“ACADEMIA ROMANA ' INSTITUTUL DE CERCETARI SOCIO-UMANE ,,C. S. NICOLAESCU-PLOPSOR” CRAIOVA ARHIVELE NOUA 1999 EXTRAS was EDITURA ACADEMIEI ROMANE Hl OLTCHIGI Scanned with CamScannerARHEOLOGIE-ISTORIE CATEVA DATE DESPRE ASEZAREA NEOLITICULUI TIMPURIU DE LA LOCUSTENI (JUD. DOLJ) MARIN NICA ‘in perioada 1972-1978, sapaturile atheologke eféptuate de citre dr. Gheorghe Popilian, in colaborare cu subsemnatul, pe , redestilor”, din raza satului Brabefi-Locusteni (jud. Dolj), au dat la iveala, sub necropola daco-roman& (sec. II-IID) si la est de aceasta, niveluri si complexe de locuire preistorice care apartin culturilor: Star8evo-Cris, aspectul Celei, Cofofeni, Verbicioara si Hallstatt- ul timpuriu, Prezentarea cit mai am&nunfith a complexelor de locuire de la Locusteni ne 8 posibilitatea infelegerii a numeroase fenomene culturale ale epocilor preistorice din Oltenia. Este de ajuns s& amintim prezenfa la Locusteni a urmelor purtatorilor celor doua elemente culturale de tip Celei! si Cernavoda IIT, care au contribuit la geneza culturii Cofofeni®. Prin descoperirea complexelor de locuire de la Locusteni*, cu cele mai vechi elemente culturale premergitoare genezei’ culturii Verbicioara, s-a reusit delimitarea celor dou’ etape proto- si pre-Verbicioara’, documentate in ultima vreme si in alte aseziri, ca aceea de la Carcea ,,Viaduct™ si Resca ,,Villa suburbana”. i Pentru infelegerea fenomenelor .culturale si istorice de la inceputurile neoliticului din aceasti zon8, se impune o prezentare amanunfiti a complexelor de locuire desc Jn sectorul B din asezarea de la Locusteni.._ fn an } urmirindu-se identificarea de noi cuptoare daco-romane pentru ars ceramic’, s-a trasat, Ja 150 m est de marginea necropolei, in sectorul B al asez&rii, sectiunea I, cu dimensiunile de 35,5 m x 2 m. fn primul carou al sectiunii, ~ " Comeliu Tatulea, Marin Nica, Contribugit la cunoasterea perioadei de trecere de la neolitic Ja epoca bronzulul n Oltenia, Olienta. Studit si comunicar, 1, Craiova, 1974, p. 9-23. 2 Jhidem, p. 4, fig. 1/29; 12; 2/1-3; 14-15, > Tbidem, p. 20, fig. 7; Petre Roman, Cultura Cofofent, Bucuresti, Editura Academici, 1976, p. 159-162, fig. 59-62. “ Marin Nica, Date nol cu privire la geneza sl evolusia culturit Verbicioara, Drobeta, VII, 1996, p. 18-23, fig. 2-4, 6. é 5 Ibidem, fig. 2/7, 8,9. * Ibidem ARHIVELE OLTENIE], Serie noud, nr. 14, 1999, p: 3-18 | Scanned with CamScannerLocusten! 1978-SECTOR B. 2 tented eh vet % Groep roman Ri Las Dei Per 1, 2~ plan i profil locuineineolitice; 3 ~ = profil sro r °° Pfs pln opin ni3 Asezarea neoliticului timpuriu de ta Locusteni — Dol} “5 dupa decopertarea stratului vegetal s-a conturat grogpa numArul 1 de forma ovala,- cu dimensisinile de 2,15 m x 1,50 m (fig, 1/5). De pb fundul neted, ugor curbat, la 0,70 m,adancime (fig, 1/4), s-au cules, pe ling’ nufheroase resturi ceramice, oase de animale domestice, pietre si fragmente de Moira ars secundar provenite | la locujntele de suprafata incendiate. Resturile ceramice impreun& cu oasele de’ animale domestice ofera aut numeroase elemente de incadrare cultural& si Cronologica a complexului respectiv} cat si noi date asupra ocupatiilor comunitatilor neolitice din aceast& asezare. Statistic, categoriile ceramice din, groapa numfrul 1 arati astfel: 170 fragmente de factura rudimentara, 72 fragmente ceramice de factur& bund si