Materiale i cercetri arheologice

Şantierul arheologic Sucidava-Celei (jud. Olt) / Le chantier

archéologique Sucidava-Celei
Dumitru Tudor, Octavian Toropu, Corneliu Mărgărit Tătulea, Marin Nica, Florea Bîciu

Citer ce document / Cite this document :

Tudor Dumitru, Toropu Octavian, Tătulea Corneliu Mărgărit, Nica Marin, Bîciu Florea. Şantierul arheologic Sucidava-Celei (jud.
Olt) / Le chantier archéologique Sucidava-Celei. In: Materiale şi cercetări arheologice, N°16 1986. A XVI-A sesiune anuală de
rapoarte, Vaslui 1982. pp. 158-168;

doi : https://doi.org/10.3406/mcarh.1986.1888

https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1986_num_16_1_1888

Fichier pdf généré le 18/11/2020

 Şantierul arheologic Sucidava — Celei (jud. Olt)

] D. TUDOR], O. TOROPU, C. TĂTULEA, M. NIGA şi F. BÎCIU

de la Sucidava, respectiv fazei de început a cul¬

turii
la epoca
Celeibronzului.
din perioada de trecere de la neolitic
Groapa menajeră a locuinţei nr. 13 era supra¬
pusă au
care
superior,
de aparţinut
fundurile
2 c. într-una
unei
a două
locuinţe
din„cuve"
aceste
aflată
din„cuve"
lut
în nivelul,
galben
s-au

găsit
ţesut patru
vertical,
greutăţi
de formă
din piramidală.
lut, pentru războiul de
în caroul 5 al secţiunii IV, în apropierea laturii

resturile
şanţul
turii
Dolj.
de nord
cuptorului,
(dimensiuni
pietre
calotă
depunerile
acestuia,
debuşa
Celei. Sălcuta,
Cuptoare
sferică
de
mărunte.
—aunui
largă
prin
apărare
2locuinţei
din
0,80
dau
înaltă
cuptor
şiintermediul
asemănătoare,
lut
deXBolta
fost
2al0,32
galben,
0,68
ede
nr.
aşezării
ale
descoperite
pentru
m)
cuptorului,
0,18
m,
13,
culturii
înse
avea
aau
m,
formă
aparţinînd
dar
copt
două
afla
ofost
era
substrucţie
aparţinînd
Celei,
la pîine.
spre
în
de
cotlonită
Curmătura-
trepte
descoperite
potcoavă
forma
iar
nord
culturii
Vatra
—gura
cul¬
din
de
în
şi

Şantierul
cercetări
torul
lectivul
zantină"
ţinînd
sud-vestic
colţul
descoperit
ninţate
cetăţii
de
au
ope
pletiţi
susţinut
ficate
înclinare
menajeră
lut
aparţine,
(22,0
cutat
secţiunii
acare
cochilii
în
(fig.
seminţe
tecate
locuinţei.
Obiectivele,
V.
I.
II.
III.
IV.
In
locuinţă
în
obasilica
fost
vechile
galben,
galben
1,50
apropierea
Continuarea
aîn
lungime
Consolidară
2),
Cercetarea
zona
Xcampania
„Cetatea
orînduirii
Redezvelirea
pe
sud-estic
fost
săpături
Continuarea
cu
au
cu
identificate
de
ştiinţific
4,0
zona
de
1ode
m.
în
IV
podeaua
arheologic
dinspre
nuiele,
stratigrafie,
ascoici,
au
al
în
continuat
săpături,
distrugeri.
mici
sectorul
cercetată,
de
gros
zece
in
paleobizantină.
rîşnită
distrusă,
în
m)
pede
pari
acesteia,
anul
fost:
cetăţii.
şimai
„tellului"
interiorul
suprafaţă
oromano-bizantină".
deschisă
numai
comunei
al
vetrei
căniţe
boabe
arheologică
7,00
de
nivelurilor
fragmente
în
lipiţi
fragmente
unor
lungime
ale
cercetărilor
nord
locuinţei.
cetăţii.
1958.
şi
cercetărilor
importante,
şi
urmele
sectorul
0,10—0,15
Sucidava-Celei,
„Aşezarea
era
în
m,
cercetările
căror
umplută
consolidarea
ola
nivelului
complexe
cu
din
s-au
de
partea
spre
*locuinţei
primitive,
săpături
din
plasată
cantitate
în
adîncimea
cu
chirpic
grîu
de
lut
unei
anul
gropi
de
Podeaua,
de
găsit:
„Cetatea
pereţii
sud.
peretele
din
colţul
12,00
ars,
centrală
ceramică
în
carbonizate,
civilă"
locuire
înpîine
m,
cu2locuinţe
urmărite
în
de
1976.
mai
se
şiVatra,
anul
zona
au
d„tellul"
avea
solzi
apreciabilă
hypocaustului
de
oaflat
mafla
zona
s-au
sud-vestic
secţiunea
cu
zidărie
de
din
al2.fost
vechi.
„cuvă"
tip
romano-bi¬
de
lucrată
şişidacică
de
—
şi
acoperişul
S-au
şi„tellului"
1981,
de
oîn
şi
Locuinţa
pari
oefectuat
centrală
distrusă
în
(nr.
vestică,
„askos"
vest
cenuşe.
de
la
1,70
groapa
lăţime
identi¬
uşoară
colţul
peşte,
ames¬
apar-
ame¬
Este
vest
exe¬
sec¬
din
îm¬
co¬
13)
pe
IV
de
al
m
împiedicat
la
ficat,
înconjura
Sucidava
au înputut
carecaroul
pentru
a fost
(fig.
fiaşezarea
stabilirea,
identificate
6săpat
prima
al
1). aceleiaşi
Un
şanţul.
preistorică
dată,
stratigrafică,
tranşeu
două
şanţul
în
secţiuni
umplutura
de
niveluri.
dinde
dată
a„tellul"
apărare
nivelului
fost
recentă
acestuia,
Cel
identi¬
de
infe¬
care
de
laa

