„Nu există nici un domeniu

„Am observat
al matematicii,
„Ceea
întotdeauna
ce
oricât
cunoa șabstract
„Câteodată,
cădepreten
tem este țiile
„Câ
înar șfi
prea
de
lume, puțcare
tigă-
orice
el, sunt
iin,
fel
frumuse
ceea
să
primite
suntnucețse
în ea
nușdovedească
știm
raport
inu
glume.”estețimens.”
lainvers
înfă șcu
icândva
are,
meritul;
aplicabil
aceasla
șca
matematicii
i precizia
drept
„Cele„Există
matematică
mai
în este
idei,
multe
printre
atât țmatematicieni
puterea
vie
ade
sim țde
iserios
omene ști
urilor șisunt
analiză
„Semnele
încât șioaritmetice
matematica
estede țnu
„Prietenul
convingere
propozi
util
„Simplitatea
sinteză
să drept
iisunt
„To țmuzică
scrise
pierdem
intimă șocazia
ițne
adevărată
calită
ifiguri
oamenii
care
neorânduit
Legile
scrise „Un
ț„Inteligen
șde
iputernică,
aale
ra
ascunde
au
unespiritului
naturii
iunii?
pentru telaîn
șișifigurilețțomenesc
elept,
întrerupte
–ț10.04.1813,
care
bunătatea
defectele
Căci
natură
sunt
a-l aîi
face
geometrice
doar un
țcu
muzicianul
fără
susdorin
înainte
pu
ne
ine adascăl
țcaracteristice
țfrumuse
gândurile
ambi
sluje
in înțcunoa
maișsimte
de
sunt
cercetările
ietesfâr
este fermecător”
țformule
șea
șterii”
distractiv”
matematice
mai matematica,
ca
itul
.”
rău
gândirii
olor
(Platon,
lor
pasăre
decât
(Aristotel:
desenate”
(Blaise
abstracte,
firesc; Ermil
șPascal:
alematematice
du
lui
iar
fără
427 ”șPangr
descifrează-le
manul
Dumnezeu.
matematicianul
348
–(David
aripi.
anume
347
– 19.06.162
care
322
î.e.n.,
Hilbert
i(Salvad
că
care
î.e.n.
ninic
fil
cu
les
ctivitate.
Întreaga Gândirea
(Nikolai
proba contrarie,
noastră pentru e întotdeauna
viață Lobacevski:
este
mine orice 20.11.1792
impregnatăom este exprimare,
(J. Lagrange:– ș12.02.1856,
i25.01.1736
cu matematică.”
bun (Pierre ac
îi acordLaplace, iune,
matematician
(Anton
încredere” poezie.
28.03.1749
Pann) cirus) ” de viafrancez)
matematician
la –felul
5.03.1827, țămatematician
” și fizician francez)
ul
oamenii
Valéry
erite de celede
(1871
ştiinţă.
- –1945,
solicitate deTocmai
poezie iR
francez),
șpentru Ion
că matematica
artă.” (Dan Barbu
Barbilian:
„Oamenii - Dan
învapermite
Barbilian
ță,
19.03.1895 a-2pe
accelerarea
(1895
învă–ț12.08.1961,
ând –(Lucius
1961,
maximă
alții”matematician român),
ași circulaţiei
Annaeus poet se încadrează
Seneca)
român) ideilor şiştiinţif
scriit
rașvorbe
i Ionel, apoi pentru nepo țeșții: Lulu ș ț(Constantin) – azi profesor, ș(Ji
Nicolescu:
Paul Montel:
spaniol 14.08.1903
29.04.1876 30.06.1975,
– 22-01.1975,matematician
matematician român)francez) „Geometria este arta de a raționa corect pe figuri incorecte.”
ș„Lipsa
te în „Mare
limba
de continuitate
matematicii:
este puterea
„Matematica
în„Dacă
munca
literele
Domnului!
aieste
de
acestei
voin
crea ț„Nu
ță,
regina
Suflete
limbi
iepo este
răul
al
itiin
suntțN
sămeu,
mu
elor,
cel iZiar
îndeajuns
țlaudă
cercuri,
mai peQ
și mun
mare. b5
iisă
aritmetica
triunghiuri
Domnul,
Evolu
din ai o
ț
loc;
esteș
iaminte
Creatorul
i dacă
regina
rapidă
alte bună.
figuri
ai Scopul
matematicilor”
a
creier,
tău.
ideilor ș
matematice.”
Totul
îi te
la principal
obligă
există
i
(Henri Poincaré: 29.04.1854 – 17.07.1912, matematician francez)
acolo
(Galileo
să
prin
(Carl
unde
te El ș e
consacri
Gauss:
sunt, să
Galilei:
i în căo
El.” folo
30.04.17
tot
e15.02
mai
tim
c10
Prof. Oancea Ion, grad didactic I
Prof. Stancu Sorin Prof. Cașler Constantin
Grad didactic I

CALEIDOMAT
În sprijinul celor care vor să atașeze vieții
școlare o solidă bază de cunoștințe de
MATEMATICĂ, fie chiar și în orele unui
opțional de specialitate, care cu siguranță vor
satisface o parte din dorințele acumulate
de-a lungul vremii

Colecția „Matematica pentru mediul rural”

ISBN
nomenele
ste una dintre
lumiiaxiomele
reale.” mele de morală.”
ncepe
pro șează”
ezvoltă
Dali)
bdare,
ozof
a.01.1862
19.08.1662,
grec)
dintre
grec)
muzica.”
ca
prin
problemele ț iul
–pe13.09.1943,
exerci
matematician,
o veche
(Jameslor
inscrip
ei” țieSylvester:
Joseph ștearsă,
matematician
nu(Simion
poate
fizician,
rămâne ș1914
Stoilow:
filozof
german)
ifără
tot
francez)
2.09.1887
vei
–1897,
răspuns.”
prinde ceva înțeles.”
matematician
– 4.04.1961, și poet
matematician
(Nicolae
englez)
Iorga)
român)
Editura
ul
. Aurel M. Buricea
Alin (Sorin-Dumitru) – absolvent al Facultății de Drept, secția Știin
”ș–e.”
nn
64 ti23.02.1855,
bine.”
Kepler,
–(Caius Rene
8.01.1642,
Iacob, Descartes
27.12.1571
(Pierre
matematician,
matematician,
29.03.1912
Bourgault,
– 15.11.1630,
–fizician și astronom
6.02.1992,
fizician,
eseist matematician,
canadian)
astronom
matematician
italian)
german)
astronom Anul
român)
german)

Referenți:
1. Prof. Stănică Nicolae Cătălin, inspector școlar general
adjunct, ISJ Brăila
2. Prof. Carnaru Neculai, director Școala „Ecaterina
Teodoroiu”, Brăila
3. Prof. univ. dr. Cândea Ionel, director Muzeul Județean
Brăila

Tehnoredactare:
1 – prof. Stancu Sorin, Școala Gimnazială Surdila Găiseanca
2 – informatician Zamfir Cosmin Claudiu, Surdila Găiseanca

Dumnezeu să-l aibă în paza Sa pe cel mai mare Sponsor al

lucrării, domnul inginer Ionel Matei, fost elev al școlii și fiu
de nădejde al satului natal. Mulțumim din toată inima,
domnule inginer!
Mulțumesc tuturor colegilor și prietenilor care m-au sprijinit,
direct sau indirect, la selectarea și tehnoredactarea materialelor
pentru întregirea lucrării de față, în mod special doamnei
profesor Mihalcea Onela, directorul Școlii Gimnaziale Surdila
Găiseanca și domnului profesor Gicu Gheonea, cu chemare
pentru științele exacte!
 CALEIDOMAT
Îndemn
De-a lungul timpului, mai puțin am regăsit, pe lângă
exerciții și probleme, în culegeri valoroase adresate elevilor în
primul rând, și o literatură matematică, care să contribuie la
consolidarea culturii de specialitate a școlarilor. Doar din
mediul academic, personalități marcante au dirijat condeiul cu
măiestrie și au realizat opere remarcabile despre matematică.
Iată și câteva nume (ilustrul, inegalabilul academician
Solomon Marcus, Florica Câmpan, Eugen Rusu ș.a.), față de
care respectul prin exprimare orală sau scrisă nu poate fi de
ajuns.
De aceea, am considerat util să mă opresc asupra
realizării unui șirag de informații matematice, în urma
documentării din literatura de specialitate, mai veche sau
ulterioară, pentru toți aceia care-și doresc o bază de cunoaștere
pe măsura interesului.
Parcurgând lucrarea, cu răbdarea care va deveni
pasiune, alături de condeiul-prieten pentru mintea, inima și
sufletul tău matematic, vei primi o alinare, mulțumire, o
nădejde nemărginită.
Aprinderea scânteii, cu o sclipire a minții, se va
declanșa, astfel încât drumul către tainele infinite ale
matematicii va fi luminat pentru a păși în lumea reală,
abstractă, să lupți cu logica dobândită de-a lungul vremii și să
deslușești acest nou, apoi să-l generalizezi prin formule și
relații, de care nu trebuie să te ferești în viața cotidiană.
 Autorul

PREFAȚĂ
Lucrarea se adresează tuturor cititorilor din mediul rural
care au dorința să își găsească alinarea sufletului și-a minții
printre numere, teoreme și rezolvări teoretice, dar mai ales
practice, din viața cotidiană.

Obj100

Cu siguranță veți întâlni și elemente de istorie a unui

număr care a dat probleme matematicienilor (), dar și portrete
ale unor mari matematicieni din antichitate, dar și din zilele
noastre. Am în vedere în cele ce urmează faptul că matematica
se însușește conștient și elegant, înțelegând-o, altfel orice
neclaritate poate constitui o frână serioasă în devenirea
unui prieten fidel al ei. Generațiile de elevi de-a lungul celor
peste 50 de … primăveri mi-au oferit posibilitatea acumulării
unei experiențe didactice complexe. Iată de ce pot afirma că
cititorul – rezolvitor dovedește însușirea unei tehnici de calcul
ca o condiție sine qua non dacă știe să se concentreze în a
judeca și rezolva o problemă fără a mai fi nevoit să-și irosească
vremea cu întrebări. Activitatea continuă, sistematică, pentru
rezolvări și creații matematice, cu logica și sclipirea
caracteristice, fac ca matematica să devină o adevărată
prietenă, chiar de viață, iar dacă nu știm să răspundem, ca unei
domnișoare, la rendez-vous, ne poate părăsi. Și-atunci, spuneți,
care va fi sensul vieții? De preferat ar fi numai cel pozitiv.
Deci, strădania pentru apropierea matematicii, ca pe o
parteneră de viață, trebuie să se facă cu toată atenția, în mod
conștient, înarmați cu discernământ, putere de gândire, logică
vie, perspicacitate, spirit de observație și cu săgețile pregătite
(creion, pix, stilou, cretă, marker etc.) să țintească exact în
centrul cercului vieții pentru asigurarea succesului.
Lucrarea își propune să contribuie și la consolidarea
culturii matematice și a cititorului din mediul rural. Multe
probleme vechi și jocuri distractive, matematice, completează
paleta largă a unei prezentări suple și realizări complexe.
În dorința de a satisface setea de cunoaștere a
cititorului, elev sau nu, care va ajunge, de ce nu,
matematician, informatician, mare personalitate în domeniul
științelor exacte sau om de seamă al societății, am conceput și
cules exerciții și probleme diverse, prezentate gradat cu
noțiuni teoretice sau rezolvări model.
Temele tratate aici pot fi folosite cu succes la orele
unui opțional de la clasele IV-VIII.
Aș dori, sincer, după lucrarea Caleidomat, care
consider că este un început pentru colecția „Matematica din
mediul rural” să mai apară și altele, astfel încât să dezvoltăm o
frumoasă și mare operă pentru cititorul interesat de matematică
din mediul rural, contribuind astfel la trecerea treptată, chiar
rapidă, pe neobservate, la șansele elevului, mult râvnite, din
mediul urban. Și elevul din mediul rural are dreptul la
informație, pentru ca prelucrată corespunzător să ajute la
formarea olimpicului de mâine, a omului de știință, a
ilustrului matematician, plecat din aceste locuri minunate
ale Bărăganului brăilean, ca și altădată alții.
Dacă vom interveni la timp și vom colabora mai
eficient, dacă vom fi mai perseverenți și ne vom atrage
minunații noștri elevi și părinți, chiar întreaga comunitate
locală, sigur vom obține performanță reală și consecventă.
Sperăm că diversitatea materialului cuprins în
Caleidomat va oferi un plus de atractivitate tuturor cititorilor
interesați de prietenia cu matematica - garanția asigurării
unui viitor strălucit, european, în zilele noastre, chiar și pe
celelalte continente ale planetei albastre.

Așa să fie! Mult succes!

CALEIDOMAT
Argument1

Compus prin abreviere (prescurtare), termenul

ce dă titlul lucrării reunește „caleido” (cf. grecescului
kalos – frumos, eidos – imagine) + „mat”<2
matematică (așadar imagine frumoasă a
matematicii).
Atât de productiv mijloc intern de îmbogățire a
vocabularului, compunerea prin abreviere abundă în
vremea noastră: PECO (petrol + comerț); PLAFAR
(plante farmaceutice), APROZAR (aprovizionare +
1 Mulțumiri prof. M. T. pentru ideea ordonării materialului

2 „<” = abreviere grafică pentru „derivă din”

zarzavat), ROMPRES (România + presă), NAVROM
(Navigație + română), ASIROM (Asigurare +
românească), ROMGAZ (România + gaz) etc.
Iată că titlul cărții CALEIDOMAT poate fi
inclus în această listă de cuvinte formate prin
abreviere. Așadar, CALEIDOMAT, în traducere
liberă, înseamnă IMAGINE FRUMOASĂ A
MATEMATICII.
Utilitatea lucrării de față constă în a oferi un
instrument de lucru, profitabil sperăm, elevilor,
profesorilor de matematică din școli, precum și
persoanelor pasionate de cultură matematică, spre
formare și documentare.
Concepută ca un material auxiliar, variat și
totuși unitar, lucrarea își propune să furnizeze elevilor
deprinderea și consolidarea cunoștințelor, însușirea
unor structuri clare, ordonarea, flexibilizarea și
dezvoltarea gândirii.
Structurată caleidoscopic (variat), ea cuprinde:
I. Matematică și ... gramatică
1. Elemente de compunere:
a) din limba latină: bi < bis = de două ori;
cvadra < quadra = pătrat;
echi < aequus = egal;
semi < semi = jumătate;
b) din limba greacă: aritmo < arithmos = număr;
deca < deka = zece;
gon < gone = unghi;
edru < hedra = bază, față;
 tetra < tetras = patru;
penta < pente = cinci;
izo < isos = la fel, egal.
2. Pluralul (ne) obligă! Strict matematic, corect
folosim: arc – arce (nu arcuri), segment –
segmente (nu segmenți), raport – rapoarte (nu
raporturi), cilindru – cilindri (nu cilindre),
element – elemente (nu elemenți).
3. Deși un material concis, exact, iată cifrele dau
savoare expresiilor, comunicării: „într-al
nouălea cer”, a despica firul în patru”, „cei
șapte ani de acasă”, în al doisprezecelea ceas”,
„una la mână” etc.
II. Aranjamente matematice trec drept
curiozități:
1. 9x2 = 18 9x6 = 54
9x3 = 27 9x7 = 63
9x4 = 36 9x8 = 72
9x5 = 45 9x9 = 81
Rezultatele acestor înmulțiri reproduc
prin perechi aceleași cifre 1+8, 2+7, 3+6, 4+5,
toate egale cu 9.
2. Simplu și rapid:
25x25 = 625 (2x3 = 6; 5x5 = 25);
35x35 = 1225 (3x4 = 12; 5x5 = 25);
45x45 = 2025 (4x5 = 20; 5x5 = 25) etc. devine
modul de calcul aparent complicat în jocul cifrelor.
III. Domeniul misterios al cifrelor a preocupat
intens din cele mai vechi vremuri spiritele:
 Pythagora a avut o predilecție pentru numerele
prime. Cei vechi credeau în influența numerelor
asupra vieții noastre. Concret, însăși cifra 3
amintește trinitatea: Nașterea, Viața și Moartea,
cele trei stări ale materiei; trei sunt elementele
nobile ale naturii: apa, aerul, focul. În lumea
basmului se știe rostul lui 3 (împăratul are trei
feciori sau trei fiice, există trei zmei, iar eroul
trece prin trei încercări dificile etc.). Tot atât de
frecventă este cifra 7: zilele săptămânii, culorile
curcubeului, notele muzicale, cele șapte minuni
ale lumii.

I V. Ciudat, dar iată vecinătatea matematicii cu

poezia, cu filozofia, nu numai cu lucrul practic
(poetul Dan Barbilian – Ion Barbu –
matematician și poet, cu al lui Joc secund
(volum de poezii). Cercul este văzut ca
simbolul perfecțiunii; regăsim forme
geometrice, poligoane ca motive în creație pe
țesături, tapiserie, mozaic, pavaje (romb, pătrat,
hexagon).
 Capitolul I

PREOCUPĂRI PENTRU

EDUCAREA GÂNDIRII

PRODUCTIVE
 Lansarea de proiecte, ofertă pentru participarea elevilor
la concursuri și olimpiade

În contextul preocupărilor de implementare a unor

măsuri formative care să conducă la obținerea de
competențe durabile, învățământul în general, cel rural în
special, s-a remarcat în ultima vreme și prin realizarea
unor proiecte în vederea antrenării și selectării elevilor
pentru obținerea performanței prin concursuri școlare
rurale.
Am gândit, cu voce tare, realizarea unui proiect pentru
un concurs de matematică, la un cerc al directorilor din zona
orașului Făurei, fără să mă pronunț când, cum și cu ce aș
demara o activitate de acest fel.
La inițiativa domnului profesor Nicolae Cătălin
Stănică, pe atunci inspector școlar de specialitate, dar și cu
aportul profesorului Iulia Olguța Vuțino, directorul Școlii
Surdila Greci, a profesorului Ciochină Ștefănuț, titular al
catedrei de matematică de la aceeași școală, se organizează
primul concurs județean de matematică din zonă, intitulat
Rural Math. În același proiect județean au mai organizat și
alte școli concursuri similare, dar în zona Brăilei.
Un an mai târziu (2008), împreună tot cu domnul
inspector de matematică, profesor Nicolae Cătălin Stănică, am
inițiat un proiect, al Școlii Surdila Găiseanca, în parteneriat cu
Școala Surdila Greci, pentru concursul județean Matematica
în 2G (2G de la cele două școli, Greci + Găiseanca). Aprobarea
concursului a fost dată de domnul inspector școlar general,
profesor Iulian Danielescu.
În următorul an, colegul de la Școala Surdila Greci s-a
transferat în municipiul Brăila; era mai dificil să colaborăm.
Am inițiat un nou proiect pentru Școala Surdila
Găiseanca, pe care l-am intitulat IDENTITATE, concurs
interjudețean de matematică, existent și astăzi, la ediția a VI-a.
În anul școlar 2012-2013 am răspuns cu plăcere și
interes la propunerea conducerii Școlii Gimnaziale Galbenu,
județul Brăila, dar și a elevilor Școlii Gimnaziale Drogu, unde
am funcționat pe catedra de matematică, de a întocmi un
proiect pentru un concurs de matematică, similar cu cel de la
Școala Gimnazială Surdila Găiseanca. Am obținut aprobarea să
intitulăm concursul interjudețean de matematică pentru elevii
din rural, „Dan Barbilian / Ion Barbu”. Concursul și-a
desfășurat activitatea la data de 18.05.2013, unde a participat
un număr de 180 candidați din județele Brăila și Buzău.
Subiectele propuse de conducerea Inspectoratului
Școlar Județean Brăila (profesor Nicolae Cătălin Stănică –
inspector școlar general adjunct) s-au bucurat de aprecierea
unanimă a elevilor și profesorilor participanți.
Întâlnirea a găzduit și o expoziție de carte a
matematicienilor-poeți Dan Barbilian/ Ion Barbu, George Isac,
Aurel M. Buricea și Ovidiu Țino.
 Fiecare elev a primit câte un pliant cu fotografia și date
din viața și opera matematicienilor-poeți.
Profesorii de limba română din școală au prezentat și
proiectat pe un ecran mare instalat deasupra expoziției de carte
imagini despre matematicienii-poeți mai sus menționați.
Nu a lipsit emoționanta întâlnire a generației de
profesori care au predat matematica în această școală (azi
pensionari) cu tânăra generație de profesori de matematică
participanți la activitate, dar și cu foști elevi ai școlii, olimpici,
azi elevi de liceu sau studenți. Dialogul a fost interesant și util.
Întâlnirea cu singurul supraviețuitor dintre
matematicienii-poeți brăileni, Aurel M. Buricea, s-a realizat
prin intermediul Internetului, de unde am preluat o serie de
date, sfaturi și fotografii interesante.
„Activitatea a fost o reușită, mai întâi pentru că elevii
au fost puși în fața unor situații noi, deosebite, pe baza a ceea
ce observă și aud, să formuleze judecăți de valoare, care să-i
ajute pentru reușita în viață. Iată oameni și fapte din câmpia
Bărăganului brăilean care dovedesc, prin participarea la
asemenea concursuri rurale, preocupări mai mult decât
normale, mai mult decât firești.”, spunea profesor Jercan
Mihaela, directorul Școlii Gimnaziale Galbenu.

Voința, adierea care dirijează pânzele performanței3

Omul, rod al luptei cu greutățile și eforturile pentru

înțelegerea naturii și conducerea propriei ființe, este ajutat de o
însușire umană, excelentă podoabă de aur a sufletului omenesc,
3 Mulțumesc domnului Dumitru Ș. pentru oferta cu ideile de excepție sugestive pe care le-am
ordonat și concluzionat pentru cititorul elev din rural.
VOINȚA. Aceasta se manifestă în joc, în învățare pretutindeni,
în muncă și în artă. Ea răspunde prin diferite modalități de
rezolvare acolo unde apar dificultăți. La elevi, studenți, oameni
de știință, întâlnim voința pentru a lectura sau efectua diverse
calcule întâlnite, pentru a crea, dar și pentru a nu se da
deoparte în fața necunoscutului. Există nemuritoare pilde de
voință, printre care Nicolae Bălcescu, care și-a dăruit viața
cauzei poporului său, Ștefan cel Mare, domnitorul erou devenit
și Sfânt, eroii răscoalelor populare, luptătorii pentru Unire etc.
De fapt, ce este voința, cum poate fi educată? Încercăm
un răspuns, folosind modestele noastre păreri, fără pretenția de
a epuiza tot ceea ce se poate spune despre aceasta.
Voința presupune existența unui scop conștientizat,
urmare a unei motivații, presupune un obstacol, o piedică, o
greutate întâlnită în calea acțiunii și mai ales concentrare de
resurse fizice și psihice pentru învingerea obstacolului.
Astfel, voința realizează un reglaj conștient, complex al
comportamentului, este o concentrare de forțe, o integrare
etajată a resurselor fizice și psihice; cuprinde toate celelalte
funcții într-o sinteză capabilă să echilibreze, să asigure o bună
adaptare a omului la cerințele vieții. De aceea voința ar putea
fi numită pilonul de susținere al personalității. În acest reglaj
intră gândirea, memoria, imaginația, atenția, emoțiile și
sentimentele, trebuințele, interesele, deprinderile mobilizate
(cuprinse) într-un șuvoi unic de organizare și orientare către
obiectivul fixat. Voința nu trebuie înțeleasă ca un proces psihic
singular, izolat, ci ca o capacitate de mobilizare psihică și
fizică a omului, ca o modalitate aparte de organizare psihică a
activității.
Ctitorul școlii românești de fizică, Dragomir
Hurmuzescu (1865 – 1954), inventator de seamă, a trebuit să
ducă o luptă grea, ca profesor la Universitate, pentru crearea de
laboratoare și de mijloace necesare perfecționării științifice a
studenților. Voința lui a învins. Exemplele pot fi multiplicate
de zeci și sute de ori cu marile personalități care și-au impus
voința creatoare în contextul epocii, al împrejurărilor obiective
în care au trăit.
Voința se realizează prin participare cunoașterii
abstracte, generalizate, prin exercitarea rolului reglator al
imaginii și cuvântului; gândirea (cunoașterea în general)
presupune intervenția voinței, cu componentele sale reglatoare,
organizatoare ale activității.
„Sarcina inteligenței este de a găsi mijloacele și căile ce
duc la ținta spre care se îndreaptă voința”, arăta filosoful
german F. Paulsen (1846 – 1908), iar „Rațiunea este condiția
permanentă a tuturor actelor de voință prin care se manifestă
omul”, afirma Immanuel Kant (1724 – 1804).
Ulise, regele din Itaca, eroul celebrului poem homeric
Odiseea, se distingea prin inteligența cu care rezolva
problemele, cu care înlătura din cale obstacolele. El rămâne un
model nemuritor de împletire a voinței cu rațiunea.
Savantul Constantin Miculescu (1863 – 1937), fiu de
țăran, trimis la Paris pentru continuare studiilor de fizică,
încearcă cu insucces continuarea determinărilor echivalentului
mecanic al caloriei, efectuate imprecis (cu 20%) de către alți
mari fizicieni. Fără să se descurajeze, caută, încearcă, se
străduie să depășească momentul dificil. Realizează astfel un
aparat cu care obține cea mai precisă determinare a
echivalentului mecanic al caloriei; experiența lui clasică este
citată în toate tratatele de fizică și termodinamică. Acesta
devine și subiectul tezei sale de doctorat. Departe de a fi trist
sau să renunțe, efortul de voință, de muncă asiduă, de căutare,
de încercare, devine un succes, stimulent pentru bogata sa
activitate științifică de mai târziu.
Numai cei lipsiți de voință, oamenii slabi care cedează
în fața greutății, lașii și leneșii care fug de eforturi, pot trăi
sentimente de deznădejde, stări de angoasă și pesimism.
 „Nu odihna și lucrul ușor formează pe oameni, ci
oboseala și lucrul greu”, afirma pe bună dreptate S. Smiles.
Exemple de luptă victorioasă cu obstacolele ne oferă
marii creatori în artă, știință și tehnică.
Marie Curie și soțul ei Pierre Curie își făceau
cercetările într-un șopron. „Și totuși în acest șopron am
petrecut cei mai fericiți și mai buni ani ai vieții noastre,
consacrați în întregime lucrului. Deseori găteam acolo ca să nu
fie nevoie să întrerupem operația începută: câteodată îmi
petreceam toată ziua amestecând o masă în fierbere cu o vergea
de fier aproape cât mine de mare. Seara cădeam ruptă de
oboseală”, spunea Marie Curie.
Efortul de voință se cere uneori de o mare intensitate,
corespunzător cu forța de rezistență a greutăților întâmpinate.
Ideea filosofului indian Rabindranath Tagore este foarte
sugestivă: „Posibilul întreabă imposibilul: unde stai?
Imposibilul răspunde: în visele slăbănogilor.”
Capacitatea de muncă și voința influențează crearea
noului, elaborarea de idei valoroase și inedite.
Flexibilitatea, divergența, fluiditatea, originalitatea,
imaginația, memoria, precum și unele aptitudini pentru
literatură, știință, muzică, artă etc. generează o capabilă și
originală creativitate bazată pe voință. Iată și unele fețe ale
voinței:
a) „Voința nu este o simplă dorință și o satisfacere, dar este și
dorință și înfrânare, și dorință și renunțare în același timp”,
spunea pedagogul rus A. S. Makarenko.
b) „Răbdarea este amară, dar rodul său este dulce”, afirma pe
bună dreptate J. J. Rousseau (1712 – 1778).
c) la toate greutățile vieții, să se acționeze din interiorul nostru
cu puterea de a le ține piept. Astfel, la greutatea muncii să
avem curaj, la vorba rea, răbdarea.
d) Un tânăr din Anglia, Wilkinson, și-a pierdut vederea la 22 de
ani. Un dor nesfârșit l-a cuprins de frumusețile câmpului și ale
pădurii. Pipăia buruienile, le mângâia și ruga pe mama sa să-i
citească despre ele. A ajuns să descopere deosebiri pe care cei
ce vedeau nici nu le sesizau. Cu perseverență și răbdare,
adunat un imens material pe care l-a prezentat în numeroase
cărți de botanică. Pentru meritele sale, Universitatea din Leeds
i-a acordat titlul de doctor (după Simion Mehedinți). iată la ce
performanță poate duce puterea voinței.
e) „Cumpătarea spune să nu te robești poftelor, să trăiești cu
puțin și modest”, scria Platon (427 – 347 î.e.n.).
„În mâncare, băutură, îmbrăcăminte, locuință,
gospodărie, ține-te la strictul necesar.” (Epictet)
f) Matematicianul (astronomul) de valoare internațională
Nicolae Coculescu (1866 – 1952), intenționa să organizeze la
București un observator astronomic bine înzestrat.
Lupta grea, istovitoare, cu oficialitățile vremii,
indiferente la aceste eforturi, a găsit ecou în persoana lui Spiru
Haret, care apreciază demonstrațiile efectuate cu aparatură
pariziană. Astfel „o voință puternică schimbă pe loc cea mai
cumplită nenorocire într-o stare suportabilă”, scria francezul
Stendhal (1783 – 1842), referindu-se la situații de acest fel.
g) Elaborarea unor opere științifice de amploare ca cele create
de Aristotel, Newton, Kant, Darwin, Mendeleev, Einstein, a
unor opere de artă care ating piscuri nebănuite și care trasează
direcții noi în evoluția frumosului artistic ca cele elaborate de
Fidias, Rafael, Rubens, Brâncuși sau Sofocle, Dante,
Shakespeare, Goethe, Eminescu, s-a făcut cu sudoarea frunții,
cu zile și nopți de încordare și renunțări.
h) Galileo Galilei și-a elaborat lucrarea sa fundamentală
„Dialoguri asupra științelor” în condiții de detenție, obligat să
rămână „la voia” Sanctității sale (Papa), supravegheat pentru
ideile sale înaintate, pândit la fiecare pas.
Perseverent și cu migală, în singurătate, și-a înfăptuit
singurul scop pentru care mai trăia, opera.
i) Poetul Panait Cerna a fost trimis de Titu Maiorescu, care îi
remarcase talentul, în Germania, să studieze filosofia. Bolnav,
dar cu eforturi, își biruie suferințele și își ia doctoratul la
Leipzig cu „magna cum laudae”. Pe când își făcea corecturile
pentru publicare lucrării susținute, departe de țară, se stinge din
viață (8. 04. 1913).
j) Ascultând Corul sclavilor din opera Nabucodonosor, de
Giuseppe Verdi, care exprimă suferințele, dar și aspirațiile de
libertate, hotărârea de luptă ale unui popor înrobit (în fond
însușii poporul italian), simți vibrând o trăire comună, o voință
unică a poporului împletită cu voințele fiecăruia dintre ei.
k) Voința nu poate fi deplin înțeleasă decât în contextul
personalității, punându-și amprenta asupra întregului de la care
primește influența.
Mara, eroina romanului lui Ioan Slavici, are o voință
puternică, este stăruitoare, energică, iscusită. Voința ei însă se
difuzează în contextul întregii personalități, intră în consonanță
cu structurile interne și externe ale acesteia. Voința ei este
orientată în același timp pozitiv (grija pentru copiii rămași fără
tată, pentru viitorul lor) și negativ (avariție, plăcerea de a
agonisi, renunțare la unele intenții frumoase – să-și dea copiii
la școală – pentru că nu se îndura „să rupă” din banii strânși în
cei trei ciorapi). Mara face unele acțiuni reprobabile, specifice
omului robit de dragostea banului și totodată dovedește căldură
sufletească, înțelegere, duioșie; este iscusită și știe să se facă
prețuită de oameni. Perseverența ei în „agoniseală” este o
trăsătură a personalității integrată epocii în care trăiește:
„Banul e mare putere; el deschide toate ușile și strică toate
legile” spunea ea.
l) „Lucrul început e pe jumătate făcut”, spunea poetul latin
Horatius (65 – 8 î.e.n.). Inițiativa fiind capacitatea de a începe
o acțiune și de a o realiza, presupune gândire, stabilirea pașilor
pentru a ajunge unde trebuie, cunoașterea posibilităților de care
dispui, astfel încât să poată deveni realitate. Capacitatea de a
duce actul de voință până la finalizare, dea înfrunta orice
piedici și greutăți ivite în calea scopului propus, se numește
perseverență. „Munca necurmată învinge totul”, arată poetul
Virgiliu.
Perseverând și luptând împotriva neîncrederii și răutății
oamenilor, Cristofor Columb (1446 – 1506) îndură cu
demnitate lipsa de recunoștință a stăpânilor, care ordonă
arestarea lui; înainte de a închide ochii el a cerut să i se pună pe
mormânt lanțurile cu care a fost „răsplătit”.
Celebrul Nansen (1861 – 1930) a înfruntat vitregiile
naturii polare, singurătatea, lipsa de condiții, distanțele uriașe
parcurse pe jos, dormitul sub cerul liber la o temperatură de
până la - 45℃, hrana cu carne de urs și grăsime de balenă,
după trei ani ajunge un simbol al tenacității și curajului, un
erou.
Precum ei au fost și Faraday și Darwin, Michelangelo
și Richard Wagner, Avram Iancu și Mihail Kogălniceanu,
Gheorghe Marinescu și Victor Babeș, Aurel Vlaicu și Traian
Vuia, Constantin Brâncuși și Ștefan Luchian și mulți alții.
m) „Caracteristica adevăratului eroism este tenacitatea”, arăta
Mihai Eminescu. Independența, ca trăsătură a voinței, exprimă
capacitatea omului de a se conduce în funcție de convingerile
și aprecierile sale. De-a lungul istoriei întâlnim în știință, ca
promotori ai noului, Copernic, Giordano Bruno, Galileo
Galilei, Harwey, Lavoisier etc., în artă, ca deschizători de
drumuri originale, P. I. Ceaikovski, E. Delacroix, Picasso,
Brâncuși, Tonitza, Camil Ressu, Țuculescu etc., în literatură,
A. de Lamartine, Stendhal, T. Dostoievski, M. Eminescu,
Camil Petrescu, Tudor Arghezi etc., în lupta pentru libertate și
independență, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu și alții.
n) Stăpânirea de sine este capacitatea controlului faptelor,
vorbelor, de a înfrunta pornirile dăunătoare, instinctele,
dorințele. Persoana cu stăpânire de sine își domină
sentimentele și dispozițiile, își păstrează sângele rece în orice
situație. Lipsa de stăpânire de sine duce la impulsivitate,
irascibilitate, agresivitate. Iată o întâmplare care pune în
evidență momentul de nestăpânire al unui tânăr, viitor
matematician de renume, Evariste Galois. Pentru a doua oară,
dădea examen la Politehnică. Răspunsurile la întrebări erau
prompte și exacte. Examinatorii îi adresează și întrebări
elementare din logaritmi, Galois refuză să răspundă. Observând
că examinatorii insistă, enervat, a aruncat cu buretele în capul
unuia dintre aceștia. Evident că a pierdut examenul. Firea
năvalnică, nestăpânită a tânărului savant l-a dus și la pierderea
vieții într-un duel banal la 20 mai 1832.
La fel de impulsiv, alt tânăr, tot excepțional, dar în
literatură, Pușkin, moare la fel.
Lipsa de stăpânire, sub diferite aspecte, trebuie
cumpătată, înfrânată, eliminată, educată prin voință. „Cel ce se
învinge pe sine, arăta Schiller, este mai puternic decât cel ce
cucerește o cetate”.
Sensul progresiv al dezvoltării voinței trece prin stadiile
mici copilării, vârstei preșcolare, vârstei școlare mici,
preadolescenței și adolescenței, cu respectarea
particularităților de voință, care diferă de la o categorie la alta
și de la un individ la altul. Folosirea adecvată a metodelor
educării voinței, printre care convingerea (fundamentală în
educarea voinței), exemplul („Când mă chemi la muncă, să-ți
văd sapa în mână” spunea savantul N. Iorga), exercițiul,
aprecierile (sub forma îndemnului sau dezaprobării) duc la
conștientizarea actului de voință pentru orice muncă
(intelectuală, fizică, organizatorică), acasă, la serviciu, în
școală sau în afara ei, în știință, artă sau sport.
Dezvoltarea puternică a personalității, pe plan
intelectual, afectiv-motivațional, caracterial, determină o
restructurare fundamentală a atitudinii educatorilor față de
viitorul adolescent. Astfel, îmbinarea cu tact și pricepere a
dezbaterii de idei cu îndrumările concrete (sfaturile,
îndemnurile, încurajările) asigură adolescentului posibilitatea
autoconvingerii, autocontrolului, autocorectării, autoeducării.
Autoeducația voinței începe prin acțiunea de
autocunoaștere, de ridicare a conștiinței de sine, trăsătură ce
caracterizează personalitatea, verigă prin care omul se reflectă
pe sine. Autocunoașterea se poate realiza în școală, familie,
societate în general (prin mass-media).
Antrenarea autoexercițiului de voință, în mod conștient,
nu neapărat prin fapte mari, însă fapte zilnice, duce la
depășirea obstacolelor vieții, căci „Cine disprețuiește cele
mărunte, încetul cu încetul se pierde” (Qui spernit modica,
paulatim decidet!).
În fiecare zi, să rezolvăm un număr de exerciții și
probleme, să facem mișcare fizică, să pictăm, să exersăm la
instrumentul preferat etc. (Nulla dies sine linea – Nicio zi fără
o linie).
Excelente exerciții de voință sunt acelea de călire a
organismului, spălatul cu apă rece, gimnastica zilnică, mersul
pe jos, activitățile în aer liber sau cele de abținere de la excese
sau de la practici dăunătoare (alcool, tutun, cafea, dulciuri,
condimente etc.) „Păziți-vă de excese, spunea John Stuart
Blackie; iată un sfat care nu face plăcere la o vârstă când
sângele fierbe în vine.”
Invitat să servească un pahar cu vin, filosoful grec
Diogene, în loc să îl ducă la gură, îl dădu jos. La nedumerirea
celor din anturaj, înțeleptul a zis: „L-am răsturnat ca nu cumva
să mă răstoarne el pe mine.”
Exercițiile de stăpânire de sine pot fi prilejuite de
trăirile afective, controlul gândirii, orientarea atenției pentru
formarea unor deprinderi de autostăpânire.
Exercițiul de autodominare a vieții este tot un exercițiu
de voință. Înlăturarea gândurilor negative, legate de insucces,
teamă, boală și înlocuirea lor cu gânduri optimiste, de victorie,
curaj, sănătate, alungarea sentimentelor de tristețe, frică,
invidie, răzbunare, descurajare și orientarea către emoții și
dispoziții de bucurie, încredere, către sentimente luminoase și
calde de prietenie, ajutor și înțelegere, vor putea contribui la
autoeducarea voinței și în același timp la îmbunătățirea stării
de sănătate, chiar la optimizarea relațiilor cu cei din jur.
Exercițiul de perseverență este fundamental. Luarea
hotărârilor nu se face lin, fără nici un obstacol. Apare plăcerea
și priceperea, ești adesea obosit, plictisit sau îți lipsesc unele
condiții materiale, în cale oamenii se pot opune sau nu te
înțeleg etc.
Cu întreaga ființă ne mobilizăm toate puterile fizice și
morale pentru depășirea situației. „Nici un om n-a izbutit să se
distingă în vreo artă, dacă nu s-a obișnuit din vreme să suporte
frigul, căldura, foamea, setea și alte neajunsuri”, spunea marele
sculptor Vassari.
„Apa care cade picătură cu picătură sfârșește prin a
găuri piatra. Șoarecele, cu mici ronțăieli de dinți, taie o funie.
Cu mici lovituri de secure se prăbușesc stejarii mari.”, arăta
Benjamin Franklin (1706 – 1790).
Acțiunea de autoeducație a voinței cere stabilirea și
îndeplinirea unui program, a unui regim de viață judicios
întocmit. Ordine și sistematizare se cer în orice lucru de
înfăptuit.
În munca intelectuală, de acumulare de cultură,
sistematizarea și ordonarea informațiilor constituie singurul
mijloc de a face față la imensul volum de informație, în
creștere continuă în zilele noastre.
Suprasolicitarea, ca și subsolicitarea, munca fără plan,
risipa inutilă de energie, pierderea timpului în dialoguri goale,
în visuri și proiecte deșarte, sunt apanajul omului lipsit de
orientare, de chibzuință. Fiecare ceas trebuie folosit cu grijă,
pentru a-l pune în slujba idealului de viață, a rezolvării
problemelor.
 „Mă conving din ce în ce mai tare, spunea Aurel
Baranga, că bătrânețea și tinerețea sunt vârste independente
față de timpul calendaristic, că nu există decât o singură
tinerețe: a curiozității neistovite în fața fenomenelor vieții, a
dorinței nepotolite de cunoaștere.”
Folosirea timpului nu se confundă cu munca fără pauze,
fără odihnă, hărnicia și perseverența nu înseamnă
suprasolicitare, neglijarea propriei ființe. Scriitorul Honoré de
Balzac, impunându-și să stea treaz pentru a umple imense
pagini cu neasemuitul său talent literar, a stat odată 60 de nopți
pentru a corecta și finisa o povestire pe care o scrisese în primă
formă în numai 6 zile. Dar nopțile nedormite, orele de muncă
neîntreruptă, zecile de mii de cafele consumate au subminat
prematur sănătatea scriitorului, grăbindu-i sfârșitul, la vârsta de
49 de ani.
Arta educației voinței nu se însușește de unul singur.
Viața în colectiv, relațiile interumane oferă modele, emulație,
prilejuri de ajutor reciproc, de control.
Modelele de viață și activitate ale unor mari
personalități sunt adevărate surse de învățătură. Marele I. P.
Pavlov a fost un exemplu de conduită și muncă sistematică.
Lucra intens, dar în același timp practica o odihnă activă. Își
călea organismul scăldându-se în apă rece, făcea sport în aer
liber, îngrijind grădina. Așa se explică vârsta sa de 86 ani,
dovedind mare poftă de viață și de acțiune, până în ultima
clipă.
Beethoven citea cu pasiune viețile oamenilor de seamă,
din care, după cum mărturisea, învăța ce înseamnă voința,
lupta, renunțarea.
Modelele zilelor noastre sunt infinite. În toate
domeniile vieții sociale și materiale există. Scriitori, poeți,
muzicieni, sportivi, actori, doctori, ingineri, profesori, olimpici
etc., care fac cinste acestei țări, ne pot fi exemple cotidiene de
urmat pentru fiecare dintre noi, școlar sau nu.
 *
* *
Așadar, voința înseamnă:
- imboldurile reale pentru ființa umană dirijată către acțiune;
- așteptările cotidiene spre atingerea unui țel.
- adierea care dirijează pânzele performanței;
- ideea de a lumina drumul către înainte;
- echilibrul gândirii pentru a compara și stabili prognoze;
- un tot unitar de forțe fizice și psihice pentru eliminarea unui
obstacol, înlăturându-l metodic;
- însușire umană care trebuie cultivată pe tot parcursul vieții
școlare, astfel încât să devină o permanență proprie a
școlarului pentru că de voință depinde succesul în viață,
performanța visată.