nici un fragment de facturd find sau pictats. : ; } Pasta fragmentelor primei categorii ceramice confine pleava si nisip. Vasele de provizii de mari dimensiuni au peretii grosipand'la 2 cm (fig. 2/3). Ele sunt modelate dintr-o pasta cu mult& pleava de culoare neagr4, iar suprafata exterioara:a- vaselor prezint& inotdeauna nerégularit&ti sau asperititi (fig. 2/3). Peretii vaselor de marime mijlocie sunt grosi-pand la 1 cm (fig. 2/1, 2, 4-6) si sunt modelagi dintr-o past cy mult nisip. imbogitirea pastei cu o mai mare cantitate de nisip cu bobul miaricel fi imprima acesteia o asprime si o rezistent4 mai mare. # Suprafata exterioara a vaselor,de culoare cdramizie, bruna-castanie, ‘maronie si cenusie este, in general, bine netezitA si, foarte rar, are neregularitifi: Interiorul de ci neagra, cenusie si, mai rar, castanie sau para este intotdeauna lustruitgau bine netezit. » °°" domin& formele bombate sau sferice, cu buza scurt& usor,arcuit in afard (fig. 24,2), si tronconice, cu perefi inalfi, sor arcuifi, gura larg, uneori pan& la 50 cm, si buza mai intotdeauna alveolat& sau dantelati (fig2/3); Ele puteau fi folosite a la coservarea alimentelor sau a apei.’ Vasele piriforme au buza inaltA si fundul proeminent, sub forma de disc plin, cu nétimea cuprins8 inte 1 si3 om. Fundurile plate ‘ putin albiate sunt mai rare. in oramentarea vaselor de factura rudimentara se foldsese mai frecyent motivele plastice sub forma de brauri alveolate si proeminente (fig. 2/1). Ambele motive sunt combinate, cfteodati pe suprafata aceluiasi_vas, cu alveole executate cu unghia (fig. 2/3) si, mai rar, cu linii incizate (fig. 2/2). Braurile alveolate, largi pnd la 3,5 cm, itipreusié, cu Broeminentele plastice, de asemenea alveolate, sunt plasate mai intotdeaunajpe maxima rotunjire a vasului. Se intalnesc uneori si brduri aplicate oblic pritttre ici proeminente, ca niste negi, de asemenea plastic, pe uméral vasului (fig. 2/4). Gatul si 0 mic& porfiune din umérul vasului sunt lustruite, mentinandu-se astfely MMasitia din primele etape ale ceramicii srupului cultural Carcea. Din totalitatea fragmentelor ceramice de factur’d rudimentard ale eon numarul 1 de la Locusteni, 26 sunt ornamentate cu motive plastice (fi ig. 2N), 7, fragmente ou lini incizate (fig. 2/2))'13 ormamente cu unghia (fig. 2/3) si numai $ fragmente cu barbotina simpl& sau combinat& cu brduri alveolate (fig. 2/1). Scanned with CamScannerFig. 2. Locustent ,Dealul Predesilor”; 1-6 Ceramic& neoliticd din groapa nt. 1; 9, 11-12 ceramic’ din Jocuinga Neolitica (Faza Startevo tn), Scanned with CamScanner5 Asezarea neoliticului timpuriu de Ia Locusteni ~ Dolj 7 Din categoria ceramicii de factura bun’ fac parte fragmente monocrome de culoare rosie-c&rdmizie, rosie-brund su sngerie (47 de’ fragmente) si cele de culoare cenusie (25 de fragmente). Pasta vaselor din aceast& categorie este modelata cu pleava si mult nisip fin, bine cimentat. Nisipul cu bobul maricel, care di asprime ceramicii, este folosit numai rar. Culoarea se aplici pe un invelis anume pregatit, un fel de slip gros de 1 mm, de culoare maronie-galbuie. La unele fragmente de cupe, culoarea rosie-caramizie este aplicati direct pe pasta vasului, amintindu-se astfel de vechea tehnic& din prima etapa a neoliticului timpuriu, Spre deosebire de ceramica de culoare cenusie, culoare obfinut prin ardere, fragmentele