culturii
rior, grosCelei
de 1,50
— iar
m, cel
conţine
superior,
ceramică
grosaparţinînd
de 1,00,
mod certdin
datează — aepoca
fost construit
dacică. Oricum,
într-unaşanţul
din fazele
— în
aşezării aparţinînd culturii Celei.
fostDepunerile
deranjatedinde epoca
două dacică
gropi săpate
aflate înîn şanţ
secolul
au
rîndul
al IV-lealorşi——erau
respectiv
suprapuse
— al VI-lea
de douăe.n.podele
care —ale
la
unor locuinţe medievale din secolul al XIV-lea.

lui
sud-est
dava-Celei
II.1981,
Săpăturile
al cercetarea
au
cetăţii
avutefectuate
romano-bizantine
drept
nivelurilor
scop,
în în
zona
decampania
locuire
de
colţului
la geto-
Suci-
anu¬
de

dacică, fără a neglija însă studierea complexelor

aparţinînd celorlalte epoci istorice. Zona prezintă,
dealtfel, o importanţă deosebită din acest punct
de vedere dat fiind faptul că lipsa unor construcţ-
extra
Cîrciumaru.
21 Determinările
Rezultatele
mur os) vor din
fi aucomunicate,
sectorul
fost făcute
„Aşezarea
separat,
în laborator
civilă**
de Gh. de(necropola
Popilian.
Marin
aţiipermis
interioare,
conservarea
din epoca
în bună
romană
măsurăsaua bizantină,
vestigiilor
 Cetei Cetei 1981.
dacică cultura cu/tura ,5teH",
epocă la
sde
„teiVI-e,
1981.
ecteur
ctiio"n,
cenuşă-locuinţăO700»!
cu sector
IV,
ars
pic
chir
cu
Strat
apărare
de
Şanţ
Umplutură Strat
1 Pietre
Podea
I
secţiunii
al
sProfi
tratigrafile sProfi
tratigraphiqule
e.n.
medievală
de Vt-lea sec.
locuinţă e.n.
al
sec.
vel
Hi Jil-lea
al
vegeta! Sucidava-Cel i. 1.
1. Sucidava-Cel i.
Nidvievelal Pvdea
H
meL- Hive! Fig. Fig.
LLll jS/re/ EjEjj SS3
o
o
o
o
 160 p. TUDOR, O. TOKOPU, C. TĂTULEA, M. NICA şi F. BÎCIU

geto-dacice. Săpăturile mai vechi s-au oprit de geto-dacică, cealaltă aparţinînd fazei următoare,
regulă ola suprafaţă
creat
amănunţit. nivelul superior
ce este dacic,
în prezent
astfel cercetată
incit s-a
romane
dezvelită
lui că este
dinînsurapusă
secolul
foarte almică
deIV-lea
platforma
măsură
şi de bastionul
unei
datorită
construcţii
feudal
faptu¬

orientate
în anul SE—
1981NV,au paralele
fost trasate
cu celedouă
deschise
secţiuni
în ridicat în secolul
suprapun parţial alşi XIV-lea.
se încadrează
Cele două
în limitele
locuinţe
unui
se

Fig. 2. Sucidava-Celei. Vase din lut ars de tip „askos" aparţinînd culturii Celei.
Fi g. 2. Sucidava-Celei. Vases céramiques du type „askos" appartenant à la civilisation de Celei.

