Materiale i cercetri arheologice

Săpăturile arheologice din aşezările neolitice de la Cîrcea, jud. Dolj /

Les établissements néolithiques de Cîrcea (dep. de Dolj)
Marin Nica

Citer ce document / Cite this document :

Nica Marin. Săpăturile arheologice din aşezările neolitice de la Cîrcea, jud. Dolj / Les établissements néolithiques de Cîrcea
(dep. de Dolj). In: Materiale şi cercetări arheologice, N°16 1986. A XVI-A sesiune anuală de rapoarte, Vaslui 1982. pp. 16-21;

doi : https://doi.org/10.3406/mcarh.1986.1868

https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1986_num_16_1_1868

Fichier pdf généré le 10/02/2020

 Săpăturile arheologice din aşezările neolitice
de la Cîrcea, jud. Dolj

M. NICA

în campania acestui an s-au continuat cerce¬

tările
„Haltă"arheologice
şi „Viaduct".
în aşezările de la Cîrcea, punctele din
latie.
pare,
nivel.
este aşezarea
mai
Al
în doilea
două
grosde (0,50—0,60
la „Haltă",
nivel
etape neolitic,
de depunere
m)
este
deşide
culoare
s-a
culoare
aleformat,
aceluiaşi
cenuşie,
cioco-
se

circa
„Hanuri".
peAşezarea
partea
250 mEste
înaltă
neolitică
nord-est
vorba,
a terasei
de
demai
lasuperioare
cunoscuta
„Haltă" aşezare
degrabă, este
adeJiului,
unsituată
decuib
la

mari
gropi,
loessul
Hanuri,
nr.
diametrul
Dintre
1, (3de
de
galben,
xformă
descoperite
gropile
formă
maxim
2 m),
lacurbo-liniară
ovală
putea
0,50
menajere
de înm
1,5
sau
fianul
adîncime
locuită.
m,
rotundă
ale
şi 1981,
au
de
nivelului
dimensiuni
fost
faţă
Celelalte
(fig.
doarde
săpate
I nivelul
1/1),
groapa
de
două
mai
cu
la
în
tîrzie
arăzboi
ferată
defost
Starcevo
locuire
adistrus
mondial,
defazei
II
alaaceleeaşi
cu
a).
Viaductul
cuocermică
ocazia
La
mareînceputul
aşezări,
parte
construirii
Cîrcea.
pictată
din
înfiripat
celui
Acesta
albpodului
cuibul
pe
deîntr-o
roşu
de
uneşte
al de
locuire
doilea
etapă
(faza
cale
şi

de călcare vaselor.
modelării antic, pentru scoaterea lutului necesar
aştăzi, cele două aşezări neolitice „Viaduct" şi Materialul arheologic scos din gropile menajere
lui
„Haltă",
Circii,aşezări
respectiv
situate
pe pe
terasa
terasaopusă
dreaptă
a aceluiaşi
a puiu¬ ale nivelului I de la „Haltă" este unitar şi asemă¬
pîrîu. Primul sondaj de salvare, efectuat în 1971, nător cu cel descopeiit în complexele nivelului II
în aşezarea neolitică de la „Haltă", ne-a oferit de la „Hanuri" şi „Islaz" (Grădinile") . Dacă,
din punct de vedere al formelor, evoluţia cera¬
şi Urmărindu-se
primele observaţii
limita
stratigrafice.
de întindere a cuibului de micii se
însă, tehnica
poate deobserva
modelare,
mai greu,
conţinutul
cît priveşte,
pastei,
locuire, în toamna anului 1981, s-au reluat săpătu¬
rile în acest punct, prin trasarea, la 2 m este de tehnica
sînt evidente.
de lustruire
Cercetînd
şi pictare
caracteristicile
a vaselor, schimbările
ceramicii
secţiunea II, a secţiunilor III şi IV (fig. 1/1).
Ultima secţiune, trasată la 4 m est de secţiunea ceramicii fazei
primului nivel Starëevo
de la „Hanuri",
II-a, constatăm
corespunzătoare
că olarii
III, nu ne-a oferit nici un fel de situaţie arheolo¬ neolitici urmăreau, în modelarea vaselor din
gică, constituind, în acelaşi timp, limita de est a această etapă, un scop mai mult practic decît
aşezării,
aşezării neolitice
care se întindea
timpurii probabil
de la „Haltă".
pînă la margi¬
Restul unul artistic. Pentru o rezistenţă cît mai mare a
vaselor, în scopuri practice, desigur, se adaugă
nea terasei, aşa cum aminteam mai sus, a fost
în pasta lutului
amestecat, în continuare,
o cantitate
cu pleavă
mai mare
şi impurităţi
de nisip
distrus.
aşezării de
prafaţa Aceeaşi
la50 „Hanuri".
m2,
situaţie
dintreDat
am
celeîntîlnit-o
fiind
douăacest
secţiuni,
şi fapt,
în cazul
su¬
r㬠vegetale. Astfel, peretele vasului, modelat
dintr-un lut bine frămîntat şi expus unei arderi
masă
unor cercetări
nesăpată,viitoare.
urmează a fi cruţată în vederea
puternice,
tent. Categoria
devineceramicii
mai compact
fine, pictată
şi multroşu
maimono-
rezis¬
în cadrul secţiunii III, cu dimensiunile de cron, continuă să predomine, cantitativ (fig. 2/1,3,
sau
4). Monocromia
pestriţă a fost
de obţinută
culoare roşie-brună,
prin aplicarea
castanie
stra¬