cu slipul maroniu-cérimiziu gros de 1 mm, peste care s-a aplicat culoarea rosie-céramizie, formeazi majoritatea. Formele ambelor categorii sunt larg deschise, rspectiv vase semisferice, cu gura larga de 0,40 m (fig. 2/5) si, mai rar, forme bombate, cu gatul lustruit si buza alveolats (fig. 2/4, 6). Cupele colorate rosu-cirimiziu pe ambele fefe se sprijina, totdeauna, pe picioare in forma de disc, inalte de 3 cm (fig. 2/12) si, mai rar, pe cele inelare (fig. 2/7). Categoria ceramicii fine, pictat4 cu motive liniare de culoare inchis4, lipseste. O ceramic aseminitoare cu cea descrisi mai sus a fost descoperité pe fundul unei gropi de formd oval, din vremea culturii Cofofeni, care a réscolit un alt complex cu ceramica tipic& agezarii neoliticului timpuriu. Din cele 114 fragmente ceramice de facturd rudimentara, 16 sunt ornamentate cu brau alveolat, 15 ornamentate, 9 fragmente cu unghia si bréuri alveolate si numai un fragment cu proeminenfe plastice sub forma unor pastile. “Peretii vaselor contin o cantitate mare de nisip cu bobul miricel, ceea ce a dus la o asprime mai mare a acestora. Majoritatea fragmentelor sunt netezite bine la exterior, cApatind prin tehnica arderii culori asprinse intre cfrémiziu si brun- castaniu. in exteriorul vaselor, netezirea's-a efectuat mai ingrijit, pind aproape de lustruire. Formele vaselor sunt aceleasi: bombate si piriforme, cu buza falta si fundul in forma de dise, plin sau pe jumatate gol. Bréiele alveolate, combinate cu motivul alveolar executat cu. degetul si unghia, sunt dispuse, de asemenea, pe partea superioard a vasului. {n situatia de fat, motivul barbotinei lipseste. Ceramica monocromé, de culoare rosie, este reprezentat& numai prin 29 de fragmente, Culorile rosie-clrimizie, brun sau singerie sunt aplicate pe un slip ‘cheamiziu sau maron-galbui. Formele se reduc la cupe semisferice cu picioar inalt si, mai rar, vase bombate sau piriforme. Ceramica pictatl lipseste. {fn anul 1975, 0 dat& cu prelungirea sectiunii nr. J intr-o mica alveolare, s-au descoperit 33 de fragmente ceramice, dintre care 15 de facturd rudimentaré, 12 de factura bund si 6 fragmente ceramice pictate cu motive curboliniare de culoare inchis& (fig. 6/1-9)- Scanned with CamScannerFig. 3. Locusteni ,,Dealul Predestilor": 1-12 ceramic& neolitic& din a nr. 2 (faza Startevo Ila), er ‘ Scanned with CamScannerit. Asezarea neoliticului timpuriu de la Locusteni - Dol} 9 Primele doud categorii ceramice prezintA caracteristici asemanitoare celor descrise mai sus. Doar in céteva cazuri, la categoria de factura bund se intélnesc forme bombate, usor bitroconice. ¢ Gura vaselor cu buza dantelatt si Peretii tronconici usor curbati atinge dimensiunea de 0,50 m (fig. 6/11). _ Fragmentele pictate provin de la cupe cu gura larg deschis& (fig. 6/10), usor bitroconice (fig. 6/1, 3, 4, 9), sau de la vase cu perefii curbati (fig. 6/2, 5-9). Spre deosebire de celelalte categorii ceramice, pasta vaselor pictate, de culoare maronie sau neagra, este mai find, avand in compozitie pleava si nisip fin. Motivele liniare (fig. 6/1-6, 9) si spiraliforme (fig. 6/7, 8), de culoare maronie inchist, sunt pictate pe fond rogu-c&rémiziu. Predomin& motivele liniare si, mai rar, spirala (fig. 6/7, 8). Astfel, pe trei fragmente ceramice sunt trasate, vertical, benzi liniare grupate céte doua Sau trei, pornind din buza