anii 1977—1980: SI de 20 X 2 m şi S II de nucleu de locuire ce se întinde pe o rază de aproxi¬

mativ 30 m.
a31,50
fost X deschisă,
2 m. Pe de
latura
asemenea,
de vest o a casetă
secţiunii
(A)S cu
II
Date fiind condiţiile descoperirii, nu putem pre¬
dimensiunile de 4,65 x 2,75 m (fig. 3). zenta decît prima locuinţă. Aceasta este orientată
Din punct de vedere stratigrafie s-a observat nord-sudde şi5,05
siunile are xforma
2,85 rectangulară,
m. Podeaua era cu lucrată
dimen¬
existenţaintr-un
rializat unui nivel
stratdedelocuire
cultură
geto-dacică
gros de mate¬
circa spre est-sud sud. Pereţii locuinţei au fost exe¬
1,20 — 1,40 m, împărţit în două faze cronologice. cutaţi din împletituri de nuiele prinse de pari
Mai puţinde sesizabile
mătatea sud a secţiunilor),
spre marginea
cele două
aşezării
faze(ju¬
se şi lutuite.
să
tălpi
presupunem
de lemnLipsa
asemenea
şi gropilor
în acest
celeideexistente
caz
pariexistenţa
ne ladetermină
locuinţa
unei
cleului de locuinţe3,
diferenţiază net spre interior
ele sînt unde,
despărţite
în zona
de nu¬
un
strat subţire de incendiu. Cele două faze au putut ovală,
descoperită
nord vest
cu gura
seîn găsea
1977,
îngustă.6
încuptorul
vecinătate
Vatra acestuia,
boltit,
5. îndecolţul
uşor
formă
în¬
de
fi surprinse dealtfel, foarte clar în caseta A,
unde resturile unei locuinţe din nivelul inferior
erau suprapuse de un colţ de locuinţă din faza
următoare (fig. 4/3). Nici în cursul acestei cam¬ clinată
pietriş
cu
de lut galben,
de
sprerîu,
netezită,
gură,
gros
acoperit
gros
eradeconstruită
de0,03—0,04
cu0,01
un mstrat
dintr-un
7 m,
— de
Bolta
binelipitură
pat
legat
pră¬
de
panii nu au apărut elemente care să dateze exact
cele două etape cronologice, noi rămînînd deocam¬ buşită doar
păstra în interior
pe o înălţime
— lucrată
de din
0,10—0,14
lut galben
m. Lingă
— se
dată la cronologia propusă mai demult pe baza
analizei ceramicii,
geto-dacică de la Sucidava-Celei
potrivit căreia fazele
corespund
de locuire
seco¬ cuptor
înşirate
tele de şiest
mai
de-a
o multe
mică
lungul
vase
groapă
peretelui
ceramice,
menajeră.
de iar
vestTot
lingă
se aici,
găseau
pere¬o
lelor
Complexele
II— I î.e.n.arheologice
şi, respectiv,
descoperite
I î.e.n. — sînt
I e.n.4.
re¬
prezentate de locuinţe şi gropi menajere.
Locuinţele. Au fost descoperite urmele a două groapă
atîrnat
latura
permite
trusă înde
de
vase
urma
săsud
par
admitem
din
unui
înconjurată
(fig.
gospodărie.
incendiu
4/1,
existenţa
2). deviolent,
Locuinţa
Ieşirea
o unui
masăresturile
se
par
adegăsea
fost
cioburi
pentru
sale
dis¬
pe
locuinţe de care
întregime, suprafaţă:
aparţineunaprimei
dezvelită
faze aproape
de locuire
în
fiind acoperite, fără urme de nivelare, de stratul

această
Sucidava-Celei.
Studii
FI.
zentată
1981.
43 Bîciu,
Pentru
Ibidem,
şilazonă
comunicări,
cea
Materiale
locuinţe
p.de
a 65;
sea XV-a
Campania
D.
vedea:
geto-dacice
2,Tudor,
Braşov,
sesiune
Craiova,
C. O.M.anuală
din anul
Toropu,
1983,
Tătulea,
descoperite
1980,
1980,
de
Şantierul
p.C. rapoarte,
FI.
59—66.
Tătulea,
comunicare
mai
Bîciu,demult
arheologic
M.
Oltenia.
Braşov,
Nica,
pre¬
în locuinţe
Geto-dacii
locuinţelor
Bucureşti,
657 C.în M.Cîmpia
această
dacice
Tătulea,
din
1981,
de Cîmpia
la
Munteniei
dotate
tehnică
p.Buridava
FI.19—20).
Bîciu,
Munteniei,
cusînt
se cuptoare
op.
întîlensc
(D.
lucrate
cit.,
Berciu,
Bucureşti,
p. multe
mai
menajere
60. Buridava
multe
dintre
1979,
(M.
cazuri
p.
Turcu,
vetrele
dacică,
85).
de
 SUCIDAVA *977-195!
SECTOR S-E
0_i ?"