Inteligența, stimulentul creației

Nu oricine poate crea, de aceea trebuie avute în vedere

o serie de aspecte. De fapt, a crea înseamnă a produce, a
înființa, a organiza, a întemeia, a inventa, a concepe, a instrui,
a forma, a pregăti pe cineva, într-un mod original. O
personalizare a unei situații, o relatare firească, deosebită, cu
ale tale idei, concepții.
Acest lucru presupune o cunoaștere prealabilă, solidă,
în domeniu și chiar o gândire productivă, flexibilă, rapidă,
coerentă, cu o exprimare, o traducere, o redare clară într-un
limbaj specific. Evident că numai în timp se pot forma astfel de
oameni, creatori, adică persoane care creează, care concep ceva
nou, original. Intersecția cu aceștia, care ar fi de preferat să nu
fie disjunctă, trebuie să fie evidențiată cu admirație și
provocări, prin activități de permanență și profunzime, spre a
contribui la formarea ulterioară a viitorilor creatori.
Mai sunt și excepții de creatori, nativii, cei care–s
dotați deja cu acele însușiri naturale care exprimă acel tot cu
numele de inteligență, adică acea capacitate de a înțelege ușor
și bine, de a sesiza esențialul, de a rezolva situații sau
probleme noi pe baza acumulărilor științifice anterioare. De
fapt, inteligența înseamnă, în definitiv, deșteptăciune,
înseamnă acea înzestrare naturală, înseamnă să fii ager la
minte, pătrunzător.
Iată, creionate doar, câteva din elementele care pot
defini o persoană inteligentă ca fiind compatibilă, adică să fie
considerată aptă, pentru a garanta fenomenul de creație.
Prin urmare, acea construcție morală, naturală a
omului, exprimată ca fiind inteligența, poate fi considerată
cu siguranță, fără a greși, stimulentul unei creații care să
primească toate aprecierile pozitive pentru reușită, pe
scara valorilor.

Cursul de vară pentru elevii din rural

cu hobby-ul matematică

Școala a fost, este și va fi identificată până la rang

național ca fiind cea mai necesară structură a vieții spirituale
și materiale, de care trebuie să ne atașăm, astfel încât porțile
viitorului să ni se deschidă către Universul cunoașterii, al
realității incomensurabile necondiționat.
Nu odată mi-am aplecat, cu toată dăruirea, întreaga
capacitate și putere de muncă, prin îndemnurile adresate celor
mai mici sau mai mari, care sorbeau cu interes sensul
cuvintelor, al cifrelor pentru a exprima rostul școlii pentru
viață.
 Nu au fost de ajuns întâlnirile de la orele de curs.
Dornici de a cunoaște și înțelege cât mai multe din tainele
lumii reale, ale matematicii în special, elevii mei m-au
determinat să fac ceva pentru ei. Din mediul rural și în vacanță
fiind, le-am propus un proiect care să se deruleze sub forma
unui „Curs de vară pentru elevii cu hobby-ul matematică”,
unde să li se dea posibilitatea să învețe, să consolideze și să
detalieze noțiuni despre matematică, tratate sumar în
manualele școlare sau deloc, prin metode și procedee moderne
atractive de formare.
După popularizarea proiectului (motivat, afișat,
multiplicat), am primit multe înscrieri pe care un comitet de
sprijin, ales, format din elevi, părinți și cadre didactice, le-a
selectat. Am stabilit câte o tematică pentru fiecare din cele trei
secțiuni înființate, care au fost vizate de inspectorul de
specialitate, colectivul de catedră (comisia metodică) și
conducerea școlii sub al cărui patronaj s-a desfășurat
activitatea.
Am apelat la sponsori, care s-au arătat interesați să
poată sprijini o asemenea acțiune.
Odată stabilite obiectivele urmărite, temele (referatele),
responsabilitățile, formele și mijloacele de realizare, locul,
data, ora, s-a trecut la activitatea propriu-zisă.
Fiind în perioada de vacanță (18.06 – 4.07.2008), cu
activități teoretice, practice și distractive pentru elevii claselor
a VI-a, proiectul Cursului de vară și-a propus câteva ținte,
printre care:
- popularizarea proiectului estival ca ofertă educațională și de
petrecere a timpului liber, accesibilă, plăcută și inedită pentru
elevi și părinți, cu un program bazat pe calcule matematice,
joc, interdisciplinaritate și interactivitate;
- completarea și dezvoltarea cunoștințelor din programa
școlară de matematică cu informații științifice, teoretice și
aplicate;
- implicarea și familiarizarea elevilor cu activități cotidiene:
rezolvări, compuneri de exerciții și probleme, publicarea în
reviste locale și naționale, studiu individual la bibliotecă sau în
particular;
- testarea și dezvoltarea competențelor matematice, pentru a
ușura implementarea în diverse proiecte și programe
interdisciplinare;
- realizarea portofoliilor la nivelul Cursului, dar și individual,
cu materialele prezentate, gânduri despre Curs, citate, maxime,
cugetări, fotografii, desene.
Iată și scenariul unor pauze: fond muzical pregătit de
eleva Zaharia Georgiana, cu valsuri, tangouri celebre sau
muzică clasică; bufet suedez, într-un loc special amenajat de
părinți; se scriu pe tablă sau se proiectează pe ecran maxime,
cugetări, citate, impresii despre curs, întâmplări hazlii; se
desenează pe foi de bloc; momente de mare simțire,
sensibilitate, oferite și captate de elevi; se vizionează expoziția
de cusături și împletituri din cânepă, ață sau paie de grâu,
articole de la Cercul elevilor condus de o mămică dibace
(Chidin Nuța), despre care și presa locală a scris.

Fiecare elev participant a prezentat referate pe secțiuni,

singuri și-au selectat și pregătit acasă materialul, pe calculator,
conform bibliografiei primite și nu numai.
La susținerea referatelor și monitorizarea dezbaterilor
în calitate de moderatori, evidențiem elevii Văsii Ramona,
Vasile Valentina (clasa a VI-a A), Zaharia Georgiana, Mereuță
Ramona (clasa a VI-a B) și alții care au dovedit reale calități
de moderator.

Exemplificăm cu tematica și elevii moderatori:

1. Sistemul binar, exerciții și jocuri: Buricea Georgiana, clasa a VI-a A
2. Alte sisteme de numerație: Năstase Ștefania, Chiru Adriana, clasa a
VI-a A
3. Probleme și jocuri distractive: Văsii Ramona, clasa a VI-a A
4. Probleme diofantine: Aloman Alexandru George, clasa a VI-a A
5. Cifre romane, istoric și operații: Darabană Georgiana și Mădălina, clasa
a VI-a B
6. Metode de rezolvare a problemelor: Văsii Ramona, clasa a VI-a A
7. Probleme deosebite de aritmetică: Frangu Nicoleta Georgiana, clasa a
VI-a A
8. Istoria lui Π: Cioinac Ana-Maria, clasa a VI-a B
9. Scurt istoric al matematicii: Zaharia Georgiana, clasa a VI-a B
10. Matematicieni români celebri: Zaharia Georgiana, clasa a VI-a B
11. Mari matematicieni de-a lungul timpului: Zaharia Georgiana, clasa a
VI-a B
12. Numere infinite: Mereuță Ramona Tatiana, clasa a VI-a B
Redăm selectiv impresii de participant:
„Mult așteptata vacanță mi-o doream fără griji, fără școală sau alte
probleme. Până într-o zi, când am primit invitație din partea colegilor dintr-
a VI-a B să particip la Cursul de vară pentru elevii din rural cu hobby-ul
matematică. În prima zi de cursuri, m-am gândit că va fi ceva plictisitor,
însă aveam să mă înșel. Cu ajutorul domnului profesor de matematică
Oancea Ion, care mi-a demonstrat că matematica este știința înțelepciunii
și cea mai importantă pentru construirea viitorului meu, am început să
cred că matematica este prietena mea.
Îmi doresc foarte mult ca și în următorii ani să se mai organizeze
asemenea cursuri, căci voi participa cu siguranță din toată inima.” (Vasile
Valentina, clasa a VI-a A)
„Acest curs a fost pentru mine un mod plăcut de a-mi ocupa
timpul. Frecventându-l, am acumulat multe noi cunoștințe, care mă vor
ajuta în activitatea mea școlară și extrașcolară. Am participat pentru că îmi
place să găsesc cheițele care duc spre rezolvarea problemelor, iar atunci
când le găsesc am parte de o stare de bine, mai ales atunci când rezolv
probleme dificile, dar după ce le rezolv mi se par ușoare. Unele dintre
diversele exerciții și probleme pe care le-am rezolvat la curs sunt cu un
grad de dificultate mai mare decât cele rezolvate la orele obișnuite. Acest
lucru mă bucură, pentru că îmi oferă șansa să învăț mai mult decât era
normal.
Atmosfera creată în timpul cursului, foarte caldă și relaxantă, oferă
o participare de plăcere la rezolvarea exercițiilor propuse de profesor sau de
elevi, iar unii uităm chiar de problemele de acasă. Sigur îmi doresc să se
organizeze un asemenea curs pe o perioadă mai lungă, poate și cu elevii
altor școli, iar totul să se încheie cu o excursie tematică, pe urmele unor
matematicieni de renume.” (Văsii Ramona, clasa a VI-a A)
 „Cursul de vară de matematică ne-a ajutat să ne dezvoltăm
cunoștințele și să fim pregătiți pentru unele concursuri; a fost distractiv, toți
am ieșit la tablă să rezolvăm exerciții și probleme; aș fi vrut să țină mai
mult. Doresc să fim mai numeroși, ba chiar copii și de la alte școli.”
(Aloman Alexandru George, clasa a VI-a A)
„Îmi plăcea de mult matematica, dar cu acest prilej m-am apropiat
mai mult de ea. Îmi propun, în perioada următoare, să aprofundez acest
obiect.” (Cioinac Ana-Maria, clasa a VI-a B)
„Căldura și convingerea cu care spun ceea ce au de
spus acești copii din clasele a VI-a te fac să te simți mândru de
ei și îți dai seama că, îndrumați cu suflet și dăruire, așa cum a
făcut-o domnul profesor Oancea Ion, titularul școlii și fiu al
locului, pot să scoată la iveală lucruri la care nu te-ai fi
așteptat; m-a dominat un simțământ de înălțare sufletească, am
descoperit frumusețea sufletului și a minții, am constatat că au
fost satisfăcute întocmai curiozitatea, dorința de cunoaștere, ba
chiar crearea unei scări de valori.”, a spus profesor Mihalcea
Onela, directorul școlii.
Cursul la final a răsplătit plăcerea și efortul
participanților cu diplome de participare și de merit, precum și
cu multe, multe premii în cărți, reviste, datorate marilor noștri
sponsori, printre care și Muzeul Brăila, cărora le mulțumim
sincer și pe această cale.
Aștept impresiile colegilor mei despre Cursul organizat,
dar și apartenența la acesta, mai ales ale celor din județul
Brăila, dar și pe ale celor din județele limitrofe (e-mail
oanceaionprof@yahoo.com).
Proiectul a continuat și în anul școlar următor, în
parteneriat, nu numai cu părinții, dar și cu alte școli din rural;
ca finalizare: apariția unei reviste matematice, efectuarea unei
excursii științifice, vizită la sediul Gazetei Matematice a
Societății de Științe matematice din România, prezentarea unor
referate de către elevi de liceu, studenți sau profesori de
specialitate; folosirea mijloacelor moderne din dotare
(retroproiector, ecran, flipchart, calculator, internet etc.) au
completat paleta educațională de vacanță ideală.
Iată și imagini din timpul activității, precum și festivitatea de
premiere a elevilor:
 Invitația adresată elevilor selectați pentru a participa la
acest curs arăta astfel:
 DESPRE SOCIETATEA DE ȘTIINȚE MATEMATICE
DIN ROMÂNIA ȘI GAZETA MATEMATICĂ

După reforma învățământului (1948), Societatea de

Științe se restructurează. Astfel, ia naștere (1949) Societatea de
Științe matematice și fizice, președinte fiind Grigore C. Moisil,
iar în 1963 se înființează Societatea de Științe Matematice.
Din ianuarie 1964, apare cu titlul „Bulletin de mathématique
de la Société des sciences mathématiques de la Republique
Socialiste Roumanie” și Gazeta matematică, ambele serii A
și B, sub egida acestei societăți, cu o gamă largă de articole,
destinate elevilor, studenților, profesorilor, inginerilor și tuturor
celor interesați (pasionați) de matematică (unele articole
traduse în limbi străine).
Apariția inițială a Gazetei matematice a fost la 15
septembrie 1895, ca o necesitate pentru a ridica nivelul
cunoștințelor matematice ale elevilor, fără sprijin de la Stat, ci
cu fonduri proprii de la cei 10 (zece) ingineri, membrii
fondatori (câte 15 lei aur).
Cei zece ingineri, membri fondatori au fost: Victor
Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco, Ioan C.
Zottu, Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaun, Nicolae
Niculescu, Tancred Constantinescu și Andrei G. Ioachimescu.
La numai o săptămână, înainte să apară „Gazeta
Matematică”, cel care i-a sugerat acest nume, inginerul Victor
Balaban, moare și este înlocuit de Constanța Pompilian,
licențiată în matematici la Paris (1895).
 Celor zece, li se adaugă, ca redactor, și Gheorghe
Țițeica (01.11.1895), care începe o activitate bogată; pleacă
apoi la Paris pentru doctorat după care continuă activitatea la
întoarcere.
Și Traian Lalescu, după licență intră (01.03.1905) la
„Gazeta Matematică”, iar la 01.07.1907, urmează Niculae
Abramescu, care s-a preocupat întreaga viață de această
publicație.
Scopul apariției revistei „Gazeta Matematică”, formulat
de inginer Mihail Roco, a fost:
- publicarea articolelor originale de matematici;
- dezvoltarea gustului pentru studiul acestei științe și al
cercetărilor originale.
Prin activitatea la această publicație cât și pentru
contribuția la ridicarea învățământului matematic național s-au
remarcat ca redactori de frunte: Vasile Cristescu, Andrei G.
Ioachimescu, Ion Ionescu și Gheorghe Țițeica (sub deviza:
entuziasm, armonie, muncă, sacrificii).
Recunoașterea morală pentru „Societatea Gazeta
Matematică” s-a făcut după prezentarea și aprobarea unor
statute în Parlament, la care un rol important l-a avut Spiru
Haret.
Astfel revista a continuat să aibă o viață mai organizată,
era mai bine tipărită, și conținutul era la un nivel superior.
La momentul semicentenarului, Ion Ionescu, singurul în
viață din patru ctitori ai „Gazetei Matematice”, a constatat că
se împlinise dorința lui Gh. Țițeica: „să mai fie în viață cel
puțin unul dintre întemeietorii gazetei, ca să constate că firul
nu s-a întrerupt și că idealul de la început n-a suferit nicio
schimbare”.
Considerată ca o adevărată „instituție națională”, a
cultivat solidaritatea culturală mondială și, un desăvârșit și
adevărat spirit de solidaritate științifică, scria G. St. Andonie
despre „Gazeta Matematică”, la 54 de ani de existență.
 *
Am fost titularul catedrei de matematică (1972-1996)
de la școala cu clasele I-VIII, Cireșu, județul Brăila, perioadă
în care anual, elevii din clasele gimnaziale (sau din treapta I)
se abonau la „Gazeta Matematică”, rezolvau și trimiteam
rezolvările la redacția gazetei. La rubrica rezolvitorilor apăreau
cu punctajul respectiv, ori de câte ori trimiteau soluții
complete, și elevii mei. Era o mare cinste și onoare, pentru
elevi, pentru școală, pentru familiile acestora, dar și pentru
mine. Speranțe și ambiții, imbold și încredere în forțele
proprii, ne mânau, împreună, spre rezolvări simple, logice,
personale. O serie întreagă de astfel de gazete, din perioada
arătată, pot fi consultate spre a se vedea scrisă școala, elevii,
clasa și punctajul între paranteze.
Elevii de-atunci ulterior au terminat instituții de
învățământ superior, funcționează sau sunt la pensie și pot
confirma cele relatate. Atunci aveam și-un cerc de matematică
pentru acești elevi, cu o tematică bine stabilită printre care și
rezolvări de exerciții și probleme din „Gazeta Matematică”.
În acest sens îmi amintesc cu plăcere de mulți elevi,
printre care: Hagipapas Cleopatra, azi profesor de matematică
în municipiul Brăila, Ceafalău Iuliana, azi profesor de
matematică în București, Avramescu Valentin, azi inginer, și
mulți alții.
Dovada preocupărilor pentru performanță o
exemplificăm și prin atitudinea rezultată, din cele ce urmează,
a celui care vă relatează aceste rânduri:
Notă: unele din problemele și exercițiile publicate la nivel
național de domnul profesor, care a funcționat de-a lungul
vremii, conform cărții de muncă, și în localitățile menționate.

a) CONSTANTIN GOGU
(1854 – 1897)

Populație 30 mai 1854, i se

adaugă un locuitor, care
avea să devină al treilea
român doctor în
matematici de la Paris
și al șaptelea, în ordine
cronologică, din cei
proveniți de la toate
universitățile.

i orașului Câmpulung Muscel, la

Urmează cursul primar în orașul natal, apoi Liceul
„Matei Basarab” din București, unde a fost premiant. Își ia
bacalaureatul (1873), apoi trei ani urmează Facultatea de
științe din București. Din 1877 obține o bursă în străinătate și
pleacă la Paris (Sorbona), unde urmează Facultatea de științe,
și obține diploma de licențiat în matematici (31 iulie 1878).
Între 1879, decembrie, și până în 6 octombrie 1881, urmează
cursurile Școlii de astronomie (Observatorul din Paris), iar la 7
februarie 1882 trece doctoratul în matematici.
„Constantin Gogu a fost un profesor universitar care a
predat atractiv matematica. Se cobora la nivelul înțelegerii
studenților și inspira ordine și disciplina intelectuală
auditorilor săi” spunea Gheorghe Țițeica.
A fost întemeietorul Societății „Amicii științelor
matematice” (1894) și primul președinte al „Societății
române de științe” (1898). A fost ales membru corespondent
al Academiei Române în 1889.
Răpus de o boală lungă, moare la Craiova la 30 ianuarie
1897 și este înmormântat la Câmpulung Muscel.
Nu a fost căsătorit niciodată, dar a făcut parte dintr-o
familie cu mai mulți matematicieni (din partea mamei). A
înscris succese în domeniul mecanicii cerești și ca profesor
universitar de geometrie analitică.
 b) NICOLAE TEODORESCU

S-a născut la 5 iulie 1908 în

București, unde își face și studiile. Urmează liceul „Spiru

Haret” (șapte clase), iar ultima clasă la fostul Seminar
pedagogic „Titu Maiorescu” (aici și-a trecut și bacalaureatul în
1926), apoi Facultatea de științe a Universității din București,
secția matematici, iar în 1929 își ia licența. Pleacă la Paris,
unde și-a trecut teza de doctorat în matematici la Sorbona (25
aprilie 1931). Este singurul român matematician care și-a
susținut teza de doctorat la o universitate străină, în fața unei
comisii din care a făcut parte și un savant conațional (Dimitrie
Pompeiu).
După susținerea doctoratului la Paris, Nicolae
Teodorescu a fost numit, în octombrie 1931, asistent al
profesorului Octav Onicescu, primind și titlul de conferențiar.
Între 1931 și 1948 funcționează la o serie de școli, institute și
facultăți din București. De exemplu, în perioada cât profesorul
Grigore C. Moisil a fost ministru plenipotențiar al României la
Ankara (1946 – 1948), a predat în locul său analiza la
Universitatea din București.
 În 1948 este numit simultan șef de catedră la Institutul
Politehnic, facultatea de Electrotehnică, unde a predat (1948 –
1952) matematici speciale aplicate; la Institutul de Construcții
din București, unde a predat (1948 – 1953) matematici speciale
aplicate; la Universitatea din București, Facultatea de
matematici, unde a predat ecuațiile fizicii matematice, catedră
transformată mai târziu în ecuații diferențiale.
După 1953, rămâne șef de catedră la Universitatea din
București, pentru ecuații diferențiale, iar din 1966 predă și
capitole speciale de teoria ecuațiilor cu derivate parțiale.
A făcut comunicări în specialitate, ca delegat al
României la congrese și colocvii internaționale, între anii 1955
– 1964 (în 1963 studiază la Londra unele aspecte ale
organizării învățământului matematic englez).
Obține în 1953 Premiul de Stat, pentru lucrări publicate,
iar în 1955 este ales membru corespondent al Academiei, la
secția matematici, iar la 20 martie 1963 devine membru titular.
Organizator al celui de-al IV-lea Congres al matematicienilor
români (București, 27 mai – 4 iunie 1956), atrage delegații
străine din 20 de țări, asigurând o înaltă ținută științifică
succesului obținut.
N. Teodorescu a fost decan al Facultății de matematică
și fizică (mecanică) din București (1960 – 1965), iar la 30
decembrie 1965 devine membru în biroul executiv al
Consiliului Național pentru Cercetări Științifice.
Nicolae Teodorescu și-a dedicat peste 65 de ani de
activitate Societății de Științe Matematice din România. Pentru
Gazeta Matematică Nicolae Teodorescu a rezolvat și a elaborat
o serie întreagă de probleme. Devine vicepreședinte în 1948,
iar din 1975 președinte al Societății de Științe Matematice din
România. Rezultatele deosebite obținute aici sunt legate de
numele academicianului care a scos și condus publicații de
specialitate, printre ele și „Bulletin Mathematique” și „Gazeta
Matematică metodică și metodologică” pentru profesori și
studenți; restructurează conținutul gazetei, introducând rubrici
pentru informatică, recenzii, comentarii de probleme etc.;
înființează Concursul anual al rezolvitorilor din Gazeta
matematică; coordonează Olimpiadele naționale de
matematică și insistă pentru ținerea acestora și cu elevi din
învățământul primar, la nivel local; organizează sub egida
SSM din România consfătuiri pentru învățători și profesori cu
un pronunțat caracter științific, metodic și metodologic;
promovează și participă la sesiunile de comunicări la nivelul
filialelor din țară, unde ținea lecții și conferințe elevilor de
gimnaziu și liceu; publică numeroase culegeri și materiale
metodico-științifice pentru elevi și profesori, pe lângă
numeroasele lucrări de specialitate (peste 120); inițiază și
organizează cursurile de vară ale profesorilor de matematică
la Predeal.
A contribuit la modernizarea teoretică și practică a
matematicii, participând cu rezultate meritorii la viața socială a
țării, insistând pentru atragerea tineretului studios către această
știință.
Ne-a părăsit la 28 februarie 2000, în vârstă de 92 de ani.
*
Am avut onoarea, bucuria și plăcerea să particip la
Cursurile de Vară, organizate pentru profesorii de matematică
din țară la Predeal, prin Societatea de Științe Matematice din
România.
Domnul academician N. Teodorescu era președintele
acestei Societăți. Cursul de formare a profesorilor de
matematică a fost o ocazie deosebită, atât prin tematica
abordată, cât și prin participarea personalităților care susțineau
aceste lecții. Permanent am simțit grija și atașamentul
domnului academician Teodorescu pentru îmbogățirea
cunoștințelor de specialitate ale participanților.
 Iată și un moment dintr-o pauză a cursurilor, alături de
domnul academician Nicolae Teodorescu, domnul academician
Caius Iacob și alți profesori universitari.
 c) CAIUS IACOB
(29.03.1912 - 06.02.1992)

Fiul lui Lazăr, profesor de drept canonic, și al Cameliei

Moldovan din Lugoj, se naște la Arad, unde urmează școala
primară și cursul inferior din liceu, apoi (1924-1928), trece
liceul „Emanoil Gojdu” din Oradea și ia bacalaureatul primul
pe țară, cu media 9,40.
După Facultatea de Științe din București (1928-1931)
își ia licența în matematici primul din serie. Se specializează la
Paris în domeniul mecanicii fluidelor, după care funcționează
la Institutul de mecanică (Sorbona), unde era director Henri
Villat. La 24 iunie 1935 își ia doctoratul în matematici
(Sorbona). Ca profesor universitar a predat la Timișoara (1935-
1938), la Cluj (1938), apoi la București (1939 – până la
sfârșitul vieții). A fost și licențiat în drept (1940). A fost
premiat de Academia de Științe din Paris în 1955, este membru
corespondent al Academiei, iar în 1963, membru cu drepturi
depline al Academiei Române.
Comunicările matematice la colocvii și congrese
naționale sau internaționale s-au bucurat de aprecierile tuturor
participanților din țară și străinătate.
Caius Iacob a fost președintele Secției Matematice a
Academiei Române, începând cu 19 martie 1980 și până la
sfârșitul vieții sale (6 februarie 1992).
Inițiază înființarea Institutului de Matematică Aplicată al
Academiei Române, care fuzionează în anul 2001 cu Centrul
de Statistică Matematică al Academiei Române, devenind
actualul Institut de Statistică Matematică și Matematică
Aplicată „Gh. Mihoc - Caius Iacob”.
A publicat lucrări, memorii, articole și monografii, peste 120.
Academicianul Caius Iacob a murit la București, la data
de 6 februarie 1992.
*
Am avut bucuria și onoarea să-i urmăresc prelegerile cu
ocazia cursului de vară, organizat la Predeal pentru profesorii
de matematică din țară, de către Societatea de Științe
Matematice din România. S-a împrietenit repede cu noi toți
care eram numai ochi și urechi, interesați să-l vedem în situații
cât mai diverse. Elegant, spiritual, apropiat, sigur pe sine, calm
și pătrunzător în vorbă și privire. Scria, vorbea, desena,
demonstra. Iată și memoria clipei (sau clipa memoriei) dintr-o
pauză:
 Capitolul II

SINTEZE MATEMATICE
ȘI UNELE APLICAȚII
CONFORME CU
PROGRAMA ȘCOLARĂ
ÎN VIGOARE

MEMORATOR SUMAR - GEOMETRIE

*Aria triunghiului se poate calcula cu una din formulele:

AABC = a ∙ha2 = b ∙hb2 = c ∙hc2

AABC = a ∙ b ∙ sinC2 = a ∙ c ∙ sinB2 = b ∙ c ∙sinA2

AABC = p (p-a)(p-b)(p-c), p = a+b+c2 (formula lui Heron).

c b

B a C

*În cazul când ∆ABC este dreptunghic atunci AABC =c1 ∙ c22,
unde c1, c2 sunt catetele ∆.

* În cazul când ∆ABC este echilateral, AABC =l234, unde l este

latura triunghiului.

* În cazul când în ∆ABC, AM este mediană, atunci

AABM = AACM
* Dacă ∆ABC~∆PQR și ABPQ = k, atunci AABCAPQR =
k2.

*Aria patrulaterului se poate calcula cu una din formulele:

AMNPQ = AMNP +AMQP = AMNQ + ANQP.
N

P x°
M
 Q
* În cazul când patrulaterul MNPQ este pătrat, atunci
AMNPQ = MN2 = PM22= NQ22.
* În cazul când patrulaterul MNPQ este dreptunghi, atunci
AMNPQ = MN ∙ NP = PM2 ∙sin(MP, NQ)2.
* În cazul când patrulaterul MNPQ este paralelogram, atunci
aria se calculează cu formula:
AMNPQ = MN ∙ d (P, MN) = MN ∙ NP sin N =
MP∙NQ∙sin(MP, NQ)2 .
* În cazul când patrulaterul MNPQ este romb, atunci
AMNPQ = MN ∙ d (P, MN) = MN2sin M = MP∙NQ2 .
* În cazul când patrulaterul MNPQ este trapez, cu MN║PQ
și MR ┴ PQ, R ∈ PQ, atunci AMNPQ = PQ+MN∙MR2 .

I 1) În orice triunghi, suma măsurilor unghiurilor este 180°.

2)Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360°.
3) Într-un patrulater convex cu n laturi, suma măsurilor
unghiurilor sale este 180° ∙ (n – 2).
II 4) În triunghiul ABC (m(A) = 90°), în care proiecția
ortogonală a punctului A pe ipotenuza BC este punctul D,
avem:
a) AB2 = BC∙BD; AC2 = BC∙DC sau c2 = a∙m; b2 = a∙n
(teorema catetei);
A

c b

i
 m n
B D C
a
b) AD = BD∙DC sau i = m∙n (teorema înălțimii);
2 2

c) BC2 = AB2 + AC2 sau a2 = b2 + c2 (teorema lui Pitagora);

d) AD = AB∙ACBC sau i = c ∙ ba (exprimarea sau
calcularea înălțimii, relativă unghiului drept, în funcție de
laturile triunghiului);
e) mediana relativă unghiului drept (AM) este jumătate din
ipotenuză (AM = 12 BC sau AM = BC2 );
f) cercul circumscris triunghiului dreptunghic are centrul la
mijlocul ipotenuzei.
4’) Într-un triunghi oarecare, teorema lui Pitagora generalizată
are relația: a2 = b2 + c2 -2bc cos A.
5) Arii: a) La triunghi: A = abc4R (R – raza cercului
circumscris)
b) La paralelogram: A = AB ∙ BC sin B, B< 90°;
c) La pătrat: A = d22 ;
d) La romb: A = l2 sin A, A< 90°;
e) La cerc: L = 2πR, A = πR2, lAB = π Rn°180°; Asector circ.=
π R2n°360°.
6) Poligoane regulate înscrise în C (O, R):
ln = 2R sin 180°n; an = R cos 180°n.
Din acestea rezultă imediat l3, l4, l6, și a3, a4, a6.
l3 = R3; l4 = R2; l6 = R;
a3 = R2 ; a4 = R2; 2; a6 = R32.
7) Formule pentru unele corpuri geometrice:
a) Prisma: Al = Pb∙h, At = Al + 2Ab; V = Ab∙h.
b) Piramida regulată: Al = Pb∙ap2; At = Al + Ab; V =Ab∙h3.
c) Trunchi de piramidă regulată: Al = (PB+ Pb)∙at2;
At = Al +AB+Ab; V = h3 (AB+Ab + AB· Ab).
d) Cilindrul: Al = 2πRG; At = 2πR(G+R); V = πR2h
e) Conul: Al = πRG; At = πR(G+R); V = πR2h3.
f) Trunchi de con: Al = πG(R+r); At = Al +AB+Ab;
V = πh3 (R2 + r2 + R∙r).
g) Sfera: A = 4 πR2; V = 4πR23.
h) Zona/ calota sferică: A = 2πRh.