vasului spre partea inferioard a vasului (fig. 6/1-6), la a c&rui bazi se si unesc (fig. 6/6). : Spatiul ramas liber intre benzile pictate vertical este umplut, uneori, cu 0 refea de linii pictate de aceeasi culoare (fig. 6/4, 6, 9) i, mai rar, tot cu linii trasate vertical (fig. 6/3, 5). Doud fragmente care au apartinut unui vas de forma bombata sunt pictate cu linii curbe spiralice (fig. 6/7, 8). Un alt complex bogat in ceramica pictatt a fost descoperit in anul 1977. Este vorba de groapa numarul 2, de forma aproximativ oval, cu dimensiunile de 5,50 m x 3m, Ea a fost spat la 1,10 m fai de nivelul actual gi la 0,50 m fata de nivelul antic (fig. 1/3). Fundul neregulat al gropii ne face s& credem cd ea era destinata mai degraba unor necesitati gospodiresti si nicidecum unei locuinfe semiingropate. Asa cum se poate vedea si pe profil, groapa numérul 2 porneste din mijlocul stratului de locuire neolitic, gros de 0,50 m (fig. 2/3),\lucru dovedit, de altfel, si de caracteristicile ceramicii. : s Din numérul total de 543 de fragmente ceramice descoperite in acest complex, 235 apartin categoriei de uz comun, 203 celei de factura bund si numai 6 fragmente sunt pictate (fig. 4/1, 2, 4-7). Pasta vaselor de uz comun este modelati cu pleava si nisip cu bobul maricel. Exteriorul peretilor, bine netezit, a-c&patat, in urma unei anumite tehnici de ardere, culorile: c&ramiziu, cafeniu, maro-galbui si, mai rar, cenusiu-inchis sau negru. Interiorul vaselor, de culoare cenusie, maronie, galbuie si cafenie, este bine lustruit, 2 Fragméntele ceramice scoase din partea de sus a umpluturii gropii sunt mai aspre la pipait, ca o dovada c& ele au provenit din nivelul de locuire superior. Aceluiasi nivel fi apartin fragmentele de vase de mari dimensiuni, a céror suprafata exterioara prezintd neregularititi sau asperitati, Din numirul total de 235 de fragmente ceramice de uz comun, 13 apartin unor vase de forma bombati (fig. 3/1, 4; 5/4; 5, 8), tronconice (fig. 5/6) si semisferice (fig, 3/3, 5; 5/6). Scanned with CamScannerFig. 4. Locusteni ,Dealul Predestilor”; 1-4, 6-13 ceramic neoiticd din grospa 11,2 (faza Startevo Ila); 5-ceramicd din locuinta neolitic&, « tees Scanned with CamScannera 1 ara findarler ee descoperite este in forma de disc plin (fig. 3/9, proctinee ean eva sunt inelare (fig. 3/6; 4/10, 11) sau usor erentarea acestei categorii este, de asemenea, bogath gi variatS. Cel mai frecvent folosit este motivul alveolar efectuat cu unghia 2t fiaginente) combinat uncori si cu braul alveolat (fig. 3/1, 3) sau cu linii incizate (fig. 3/2; 5/4, 5). a eee Plastice este mai Putin frecvent doar pe 10 fragmente ceramice fig. 5/2). Braul alveolat, de diferite dimensiuni, este aplicat pe partea superioara a vasului fie simplu (fig. 3/1), fie combinat cu siruri de gurguie (comite) sau cu motive incizate (fig. 3/2) si alveolate (fig. 3/3). Motivele alveolate sunt executate adanc si ordonate in siruri dese, in forma spicului de grdu (fig. 5/4, 8). Majoritatea motivelor executate cu unghia sunt plasate pe partea superioard a vasului, iar suprafafa din jurul gétului este mai intotdeauna lustruiti, Aceste combinari de motive sunt realizate in aceeasi tehnicd folosita inca dintr-o etapa foarte timpurie a neoliticului. Aceeasi traditie se constaté si in cadrul ceramicii de factura bund sau fina. Ceramica monocroma, de culoare