(-3,20m)' ' OOO CERAMICS

V GR.2 ■;p; SROAPÂ ÎN FORMA DE CLOPOT
CONTÜR 6ROAPA
şanţ feudal
PIATRĂ

iJ11
11
»V-j ARSURA

1
CĂRĂMIDĂ
PLATFORMA MORTAR
SÂNT MODERN

-2.U m -1,38 m
( 3 ,(>8m)

-1,20m -2,38
G R. Gm
~P OrrtN (3,?6ri/
GR.< ( 5,00 m) \ ft k.OOm)
-2,30m
(4,80 m)
SUCÏDAVA-CELEf
ARHEOLOGIC
ŞANTIERUL
lo¬
de
étapes
des
fazelor
suprapunerea
3.
; superposit on
la
3
;
locuinţei
l’habitation
de
cuptorul
2.
four
1e
2
surface;
de
geoucpnureainfraţleăi; 4.
vedere
1.
l:
sa
de' menajere).
gropi
mégétnoa-gdèarces;.
fosses
4.
dg’h'éatnbosie-tmdataiboclne
vue
1.
l:
de
geto-daci ă;
cuire
d'habitation
geto-dacică
locuire
de d'habitation
nivelul
în niveau
le
dans
Săpături
Fouil es
Sucidava-Cel i.
4.
Sucidava-Cel i.
4.
Fig.
Fig.
 162 D. TUDOR, O. TO ROPU, C. TĂTULEA, M. NICA şi F. BÎCIU

de cultură din cea de a doua fază de locuire Stratul de cultură geto-dacică este perforat şi
(fig- 5).
Gropile menajere. Au fost descoperite şapte gropi apare
de
urcioare
de amfore
cîteva
materialul
smălţuite,
şigropi
de vase
obişnuit
romane,
fragmente
de uz
laîncasnic,
Sucidava:
umplutură
de vase
fragmente
fragmente
de cărora
sticlă,
de
menajere geto-dacice, dintre care trei (S I, gr. 5 ;
S II, gr. I şi gr. 4) datînd din prima fază de lo¬
cuire şi patru (S I, gr. 2 şi gr. 4; S II, gr. 5 şi opaiţe,
care se monede
unesc la
etc. partea
Remarcăm
superioară
gropile formînd
9 şi 9 bis,a
gr. 6) din cea de a doua. Cu excepţia gropii 1 din
adevărată „galerie", gropi în care, în afara mate¬
fost,
S II, credem
toate celelalte
la origineaugropi
formă
de de
provizii,
clopotnearse,
şi au
abandonate şi refolosite apoi pentru depozitarea rialului
ode fibulă
zgurăamintit,
dede bronz
fier,auocumai
unelată
capetele
apărut
(sapă?)
înnumeroase
formă
fragmentară,
debucăţi
bulbi
resturilor menajere: cenuşe, lipitură de vatră,
oase de animale, oase şi solzi de peşte, fragmente de ceapă, precum şi o cantitate mare de grîu
ceramice etc. O menţiune aparte se cuvine pentru carbonizat
de triticum aestivum
ce conţine12 .înDeamestec
asemenea,
mai nivelurile
multe specii
de
groapa 4 din S II, în care s-a găsit o cantitate
apreciabilă de cochilii de melci. locuire
de apărare
geto-dacică
al fortificaţiei
sînt tăiate
din secolui
şi de almarele
XIV-lea,n
şanţ
în ceea ce priveşte groapa 1 din S II, aceasta
şanţ
legătura
lumină
evul depistat
mediu.
nouă
cu în
construcţiile
de problema
noi încă fortificării
din vecinătate,
1977, care,
Celeiului
pus in
aruncă
în