*
* *

Din ce în ce mai mult devine evidentă împletirea

teoriei cu latura practică. În jurul nostru aplicăm: cubajul
buștenilor, măsurăm capacitatea butoaielor, volumul căpițelor
cu fân, lățimea unui râu, înălțimea unui munte etc.

1) Butoiul (cotitul acestuia, adică aflarea volumului)

Se socotește butoiul ca un cilindru care are înălțimea
egală cu înălțimea (lungimea) butoiului și diametrul egal cu
diametrul secțiunii prin vrană, mai puțin o treime din diferența
dintre acest diametru și diametrul mijlociu al fundurilor. Dacă
D este diametrul secțiunii prin vrană, d diametrul mijlociu al
fundurilor și L lungimea butoiului, avem pentru volum formula
aproximativă:
a) V≈π(2D + d6)2∙ L sau b) V ≈ 0,82 ∙ D ∙ d ∙ L

2) Cubajul trunchiurilor de arbori:

a) Trunchiul de arbore cilindric:
C=lungimea cercului de bază; I=înălțimea trunchiului;
V=volumul; V=(C2)2∙ Iπ
Exemplu: Fie lungimea cercului mijlociu C=1,5m, lungimea
bușteanului I=5m, atunci volumul V= 1,522∙5π = 2,254∙5π =
11,254 ∙ 1π=
= 11,25 ∙ 14π = 11,25 ∙ 0,08 = 0,9 (m3).
b) Trunchiul de arbore care are forma unui trunchi de con:
 C=lungimea cercului măsurată pe arbore la jumătatea
lui; I=înălțimea arborelui; V=volumul;
V = C22∙ Iπ sau V = 0,08 ∙C2∙I; 14π= 0,08
(aprox.)
Exemplu: (același cu formula de aici) V = 0,08 ∙ 1,52∙ 5 =
= 0,40 ∙ 2,25 = 0,9 (m3)
3) Rampa la terasamente:
h = înălțimea rambleului principal;
a = lățimea șoselei rampei;
1m = taluzul rambleului principal și al rampei;
1n = înclinarea rampei;
V = volumul;
V = 16h2(n – m) ∙[3a + 2hm(1 – mn)].

Clasificarea și transformarea fracțiilor zecimale

FRACȚII ZECIMALE

a) finite; b)infinite b1)

simple;b2) mixte.(periodice)

Transformări:
a) a,b = ab 10; a,bc = abc100; a,bcd =
abcd1000;
 b) b1) a,(b) = ab - a9; a,(bc) = abc - a99; a,(bcd)
= abcd - a 999;

c) b2) a,b(c) = abc - ab90; a,b(cd) = abcd -

ab990;

d) a,bc(d) = abcd - abc 900.

e) Exemple:
f) 1) 2,5 = 2510(5 = 52 = 2 12; 2) 1,25 =
125100(25= 54 = 1 14;
g) 3)1,125 = 11251000(125= 98 = 1 18; 4) 2,(5) =
25-29 = 239 = 2 59;
h) 5) 1,(25) = 125-199 = 12499 = 1 2599; 6) 1,(125) =
1125-1999 = 1125999;
i) 7) 1,2(5) = 125-1290 = 11390 = 12390;
j) 8) 1,1(25) = 1125-11990 = 1114990 = 1124990;
k) 9)1, 12(5) = 1125-112900 = 1013900 = 1113900
l) FUNCȚII

m) Fie A și B două mulțimi nevide. Procedeul prin

care facem ca fiecărui element x din A (x ∈ A) să-i
corespundă un singur element y din B (y ∈ B) poartă
numele de funcție de la A la B. Exprimarea uzuală:
funcția f definită pe mulțimea A (domeniu de
definiție) cu valori în mulțimea B (codomeniu).

n) f : A→B De aici reținem și elementele ce

caracterizează o funcție:
1) Mulțimea de definiție (A);

2) Legea de corespondență;

3) Mulțimea în care ia valori (B).

o) Observații:

1) Axele perpendiculare cu aceeași origine formează

sistemul de axe ortogonale

p) xx’ ⊥ yy’; xx’ ∩ yy’ = {0}

q) xx’ – axa icșilor sau abscisa;

r) yy’ – axa igrecilor sau ordonata.

s)

t)

u) y y>0
Cadranul I

v) Cadranul II

w) N (-1;2) 2 T

x) H

y) x<0 O x> 0

z) x’ -1 1 x
aa)

ab) Cadranul III -2 M (1; -2)

ac) Cadranul IV

ad) y<0

ae) y’

af) M (1; -2) xM= 1; yM= -2; N (-1; 2) xN = -1; yN = 2

a) MN = ?;

b) d (T, MN) = ?

a) MN2 = MT2 + TN2; MN2 = 42 + 22 = 16 +4 =

ag) = 20; MN = 25 sau

ah) d (M, N) = x2-x12+(y2-y1)2

ai) d = -1-12+(2+2)2 = -22+42 = 4+16 = 20 = 25

b) d (T, MN) = TH = TM ∙TNMN = 4 ∙225 = 455

aj) * O funcție poate fi definită prin: 1) diagramă;

2) tabel; 3) formulă.

ak) Exemple:

al)
am) 1) A=
=B

an)

ao)

ap) f (a) = 10; f (b) = -2; f (c) = 5.

aq) 2)

as
) at) -
ar) x -3 1 au) 0 av) 1 aw) 3

ax) y
=

f
( ay
x ) az) -
) -6 2 ba) 0 bb) 2 bc) 6
 bd) f: { -3; -1; 0; 1; 3} → { -6; -2; 0; 2; 6}

be) f (-3) = -6; f (-1) = -2; f (0) = 0; f (1) = 2; f (3) =

6.

bf) 3) f: [5; 7) → (-12; -5), f (x) = -2x+1

bg) f (5) = (-2)∙ 5 + 1 = -9; f (6) = (-2)∙ 6 + 1 = -11

bh) * O funcție f: A →B, de forma f (x) = ax +b, a, b

∈ R, este o funcție liniară.

bi)

bj) a) Graficul funcției definite pe mulțimi finite

bk) Trasați graficul funcției g : {-4; 0; 5} → {-7; -3;

2},

bl) g (x) = x-3

bm) Soluție:

bn) g (-4) = -4-3 = -7; g (0) = -3; g (5) = 2.

bo)

bp) Avem de reprezentat punctele : A (-4; -7); B (0;

-3);
 bq) C (5; 2).

br)

bs)
bt) y = g (x)
bu)
bv)
bw)
bx)
by) 2 C
bz)
ca) x’ -4 O 5 x
cb)
cc)
cd) -3 B
ce)
cf)
cg)
ch) A -7
ci)
cj)
ck) y’
cl)
cm)
cn) b) Graficul funcției definite pe un interval finit
co)
cp) Se reprezintă punctele corespunzătoare capetelor
intervalului, apoi se unesc printr-un segment căruia i se
atașează parantezele necesare.
cq) Trasați Gt, t : [-2; 1) → (0; 6], t (x) = -2x+2
cr) Soluție: t (-2) = -2 (-2) +2 = 4+2 = 6; A (-2; 6)
cs) t (1) = -2 (1) +2 = -2 +2 = 0; B (1; 0)
ct)

cu)

cv) y = t (x)

cw) A(2; 6)

cx)

cy)

cz) O B (1; 0)
x

da)

db)

dc)

dd) c) Graficul funcției definite pe interval mărginit la un

capăt și nemărginit la celălalt (pentru trasarea graficului
se determină punctul de pe grafic corespunzător
capătului mărginit, apoi din intervalul de definiție se
alege o valoare pentru x, astfel încât să obținem h (x)
sau y, a doua coordonată a celuilalt punct; unim cele
două puncte, fără a trece de punctul corespunzător
capătului mărginit la care se atașează paranteza
necesară.
de) * Trasați graficul funcției:
df) h : (−∞;−2] → (−∞;−7], h (x) = x−5
dg) Soluție:
dh) h (−2) = −2 −5 = −7 → A (−2; −7)
di) h (−3) = −3 −5 = −8 → B (−3; −8)
dj)

dk) h (x) = y

dl)

dm)

dn) -3 -2
do) 0 x
dp)
dq)

dr)

ds)
dt)
du) A -7
dv)
B -8
dw)

dx)

dy) ** Trasați graficul funcției:

dz) 1) f : (-∞;-1] → (-∞;-4], f (x) = x-3

ea) 2) h : [-2; ∞) → [-7; ∞), h (x) = x-5

eb) 3) g : [-1; ∞) →[-4; ∞), g (x) = x-3

ec) d) Graficul funcției definite pe R (se unesc printr-o linie

dreaptă cele două puncte, x și f (x), convenabil alese și
calculate corespunzător)

ed) * Trasați graficul funcției:

ee) f : R→ R, f (x) = 2 − 15 x

ef) Soluție:

eg) f (5) = 2 - 15 ∙5 = 2 - 1 = 1 → A (5; 1)

eh) f (10) = 2 - 15 ∙ 10 = 2 - 2 = 0 → B (10; 0)

ei)

ej) f (x) = y

ek)

el)

em)

en) 1 A
eo) B

ep) 0 5 10
x
eq) ** Trasați graficul funcției :

1) f : R → R, f (x) = 1+ 12x

2) f : R →R, f (x) = 2- 13x

3) h : R →R, h (x) = 3 + 14x

4) t : R → R, t (x) = 4 – 15x

5) g : R → R, g (x) = 5 + 16x

er) e) Determinarea unei funcții de tipul f : R → R, f (x) =

ax + b , unde a, b ∈ R, al cărei grafic conține două
puncte
es) 1) Să se stabilească funcția liniară al cărei grafic
conține punctele A (-3; 4) și B (3:3).
et) Soluție:
eu) Funcția liniară are forma f (x) = ax + b. Să determinăm
pe a și pe b.
ev) A (-3;4) → x = -3; y = 4
ew) A ∈ Gf → 4 = f(−3) → 4 = −3a+b → −3a + b = 4(1)
ex) B (3 ; 3) → x = 3; y = 3
ey) B ∈ Gf →3 = f (3) → 3 = 3a + b (2)
ez) Formăm sistemul cu relațiile (1) și (2)
fa) -3a+b=4 3a+b=3 ⇒2b = 7 ⇔ b = 72 ; a
= - 16
fb) f (x) = − 16 x + 72
fc)
fd)
fe)
 ff)
fg)
fh) Tipuri de exerciții cu funcții
fi)
fj)
fk) 1) Verificarea coliniarității unor puncte ale căror
coordonate se cunosc (stabilim două dintre acestea și
aflăm funcția liniară cu graficul ce trece prin ele; luăm
fiecare din punctele rămase și verificăm dacă aparțin
graficului funcției determinate la început; punctele sunt
coliniare dacă aparțin graficului, în caz contrar sunt
necoliniare).
fl) 1.a) Să se arate că punctele A (1; 0), B (-1; -2), C (-1;
0) sunt coliniare sau nu.
fm) Soluție: Aflăm funcția liniară cu graficul ce trece prin
punctele A (1; 0) și B (-1; -2).
fn) Fie f (x) = ax +b, forma generală a funcției
liniare.
fo) A (1; 0) are x = 1 și y = 0
fp) A Є Gf ⇒ f (1) = 0, adică 0 = a · 1 + b ⇔ a+ b = 0 (1)
fq) B (-1; -2) are x = -1 și y = -2
fr) B Є Gf ⇒ f (-1) = -2, adică -2 = a·(-1) + b ⇔ -a+ b = -2
(2)
fs)
ft) Din relațiile (1) și (2) ⇒ a+b=0-a+b=-2⇒ 2b = - 2
⇔
fu) ⇔b = -1 și a = 1.
fv)
fw) Atunci f (x) = x-1.
fx) Să verificăm dacă C (0; -1) Є Gf
fy) C (-1; 0) are x = -1 și y = 0.
fz) Condiția ca C ∈ Gf este ca f (-1) = 0.
ga) Adică -1 = 0 - 1 ⇔ -1 = -1, propoziție
adevărată,
gb) ⇒ C (0;-1) ∈ Gf.
gc) Cele trei puncte A (1; 0), B (-1; -2), C (-1; 0) sunt
coliniare.
gd) 1.b) Fără a reprezenta grafic punctele A (1; 0),
ge) B (-1; -2), C (-1; 0), arătați dacă sunt coliniare sau
nu.
gf) Soluție: determinăm funcția liniară cu graficul ce trece
prin punctele A (1; 0) și B (-1; -2)
gg) Fie f (x) = ax + b, forma generală a funcției liniare.
gh) A (1; 0) are x = 1 și y = 0
gi) A Є Gf ⇒ f (1) = 0, adică 0 = a · 1 + b ⇔ a+ b = 0 (1)
gj) B (-1; -2) are x = -1 și y = -2
gk) B Є Gf ⇒ f (-1) = -2, adică -2 = a·(-1) + b ⇔ -a+ b = -2
(2)
gl)
gm) Din relațiile (1) și (2) ⇒ a+b=0-a+b= -2 ⇒
gn)
go) ⇒ 2b = -2 ⇔ b = -1 , înlocuim b = -1 în ecuația
gp) a + b = 0 și obținem a -1 = 0 ⇔ a = 1.
gq) Atunci funcția liniară de forma f (x) = ax + b, unde a= 1
și b = -1, este f (x) = x – 1.
gr) Să verificăm dacă punctul C (-1; 0) Є Gf.
gs) C (-1; 0) are x = -1 și y = 0. Condiția ca C Є Gf
este ca f (-1) = 0. Adică 0 = -1 - 1 ⇔ 0 = -2 (propoziție
falsă). Punctul C (-1; 0) ∉ Gf deoarece coordonatele sale nu
verifică funcția f (x) = x-1.
gt) În concluzie, punctele A (1; 0), B (-1; -2), C (-1; 0) nu
sunt coliniare.
gu)
 gv) 2) Intersecțiile graficului cu axele de
coordonate

Obj101

gw) 2a) - cu axa absciselor Ox : GfOx = A(x;0); din

ecuația f(x) = 0 se determină x.

Obj102

gx) 2b) - cu axa ordonatelor Oy : GfOy = B(0;y);

din ecuația f(0) = y se determină y.
gy) Exemplu: Să se determine intersecția graficului
funcției f(x) = x+3 cu axele de coordonate.

Obj103

gz) GfOx = A(x;0); determinăm pe x din ecuația:

Obj105
Obj104

ha) f(x) = 0, adică x+3 = 0x = -3 A(-3;0).

Obj106

hb) GfOy = B(0;y); determinăm pe y din ecuația:

Obj107

hc) f(0) = y, adică y = f(0) = 0+3 = 3 B(0;3).

hd)
he) 3) Intersecția graficelor a două funcții liniare
hf) a) Fie t : R → R, t (x) = ax + b și h : R → R, h (x) =
mx + + n. Soluția ecuației ax + b = mx + n dă coordonatele
punctului M (x; t (x)) care este punctul de intersecție
(concurență) al dreptelor ce reprezintă graficele funcțiilor t
și h.
hg) b) Fie funcțiile liniare t : R → R, t (x) = ax + b și h: R
→R, h (x) = mx + n.
hh) Rezolvăm sistemul format din cele două condiții, ca
punctul M (xm; ym) să aparțină Gt și Gh, pentru a determina
coordonatele punctului (M) de intersecție. Astfel,
hi) a ∙ xM + b= yMm ∙ xM + n= yM
hj)
hk) Exemplu: Să se afle intersecția graficelor funcțiilor:
hl) t : R → R, t (x) = 2x + 3 și h : R → R, h (x) = + 5x.
hm)Soluție (conform b):
hn) Fie M (xm; ym) = Gt ∩ Gh ⇒
ho) ⇒ M Є Gt ⇒ yM = t (xM) = 2 xM + 3 (1)
hp) ⇒ M Є Gh ⇒ yM = h (xM) = +5xM (2)
hq) Cu ecuațiile (1) și (2) alcătuim sistemul:
hr) 2x + 3 = y5x = y⇒ 2x + 3 = +5x ⇔ 3x = 3 ⇔ x
= 1;
hs)
ht)
hu) Înlocuim valoarea lui x în ecuația y = 5x ⇒ y = 5 (1) ⇔
y = = 5, rezultă coordonatele punctului de intersecție xM = 1
și yM = 5, adică M (1; 5) .
hv)
hw) 4) Fie f: R → R, f (x) = ax + b și g: R → R, g (x) =
hx) = mx + n. Dacă a = m, reprezentările grafice ale
funcțiilor f și g sunt paralele.
hy)
hz)
ia) 5) Semnul funcției de gradul I
ib) Fie f: R → R, f (x) = ax + b, unde a și b sunt constante
reale. Pentru x = 0, f (x) = b sau y = b.
ic) f (x) = 0 ⇒ ax + b = 0 ⇒ ax = -b ⇒ x = - ba
id)
ie)

if)
ig) Să întocmim tabelul pentru semnul
funcției liniare f (x) = ax + b:
ih)
i
k
)
-
ii) x ij) il)
i
im) f (x) in) semn o
= ax contrar lui ) ip) același semn
+b a 0 cu a
iq)
ir)
is) Exemple:
it) a) f (x) = 2x + 10; a = 2
iu) 2x + 10 = 0 ⇔ 2x = -10 ⇔ x = −5
i
x
)
-
iv) x iw) iy)

ja) - - - j jc) + + +
b
iz) f (x) = )
2x + 10 0

jd)
je) b) f (x) = 0,5 - 2 x; a = - 2
jf) 0,5- 2x = 0 ⇔ -2x = -0,5 ⇔ x = 0,52 ⇔ x = 0,25
jg)
jj)
0,
jh) x ji) jk)
jl) f (x) = jm) + + jn)
0,5 - 2 x + 0 jo) - - -

jp)
jq) d) dacă f : {-1; 5; 7} → R, graficul este reprezentat prin
puncte.
jr)
js) 6) Pentru reprezentarea grafică a funcției liniare, să
reținem:
jt) a) dacă f: R → R, graficul este o dreaptă;
ju) b) dacă f: (-∞; a] → R, graficul este o
semidreaptă;
jv) c) dacă f: [-3; 5) → R, graficul este un segment.
jw) d) dacă f : {-1;5;7} → R, graficul este
reprezentat prin puncte.
jx)
jy)

jz)
ka)
kb)
kc)
kd)
ke)
kf)
kg)
kh)
ki) MEDII
kj)
kk) 1. Media aritmetică:
kl) ma = a+b2, a, b ∈R;

Obj108

km)generalizând ma= , a1, a2, …, an∈R.

kn) 2. Media aritmetică ponderată:
ko)

kp) mp = a1 ∙ p1+ a2 ∙ p2p1+ p2 ;

 Obj109

kq) generalizând mp = , unde p1, p2, p3,…,pn sunt ponderi și

a1, a2, …, an ∈ R.
kr)
ks) 3. Media armonică (harmonică):

Obj111
Obj110

kt) mh = ; a,b ∈ R - 0; a + b ≠ 0 generalizând mh = ,

ku) unde a1, a2 , …, an ∈ (0, +∞).
kv)
kw) 4. Media geometrică (proporțională):
kx) mg = a ∙b, a ˃ 0, b ˃ 0.
ky)
kz) 5. Media pătratică:
la) m = a2+ b22; a, b ∈ R.
lb)
lc) 6. Inegalitatea mediilor:
ld) mh≤ mg≤ ma≤ m, 2aba+b ≤ ab ≤
a+b2 ≤ a2+ b22 ,
le) cu egalitate pentru a = b (a, b ˃ 0).
lf)
lg) Exemple:
lh) 1) Media aritmetică a numerelor 1,2 ; 1,12; 11, 222
este:
li) ma = (1, 2 + 1,12 + 11,222) : 3 = 13,542 : 3 = 4, 514.
lj) 2) La testul tip E.N. s-au notat șapte elevi cu nota 10,
șapte elevi cu nota 8 și paisprezece elevi cu nota 5. Să
 se calculeze media clasei. map = 7 ∙10+7 ∙8+14
∙57+7+14 = 70+56+7028 = 19628 = 7.
lk) 3) a) Media geometrică a numerelor 5 și 45 este:
ll) mg = 5 ∙45 = 225 = 15;
lm) b) Media geometrică a numerelor 32 +3 și 32 −3
este:
ln) mg = (32 +3)(32 -3) = 18-9 = 9 = 3.

lo) 4) a) Media armonică a numerelor 6 și 4 este:

lp) mh = 2 ∙6 ∙46+4 = 4810 = 4,8;

lq) b) Media armonică a numerelor 2 12 și 7,5 este:

lr) mh = 2 ∙2,5 ∙7,52,5+7,5 = 37,510 = 3,75.

ls) 5) Media pătratică a numerelor 3 și 21 este:

lt) m = 32+ 2122 = 9+4412 = 4502 = 225 = 15.

lu) Modulul unui număr real

lv)
lw) Modulul sau valoarea absolută a unui număr real
„x”, notată x, se definește:

lx) x=x, &x≥0-x, &x<0

ly) Proprietăți (∀ x, y ∈R)

a) x=0 ⇔x = 0;

b) x>0 ⇔ x ∈ R\ {0};
 c) -x=x;

d) xy = x∙y;

e) xy = xy; y ≠0

f) x = a, a >0 ⇒ x ∈ {-a; a };

g) x≤ a, a >0⇔ -a ≤ x ≤ a;

h) -x ≤x ≤x;

i) x+y + y;
x

j) x-y≤x-y;

k) x2 = x.

l)

m)

n) Teorema împărțirii cu rest (a lui Euclid):

o) Fie a ∈ Z și b ∈ N*, oricare două numere.

Există numerele întregi q și r unice astfel încât
p) a = bq + r, 0 ≤ r < b.
q)
r)

s)

t) Puteri cu exponent întreg

u)

v) x ∙ x ∙ x ∙…∙ x = xn, x ∈ R, n ∈ N, n ≠ 0.
w) n factori
x) xn se mai citește „puterea a n-a a numărului real
x”; x poartă numele de bază, iar n de exponent. Scrierea
00 nu are sens!

y) Proprietăți (fie x, y ∈ R*și m, n ∈ Z):

a) xm+n = xmxn;

b) xm-n = xm : xn = xmxn;

c) (xm)n = (xn)m = xm·n ;

d) x0 = 1;

e) 1m = 1;

f) (x · y)m = xm · ym; xn · yn = (x · y)n;

g) ( xy)m = xmym ; xnyn = (xy)n;

h) ( 1x )m = 1xm; (1y)n = 1yn;

1
x

i) x-1 = ; x-n = 1xn; y-m = 1ym .

z) Observații:

aa) Fie x ∈ R*și n ∈ N:

ab) 1) dacă x > 0⇒ xn > 0;

ac) 1’) dacă x < 0, n număr par ⇒ xn > 0;

ad) 1’’) dacă x < 0, n număr impar ⇒ xn < 0.

 ae) Fie x ∈ R*și m, n ∈ Z:

af) 2) dacă x > 1 și m < n, atunci xm < xn;

ag) 2’) dacă 0 < x <1 și m > n, atunci xm < xn;

ah) 2’’) dacă x ≠ 1 și m = n, atunci xm = xn.

ai)

aj) Rădăcina pătrată

ak)

1) Fie x ∈ R+ și m ∈ N*, există un număr real a ≥ 0,

unic,
al) astfel încât am = x, care se notează mx și se citește
„radical de ordinul m din x”.
am) 1’) Pentru orice număr x ∈ R+ există un unic număr a
≥ 0, astfel încât a2 = x, notat x și citit „radical de
ordinul 2 din x” sau „radical din x” sau „rădăcină
pătrată din x”.
an)
ao) Proprietăți ale radicalilor de ordinul n
ap)

aq) Dacă x, y ∈ R și m, n, k ∈ N* sau x, y ∈ R+ și

m, n, k ∈ ∈ N*, pare, atunci:

a) mxm = x;

b) mxy = mx ∙ my; nx ∙ ny = mnxy;

c) mxy = mxmy, y ≠ 0; nxny = nxy;

d) mx < my⇔ x < y;

e) mx = mkxk;

f) kmx = mkx;

g) mx ∙ nx = mnxm+n, x > 0;

h) mx : nx = mnxm-n;

i) A+ B = A+C2 + A – C2, A2 – B = C2;

j) A-B=A+C2 - A - C2, A2 – B = C2.

k)
l) Raționalizarea numitorului
m) j) Conjugata expresiei x+y este expresia x- y;
n) j’) Conjugata expresieix-y este expresia x+ y;
o) j’’) Conjugata expresiei x + y este expresia x- y;
p) j’’’) Conjugata expresiei x – y este expresia
q) x + y;
r) Conjugata expresiei 3x + 3y este expresia
s) 3x2 – 3xy + 3y2;
t) k’) Conjugata expresiei 3x - 3y este expresia
u) 3x2 + 3xy + 3y2;
v) Conjugata expresiei 3x + 3y+ 3z este
w) expresia 3x2+ 3y2 + 3z2 - 3xy - 3xz - 3yz,
(înmulțind cele două expresii obținem x + y + z
+33xyz).
x) Exemple: Raționalizați numitorii următoarelor rapoarte:
y) 1) 3) 1 3 = 33; 2) 2)2 2 = 222=2; 3) -26 =
− 6)2 6 = − 266 = − 63
z) 4) 3) 3 2 3 = 336 = 32; 5) -520 = − 5) 5
2 5 = − 5510 = − 52;
aa) 6) 2+3) 1 2- 3 = 2+ 34-3 = 2+3;
ab) 7) 724 + 17 = 26+17) 726+17 = 7(26 - 17)(26)2
-(17)2 = 7(26 - 17)24 -17 =
ac) = 26 −17; 8) 612- 6 = 66 (2-1) = 12-1 = 2+12-
1 = 2+1;
ad)
ae)
af)
ag) Identități uzuale
ah)
ai) Egalitățile pot fi:
a) IDENTITĂȚI, propoziții matematice adevărate pentru
orice valori date literelor ce le compun;
b) ECUAȚII, propoziții matematice adevărate numai
pentru anumite valori date unor litere (numite
necunoscute) din cele ce le compun.
aj)
ak) a) IDENTITĂȚI:
1) ab + ac = a (b +c);
al) ax1 + ax2 + ax3 + … + axn = a(x1 + x2 + x3 + … +
xn);
2) (a + b)2 = a2 + 2ab + b2; (a – b)2 = a2 – 2ab + b2;
3) (a + b)3 = a3 + 3a2b + 3ab2 + b3;
am) (a – b)3 = a3 – 3a2b + 3ab2 – b3;
4) a3 + b3 = (a + b)(a2 – ab + b2);
an) a3 – b3 = (a - b)(a2 + ab + b2);
5) (a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2ab + 2 ac + 2bc;
6) (a + b + c)3 = a3 + b3 + c3 + 3(a + b)(b + c)(c + a);
7) (a – b)3 +(b – c)3 +(c – a)3 = 3(a – b)(b – c)(c – a);
8) a2 – b2 = (a + b)(a – b);
9) an + bn = (a + b)(an-1 – an-2b+ an-3b2 – … + a2bn-3 –
ao) – abn-2 + bn-1);
10) an – bn = (a – b)(an-1 + an-2b + an-3b2 + an-4b3 + …+
ap) + a2bn-3 + abn-2 + bn-1);
11) a2n – b2n = (an – bn)(an + bn);
12) (a2 + b2 + c2)(x2 + y2 + z2) – (ax + by + cz)2 =
aq) = (ay – bx)2 + (bz – cy)2 + (cx – az)2;
13) a3 + b3 + c3 – 3abc = 12(a + b +c)[(a – b)2 + (b – c)2 +
ar) + (c – a)2];
14) a4 + a2b2 + b4 = (a2 + ab + b2)(a2 – ab +b2);
15) a2n+1 + b2n+1 = (a+b)(a2n- a2n-1b+ a2n-2b2- …
… - ab2n-1 + b2n).
16)
17) Scrieri echivalente:
18) a2 + b2 = (a + b)2 – 2ab;
19) a3 + b3 = (a + b)3 – 3ab(a + b);
20) a3 – b3 = (a – b)3 + 3ab(a – b).
21)
22)
23) b) ECUAȚII
24)

Obj118
Obj117
Obj116
Obj115
Obj114
Obj113

25) Ecuația algebrică cu o variabilă liniară (sau de

gradul întâi) este orice ecuație de forma , , și sau
reductibilă la aceasta.

Obj119

26)
27) Exemple:

Obj124
Obj123
Obj122
Obj121
Obj120

28) 1) , , soluția este .

Obj129
Obj128
Obj127
Obj126
Obj125
29) 2) , ; numărul verifică ecuația însă nu este
soluție a ei pentru că deci mulțimea de soluții a
ecuației date este o mulțime vidă (∅). Analog în cazul
x∈R.
30)
31) Cazuri particulare ale ecuației liniare
32)

Obj132
Obj131
Obj130

33) 1) Dacă și , atunci ecuația devine 0∙x + b = 0 cu

mulțimea de soluții (S) vidă, adică .

Obj133

34) 2) Dacă , atunci ecuația devine 0∙x + 0 = 0, cu

mulțimea de soluții S = R.
35)
36)
37)
38) Rezolvarea grafică a unei ecuații liniare
39)

Obj134

40) Dată fiind ecuația liniară , a ≠ 0, vom considera

funcția liniară f(x) = ax + b, pe care o vom reprezenta
grafic. Soluția ecuației liniare este abscisa punctului
de intersecție dintre axa Ox și dreapta obținută.
41) Exemplu:

Obj141
Obj140
Obj139
Obj138
Obj137
Obj136
Obj135
42) Dată fiind ecuația , , considerăm funcția f :
unde f(x)=
43) x 44) 1 3
45) f(x) 46) -2 2
=
2x-4
47)
48)

49)

Obj142

50) Gf∩Ox = P(2;0) ⇒ x = 2, deci soluția ecuației

este .
51)
52) Ecuația liniară cu parametru
53)
54) Exemple:

Obj146
Obj145
Obj144
Obj143

55) Fie , ecuație cu un parametru real m;

, avem:

Obj148
Obj147

56) - dacă , atunci 0∙x = −3⇔ 0= −3, fals, deci ;

Obj149

*
57) - dacă m ∈ R atunci se poate împărți prin ; soluția
unică
58) x = − 3m ∈ R.

Obj153
Obj152
Obj151
Obj150

59) Deci, , dacă , sau , .

60)
61) Să se rezolve ecuațiile, analizând toate cazurile:

Obj154

62) 1)

Obj155

63)

Obj156

64)
 Obj157

65)

Obj160
Obj159
Obj158

66) - dacă , atunci , adică .

Obj162
Obj161

67) - dacă , atunci .

Obj163

68) 2)
2 2
69)
2mx – m + 1= 2x ⇔2mx – 2x= m -1 ⇔2(m-1)∙x =(m-
1)(m+1)

Obj166
Obj165
Obj164

70) - dacă , atunci , adică ;

Obj167

71) - dacă, atunci S = 1.

Obj170
Obj169
Obj168

72) 3) ( este parametru, este necunoscuta)

Obj171

73)

Obj172
74) .

Obj176
Obj175
Obj174
Obj173

75) - dacă ⇔⇔ .
,

Obj177

76) - dacă, ecuația dată devine:

Obj178

77) 5∙ 35 x – 1 = 3x +35 ⇔ 3x – 1 = 3x +
35„F”, soluția
78)
79)
80) Ecuații cu modul (module)
81)
82) Observație: În rezolvare se are în atenție
definiția și proprietățile modulului
83) x= x, x ≥0-x, x <0
84) Exemple:

Obj179

85) 1)Să se rezolve ecuația :

86)
2 |2x + 3| -8 = 10 ⇔ 2|2x + 3| = 18|: 2⇔ |2x + 3| = 9
87) Se explicitează modulul și se rezolvă fiecare caz.
88)
|2x + 3| = 2x+3, 2x+3≥0⇔2x≥-3⇔x ≥-32-
2x+3,2x+3<0⇔2x<-3⇔x<-32
89)
90)
2x + 3 = 9⇔2x = 9 – 3 ⇔2x = 6 ⇔ x = 3>-3/2
,
91) ceea ce înseamnă că „3” este soluție a ecuației date.
92)
2x + 3 = − 9 ⇔2x = −12 ⇔ x = −6⇔ x = −6
<−3/2 ,
93) ceea ce înseamnă că „−6” este soluție a ecuației.

Obj180

94) Soluția ecuației date este .

95) Verificarea soluției se poate realiza ușor, pe
ecuația dată obținându-se de fiecare dată propoziții
adevărate.
96)
97) 2) Să se rezolve ecuația: 3x-2 + x = 5x+1 - 3
98) Să explicităm modulele, apoi rezolvăm fiecare caz în
parte, conform tabelului întocmit:
99)
100) 3x-2= 3x-2, 3x-2≥0⇔3x≥2x ≥23, x ∈[23; ∞) –3x-2, 3x-
2<0⇔3x<2 x<23, x∈(-∞;23)
101)
102) 5x+1= 5x+1, 5x+1≥0⇔5x≥-1 x≥-15, x ∈-15; ∞;-
5X+1,5x+1<0⇔5x<-1x<-15, x∈(-∞;-15)
103)
104)
105) x -∞ -15 23
+∞
106) 3x-2 (-3x+2) 0
(3x-2)
107)
108) 5x+1 (-5x-1) 0
(5x+1)
109)
110) cazul I cazul II
cazul III
- cazul I: 2 – 3x + x = –5x – 1 – 3 ⇔ 3x = –6
111) x = –2 ∈ (–∞; – 15)
- cazul II: 2 – 3x + x = 5x + 1 – 3⇔ –7x = –4-1
112) x = 47 ∈ (– 15; 23);
- cazul III: 3x – 2 + x= 5x + 1 – 3 ⇔ –x = 0-1
113) x =0 (23;∞).

114) Soluția completă este S = {-2; 47}.

115)
116)
117)
118)
119)
120) Ecuații iraționale (cu radicali)
121)
122) 1) Să se rezolve ecuația în R:

Obj181

123) a)
124) 9x2-6x+1 = 8 ⇔3x-12 = 8 ⇔3x-1 = 8

Obj182

125) 3x – 1 = 8 și .