rosie, cdrimizie, brund sau visinie si, mai rar, singerie, a fost descoperita in cantitati egale cu aceea de culoare cenusie, Unele fragmente de culoare rosie sunt bine lustruite, dar majoritatea si-au - Pierdut luciul lustruirii, devenind mate. Din cele 37 de fragmente de buze descoperite, 29 provin de la vase semisferice sau cupe (fig. 3/8; 4/12), iar 8 fragmente apartin vaselor de forma bombata (fig. 5/1, 3; 4/9), cu gura largi-si deschisd, iar buza scurti este marcati printr-o usoard sintuire (fig. 5/1, 3). Partea inferioara a unui vas ne indic& o forma joas& bitronconici (fig. 4/8), amintindu-ne de formele vechi de tip Protosesklo. . e De remarcat ca picioarele cupelor descoperite in groapa numarul-2 sunt de form’ inelara (8 fragmente), dintre care 4 ating ‘inaltimi intre 3,5 si 5 cm (fig. 3/6; 4/0, 11). Celelalte fragmente au forma de disc plin, cu inaltimea de 3 cm (fig. 3/9-12, 4/7, 13), iar piciorul treflat de la figuta 4/7, inalt de 5 cm, reprezint& cel ‘mai convingator exemplu de conservare a vechilor traditii. . 7 Fragmentele ceramice descoperite intre adancimile 0,80-1 m aparfin unei tape mai timpurii, Astfel, culoarea perefilor exteriori variazi intre cenusiu-inchis si deschis si, mai rar, culoarea eafenie, maronie-bej cu pete cenusii inchis. Tot prin tehnica arderii s-a obtinut culoarea cenusie cu pete crem sau bej, amintindu-ne parc de ceramica nivelului Il dé la Carcea ,Hanuri”. ' Un fragment provenit de la un vas bombat are o culoare spre crem, de tip CArcea I. Lustruirea se aplic& pe ambele fete ale vasului, dar faré efecte puternice, Putine fragmente mai poseda luciul lustruirii caracteristice ceramicii primei etape a neoliticului timpuriu. Majoritatea sunt mate, Scanned with CamScannerFig. 5. Locusteni ,Dealul Predegtilor 1-9 ceramic& din groapa nr, 2 (faza Starvevo Ila), Scanned with CamScannerFig. 6. Locusteni ,Dealul P redestlor”: 1-11 ceramicd neolitc& din groapa nr, 3 (faza ‘Starteyo Ha-IIb). Scanned with CamScanner14 Marin Nica 12 xin cadrul ceramicii monocrome — cenusie ~ predomin& formele bombate (fig. 5/4, @ 8), mai rar bitroconice, cu gatul scurt, cuprinse intre 0,5-2,5 cm si gat cilindgic inalt. Picioarele inelare nu au fost descoperite. Apucitoarele vaselor de formicilindric& sunt perforate vertical, continuandu-se, si in acest caz, traditia neoligtului timpuriu. mamentarea acestei categorii ceramice este sirack. Amintim doar cAteva fragméhte ornamentate cu motivul zig-zag, obfinute prin lustruire, cu brau alveolar (fig. 3/2) si alveole executate cu unghia (fig. 3/4, 10). Ceramica pictati este reprezentati doar prin 5 fragmente ceramice. Un fragment este pictat cu motive liniare de culoare inchisé, trase vertical, grupate pe * suprafata exterioara de culoare rosie-brund, provenite de la un vas de forma bitroconica (fig. 4/3). Un alt fragment cu motive in refea de culoare inchis& pe rosu provine de la un vas semisferic; probabil o cupa (fig. 4/5) cu buza usor marcatl. Alte dou’ fragmente, atipice, pictate cu aceleasi motive liniare de culoare inchisé, provin de la vase de forma bombatd (fig. 4/1, 6). Prezenfa unui singur fragment ceramic pictat pe interior cu motiv in retea de culoare alba pe rosu ar putea constitui un indiciu in plus c& in agezarea neoliticului timpuriu de la Locusteni existA un nivel de locuire anterior ceramicii pictate cu negru pe rosu. Motivul