au III.
fost în
efectuate
zona decercetări
vest a prin
basilicii
intermediul
paleobizantine
a două
secţiuni.
fragmentară.
fragmentară
specia
analizat
cu
diferite
mod
cis
acest
probabil,
mai
areMaterialul
largă
face
loc
descoperite
privire
în
de
omare
săfapt
deosebit
şiînfăţişare
depozitare
triticmn
legătură
niveluri
ne
acest
două
credem
parte
la
dovedeşte
gîndim
înarheologic
înasupra
cerealele
mari
grîu
dicoccum
această
cu
mai
de
din
care
anoi,
puritatea
gunoaielor.
locuire,
la„pungi"
şiceramică,
acestei
puţin
os-a
care
descoperite
ogroapă
selecţionare
în
descoperit
8.lutărie
găsit
M.
vederea
obişnuită
pregăteşte
ne-a
descoperiri,
laterale,
seminţelor,
Cîrciumaru,
Dintre
remarcăm
aceasta
grîu
transformată
atras
laconstă
premeditată,
însămînţării.
Sucidava
—carbonizat,
materialele
fapt
un
atenţia
mai
omai
întrucît
ointrare
în
care
studiu
cemult
cană
pre¬
cea
ne
îna
în a)caro
Auurile
continuat
1 — 5, unde
săpăturile
cercetările
în secţiunea
din anulnr.1980
2,
fuseseră sistate la nivelul de locuire din secolele
IV-V e.n.
b) A fost trasată secţiunea nr. 4, spre vest de
secţiunea nr. 2, paralelă cu acasta, la o distanţă
de 3,00 m. Noua secţiune are o lungime de 20,00
m şi o lăţime de 3,00 m. (fig. 6). în această sec¬
locuire
ţiune săpăturile
din secolele
au IV—
fost V oprite
e.n. (fig.
pe 8/1).
nivelul de
în categoria ceramicii grosiere intră îndeosebi Ca şi în campaniile anterioare, s-a constatat că
nivelurile de locuire din interiorul cetăţii au fost
deranjate de săpături mai vechi care au urmărit
dezvelirea zidurilor de incintă sau complexe de
zidărie
distrusedin
multe
spatele
complexe
curtinei,arheologice.
prilej cu care au fost
în cele două secţiuni au putut fi identificate —
cel puţin — şase niveluri de locuire.
1. Cel mai vechi nivel de locuire — suprins,
deocamdată, numai în secţiunea nr. 2 — este cel
dacic. în acest nivel au fost cercetate două gropi
loare
ornamentaţi
vasele
ocu
împletite
subţire
formă
stratul
tiere"
olate
ambele
înălţată,
găsită
corespunzător
lucrată
atenţia
inelară,
supraînălţată,
„vasele
cîteva
strachină
Mai
corpul
cenuşie-deschisă.
dispuse
şiimitată,
descoperite
diferenţiată
fragmente
în
fragmentele
şi
superior
la
borcan"
profilată,
faze
căniţe
lucrate
bitronconic,
11două
nivelul
roată
, adîncă,
un
uneori
deîn
primei
lucrată
torţi
se
din
lucrate
vas
predomină
decorate
din
locuire.
ghirlande,
inferior.
cu
de
pare,
îneste
pastă
de
„ploscă"
pastă
mici,
cu
prin
gît
locuinţă:
gîtul
faze
căni
lachiupuri
ladupă
ceramica
picior
îngust,
roată,
cu
Tot
vineţie.
lucrate
roată
roşietică,
înalt
de
stampilare9,
cu
fragmentele
asemănătoare
butoni
cu
locuire
un
toarta
aici
din
şi
şiscurt
odin
corpul
cu
buza
fină.
torţi
vas
cană
din
Ca
pastă
menţionăm
şipastă
zgrunţuroasă,
buza
şiaceasta
bandă
grecesc.
uşor
forme
brîuri
răsfrîntă11,
umeri
precum
orizontale
turtit,
în
cu
de
roşietică,
groasă,
stratul
de
pentru
toarta
„fruc¬
supra-
lată,
alve¬
reţin
largi
este
cu¬
gît
înşi menajere
de locuire.care — cronologic — reprezintă două faze

Primei faze îi aparţine groapa nr. 2 surpinsă

numaidacică
mică parţiallucrată
în secţiune.
cu mîna
Aceasta
şi laconţinea
roată, frag¬
cera¬
mente de vatră din lut cu „gardină", oase de
animale domestice şi sălbatice şi pietre de diferite
dimensiuni. de
îndelungată Groapa
timp. a fost folosită o perioadă

Este
Groapa
de formă
nr. 1 ovoidală
aparţine fazei
cu fundul
a douaalbiat
de locuire.
şi are

cică
diametrul
m. înlucrată
această
de cu1,35
groapă
mîna
x 1,42
şia la
fost
m roată,
şigăsită
adîncimea
pietre
ceramică
de
şi —
0,79
da¬
în
Transilvania,
1098 Material
11 I.Ibidem,
A.H.D.Crişan,
Alexandrescu,
fig.
determinat
Bucureşti,
34/22,
Ceramica
23.
1969,
Dacia,
degeto-dacică
M.p. N.S.,
Cîrciumaru.
184—24,cu
1861980,
specială
şi pl.p.85/2.
48.
privire la
12 Determinări M. Cîrciumaru.
 PIATRĂ
OCO
rn I
4
1961
11
5.
S-E; 1_
PIETRIŞ
OOOOO
,_ NIIvvCCaI
DACI
POST VELC
.__
SECTOR
SUC1DAVA 0 !_
l’hatboi-tdaticoen.
gédans
loetcou-dianciţcăa.
gîn
CUPTORULUI (NIVELARE)
VATRA
■■■■■
A-A:LĂ.|
ARGI stratigrafie
stratigraphique
Profil Profil
II
PEREŢIUI DACIC
CUPTORUL
GETO-
Sucidava-Cel i.
5.
Fig.
NIVEL
VEGETAL
SOL
111
1
fi
[1
FEUDAL
ŞANŢ Sucidava-Cel i,
5.
Fig.
LOCUINŢEI
PRĂBUŞITA
PODEAUA
III
HI
1
U
imuni
CUPTORULUI
BOLTA
UMPLUTURĂ
CHIRPIC
***]
_V
’$&&&■ YXs/s/îk
 164 D. TUDOR, O TOROPU, C. TÀTULEA, M. NICA şi F. BÎCIU

partea superioară — cîteva fragmente de cera¬ Pe acest nivel de locuire au fost descoperite,
mică romană şi o monedă romană din bronz.
în depunerile obişnuite ale nivelului dacic s-au printre altele:
fragmente din sticlă
amfore
ceramică
de decorate
ferestre,
uzuală obiecte
cucenuşie
striuridinşidrepte
metal
roşie
(sîrmă de cupru torsionată intenţiona, plumburi
cu
piatră
descoperit
(maimina
ales
şi şio fragmente
la roată, (?)
monedă ceramică
degrecească
din ceramică
amfore),
romană
din
dacică
o argint.
gresie
de lucrată
import
din
greutate
de formădin
cilindrică
plumb, pentru
un ac plase
de părdedinpescuit,
aramă,o

SUCIDAVA 1979 - 1981

SECTOR * BASILICA"

BASILICA SEC. Vle.n.

