de „La cité romanô-byzantine“ sont
aniianul
în 1946-1947
1980. (M„A“ şi M„B“) şi nr. 10-12
I. Dans la partie sud-ouest de la cité il a été déterré un
Scheletele din mormintele nr. 1, 2, 10 şi 11, complexe archéologique découvert dans les années 1957 — 1958,
orientate vest-est, au fost depuse în coşciuge qui appartient à l’aspect culturel de Celei.
din lemn (fig. 10). Un cercel din argint (fig.
datarea
10/7), descoperit
acestora în secolul
mormîntul
al XV-lea11.
nr. 10, permite niveaux
moitié
a. n.nII.siècle
de
Ve
médiéval è Dans
;du
-*■romain
d’habitations:
des
Ill-e
Ierlan.XIIIe-XIVe
de siècle
partie
siècle
tardif
è; paléobyzantin
de
jusqu’à
sud-est
de ndace,
laè);
siècles
finladeromain
àseconde
du ladeux
de
IVe
ducité
n.tardif
VIe
étapes
siècle
moitié
è.onsiècle
deet
a (IIe-
dulaprécisé
demoitié
IVe
deuxième
Iern. siècle
ècinq
du
et
Mormîntul nr. 12 este — de asemenea — de
înhumaţie şi aparţine unui copil depus într-o
„cutie" patrulateră lucrată din cărămizi sparte III. Dans la zone située à immediate proximité à l’ouest,
aşezate vertical în pămînt, şi acoperită cu două fiersud
au six etniveau
à l’estd’habitation
de la basilique dontduvoilà
VIe lasiècle
succession
on a puchrono¬
identi¬
cărămizi aşezate orizontal. Scheletul, deranjat
parţial, orientat nord-sud, era aşezat spre stînga logique : dace du Ier siècle a n. è — Ier siècle de n. è ; romain
tardif de la seconde moitié du IIIe siècle et le début du
cu picioarele „chircite", cu braţul drept depla¬ IVe siècle de n. è; romain tardif dès le début du IVe jusqu’à
sat şi cu cel stîng lipsă (fig. 10/6). Datarea acestu¬ la fin du IVe siècle de n. è; romain tardif de la fin du IVe
ia în evul mediu nu este sigură. Nu s-a putut jusqu’à la seconde moitié du Ve siècle de n.è; paléobyzantin
preciza începutul gropii date fiind dimensiunile de la fin
XIIIe -XVe du siècles
Ve siècle
de etn. duè. VIe siècle de n. è; médiéval du
mici ale acesteia. Oricum, groapa se află la ni¬ IV. Consolidations: la basilique chrétienne du VIe siècle
vel anterior celui din epoca paleobizantină şi de n.è, la tour extérieure et intérieure H, les pylônes dès der¬
pătrunde pînă în nivelul datat în secolele IV— V rière les courtines E —F, et F — G et des murs situés au nord-est
e.n. înclinăm pentru datarea mormîntului în de la basilique.
evul
Sucidava
mediu,a avînd
mai fost
în vedere
descoperit
faptulun cămormînt
în cetatea
de
EXPLICATION DES FIGURES
copil, cu aceeaşi orientare şi cu o groapă asemă¬
nătoare, datat — pe baza unui cercel — în Fig. 1. Sucidava. Complex archéologique appartenant à
evul mediu12. Nu excludem însă posibilitatea l’aspect culturel de Celei.
ca mormîntul nr. 12 să fie mai timpuriu. Fig. 2. Sucidava. Plan des fouilles archéologiques de la
IV. In ceea ce priveşte consolidările, la basi¬ zone de la basilique chrétienne.
lica creştină au fost completate temeliile de pe Fig. 3. Sucidava. Profil ouest de la section „2 Basilique**.
Fig. 4. Sucidava. Habitations des IIIe— IVe siècles de n.è.
laturile de vest (jumătatea nordică) şi nord (în Fig. 5. Sucidava. Habitations du IVe siècle de n.è.
totalitate) precum şi temelia absidei din partea Fig. 6. Sucidava. Habitations du IVe siècle de n.è.
de nord şi est. Au fost înălţate zidurile „dia- Fig. 7. Sucidava. Habitations des IVe— Ve siècles de n.è.
Fig. 8. Sucidava. Habitations d’époque paléobyzantine.
coniconului"cu şicărămizi
coniconul au fost moderne
pardosite debasilica
dimensiunile
şi dia- Fig. 9. Sucidava. Plan des tombeaux T. 1—3 et 10 — 12
de la zone sud-ouest de la basilique chrétienne.
celor antice. Totodată au fost marcate pe pardo¬ Fig. 10. Sucidava. 1—6 plan des tombeaux T. 3, T.l— 2
seală, cu vopsea, mormintele nr. 4—8. et 10—12; 7 boucle d’oreille découverte dans le tombe T.10.

Materiale,
M11 Analogii
D. Tudor
5, 1959,
şiapropiate
colab.,
p. 780,Materiale
lafig. Drobeta
3/1—2
7, 1961,
şi— cu
cf.p. deosebire
Al.
487.Bărcăcilă,
3/3.