Obj186
Obj185
Obj184
Obj183

126) Dacă , atunci ; dacă , atunci x = -73 Deci

Obj187
127) b)
128)

Obj188

129)
⇔|x + 2| = 10 ⇒ x + 2 = 10 ⇔ x = 8 și
130)
x + 2 = -10 ⇔x = -12; S = {-
12; 8}.
131)
132)
133)
134)
135)
136)
137)
138)
139)
140)
141)
142)
143)
144)
145)
146)
147)
148)
149) Mulțimi de numere
150)
151) 1) N – mulțimea numerelor naturale;
152) N* = {1; 2; 3; …; (n – 3); (n – 2); (n – 1); n; …};
153) N*⊂N; mulțimea N* este o submulțime a lui N.
154) 2) Z – mulțimea numerelor întregi;
155) Z = {…; (–n – 1); –n; (–n + 1); …; –3; –2; –1; 0; 1;
2; 3; …; (n –2);
156) (n – 1) ; n; (n + 1); (n +2); …};
157) Z* – mulțimea numerelor întregi fără elementul zero;
158) Z+ – mulțimea numerelor întregi pozitive;
159) Z– – mulțimea numerelor întregi negative;
160) Z = Z– ∪{0}∪ Z+; Z*⊂Z.
161) N ⊂Z, adică N este o submulțime a lui Z.
162)
163) 3) Q – mulțimea numerelor raționale (numere de
forma ab, b ≠ 0) sau
164) Q = { x | x = ab, a, b ∈Z, b ≠ 0}.
165) Q*–mulțimea numerelor raționale fără elementul
zero;
166) Q+–mulțimea numerelor raționale pozitive;
167) Q– – mulțimea numerelor raționale negative.
168) N⊂Z⊂Q
169)
170) 4) 2; 3; 5; 7; 23; 35; 57; …, care au o infinitate de
zecimale, sunt neperiodice, poartă numele de numere
iraționale (R – Q).
171)
172) 5) Reuniunea mulțimii numerelor raționale cu
mulțimea numerelor iraționale formează mulțimea
numerelor reale (R).
173) N⊂Z ⊂Q⊂R. Q ∩ R – Q = ∅.

174)
175)

176)
177)
178)
179)
180)
181)
182)
183) Fie A și B două mulțimi:
184) 1) REUNIUNEA: A ∪ B = {xx∈ A sau x ∈ B}
185) 2) INTERSECȚIA: A ∩ B = {x x ∈ A și x ∈ B}
186) 3) DIFERENȚA: A – B = A \ B = {xx∈A,
x∉B}
187) 4) DIFERENȚA SIMETRICĂ: A ∆ B = (A – B)
∪ (B – A)
188) 5) PRODUS CARTEZIAN: A x B = {(a, b)a ∈
A, b ∈ B}
189) 6) CARDINALUL UNEI MULȚIMI este
numărul de elemente al acestei mulțimi, notat cardM.
Fie A, B, C trei mulțimi finite, atunci card(A ∪ B) =
cardA + cardB–card(A ∩ B) (α);
190) card(A∪B∪C) = cardA + cardB + cardC–
card(A∩B) –
191) –card(A∩C) – card(B∩C) + card(A∩B∩C) (β);
192) card(A x B) = cardA∙cardB (γ).
193)
194)
195)
196) Sume de numere naturale
197)
198) 1) S1 = 1 + 2 +3 + 4 + …+ (n - 1) + n = n
(n+1)2;
199) 1’) S1’ = x + (x + 1) + (x + 2) + … + y = y y+1-
x (x-1)2 → sumă de numere naturale consecutive;
200) 2)S2 = 12 + 22 + 32 + … + (n - 1)2 + n2 = n
(n+1)(2n+1)6;
201) 3) S = xn + xn+1 + xn+2 + xn+3 + … + xm = xm+1-
xnx-1 → sumă de puteri cu aceeași bază și exponenți
numere naturale consecutive);
202) 4) S3 = 13 + 23 + 33 + 43 + … + (n–1)3 + n3 =
n(n+1)22=
203) = n2(n+1)24
 204) Etapele de parcurs pentru demonstrarea lui Sn:
205) a) se verifică dacă este adevărată P(n) pentru
cea mai mică valoare dată lui n;
206) b) se presupune că propoziția dată (Pk) este
adevărată pentru orice valoare k din domeniul de
definiție al lui n și se demonstrează că Pk→ Pk+1
adevărat.
207) Exemple:
208) 1’) 5 + 6 + … + 80 = 80 ∙ 81-5 ∙42 = 6480-
202 = 64602 = 3230;
209) 3) 225 + 226 + 227 + … + 230 = 231- 2252-1 =
225(26- 1)1 = 225∙ 63.
210)
211) Aproximări ale numerelor reale
212)
213) 1) Partea întreagă a numărului real „a”,
notată [a], este cel mai mare întreg, mai mic sau cel
mult egal cu „a”.
214) Exemple: [3,2] = 3; [−2,5] = −3; [8] =
8;
215) [−16]=−16.
216) Observație: [a] ∈ Z; [a]≤ a ≤ a+1.
217) 2) Partea fracționară a numărului „a” este
numărul
218) {a} = a – [a].
219) Exemple: a = 25,1
220) a = [a] + {a}
221) [a] = 25
222) {a} = 0,1
223) sau {25,1} = 25,1 – [25,1] = 25,1 – 25 = 0,1;
224) {15} = 0.
225) Proprietăți:
a) a ∈ [n; n+1] ⇔ [a] = n;
b) [a] ≤ a < [a] + 1;
c) a -1 < [a] ≤ a;
d) a = [a] + {a};
e) 0 ≤ {a} < 1;
f) {a} = {b} ⇒ a – b ∈Z;
g) [a] = [b] ⇒ |a – b| < 1;
h) Identitatea lui Hermite: [a] + a+ 12= [2a].
226) Întregul cel mai apropiat de „a”, notat a, este:
227) a= a, a ≤ 12;a+ 1, a>12.
228)
229) Rotunjirea și aproximarea unui număr real
230) Dacă ultima zecimală la care se face rotunjirea
este urmată de cifra 0, 1, 2, 3 sau 4, atunci această ultimă
zecimală rămâne neschimbată; dacă este urmată de cifra 5,
6, 7, 8, sau 9, atunci ultima zecimală se mărește cu o
unitate.
231) Exemplu: dacă a = 3,12345, atunci:
232) a = 3,1 (rotunjire la prima zecimală);
233) a = 3,1235 (rotunjire la a patra cifră).
234)
235)
236)
237)
238)
239)
240)
241)
242)
243)
244)
245)
246)
247)
248)
249)
 250)
251)
252)
253)
254)
255) Inegalități
256)

257) Definiție: Un număr natural a este mai

mare decât un număr natural b și scriem a > b, dacă
există un număr natural c (c ≠ 0), astfel încât a = b + c.

258) Definiție: O inegalitate reprezintă o

relație matematică adevărată sau falsă care se stabilește
între două expresii matematice, ea poate fi strictă (a>b)
sau nestrictă (a ≥ b, citim: a mai mare sau egal cu b).

Observație: dacă o inegalitate se înmulțește

259)
cu un număr negativ, atunci aceasta își schimbă sensul.

260) Exemple de inegalități:

261) 1) a2 + b2 ≥ 2ab, ∀ a, b ∈ R;

262) 2) a + b ≥ 2ab, ∀ a, b ∈ R+;

263) 3) a + 1a ≥ 2, ∀ a ∈ R+;

264) 4) a2 + b2 + c2 ≥ ab + ac + bc, ∀ a, b, c ∈ R.

265)

266)
 267)

268)

269)

270) Intervale de numere reale

271)
272)
273) Pentru a, b ∈ R, a < b, se definesc
următoarele submulțimi ale lui R, numite intervale.
274)
275) Intervale mărginite:
276) (a, b) = xx ∈R, a<x <b;

277) -∞ a b +∞

278) [a, b) = xx ∈R, a ≤x <b;

279) -∞ a b
+∞

280) (a, b] = xx ∈R, a<x ≤b;

281) -∞ a b
+∞

282) [a, b] = xx ∈R, a ≤x ≤b.

283) -∞ a b +∞

284)
285) Intervale nemărginite:
286)
287) [a, ∞) = xx ∈R, x ≥a;

288) -∞ a +∞

289) (a, ∞) = xx ∈R, x >a;

290) -∞ a +∞

291)

292) (- ∞, a] = xx ∈R, x ≤a;

293) -∞ a +∞

294) (-∞, a) = xx ∈R, x <a.

295) -∞ a +∞

296) Inecuația liniară cu o necunoscută (de gradul

I)
297)
298)
299) Expresia de forma mx + n≤p (mx +
n<p, mx + n≥p, mx + n>p), unde m, n, p∈R, m≠ 0,
iar x ∈R, variabilă, este o inecuație liniară (de gradul
I).
300) Soluția inecuației este orice număr din
domeniul de definiție, care transformă inecuația într-o
propoziție adevărată după ce se înlocuiește valoarea
variabilei.
301) Mulțimea tuturor soluțiilor din domeniul
de definiție formează mulțimea soluțiilor.
302)
303)
304) Aplicații rezolvate:
305) 1)-2x + 3 ≥ 0, x ∈R+⇔-2x ≥ -3 :(-2)⇔ x ≤
32
306) ⇒x ∈ (-∞;32], dacă x ∈R+⇒x ∈ (-∞;32] ∩
[0; ∞) ⇒x ∈ [0; 32].
307) 2) 3(x + 1) – 5 > 4x + 3, x ∈R+⇔ 3x + 3 – 5 > 4x
+3⇔
308) ⇔– x> 5∙(-1)⇒ x <- 5 ⇒ x ∈ (–∞; –5); dacă x
∈R+⇒
309) ⇒ x∈ (–∞; –5)∩ R+ = ∅.
310) 3) 2x + 1 < 7, x ∈N⇔2x <6:2⇔ x < 3 ⇒x ∈(-
∞;3); dacă x ∈N x∈ (- ∞; 3) ∩N ={0; 1; 2}.
311) 4) x< 5, x ∈R – 5 < x < 5 x ∈ (-5; 5).
312) 5) x-3< 5
313) x-3<5 ⇔ x < 8, –x ∈ (-∞; 8) sau
314) x – 3 >-5 ⇔ x >-2 x ∈ (–2; ∞);
315)
316) Prin urmare x ∈ (-∞ ; 8) ∩ (-2; ∞ ) = (–2; 8).
317)
318) –∞ –2 0 8
+∞
319)
320)
321)
322) 6) (3x – 1)(2 – x) ≥ 0
323) x -∞ 13 2
+∞
324) 3x – 1 – – – 0 + + + + + +
+ + + +
325) 2–x + + + + + + + 0– – –
– – – – –
326) (3x – 1)(2 – x) – – – 0 + + + 0 – –
– – – – – –
327) x ∈13; 2.
328) 7) (3x – 1)(2 – x) ≤ 0, în acest caz tabelul de
mai sus ne arată că x ∈ (– ∞; 13] ∪ [2; ∞).
329) 8) 1-2xx+2≤ 0;
330) x -∞ -2 12
+∞
331) 1 – 2x + + + + + + + + 0 – –
– – – –
332) x+2 – – –0 + + + + + + +
+ +

333) 1-2xx+2 – – – + + + + +
0 – – – – – – –
334) x ∈ (- ∞; -2) ∪ [12; ∞).
335) 9)1-2xx+2 ≥ 0; folosind același tablou ca la 8),
avem: x ∈ (-2; 12].
336)
337)
338) Să se rezolve inecuațiile:
339) 10) x – 2 > 0, x ∈Z
340) 11) x + 2 < 0, x ∈ R
341) 12) x≤ 0, x ∈N
342) 13) x- 2> 5, x ∈N
343) 14) a) x-0,52x-3< 0; b) 5x-46x+1≥ 2;
c)7x - 38x-1≤ 0;
344) d) 6x -5x≤−1; e) 8x≥ 9;
f) 8x8x+1≤−5;
345) g) 9x6x≤ 5.
346) R: 14a) x ∈R, x ≠ 32, x ∈12; 32;
347) 14b) x ≠− 16; -7x - 66x+1≥ 0; x ∈[-67;
-16);
348) 14c) x ≠ 18, x ∈18; 37;
349) 14d) x ≠ 0; 7x -5 x ≤ 0; x ∈ (0; 57];
350) 14e) x ≠ 0; -9x+8x≥ 0; x ∈ (0; 89];
351) 14f) x ≠− 18; 48x+58x+1≤ 0; x ∈(- 18;
-548];
352) 14g) ∀ x ∈R–{0}.
353)
354)
355)
356)
357)
358)
359)
360)
361)
362)
363)
364)
365)
366) „Nu-i poate fi dat omului nimic mai presus și mai măreț decât
cercetarea, în care frumusețea ei și importanța descoperirilor îl încurajează și-i
dă o anumită desfătare.” (Mihail Vasilievici Lomonosov)
367)
368)

369)
370)
 371) Capitolul III
372)
373)
374) ELEMENTE DE
375)
376) ISTORIE A
377)
378) NUMĂRULUI π
379)
380)
381)
382)
383)
384)
385)
386)
387)
388)
389)
390)
391) Litera alfabetului grecesc π („pi”)
reprezintă inițiala cuvintelor grecești „peripheria” =
periferie și „perimetros” = perimetru, folosite de
Arhimede în lucrarea sa cu referire la calcularea
circumferinței (a perimetrului) cercului.
392) Se notează cu π, fiind o importantă
constantă matematică, „CONSTANTA LUI
 ARHIMEDE”, ce poate fi regăsită în formule diverse,
are valoarea egală cu raportul dintre circumferința și
diametrul cercului, în spațiul euclidian, sau raportul
dintre aria unui cerc și pătratul razei sale.
393) Numărul π poartă numele și de
„CONSTANTA LUI ARHIMEDE”, deoarece
Arhimede a fost primul care a încercat să-i calculeze
valoarea cu exactitate, observând că această mărime
poate fi limitată superior și inferior, înscriind cercurile
în poligoane regulate și calculându-le perimetrul.
394) Studiul și încercările de calcul ale
numărului π au urmat dezvoltarea matematicii în trei
etape: etapa veche, în care π era studiat geometric;
etapa clasică, unde π era calculat folosind analiza
matematică și etapa modernă, când π se obține cu
ajutorul calculatoarelor numerice.
395) Către finele secolului al XVII-lea,
rapoartele au fost asimilate cu numerele, iar π a început
să fie folosit ca și în zilele noastre. W. Jones (1675-
1749) a fost primul matematician care l-a notat pe
3,14… cu π. Datorită celebrului matematician elvețian
Leonhard Euler (1675-1783), acest simbol (π) a intrat
definitiv în uzul general al specialiștilor, în urma
publicării în 1748 a lucrării sale intitulată „Introducere
în analiza infiniților”.
396) În decursul istoriei, valoarea lui π a fost
diferită de cea pe care o cunoaștem astăzi, în funcție de
epoca, zona geografică și popoarele respective. Cea mai
veche valoare a raportului dintre circumferința cercului
și diametrul său a fost dată în jurul anului 1800 î. Hr.,
de către scribul egiptean Ahmes, în
manualul său, care există pe papirusul Rhind, este
3,1604, mai mare decât cea reală cu 0,0188.
397) Egiptenii au obținut valoarea lui π din
raportul dintre perimetrul pătratului de la baza
piramidei lui Keops și dublul înălțimii acestui
monument (3,1415982). În urmă cu 2000 de ani î. Hr.,
babilonienii au calculat valoarea lui π (=3,125), mai
mică decât cea reală cu 0,0166, iar vechii caldeeni au
considerat valoarea lui π=3, deoarece ei considerau că
raza cercului se cuprinde de șase ori în circumferința
cercului. Aceeași valoare pentru π=3 o considerau și
evreii, așa cum rezultă din culegerea de tradiții rabinice
posterioare „Bibliei”, intitulată „Talmud”, și în care
scria că „ceea ce are un înconjur de trei palme e lat de o
palmă”. Chinezul Ceu-pei în „Cartea sfântă a
socotitului” (apariție din secolul al III-lea î.Hr.) dă
pentru π aceeași valoare (3).
398) Arhimede (287-212 î. Hr.) din Siracuza,
în lucrarea „Despre măsurarea cercului” arată pe baza
calculelor efectuate că valoarea lui π este cuprinsă între
3,141606 și 3,141590, iar Claudiu Ptolomeu și Heron
din Alexandria au găsit valori apropiate de cele ale lui
Arhimede.
399) Romanii au folosit pentru π valoarea dată
de Arhimede, pe când indienii considerau valoarea
raportului dintre lungimea cercului și diametrul său
egală cu 3,0625.
400) În secolul VI d. Hr., matematicianul
indian Aria-Bahata a dat pentru π valoarea de 3,1416,
considerând un hexagon înscris într-un cerc, căruia i-a
dublat succesiv laturile până la un poligon cu 384 de
laturi, apoi a calculat perimetrul (poligonul cu numărul
de laturi se apropie de lungimea circumferinței în care
este înscris) pe care l-a împărțit la diametrul său.
401) Procedeul lui Arhimede pentru calculul
lui π este folosit de un alt matematician indian,
 Bhaskara înțeleptul (secolul al XII-lea), care obține
aceeași valoare (3,1416). Un rezultat surprinzător de
exact obține și marele învățat uzbec Djemsid ben
Masud ed-Din al-Casi (în jurul anului 1400), primul
director al Observatorului astronomic de lângă
Samarkand, care scrie în cartea sa „Învățătura despre
cerc”, că a calculat raportul dintre lungimea
circumferinței și rază, servindu-se de un poligon regulat
cu 800.335.168 de laturi, obține valoarea lui π =
3,1415926535897932... (16 zecimale).
402) În 1596, matematicianul olandez Ludolph van
Keulen (1540-1610), din Leyda, obține valoarea lui π cu 35 de
zecimale, număr gravat pe mormântul său (germanii numesc și
astăzi simbolul π număr ludolphian).
403) Soluționarea unei probleme legate de
numărul π de către Johann Lambert (1728-1777), și
anume că acesta este un număr irațional, explică
faptul că valoarea lui π nu poate fi exprimată sub forma
unui număr zecimal finit și nici nu are un grup de
zecimale care să se repete. Prin 1882, matematicianul
german Ferdinand Lindemann (1852-1939) a
demonstrat că problema găsirii cvadraturii cercului nu
poate fi rezolvată, deoarece π face parte din clasa
numerelor transcendente, care nu pot fi rădăcini ale
unor ecuații algebrice cu coeficienți întregi.
404) La finele secolului al XIX-lea, unii
matematicieni au calculat, folosind creionul și hârtia,
cât mai multe zecimale pentru π.
405) Astfel, matematicianul englez William
Shanks, de-a lungul celor peste 20 de ani, a reușit să
calculeze 707 zecimale, însă după inventarea
calculatorului (1945) s-a observat că Shanks greșise
începând cu a 528-a zecimală. În 1949, când s-a folosit
calculatorul ENIAC, au fost obținute 2000 de zecimale
 în timp de 70 de ore, apoi mai târziu 3000 de zecimale
în numai 13 minute cu un alt calculator mai performant;
în 1959, folosindu-se calculatoare franceze și engleze,
s-au obținut 10.000 de zecimale, iar la 29 iulie 1961, de
la calculatorul IMB 7090 Data Center, din New York,
se obțin 100265 zecimale în 8 ore și un minut.
406) Cercetătorul japonez Tasumara Kanada,
de la Universitatea din Tokyo, după 10 ore de lucru
obține de la cele 1024 microprocesoare montate în
paralel, 51 de miliarde de zecimale pentru numărul π,
evidenția revista „Science et vie”.
407) Pentru a se reține cât mai multe zecimale
ale numărului π, s-au realizat în diferite limbi, fraze,
zicale, poezii (pieme – poeme), care se pot memora
ușor și care pot da prin numărul de litere ale cuvintelor,
în ordine, cifrele zecimale ale numărului. În limba
română propoziția „Așa e ușor a scrie renumitul și
utilul număr” dă valoarea lui π = 3,14159265, sau
propoziția „Dar e bine a vedea lucrările de foarte multe
ori”, dă valoarea lui π = 3,141592653. În limba
germană există un catren din care se pot deduce 23 de
zecimale, iar cele patru versuri din limba franceză dau
30 de zecimale pentru numărul π (ar fi recordul absolut,
pentru că a 32-a zecimală este zero).
408) În limba română performanța este de 25
de zecimale, iată și o poezie: „Sus e luna;/ O zeiță
fermecată, / Ca nebuna/ Peste ape trece supărată./
Cântecele toamnei parfumate/ Mor de dor;/ Legănate
ușor/ Visuri de iubire/ Spre cer zbor.”
409) Există și alte mnemotehnici pentru reținerea
numărului π.
410) Numărul π este studiat de aproximativ 5000 de
ani, dar nici azi nu se poate spune că este bine cunoscut; ciudat,
încă păstrează în taină rezerva de surprize.
 411) Interesul pentru memorarea unui număr record
de cifre ale numărului π a devenit o preocupare, astfel ultimul a
fost înregistrat de studentul chinez de 24 de ani, Lu Chao, care
în 24 de ore și 4 minute a reușit să redea fără greșeală până la a
67890-a cifră zecimală a lui π.
412) Ca o curiozitate, este stabilită ziua mondială a
numărului π, intitulată „Ziua π”, la 14 martie; iraționalitatea
numărului π a fost demonstrată complet abia în secolul al
XVIII-lea; numărul π are un număr infinit de zecimale, care nu
au secvențe repetabile; acest șir infinit de cifre a fascinat
numeroși matematicieni, determinându-i să investigheze
proprietățile acestui număr; munca analitică și calculele
obținute pe supercalculatoare au dus la obținerea a circa 10 mii
de miliarde de cifre ale lui π, nu s-a descoperit niciun șablon
identificabil în cifrele găsite.
413)
414)
415)
416)
417)
418)
419)
420)
421)
422)
423)
424)
425)
426)
427)
428)
429)
430)
431)
432)
433)
434)
435)
436)
437)
438)
439)
440)
441)
442)
443)

444)
445)
446)
447)
448) Capitolul IV
449)
450)
451) UNELE METODE DE
452)
453) REZOLVARE A
454)
455) PROBLEMELOR DE
 456)
457) ARITMETICĂ
458)
459)
460)
461)
462)
463)
464)
465)
466)
467)
468) Considerații preliminarii
469)
470)
471) Să ne reamintim că rezolvarea
problemelor de aritmetică se face aritmetic, folosind un
raționament corespunzător, prin care verificăm
condițiile problemei precum și transformarea lor,
descoperind prin gândirea proprie calea de rezolvare;
dar și algebric, exprimând problema din vorbirea
curentă în limbaj algebric, prin ecuații (sisteme), cale
mai simplă, unitară, preferată de rezolvitori.
472) Rezolvarea aritmetică, bazându-se pe
inițiativă personală și gândire creatoare, asigură
obținerea scopului educativ (dezvoltă puterea de
judecată reală și pregătește raționamentul pentru
rezolvarea algebrică).
473) Să ilustrăm această afirmație:
474) 1) Doi tractoriști au primit 1680 lei
pentru că au lucrat cu prășitoarea mecanică la porumb.
 Dacă primul a lucrat 35 din cât a lucrat al doilea, cât a
încasat fiecare?
475) Soluție aritmetică
476) Să reprezentăm printr-un segment
(împărțit în cinci părți egale) timpul lucrat de al doilea
tractorist, iar printr-un alt segment timpul lucrat de
primul tractorist
477) (35 din timpul primului).
478) 5 + 3 = 8 părți egale (reprezintă 1680 lei)
479) timpul lucrat de al doilea
tractorist
480) timpul lucrat de primul tractorist

481) 1680 : 8 = 210 lei (reprezintă o parte, adică 15);

482) 210 lei x 5= 1050 (lei a încasat al doilea
tractorist)
483) 1680 – 1050 = 630 (lei a încasat primul
tractorist).
484)
485) Soluție algebrică
486) Dacă notăm cu x suma încasată de al
doilea tractorist, atunci 1680 – x este suma încasată de
primul tractorist; astfel 1680 – x = 35 x ⇔
1680 = 35 x + x ⇔ 1680 = x ( 35+1) ⇔
487) ⇔ 1680 = x ∙ 135 ⇒ x = 1680 : 135, adică x =
1680 ∙ 58, (se simplifică 8 cu 1680 prin 8) și avem x =
210 ∙ 5, x = 1050 (lei a încasat al doilea tractorist);
488) primul tractorist a încasat 1680 – 1050 = 630
(lei).
489) 2) La concursul interjudețean de
matematică „Identitate” pentru elevii din mediul rural,
ediția a III-a (2011), s-au prezentat din alte județe 513
din totalul concurenților. Diferența dintre numărul total
 al concurenților și numărul concurenților din alte
județe a fost 120. Care a fost numărul concurenților din
județ, dar al celor din alte județe? Stabiliți și procentul
de participare (numai cu două cifre)!
490) Soluție aritmetică
491) 13 – 5 = 8 (diferența de părți egale, adică 120
concurenți)
492) 120 : 8 = 15 (concurenți, adică o parte din cele
13).
493) 15 ∙ 5 = 75 (concurenți din alte județe); 75 +
120 = 195 (total concurenți).
494) Soluție algebrică
495) Fie x numărul concurenților din alte
județe, iar 120 + x numărul total al concurenților. Astfel
x = 513 (120 + x) ⇔
496) ⇔ x = 60013 + 513 x ⇔ x - 513 x =
60013 ⇔ x(1 - 513) = 60013 ⇔
497) ⇔ x(1313 - 513) = 60013 ⇔ x∙ 813 =
60013 ⇔ x = 60013 ∙ 138 ⇔ x = 75 (concurenți
din alte județe); atunci 120 + 75 = 195 (total
concurenți).
498) Obs. Vă las plăcerea de a calcula și procentul de
participare. Mult succes!
499)
500) 3) În anul școlar anterior, am condus o clasă de
elevi care a înregistrat la final următoarea situație: jumătate de
clasă s-a evidențiat la matematică, obținând medii peste 9,50,
un sfert și-au dovedit abilitățile pentru muzică, făcând parte din
grupul folcloric al școlii, iar o șeptime la educație fizică și
educație plastică, participând la fazele județene de profil; au
mai rămas 3 elevi corigenți la limba română.
501) Câți elevi au fost în clasă?
502) Soluție aritmetică
 503) 12 + 14 + 17 = 14+7+428 = 2528 ; 1 - 2528
= 328 (reprezintă elevii corigenți la limba română).
504) 3 : 328 = 3 ∙ 283 = 28 (elevi au fost în clasă).
505) Soluție algebrică
506) Fie x numărul elevilor din clasă, atunci
x2+x4+ x7 + 3 = = x ⇒ x = 28.
507)
508) METODA GRAFICĂ
509) 4) David are 70 de lei, iar Diana are 16
lei. În fiecare zi, bunica lor, Aneta, le oferă câte un leu.
Peste câte zile Diana va avea de două ori mai puțini
bani decât David?
510)
511) Soluția 1
512)
513) 70
514) M N S
515) Suma de bani pe care o are David (MN)
516)
517) 54 16
518) R P
Q V
519) Suma de bani pe care o are Diana (PQ)
520)
521) RP = MN – PQ = 70 – 16 = 54 lei (diferența
dintre sumele lor)
522) Prelungim segmentele MN și RQ cu segmente
egale (NS = QV) astfel încât MS = 2PV sau RV = 2PV, adică
RP =
523) = PV = 54 lei
524) Dacă PQ = 16, atunci QV = 54 – 16 = 38 lei;
prin urmare David va avea de două ori mai mulți bani, decât
Diana, peste 38 de zile.
 525)
526) Soluția 2
527) Dacă cei doi frați, David și Diana,
primesc de la bunica lor, Aneta, aceeași sumă zilnic,
diferența dintre sumele lor de bani rămâne constantă,
adică 70 – 16 = 54 (lei), iar raportul sumelor trebuie să
fie 2. Deci, știm diferența sumelor și valoarea
raportului sumelor; altfel David ar trebui să aibă 108
lei, iar Diana 54 lei, peste 54 – 16 = 38 de zile.
528)
529) 5) Un lanț lung de 4,8 dam se taie în două
bucăți, astfel încât una să fie cu 120 dm mai mică decât
cealaltă. Câți metri are fiecare bucată?
530) Soluția 1
531)
532) I
533)
534) 120 dm 4,8 dam
535) II
536)
537) 4,8 dam = 48 m
538) 120 dm = 12 m
539)
540) 48 – 12 = 36
541) 36 : 2 = 18 (m, o bucată)
542) 18 + 12 = 30 (m, a doua bucată)
543)
544) Soluția 2
545) I
546)
547) 120 dm 4,8 dam
548) II
549)
 550) După transformări, obținem 48m, respectiv
12m.
551)
552) 48 + 12 = 60
553) 60 : 2 = 30 (m, o bucată)
554) 30 – 12 = 18 (m, cealaltă bucată)
555)
556) Obs. Dacă A este suma și B este diferența a
două numere X și x, atunci numărul mare X = A+B2,
iar numărul mai mic x = A-B2.
557) 6) Suma a trei numere naturale este 1229. Al
doilea este de două ori mai mare decât primul și cu 14 mai mic
decât al treilea. Să se afle numerele.
558) I. C. Liga – G. M. nr. 8, 1984
559)
560) Soluție:
561) primul număr
562) al II-lea număr
1229
563) al III-lea număr 14
564)
565) 1229 – 14 = 1215;
566) 1 + 2+ 2 = 5 părți egale (1215);
567) 1215 : 5 = 243 primul număr
568) 243 ∙ 2 = 486 al doilea număr
569) 486 + 14 = 500 al treilea număr
570) 7) Două numere naturale sunt astfel, încât
diferența lor este 226, iar primul număr mărit cu 2 este de 8 ori
mai mic decât al doilea. Să se afle cele două numere.
571) Olimpia Popescu – G. M. nr. 9,
1986
572) R: 30; 256
573)
574)
 575)
576)
577) Capitolul V
578)
579)
580)
581) RETROSPECTIV
Ă
582)
583) PUNCTUALĂ
584)
585)
586)
587)
588)
589)
590)
591)
592)
 593)
594) Dezvăluiri cu fapte
595)
596) O privire în urmă mă onorează, mai ales
că anii copilăriei, ca elev din mediul rural, mi-au fost
ocrotiți și îndrumați către studiu de dascăli, pedagogi
desăvârșiți.
597) Am un sentiment de respect deosebit
pentru Dumnealor și față de acei foști elevi care au
știut să materializeze sprijinul meu, dat la vremea
potrivită, astfel încât să se definească fără echivoc ca
persoane împlinite, marcante – unii dintre ei, de un real
folos societății și, în aceeași măsură, familiilor din care
fac parte.
598) Bucuria condeiului de-a așterne
dezvăluiri de fapte și nume este de-a dreptul
incandescentă. Chiar dacă trebuie să realizăm o privire
în urmă (din 1963) pentru multe zeci de generații, cu
atât mai mult se dezvoltă realmente un viu interes.
599) Am considerat școala ca fiind viața
mea, casa mea, familia mea, locul în care m-am
format ca om, ca pedagog, ca profesionist, locul
pentru care am parcurs un traseu deloc ușor (ca
timp și problematică diversă). Ca profesor numai în
mediul rural, circa jumătate de secol, am constatat că și
aici sunt copii cu capacități intelectuale excelente, dar
și familii deosebite cu care am colaborat minunat, chiar
dacă am traversat regimuri politice diferite; atunci, pe
lângă matematică și practica agricolă de luni de zile,
 întregi, mai aveam ca obligații și activitatea culturală,
socială.
600) În fața tuturor aspectelor vieții, ivite, am
ieșit numai victorios. Am exersat meseria de profesor
din plăcere. Acest lucru explică și anii mulți serviți
efectiv la catedră. Elevii mei au fost prietenii mei, după
cum și dascălii mei (unii) față de mine și pe care îi voi
aminti în cele ce urmează.
601) Datorez respectul și plăcerea unei
revederi, Doamnei mele învățătoare Bordea (azi
pensionară), care m-a învățat să descifrez tainele
literelor și ale cifrelor, m-a învățat să recit „Mergând cu
calul meu la pas, / O prună mi-a căzut pe nas, ...” m-a
învățat cum să mă comport în societate, să fiu demn,
cinstit și să-mi ajut aproapele. Câte nu ne-ar mai fi
învățat Doamna mea învățătoare dacă nu se transfera
(1951) de la școala din Surdila-Găiseanca. Bunătatea,
apropierea față de noi, grija pe care ne-o purta, fiind
foarte tânără, sigură pe sine și documentată cum era,
mi-au rămas în suflet și-n priviri.
602) Mulțumesc pentru tot ce-ați făcut pentru
mine, Doamna mea învățătoare Bordea, și vă doresc ani
mulți, cu sănătate, alături de cei dragi.
603) Am fost preluați de Domnul Costache
Hârjoghe, care avea să devină modelul meu de dascăl,
excelent pedagog, distins cu titlul de profesor emerit,
inspector școlar aproape trei sferturi din cariera sa. Mi-
a fost profesor și în liceu. Ne-a părăsit mult prea
devreme, când mai avea încă multe de spus și de scris
(Literele fiind specialitatea Domniei sale).
604) În anii de liceu, de facultate, dar și la
pregătirea și susținerea examenelor de definitivat,
gradul II, gradul I, ale multor perfecționări naționale,
am avut bucuria să am ca profesori personalități în
domeniu, printre care profesor universitar doctor Ion D.
Ion, prof. univ. dr. Octavian Stănășilă, prof. univ. dr.
Constantin Niță, prof. univ. dr. Eugen Rusu, prof.
Eremia Georgescu-Buzău, prof. univ. dr. M. Căruntu,
prof. univ. dr. Iacob. I., prof. univ. dr. Enache T., prof.
univ. dr. Codău N., prof. univ. Vaisman Cecilia, prof.
univ. Gheorghe Elena, prof. univ. dr. I. D. Teodorescu,
prof. Glininschi I., prof. (înv.) Banu (Mardale) Elena ș.
a.
605) După o lecție sau seminar cu Domniile
Lor, părăseam sala cu toate noțiunile predate înțelese,
clarificate, sistematizate, fixate. Folosirea unor
procedee și tehnici flexibile concurau la o însușire
temeinică a cunoștințelor, bazată pe o logică
matematică exhaustivă (completă, în întregime, care
epuizează subiectul). Până și modul cum (și ce) scriau
sau foloseau tabla, era de o înaltă ținută științifică și
pedagogică. Fie ca viața să vă fie o imensitate de
formule și ecuații cu rezolvări rapide pe un grafic liniar
care să tindă către infinit!
606) În școală, pe lângă nelipsitul studiu
individual, devenit o plăcută obligație profesională,
meditațiile și consultațiile, care constituiau o
preocupare foarte serioasă, totdeauna mă străduiam să
creez și ceva nou, ceva cu efect imediat sau în timp,
ceva care să aibă influență maximă, educațională,
 asupra elevului, dar și care să atașeze un progres la
prestigiul școlii.
607) Astfel, mi-amintesc de renumitele
(îndrăznețele) excursii sau expediții școlare de câte 7,
respectiv 14 zile, în cele mai pitorești zone ale țării,
accesibile sau mai puțin accesibile, din munții noștri
(Apuseni, Făgăraș, Ceahlău, Bucegi, Retezat etc.), din
Țara Oașului (Maramureș) și din câte multe alte tabere
și drumeții, unde nu am ocolit nicio casă memorială,
mănăstire sau muzeu, întâlnite. Toată țara am parcurs-o
cu diferite generații de elevi, fie la munte, fie la mare,
în Deltă sau în poiană la Ciric (Iași), Brașov, cabana lui
moș Toader (Toaca), pe Transfăgărășan sau la
hidrocentrala Porțile de Fier, Bicaz, cu rucsacurile în
spate sau cu autocarul; activitatea interdisciplinară cu
ținta, cunoaștere și documentare prin informarea
elevilor practic, în natură (pe viu), a oferit acumulare de
cultură reală, necesară și nu numai unui copil de școală.
608) Am acordat o deosebită atenție
organizării, funcționării și eficientizării:
a) cercurilor cu elevii (matematică, foto, numismatică);
b) unor cursuri de vară pentru elevii cu hobby-ul
matematica;
c) participării la Olimpiade și concursuri școlare;
d) proiectului inițiat pentru Concursul județean de
609) matematică „Identitate”, devenit concurs
interjudețean, aflat la a VI-a ediție, pentru elevii din
mediul rural;
e) redactării lucrării de față „CALEIDOMAT” pentru
 610) elevii și colegii din mediul rural, cu prioritate, în
speranța acoperirii dorințelor de cunoaștere, eventual,
de diversificare și consolidare a acestora.
611)
612)
613)
614)
615)
616)
617)
618)
619)
620)
621)
622)
623)
624)
625)
626)
627)
628)
629)
630)
631)
632)
633)