spiralei pictate nu a fost intalnit. Groapa nr. 2 de la Locusteni ne-a oferit, de asemenea, numeroase unelte de silex si 0s, podoabe si fragmentele unor picioare de la misutele de cult (fig. 5/7a, 7b). Un picior, gol in interior, a aparfinut unui vas zoomorf (fig. 4/1). Picioarele misutelor de cult sunt modelate si ornamentate cu ochi plastici si triunghiuri excizate, dupa vechea traditie a neoliticului timpuriu (fig. 5/7a, 7b). Dintre uneltele de silex descoperite, amintim urmitoarele tipuri: lame si gratoare din silex de culoare maronie, nuclee cilindrice de culoare cenusie-alburie si un nucleu obsidian’ neagra. Gratoarele sunt de dous tipuri: gratoare microlitice retusate % din margine si gratoare pe lama retusate la unul din capete. Lamele-cufit au marginile uzate. Dintre obiectele de os, amintim.un impunsitor $i un inel'de os,\care puteau avea rol de podoaba. / i , Unelte din piatri nu au fost descoperite inc&. , : Un complex aseminator a fost descoperit in SV, carourile 18-20, in anul 1978. Este vorba de o locuinti semiingropatt, descoperiti in partea de sud-est a asezArii neolitice. Gropa bordeiului, de form& rectangular’, cu colfurile rotunjite, avea dimensiunile de 5,75 m x 5,75 m (fig. 1/1) si era spat la 0,50 m adancime fat de nivelul antic; vatra, de forma rectangular&, cu dimensiuni de 0,90 x 0,75 m a fost amenajath in apropiere de peretele de nord-est, opusd intriii (fig, 1/1). Este interesant de observat cum, in dreptul vetrei, Iatura de nord-est a gropii bordeiului formeazi 0 curburd spre exterior, in vederea largirii spafiului de folosire a acesteia (fig. 1/1). Pe podeaua neted& si, mai cu seama, in jurul vetrei erau concentrate numeroase fragmente ceramice, oase de animale domestice si cateva unelte de silex. Scanned with CamScannerAsezarea neoliticuluitimpuriu de ta Locu Dolj 1s Ceramica esté‘modelaty, dintr-o _Cerai Pasté cu, sunt identice cu cele descoperite in Ee ‘© in groapa nr. 2. S-a constatat o frecve ai a categoriei de facturs buna si fina, ea ee Sua d ae caramizie. Aceasta ne indie o etap’. mai tim ries e suloage,rasie- evolufia agezArii, Acelasi Iu aa pentru ambele complexe, in timpurie, spre deosebire de Pleayé si nisip, iar formele. yaselor cru il reflect& si ceramica pi vasului (fig, 4/5). a a ge are ore cote hagurt cu lini in réjea sau trasate obic ale grupului cultural Circa” SNEED itn an gee _ Aparitia, in acelasi complex, a unui fragment de culoare rosie orlidinentat eu Motive dé culoare inchisa, in forma de hori, in stilul , solid” (fig. 2/9), ne aminteste, din’ nou, ‘de o veche traditie ‘de ‘tip Protose: Va meiitine si in perioada culturii Sesklo sia fazei ceramicii pictate policrom de la CArcea ,,Vidduic Caracteristicile ceramicii din ‘complexele neolitice dé Ia Locusteni prezints numeroase analogii cu asezAri din aceeasi vremé de pe teritoriul fSrii’nostre sia celor frivecinate, Gamay aL gat ; TEspge Cele mai apropiate analogii se pot face cu .ceramica descoperit’ in complexele nivelului II de-lavCarcea ,Hanuri’, salenivelului I'deila Carcea »Halt&”, Cércea Viaduct”, Simnic'®, Garlesti-Ghercesti'’, Dobrosloveni »SM.T."”, Viadila’ '\Pepiniéra”™, ” Gradinile™’ ,Islaz™,".,,Fantdna’ Ini Dutu"', Basarabi ,,Vartej”"*, Schela Cladovei”, Ostrovul’Mare'’; Ostrovul °Corbului’, 7 Marin Nica, Nouvelles données fe p. 35; fig. 17/6, p. 45; 24/4, 6, 8, p. $0; 28/86. * Ibidem, p. 27, fig. 11/9-12. \ f : ? Ibidem, p. 35, fig. 17/1-10. . 