Materiale i cercetri arheologice

Raport asupra cercetărilor arheologice de la Locusteni, Jud. Dolj /

Les fouilles archéologiques de Locusteni (1979)
Gheorghe Popilian, Marin Nica, Corneliu Mărgărit Tătulea

Citer ce document / Cite this document :

Popilian Gheorghe, Nica Marin, Tătulea Corneliu Mărgărit. Raport asupra cercetărilor arheologice de la Locusteni, Jud. Dolj /
Les fouilles archéologiques de Locusteni (1979). In: Materiale şi cercetări arheologice, N°14 1980. A XIV-A sesiune anuală de
rapoarte. pp. 254-260;

doi : https://doi.org/10.3406/mcarh.1980.1551

https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1980_num_14_1_1551

Fichier pdf généré le 06/02/2020

 G. POPILIAN, M. NICA, C. TÀTULEA

Raport asupra cercetărilor arheologice

de la
Jud.
Locusteni
Dolj

nu s-au găsit decît în mormintele nr. 2 şi

nr. 9. Adîncimea mormintelor, aproape
aceeaşi,
mormînt
0,35 m. varia
(nr. 7)
între
se afla
0,80 doar
şi 0,90
la m.
adîncimea
Un singur
de

în sectorul B, care se află la est de necro¬

distanţă
polă, au defosifc
5 mtrasate
est de două
secţiunea
secţiuni
nr. 9: una
din anul
la o
1978 şi alta la 70 m est de prilma. Secţiunea 1
din sectorul B a fost trasată cu scopul de a se
vedea dacă aşezarea daco-romană din seco¬
lele II —III se întinde spre est. în această
secţiune vestigiile arheologice au fost destul
de sporadice. S-a precizat totuşi o groapă ce
conţine material aparţinând culturii Coţofeni.
în cea de a doua secţiune trasată în anul
inţă
1979 daco-rolmană
în sectorul B,din a fost
secolele
descoperită
II — III. oEalocu¬
are
forma aproximativ patrulateră, cu colţurile
rotunjite (fig. 1). Este o locuinţă adîncită în
pămînt, podeaua sa aflîndu-se la 0,75 m adîn-
cime faţă de nivelul actual. Orientată nord-
sud, locuinţa are lungimea de 3,54 m şi lăţi¬
pîrîului
epoca
al
punctul
IV-lea,
ample
trasate
paralele
leaşi
ţiunea
se
minat
rilor
oară
că
daco-romane
cioburi
răscolite.
stratul
de
0,40
vreme,
terial
în
şi
perforate
XIV
scheletele
braţele
minte,
cîte
nr.
cochilii
auîn
române
14 Chiar
în
3dezvelirea
sectoarele
puteau
toate
alta.
m.
acolo
avut
culoare
XlV-lea1
12,
—
un
sectorul
m,
din
înanul
au
dimensiuni
ceramic.
abronzului,
Numeroasele
hallstattiană
de
XV.
s-au
iar
1daco-roman
numai
trei
unde
Predeşti,
din
inel
de
sectorul
cerceta
care
aşezate
de
Toate
In
următoarele
din
fost
Gropari
şi
cele
as-ar
s-au
sectorul
îmbunătăţiri
De
observa
în
aveau
se
vase
de
stratul
în
melci.
1979,
fost
care
secţiuni
găsit
cafenie-deschisă,
de
;secolele
conţine
urmează
A,
la
trei
unor
A
găseau
din
secţiunea
găsit
descoperite
fi
două
secţiunea
secţiunile
Aceeaşi
argint
3.
aria
,adîncimea
15
şipe
la
prelungită
daco-romane,
aC,
orientate
aflat
—
în
cultura
în
secolul
secţiuni.
capul
săpăturile
Urme
A,
fost
B
reluarea
apus
locuinţe
arat
launde
groapă,
şiau
28X1,5
fragmente
respectivă,
dispare
piept.
şifragmente
perpendiculare
morminte
; cele
aşezarea
laobiective
II
suprafaţă
;două
2.funciare.
astratigrafie
locuinţe
recoltat
în
—
9,50
s-au
3,
de
avut
orientat
2fiîn
de
continuarea
au
al
Verbicioara.
III
un
mormintele
cîteva
nord-sud.
două
s-au
Din
de
în
necropolă,
executate
spre
alături
ale
II-lea.
şi
gropi
coşciuge
campania
m
m.
avut
săpăturilor
găsit
de
mormînt.
e.n.,
gros
secţiunile
drept
din
0,30
oare
apare
depărtare
:un
ceramice
aşezării
fiind
Ulterior,
aflat
cele
din
ne-au
ceramice
la
1.nivele
sud
ale
spre
din
iniţial
numeroase
gropi
se
ce
secolul
bogat
de
precizarea
m,
de
Locusteni
erau
pe
Ele
convinşi
inventar
15
un
de
cu
14
aşezării
observă
secolele
săpătu¬
această
schelet,
se
anteri¬
secolul
lucrări
au
In
nr.
vest
în
deter¬
0,30
malul
Toate
daco¬
nr.
mor¬
lemn
erau
strat
ace¬
încă
care
fost
însă
sec¬
ma¬
află
una
din
jos,
3—alşi2 mea de 3,17 m .Pe laturile mici — de nord şi
de sud — se găsesc cîte două gropi de pari,
largi de 0,40 — 0,50 m şi adînci de circa
0,50 m. Intrarea se găseşte pe latura de sud.
Locuinţa avea podeaua amenajată prin ta-
sarea pămîntului şi lutuirea lui. Nu s-a
descoperit vatra in situ, dar, în colţul de
nord-vest al locuinţei, în umplutură, au fost
găsite numeroase fragmente, unele de dimen¬
siuni mari, dintr-o vatră arsă la roşu, groasă
de circa 0,08 — 0,10 m. Reamintim că nici în
locuinţa descoperită în campania anterioară
nu a fost descoperită vatra. După cum am
mai amintit şi cu alt prilej, nu se poate spune
în stadiul actual al cercetărilor dacă ampla¬
sarea locuinţelor a urmat un anumit plan!2.
în umplutura locuinţei a fost descoperită o
mare cantitate de ceramică, care poate fi îm¬
părţită, avînd drept criteriu tehnica de con¬
fecţionare, în două mari categorii : 1. cera¬
mica lucrată la roată ; 2. ceramica lucrată cu
mina.
CERCETĂRILE arheologice de la locusteni 255