634)
635)
636) Extrapolarea mulțimii finite a foștilor elevi
637)
638) Generații de elevi au beneficiat de inițiativele
mele, conștienți de influența pozitivă a acestora asupra
formării lor ulterioare, ca viitori profesioniști. Se știe faptul că
una din cheile pentru porțile viitorului este matematica. Cum
toate se petrec la vremea lor, elevii mei care au știut a folosi
această cheie au devenit profesioniști respectați și apreciați.
Aceștia rezolvau și publicau la Gazeta matematică, participau
la olimpiadele de specialitate, intrau la liceu sau la treapta a
doua de liceu cu note care îi mențineau în topul elevilor din
mediul urban, iar după liceu se îndreptau către învățământul
superior, unde datorită obiectului matematica (cheia
succesului) au ajuns educatoare, învățători, profesori, medici,
ofițeri sau ofițeri superiori în armată, marină, poliție, serviciile
naționale, înalți lucrători în ministere sau bănci, ingineri,
juriști, avocați, procurori, judecători etc. Iată numai câteva
nume (spațiul nu permite mai mult) de foști elevi din școlile
unde am funcționat de-a lungul jumătății de secol, care
desfășoară activitate (mai ales în mediul urban) conform
diplomei pe care o dețin și a dorinței exprimate.
639)
641)
Școala
und
640) N e
643) Prof
umele și 642) esia pe care 644)
prenumele i-am
o exercită Observații
fostului pre
(locul)
elev dat
Mat
ema
tica
645) A
VRAMES 647) Ingi
646) 648)
CU GH. ner Petrol
Cireșu
VALENTI (PH)
N
649) A
651) Ingi
VRAMES 650) 652)
ner Petrol
CU GH. Cireșu
(PH)
NICUȘOR
653) B 654) 655) Ingi 656)
ABOIU S. ner (BR)
VIOREL Găi
 sea
nca
657) B
658) 659) Ingi 660)
ACIU J.
Cireșu ner (BR)
IONEL
661) B
ALABAN
662) 663) Juri 664)
M.
Cireșu st (BR)
MIHAEL
A
665) B
667) Eco
ALABAN 666) 668)
nomist
G. Cireșu
(București)
LILIANA
669) B
ALABAN 671) Prof
670) 672)
S. esor
Cireșu
NICOLET (București)
A
673) B
675) Eco
ALABAN 674) 676)
nomist
S. Cireșu
(Cireșu)
STELUȚA
678)
677) B
S.
ARDAȘ 679) Eco 680)
Găi
G. nomist (BR)
sea
SIMONA
nca
681) B
682) 683) Ingi 684)
OALĂ ȘT.
Zăvoaia ner (BR) Ș. Naval
HORIA
688)
685) B
686) 687) Ingi Tehnică
OALĂ ȘT.
Zăvoaia ner (BR) Medi
LUCIAN
cală
689) B 691) Col
OGDAN 690) onel Marina 692)
CR. Cireșu Militară
IONEL (BR)
693) B 694) 695) Căp 696)
 OGDAN
itan
E.
Cireșu Pompieri
VASILIC
(BR)
Ă
697) B
698) 699) Eco 700)
OGDAN I.
Cireșu nomist (BR)
MIHAIȚĂ
701) B
703) Eco
ROASCĂ 702) 704)
nomist
ANIȘOAR Cireșu
(Cireșu)
A
705) B
706) 707) Col
708)
UTOI I.
Dudesc onel Marină
VALERIC
u (BR)
Ă
711) Me
709) C
710) dic 712)
ÂRNU N.
Cireșu stomatolog
SORIN
(BV)
713) C 715) Prof
EAFALĂ 714) esor 716)
U C. Cireșu Matematică
IULIANA (București)
717) C
718) 719) Ingi 720)
OMAN M.
Cireșu ner (Brașov)
BĂLAȘA
724)
721) C 723) Co
722) Marina
OMAN mandor
Cireșu Milita
PETRICĂ (BR)
ră
725) C
727) Căp
OMAN V. 726) 728)
itan Armată
GHEORG Cireșu
(BUC)
HIȚĂ
729) D 731) Înv
730) 732)
AN ățătoare
Zăvoaia
OLGUȚA (BR)
733) D 734) 735) Far 736)
ĂESCU N. Cireșu macistă
MIHAEL (BUC)
 A
737) D 739) Ingi
738) 740)
IMA ner
Cireșu
ANICA (Craiova)
742)
741) D S. 744)
743) Juri
INU ȘT. Găi M.E.C.T.S
st (BUC)
CARMEN sea .
nca
746) 748)
745) D S. 747) Eco Ministerul
INU ȘT. Găi nomist Comu
MARINA sea (Buc.) nicați
nca ilor
749) D
UMITRA 750) 751) Avo 752)
CHE Zăvoaia cat (BR)
VOICA
753) G 755) Pro
754) 756)
UȚOI D. curor
Cireșu
MIRELA (Dâmbovița)
757) H
759) Prof
AGIPAPA
758) esor 760)
S
Cireșu Matematică
H.CLEOP
(Brăila)
ATRA
762)
761) H Cireșu
AGIU TR. (Sc 763) Ingi 764)
VASILIC ărlă ner (BR)
Ă teșt
i)
765) IC
767) Dir
ONARU 766) 768)
ector bancă
A. Cireșu
(BR)
VIORICA
772)
769) IC 771) Ingi
770) Centrala
ONARU ner
Cireșu Atom
ILIE (Cernavodă)
ică
 776)
775) Ingi Două
773) IC
774) ner + licenț
ONARU
Cireșu Economist e+
RADU
(BR) Docto
ratul
777) I 779) Gen
778) 780)
ONAȘCU eral, pilot
Zăvoaia
NICOLAE (BR)
783) Rev
781) 782)
oluționar, 784)
LEȘU IONEL Dudesc
Ofițer
u
(BUC)
787) Ofiț
785) L
786) er Serviciile 788)
UNGU
Zăvoaia Statului
ȘTEFAN
(BR)
789) M 791) Fin
790) 792)
ANEA M. anțe Bănci
Cireșu
RODICA (BR)
793) M
794)
ANEA 795) Ingi 796)
Dudesc
MARINIC ner (BR)
u
Ă
797) M 799) Col
798) 800)
IHAI J. onel Armată
Cireșu
AUREL (CT)
801) M 802) 803) Col
804)
OCANU Dudesc onel M.A.I.
ȘTEFAN u (BR)
805) N
EAGU 806) 807) Avo 808)
NICU- Cireșu cat (BUC)
IONEL
809) N
ISIPEAN
810) 811) Ingi 812)
U
Zăvoaia ner(BR) Ș. Naval
GHEORG
HE
813) O 814) 815) Me 816)
 ȚELEA dic veterinar
Zăvoaia DSV
FĂNEL (BR)
817) P
ĂTÂRLĂ 818) 819) Ingi 820)
GEANU Cireșu ner (Brașov)
ELENA
821) P 823) Înv
822) 824)
ERIANU ățătoare
Zăvoaia
S. ELENA (Zăvoaia)
825) P
ERIANU
826) 827) Me 828)
S.
Cireșu dic (BUC)
MARIUȚ
A
831) Eco
829) P
830) nomist 833)
OPA G.
Cireșu 832) Pri
RADU
mar (Cireșu)
836) A.S
834) P .E.
835) 838)
OPA GH. Marketing
Cireșu
VASILE 837) Patr
on (BR)
841) Dre
pt
839) R
840) Administrati 843)
ADU D.
Cireșu v
STĂNEL
842) (Cir
eșu)
844) S 845) 846) Col
847)
ÂRBU Vulture onel M.A.I.
IONEL ni (BR)
848) SI 850) Eco
849) 851)
MION nomist
Cireșu
MIOARA (Cireșu)
852) S
854) Ingi
PĂTARU
853) ner 855)
J.
Cireșu transporturi
DUMITR
(București)
EL
856) S
858) Eco
TOICESC 857) 859)
nomist
U T. Cireșu
(Cireșu)
STELUȚA
860) T 862) Edu
861) 863)
OBĂ V. catoare +
Cireșu
ADINA Jurist (CT)
864) V 865) 866) Prof
ASILACH S. esor
868)
E I. Găi Matematică
MARIAN sea 867) (S.
A nca Greci)
869) V
871) Mai
ECHIU 870) 872)
or M.A.I.
CONSTA Zăvoaia
(BR)
NTIN
874)
873) V
S. 875) Înv
876)
LĂDUCĂ
Găi ățător
V.
sea (Jirlău)
EDUARD
nca
877) Z
878) 879) Far 880)
AMFIR F.
Cireșu macist (BR)
MIHAI
881) Z 883) Ingi
882) 884)
AMFIR ner utilaje,
Cireșu
NICU Brașov
885) Z
887) Fin
ECA R. 886) 888)
anțe Bănci
MARIAN Cireșu
(BR)
A
889) T 891) Ingi
OMESCU 890) ner 892)
D. Cireșu Transporturi
MARIUS (Buc)
895) Ingi
893) G
ner
HEORGHI 894) Transporturi
897)
CĂ E. Cireșu
DANIEL
896) (Bu
curești)
898) B 900) Ingi
ROASCĂ 899) ner agronom 902)
I. Cireșu 901) (Br
MARCEL ăila)
905) Eco
nomie si
904)
903) D administrare
S.
RĂGUȚ a afacerilor, 906)
Găi
ST. master
sea
MARIUS Finanțe
nca
Bănci
(București)
908) 909) Ingi
907) D
nerie
S.
RAGUT
Găi aerospațială 911)
ST.
FLORIN
sea 910) (Bu
nca curești)
913) 914) Tra
S. nsporturi
912) P
feroviare 916)
Găi
ĂUN I.
sea (inginer)
IULIAN
nca 915) (Bu
curești)
918)
917) P S.
919) Ofiț
920)
ĂUN I. Găi er pompieri
EMANUE sea (București)
L nca

922)
S. 923) Ad
921) R
Găi ministrație 924)
USU C.
sea publică
ALIN
nca (Brăila)

925) G 926) 927) Înv 928)

OIDESCU Dudesc ățătoare
ILEANA (Brăila)
 u

929)
930) O remarcă numai: multitudinea de foști
elevi, care din lipsa spațiului, dar și a faptului că n-am
reușit, spre părerea mea de rău, să aflu amănunte despre
ei, rog să primească asigurarea că nu i-am uitat, chiar
dacă nu au avut posibilitatea să urmeze o facultate.
Poate într-o ediție viitoare, cu ajutorul Bunului
Dumnezeu, am să scriu și despre ei, mai ales că mulți
au participat la activitățile organizate de mine.
931) Până atunci, vă asigur pe toți de
respectul și considerația sinceră, ce vi le port în suflet
și minte, ca de altfel și colaboratorilor mei, profesor
Tilihoi Rădel (grad didactic I), școala Zăvoaia, județul
Brăila, profesor Bogdan S. Ionel (grad didactic I),
școala Cireșu, județul Brăila, director adjunct al școlii,
care au avut amabilitatea să întoarcă timpul înapoi, să-l
demonteze și să-mi ofere amănunte (pe care nu le știam
despre unii dintre foștii mei elevi), din zona unde vor
rămâne fii nemuritori ai satelor respective.
932)
933)
934)
935)
936)
937)
938)

939)
 940) PERSONALITĂȚI BRĂILENE
941) ÎN DOMENIUL MATEMATICII
942)
943) Aceste personalități reprezintă un număr
destul de mare, printre ei și cei cu funcții de conducere,
sau cu care am intrat în contact prin intermediul
culegerilor publicate, al întâlnirilor avute la cercuri
pedagogice, consfătuirile profesorilor de matematică, al
instruirilor diverse, cu prilejul cursurilor de
perfecționare în management sau de altă natură etc.
944) Datorez respect total acestor
contemporani ai mei, în fața cărora mă înclin cu respect
și gânduri dintre cele mai alese. Dovadă și descrierile
ce vor urma despre viața și activitatea Domniilor Lor,
de-a lungul vremii. Consider foarte important ca să
rămână în memoria cititorilor, a părinților și elevilor, a
colegilor, mai mult sau mai puțin tineri, din mediul
rural în special, aspecte, fie ele și sumare, dar
punctuale, din care se pot trage multe învățăminte.
945) De fapt, mi-am propus să adresez cartea
aceasta în principal cititorilor din mediul rural, tocmai
pentru lipsa de informare și documentare pe care o duc,
fără unele surse care le-ar întregi și egaliza șansele față
de cei din mediul urban. Mă refer la lipsa internetului,
dotarea bibliotecilor cu carte diversă, în domeniul
matematicii; manualele, chiar dacă sunt alternative, nu
conțin suficiente relatări despre matematicieni
(Arhimede, Euclid, Eratostene, Newton, Gauss etc.).
Lipsește și informația despre personalități naționale
(academician Grigore Moisil, matematician poet Dan
Barbilian și mulți alții) și de ce nu, locale (profesor
universitar doctor docent Boboc Nicu, profesor
universitar doctor George Isac -Filipești ș.a.)
946)
 947)
948)
949) Personalități brăilene cu specialitatea
matematică,
950) având și activitate de conducere
951)
9 954) Nume 955) Funcția
5 și prenume
2)
N

9
5
3)
c

9 957) Eman 958) Inspector școlar

5 oil Dogăroiu general
6)
1
9 960) Cochi 961) Inspector școlar
5 no Adela general adjunct
9)
2
9 963) Țimira 964) Inspector școlar
6 ș Constantin de specialitate
2)
3
9 966) Țurca 967) Inspector școlar
6 nu Ghiorghe de specialitate
5)
4
9 969) Horelu 970) Inspector școlar
6 Octavian de specialitate
8)
5
9 972) Negul 973) Inspector școlar
7 escu Dan de specialitate
1)
6
9 975) Stroe 976) Inspector școlar
7 Dobrică teritorial
4)
7
9 978) Visalo 979) Inspector școlar
7 n Lucica general adjunct
7)
8
9 981) Negul 982) Inspector școlar
8 escu Victoria de specialitate
0)
9
9 984) Valenti 985) Inspector școlar
8 n Damian de specialitate
3)
1

9 987) Stănic 988) Inspector școlar

8 ă Nicolae de specialitate,
6) Cătălin
1 989) actual inspector
școlar

990) general adjunct

9 992) Giurcă 993) Inspector școlar
9 Mihaela de specialitate
1)
1

9 995) Botea 996) Inspector școlar

9 Viorel general
4)
1

9 998) Daniel 999) Inspector școlar

9 escu Iulian general
7)
1

1 1001) Ivan 1002) Inspector școlar

0 Narcisa de specialitate
0
0)
1
1 1004) Diaco 1005) Inspector școlar
0 nescu Mirela de specialitate
0
3)
1

1 1007) Roșior 1008) Inspector școlar

0 u Gheorghe raional Făurei
0
6)
1

1 1010) Radu 1011) Inspector școlar

0 Nicolae raional Făurei
0
9)
1

1012) Portrete succinte

1013)

1014)
1015) Reforma administrativă din anii 1960-
1970, a desprins Brăila de fosta regiune Galați la 1
martie 1968, revenind la denumirea de județ. Astfel, ia
ființă Inspectoratul Școlar al județului Brăila, forumul
învățământului brăilean, cu o echipă de inspectori de
specialitate sub conducerea profesorului emerit Timotei
 Petride, profesorului Vasile Pătrânoiu și a profesorului
Emanoil Dogăroiu (specialitatea matematică).
1016)

1017)
1018)
1019)
1020)
1021)
1. Profesor Emanoil Dogăroiu
1022)
1023)
1024)
1025) Născut în comuna Bărbătești, județul
Vâlcea, la 24.01.1931, unde a urmat și clasele primare.
După absolvirea studiilor liceale și universitare,
primește repartiția la Liceul „Gheorghe Munteanu
Murgoci”, Brăila. Ocupă funcții de conducere
importante, printre care și cea de inspector școlar
general al Inspectoratului Școlar Județean Brăila (1984-
1989). Pentru rezultate deosebite obținute, a fost distins
cu Ordinul Muncii, clasa a III-a (1969), Medalia Tudor
Vladimirescu (1980), Ordinul Meritul Științific, clasa a
III-a (1984).
1026) Se stinge din viață la 7 iulie 1992, la
Brăila.
1027) Este distins post-mortem cu titlul de Cetățean de
onoare al Brăilei, prin Hotărârea Consiliului Local
Municipal nr. 111 din 30.07.1999.
1028)
1029) 2. Profesor Adela Cochino
1030) Ocupă funcția de inspector școlar general
adjunct.
1031) În decembrie 2004 i se conferă

Medalia Meritul pentru Învățământ clasa I

1032)
1033)
1034) 3. Profesor Constantin Țimiraș
1035)
1036) S-a născut la Ardeoani, județul
1037) Bacău, la 14. 09. 1930.
1038) După absolvirea studiilor
1039) superioare la Timișoara, primește repartiție la
liceul din Ianca, județul Brăila (1953).
1040) Începând cu anul 1968, funcționează ca
inspector de specialitate la Inspectoratul Școlar
Județean Brăila, vreme de 22 de ani.
1041) A fost decorat cu „Ordinul muncii clasa a
III-a” prin decret prezidențial.
1042)
1043) 4. Profesor Țurcanu Ghiorghe
1044)
1045) 5. Profesor Octavian Horelu
1046)
1047) 6. Profesor Dan Negulescu
1048)
1049) 7. Profesor Dobrică Stroe
1050)
1051) 8. Profesor Lucica Visalon
1052)
1053) 9. Profesor Victoria Negulescu
1054)
1055) 10. Profesor Valentin Damian
1056)
1057) 11. Profesor Nicolae Cătălin Stănică
1058) Profesorul Nicolae Cătălin Stănică a
absolvit Facultatea de matematică din cadrul
Universității "Al. I. Cuza "Iași in 1998, iar în primul an
de activitate a predat matematica la Liceul Energetic
din Galați. In 1999 a dat din nou concurs de titularizare
și a ocupat postul de profesor de matematică la Școala
„Mihai Eminescu". Din 1999 până în 2007 a publicat
mai multe culegeri și cărți de specialitate în colaborare
cu alte cadre didactice și a pregătit elevi pentru
Olimpiada de matematică, undea avut elevi calificați la
faza națională. A fost cooptat și în grupul de lucru de la
Serviciul Național de Evaluare și Examinare pentru
realizarea subiectelor de la Testele Naționale. A ocupat
funcția de inspector școlar de specialitate, iar
actualmente este inspector școlar general adjunct la
Inspectoratul Școlar Județean Brăila.
1059)
1060) 12. Profesor Mihaela Giurcă
1061)
1062) 13. Profesor Viorel Botea
1063)
1064) 14. Profesor Iulian Danielescu
1065)
1066) 15. Profesor Ivan Narcisa
1067)
1068) 16. Profesor Diaconescu Mirela
1069)
1070) 17. Profesor Roșioru Gheorghe
1071)
1072) 18. Profesor Radu Nicolae
1073)
1074)
1075)
1076)
1077)
1078)
1079)
1080)

1081)
1082)
1083)
1084)
1085) MĂRTURII
1086) PROFESIONALE
1087)

1088) (matematicieni care de-a

lungul timpului au desfășurat și
 activitate de conducere,
îndrumare și control la nivelul
județului sau zonal)
1089) – portrete succinte
1090)
1091)
1092)
1093)
1094)
1095)
1096)
a) Prof. Țimiraș Constantin relatează:
1097)
1098)
 1099) 1100) Stimate
Domnule profesor
Oancea,
1101) Nu știu dacă
am găsit cea mai bună
soluție la apelul pe care mi
l-ai făcut. În cele din urmă
am ales pe aceea de a scrie
mult, lăsând impresia că nu
mă împac cu modestia.
1102)

1103) Am gândit însă că din noianul rândurilor mele,

vei dispune de posibilitatea de a selecta mai lesne esențialul,
necesar scopurilor propuse și, ca urmare, iată-mă dezlănțuit.
1104) Lumina zilei am văzut-o în satul Ardeoani –
județul Bacău, în 14 septembrie 1930 (ziua Crucii, zodia
Fecioarei).
1105) Cei șapte ani ai copilăriei i-am petrecut în
același sat, unde am urmat școala primară (4 clase) și unde
sub îndrumarea unei distinse învățătoare – Rozina Popa – mi
s-a luminat mintea prin aflarea secretului pe care-l dețin
literele și cifrele.
1106) Liceul – Ferdinand I – Bacău, l-am încheiat în
vara anului 1949, promovând totodată și examenul de
bacalaureat.
1107) Apoi cursurile învățământului superior le-am
parcurs la Facultatea de matematică din Timișoara, mult prea
departe de satul natal. Fiind fiul preotului Gheorghe și al
Valeriei Țimiraș, familie cu bunăstare materială, depărtarea
de familie îmi ușura frecventarea cursurilor învățământului
superior.
1108) Profesorii Facultății dispuneau de o înaltă
pregătire, predau cursurile la nivel superior și erau exigenți la
examene.
1109) Gândurile de a-mi asigura viitorul, de a-mi fi și
mie și societății de folos, mă ajută să reușesc parcurgerea
instruirii pedagogice în 1953, an în care am fost repartizat la
catedra de matematică a liceului din Ianca – pe atunci
regiunea Galați.
1110) M-a descumpănit pe moment întinderea
Bărăganului, cu orizonturi întinse, față de cerul restrâns de la
Ardeoani, sat mărginit de dealuri cu vederea deschisă doar
spre Carpații Răsăriteni.
1111) Convingerea că nu voi rămâne la Ianca s-a
spulberat repede. Timp de 15 ani ca profesor, diriginte,
director (1966-1968), am călăuzit pregătirea viitorului la mai
multe generații de elevi. Majoritatea dintre ei erau fii de
țărani, în număr mai mic fii de muncitori și intelectuali.
1112) Elevii erau silitori, fără preparatori în afara
școlii, dăruiți dorinței de a-și însuși cunoștințele, de a reuși în
viață pe baza unei solide pregătiri. Mulți absolvenți au urmat
învățământul superior, s-au calificat profesori în diferite
discipline, matematică, litere, medicină, inginerie etc, datorită
convingerii că viața le va fi după dorință numai dacă vor
învăța temeinic, ceea ce a contribuit și la satisfacția mea
profesională.
1113) M-au făcut cunoscut prin meritele lor,
afirmându-se prin procente ridicate în promovarea examenului
de bacalaureat și prin obținerea primelor locuri la olimpiadele
faza regionala și finală pe țară, la pătrunderea în
învățământul superior. Astfel, Iancu Ovidiu, Bănică Radu,
Caracostea Stere, Robitu Virgil, Belu Floarea, sunt doar
câteva nume ce s-au remarcat ca elevi destoinici și apoi ca
reușiți profesioniști. Am fost recompensat cu premieri în bani,
diplome de excelență, medalii, decorat cu „Ordinul muncii
clasa a III-a” prin decret prezidențial.
1114) Reforma administrativă prin reîmpărțirea țării
în județe, mă promovează, în 1968, inspector școlar al
Inspectoratului Școlar al Județului Brăila, deținând această
calitate 22 de ani.
1115) Activitatea de îndrumare și control am
desfășurat-o nu numai în municipiul Brăila. Recrutat în
brigăzile Ministerului Învățământului, am acționat în județele
Ialomița, Tulcea, în municipiul București cu control și
îndrumare în școlile generale și liceele din capitală și
localitățile limitrofe, timp de o lună de zile.
1116) Menționez și faptul că mi-a revenit și sarcina de
a efectua predarea matematicii și cadrelor militare de la
aerodromul Ianca. Majoritatea dintre ei dispunea de
pregătirea de aviator efectuată în U.R.S.S. Neavând liceul la
bază, nu puteau fi onorați cu diplomele ce le atestau
pregătirea profesională, revenindu-le obligația de a parcurge
cursurile liceale. Ca profesor de matematică am fost solicitat
să predau matematica și fizica (fiind disciplina secundară în
facultatea pe care am urmat-o) cadrelor salariate din cadrul
Sfatului Popular al raionului Făurei, activului de partid și
celor ce aparțineau Ministerului de Interne (Securitate și
Miliție).
1117) Fiindcă m-am lăudat suficient, am găsit cu cale
să adaug câteva rânduri cu privire și la alte aspecte din
propria-mi viață.
1118) În 1955 mă căsătoresc la Ianca cu învățătoarea
Ilinca Liliana Mălâia, din satul Șuțești – o ființă cu deosebite
calități – frumoasă ca fizic și cu suflet pur.
1119) Primul copil, un băiat – Marius, s-a născut fără
noroc – fiindcă nepriceperea unui medic îl lasă fără viață.
Durerea soției, Liliana, și a mea este fără margini.
 1120) Apare apoi pe lume fetița Veronica, care se
naște sub directa mea asistență, nemaiavând încredere într-o
asistență calificată. Liliana se dăruiește ca mamă pentru a o
crește după dorință. Veronica învață bine, premiantă în școala
generală, în liceul „Nicolae Bălcescu” Brăila și încheie
onorabil cursurile Facultății de Electronică din cadrul
Politehnicii București. Astăzi se află în S.U.A., nu mai practică
ingineria de electronist, s-a recalificat ca medic, obținând
doctoratul în medicină naturistă (acupunctură, presopunctură
și alte proceduri specifice pregătirii). Este căsătorită cu
inginerul electronist Adrian Orădean – român.
1121) În octombrie 1995, inima soției mele, Liliana,
încetează să mai bată, fiindcă o maladie fără leac – cancer
pulmonar – îi scurtează viața. Suferința a durat circa 10 luni,
și după medici, a fost o consecință a Cernobâlului.
1122) Pierderea ei m-a descumpănit profund. Toate
încercările de a-i prelungi viața eșuează. Din acel moment,
Brăila nu-mi mai este prielnică. O părăsesc și-mi găsesc o
minimă alinare în Ardeal, pe malul Oltului, la Săcădate –
județul Sibiu, unde, cu bani puțini, am cumpărat o grădină pe
care se afla o clădire în construcție, din cărămidă, cu o solidă
temelie.
1123) Antrenat de darea ei în folosință, timp de doi
ani, cu ajutorul bănesc de la fiica mea Veronica, o transform
într-o confortabilă locuință. Dispun de gaze, apă potabilă din
sursă proprie, canalizare, pomi fructiferi, viță de vie, căpșuni,
zmeură și teren suficient pentru grădină. Am încercat
apicultura, dar din opt stupi bine populați cu albine, am rămas
„fără muscă” din cauza insecticidelor folosite de o unitate
agricolă din sat ce distribuie prafurile cu elicopterul în total
dispreț și fără șanse de îngrădire. Însă nu renunț la pasiune.
1124) N-am lucrări personale tipărite, în afară de
lucrarea de gradul I. Am colaborat puțin cu Gazeta de
matematică.
 1125) Am scris însă sute de procese-verbale în care se
oglindesc activitățile profesorilor ce predau matematica și
fizica, modul în care își desfășurau munca directorii din școli
generale și licee. Multe dintre procesele-verbale încheiate de
mine aveau menirea de a consfinți gradele didactice obținute
de profesori.
1126) La cursurile de perfecționare unde se actualizau
și se completau cunoștințele în specialitate, mi-am făcut
datoria cu responsabilitate.
1127) N-am fost scutit nici de concentrări, unde, ca
ofițer de artilerie cu grad de locotenent major, am obținut la
finalul instrucției calificări onorabile.
1128) Vârsta îmi este înaintată – 81 de ani. La vremea
când aveam 80 de ani, m-am aflat în atenția conducerii
județului Brăila și a orașului Ianca, onorându-mă cu diplome
și calitatea de senior al învățământului brăilean, sub
semnătura inspectorului general, profesor Botea Viorel.
1129) Drept încheiere, îți mulțumesc mult, domnule
profesor Oancea Ion, pentru faptul că în cartea ce urmează a fi
editată sub semnătura dumneavoastră, se va afla și numele
meu, cu evidențieri ce-mi oglindesc activitatea de profesor și
inspector școlar.
1130) Vă doresc multă sănătate, viață lungă și
plănuirilor prezente și de viitor succese depline.
1131)
1132) Cu deosebit respect, profesor pensionar,
1133) C. Țimiraș
1134)
1135)
1136)
1137)
1138)
1139)
1140)
 1141)
1142)
1143)
1144)
1145)
1146)
b) Prof. Stroe Dobrică se confesează:
1147)
1148) Iubite coleg,
1149)
1150) Te laud pentru inițiativa de a scrie o
carte despre generația noastră, iar dacă și reușești,
atunci ai săvârșit un lucru măreț!
1151) M-am născut la 15. 04. 1949 în comuna Jirlău,
județul Brăila, școala primară și gimnaziul absolvindu-le la
școala din localitate.
1152) Cursurile liceale le-am urmat în cadrul
Grupului Școlar „G. Vâlsan”, pe atunci Școala Medie Făurei,
având ca profesori pe distinșii Ilie Caraman, Gh. Munteanu,
Petre Mazilu, Virgil Robitu și alți dascăli valoroși și pasionați.
1153) Ajutat de părinți, sfătuit de profesori din liceu,
am susținut și promovat examenul de intrare la Facultatea de
matematică pe care am început-o la Galați și am absolvit-o în
cadrul Universității București.
1154) După promovarea examenului de licență, am
debutat în învățământ pe catedra de matematică la Școala
Generală Ziduri din județul Buzău și am continuat să profesez
la Școala Jirlău, apoi la Grupul Școlar „G. Vâlsan” din
orașul Făurei.
1155) Cum tinerețea e scurtă, iar viața nu îndeajuns
de lungă, mi-am luat gradele didactice la timpul lor, esența
activităților mele fiind calitatea și distincția la clasă în timpul
predării, performanța în actul managerial și activități
extrașcolare atractive.
 1156) Între anii 1983 – 1990 am fost director al Școlii
cu clasele I-X Jirlău, o școală bine dotată, sprijinită intens de
comunitate, cu cadre didactice bine pregătite, devotate școlii,
mulți dintre ei fii ai satului. Școala a strălucit prin rezultate
bune, adecvate timpului de atunci.
1157) Revoluția din decembrie 1989 a adus noi
coordonate pentru școala românească, politicul ucigând destul
de mult valorile.
1158) Revenit la catedră, mi-am canalizat energiile
pentru a preda la un liceu, de altfel un vis mai vechi.
1159) În anul 1991, Inspectoratul Școlar Județean
Brăila a scos la concurs mai multe posturi atât la catedră, cât
și pentru inspectori.
1160) În urma concursului, am obținut postul de
inspector școlar teritorial, fișa postului permițându-mi să văd
și să cunosc toate cadrele didactice din grădinițe, școli
primare, gimnazii și licee dispersate între Oprișenești –
Galbenu și Vișani – Dudești.
1161) A fost greu, dar frumos!
1162) Lumea școlii, așa cum este ea, este minunată.
1163) Să clădești și să cunoști caractere, să-ți
desfășori activitatea în lumea copiilor, a adolescenților și
tinerilor, este un adevărat privilegiu. Ei preiau din experiența
și cunoștințele noastre, iar noi ne bucurăm cu ei, de ei.
1164) Problemele de organizare de la Liceul din
Făurei au provocat schimbarea conducerii, iar în aceste
condiții am fost directorul acestei unități școlare în două
etape, între 1993 – 1998 și 2002 – 2008, perioade grele, dar cu
satisfacții majore.
1165) Să conduci o școală cu 800 de elevi și 75 de
cadre didactice și personal administrativ este un examen
cotidian, pe care l-am promovat totdeauna.
1166) Muntele vieții îl urc încet și sigur, iar când mă
uit în urmă văd cărările bune și cele mai puțin bune.
 1167) Uneori mă întreb: dacă aș lua-o de la capăt aș
îmbrățișa aceeași meserie? Sau aș parcurge același traseu?
Dar cum viața este irepetabilă, amân răspunsul.
1168) Când am realizat că nu pot schimba unele
lucruri, am început să evit dezamăgirile și am reținut că
fiecare zi valorează cât o viață întreagă, dacă știi să prețuiești
secunda.
1169) Îmi place sentimentul lucrului bine făcut și mă
străduiesc să trăiesc clipa.
1170) Frica este începutul înțelepciunii, spune Vechiul
Testament.
1171) Nu-mi pun limite singur și-mi spun că dacă
mâine ar trebui să o iau de la capăt, voi avea forța să ajung
unde sunt și mult mai departe.
1172) Nu vreau să ajung la suficiență, la mulțumirea
de sine. Îmi doresc să am mereu întrebări de pus în fiecare zi.
1173) Caut motive de veselie în fiecare răsărit de
soare.
1174) După cum vezi, sunt optimist incorigibil,
sociabil până peste, riguros și în armonie cu mine.
1175) Astăzi sunt la catedră și continui ceea ce am
început cu 40 de ani în urmă.
1176) Școala, lumea școlii m-a format, mi-a dat
prestigiu, iar eu nu am păcălit-o niciodată.
1177) Sunt convins că se putea face și mai mult, dar
asta rămâne generațiilor care vor veni.
1178)
1179)
1180) Prof. Stroe
Dobrică
1181)
1182)
1183)
1184)
 1185)
1186)
1187)
1188)
1189)
1190)
1191)
1192)
1193)
1194) c) Interviu profesional: prof. Radu Nicolae
1195)
1196)
1197) 1199)
1198) Domnule
profesor Radu Nicolae, cum
a început cariera dvs. în
raionul Făurei?