7 2 oR * 1 Ceramicd inedit&, In Muzeul Olteniei” > * dinate “ralzogsd ™ Marin Nica, Céteva date despre ayezarea neo-eneoliticd de’ 1a Gérlesti (com. Misch; jud. D 1994, p. 9, ig. 3/1-10." ms ca ae Porat Margstit ‘Fatulea, Romula-Malva, Bucuresti, Bitar Miselon, 1994, fig. 2/1-10; ceramic& inedit8, descoperita:de subsemnatul, prezent& in depozitul Muzeului Olteniei Ties 3 Marin Nica, Le groupe culturel Cércea-Gridinile dans le context du néolithique balkanique et anatolien, AMN, 32, 1, 1995, p. 21, fig. 4/1-10. Seg ak wat a : 4 poidem) p. 21, fig. 4/11, 12, 15,16. ts Ase a 18 pbidem, fig. 4/13, 14, 17, 18. 4TH V4i0N: eaten ceRdGDL 16 Marin Nica, O asezare de tip Staréevo-Cris lang& Basarabi (judepul Dolj),:SCIV, 4, 22, 1-556; fig. 2-6. ) 4 war hia: A ; 1 edi, {In depozitul Muzeului Portile de Fier din Drobeta-Turnu Severin; M. Davidescu, O ajezare de tip Cri la Turnu Severin, Revista muzeelor, 1966,p. $47-548; ; / "8 Cesamic& inedit&, in depozitul Institutului de Cercetari Socio-Umane din Craiova ~ stpaturi ‘éfectuate de subsemnatul.’ 3 pts dont , “19 Ceramic& inedit8, In depozitul Institutului de Tracologie din Bucuresti. y cians Scanned with CamScannerfo 6 Marin Nica 24, Dubovac ,,P Ostrovul Golu®, Saleuta, Verbita)” vudedo!”, Zelen; gel Pe vpnzabegove tui Climente™*, Lepenski Vir mp Deni Branjevine 34 RugBair™ i altle. fn Szarvas', LAnyes6k™-Bacsfepus™# + |", ij din faza Startevo total, s:au descoperit, pani in prezent, ste 60 ae wae vast, incepand na (iniar B dup’ S. Dimitrijevié), care se ntnd PEO ar gin Moldova Cine SUPT aia pnd in Transilvania $i din 65) OCT inclusi cea dela ‘Agezitile neoliticulu timpuriu din bazinul inferior a ila Losusteni, ocupa in aceasté zond o pozite central®, Cas Duntti ‘ sudice si vestice, facilitate de vale larg ale raurilor sm a Eee pe vasdle ds ‘Numai asa putem explica, in decurs arcea I seen la Locusteni atat a motivelor liniare de ei ate ¢ de tip Star’evo-Cris combinate, uneori, at si linii incr: uu cu cu braul alveo! motive imprimate. ‘ ; Influentele vestice de tip Staréevo-Crig n-au schimbat structural confinutul cultural de tradifie Protosesklo. Ne referim, in acest sens, la mentinerea, la Locusteni, si mai ales la Carcea, a formelor vechi, @ ‘vaselor cu buza scurtd, marcati printr-o usoard apisare, pe care se mai picteazA inc motivul liniar zigzag (fig. 4/5) sau in forma de nori, in cunoscutul stil plin de traditie Protosesklo (fig. 2/9). Daca in asezarile de tip StarSevo-Cris-K6rds ceramica omamentat& cu barbotina stropits 14 sul fazei C: uloare inchis4, 28, Boroneant, Neoiticul impuriu tn zona Porpile de fier, in ,Comunictri” (ser. Arh.) vi, Craiova, 1968. i 3p, Berciu, Contribupi la problemele neolitcului din Roménia, in lumina noilor cercetdri de la Dundrea de Jos, Bucuresti, 1961; p. 185-192. ® Ibidem, p. 29-30. i V1. Miloti ‘Koros-Staréevo-Vinéa, Reinnecke-Festsschift, Meinz, 1980, p. 108-118. B. Bruknér, Neolit u Vojvodini, Belgrad-Novi Sad, 1968, p. 45." i “Gh Lazarovici, Neolticul Banatului, Cluj-Napoca, Bibliotheca Musei Napocensis, 1979, p. , ig. 4. 