FUg. 1. Locusteni (jud. Dolj). Locuinţă din sec. II e.n.

Ceramica lucrată la roată poate fi împăr¬ rică

anterioare.
şi feudală identificate prin cercetările
ţită la rîndul ei în două subspecii : ceramica
locală, lucrată în atelierele aşezării desco¬ Din punct de vedere stratigrafie, au fost
perite în campaniile arheologice anterioare şi observate aceleaşi niveluri de locuire3. Men¬
ceramica adusă din centrele urbane apropi¬ ţionăm totuşi faptul că în anul 1979 nu au
ate, Romula sau Sueidava. Ceramica locală fost descoperite fragmente ceramice neoli¬
este mai ales de culoare cenuşie, dar, în ce tice, ceea ce confirmă părerea noastră mai
priveşte formele, acestea sînt împrumutate, veche, potrivit căreia orizontul ce aparţine
în majoritatea lor, din repertoriul ceramicii fazei a III-a (Milojcic) a culturii Starcevo-
romane
tre urbane.
produse în atelierele din marile cen¬ Criş, identificat aici, este subţire şi discon¬
tinuu, indicînd o locuire sporadică.
Ceramica lucrată cu mina, de tradiţie da¬ Dintre descoperirile din nivelul epocii
cică, este în cantitate destul ,de mică. La un bronzului, reţin atenţia urmele unei locuinţe
examen statistic sumar reiese că aceasta re¬ uşor adîncite în pămînt (fig. 2). Ea are forma
prezintă abia 10«/o din cantitatea de ceramică patrulateră, cu colţurile rotunjite, şi dknen-f
descoperită în locuinţă. Cele mai frecvente
forme din această categorie ceramică sînt : laturile
siunile de
adînceştelungi
pînă
4,40x3,40
pe ladirecţia
0,98 m.m,
nord,
Locuinţa,
estenord-est
orientată
care
— sud,
cp
s«|
oala-borcan şi ceaşca dacică. Este de Remar¬
cat faptul că procentul ceramicii de tradiţie sud-veşt. Nu are podeaua amenajată şi nici
dacică în necropola care a aparţinut acestei vatră. Pe latura de vest a fost descoperită o
aşezări era de 50%. groapă de par cu diametrul de 0,45 m. în cu¬
Dintre obiectele de metal, nu putem aminti prinsul
rial ceramic,
locuinţei
oaseaudeapărut
animale,
: un aşchii
bogat de
mate¬
si¬
decît cîteva fragmente de cuţitaşe de fier,
descoperite în umplutura locuinţei. lex. Ceramica poate fi împărţită în două ca¬
tegorii : grosieră şi fină.
Ceramica grosieră este lucrată din pastă cu
SECTORUL „C(( pietricele în compoziţie, de culoare roşietică,
cărămizie-gălbuie şi, mai rar, brună. Majo¬
Continuîndu-se săpăturile în sectorul „C“,
aflat pe malul drept al pîrîului Predeşti, în ritatea
can ornamentate
fragmentelor
cu vîrci
provin
saudeculastriuri
vase exe¬
bor¬
anul 1979 au fost deschise trei noi secţiuni cutate cu măturică (fig. 3/4 — 7). Menţionăm,
(SI — S III), paralele cu cele din campania de asemenea, cîteva fragmente de buze de
anului precedent. Prima secţiune (S I), avînd
dimensiunile de 34X2 m, a fost săpată în¬ vase uşor
blate de unîngroşate
brîu crestat
ş* crestate,
situat uneori
sub buză
du¬
tre secţiunile I şi II din anul 1978. Celelalte (fig. 3/1—3).
două, alăturate, avmd aceleaşi dimensiuni, Ceramica fină, redusă cantitativ, este lu¬
au fost deschise spre vest la distanţa de 2,5 m crată din pastă densă, cu nisip fin în com¬
şi, respectiv, 5 m. Săpăturile au urmărit lăr¬ poziţie, de culoare neagră. Dintre forme,
girea observaţiilor privind locuirea preisto¬ amintim îndeosebi ceştile cu corpul rotunjit,
 256 G. POPILIAN, M. NICA, C. TĂTULEA

LOCUSTEN! 1979
SECTOR C
0 < 2 3m

-1.0W

V t-oc.f

1 É&R.3 j
V1,04m/ -T1 ca A )j-
f|-0,99«J
6R 1 Xr*T**>'s. 1
1

GROAPA (ŞŞ VATRA, * VAï INTREG CHIRPIC

;

Fig. 2. Locusteni (jud. Dolj). Planul săpăturilor arheologice din sectorul „C“.

puţin teşit, gîtul înalt, în formă de pîlnie şi
toartă simplă, îngustă ce porneşte de sub
buză, prinzîndu-se cu partea inferioară la li¬
mita dintre corp şi gît (fig. 4). Cîteva frag¬
mente provin de la recipiente asemănătoare,
prevăzute cu două torţi.
Aspectul general al ceramicii, prezenţa
unor forme rudimentare a ceştilor cu gîtul în
formă de pîlnie, precum şi lipsa constantă a
.
,
SECTORUL „LA GROPAN“
Săpăturile din acest sector au început în
anul 1977, dar au fost întrerupte în 1978. Da¬
torită faptului că în zona în care se găseşte
aşezarea se fac lucrări de îmbunătăţiri fun¬
ciare, săpăturile au fost reluate în 1979. Aşe¬
zarea se află pe versantul sudic al unei dune
de nisip stabilizate. în general, vestigiile ar¬

ornamentelor la asemenea ceşti, ne deter- heologice ale aşezărilor de tipul celei de la

\ mină să încadrăm cronologic nivelul de locu¬ Gropan se află la mică adîncime. în cazul
ire din epoca bronzului în prima fază a cul- aşezării săpate de noi, şansa a făcut ca ea să
( turii Verbicioara4. fie acoperită de un strat de nisip care a pro¬
tejat stratul de depuneri arheologice.
,