1200)
1201) Absolvent al Facultății de matematică din
cadrul Institutului Pedagogic de 3 ani Galați, am continuat
studiul la Universitatea București, am obținut repartiție la
Școala Generală din comuna Mircea – Vodă. Aici am
funcționat timp de un an, unde am primit controlul
inspectorului Roșioru Gheorghe în scopul de a fi cooptat ca
inspector în anul școlar următor la Inspectoratul Școlar al
raionului Făurei.
1202) În ce perioadă ați funcționat la Inspectorat?
 1203) Am funcționat ca inspector metodist în perioada
1963 – 1968 străbătând în scopul îndrumării și controlului
toate satele și cătunele raionului, având în paralel ore la
Liceul Făurei.
1204) După desființarea raionului, am continuat să
predau la catedra de matematică – fizică din Liceul Făurei
până în anul 1977, când am fost promovat la Comitetul pentru
Cultură și Artă a județului Brăila ca inspector metodist.
1205) Despre activitatea de Inspector metodist ce ne
puteți spune?
1206) Menționez de la început că la majoritatea
școlilor din raionul Făurei, la catedra de matematică erau
angajați, ca profesori suplinitori, absolvenți de liceu și
învățători. Situația de fapt impunea organizarea periodică a
unor brigăzi pentru îndrumarea metodică și profesională a
acestora, dar și formarea proprie în sensul unei pregătiri
permanente, fiind obligat adesea, acolo unde se impunea, să
susțin ore demonstrative.
1207) Ce alte activități de îndrumare se desfășurau
pentru pregătirea profesorilor suplinitori necalificați?
1208) Un deosebit rol îl aveau cercurile pedagogice
unde aveau loc dezbateri pe seama unor referate și lecții
demonstrative susținute de profesori calificați.
1209) Inspectoratul alcătuia periodic scrisori
metodice în colaborare cu profesorii calificați. Menționez în
mod deosebit activitatea profesorilor: Robitu Virgil, Moca
Petrică, Costin Vasile, Negrea Petrică, Caloian Cristache, care
erau cooptați în brigăzi de îndrumare și alcătuirea referatelor
metodice și de specialitate.
1210) Activitatea la clasă a profesorilor de la Liceul
Făurei în acea perioadă s-a reflectat în numărul mare al
absolvenților care erau admiși în facultăți, activitate
remarcabilă și adesea evidențiată în diferite forme de forurile
superioare; liceul fiind atunci un motiv de mândrie pentru
absolvenți și comunitate.
1211) De evidențiat pregătirea elevilor ce veneau de
la școlile generale: Dudești, Surdila-Găiseanca, Mircea Vodă,
Jirlău, Galbenu, Rușețu, Șuțu cu rezultate meritorii pe
parcursul anilor de liceu, ce făceau cinste liceului în
competițiile județene.
1212) Cum evaluați perioada de activitate ca
inspector metodist?
1213) Atât la Inspectoratul școlar, cât și la Comitetul
de cultură am fost permanent preocupat de noutățile
domeniului de care mă ocupam și de prospețimea
cunoștințelor profesionale, având în vedere că eram în vizorul
mai multor generații pe care le îndrumam.
1214) Când am revenit la catedră la Liceul N.
Bălcescu, liceu al cărui absolvent fusesem cu ani în urmă, am
ocupat funcția de profesor de informatică, catedră nou
înființată cu exigențe și cerințe de pionierat, atât ca dotare,
cât și ca mentalitate față de nou.
1215) Ca șef de catedră de informatică, m-am
preocupat de dotarea prin sponsorizări a două laboratoare
ultraperformante pentru acea dată, sprijin deosebit primind
din partea fundației Soroș.
1216) Am satisfacția că informația mea de atunci, că
„în viitor analfabetul va fi cel ce nu va ști să mânuiască un
calculator”, privită cu suspiciune atunci, este azi o realitate
presantă și totodată o cerință a numeroase angajări. Timpul
mi-a confirmat și simt că mi-am adus contribuția la
implementarea noului.
1217) Îmi continuă activitatea fiul cel mic și la pensie
am amintiri plăcute în formarea a numeroase generații pe care
le-am îndrumat. Coleg de generație cu profesorii Robitu Virgil,
Moca Petrică, Costin Vasile ce ne privesc dintr-o stea, mă simt
obligat să le aduc un prietenesc și pios omagiu, fiind deplin
convins că împreună ne-am adus contribuția la formarea unor
generații ce își aduc aminte cu plăcere despre acele vremi.
1218)
1219) Prof. Radu
Nicolae
1220) Brăila, 10
mai 2011
1221)
1222)
1223)
1224)
1225)
1226)
1227)
1228)
1229)
1230)
1231)
1232)
1233) d) Portret de dascăl
1234) prof. ȚURCANU GHIORGHE
1235)
1236) Absolvent al Facultății de Matematică
din cadrul Universității „Al. I. Cuza”, Iași (1966), este
repartizat la Brăila (Școala generală nr. 1), unde
funcționează până la 31 august 1968. Este transferat,
apoi, la Școala generală nr. 8 (septembrie 1968). Aici
are și activitate de conducere (director) de la 1
septembrie 1974 până la 31 august 1976, iar de la 1
septembrie 1976 este transferat în interesul
învățământului la școala nr. 29 Brăila, unde a
funcționat până la 1 martie 1989, ca director.
1237) Începând cu data de 1 martie 1989,
domnul profesor Țurcanu Ghiorghe este numit
 INSPECTOR ȘCOLAR DE SPECIALITATE la
Inspectoratul Școlar Județean Brăila, unde funcționează
până la 1 martie 1990.
1238) În urma restrângerii de activitate (1
septembrie 1985) trece pe catedra de Matematică de la
Liceul „Gheorghe Munteanu Murgoci”, actualul
Colegiu Național (și fostul Liceu nr. 4, unde au
funcționat personalități distinse în specialitate, ca și azi,
de altfel).
1239) Domnul profesor de matematică, Țurcanu
Ghiorghe, în perioada 1 februarie 1996 – 1 noiembrie 2002, a
și condus întreaga activitate a liceului „Gheorghe Munteanu
Murgoci”, în calitate de director, cu rezultate deosebite (situație
devenită tradițională, aici, datorită colectivului didactic, de
excepție, care colaborează cu elevii pe măsură!). Aici
funcționează, ca profesor, și astăzi.
1240) Activitatea didactică a domnului profesor
Țurcanu Ghiorghe, în genere, a urmărit eficientizarea,
optimizarea și perfecționarea relației profesor – elev sau elev –
cadru didactic, profesor – profesor, școală – familie, școală –
familie – societate, obținerea performanței școlare până la cel
mai înalt nivel, devenind o preocupare permanentă.
1241) Rezultatele obținute cu elevii săi la concursuri,
olimpiade, evaluări locale sau naționale au fost exprimate
ulterior prin ceea ce elevii au ajuns: profesori de matematică,
informaticieni, specialiști în industrie, economie în general,
oameni de afaceri etc.
1242) Domnul profesor Țurcanu Ghiorghe a acordat o
atenție deosebită și perfecționării personale, obținând toate
gradele didactice, participând la o serie de Sesiuni de
Comunicări Științifice la nivel național sau la cursurile
organizate pentru profesorii de matematică la nivel de țară.
1243) A prezentat, cu tact pedagogic și un conținut
științific și metodic înalt, referate și lecții model, în cadrul
cercurilor pedagogice, unde a fost și responsabil. A fost și
metodist al Casei Corpului Didactic și al Inspectoratului Școlar
Județean Brăila. Inspecțiile școlare de specialitate, efectuate,
au constituit totdeauna un prilej de îndrumare, în primul rând,
de coordonare, de schimb de experiență, de sprijin pentru a
realiza mai mult și mai bine, astfel încât finalul să fie reușita
în viață.
1244) Pentru întreaga activitate desfășurată, domnul
profesor Țurcanu Ghiorghe a fost răsplătit cu diplome și
medalii. Astfel, obține Diploma Societății de Științe
Matematice, Medalia „Profesor evidențiat”, „Meritul pentru
Învățământ” în grad de cavaler, acordat prin Decretul nr. 1181
din 13 decembrie 2004 al Președintelui României, sunt doar
câteva din stimulentele pentru Carieră.
1245) Iată încă un exemplu de reținut, și pentru elevii
din rural, prilej unitar pentru a ne cunoaște înaintașii,
matematicieni de valoare incontestabilă.
1246) Să finalizați activitatea carierei ce o iubiți și
exersați numai cu rezultate olimpice, înconjurat fiind numai de
valori de o aleasă calitate!
1247)
1248)
1249)
1250)

1251)
1252)
1253)
1254) Capitolul VI
1255)
 ÎMBINAREA
1256)

POEZIEI CU
MATEMATICA –
PERFORMANȚĂ
RECUNOSCUTĂ ȘI
PESTE GRANIȚELE
ȚĂRII
1257)
1258)
1259)
1260)
1261)
1262)
1263)
1264)
1265)
1266)
1267)
1268) OVIDIU
N.
1269) ȚINO
 1270) 1271)

1272) S-a născut la 10 mai 1881, în Constanța,

într-o familie modestă, compusă din 3 frați și 3 surori.
Urmează primele două clase primare la Măcin (Tulcea),
apoi se stabilește în Brăila, unde termină școala
primară, gimnaziul „Maxim” și, în 1902, cursul
superior al Liceului „Nicolae Bălcescu”. Devine student
al Facultății de Științe a Universității din București,
secția matematici, luându-și licența în 1908. Pleacă la
Paris (Sorbona), unde participă la cursurile
matematicienilor Darboux, H. Poincaré, Picard,
Hadamard, Borel, Appell, Guichard, Lebergne etc, după
care își trece (1911) din nou licența în matematici
(Paris), iar în 1924 doctoratul. La 1 august 1932, Țino
devine titularul catedrei de geometrie analitică de la
Politehnica din Timișoara. În 1947 este scos la pensie,
dar a continuat să predea până în toamna anului 1948.
1273) Țino a fost membru al Societății „Gazeta
matematică” și redactor.
1274) Evidențiem faptul că Ovidiu Țino a scris
și poezie, publicând sub pseudonimul Ada Crin
 următoarele volume: „În amurg” (1934), „Între noapte
și lumină” (1937) și „Cea din urmă veghe” (1938).
1275) La 1 ianuarie 1963 i se oferă titlul de Om
de știință emerit, pentru contribuția și meritele sale la
dezvoltarea științei.
1276)
1277)

1278)
1279)
1280) DAN BARBILIAN
1281) (1895 – 1961)
1282)
1283)
1284) La 19 martie 1285)
1895 (Câmpulung-Muscel)
se naște fiul judecătorului
Constantin Barbilian și al
Smarandei, născută
Șoiculescu. Școala primară
o frecventează la
Câmpulung, Damienești
(Roman) și Stâlpeni
(Muscel), iar liceul la
Pitești, Câmpulung și
București (aici urmează
liceul „Gheorghe Lazăr”,
clasele a V-a și a VI-a, apoi
clasele a VII-a și a VIII-a la 1286)
liceul „Mihai Viteazul”).
 1287)
1288) Ion Baniciu a fost profesorul de matematică despre care
Dan Barbilian a scris în „Gazeta matematică”, mărturisind
„prinosul recunoștinței și admirației sale”.
1289) În cultura românească Dan Barbilian este recunoscut ca
poet și apoi ca matematician. A semnat primele poezii, publicate
în revista „Sburătorul” condusă de Eugen Lovinescu, cu numele
Popescu, apoi la următoarele i se atrage atenția că acest nume este
foarte răspândit și semnează cu pseudonimul Ion Barbu (numele
bunicului după tată).
1290) Fiind corespondent al Gazetei matematice (1910) și
elev în clasa a V-a reală, rezolvă probleme din clasa a VI-a reală
(de trigonometrie). În clasa a VI-a (1912) ia primul loc la
concursul organizat de gazeta matematică. Atunci Gh. Țițeica a
scris: „Cu o lucrare de algebră foarte bună, cu alta de geometrie
elementară excelentă, în care a întrebuințat o metodă ingenioasă
admirabilă, cu răspunsurile sale sigure și precise din care se vedea
o gândire bine condusă și cunoștințe întinse, cu aceste însușiri
alese, Dl. Barbilian și-a cucerit dintr-o dată locul de frunte. Să-i
fie de bună prevestire și pentru concursurile viitoare!”
1291) Această apreciere avea și motivația conform căreia
Țițeica însuși avea o soluție mai lungă pentru rezolvarea
problemei de geometrie, la care Dan Barbilian a prezentat o
soluție elegantă, neașteptată.
1292) Președintele comisiei pentru examenul de bacalaureat
(1914) la liceul „Mihai Viteazul”, Gh. Țițeica îl remarcă din nou
pe Dan Barbilian, „văzând în el o speranță de viitor
matematician”.
 1293) Intră la Universitatea din București, facultatea de
științe, secția matematici (1914), unde Țițeica, Pompeiu, David
Emmanuel, Lalescu și Anton Davidoglu îi sunt profesori.
1294) Din 1916 până în 1918, participă la primul război
mondial; reîntors (1918) la București, își pregătește licența în
matematici pe care în 1920 o trece, când redactează și două lucrări
de matematici, care sunt apreciate de Gh. Țițeica.
1295) De aceea, îl ajută și pleacă în 1921 la Göttingen, apoi
la Tübingen și Berlin, unde rămâne până în 1924, când se întoarce
în țară. În 1925 profesează la liceul din Giurgiu, din 1926 Țițeica
îl are ca asistent până în 1932. În 1929, ianuarie 21, Dan Barbilian
își susține teza de doctorat în matematici, în fața comisiei de
examinare formată din David Emmanuel, D. Pompeiu și Gh.
Țițeica. În 1935 este numit conferențiar, apoi la 30 decembrie
1938 profesor titular la catedra de matematici elementare și
axiomatică; în 1941 este numit profesor la catedra de algebră și
teoria numerelor, la Facultatea de Științe a Universității din
București, iar după reforma învățământului (1948) funcționează
în continuare până la îmbolnăvirea sa (1959). Ciroza hepatică îl
ține la pat doi ani; în ultimele patru zile de viață, cere să revadă
orașul copilăriei (Câmpulung), unde a doua zi este spitalizat. Se
reîntoarce la București și, în noaptea de 11 spre 12 august 1961,
marele matematician dispare. Înmormântarea s-a făcut la cimitirul
Bellu.
1296) Dacă înainte de 1933, Dan Barbilian se afla sub
însușirea idealului profesorului său, Gh. Țițeica, după 1933 își
regăsește propria sa personalitate, având strânse legături cu
personalități în domeniul matematicii de la Göttingen, dar și
datorită aprofundării operei lui Gauss, Riemann și Felix Klein.
Totuși, spunea: „Nu m-a învățat matematici decât Ion Banciu. Nu
datorez nimic altuia dintre profesorii de matematici. Sunt un
autodidact. Profesorii mei nu m-au format, ci m-au informat.” Să-l
fi uitat pe omul și marele profesor de matematică Gh. Țițeica, cel
puțin pentru prima perioadă a creației?
1297) La Barbilian, frazele matematice sau poetice sunt cu
reverberații și unduiri, cu stil variat, cu expresii emfatice și
durități, până la urmă, viața ne este alcătuită nu numai din lumină,
mai apar și umbre, chiar Shakespeare, recunoaște: „dacă te-ai
purta cu fiecare după merit, cine ar scăpa de bici?”
1298) Dan Barbilian a fost profesor criticat pentru ținuta și
elanul pedagogic, pentru lipsa spiritului practic, dar și admirat
pentru finețea sclipirii minții sale, gândirea îndrăzneață, eleganța
impulsurilor lirice.
1299) Printre puținii elevi urmași se numără: Mihai Benado,
Liviu Solomon, Al. Soliman, Nicolae Radu. S-a manifestat
simultan, ca poet și matematician (geometru și algebrist, valoros
și în domeniul axiomatizării științelor deductive). A purtat
influența școlii matematice germane, alături de Alexandru Myller,
Victor Vâlcovici, Vera Myller – Lebedev, Gabriel Sudan, care au
studiat, de fapt, la Göttingen.
1300) Publică 118 lucrări și memorii, 29 de conferințe ținute,
iar 5 memorii originale de matematici (manuscrise) au rămas
nepublicate, fiind scrise înainte de a se îmbolnăvi (1958).
1301)
1302)
1303)
1304)
1305)
1306)
 1307)
1308)
1309)
1310)
1311)
1312)
1313)
1314)
1315)
1316)
1317) George ISAC
1318) (1940 – 2009)
1319)
1320)
1321)
1322) Născut la 1323)
Filipești, județul Brăila, la 1
aprilie 1940. A urmat cursurile
la Liceul „Nicolae Bălcescu”
din Brăila, după care a
absolvit Facultatea de
Matematică și Mecanică a
Universității din București. În
1973 a susținut doctoratul la
Institutul de Matematică în
cadrul Academiei Române.

1324) A lucrat ca matematician cercetător la Centrul de

Computere, apoi asistent al profesorului Grigore Moisil*, și
profesor asociat la Facultatea de Matematică și Mecanică în
cadrul Universității din București.
1325) În 1974, George Isac a părăsit țara. Este angajat
ca profesor la Universitatea Națională din Zair. Din 1977 s-a
stabilit în Canada. A ocupat pe rând funcțiile de profesor la
Universitatea din Sherbrook-Quebec, pentru un an, mai târziu
profesor emerit la Colegiul Militar Regal al Canadei din St. Jean -
Quebec, și apoi în Kingston - Ontario.
1326) S-a stins din viață la 24 februarie 2009.
1327) Opera și activitatea: A publicat peste 150 de
lucrări de matematici în reviste internaționale de prestigiu și a
tipărit 11 volume în domeniile: Analiza Nelineară, Optimizare și
Teoria Complementarității Nelineare.
1328) Ca poet a publicat șapte volume de poezii:
Călător spre infinit, În goana timpului, Gânduri din neliniști,
Trepte spre Marea Poartă, Nostalgii și alte gânduri, Din
subconștient, Noi și întregul.
1329) Este distins cu premiul „Spiru Haret” al
Academiei Române pentru matematică (2003).
1330) Poemele lui G. Isac i-au fost dictate de firea sa,
de antenele sensibile ale sufletului său aprins de dorul reîntoarcerii
spre geneza lui „a fi”, spre rădăcinile arborelui său genealogic;
poetul se desparte de matematică acolo unde rațiunea nu mai
poate folosi nici un algoritm pentru a ne vindeca sentimental de
dorul unde-am învățat alfabetul cunoașterii: „Poezia cu care ne
naștem, poezia care este permanent în noi, și pe care o căutăm în
momentul când sufletul ne este în cumpănă, nu este indicatorul cel
mai important al stării sufletului în această călătorie fără preget
spre infinit” (G. Isac). A căutat Pământul Făgăduinței în tinerețe,
plin de elan creator, dedicându-și timpul studiului matematicii și
la vârsta când amintirile devin monede prețioase în nopțile de
insomnie, gândurile îl poartă spre locurile copilăriei, acolo unde
timpul se dilată și nu mai vrea să îmbătrânească, având alte
coordonate existențiale. Rădăcinile vieții mai puternice decât
roadele muncii. Cel care a cunoscut gloria nobilei sale profesiuni,
de savant, se întoarce încărcat de fiorul aducerii aminte spre locul
natal, în jurul căruia se definește devenirea, se închide cercul
existenței. Locul geometric al tuturor evenimentelor, al mișcării
noastre în labirintul ideilor are ca punct stelar, locul nașterii,
izvorul nesecat al vieții.
1331) Este o poezie al cărei farmec a stat și stă în
rostirea simplă a lucrurilor, în lirismul direct. George Isac și-a
aflat în poezie un domeniu complementar.
1332) George Isac a fost un matematician strălucit,
cunoscut ca atare pe toate meridianele globului. Ceea ce nu prea
se știe în cercurile de matematică, este că George Isac a fost în
același timp și un poet autentic, autor a șapte volume de versuri.
Deși aceste domenii ale culturii par foarte îndepărtate între ele,
combinația lor nu este ceva cu totul neobișnuit în lumea
matematică. Într-o prefață, George Isac ne avertiza că „Poezia
mea are trei strofe” (cu excepția câtorva poezii). Prima strofă pune
cititorul în contact cu o trăire umană, a doua strofă este o punte de
legătură, iar ultima este o invitație la o reflecție profundă.
1333) Fiind născut și crescut pe aceste meleaguri,
matematicianul și poetul de mai târziu, prof. univ. dr. George Isac,
a acordat în timpul vieții sale pentru stimularea performanței
școlare, dar și în continuare, în zilele noastre, o bursă anuală de
merit pentru cel mai bun elev din școală, cu posibilități materiale
insuficiente, în valoare de 500 RON.
1334) Astfel, în iunie 2008, când prof. George Isac a
revenit în vizită în satul natal Filipești, a avut dorința de a premia
performanțele celui mai bun elev. Prima elevă care a primit acest
premiu a fost în 2007 Mocanu Nicoleta, în 2008 Andrei Răzvan
Radian, în anul 2009 Grozea Steluța, în 2010 Mereuță Sabina
Elena, în 2011 Andrei Cătălin Florin, iar în 2012 Bucur Ionela.
1335) Iată de ce, în aceste momente, gândurile noastre,
alături de ale întregului colectiv, didactic și de elevi, se îndreaptă
către cel ce s-a numit George Isac, profesor universitar doctor,
recunoscut în țară și peste hotarele ei, spre aducere aminte, ne
onorează și ne obligă păstrarea vie în memorie a omului cu
opera și faptele sale.
1336)
1337)
1338)
1339)
1340)
1341)
1342)
1343)
1344)
1345)
1346)

1347)
1348)
1349)
1350)

1351)
1352) *GRIGORE C. MOISIL
1353) (1906 – 1973)
1354)
1355)
 1356) S-a născut la 10 ianuarie 1906, la

Tulcea; fiul lui Constantin (profesor de istorie, nepot al vicarului

Grigore Moisil din Năsăud) și al Elenei (institutoare), originară
din Ismail.
1357) Urmează școala primară la București, iar liceul
la „Mihail Kogălniceanu” (Vaslui), de la 1916 până la 1918, și la
„Spiru Haret” (București), de la 1918 până la 1923.
1358) În paralel cu Facultatea de Științe, secția
matematici din București, a urmat Politehnica (1924-1929).
1359) Își ia doctoratul în matematici la 4 iunie 1929, în
fața comisiei formată din Gh. Țițeica, președinte, iar D. Pompeiu
și Anton Davidoglu, membri.
1360) Pleacă la Paris (1930) și se întoarce la 1 iulie
1931, când își trece docența în specialitatea analiză matematică.
1361) De la Roma (1931 – 1932) merge la Paris, ca
bursier, după care profesează la Universitatea din Iași (1932),
până în 1941, când este chemat la Universitatea din București
unde a funcționat până la sfârșitul vieții.
1362) A fost suplinit, fiind numit ministru
plenipotențiar la Ankara (1946-1948), de către Gh. Țițeica.
1363) Membru al multor Academii și Institute
naționale și internaționale, a fost distins cu titluri științifice
diverse pentru meritele sale, în țară și peste hotare. Întreaga sa
operă este străbătută nu numai de matematică pură, cât mai ales de
matematică aplicată. Cele circa 300 de lucrări, memorii, articole,
monografii etc. constituie opera de matematică a fondatorului
școlii românești de teorie algebrică a mecanismelor automate, a
învățatului român care a adus un nou suflu, la progresul întregii
tehnici românești.
1364) Ne părăsește, pe altarul vieții sale, matematice,
cu regretul că încă erau multe de spus și de făcut, fiind în plină
activitate (congres internațional) când bătăile inimii sale au încetat
definitiv, la 21.05.1973.
1365)
1366)
1367)
1368) „Gramatica limbii române ne învață că
verbul a învăța are românește două înțelesuri:
- a te învăța pe tine
- a învăța pe ceilalți.” Grigore Moisil
1369)
1370)
1371)
1372)
1373)
1374)
1375)
1376)
1377)
1378)
1379)
1380)
1381)
1382)
1383)

1384)
 1385)
1386)
1387) Aurel M. BURICEA
1388) (n. 1943)
1389)
1390)

1391)
1392) Născut la 27 octombrie 1943, în comuna Ulmu,
județul Brăila. Fiul lui Manole Buricea, negustor, și al Măriei
(n. Condruz). A urmat școala generală în comuna natală (1950-
1957), apoi Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați, primele două
clase, continuate la Liceul „Nicolae Iorga” din Brăila (cu
bacalaureat în 1962).
1393) Profesor de matematică din 1962, apoi din 1966
și director coordonator (1980-1989) la școala generală din
comuna Ulmu; din 1990, director al Editurii Danubiu din
Ulmu.
1394) În 1968, la propunerea lui Matei Călinescu, are
loc debutul absolut în „Revista Argeș”.
1395) Inegalabilul scriitor Fănuș Neagu, fiul de
baștină al locurilor acestea cu … bălți, salcâmi și sânziene
cosânzene, actorul metaforelor rămase, nu de mult, în
suspensie, i-a lăsat, fiindu-i cel mai apropiat mentor spiritual,
poezia, proza, metafora spre a le duce mai departe, la braț cu
viața, alături de prieteni și colegi.
1396) Colaborează la reviste locale și naționale,
printre care: România literară, Luceafărul, Contemporanul,
Argeș, Tribuna, Astra, Țara, Săptămâna culturală a Capitalei,
Almanahul literar, Familia, Tomis, Dunărea, Albina, Analele
Brăilei, Porto-Franco, Viața Buzăului, Libertatea, Florile
Dunării, Axioma, Literatorul, Tribuna, Literatură și artă
(Chișinău), Renașterea culturală, Salonul literar, Poesis,
Oglinda Literară, Dunărea de Jos, Vitralii ș.a.
1397) Inițiative culturale:
- înființarea Editurii Danubiu, 1990
- înființarea ziarului „Libertatea” împreună cu un grup de
1398) ziariști, 23 decembrie 1989.
1399) Debut editorial:
1400) „Caietul debutanților”, Editura Albatros, 1977.
1401) Tipărește volume de poezie la diferite edituri din
țară, astfel:
1402) „Sarea neagră a nopților”. Poezii. Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 1979.
1403) „Clopote de magneziu”. Poezii. Editura Cartea
Românească, București, 1981.
1404) „Poeme de dragoste”. Poezii. Editura Porto-
Franco, Galați, 1990.
1405) „Axiome sacre”. Eseuri; poezii. Editura
Danubiu, Brăila, 1997.
1406) „Scara din ulm”. Sonete. Editura Scrisul
Românesc, 2003.
1407) „Vocația prieteniei (amintiri cu Fănuș Neagu)”.
Editura Danubiu, 2007; precum și altele.
1408)
 1409) Ca om, ca profesor, ca prieten, îl apreciez pentru
toate zbaterile sale, reușite după voia și dorința sa.
1410) Profesor de matematică, poetul Aurel M.
Buricea este o raritate a zonei și nu numai. Toți prietenii mari
și mulți îl apreciază. Fănuș Neagu i-a stimulat priceperea,
talentul, sămânța creației, a omeniei și a visării. „Dacă stau
bine să mă gândesc, Aurel M. Buricea e un poet care
zămislește matematici și un matematician care așază metafore
pe semnul scăderii, viscolul și arșița se adună în strofe, în
vers, în picătura de rouă”, scria Fănuș Neagu, iar conf. univ.
dr. Florentin Smarandache, șef al Departamentului de
Matematică și Științe, Universitatea New Mexico exprima
următoarele:
1411) „În categoria matematicienilor poeți, alături de
Omar El Khayyam (c. 1047 – c. 1122, persan), Paul Valéry
(1871 - 1945, francez), Ion Barbu - Dan Barbilian (1895 –
1961, român), se încadrează și scriitorul Aurel M. Buricea.
1412) (...) Slovele au ritm și rimă, spre deosebire de
modernismul și postmodernismul în care a viețuit ...
1413) (...) Matematica, modus operandi (mod de
operare), și poezia, modus vivendi (mod de viață), s-au
intersectat admirabil în creația profesorului Buricea.”
1414)
1415)
1416)
1417)
1418)
1419)
1420)
1421)
1422)
1423)
1424)
1425)
 1426)
1427)
1428)

1429)
1430)

1431)
1432)
1433) Capitolul VII
1434)
1435)
1436) PERSONALITĂȚI
1437)
1438) LOCALE,
NAȚIONALE,
1439)
1440) INTERNAȚIONALE
1441)
1442)
1443)
1444)
1445)
1446)
 1447)
1448)
1449)
1450)
1451)
1452)
1453) NICU BOBOC

1454)
1455)
1456) La 16 aprilie 1933 vede lumina zilei, în
satul Oprișenești, județul Brăila. Fiu de învățător,
începe școala primară în sat, apoi la Brăila. Urmează
studiile liceale în cadrul Liceului „Nicolae Bălcescu”
din Brăila și în 1951 își ia examenul de bacalaureat.
1457) Între 1951 și 1955 urmează cursurile
Facultății de matematică și fizică, secția matematici de
la Universitatea din București, iar în 1955 își susține
examenul de stat pentru matematici.
1458) Foarte repede, după examen (1955) este
încadrat ca preparator la catedra de tema funcțiilor a lui
Stoilow, până în 1957.
1459) Din 1957 până în 1959 funcționează ca
asistent, apoi ca lector din 1959 până în 1969,
conferențiar în perioada 1969-1973 și profesor din
1973 la aceeași catedră.
1460) Funcționează în Ministerul
Învățământului (1962-1963) și în august 1963,
cercetător principal la Institutul de matematică al
Academiei (secția teoria funcțiilor).
1461) Doctoratul în matematici îl obține (1962)
susținându-și teza în fața comisiei cu referat de
prezentare S. Stoilow, decedat în momentul susținerii
lucrării, și ca referenți Miron Nicolescu și Alexandru
Ghika.
1462) În 1966 la Universitatea din București,
Facultatea de matematică și mecanică, predă teoria
funcțiilor de o variabilă complexă.
1463) Este premiat (1965) de Academie pentru
grupul de lucrări din domeniul teoriei axiomatice a
funcțiilor armonice, cu premiul „Simion Stoilow”.
1464) Cele mai importante realizări, până în
1966, sunt cele de teoria funcțiilor, mai ales cele la care
au mai colaborat Corneliu Constantinescu și Aurel
Cornea, despre funcțiile armonice și teoria
potențialului.
1465)
1466) Zadarnice mi-au fost insistențele pentru a
lua legătura cu Nicu Boboc, nici măcar prin
intermediari de seamă pentru a mă mai documenta cu
aspecte din viața și activitatea domniei sale. Oricum
rămâne înaintașul nostru, al tuturor profesorilor de
matematică din județul Brăila, ca un exemplu, ca o
 mărturie, dacă mi se permite exprimarea, că și-n câmpia
Bărăganului brăilean, cu mult soare și pământ mănos,
se nasc și muncesc, și-n domeniul științelor exacte,
oameni de valoare pe care respectul, cel puțin, oferit cu
grijă la vreme, le poate fi sprijin pentru o deosebită
activitate (și trăire) viitoare.
1467)
1468)
1469)
1470)
1471)
1472)
1473)
1474)
1475)
1476) AURORA

SIMIONESCU
1477) (selecții din Curriculum Vitae)
1478)
1479)
1480)
1481)
1482) Lumina zilei de 21 septembrie 1983 îi
inundă chipul, pentru prima oară, la Brăila, spre marea
bucurie a părinților Aurel și Petruța Adriana
Simionescu, intelectuali desăvârșiți.
1483) Își ia Bacalaureatul cu media 9,80 la
Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci”,
Brăila (2002). Din august 2000 până în iunie 2001 i se
oferă o bursă de la Fundația Soros pentru studiu la
Deerfield Academy, Deerfield, Massachusetts, SUA, iar
pentru august 2002 – iunie 2005 o bursă integrală la
International University Bremen, Germania, pentru
studii universitare cu concentrațiile Fizică și Științele
Pământului și Astrofizică și pentru pregătirea tezei de
licență cu tema „Câmpul magnetic în clustere de
galaxii”, îndrumător Prof. Dr. Marcus Brüggen.
1484) Din august 2005 până în iunie 2009, este
doctorand la „Institutul Max Planck pentru Fizica
Extraterestră”.
1485) Desfășoară activități complexe în paralel
cu studiile pentru care obține premii și aprecieri
remarcabile.
1486) Publică și prezintă articole de
specialitate, având drept colaboratori personalități ale
domeniului, la nivel planetar.
1487) Astronomia devine pasiunea ce avea să o
dirijeze spre cercetare la institute din Olanda și
Germania, printre care și „Max Planck Institute for
Extraterrestrial Physics” (Germania), unde avea să-și
finalizeze studiile pentru doctorat și când Aurora a
descoperit în premieră un fragment de masă cosmică.
1488)
1489) Îmi amintesc cu precizie și plăcere când
s-a decernat, la gala „Zece pentru România” (2008),
premiul „Omul anului” pentru tânăra astrofizician de
numai 24 de ani, Aurora Simionescu devenind un
model pentru contemporanii interesați nu numai „de
câte-n lună și-n stele”, ci și chiar de întreg Universul.
1490) Cu acel prilej, Aurora și-a exprimat trei
dorințe:
1491) 1 – România să intre în Europa, nu numai
formal;
1492) 2 – România să aibă un institut de cercetare,
propriu, capabil să producă rezultate care să facă
înconjurul lumii, asemenea cercetării la care fusese și
dumneaei parte;
1493) 3 – Realizatorii acestei gale să introducă în
edițiile viitoare și categoria de premiere „Omul de
știință al anului”.
1494) Suntem alături de Aurora și noi, cei din
județul de baștină, pe lângă cei infinit de mulți alți
planetari, cu tot sufletul și mintea și-i urmărim zbaterile
sale care vrem să se materializeze pe mai departe în
rezultate deosebite, unice, de prestigiu internațional, fie
el și la NASA, arătând lumii că și în câmpia
Bărăganului brăilean există copii minunați, dotați
complet pentru a realiza minuni în Marele Univers.
1495) „Pasiunea pentru astronomie a început cu
cartea lui William J. Kaufmann III „Astronomie:
Structura Universului”, pe care am citit-o în ultimul an
de liceu. Astrele, care au călăuzit generații de
navigatori și au inspirat poeți, visători, profeți și
astronomi, deopotrivă, nu sunt eterne, ele evoluează.
Viața noastră este prea scurtă ca să observăm această
schimbare. Datorăm tot ceea ce avem – tehnologie,
medicină, filozofie, matematică –, tot ceea ce putem
dobândi astăzi, moștenirii scrise a multor generații de
dinaintea noastră. Unii oameni nu ajung niciodată să
afle că Pământul nostru este doar un punct șters,
albastru, foarte special și foarte vulnerabil, într-un
univers imens și uneori ostil. Aceștia nu ajung niciodată
să se lase copleșiți de acel fior de venerație, uimire,
 teamă chiar, și de fascinația pe care ți-o trezește știința
inoculată picătură cu picătură. Acestor oameni li se
refuză una dintre cele mai mari avuții pe care omenirea
le deține. Pentru că noi, oamenii, nu avem nevoie doar
de apă potabilă, mâncare și adăpost. Avem nevoie să
știm cine suntem, din ce suntem făcuți și cum
evoluează lucrurile în jurul nostru. Avem nevoie să
întrebăm cum, de ce, pentru ce. Știința este cea mai
mare moștenire a noastră și cea mai mare zestre pe
care o putem lăsa copiilor noștri. Am fost suficient
de norocoasă să găsesc o carte și o bucățică de
știință care să-mi schimbe viața, viziunea asupra
naturii. O carte care m-a inspirat și mi-a oferit un țel –
acela de-a înțelege stelele. și chiar dacă acum am aflat
mult mai multe despre astronomie decât ar fi putut
cartea să-mi dezvăluie, vreodată, încă mai regăsesc în
ea motivația de a mă zbate pentru scopul ales și
curajul de a-mi urma pasiunea”, relata Aurora
Simionescu pe blogul său.
1496) Prin urmare, iată modelul perfect, cel
mai elocvent, ce poate fi aplicat în practică, fără a se
greși, pentru tinerii studioși, în formare pentru cariere
înalte, durabile, și nu numai.
1497)

1498)

1499)

1500)

1501)

1502)
1503)

1504)

1505)

1506)

1507) Performanță

internațională,
1508) precedată de performanța națională
1509)
1510)
1511) Absolvent al gimnaziului de la Colegiul
Național „Nicolae Bălcescu”, actualmente elev al
Liceului Internațional de Informatică din București
(școală internațională privată), excepționalul copil
brăilean, de numai 16 ani, DENIS TURCU, din clasa a
XI-a, bursier, se numără printre cei cinci elevi care au
adus țara noastră pe locul I pe continentul Europa și pe
locul al cincilea în lume, unde au participat 100 de
 concurenți din 20 de țări, la Olimpiada Internațională
de Astrofizică și Astronomie, ediția a VII-a (27.07 –
05.08. 2013, Volos, Grecia).
1512) Pasionat de matematică și fizică, alături
de echipa care a reprezentat România la Olimpiada
Internațională de Fizică (Copenhaga, Danemarca, 7 –
15. 07. 2013), obține două medalii de aur și trei de
argint.
1513) Cu „De ce-ul” pe buze, din copilărie nu
se mulțumea cu răspunsuri pe jumătate sau trunchiate,
ci numai inteligent fundamentate.
1514) Fiind singurul copil al familiei Turcu
Narcis (tatăl, profesor de matematică la Liceul „Nicolae
Iorga”), a beneficiat de un mediu de excepție și a primit
tot sprijinul pentru o pregătire aleasă, care n-a fost
zadarnică. Astăzi, Denis se numără printre cei mai buni
de vârsta lui din lume la fizică.
1515) Ca olimpic, beneficiază de pregătiri
speciale, intense, cu 7-8 ore pe zi, cu profesori speciali.
Apreciază sistemul de pregătire de aici și exigența în
evaluare de la disciplinele de concurs, dar și dascălii de
excepție cu care face pregătire. Are obiecte la care
predarea și evaluarea se face și în limba engleză, cum
ar fi Chimia, Biologia. Acest lucru îl acceptă cu plăcere,
deoarece în străinătate, la o facultate, testul se va da în
limba engleză.
1516) Denis Turcu a predat, colegilor mai mici,
disciplina Astronomie, iar unul dintre elevii săi s-a
calificat la Olimpiada Internațională de Astronomie, ce
se va ține în Lituania (la juniori, iar la seniori este
calificat chiar Denis). Ce poate fi mai frumos și mai
emoționant decât o astfel de situație, între performeri,
care se ajută la momente deosebite?! Foarte interesant!
1517) De fapt, Denis Turcu a avut rezultate
deosebite din gimnaziu, unde a avut la matematică pe
profesoara Adela Dimov, iar la fizică pe profesorul
Mihail Dafinei.
1518) Participă la concursuri pentru a se
relaxa, precum „Evrika”, „Lumina Math” și altele de
matematică pură, de unde în medie lua cam două premii
sau medalii pe lună. Sigur că după astfel de rezultate
urma și o altfel de relaxare, binemeritată, alături de
colegi și prieteni.
1519) Plecat de acasă, la internat, a fost mai
delicată acomodarea în noul mediu, însă prin
comunicare a reușit să depășească situația și să se
integreze și datorită programului școlii care l-a atras
(ore de pregătire la un nivel înalt, care-i plăceau!)
1520) Internetul și vizita părinților îl
mulțumeau (îl linișteau, cel puțin, pentru moment),
astfel încât să nu fie sustras de la preocupările cotidiene
pentru a performa în continuare. Nu să se uite după
stele, ci după roiuri de stele sau galaxii și chiar după
nebuloase, să le descopere, să le studieze cu mijloace de
ultimă generație la îndemână.
1521) Intenționează, pentru că-i place mult, să
ajungă cercetător în fizică, fapt pentru care trebuie să
urmeze cursurile Universității Stanford, cotată ca fiind
una dintre cele mai bune din lume, după părerea lui
Denis. Sau poate în Anglia, iar dacă nu, se va opri la
Ecole Polytechnique Paris, unde i se va oferi o bursă.
Fără Harvard. Da, Stanford, pentru că aici a impresionat
cu performanțele matematice, a obținut și o bursă la
Școala de vară pentru cursuri de Teoria numerelor, a
cunoscut oameni și condiții ultramoderne. Denis are
gânduri mari, pe care dorește să le materializeze chiar
la nivel internațional. Le așteptăm, pentru a-ți
 consolida poziția ta de lider al performerilor în ierarhia
națională și, mai ales, în cea de peste hotarele țării,
unde deja ești cunoscut datorită performanțelor
demonstrate (medalii de aur sau locul I).
1522) Multă sănătate și multă putere de muncă
pentru a obține numai medalii de aur sau numai locul I,
pretutindeni! Rămâi o pildă de excepție pentru
contemporani și urmași!
1523) Așa să-ți ajute bunul Dumnezeu!
1524)