6 Dragoslav Srejovié, Die amfange das Neolitiku je is Europ Fundamenta, 1971, Kln-Vien, vol 3p. 13/1-7, ram, Olen ib Ripe areP Stojan Dimitrijevié, Materjali, X, Beograd, 1974, pl IIV1- 2 Ibidem, pl 12-22. hPL edt. Marija Giumbutas, Neolithic Macedoni fori Milutin GaraSanin, Kulturomungen im Neate aces fate 916 mle ES ios Bel lw og 6 Fg 619 sildlichen Balkanraumes, P.Z., 73 Band Juvaj Pavik, Beitrag zur Definition der Protostaréev : a 2 Janos Makkay, Theories About the Origin, the Deepa Se Culture, p. 35-10, fig, 1516-31, pl 12/16. tion andthe End of the Kords "et Pp 21. andor Kalicz, Frahneolihische siedlungsfunde aus Sidwestungarn, LPH: 1990, p. 123 ingarn, LP.H.; 1990, p. 129, pl 13/1-13. 3 jdidem,p. 138-141, pl. 22-24, ¥ Ibidem, p. 142, pl. 26/1-12. ws es 38 Vojislav Sanev, Neoliiskata naselba Rug Bair S. G me vit/1-12, VOI. jorobinti, ZNSM, IWaV, 1975, pl. W/-9s ee. 4 Scanned with CamScannersi canelatl este caracteristic& fntr-un ch lipseste, fie c& este prezent& fntr Abia in faza ceramicii pictate Procent de 0,70%, la Carcea ‘si Locusteni fie on Broce mic, nesemnificativ, a " Policrom (Carcea motivul Barbotinei si al formelor bitronconice de tip Vinta A . va ats si saan ea cultural CArcea din bazinul inferior al Jiului, fn acest sens, rezultatele carved din agezarea neoliticulu fimpuriu de la Locusteni constituie o verigh de lepiturd fntre asezirile neolitice din centrul Olteniei si cele de la sud si vest de Dundre. SOME DATA CONCERNING THE EARLY NEOLITHIC SETTLEMENT FROM LOCUSTENI @OLJ COUNTY) (Abstract) In the excavations carried out between 1968-1978 in the Early Neolithic settlement of Locusteni ,,Dealul Predesti” a number of four pits were discovered: three pits contained domestic remains (fig. 1/3, 5) and one was a pit-dwelling (the pit- dwelling no. 1) of rectangular shape (fig. 1/1, 2). The settlement is located on a terrace of Predesti River, an affluent of Jiu River, at aprox. 20 km North of the Danube. The pottery discovered in the dwelling level — 0.50 m thin — and in the four pits is charactristic for the Staréevo Illb phase (Linear Pottery B after S. Dimitrijevié). The sherds pointed with linear patternis in darh colours on a red burnished bachground (fig. 4/2, 3, 4, 6) discovered in pit no. 2 and sometime associated (fig. 2/11) with the patterns in the “solid style” of Protosesklo (fig. 2/9) discovered in the pit-dwelling no. 1 belong to the first stage of the Linear Pottery B (Startevo ILA) phase. In this stage the early shapes are common (fig. 2/5, 6, 8, 10; 4/7, 8, 9, 12). For the second stage of the Linear Pottery B phase ceramic fragments painted in the same technique with linear motifs (fig. 6/1-6, 9) associated with spiralic motifs (fig. 6/7, 8) are characteristic. In this stage the patterns Startevo-Cris-K6rds (fig. 2/1-3) also occur, but in a low percentage. LIST OF ILLUSTRATIONS Fig. 1. Locusteni “Dealul Predegtilor”: 1, 2 plan and profyle of the Neolithic dwelling; 3 the profyle ofthe pit no. 2; 4,5 plan anf profyle ofthe pit no. 1. Fig. 2. Locusteni “Dealul Predestilor: 1-6 Neolithic pottery from the pit no. 1; 9, 11 pottery from the Neolithic dwelling (Staréevo ILA phase). | Fig. 3. Locusteni “Dealul Predestilor": 1~12 Neolithic pottery from the pit no, 2 (Staréevo ILA * phase). Scanned with CamScanner«Fla 4. Locustent "Deal A 6-13 Neal sores ( ee one 5 vowel coe ‘Neolithic pottery from the pit no. 2 (eiaeee! m4 very 6, Locusteni “Dealul Predestilor”: 1-11 Neolithic pottery from a no. 3 MA-IIB phase)... . tina wot adi ai 2 vfs @ vs annamngert ive bate aitD-ov Scanned with CamScanner