r- /, Următorul nivel de locuire datează din

oprima epocă a fierului şi aparţine culturii în campania din anul 1977 fuseseră preci¬
/ 13 as arabi. Au fost descoperite şi în această zate două locuinţe, iar în anul 1979 au fost
i campanie mai multe gropi, a căror formă de dezvelite
cizăm însăalte
că două
este foarte
locuinţe. dificil
Trebuiede să
stabilit
pre¬
,,clopot“, cu fundul plat şi gura strînsă, se marginile locuinţelor, cu atît mai mult cu cît
I menţine ca o constantă. în umplutura gro¬ nu au podele amenajate. Gruparea unor frag¬
pilor au apărut numeroase fragmente cera- mente ceramice şi existenţa unor vase in situ
mice, oase de animale şi cîteva bucăţi de rîş- le-am considerat ca indicînd locuinţe (fig. 6).
i

f niţe de mînă (fig. 5/8). Întrucît ceramica nu lulŞicelînmai

cazulnumeros
aşezăriiîl de
constituie
la Gropan,ceramica.
materia¬
în
l diferă de cea descoperită în campaniile ante-
clusiv
ce priveşte
ceramica
tehnica,
lucrată
predomină
la roată. aproape
Nu au fost
ex¬
pra
rioare5,
ei. Atragem
credem căatenţia
nu e cazul
doar săasupra
insistăm
bogăţiei
asu- descoperite dealtfel decît cîteva fragmente
j;