1525)

1526)

1527)

1528)

1529)

1530)

1531)

1532)

1533)

1534) O steluță, matematician, din câmpia

luminată a Bărăganului brăilean: Mihalcea Roxana
Marina
1535)
1536)
1537) Născută Vasile și Onela,
la 20.07. 2000, fiica lui intelectuali
 bugetari (inginer, 1538)
respectiv profesor).
Elevă de gimnaziu cu
înclinații matematice
evidente, sensibilitate și
spirit de observație
inegalabile, participă cu
foarte bune rezultate la
Concursuri și
Olimpiade școlare.
1539)
1540) Suplă, zveltă, cu mintea ageră, ochi
pătrunzători, sociabilă, ambițioasă, exactă-n toate,
foarte serioasă, știe să-și aleagă prieteniile și să se
bazeze, mai mult, pe ceea ce știe și face, decât pe ceea
ce, aleator, i se oferă. Filtrează și verifică cu maturitate
și minuțiozitate, lucrează mult la masa de lucru (circa
3-4 ore numai pentru matematică, zilnic), gândește
rapid și profund, știe ce vrea și lasă să se întrevadă că
este o permanentă luptătoare cu științele exacte, în
general, cu matematica, în special.
1541) De menționat este faptul că îi plac și
celelalte obiecte, printre care și limba română, pentru
care depune eforturi să participe la unele concursuri
organizate și în cadrul acestei arii curriculare.
1542) Dornică să asimileze elemente și noțiuni
noi, le verifică, le dezvoltă, le generalizează, apoi le
stochează în memoria infinită cu care e dotată.
1543) Participă la toate concursurile din rural
organizate (RuralMath - Surdila-Greci, Identitate –
Surdila-Găiseanca, Alphamath – Măxineni, Pitagora –
Movila Miresii etc., toate din județul Brăila) și
dovedește că locul ei este numai printre câștigători. La
concursul interjudețean de matematică Epsilon, ediția a
 V-a, organizat de Liceul de Artă „Margareta Sterian”
din Buzău, în parteneriat cu ISJ Buzău și SSM din
România, filiala Buzău, obține în 4. 04. 2012 premiul I
și Cupa concursului (pentru punctaj maxim). La
Concursul LuminaMath obține premiul al II-lea, anul
școlar 2011-2012, iar la Olimpiada Județeană de
Matematică poziția a 7-a la nivelul județului Brăila. La
Galați, participă la Concursul Național de Matematică
„Cristian Calude” și obține Mențiune, apoi la
Concursul Național de Matematică „Petru Moroșan -
Trident”, din Brăila, obține tot Mențiune. În anul 2012
s-a aflat, așadar, printre primii șase premianți. În 2013
este selecționată în urma punctajului obținut pentru
etapa națională a concursului de chimie „Raluca
Ripan”, Iași. Având în vedere participarea și la alte
concursuri naționale, câștigate în anul curent, și că
eleva dovedește o preocupare constantă, mai mult decât
firească, precum și un progres vizibil, avem siguranța
că în perioada următoare, prin grija Domnului profesor
de matematică, de la Școala nr. 23 „Mihai Eminescu”,
Brăila, profesor Nicolae Cătălin Stănică, eleva din
clasa a VII-a va înscrie noi fapte pozitive,
competiționale, fiind în slujba obiectului Matematica,
pe viață (cu întreaga familie).
1544) Așa să-i ajute Bunul Dumnezeu!
1545)
1546)
1547)
 1548) 1549)
1550) Participarea
la spectacole face
parte integrantă din
preocupările sale
din timpul liber.
1551)

1552)

1553)
1554)
1555)
1556)
1557)
1558) Capitolul VIII
1559)
1560)
1561) INIȚIATORII
1562) ȘCOLII
1563) MATEMATICE
ROMÂNEȘTI
 1564)
1565)
1566)
1567)
1568)
1569)
1570)
1571)

1572)
1573)
1574)
1575)
1576) GHEORGHE LAZĂR
1577) (1779-1823)
1578)
1579)
1580) Născut în satul Avrig (Sibiu) la 5 iunie
1779, fiu de iobag, are numele de Eustatius (actul de
botez). Urmează studiile primare, în școlile săsești
(Sibiu) apoi, vreme de opt ani, studiază la Cluj,
filozofia și dreptul, fiind primul în clasă.
1581) La 16 mai 1806, împăratul Francisc al II-
lea îi acordă o bursă la Viena, pentru studiu (teologie),
până în 1809, unde obține pentru performanță un inel
împărătesc cu diamant. Pentru a obține hirotonisirea ca
preot ortodox, în toamna anului 1809 Lazăr pleacă la
Karlovitz, însă mitropolitul sârb Ștefan Stratimirovici
 refuză să facă acest lucru. De aceea, Lazăr nu poate
ajunge episcop ortodox al Sibiului, așa cum spera. În
locul său este numit Vasile Moga, un preot obscur,
dușmanul de mai târziu al lui Lazăr.
1582) Pleacă la Viena (1810-1811), traduce o
serie de cărți, fără a i se tipări.
1583) Revine la Sibiu (1811) ca profesor la
vestitul seminar teologic. Aici are șase ore de curs pe
săptămână și ține predici la biserici; în paralel traduce
teologia creștină, scrie un Dicționar german-român cu
Gramatică pentru tinerimea valahică.
1584) La 22 octombrie 1815, în urma
reclamațiilor episcopului Moga, prin care se urmărea
destituirea sa din învățământ, oficialitățile vremii
aprobă.
1585) Primăvara anului 1816 îl găsește pe
Lazăr plecat la Brașov, angajat ca profesor al copiilor
logofetei Catinca Bărcănescu, văduva lui Enache
Bărcănescu, familie cu care pleacă la București.
1586) Aici încearcă să deschidă o școală
românească. Trebuia să convingă pentru aceasta, boierii
din Eforia școlilor, printre care și banul Costache
Bălăceanu, om rezonabil și prudent. Acesta îi verifică
profesionalismul lui Lazăr, știința de care dispune ca
inginer hotarnic.
1587) „(…) Măsoară dumneata acel loc și voi
vedea dacă se potrivește planul dumitale cu al
neamțului “ a spus bătrânul ban Bălăceanu, lui Lazăr.
1588) Concluzia, la 6 martie 1818, raportul
către Vodă Caragea, pentru deschiderea Școlii de
inginerie a lui Lazăr, semnat de Nectarie Mitropolit,
Grigore Ghica, Constantin Bălăceanu, Alexandru
Mavrocordat, Iordache Golescu, este aprobat. Astfel, în
 august 1818, se deschide Școala națională de inginerie
a lui Gheorghe Lazăr.
1589) Această „Academie de științe” cum a
numit-o Gheorghe Lazăr, avea cele trei trepte:
învățământ primar (elementar), secundar (mediu) și
universitar (superior).
1590) Gheorghe Lazăr s-a ocupat de
învățământul mediu și superior, iar de cel primar popa
Pavel. Ca profesor de matematici, Lazăr a predat
aritmetica, geometria și trigonometria.
1591) În geometrie, trigonometrie se păstrează
și azi terminologia adoptată inteligent de Gheorghe
Lazăr. Așa cum sunt denumirile: punct, linie, dreaptă,
figură, unghi, pătrat, poligon, romb, cerc, rază,
diametru, grad, coardă, arie, măsură, plan, cub, prismă
etc.
1592) Printre elevii lui Gheorghe Lazăr se
numără: Ion Heliade sau Eliade Rădulescu, Petrache
Poenaru, Simion Marcovici, Costache Moroiu, Teodor
Palade, Daniil Tomescu, Ion Crășnaru, Gheorghe Ioanid
și alții.
1593) Evenimentele revoluționare de la 1821,
conduse de Tudor Vladimirescu, au oferit o punte de
legătură între Gheorghe Lazăr și Tudor Vladimirescu.
De fapt, elevul lui Gheorghe Lazăr, Petrache Poenaru, a
fost secretarul lui Tudor la Cotroceni.
1594) În 1821, primăvara, Lazăr a fost scos de
la conducerea Școlii românești de la Sfântul Sava care a
fost închisă. Dorința lui Lazăr de a i se tipări cărțile nu
este întâmpinată cu răspunsul așteptat. Fratele său,
Lazăr Oancea, este chemat (iunie 1823) pentru a-l
transporta pe Gheorghe Lazăr, rămas bolnav, în mizerie
și sărăcie, la Avrig, satul natal. După câteva luni de
zăcere, moare la 17 septembrie 1823. În 1864, Carol
 Rosetti ridică un monument, pe mormântul lui Lazăr
din Avrig, în semn de prețuire.
1595) Școala națională de la Sf. Sava și
Institutul teologic de la Sibiu, ajuns faimosul seminar al
lui Andrei Șaguna, sunt mărturii (dovezi) prin care
Gheorghe Lazăr are meritul de a fi pus bazele
învățământului din Țara Românească și Transilvania.
1596)
1597)
1598)
1599)
1600)
1601)
1602)
1603)
1604)
1605)
1606)
1607)

1608)
1609)
1610)
1611) GHEORGHE ASACHI
1612) (1788-1869)
1613)
1614)

1615) S-a născut în Herța (fiul preotului Lazăr

Asachi). La vârsta de 9 ani placă cu familia sa la Lwow,
unde urmează facultatea de filozofie (1802-1804), însă
în 1805 plecă la Viena pentru căutarea sănătății. Aici,
urmează cursurile de astronomie cu Burg, se ocupă de
pictură, audiază și cursurile politehnicii (înființată la
1797). Cu acest prilej ia cunoștință de cursurile tipărite
de matematică și pedagogie ale lui Felbiger. Studiază
pictura, literatura și arheologia la Roma (1808).
Gheorghe Asachi se reîntoarce în Moldova (1812), când
Napoleon Bonaparte se pregătea contra Rusiei, și
începe activitatea pentru un învățământ național
românesc. Prima școală de inginerie în limba română,
pe lângă Academia domnească din Iași, primește
aprobarea pentru cursuri la 15 XI 1813, iar deschiderea
are loc în ianuarie 1814 (au fost închise la 18 iunie
1818). Aici Asachi este numit profesor de matematici
cu aplicații în geodezie și arhitectură. Mitropolitul
Iacov Stamate a redactat în martie 1813 un memoriu
 către domnitor prin care evidenția necesitatea
dezvoltării învățământului „gheometricesc” (sinonim cu
ingineria hotarnică) la Academia din Iași. Asachi obține
aprobarea pentru deschiderea școlii sale de inginerie
hotarnică, cu 5 ani înainte de deschiderea școlii lui
Lazăr. Gândește redactarea cursurilor de aritmetică,
geometrie, trigonometrie și algebră (toate traduse după
manualele lui Etienne Bezont). Cărțile de aritmetică,
geometrie și algebră tipărite de Asachi apar din 1836
până în 1838. În 1837 Asachi, afirmă că pentru prima
dată a început să predea algebra în școala sa de
inginerie în 1815.
1616) La început erau 31 de elevi, printre ei se
afla și fiul domnitorului Moldovei, Alexandru
Calimachi, Asachi Petru, fratele lui Gheorghe Asachi și
alții.
1617) Doar șapte dintre ei au profesat ingineria,
și numai la cinci s-au eliberat diplome. Școala de
inginerie a lui Asachi, sub pretextul formării unui
număr eficient de ingineri, în 1819 este închisă.
1618) În continuare Asachi ca director al
școlilor din Moldova desfășoară o bogată activitate
literară. Asachi a fost primul profesor de matematică în
limba română, „pentru inginerie” în Moldova, a predat
înaintea lui Lazăr și-a altor dascăli din ținuturile
românești, cursuri medii de matematică în românește,
necesare pentru ingineria hotarnică (nu la fel s-a
întâmplat pentru învățământul matematic elementar).
1619) După evenimentele revoluționare de la
1821, neînțelegând suficient transformările economice,
sociale și politice, Gheorghe Asachi, din Moldova, nu
mai este la înălțimea lui Gheorghe Lazăr de la
București. Cu toate acestea, ca și lui Lazăr la București,
i s-a ridicat o statuie la Iași și lui Gheorghe Asachi, din
 sentimente de recunoștință și considerație pentru
întreaga activitate.
1620)
1621)
1622)
1623)
1624)
1625)
1626)

1627)
1628)

1629) SPIRU C. HARET

1630) (15 februarie 1851 - 17 decembrie
1912)
1631)

1632)
1633) Născut la Hanul Conachi, Putna, își
începe școala primară în casa părintească, apoi la o
școală din Dorohoi (ultimele două clase la școala
primară din Sărărie – Iași).
1634) Intră la liceul Sf. Sava în septembrie
1862, unde învață aritmetica elementară și geometria,
încă din clasele I-IV, apoi algebra (clasa a V-a),
trigonometria (clasa a VI-a) și cosmografia (clasa a
VIII-a).
1635) Ca profesori de matematică i-a cunoscut
pe Alexandru Borănescu și pe Z. Herescu. Învață după
notițele și explicațiile acestora, până mai târziu, când
folosește cărți de matematici franceze (algebră,
trigonometrie și cosmografie).
1636) În anii de liceu redactează Elementele de
trigonometrie (1873), folosite ca manual pentru liceu
(1894, apare ediția a II-a) până în 1928. În anii de liceu
Spiru C. Haret traduce tratatul de astronomie a lui
Quetelet, publicat de „Junimea”, mai târziu.
1637) Termină liceul (1869) și se înscrie la
Universitatea din București, Facultatea de Științe secția
fizico-matematică, unde funcționau șapte profesori,
printre care Dimitrie Petrescu, Ion Fălcoianu,
Alexandru Orăscu, Iacob Lahovary.
1638) Student fiind, Spiru C. Haret este numit
la 3 decembrie 1870, cu titlu provizoriu, profesor de
matematici la seminarul central Nifon din București, iar
în 1872 își dă demisia.
1639) Licențiat în matematici (1874), i se
acordă, pe bază de concurs, o bursă (pentru studiat la
Paris) de către Titu Maiorescu, ministru al Instrucțiunii
Publice. Aici, își descoperă lipsurile în domeniul
matematicii (deprinderea rezolvării problemelor), dar
 și-a trecut din nou licența în matematici (august 1875),
precum și licența în științele fizice (iulie 1876).
1640) Spiru Haret este primul nostru doctor în
matematici (Paris) pe baza susținerii tezei cu nr.
399/Sorbona: Asupra invariabilității axelor mari ale
orbitelor planetare, în fața unei comisii compuse din
Puisseux (președinte), Briot și Baillard (membri).
1641) Înainte de întoarcerea în țară (1 aprilie
1878) îi sosiseră faima sa. Ca profesor la Universitatea
din București, ca ministru al Instrucțiunii Publice,
considerat „sufletul necontestat al școlii românești”
între anii 1880-1910.
1642) A fost pensionat la 1 aprilie 1911.
1643)
1644) Creatorul activităților extrașcolare a
învățătorilor, la băncile populare, obști țărănești,
cooperative sau cantine. A luptat contra mizeriei și
întunericului de la sate.
1645) Ridică nivelul școlii românești înainte de
primul război mondial prin reforma învățământului, dar
și prin preocupările și îndemnurile îndreptate
învățătorilor, mai ales. Ca profesor, explicațiile-i erau
clare, curgătoare, sistematice, iar demonstrațiile simple,
logice, ilustrate totdeauna cu aplicații variate, practice.
Viața exemplară i-a fost o muncă cu mintea și sufletul,
apt ridicarea școlii românești și culturii românești. A
murit la 17 decembrie 1912, chinuit de o boală (cancer),
căreia nici până astăzi nu i s-a descoperit tratamentul
exact.
1646) Modest, cinstit, fără seamăn de bun, cu
vederi democratice, va dăinui în istoria culturii
românești, nu ca matematician de valoare, ce-ar fi putut
să fie, ci ca un om al școlii, implicându-se mai ales în
activitatea socială.
1647) Drept și hotărât, tăcut și gânditor,
exactitatea și faptele-i erau permanente, făcându-l
îndrăgit și apreciat de lumea cu care intra sau nu în
contact.
1648) Din Manuscrisul 5822 (Biblioteca
Academiei, f.1-114r) care conține Memoriile științifice
ale lui Haret, reținem printre altele și unele lucrări
didactice:
1649) 1) Curs de trigonometrie ediția I (1873)
cu 333 pagini, care apare în 17 ediții, ultima fiind cea
din 1943 (70 de ani). A fost periodic revăzută de I.
Tutuc din 1908.
1650) 2) Aritmetica elementară, pentru clasele
primare (1888) cu 119 pagini, apare în 7 ediții, ultima
fiind cea din 1893.
1651) 3) Aritmetica practică, pentru clasele
secundare (1888, ediția I) cu 132 pagini, apare tot în 7
ediții, ultima fiind cea din 1897.
1652) 4) Manuscrisul 5817, Biblioteca
Academiei cuprinde și Cursul de geometrie elementară
cu 46 foi, 1872.
1653) Volumul omagial dedicat lui Spiru C.
Haret, la împlinirea a 60 de ani, care cuprinde 1228 de
pagini, a fost tipărit în 1911. Întreaga operă apare în
1934-1938 în volume cu o introducere semnată de G.
Adamescu și o analiză făcută de Miron Nicolescu.
1654)
1655)
1656)
1657)
1658)
1659)
1660)
1661)
 1662)
1663)
1664)

1665)
1666) DAVID EMMANUEL (1854 –
1941)
1667)
1668)

1669)
1670) Se naște la 31 ianuarie 1854, în
1671) București, din părinți foarte săraci.
1672) Tatăl său, Manole Emmanuel,
1673) tâmplar, are locuința în Ploiești,
1674) unde David urmează școala
1675) primară.
1676)
1677)
1678) La Gimnaziul „Gh. Șincai” din București
urmează primele patru clase secundare (1865 – 1869), apoi la
Liceul „Gh. Lazăr” tot cursul superior (1869 – 1873). În 1873
pleacă la Paris pentru a studia, fără bursă, cu banii obținuți din
meditații. Înscris pentru matematici la Sorbona, urmează în
același timp și la „École pratique des hautes études”. Nu pierde
 nicio oră de curs din cele ținute de somitățile în matematici (Briot
ș. a.); între 1873 – 1879, în ciuda greutăților întâmpinate,
încrederea în forțele proprii îi evidențiază talentul său de
pedagog, pe care îl va purta până la bătrânețe.
1679) Licența în științele matematice, și în
fizică, separat (23 iunie – 5 iulie 1879), este urmată de teza de
doctorat în matematici în fața comisiei formată din Puiseux
președinte, Briot și Bouquet ca membri.
1680) În 1879, toamna, întors în țară, se
angajează la Liceul „Sf. Gheorghe” din București, ca profesor, iar
din 1880 funcționează la Facultatea de Științe la catedra de
algebră și geometrie analitică, până la pensie (1927).
1681) Țițeica, Lalescu și alții au afirmat că
temelia de granit a creației matematice pentru dezvoltarea
învățământului românesc a fost pusă de marele pedagog David
Emmanuel.
1682) Avea o cultură splendidă, era senin și modest ca
filozofii antici, precis și clar în exprimare, știa să evidențieze
esențialul folosind rigoarea matematică.
1683) Ca și Spiru Haret, a fost stimat pentru caracterul și
prestigiul științific dovedite. „Un înțelept, un dascăl fermecător”,
îl numea Ermil Pangrati.
1684) La 87 de ani, la 4 februarie 1941, ne părăsește.
1685)
1686)
1687)
1688)
1689)
1690)
1691)
1692)
1693)
1694)
1695)
1696)
1697)
1698)
1699)
1700)
1701)
1702)
1703)
1704)
1705)
1706)
1707)
1708)
1709)
1710)

1711)
1712)
1713)
1714) GHEORGHE ȚIȚEICA
1715) (1873 – 1939)
1716)
1717) Fiul lui Radu

Țițeica (originar din Cilibia – Buzău) și Stanca (născută

Ciolănescu), a trăit de la 4/17 octombrie 1873, până la 5
februarie 1939. Nu își trecuse bacalaureatul, când la 18
ani (10 VIII 1892) a rămas fără tată. Nu a avut frați, ci
trei surori.
1718) Urmează, înainte de șapte ani, o
grădiniță germană de copii, unde începe să învețe
nemțește, apoi școala primară la Turnu-Severin, liceul
(1885 – 1892) la Craiova, unde a fost bursier. Aici are
ca profesor de matematici pe G. P. Constantinescu, tatăl
omului de știință român George (Gogu)
Constantinescu.
1719) Cu aptitudini pentru matematici,
excepțional la toate obiectele, premiantul (I) clasei,
primea ca recompensă casa și masa, chiar și o bursă de
30 de lei pe lună (o folosea pentru cărți de matematici).
Vara, la Turnu Severin medita elevi de liceu, iar cu bani
ajuta familia.
1720) La bacalaureat (1 septembrie 1892)
impresionează examinatorii. Un alt strălucit succes, la
intrarea pe primul loc, din cele 30 locuri, în urma unui
riguros examen la școala normală superioară, de la
 București, la conducerea căreia se afla Alexandru
Odobescu. Pe locul al doilea, a reușit Gheorghe
Munteanu-Murgoci (1872 – 1925), profesor de
mineralogie la Politehnica București (a candidat pe
matematici, însă a urmat științele naturale, pentru că
aici se acorda cea de-a doua bursă).
1721) Gheorghe Țițeica urmează Facultatea de
științe, secția matematici (Universitatea din București),
unde are ca profesori pe Spiru Haret, David Emmanuel,
Constantin Gogu, Dimitrie Petrescu și generalul Iacob
Lahovary. Este impresionat de Spiru Haret și, când îi
succede la academie, scrie despre viața și opera
acestuia.
1722) În iunie 1895 își ia licența în matematici,
apoi în noiembrie este numit profesor suplinitor la
seminarul Nifon.
1723) În 1896, în urma examenului obține post
la liceul Vasile Alecsandri din Galați. Nu profesează
aici, pleacă la Paris, fără bursă, este primit ca intern la
școala normală superioară (înființată la 1794), fiind al
patrulea român, după Vlimescu, Vârgolici și Eliade.
1724) După trei ani (la 30 iunie 1899) își
susține teza de doctorat. La 1 noiembrie 1899 predă la
Universitatea din București, în locul generalului Iacob
Lahovary, aflat în concediu, cursul de calcul diferențial
și integral, iar la 1 mai 1900 (avea 27 de ani) este numit
la catedra de geometrie analitică și trigonometrie
sferică, în locul profesorului său decedat (1897),
Constantin Gogu. Este numit titular al acestei catedre
(1903). La vârsta de 40 de ani (15 mai 1913) Gheorghe
Țițeica a fost ales membru titular al Academiei Române
 în locul lui Spiru Haret (decedat 1912). Are o
contribuție importantă în organizarea și administrarea
Academiei Române (1929 – 1939).
1725) Înfruntă neajunsurile din timpul primului
război mondial (1916-1918), asigurându-și un
submodest trai, nu abandonează, însă, cercetarea
științifică.
1726) La nivel mondial, ca matematician, este
recunoscut la congresele de matematică (Toronto,
Canada, 1924; Zurich, 1932; Oslo, 1936) și ales
președinte al secției de geometrie, mare onoare adusă
României.
1727) Decan al Facultății de științe de la
Universitatea din București (1919-1923), iar după 1920,
președinte al comisiei române din Institutul
internațional de cooperare intelectuală la Societatea
Națiunilor (Geneva). În anii 1926, 1930 și 1937 ține
lecții la Facultatea de Științe din Paris (Sorbona), la
Bruxelles și Roma.
1728) Membru corespondent al unor Academii
și Societății științifice cu renume internațional și
Doctor honoris causa.
1729) A fost președinte al Societății
matematice din România, vicepreședinte al Societății
politehnice din România (1931-1939). Ca succesor al
lui David Emmanuel, predă analiza matematică la
Școala politehnică din București, începând cu 1927, pe
lângă Universitatea din București unde profesa deja.
1730) Astfel funcționează până la moartea sa, 5
februarie 1939.
1731) Împlinirea vârstei babiloniene (60 ani), la
26 noiembrie 1933, a oferit posibilitatea aniversării și a
 lui Dimitrie Pompeiu, născut în același an (1873) în
amfiteatrul Universității din București; peste 20 de ani
respectiv 25 ani, în același loc, are loc comemorarea,
ocazie cu care a fost evidențiată valoarea etică și
culturală a lui Gheorghe Țițeica.
1732) Învățământul universitar românesc, a
inclus și pe cei trei copii, profesori universitari (Radu,
1905; Gabriela, 1907; și Șerban, 1908), ai lui Gheorghe
Țițeica.
1733) La Gazeta matematică, este membru și
redactor (al 13-lea) la 1 noiembrie 1895, unde după un
an pleacă la Paris pentru a-și trece doctoratul în
matematici. Aici atrage colegi (1896-1899) de la „Ecole
normale supérieure” să colaboreze, unde devine (1899)
unul dintre redactorii importanți.
1734) Îmbină perfect calitatea de matematician
cu cea de pedagog (realiza lecții impecabile,
fermecătoare, de înaltă ținută pedagogică); era ordonat
în toate, un model de comportare în societate și la locul
de muncă; inspira dragoste pentru știință, arta
cuvântului la lecții sau conferințe, despre morală sau
gospodărie, cu fraze alese și voce caldă, dezvolta în
auditoriu fiorul sublimului; extrem de punctual, modest
și cumpătat, sincer și clar, cu mare talent literar,
deosebită putere de abstractizare și generalizare; fire de
artist (cânta la vioară, mai ales sonate de Beethoven),
cu o cultură vastă (20.000 de volume număra biblioteca
personală); om de știință care a sintetizat și formulat
legi și teoreme, rămâne cu siguranță idolul tinereții
noastre și-al celor de azi și de mâine, școlari.
1735) Gheorghe Țițeica este unul dintre cei mai
mari matematicieni, cel mai mare geometru român,
 întâiul inițiator al școlii matematice românești, dar și
unul dintre cei mai mari profesori ai Universității din
București; l-a preocupat psihologia creației matematice;
caracter oțelit cu pilduitoare calități pedagogice, este un
diamant pur, de mare valoare.
1736)
1737)
1738)
1739)
1740)
1741)
1742)
1743)
1744)
1745)
1746)
1747)
1748)
1749)
1750)
1751)
1752)
1753)
1754)
1755)
1756)
1757)
1758)

1759)
1760)
 1761)
1762)
1763)
1764) Capitolul IX
1765) 1766)

1767) MATEMATICI
ENI DIN
ANTICHITATE
1768)
1769)
1770)
1771)
1772)
1773)
1774)
1775)
1776)
1777)
 1778)
1779)
1780)

1781) THALES DIN MILET

1782)

1783)
1784) A trăit între anii 640 și 550 î.e.n. în cetatea Milet
din Asia Mică. El reprezintă nodul, punctul de trecere între
geometria veche și cea nouă; el înseamnă în același timp și
preluarea geometriei egiptene de către greci.
1785) Este unul dintre cei șapte înțelepți ai
Greciei, cu spiritul viu, activ, iscoditor, perspicace.
1786) În prima parte a vieții sale, Thales este
un foarte isteț om de afaceri, abil și înțelept om politic
al cetății sale.
1787) În a doua parte a vieții sale, Thales se
dedică unor ocupații „inutile” pentru el, dar imense
pentru umanitate, din mileniile ce aveau să urmeze.
Pentru că părăsește o carieră bănoasă, plină de
 strălucire, pentru o alta care nu este decât frumoasă, ca
filozof și geometru, Thales devine uimitor, când anunță
în prima sa călătorie prin Egipt, că poate măsura
înălțimea piramidei, fără a se urca, sau o atinge, ci de la
distanță (a înfipt un băț în pământ, apoi a măsurat
umbra lui și măsoară și umbra piramidei; obține două
triunghiuri asemenea, și cu a patra proporțională, scoate
înălțimea căutată a piramidei).
1788) Se conturează aici direcția nouă în
matematică, depășirea cunoașterii directe date de
simțuri, prin căutarea a ce se poate deduce pe cale
rațională, adică transpunerea unei teoreme de geometrie
într-o aplicație practică pe teren.
1789) O enumerare seacă, operă geometriei a
lui Thales din Milet, ar putea fi rezumată la teoremele:
1790) a) unghiurile de la baza triunghiului
isoscel sunt egale;
1791) b) dacă se dau o latură și unghiurile
adiacente ale unui triunghi, acesta este complet
determinat. Această propoziție avea ca aplicație
determinarea poziției unui vas pe mare, vizat din două
puncte de pe mal;
1792) c) două triunghiuri cu unghiuri respectiv
egale au laturile proporționale – propoziție folosită și în
scena cu măsurarea piramidei în Egipt;
1793) d) unghiul înscris care subîntinde un
diametru este drept; demonstrația acestei teoreme
presupune și cunoașterea sumei unghiurilor unui
triunghi, cel puțin în cazul triunghiului dreptunghic.
1794) Pentru a surprinde importanța acestei
opere, trebuie să ținem seama de etapa istorică, de
nivelul și calitatea gândirii din acel moment.
1795)
1796)
1797)
1798)
1799)
1800)
1801)
1802)
1803)
1804)
1805)
1806)
1807)
1808)
1809)
1810)
1811)
1812)
1813)
1814)
1815)
1816)

1817)
1818) PITAGORA
1819)
1820)

1821) S-a născut în Samos și a trăit între anii

584 și 497 î.e.n.; contemporan cu Thales, a studiat cu
elevul acestuia, pe nume Anaximandru; a călătorit și
studiat în Egipt și în Asia Mică. Înființează la Crotona,
în sudul Italiei, pe când avea 40 de ani, școala
pitagoriciană (realitate unică, despre care nu ne putem
face o idee decât printr-o descriere).
1822) Poate fi vorba de o școală în sensul că se
fac expuneri, chiar un fel de lecții - de matematică și
filozofie – urmărite cu mult interes de un public
numeros format din cetățeni de toate categoriile, printre
care și femei! – semn de mirare pentru că în acea vreme
femeile nu aveau voie să pătrundă în reuniuni publice,
deci prezența lor arată fascinația acestor cursuri.
1823) Un aspect unic al școlii lui Pitagora este
cel public. În școala propriu-zisă, (academie în sensul
de azi) însă nu este admis publicul în întregime, ci
numai membrii școlii care fac cercetări, discuții, lucrări
 ale inteligenței, în comun (organizare diferită de cea din
zilele noastre, asemănătoare într-o oarecare măsură cu o
mănăstire). Un membru titular al acestei școli se numea
matematician. Acesta îndeplinea un complex de condiții
care cuprindea pregătirea filozofică sau matematică,
concepția și modul de viață. Admiterea se făcea printr-o
solemnitate specială unde se depunea un jurământ
pentru o profesie de credință și un angajament pentru
respectarea regulilor stabilite.
1824) Un mare eveniment în școala lui Pitagora
a fost descoperirea celor 5 poliedre regulate (corpuri
mărginite de fețe plane sub formă de poligoane
regulate, care pot fi înscrise într-o sferă): tetraedrul,
exaedrul (cubul), octaedrul, dodecaedrul (cu 12 fețe
pentagonale), icosaedrul (cu 20 de fețe triunghiulare).