ben,
tului
să sedupă
subţire
mai care
urmărească,
de s-a
culoare
trecut,
însă,
peapoi,
o efectul
angobă
la lustruire,
ornamental
de lut fără
gal¬
bordeie
acestea
Astfel,
ale
jere
la
stabilit-o
arheologice:
12 „Hanuri".
xnivelului
(fig.
2 vatra,
m,se
şiîncă
1/1)
săpăturile
resturile
aflau
IIEste
3din
împreună
cu
suprapuneau
gropi
ceramică
anul
înaceeaşi
raporturi
unei
aumenajere,
1971.
cu
dat
vetre
stratigrafie
specifică
groapa
Peste
cele
la stratigrafice
iveală
(fig.
trei
două
denivelului
stratul
gropi
bordei
1/1).
pe
6 gropi
complexe
care
neolitic,
mena¬
Toate
clare.
nr.
I am
de5
al acesteia, pierzîndu-se astfel, aspectul luxos
întîlnit la ceramica descoperită în primul nivel
de în
găsit
la complexele
doar
„Hanuri"
douăşifragmente
nivelului
„Gura Baciului".
I ceramice
de la „Hanuri",
mici, orna¬
s-au
gros de 0,25—0,70 m, s-a depus, ulterior, un strat

steril,
nerea
culoare
(fig. 1/1).
adeşidouă
materialul
culoare
Stratul
niveluri
neolitic
cenuşie
arheologic
de locuire,
s-a
închisă,
format
descoperit.
deosebite
grosprindePrimul
depu¬
1 m
prin mentate
culoare
fragment
roşie-bruna,
dispuse albă
în
cuceramic,
reţea.
linii
este
pe fond
subţiri,
ornamentat
pictat
roşu-cărămiziu
înmonocrom,
reţea
cu motive
şi cu
(fig.
de
puncte
lustruite,
2/2).
culoare
Un
de

şi cel mai vechi nivel neolitic, gros de 0,15 m şi

 SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE DE LA CÎRCEA, JUD. DOLJ 17

Fig 1 Cîrcea. 1 „Haltă." — profilul şi planul secţiunii III ; 2 „Viaduct" — planul şi profilul secţiunii XXXIV.
Fig 1. Cîrcea. 1 „Haltă" — profil et plan de la section III ; 2 „Viaduct" — plan et profil de la section XXXIV.
 M. NICA

Fig. 2. Circea. 1-4 „Haiti" - ceramici din nivelul I ; 5-14 „Viaduct" - ceramici din nivelul I (laza StarJevo)
Fig. 2. Circea. 1 — 4 „Haiti" — céramique du niveau I;. 5—14 „Viaduct — céramique du niveau I (phase Starée )
 SÀPÀTURÎLË ARHEOLOGICE DE ËA CÎRCEA, jUD. DOLJ 19