lucrate cu mina.
j\ decorului
Ultimul (fig.
strat5/1arheologic
— 7, 9). aparţine locuirii Ceramica lucrată la roată este în majori¬
tatea ei de culoare cenuşie deschisă, iar forma
care deţine întîietatea este aceea a chiupu¬
lui cu
sea foarte
buzalată.
trasăAceste
înăuntru,
formeorizontală,
au dimensiuni
ade¬
feudale.
în
Cele
S
fragmente
XV-lea,
care
geată.
I,anul
gr.
acîteva
putut
31979
precum
Spre
; Sceramice
gropi
fiII,
nudeosebire
identificat
gr.
au
şidate
cîteva
3fost
databile
; Sladescoperite
III,
de
doar
iveală
piese
anii
gr.
înun7)(S
de
precedenţi,
secolul
vîrf
conţineau
I,locuinţe.
fier,
gr.
de din
să¬
2al; mari, care. merg pînă la 0,60 m înălţime ; nu
lipsesc şi vasele de dimensiuni mai mici.
Principalul
lul în mai element
multe liniide decor
inoizate.
îl reprezintă
Alături va¬de
acesta se întâlnesc ghirlandele, liniile para¬
lele, grupurile de linii oblice incizate etc.
CERCETĂRILE ARHEOLOGICE DE LA LOCUSTENI
Fig. 3. Locusteni (jud. Dolj). Ceramică grosieră din epoca bronzului, cultura Verbicioara.
Zona decorată este jumătatea superioară a
vasului, care este acoperită în întregime de
elemente de decor. De cele mai multe ori şi
suprafaţa
zate în val.buzei
Notămeste
că forma
decorată
aceasta
cu linii
este inci-
răs-
pîndită în toate aşezările din secolul al
IV-lea ; Bratei, Vîrtop, Lazu etc.
Din păcate nu a fost descoperit vreun vas
întreg. Fragmentele ceramice destul de nu¬
meroase, culese din locuinţele dezvelite în
anul 1979, n-au fost studiate încă amănun¬
ţit ; este posibil ca după studierea lor să fie
posibilă întregirea măcar a unui vas.
La Gropan s-au mai găsit şi cîteva frag¬
mente de strachină, lucrate din aceeaşi pastă,
dar fără ornamente. De asemenea, s-au găsit
şi cîteva fragmente de căni.
33 — Materiale şi cercetări arheologice — cd. 25
257
Se pare că în aşezarea de la Gropan se fo¬
loseau şi urcioare, fusiforme, cu gîtul înalt,
gura rotundă
Aceasta este forma
şi toarta
romană
înaltă,caracteristică
în unghi drept.
se-
coLului al IV-lea, formă care se găseşte trans¬
pusă şi în sticlă. Menţionăm că au fost des¬
coperite cîteva exemplare şi în morminte ce
aparţin ăşa-numitei culturi Sîntana de Mu¬
reş— -Cemeahov.
S-au găsit foarte puţine cioburi de culoare
roşie, iar fragmentele adunate nu pot să ne
sugereze nici o formă, datorită dimensiunilor
lor prea mici.
Ceramica lucrată cu mîna este reprezen¬
tată numai prin cîteva fragmente şi o jumă¬
tate de vas. Pasta, care conţine mult nisip şi,
cîteodată, pietricele, este de culoare cărămi-
258
Fig. 4. Locusteni (jud. Dolj). Ceramică fină din
epoca bronzului, cultura Verbicioara.
zie sau cenuşie. în ceea ce priveşte formele
ceramice, cioburile
constituim vreuna. aflate
Jumătatea
nu nedepermit
vas desco¬
să re¬
perită într-una din locuinţe are fundul lărgit
ca o talpă şi se aseamănă cu un vas ce are
aceleaşi particularităţi, lucrat în aceeaşi teh¬
nică, descoperit la Bratei6.
mentCu prilejul
de vas smălţuit,
săpăturilorde s-a
culoare
găsit verde-oliv,
şi un frag¬
care provenea de la un urcior din secolul al
IV-lea. îlsausocotim
Dunării de la Sucidava.
ca un import
Referindu-ne
din sudul
tot
la ceramică, se cuvine să insistăm asupra
identităţii ceramicii descoperite la Gropan cu
ceramica descoperită în complexele arheolo¬
gice din aceeaşi vreme aflate în alte locali¬
tăţiPiesele
de pe teritoriul
din metalţării
sîntnoastre.
relativ numeroase
şi, cînd facem această afirmaţie, ne gîndim
mai ales la obiectele din fier. Dintre acestea,
notăm în primul rînd un fier de plug analog
unuia din cele patru asemenea piese desco¬
perite de curînd la Ghidici şi datate în se¬