SECŢIUNEA 3

Fig. 6. Sucidava-Celei. Planul dc situaţie al săpăturilor din anul 1981 în sectorul „Easilică" .
Fig. 6. Sucidava-Celei. Plan des fouilles de 1981 dans le secteur „Basilique".

Pe baza descoperirilor din această secţiune nu un pandantiv

menea din bronz
din— bronz
databilă
şi în
o secolul
fibulă —aldeIII-lea
ase -
putem încă — încadra cronologic cele două faze
de locuire dacică. Probabil, ultima fază sfîrşeşte e.n.), un frumos cap provenind de la o statuetă
din teracotă reprezentînd-o pe zeiţa Cybele mo¬
nede izolate din bronz cu modulul specific seco¬
urme,
locuire
spre
II-l
venit
2. aNivelul
finele
de
concretizate
e.n.
romană
lasecolului
îndacic
unîn
urma
incendiu,
care
este
într-un
I unei
sau
asuprapus
fost
începutul
acoperă
distrugeri,
strat
identificat,
de nivelul.
un
secolului
arsură
ale
nivel
de cărei
pro¬
ase¬
de
al lelor 13III—
din piese
IV din
e.n. bronz
un miccutezaur
modulul
monetar
specific
compus
seco¬
lului III— lea e.n. şi o ţiglă fragmentară stam¬
pilată 13 .
menea, în secţiunea nr. 2, un rest de la o vatră Materialul descoperit in acest nivel permite da¬
locuinţă
lucrată dindistrusă.
ţigle şi cărămizi şi care provine dintr-o tarea sa în a doua jumătatea secolului al III-lea
şi la începutul secolului al IV-lea e.n.
Acestui nivel îi aparţine incinta interioară a 3. Următorul nivel de locuire a dost identificat,
cetăţii. Incinta interioară şi, mai precis curtina
E — F, la o distanţă de 3,00 m, începînd de la de asemenea, numai în secţiunea nr. 2.
Acestui nivel îi aparţine o zonă de pămînt ars
turnulm F— sub
0,50 spre curtina
vest intră
exterioară
—pe o ceeaadîncime
ce dove¬
de
în care se aflau fragmente de chirpici cu urme
deşte anterioritatea sa. în această zonă incinta
şiinterioară
de circaare
2,00
o lăţime
m la suprafaţa
de circa 2,60
solului.
m la temelie zenta
13 Inscripţiile
campanie, vor
descoperite
fi publicate
la Sucidava,
separat. începînd cu pre¬
 ŞANTIERUL ARHEOLOGIC SUDICA VA-CELEI 165

de pari şi nuiele provenind de la o locuinţă,

materialele arheologice din depunerile obişnuite
pe Dintre
zidărie
nivelul
dinmaterialele
despatele
călcarecurtinei
aflate
şi — probabil
E—acest
în F. — nivel
pilonul
men¬
de

ţionăm: ceramică uzuală, ceramică cu glazură

verde-oliv, fragmente de amfore cu striuri mai
largi sau cu striuri dese, vase fragmentare din
sticlă, o placă de centură din bronz, o verigă —
de asemenea — din bronz, fragmente atipice din
tablă de aramă şi din fier, ace de păr din os, mo¬
nede din bronz cu modulul specific secolului al

IV-lea
este
provenit
Nivelul
acoperit
e.n.dedatează
şi lade
două
unundin
cărămizi
incendiu.
strat
secolul
deştampilâte.
cenuşe
al IV-lea
şi cărbune
e.n. şi

4. Al patrulea nivel a fost identificat, cu deo¬

secţiunea
sebire, în nr.
secţiunea
2. nr. 4 şi numai sporadic în
în cuprinsul acestui nivel au fost descoperite