Ceramica netezită continua să fie ornamentată şi SXXXIV, perpendiculară pe capătul de sud-est

cu motive plastice, dintre care evidenţiem brîu-
rile late, alveolate adine cu degetul. Vasele apar- al însecţiunii
interiorul
cadrul
aşezării.
secţiunii
XXXII, XXXIII,
secţiune cusituată
dimensiunile
mai spre
de
ţinîndscurt.
disc acestei categorii au fundul în formă de
17 X 2 m, au fost identificate, stratigrafie, cinci
Este interesant de observat o rărire bruscă a complexe arheologice. Resturile unei locuinţe de
fragmentelor ceramice ornamentate cu unghia, suprafaţă de tip Dudeşti-Vinca, cu diametrul
fapt constatat şi la ceramica descoperită în maxim de 4,5 m, descoperită la —0,40—0,50 m
faţă de nivelul actual, suprapunea direct restu¬
complexele
doar
această
două
manieră.
nivelului
fragmenteI ceramice
de la „Haltă".
ornamentate
S-au găsit
în rile unui alt complex cu ceramică pictată poli¬
crom, de la adîncimea de 0,60—0,75 m faţă de
Materialul arheologic descoperit în complexele nivelul actual. în careurile 7 şi 8 ale aceleeaşi
nivelului II din aceeaşi aşezare prezintă caracte¬
risticile ceramicii corespunzătoare fazei Starcevo
II b (III Mijlocie').
Toate categoriile ceramice sînt modelate dintr-o
pastă aspră, nisipoasă, cu bobul măricel. Formele
vaselor rămîn, în general, aceleaşi. Se constată
doar o creştere a numărului de vase în formă de secţiuni
mai
cu
unei
unui
aspectul
era
teristică
aspect
faţă
deCamera
formă
diametrul
la
deranjată
clară
de
gropi
cuptor
nord
cultural
conică,
cultural.
a: ceramicii,
nivelul
unei
fost
ocuptorului,
de
vatră
către
dedesurprinsă
aceeaşi
Dudeşti-Vinca.
etape
antic,
înalt
ars
o0,80
Dudeşti-Vinca,
sud.
altă
oale,
etapei
m,
de
săpată
avea
mai
groapă
Cuptorul
formă,
o0,35
care
suprapunea
situaţie
fundul
timpurii
evoluate
lacu
aCamera
m,
respectiv
1,20
aparţinut,
ceramică
destratigrafică
are
puţin
formă
ars
maumplutura
cuptorului
diametrul
adîncime
aceluiaşi
oale,
camera
înclinat
ovală,
carac¬
după
de
şi
pară,
zontal,
în formă
cuiarde
proeminenţele-apucătoare
fundul
disc scurt.
vaselor
Fundurile
este, mai
inelare
perforate
întotdeauna,
ale vase¬
ori¬
lor se întîlnesc foarte rar şi sînt mai scurte şi
drepte faţă de formele anterioare, înalte şi încli¬
nate.
Castroanele şi tăvile tronconice cu peretele
scurt şi puţin curbat au fundurile ovale. Este o gurii dimensiunea
şeşte de 0,45 m, iarde vatra,
0,85 m.
puţin
Guraarsă,
de nu
ardere
depă¬a
formă nouă în repertoriul vaselor culturii
Starcevo, ce ne aminteşte de numeroasele tăvi cuptorului,camerei.
interiorul orientată spre vest, s-a prăbuşit în
descoperite în aşezarea neolitică de la Basarabi,
în apropiere
faza Starcevo
de Calafat,
II b. Ceramica
aşezare încadrată
monocromă
de noi
de în cadrul secţiunii XXXIV, cu dimensiunile de
culoare roşie-brună, descoperită în gropile borde¬
ielor inferioară,
este
efectului
sau încoloristic,
jurul sub
vetreicelei
aspectul
din descrisă
aşezarea
tehnicii,
de
anterior.
lapicturii
„Haltă",
Lu¬
şi