colul IV. Fierul de plug de la Gropan este
scurt, are manşonul mult îngustat faţă de
tăiş, marginile fiind curbate spre interior
pentru a se putea fixa (fig. 7). Este tipul cu¬
noscut în lumea romană şi are analogii cu
unele exemplare descoperite în villa de la
Tac-Fovenypuszta din Pannonia7. în afară
de acest fier de plug, fac parte tot din ca¬
tegoria uneltelor agricole şi cele cîteva man-
şoane pentru fixarea coasei (fig. 8).
S-ar părea că unul dintre obiectele de fier
descoperite la Locusteni-Gropan este un cu¬
ţit de rindea, dacă avem în vedere forma pe
care o are şi faptul că la unul din capete
este lăţit şi ascuţit (fig. 9). Tot din fier mai
menţionăm
diferă ca formă
cîtevadelame
celededincuţitaşe,
secolelecare
ante¬
nu
rioare. în sfîrşit, este interesant de subliniat,
după părerea noastră, că pînă în prezent nu
G. POPILIAN, M. NICA, C. TATULEA
s-a descoperit în această aşezare decît un
singur vîrf de suliţă (fig. 10).
în aşezarea de la Gropan au apărut şi cî¬
teva piese de bronz, dintre care socotim vred¬
nic de amintit un clopoţel foarte bine păs¬
trat, Astfel de clopoţei, aproape identici, se
găsesc şi în aşezări din secolele anterioare.
în ce' priveşte datarea în secolul al IV-lea
a aşezării de la Gropan, ne-am bazat exclu¬
siv pe ceramică. Este mai greu de precizat
cărei perioade din acest secol i se poate atri¬
bui însă această aşezare. Considerăm că este
util să menţionăm că în cimitirul de nord al
Sucidavei, unde o bună parte din cele peste
cinci sute de morminte dezvelite pînă în pre¬
zent sînt datate cu monede din prima jumă¬
mică
tate a asemănătoare
secolului al IV-lea,
cu cea nu
de s-a
la găsit
Locusteni-
cera¬
Gropan, cu excepţia unui urcior datat cu o
monedă din anul 337 e.n. După cunoştinţele
nici
noastre,
în nivelul
o asemenea
de secol
ceramică
IV dinnucetatea
s-a găsit
ro-
mano-bizantină de la Sucidava. Această stare
de lucruri poate fi explicată prin faptul că
ceramica din aşezările rurale din secolul al
IV-lea diferă de cea din cetăţile-cap de pod
romane, aflate în stînga Dunării, continuînd
tradiţiile mai vechi, autohtone.
NOTE
Facem, .pe această cale, rectificarea notaţiei
acestui sector, marcat cu sigla „D“ în raportul
precedentei campanii de săpături arheologice
(G. Popilian, M. Nica, C. Tătulea, Raport asupra
cercetărilor arheologice de la Locusteni, judeţul
Dolj, în Materiale şi cercetări arheologice. A
XIII-a sesiune anuală de rapoarte, Oradea, 1979,
p. 210).
2 Ibidem, p. 209.
3 Ibidem, p. 211.
4 S. Morintz, Contribuţii arheologice la istoria
tracilor timpurii, I, Bucureşti, 1978, p. 22 — 26.
5 G. Popilian, M. Nica, C. Tătulea, op. cit., p. 212.
6 Li. Bîrzu, Continuitatea populaţiei autohtone
în Transilvania, în secolele IV — V (Cimitirul 1 de
la Bratei), Bucureşti, 1973, p. 51, pl. 20/6.
7 E. B. Thomas, ActaArchHung, 6, 1955, 1 — 4,
pl. 33/3,4 ; pl. 34/6.
LES FOUILLES ARCHÉOLOGIQUES
DE LOCUSTENI (1979)
RÉSUMÉ
Au cours de la campagne de 1979, les recherches
ont été continuées dans les secteurs A, B et C
et au lieu nommé La Gropan.
Dans la secteur A, ont été découvertes 15 tom¬
bes de XVèmc —XVIèmc siècles et seulement quelques
fragments céramiques de nème— IIIème siècles.
Dans le secteur A, ont été découvertes 15 tom-
tation de IIèmc siècle, qui a foumisé beaucoup de
céramique. La céramique trouvée dans cette ha¬
bitation peut— être répartieé en deux catégories :
céramique tournée (90%) et céramique faite à
la main
demi enfouie.
(10%). L’habit ition était du type hutte à
Dans le secteur C, lès fouilles archéologiques
ont identifié les vestiges d’une habitation de l’âge
cercetările arheologice de la locusteni 259