mortar
logice
obişnuite
buză
cute
mic
cărămizi
ştampilată.
cărbune
ţiunea
de
fragmentare
cu
3,00
velul
dimensiuni
logice
amintim:
verde-oliv,
pilat",
dese
alte
roşie)
dedesupt"
ac
tub
şi
X—
cu
de
(fig.
urmele
lut
pereţii
secţiune
Deasupra
5.
a)
Dintre
Nivelul
din
suprapus,
1,25
două
de
temeliile
cărămizi
chirpici,
în
de
tezaur
x
Următorul
Prima
7fragmente
din
prezintă
7de
sau
provenind
din
păr
om
prima
care
şi
fragmente
2,50
nr.
şilipiţi
dimensiuni
aşi
„înmănuşare"
locuinţe:
3,10
fibula
piatră,
călcare.
fig.
pe
cu
fragmentare
datează
(fig.
trei
locuinţe
fig
antichităţile
ceramică
cenuşe
din
oceramică
fază
4,
maxime
format
au
maxime
m
şila
acestuia
din
nivelul
şidimensiuni
„coaste"
brăţară
jumătate
cu
8/4).
xlocuinţe:
o8/2)
7),
prezintă
rîndul
cu
fost
os,
(fig.
ţigle
din
nivel
ştampilă
(cea
2,50
inscripţii
monede
din
chirpici,
ziduri
—
precum
de
pereţii
din
nr.
şimaxime
un
Se
din
fixate,
uzuală,
bronz
la
mai
7)
în
cele
de
provenind
nr.
m
depunerile
fragmentare
în
roşie
său,
de
fragmentară
se
amfore
2,
şivîrf
adaugă
dintre
sfîrşitul
şiàaparţinînd
nr.
de
secţiune
(fig.
36
două
călcare.
6află
secţiune
locuire,
veche)
provenite
cu
cruciformă
din
cu
şi
dimensiuni
secolului
de
maxime
nr.
cu
executate
pe
piatră
fină
de
4,
piese,
de
ceramică
în
torţile
podea
vîrful
un
7bronz
pari
temeliile
decorate
„piciorul
cu
un
3faze:
lat,
materialele
pilum
care
secolului
şieste
de
secţiunea
strat
cu
obişnuite
surprins
3,90
fig.
pardoseala
şi
1,87
olane,
strat
la
legată
cărămizi
legate
din
din
acestui
romboidal,
al
în
„răsucite"
podeaua
decor
izolate
reprezentată
onuiele
în
un
de
din
maxime
8/3);
cu
V-lea
xdin
depunerile
cu
relief
sticlă
secţiunea
întors
cărămidă
al
incendiu
nivelare.
cărămizi
gros
0,90
glazură
ţigle
3,20
2,70
fier
cu
vopsea
în
„ştam¬
arheo¬
pe
arheo¬
striuri
IV-lea
ziduri
lipite
şinivel
nr.
şisec¬
e.n.
din
lut,
ni¬
din
iar
un
de
pe
cu
x
(o
în
m
şi
o6
.
 BÎCIU
F.
şi
NICA
M.
TĂTULEA,
C.
TOROPU,
0.
TUDOR,
D.
bases
les
2
;
nè
de
siècles
V-e
IV-e—
du
6.
n°.
geoecmnvuoţeilunrliaţuoleiră
vedere
1.
nia
tsla
2.
e.n.
V
lIV—
urme
3.
5;
nr. niveau
au
l’habita ion
section de
la
de
6.
nr.
bases
les
;
4
n°.
locuinţei
d’ansamble
vue
1
temeli le
4.
4;
nr.
„Basil que":
Reabistatieosn
3.
5:
hn°
Y
de
locuinţei
„Basil că": secteur
le
4,
n°
Sector
4,
nr.
habitation
1’
section
la
dans
secţiunea
în
Săpături Fouil es
Sucidav -Cel i.
8. Sucidav -Cel i.
8.
f Fig. Fig.
?
 ŞANTIERUL ARHEOLOGIC SUCIDAVA-CELEI 167

Fig. 9. Sucidava-Celei. Săpături în locuinţa cu hypocaust: 1. vedere generală; 2. încăperea delà

nordul hypocaustului.
Fig. 9. Sucidava-Celei. Fouilles dans l’habitation avec hypocaustum 1. vue d’ensemble ; 2 la
chambre située au nord du hypocaustum.
168 D. TUDOR, O. TOROPU, C. TĂTULEA, M. NICA şi F. BÎCIU