struirea pereţilor exteriori ai vaselor este înlocuită

cu o bună netezire, care nu reuşeşte însă, în cele
mai multe cazuri, să mascheze porozitatea lutului.
Sub culoarea roşie-brună, vişinie sau cărămizie
mată ce se păstrează pe suprafeţe mici ale vaselor logice
zului
neolitică,
(fig.
deşti-Vinca
de
lăţimea
unde
ceramice,
jeră
oferit
10
dintre
(pe
„Viaduct".
faţa
Vinca,
niveluri
1Situaţia
m.
chirpic,
xniveluri
1/2),
nr.
erau
platformei
4: (Verbicioara).
El m,
posibilitatea
care
şi
platforma
de
arheologică
s-a
de
1 suprapunea,
au
două
sub
concentrate
solul
rîşniţe
4(fig.
timpurie
Stratul
locuire.
m
format
fost
şi
cîteva
forma
(fig.
culturi)
gropi
nelocuit
1/2)
identificate
de
şi neolitic,
unei
cioburi,
prin
1/2).
chirpic
pictate
Astfel,
şişimenajere
Orientată
surprinsă
de unei
şi
stratigrafie,
două
aocele
măsoară
aColţul
depunerea
locuinţe
aglomerare
aşezării
avea
aglomerări
măsurat
stratul
cinci
gropi
aclarifica
mai
policrom
înest-vest,
locuinţei
de
cu
lungimea
multe
complexe
Sdin
0,90
neolitice
est
Dudeşti-Vinca
ceramică
groapa
aXXXIV
cu
de
epoca
mai
alfragmente
de
stratigrafia
(fig.
mcompacte
la
ceramică
acesteia,
Dudeşti-
locuinţa
cioburi,
de
maxim
multor
arheo¬
mena¬
supra¬
bron¬
de5ne-a
1/2).
Du¬
m,la
se observă acelaşi slip din lut de culoare gălbuie-
cafenie. Motivele curbo-liniare, de culoare neagră
pe fondul roşu-brun al vaselor, specifice acestei
etape, nu s-au conservat pe ceramica pictată de
la „Hanuri". în partea superioară a nivelului II,
predomină
nisipoasă,
ale chalcoliticului
foarte
categoria
aspră
anatolian
ceramicii
la pipăit.
sîntnetezite,
evidente.
Noile influenţe
cuComu¬
pasta
nitatea neolitică de la „Hanuri" a adoptat noile
influenţe ale chalcoliticului numai în tehnica de
modelare a vaselor prin procedeul folosirii nisipu¬ pictată policrom, gros de 0,40 m şi de culoare
lui în pastă, fără să se renunţe la tehnica picturii, ciocolatie,
luri de locuire.
s-a format prin depunerea a trei nive¬
monocrome, de culoare roşie-brună pe forme de
vase tradiţionale, locale, de tip Starcevo-Criş. Nivelul cel mai de jos este subţire şi conţine frag¬
chiar
Acelaşi
al motivelor
tradiţionalism
ornamentale
al formelor
îl întîlnim
de vase
şi laşi mente unceramice
joacă rol principal
policrome,
în obţinerea
în care efectului
culoarea poli¬
roşie
ceramica neoliticului timpuriu dezvoltat şi mij¬ crom. culoare
strat
plare. Pe ceramica
roşie este
nivelului
folosităsuperior
mai mult
al laaceluiaşi
întîm-
lociu, descoperită în aşezarea „Viaduct", de pe
terasa
în
la vara
8 mopusă
anului
vest adeaceluiaşi
1981,
S XXIX,
două
pîrîu.
spre
secţiuni:
Aici,
marginea
au fost
S XXXIII,
trasate,
terasei, Stratul aspectului cultural Dudeşti-Vinca, gros
de 0,40—0,50 m, suprapune stratul cu ceramică
 M. NI CA

Fig. 3. Cîrcea — „Viaduct". 1 — 20 ceramică Dudesti-Vinéa

Fig. 3. Cîrcea — „Viaduct". 1 — 20 céramique Dudeşti-Vinca.
 SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE DE LA CÎRCEA, JUD. DOLJ 21

policromă
nerea a treişi niveluri
s-a format,
de locuire.
de asemenea, prin depu¬ aspect cultural, ale cărui caracteristici sînt deja
cunoscute, (fig. 3/13, 15, 17, 19—20).
Deasupra stratului neolitic se află cel al epocii Dintre piesele mai deosebite găsite în locuinţa
bronzului (cultura Verbicioara), gros de 0,40 m
şi este
de stratul
de culoare
daco-roman,
cenuşie.gros
Acesta
de 0,40—0,50
este suprapus m din
rioară
a cărui
secţiunea
agură
unui măsoară
vas
XXXIII,
de provizii,
0,60evidenţiem
m în
de diametru.
maripartea
dimensiuni,
supe¬
(fig. 1/2). Prezenţa a numeroase vase de mari dimensiuni,
Stratigrafia este documentată şi de materialul în toate locuinţele de suprafaţă, reflectă nivelul
arheologic descoperit în complexe închise, supra¬ de la
dezvoltare
„Viaductul
economică
Cîrcea". a comunităţilorneolitice
puse stratigrafie
Ceramica descoperită
sau înintersectate,
groapa nr. 1 şidinpeS XXXIV,
niveluri.
împreună cu cea din camera cuptorului din rit,Stratul
de datacu aceasta,
ceramicăunpictată
material policrom
nu cu mult
ne-a mai
ofe¬
reprezentativ faţă de cel cunoscut din campaniile
S XXXIII
aspectului
duct". Ceramica
cultural
este decaracteristică
uzDudeşti-Vinca,
comun prezintă
primei
de numeroase
laetape
„Via¬a precedente (fig. 2/5—-14). Pe ceramica pictată
policrom, descoperită la baza stratului, culoarea
caracteristici de tradiţie Criş. Astfel, motivele roşie continuă să joace un rol principal în obţine¬
de tradiţie
turile de mai
Criş, multe
ca: barbotina,
tipuri, motivele
alveolele şiplastice,
crest㬠rea efectului
nită
Dimini,şi în
dinaşezările
Tesalia.
policromdin(fig.faza
2/6,Tsangli
8), situaţie
a culturii
întîl-