Fig. 5. Locusteni (j/ud. Dolj). 1 — 7, 9. ceramică hallstattiană aparţinînd culturii Basarabi ; 8. rîşniţă de mină.
260 G. POPELIAN, M. NICA, C. TĂTULEA

de bronze (les phases anciennes de la culture Ver¬

bicioara), plusieures fosses en „cloche4*, qui con¬
tenaient de la céramique hallstattienne (la culture
Basarabi), ainsi que des nombreuses fosses ména¬
gères et des fosses de provisions, en datant du
moyen âge (le XVème siècle).
Dans le secteur „La Gropan44 , ont été décou¬
vertes deux habitations de ivème siècle. La plupart
de la céramique est tournée. Les formes sont de
tradition autochtone. Ont été découverts des outils
en fer, parmi lesquels notons un soc.
EXPLICATION DES FIGURES
Fig. 1. Locusteni (dép. de Dolj). Habitation de
II ème siècle de n.è.
Fig. 2. Locusteni (dép. de Dolj). Le plan des
fouilles archéologiques de secteur ,,c“.
Fig. 3. Locusteni (dép. de Dolj). Céramique gros¬
sière d’âge du bronze, la culture Verbicioara.
Fig; 4. Locusteni (dép. de Dolj). Céramique fine
d’âge du bronze, la culture Verbicioara.
*’» ■*» ., Fig. 5. Locusteni (dép. de Dolj). 1 — 7, 9. Céra¬
mique hallstattiene appartenant à la culture Ba¬
sarabi ; 8 moulin» à bras.
Fig. 6. Locusteni (dép. de Dolj). Le plan d’habi¬
tation de IVème siècle.
Fig. 6. Locusteni (jud. Dolj). Planul locuinţei din Fig. 7. Locusteni (dép. de Dolj). Soc.
sec. al IV-lea. Fig. 8. Locusteni („La Gropan44). Manchon pour
fixer la faux.
Fig. 9. Locusteni („La Gropan44). Couteau de
rabot.
Fig. 10. Locusteni („La Gropan44). Pointe de lance.

Fig. 7. Locusteni (jud. Dolj). Fier de plug. Fig. 8. Locusteni (La Gropan).
Manşon pentru fixat coasa.

Fig. 9. Locusteni (La Gropan) Cuţit de rindea.

Fig. 10. Locusteni (La Gropan). Vxrf de suliţă.