b) A doua fază este reprezentată de groapa era distrusă în apropierea zidului, probabil dato¬
menajeră
avînd — înnr. secţiune
1, de formă
—dimensiunile
— probabil —de ovoidală
4,80 x jur
rită prezenta
căldurii urme
degajată
de arsură.
de foc, iar pămîntul din
X 1,70 m şi adîncimea de 0,35 m (fig. 7).
Cele doua faze au putut fi precizate numai dreptunghiulară
terior)
de Canord
element
cua laturile
hypocaustului
nou,(măsoară
alungi
fost identificată
—
orientate
3,25
o încăpere
x 2,15
est-vest.
— mde
pe lalatura
formă
Din
ex¬
stratigrafie,
lor fiind asemănătoare.
materialele arheologice din curprisul
Dintre materialele descoperite în acest nivel, această încăpere s-au păstrat temeliile, de piatră
mai importante sînt: ceramica uzuală; amfore ale zidurilor, late de 0,55—0,65 m (fig. 9.2).
fragmentare cu striuri dese şi cu „coaste" şi
torţi „răsubite", o parte dintre acestea avînd încăperea
de
tinaţia
temeliile
încăperii
este
zidului
pardosită
nudea nord
fostcualîncă
mortar
hypocaustului.
precizată.
şi se „leagă"
Des¬
inscripţii executate cu vopsea roşie; monede din
bronz bizantine; un tipar din pămînt ars pentru datarea
Noile încercetări
secolul pun
al VI-lea
sub semnul
e.n., a acestui
întrebării
com¬şi
turnat metal ; ceramică roşie fină cu decor „ştam¬
pilat"
din sticlă;
; un opaiţ
un vîrf
din de
lut săgeată
ars ; o bază
din defier;
la uno aplică
pahar plex 16 . Unele materiale arheologice şi o monedă
din bronz cu modulul specific secolelor IV— V
din bronz; o rîşniţă din piatră şi boabe de grîu e.n., descoperite în anul 1981, indică o datare
şi de leguminoase carbonizate. mai timpurie a complexului.
Groapa nr. 1 conţinea ceramică (cîteva amfore Cercetările de hypocaust vor continua In anul
cu „coaste" şi cu torţi „răsucite" intregibile), sticlă 1982, prilej cu care sperăm să soluţionăm pro¬
fragmentară, o brăţară din bronz fragmentară şi blemele încă nelămurite în prezent.
coarne de animale semiprelucrate. executat
V. în campania
lucrări dearheologică
consolidaredinlaanul
incinta
1981 exte¬
s-au
Nivelul poate fi datat în perioada cuprinsă
rioară dintre turnurile D şi H, la curtina inte¬
între
al
cendiu.
VI-lea
sfîrşutul
e.n. secolului
A fost distrus
al V-leadeşiunfinele
puternic
secolului
in¬ rioară E— F, la hypocaust şi la temeliile turnului
medieval din colţul sud-estic a cetăţii.
6. Ultimului nivel de locuire îi aparţin urmele
unei locuinţe, podită cu lut galben (dimensiunile LA CHANTIER
SUCIDAVA-CELEI
ARCHEOLOGIQUE
podelei în secţiune 2,45 x 0,73 m), care datează
— aproximativ — din secolul al XVI-lea (fig. 7).
Din şanţurile vechilor săpături a fost scos un RÉSUMÉ
fragment dintr-o piatră de calcar cochilifer care
poartă o inscripţie, din care s-au păstrat cîteva I. Dans la partie sud-ouest de la cité romano-byzantine
litere — de asemenea fragmentare — dispuse pe ont été recherchés trois niveaux d’habitation (2 c, 2 d et 2 e)
două registre şi o cărămida ştampilată. et la fosse de défense de la station préhistorique appartenant
à la IV-e,
des civilisation
Vl-e etdeXlV-e
Celeisiècles
et quelques
de n.è.complexes archéologiques
II. Dans la coin sud-est de la cité ont été précisé deux
niveau d’habitation: geto-dace à deux étapes (II — I-er siècles
caustului
(fig.
ristic,
cercetări.
cluziile
1958,
IV.14
9,Cu
hypocaust
1),
au
laaflat
prilejul
în
fost
carescopul
laconfirmate
se
redezvelirii
care
sudajunsese
punerii
de
a fost
basilică
numai
şisale
în
descoperit
consolidării
urma
în
paleobizantină
în circuitul
parte
primelor
înhyper
anul
con¬
tu¬ av. n.è et I-er siècle av.n.è-I-er siècle de n.è.) et romain tardif.
III. Dans la zone située à immédiate proximité à l’ouest
de la basilique du Vl-e siècle de n.è. on a pu identifier les sui¬
romain
vants niveaux
tardif de d’habitation
la seconde moitié
: geto-dace
du Ill-e(àsiècle
deuxet leétapes)
debut;
du IV-e siècle de n.è. ; romain tardif, du IV-e siècle de n.è.
Săpăturile din anul 1981 dovedesc că praefur 9 romain tardif de la fin du IV-e jusqu’à la moitié du V-e
nium-vl hypocaustului
nord-est al complexului, nucumse s-aaflaafirmat
în colţul
în anul
de siècle de n.è. ;etpaleobyzantin
médiéval du de XVI-e
la finsiècle
du V-e
de siècle
n.è. et du Vl-e
IV. On a découvert le hypocaustum identifié en 1958. Les
de
acestuia,
1958
vest
1S. aCel
hypocaustului,
unde
mailipsesc
probabil,
temeliile
spre
acesta
colţul
zidului
se de
aflasud-vest
din
pe latura
aceea
al fouilles
de la topographie
V. Consolidations:
de 1981 onet mis deleslaau
courtines
chronologie
jour nouvelles
extérieures
du monument.
données
D — E,au E—
sujet
F,
parte, pe o distanţă de 1,55 m şi unde podeaua etF—lesG, bases
et G—deH;la latour
courtine
médiévale
intérieure
situés E—
au F,
sud-est
le kypocaustum
de la cité.
1514 D.
Ibiddtn,
Tudorp.şi 486.
colab., Materiale, 7, 1961, p. -486— 487.
18 Ibidem, p. 486—487.