inclusiv
în reţea,
lar, ornamentează
brîul
de multe
alveolar
orivasele
combinate
şi de
liniile
uz cucomun,
incizate
motivuladispuse
alveo¬
căror Din categoria ceramicii lustruite, evidenţiem
formă evoluează, acum, spre bitronconism (fig. cîteva fragmente
conice, ornamentate
de străchini
cu proeminenţe
şi castroane bitron-
conice
3/1—5). Pleava este folosită ca degresant în (fig. 2/9—12), dintre care unul este lucrat într-o
pasta tuturor categoriilor ceramice. Vasele sînt tehnică şi formă specifică culturii Vinca faza A
modelate în aceeaşi tehnică cunoscută încă din (fig. 2/12). Acestea sînt elemente foarte pre¬
primele
Tehnica
etape
exciziei,
ale neoliticului
folosită la timpuriu.,
ornamentarea m㬠ţioase pentru
aproape
Cîrcea. de realitate
o încadrare
a culturii
cronologică
neoliticecît demai
la
suţelor de cult, o întîlnim în toate etapele neoli¬
ticului
în cadrul
din aşezarea
speciei ceramicii
de la Cîrcea
lustruite
(fig.de3/6,
culoare
21). Noile situaţii stratigrafice surprinse în aşeză¬
neagră-cenuşie se observă o îmbinare a formelor rilecompleteze,
să de la „Hanuri"
în continuare,
şi „Viaduct"
elucidarea
vin să ajute
a nume¬
sau
cunoscute în aria culturilor Dudeşti şi Vinca.
Fructierele, cupele şi paharele moştenesc ca roase probleme,
neolitică de la Cîrcea.
pe care le ridică cunoscuta aşezare
formă, asemănător tipului Dudeşti, pe cele din
faza ceramicii policrome (fig. 3/2, 11, 14, 18). în

LES ÉTABLISSEMENTS NÉOLITHIQUES

DE CÎRCEA (DEP. DE DOLJ)
vent
cu
lustruite,
nehaşurate
dobesc
Motivul
pe
cultural.
complexele
Estemotive
ceramica
vorba
fragmente
vasele
spiralic,
şiMotivul
tipice
şi
de
linii
amintite
încrustate
din
benzi
de
ceramice
în Vinca
incizat,
prima
zig-zag
canelat
formă
orizontale,
maicu
Bl
sus
lustruite
etapă
mărginite
nu
îlpastă
tronconică
(fig.
se
întîlnim
este
umplute
întîlnesc
aalbă,
3/,3
şiacestui
încă
deornamentate
7,
foarte
care
triunghiuri
cu
(fig.
mai
cunoscut
13,puncte
aspect
împo¬
frec¬
3/9).
rar,
17). RÉSUMÉ

Les fouilles de l’établissement néolithique de Cîrcea „Haltă”

ont mis en évidence six complexes archéologiques (des fosses
de huttes ou ménagères et des débris d’âtre) qui se trouvent
realizat fiind într-o manieră specifică culturii en des rapports stratigraphiques claires. La céramique des
complexes archéologiques du premier niveau (ayant une
Dudeşti (fig. 3/16). épaisseur de 0,15 m, appartient à la phase Starôevo II a
în groapa nr. 2, care intersectează camera cup¬ tandis que celle du deuxième niveau (épais de 0,50 m) appar¬
tient à la phase Starôevo II b (III Milojéié).
Les fouilles de la site de „Viaduct" ont conduit à la décou¬
torului,
de
Dudeşti-Vin6a.
este
Ceramica
a tipică
douas-aetape
descoperită
ultimei
descoperit
de evoluţie
etape
oîn ceramică
locuinţele
dea aspectului
evoluţie
specifică
de asuprafaţă
cultural
acestui
celei verte des deux habitations de surface de type Vinôa-Dudeşti
qui superposent des fosses ménagères contenant de la céra¬
mique peinte polychrome et de la première phase de Vinéa-
Dudeşti.