Obj189

1825) Istoria matematicii recunoaște că școala

lui Pitagora a adus contribuții însemnate la progresul
geometriei. Renumita teoremă care-i poartă și numele
(teorema lui Pitagora: fiind dat un triunghi cu un unghi
drept, aria pătratului construit pe ipotenuză este egală
cu suma ariilor celor două pătrate construite pe catete,
pe scurt și reciproc), constituie doar un exemplu în
acest sens.
1826) S-au dat acestei teoreme peste 500 de
demonstrații, cele mai multe în jurul anului 1900, când
exercițiile de geometrie pasionau ca un joc, dar și în
decursul istoriei (Eugen Rusu). Spațiul prezentei lucrări
nu permite, dar într-o nouă ediție, sperăm să fie posibilă
prezentarea mai multor demonstrații interesante, pentru
teorema lui Pitagora.
1827)
1828)
1829)
1830)
1831)
1832)
1833)
1834)
1835)
1836)
1837)
1838)
1839)
1840)
1841)

1842)
1843)
1844) EUCLID
1845) (330-275 Î.E.N.)
1846)
1847)
1848) Numele Euclid nu mai evocă astăzi o
figură umană; a devenit sinonim cu geometrie, așa cum
au susținut filologii, eu-clid ar însemna „cheia
figurilor”. Euclid este astăzi o operă, imaginea ei fiind
un monument nepieritor, geometria euclidiană. Nici
unei cărți nu i se potrivește mai bine versul poetului
Horațiu, „exegi monumentum aere perennius” (am
ridicat un monument mai durabil decât bronzul).
1849) Vreme de 2000 de ani, Elementele lui
Euclid erau „Manualul” de geometrie. Prin 1794,
Legendre realizează o prelucrare mai accesibilă,
Elementele devenind, în ultimele aproximativ două
secole, „document istoric”.
1850) Tradusă în 300 de limbi, Elementele lui
Euclid, în urma unei statistici, a rămas cea mai citită
carte din lume, urmată de Istoria Naturală a lui Pliniu
și Divina comedie a lui Dante.
1851) Euclid este apreciat nu pentru teoremele
izolate descoperite, ci mai ales pentru colecția pe care a
realizat-o pe baza unui criteriu logic. Ordinea organică,
singura posibilă, în geometrie este lanțul deductiv, care
rămâne mereu deschis, cu origine ca punct de plecare
fiind definițiile și axiomele, scria Eugen Rusu.
1852) Fără lanțul evolutiv care pleacă de la
egipteni și trece prin Thales, Pitagora și mulțimea de
școli ale vremii, ar fi fost posibil Euclid? Nu. Se spune
că regele i-a cerut lui Euclid să-i explice geometria pe
scurt, neavând prea mult timp disponibil, la care el a
răspuns: nu există în geometrie o cale mai scurtă pentru
regi. La care Eugen Rusu adaugă, în descrierea sa:
„Umanității însăși i s-ar putea da o lecție analoagă:
drumul științei este lung, uneori ocolit; dar el trebuie
parcurs efectiv, cu răbdare și cu încântarea drumului
însuși”.
1853) În opoziție cu școala lui Pitagora, Euclid
prezintă geometria într-o universitate deschisă tuturor.
Un parc aristocrat a devenit un parc public; zidurile ce-l
înconjurau au fost dărâmate, porțile larg deschise. Deci
un progres.
1854) Scrierea Elementelor s-a făcut cu intenție
pedagogică, oferind studenților de atunci un material
sistematizat. Rezultatul: Euclid a devenit sistemul logic
deductiv.
1855) O critică se aduce Elementelor la forma
de expunere, ca manual didactic.
1856) Chiar dacă fiecare demonstrație este
creată din punct de vedere logic (cea mai simplă care
poate fi dată), deși ordinea propozițiilor este cea mai
naturală, totuși pentru că demonstrațiile sunt sintetice,
cititorul neprimind nicio indicație despre cum s-a
descoperit demonstrația respectivă, nu este pus în
situația de a-și forma o metodă, de a-și educa gândirea
creatoare.
1857) Începătorul, neavând simțul rigorii, nu
simte nevoia unor demonstrații pentru ceea ce i se pare
evident.
1858) Euclid prezintă matematica – rezultat.
Interesantă este matematica – proces, adică nu să se
învețe geometrie, ci să se facă geometrie.
1859) Timp de 2000 de ani, generații de elevi
au învățat geometrie cu eforturi mari, după manualul
scris în stil euclidian; de aceea, ulterior s-au îndepărtat
de geometrie.
1860)
1861)
1862)
1863)
1864)
1865)
 1866)
1867)

1868) ARHIMEDE
1869) (287-212 î.e.n.)
1870)
1871) Născut în Siracuza,

unde a și trăit, a studiat cu tatăl său, astronomie, Fidias,

apoi la Muzeul din Alexandria, a avut ca profesor pe
Conon, urmașul lui Euclid.
1872) Orientat către toate domeniile
matematicii, a fost primul matematician universal, iar
ultimul matematician universal se spune că ar fi fost
Poincaré (1854-1912).
1873) A fost primul matematician universal
pentru că:
1874) - a inventat mecanisme și aparate de o mare
ingeniozitate, împletind gândirea deductivă cu
informații luate din contactul direct cu realitatea;
1875) - a rezolvat probleme care au necesitat
descoperirea unor legi fizice și apoi prelucrarea lor
matematică;
1876) - a deschis orizonturi mari matematicii pure prin
faptul că a înțeles necesitatea de a scrie numere oricât
de mari, dar, mai ales, prin cercetările care îl fac
 profesor la distanță de 2000 de ani, al calculului
integral;
1877) - a făcut cercetări de matematică dezinteresată,
axate pe plăcerea de a gândi, fără să disprețuiască
problemele „distractive”, situate între joc și matematica
artă;
1878) - a împletit cercetarea euristică cu
fundamentarea logică riguroasă, arătând și cum a gândit
ca să descopere și cum caută o demonstrație riguroasă;
1879) - a intrat în contact cu alți matematicieni,
dovedind cu deosebită finețe adevărata pedagogie a
matematicii;
1880) - a avut o concepție filozofică justă;
1881) Fenomenul matematic, a fost trăit de
Arhimede, sub toate aspectele și nuanțele.
1882) Viața lui a fost în esență opera lui.
1883) Arhimede, matematician… Nu numai.
Comparați-l cu Tales care își face o glorie din a fi înfipt
un băț în pământ și a folosit o teoremă destul de banală;
cu Pitagora, care proslăvește pe zei pentru că i-au
dezvăluit armonia poliedrelor regulate; cu Euclid care,
în liniștea Muzeului, își redactează migălos, colecția de
teoreme. Sunt mari, când îi privim izolat, pe fiecare în
parte. Pe când matematicianul militant, acest geniu
multilateral și viu care este Arhimede, este cred, cel mai
de elită exemplar pe care l-a produs umanitatea, scrie
Eugen Rusu. Lancea unui soldat roman, care credea că-i
poate lua „aurul” (instrumente de alamă lustruită), îl
străpunge și Arhimede moare.
1884) Un istoric arab reproducea o legendă,
spunând că „romanii au ars 15 legături conținând
scrierile sale”.
1885) Așadar l-au mai ucis odată, distrugându-i
și opera. Pierderea-i enormă pentru întreaga umanitate,
cu atât mai mult.
1886) Sfera și triunghiul circumscris este
tocmai figura care i-a fost săpată, ca omagiu, pe
mormânt – tot cum pe mormântul unui poet se pun
versuri din opera sa.
1887)
1888)
1889)
1890)
1891)
1892)
1893)
1894)
1895)
1896)
1897)

1898)
1899)
1900)
1901) Capitolul X
1902)
1903)
1904)

1905) MISCELLAN
EA
 1906)
1907) (rubrică cu materiale
cu un conținut variat)
1908)
1909)
1910)
1911)
1912)
1913)
1914)
1915)
1916)
1917)
1918) *Când mergem pe culoare înguste sau trecem
prin locuri strâmte, lăsăm pe cel mai mare să pășească înainte.
Aceasta din respect față de el.
1919) Dacă este vorba însă de deschis un drum, de
înlăturat anumite obstacole, de întâmpinat anumite primejdii,
atunci va merge înainte cel care datorează mai multă
solicitudine celuilalt, care se simte mai puternic, mai curajos:
adultul față de copil, băiatul față de fată, tânărul față de bătrân.
1920)
1921)
1922)
1923) * CAIUS PLINIUS SECUNDUS (Pliniu cel
Bătrân),
1924) s-a născut la Como în anul 23 e.n. și a murit
lângă Vezuviu datorită erupției acestui vulcan în anul
79 e.n. Autor de origine latină, a scris cunoscuta Istorie
naturală, unde este vorba de științe naturale, fizică,
 geografie, agricultură, medicină, arte și matematici
aplicate (astronomie).
1925) * „Despre daci nu este dovedită consistența
preocupărilor în domeniul matematicii, singurele fiind cele în
domeniul calendarului și astronomiei, rămase ca dovezi în
zidurile Sarmizegetusei (Gradiștea Muscelului) pe o terasă
notată cu X4, unde s-au descoperit două sanctuare rotunde”.
1926) Deci în timpul conducătorilor Burebista
și Decebal, dacii au avut preocupări asupra
calendarului, legate de observarea fenomenelor cerești,
ceea ce implică existența unor cunoștințe matematice.
1927) * În lucrarea Dacia Preistorică, Nicolae
Densusianu face mențiunea: „Suidas (960 e.n., lexicograf
bizantin) arată că Pitagora a fost discipolul Hyperboreului
Abaris”. Hyperboreii, popoare înrudite cu dacii, locuiau în
părțile de nord ale Mării Negre. După afirmațiile poetului grec
Pindar, hyperboreii aveau un templu al lui Apollo în Insula
Șerpilor; aceștia cultivau științele. „Dacă Abaris a fost
profesorul lui Pitagora și dacă i-a preferat acestuia filozofia,
atunci ar însemna că Abaris este primul cu preocupări
matematice pe meleagurile noastre, cu condiția ca filozofia pe
care i-a predat-o lui Pitagora, să fi fost înrudită cu aceea pe
care o cunoaștem aparținând școlii pitagoreice în care
matematica era profund implicată” scrie George St. Andonie
(vol. I, Istoria Matematicii în România).
1928) * Romanii n-au dat matematicieni de talia lui
Euclid sau Apolonius, așa cum au avut grecii în epoca de aur
dintre 600-200 î.e.n. Întâlnim învățați și la romani cu anumite
preocupări matematice, având nume de rezonanță latină, însă în
majoritatea cazurilor, aceștia erau greci sau aparțineau altor
popoare.
4 C. Daicoviciu şi H. Daicoviciu, Sarmizegetusa, ed. a II-a, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1962
 1929) * În numerația scrisă apărută după organizarea
statală, romanii foloseau notația lor specială (I, V, X, L, C, D,
M) și au realizat un sistem pozițional de numerație scrisă cum
era de pildă hexazecimal al babilonienilor, sau cel zecimal al
indienilor, ultimul apărând în Europa târziu după romani, prin
intermediul arabilor (sec. al X-lea e.n.).
1930) * SOSIGENES, grec din Alexandria, a
modificat calendarul la cererea lui Iuliu Cezar (calendarul
iulian, pe care l-am folosit și noi până la 1 octombrie 1924),
stabilind că un an are 365 14 zile în loc de 355 zile, cât era
până la Cezar.
1931) În fapt, calendarul iulian, modificat de
Sosigenes, este calendarul lui Ptolemeu al III-lea
Evergentul, regele Egiptului (247 – 222 î.e.n.).
Calendarul iulian a intrat în aplicare la romani la 1
ianuarie 45 î.e.n.
1932) * Epoca de pregătire și organizare a
învățământului național (Gheorghe Asachi și Gheorghe
Lazăr) a fost în primul sfert al secolului XIX-lea;
1933) - apar primele cărți tipărite în românește
de matematici elementare, în al doilea sfert al secolului
al XIX-lea;
1934) - se deschid universitățile în Țările
Române, în al treilea sfert al secolului al XIX-lea;
1935) - primii licențiați și doctori în
matematici, de la Paris,
1936) i-am avut în al IV-lea sfert al secolului al XIX-
lea;
1937) - o școală matematică românească
creatoare cunoscută în lume, cu matematicieni care au
fost la Sorbona, s-a format la începutul secolului al XX-
lea;
1938) - numerele scrise cu cifre arabe s-au
introdus în Țările Române către anul 1750;
 1939) - școlile lui Gheorghe Asachi și
Gheorghe Lazăr de la București și Iași au contribuit la
scrierea corectă a numerelor cu cifre arabe;
1940) - leul vechi de argint avea 40 de parale
și 1 para = 2 lețcăi (sau lescăi): „n-am nici-o lețcaie” =
n-am nici un ban;
1941) - un leu vechi a dat 4 orți, adică, 1 ort=10
parale: „ortul popii” = 10 parale cu care se plătea
preotul pentru înmormântare;
1942) - un galben = 14 sfanți; 1 sfanț = 90
parale;
1943) - sfanțul era un ban austriac de argint și
valora și în Țara Românească 20 de creițari;
1944) - creițarul era o monedă de aramă și i se
mai spunea și crucer.
1945) * ION HELIADE RĂDULESCU (1802-1872),
născut la Târgoviște, vine de mic copil la București, învață
grecește, apoi singur învață să scrie românește, citind o
povestire populară cu faptele lui Alexandru Macedon. Urmează
școala lui Gheorghe Lazăr unde pe lângă cunoștințele
științifice, învață să fie și patriot;
1946) * Primii trei doctori în matematici de la
universitățile noastre au fost:
1947) 1) PAUL TANCO, doctor în filozofie
(erau cuprinse aici și matematicile), în Austria (Graz),
la 14 decembrie 1872, pe baza unor examene riguroase.
1948) 2) ION BOZĂCEANU
(BOZOCEANU), tot transilvănean, și-a luat doctoratul
în fizică și matematică la Bruxelles la 26 iunie 1873,
fără teză specifică.
1949) 3) ȘTEFAN HEPITES, al treilea
doctor în matematici, născut la Brăila (1851-1922); a
fost primul director al Observatorului meteorologic
central, înființat de el (1892).
 1950) Prima stație seismografică cu două
pendule Bosch, de la Observatorul meteorologic, a fost
distrusă în războiul din 1916-1918.
1951) ȘTEFAN C. HEPITES a fost înscris la
cursurile Facultății de științe a universității din
Bruxelles în anii 1871-1872 și 1872-1873 și la
cursurile facultății de științe aplicate (școala
politehnică) în anii 1873-1874 și 1874-1875. A obținut
diploma de doctor în științele fizice și matematice cu
cea mai mare distincție la 16 octombrie 1873, iar
diploma de inginer de geniu civil, cu distincție, la 4
August 1875. Arhivele de la Universitatea din
Bruxelles fiind distruse, se presupune că diploma de
doctor i s-a acordat pe bază de examen. ȘTEFAN C.
HEPITES a ajuns ulterior membru al Academiei
Române.
1952) * După primii trei doctori în matematici,
următorul care susține teza de doctorat la Sorbona este SPIRU
C. HARET, doctor la 18/30 ianuarie 1878; Petru Pipoș (de la
Cluj), susține teza de doctorat la 13 aprilie 1882. În 1895
Nicolae Coculescu obține doctoratul (la Sorbona), iar în 1896,
transilvăneanul George Iuga își ia doctoratul în matematică la
Strasbourg. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea numai
Gheorghe Țițeica își mai susține teza de doctorat (1898) la
Sorbona și Anton Davidoglu (19 noiembrie 1900).
1953) * Reîntoarcerea în țară a doctorilor în
matematici, de la Paris (Spiru C. Haret, David Emanuel,
Constantin Gogu, Nicolae Coculescu) ridică imediat
prestigiul învățământului matematic, în cadrul Universității din
București.
1954) * Primul român doctor în matematici care
susține teza de doctorat în Italia (1920) este OCTAV
ONICESCU și pentru care i s-a acordat calificativul Magna
cum laude de către cei 11 profesori universitari din comisie.
 1955) * Alți matematicieni români i-au urmat lui
Octav Onicescu, cu doctoratul în Italia: Vasile Desmirean
(1921), Gheorghe Vrânceanu (1924), Ion Creangă (1939),
Gheorghe Galbură (1942).
1956) * Academicianul Gheorghe Mihoc s-a născut la
7 iulie 1906 la Brăila. În 1928 își ia licența în matematică, iar
doctoratul în anul 1934. Este al doilea mare probabilist, după
Octav Onicescu, cu care a colaborat.
1957) * Spiru Haret este printre puținii care l-au
ajutat pe inventatorul Aurel Vlaicu.
1958)
1959)
1960)
1961)
1962)
1963)
1964)
1965)
1966)
1967)
1968)
1969)
1970)
1971)
1972)
1973)

1974)
1975)
1976)
 1977)
1978)
1979)
1980)

1981) Capitolul XI
1982)
1983)
1984)
1985)

RECREAȚII
1986)

MATEMATICE
1987)
1988)
1989)
1990)
1991)
1992)
1993)
1994)
1995)
1996)
1997)
1998)
1999)
2000)
2001)
2002) Argumentul recreațiilor matematice
2003)
2004)
2005) Grecii și arabii au gustat încă din
Antichitate savoarea problemelor recreative, care mai
circulă și azi sau care au devenit sursă de inspirație de-a
lungul secolelor. Acestea au grade diferite de dificultate
când se recurge la rezolvarea lor aritmetică. Pe parcurs
se consolidează raționamentele subtile și nu vor întârzia
să apară satisfacțiile sau ceea ce se poate numi recreația
intelectuală, în urma binefăcătoarei gimnastici a minții.
2006) Ineditul formulării, precum și
rezultatele neașteptate, spectaculoase, obținute fac pe
cititor mai interesat, mai insistent, mai perseverent.
2007) Am adaptat și cules din publicații
diverse, exerciții si probleme interesante, recreative și
utile. Am dat și rezultatele, metodele de rezolvare, cu
soluții aritmetice sau alte soluții.
2008) Pentru consolidarea caracterului
formativ am avut în vedere introducerea unor probleme
și exerciții care să solicite din plin capacitatea
cititorului de a raționa sau de a-și fixa în memorie
metode, formule, astfel încât repetându-le să se evite
uitarea în timp.
2009) Știu că apelați la raționamente
aritmetice mai întâi, și numai după aceea recurgeți la
algebră; că primează rezolvarea proprie, pe cât posibil;
că vă place rezolvarea propusă și că o repetați în timp
ce cartea este închisă. Mult succes!
2010)
2011)
2012)
2013)
2014)
2015)
2016)
 2017)
2018)
2019) 1) Aflarea puterii a doua a unor numere,
terminate cu cifra 5
2020) Fie x5 un număr de două cifre. Să calculăm x52
=?
2021) Dacă x5=10x+ 5, atunci (10x+ 5)2 = 100x2 +
100x + 25 = 100x(x + 1) + 25 = x(x + 1) ∙ 100 + 25;
2022) Deci x52 = x(x + 1) ∙ 100 + 25, unde x – cifra
zecilor;
2023) x+ 1 – cifra următoare (consecutivă);
2024) x(x + 1) ∙ 100 – numărul sutelor.
2025) La care se adaugă 52 = 5 ∙ 5 = 25.
2026) Exemple:
2
a) 35 ; 3 ∙ 4 = 12, la care se adaugă 25 (5 ∙ 5), adică
numărul 352 = 1225;
b) 852; 8 ∙ 9 = 72, la care se adaugă 25 (5 ∙ 5), adică
numărul 852 = 7225;
c) 1052; 10 ∙ 11 = 110, la care se adaugă 25 (5 ∙ 5), adică
numărul 1052 = 11025;
d) 2552; 25 ∙ 26 = 650, la care se adaugă 25 (5 ∙ 5), adică
numărul 2552 = 65025.
2027)
2028) 2) Numere formate cu cifra 9, la pătrat
2029) Fără calcul activ sau creion, deduceți calculul
acestor pătrate!
2030) 92 = 81;
2
2031) 99 = 9 801
2
2032) 999 = 998 001;
2
2033) 9999 = 99 980 001;
2034) 999992 = 9 999 800 001;
2
2035) 999999 = 999 998 000 001.
2036) În general, numărul format din n cifre de 9 la
puterea a
2037) doua va fi format astfel: (n – 1) cifre de 9, cifra
8, (n – 1) cifre de 0 și cifra 1. Suma cifrelor va fi 9∙n,
iar numărul cifrelor 2∙n.
2038) Notă. Formați și voi numărul 99999992 =
?
2039)
2040) 3) Numere formate cu cifra 1, la pătrat
2041) Regula de formare acestor pătrate o stabiliți
ușor! (2n-1) este numărul total al cifrelor. De exemplu
puterea a doua a unui număr cu 4 cifre de 1 va fi un
număr format din 2∙4-1 = 7 cifre (fără soț); la mijloc
cifra 4, scăzând către stânga și către dreapta, până la 1
(există o simetrie).
2042) 12 = 1
2
2043) 11 = 121
2
2044) 111 = 12321
2
2045) 1111 = 1234321
2
2046) 11111 = 123454321
2
2047) 111111 = 12345654321
2048)
2049) 4) SUMA primelor n numere naturale
2050)
2051) 1+2=3
2052) 1+2+3=6
2053) 1 + 2 + 3 + 4 = 10
2054) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15
2055) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 = 21
2056) .

2057) .

2058) .

2059) 1 + 2 + … + n = n (n+1)2; Sn = n(n+1)2.

2060)
2061)
2062) Aplicații
2063) 1) Calculați sumele:
2064) a) 1+2+3+…+500;
2065) b) 2+4+6+…+200;
2066) c) 3+7+11+15+…+47;
2067) d) 3+6+9+12+…+2013;
2068) e) 5+10+15+…+1000;
2069) f) 17+34+51+…+1989;
2070) g) 4+8+12+…+2012;
2071) h) 7+14+21+…+2009;
2072) i) 1+2+3+…+5000;
2073) j) 2+4+6+…+10000;
2074) k) 20+40+60+…+100000;
2075) l) 100+200+300+…+500000.
2076) 2) Aflați numărul x astfel încât să se
verifice egalitatea:
2077) 1 + 3 + 5 +…+ 77 + x = 2 + 4 + 6 +…+ 80; x =
119.
2078)

Obj190

2079) 3) Să se arate că :
2080) Soluție:
2081) Notăm cu X = 1 + 2 + 3+…+(n−3) +
(n−2) + (n−1) + n
2082) și tot X = n + (n −1) + (n−2) + (n−3)+…+3 + 2
+1
2083) Adunăm membru cu membru și rezultă:
2084) X + X = 1 + 2 + 3+…+(n−3) +(n−2) + (n−1) + n
+ n + (n −1) +
2085) + (n−2) + (n−3)+…+3 + 2 + 1⇒
2086) ⇒ 2X = (n+1) + (n−1+2) + (n−2+3) + (n−3+4)+
…+ (n−3+4) +
2087) + (n−2+3) + (n−1+2) + (n+1) ⇒
2088) ⇒ 2X = (n+1) + (n+1) + (n+1) + (n+1) + ….
(n+1) + (n+1) +
2089) + (n+1) + (n+1) ⇒
2090) ⇒ 2X = n(n+1) ⇒ X = n(n+1)2 ⇒ 1 = 2 + 3
+ 4 +…+(n−3) +
2091) + (n−2) + (n−1) + n = n(n+1)2
2092)

Obj191

2093) 4) Calculați suma

2094) Dacă n=1000 și ținem cont de rezultatul de mai
sus, avem:
2095) 1 + 2 + 3 +…+ 998 + 999 + 1000 =
1000(1000+1)2 = 1000 ∙10012 =
2096) = 500500
2097)

Obj192

2098) 5) Arătați că : , a, n ∈ N.
2099) Soluție:

Obj193
2100) Fie , (1)
- înmulțim cu a ambii membri ai egalității:
2101) X ∙ a = a + a2 + a3 + … + an + an+1
(2)
- scădem din relația (2), relația (1) și obținem:
2102) a ∙ X – X = an+1-1

Obj194

2103)

Obj195

2104)
2105)
2106) 6) Să se determine n ∈ N astfel încât
fracția dată să fie echiunitară:

Obj196

2107)
2108)
2109) 1+1+1+…+1+1+1 = 1035
2110) 2070: 2 = 1035 termeni
2111)
2112) n(n+1)2 = 1035 ⇔ n(n+1) = 2070 ⇔ n(n+1) =
45 ∙ 46
2113)

Obj197

2114)

Obj198
 Obj199

2116) 7) Precizați dacă fiecare din următoarele

sume reprezintă un pătrat perfect, știind că .

Obj200

2117) a)

Obj201

2118) b)

Obj202

2119) c)

Obj203

2120) d)

Obj204

2121) e)

Obj205

2122) f)
2123) g) 1+2 +3 +4 +5 +6 +7 +8 +9 +8 +7 +6 +5 +4
+3 +2 +1 =
2124) h) 1+2 +3 +4 +5 +6 +7 +8 +9 +10 +9 +8 +7 +6
+5 +4 +3 +
2125) +2 +1 =
2126)
2127) 5) SUMA primelor n cuburi numere naturale
2128) Dacă:
2129) 13 + 23 + … + n3 =(1+2+…+n)2= n(n+1)22=
n2(n+1)24 ,
2130) atunci calculați (rezultatul scris sub forma unui
pătrat perfect):
2131) a) 13 + 23 = (1+2)2 = 32
2132) b) 13 + 23 + 33 = (1+2+3)2 = 62
2133) c) 13 + 23 + 33 + 43 = (1+2+3+4)2 = 102
2134) d) 13 + 23 + 33 + 43 + 53 =
2135) e) 13 + 23 + 33 + 43 + 53 + 63 =
2136) f) 13 + 23 + 33 + 43 + 53 + 63+ 73 =
2137) g) 13 + 23+ …+ 83=
2138) h) 13 + 23+ …+ 93=
2139) i) 13 + 23+ …+ 103=
2140) j) 23 + 33+ 43+ 53+ 63=
2141) k) 33+ 43+ 53+ 63=
2142) l) 43+ 53+ 63+ 73 =
2143) m) 53+ 63+ 73 + 83 =
2144) n) 63+ 73 + 83 + 93 + 103=
2145) o) 73 + 83 + 93 + 103 + 113 + 123 =
2146) p) Construiți exemple de acest fel și rezolvați-
le!
2147)
2148) FORMAREA NUMERELOR
PITAGOREICE
2149)
2150)
2151) Interesul pentru formarea tripletelor de
numere pitagoreice, al familiarizării în vederea
 recunoașterii acestora cât mai rapid, se materializează
în câștigarea timpului (atât de prețios) de a rezolva
probleme diverse.
2152)
2153) a) Pătratul unui număr impar egal cu
suma a două pătrate
2154) Fie (2p+1) un număr impar, mai mare
decât 1; 2q un număr par care trebuie aflat, mai mare
decât (2p+1) și 2q+1, numărul imediat superior lui 2q,
unde p, q ∈N. Atunci, conform enunțului a), (2p+1)2 +
(2q)2 = (2q+1)2(1)⇔ p (p+1) = q (2).
2155) De aici(3) 2q = 2p (p+1) și 2q+1 = 2p (p+1) +1
(4). Din relațiile (2) – (4) vor rezulta triplete de numere
pitagoreice dând valori lui p ≠ 0.
2156) Deci pentru p = 1; q = 2, obținem 32 + 42 = 52;
2157) p = 2; q = 6, obținem 52 + 122 =
132;
2158) p = 3; q = 12, obținem 72 + 242 =
252;
2159) p = 4; q = 20, obținem 92 + 402 =
412;
2160) p = 5, q = 30, obținem 112 + 602 =
612;
2161) p = 6, q = 42, obținem 132 + 842 =
852;
2162) p = 7, q = 56, obținem 152 + 1122
= 1132;
2163) p = 8, q = 72, obținem 172 + 1442
= 1452;
2164) p = 9, q = 90, obținem 192 + 1802
= 1812;
2165) p = 10, q = 110, obținem 212 +
2202 = 2212; …
2166)
2167) Tripletele pitagoreice până aici ar fi:
2168) 3, 4, 5;
2169) 5, 12, 13;
2170) 7, 24, 25;
2171) 9, 40, 41;
2172) 11, 60, 61;
2173) 13, 84, 85;
2174) 15, 112, 113;
2175) 17, 144, 145;
2176) 19, 180, 181; …
2177)
2178) Iată și practic cum pot fi determinate
numerele pitagoreice (când cunoaștem un rând de
triplete pitagoreice, de exemplu 3, 4, 5):
2179) - fie 3 primul număr din coloana întâi,
unde sunt numere impare crescătoare; să determinăm al
II-lea rând, pe orizontală, de numere pitagoreice!
2180) După 3 (număr impar) urmează 5 (număr
impar), care e primul număr pe rândul doi; al doilea
număr pe rândul doi, orizontal, este egal cu cel de
deasupra lui, adică 4, plus numărul rândului (2) ori 4,
astfel avem: 4+ 2 ∙ 4 = 12; al treilea număr pe rândul
doi orizontal este egal cu precedentul (12) plus1, adică
13. Am obținut numerele pitagoreice, rândul doi
orizontal: 5; 12; 13.
2181) Să realizăm completarea următorului
rând, trei, pe orizontală.
2182) - următorul număr impar, după 3 și 5,
este 7 ( acesta e primul număr din cele trei, pe
orizontala trei); să determinăm și al II-lea număr: la
numărul (12) de deasupra celui pe care îl căutăm,
adunăm numărul rândului (3) ori 4 (primul număr al
coloanei a doua), adică 12 + 3 ∙ 4 = 24; al treilea
număr pe rândul trei este egal cu al doilea (24) plus 1,
adică 24 + 1 = 25.
2183) Deci cele trei numere pitagoreice, rândul
trei, orizontal, sunt: 7; 24; 25.
2184) Notă: Determinați trei numere pitagoreice,
pornind de la numărul impar 21, pe baza formulelor (1)
– (4), apoi și practic pe baza completării tabelului cu
tripletele pitagoreice, conform celor două situații
arătate mai sus.
2185)
2186) b) Și alte triplete de numere pitagoreice
2187)
2188) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Rând 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
8 9 9 9 9 9 9 9 9 9
9) 0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 ) ) ) ) ) ) ) ) )
2 3 4 5 6 7 8 9 O

2199) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Coloa 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
na 0 0 0 0 0 0 0 0 0
 I 1 1 1 2 2 2 3
3 6 9

2210) 2 2 2 2 2 2 2 2
2
Coloa 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2
na 2 1 1 1 1 1 1 1 2
1
a 1 3 4 5 6 7 8 9 0
2
II 1) ) ) ) ) ) ) ) )
)
-a 4 1 1 2 2 2 3 3 4
8

2221) 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Coloa 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
na 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3
a 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1
II 2) ) ) ) ) ) ) ) ) )
I- 5 1 1 2 2 3 3 4 4 5
a

2232) Este evident că numerele din coloana I sunt

multiplii lui 3, cele din coloana a II-a sunt multiplii lui
4, iar cele din coloana a III-a sunt multiplii lui 5. Astfel
(3p)2 + (4p)2 = (5p)2⇔
2233) ⇔ 9p2 + 16p2 = 25p2⇔ 25p2 =25p2.
2234) Practic, avem de calculat același multiplu al
numerelor 3, 4 și 5 și se obțin, relativ ușor, trei numere
care verifică relația lui Pitagora.
2235) Exemple:
2236) a) Fie trei numere multiplu de 10: 30, 40 și 50.
Dacă 302 + 402 = 502, adică 900 + 1600 = 2500, și încă
 2500 = 2500, rezultă că numerele 30, 40, 50 sunt
numere pitagoreice.
2237) a’) Fie trei numere multiplu de 5: 15, 20 și 25.
Dacă 152 + 202 = 252, adică 225 + 400 = 625 și încă 625
= 625, rezultă că numerele 15, 20 și 25 sunt numere
pitagoreice (suma pătratelor numerelor mai mici este
egală cu pătratul celui mai mare număr).
2238) Observații: 1) Coloana a II-a este egală cu suma
dintre coloana I și rândul corespunzător (exemplu: 12 =
9 + 3 sau 28 = 21 + 7, se urmăresc numerele pe
orizontală).
2239) 2) Coloana a III-a este egală cu suma
dintre coloana a II-a și rândul corespunzător sau suma
dintre coloana I și de două ori rândul corespunzător
(exemplu: 20 = 16 + 4 sau 20 = 12 + 2 ∙ 4 = 12 + 8).
2240)
2241) c) Diferența pătratelor cu cele două baze,
numere consecutive, este uneori un pătrat
2242)
2243) În tabelul de la punctul b) am avut următoarea
relație: (Coloana I)2 + (Coloana a II-a)2 = (Coloana a
III-a)2.
2244) De aici, (Coloana a III-a)2 - (Coloana a II-a)2
==(Coloana I)2
2245) Să scriem formula generală cu ajutorul căreia să
exprimăm conținutul problemei puse. Fie două numere
consecutive (a + 1) și a; diferența pătratelor lor este (a
+ 1)2 –
2246) –a2 = a2 + 2a+ + 1 – a2 = 2a +1, ceea ce
înseamnă că (a + 1)2 – –a2 = 2a +1. O condiție a
 problemei era ca și 2a +1 să fie un pătrat, fapt pentru
care a trebuie să ia valori corespunzătoare.
2247) De exemplu, dacă a = 24, iar 2a + 1 = 49 = 72 și
a + 1 = = 25, atunci numerele pitagoreice sunt: 7; 24;
25;
2248) - dacă a = 40, iar 2a + 1 = 81 = 92 și a +1 = 41,
atunci numerele pitagoreice sunt: 9; 40; 41;
2249) - dacă a = 60, iar 2a + 1 = 121 = 112 și a + 1 =
61, atunci numerele pitagoreice sunt: 11; 60; 61.
2250) d) Pătratul unui binom
2251)
2252) Care este binomul în a cărui dezvoltare la pătrat
se află expresia E = a – 2a-1?
2253) Soluție:
2254) - dacă adunăm și scădem 1, apoi grupăm
convenabil și restrângem, expresia dată devine
2255) E = a – 2a-1 + 1 – 1 = a – 1 – 2a-1 + 1 = =(a-
1)2– 2a-1 + 12= (a-1 – 1)2, conform formulei a2-
2ab+ b2 = (a – b)2.
2256) Notă. Dacă expresia ar fi fost E = a + 2a-1, care
ar fi fost binomul? Dar în cazul când E = a – 2a-4 sau
2257) E = a + 2a-4?
2258)
2259)
2260) e) Cum sunt cele două numere, unul față de
altul
2261)
2262) Obs. Înainte de a urmări metoda mea de
rezolvare, încercați cu metoda ce o cunoașteți!
2263)
2264) e1) Fie 202303 și 303202. Pentru a stabili cum
este primul număr față de al doilea număr, să formăm
raportul lor, adică 202303303202 = (2 ∙101)3 ∙
101(3 ∙101)2 ∙101 = (23 ∙ 1013)101(32 ∙
1012)101 = (8 ∙ 1013)101(9 ∙ 1012)101 = = 8 ∙
10139 ∙ 1012101=8 ∙ 1019101> 1 (fiind fracție
supraunitară, numărătorul este mai mare decât
numitorul, atunci 202303>303202.
2265) e2) Fie 7200 și 5300. Pentru a stabili cum sunt
cele două numere, unul față de celălalt, să formăm
raportul lor, adică
2266) 72005300 = 72 ∙10053 ∙100 =
(72)100(53)100 = = 49100125100 = 49125100<
1(fiind fracție subunitară, numărătorul este mai mic
decât numitorul, atunci7200<5300.
2267) NOTĂ. Stabiliți cum sunt numerele, unul față
de altul:
a) x = 265 și y = 522 -521;
b) x = 551 și y = 2121 - 2120 - 2119;
c) x = 11652011 și y = 371320;
d) x = 132011 și y = 471320.
2268)
2269) f) Ultima cifră a unui număr
2270)
2271) Iată și valorile bazelor de la 2 până la 10:
2272) - când baza este 2, ultima cifră va fi 2; 4; 8; 6;
2273) - când baza este 3, ultima cifră va fi 3; 9; 7;1;
2274) - când baza este 4, ultima cifră va fi 4; 6;
2275) - când baza este 5, ultima cifră va fi 5;
2276) - când baza este 6, ultima cifră va fi 6;
2277) - când baza este 7, ultima cifră va fi 7; 9; 3; 1;
2278) - când baza este 8, ultima cifră va fi 8; 4; 2; 6;
2279) - când baza este 9, ultima cifră va fi 9; 1;
2280) - când baza este 10, ultima cifră va fi 0.
2281) Exemple:
2282) Care este ultima cifră (a unităților), fără să
efectuați ridicarea la putere, a numerelor:
2104; 3105; 4106; 5107; 6108; 7109; 8103;
9102; 10101 ?
2283) - ultima cifră a numărului 2104 este 6, pentru că
104 : 4 = 26,
2284) r = 0;
2285) - ultima cifră a numărului 3105 este 3, pentru că
105 : 4 = 26,
2286) r = 1;
2287) - ultima cifră a numărului 4106 este 6, pentru că
106 : 2 = 53,
2288) r = 0;
2289) - ultima cifră a numărului 5107 este 5;
2290) - ultima cifră a numărului 6108 este 6;
2291) - ultima cifră a numărului 7109 este 7, pentru că
109 : 4 = 27,
2292) r = 1;
2293) - ultima cifră a numărului 8103 este 2, pentru că
103 : 4 = 25,
2294) r = 3;
2295) - ultima cifră a numărului 9102 este 1, pentru că
102 : 2 = 51,
2296) r = 0;
2297) - ultima cifră a numărului 10101 este 0.
2298)
2299)
2300) g) Găsiți numerele…
 2301)
2302) 1.Care sunt cele cinci numere formate din cifra 8
și care adunate, să dea 1000?
2303) (R:
8+8+8+88+888=1000).
2304) 2.Puteți să scrieți o adunare formată din șase
numere fără soț, care să dea rezultatul16?
2305) (R: 1+1+1+1+1+11=16).
2306)
2307)
2308)
2309)
2310)
2311)
2312)
2313)
2314)
2315)
2316)
2317) Problema lui FIBONACCI
2318)
2319)

2320) Matematicianul italian, printre altele, a abordat

și teoria numerelor. A enunțat și rezolvat și probleme:
1) Să se afle un pătrat perfect astfel ca, adăugându-i-se un
număr întreg și scăzându-se din el același număr, să
obținem rezultate care să fie pătrate perfecte.
2321) Un exemplu de acest fel este numărul 85,
pentru că:
2322) 852 + 2184 = 7225 + 2184 = 9409 = 972
 2323) 852 – 2184 = 7225 – 2184 = 5041 = 712
2324) Să cercetăm cum se pot obține și alte
numere, care
2325) verifică proprietatea de mai sus.
2326) Să notăm cu x numărul întreg care
trebuie ridicat la
2327) pătrat, cu t numărul întreg care se adună și se
scade din pătratul lui x, iar rezultatele să le notăm cu y
și z, astfel încât avem: x2+t=y2x2-t=z2
2328) 2x2= y2+z2 ⇔ 4x2=2y2+ 2z2
2329) Se adună și se scade 2yz și obținem:
2330) 4x2 = 2y2 + 2z2 + 2yz - 2yz sau încă
2331) 4x2 = y2 + 2yz + z2 + y2 – 2yz + z2
2332)
2333) x2= y + z2+ y - z24 sau

2334) x2= y + z22+ y - z22.

2335) Dacă se notează y+z2 = 2mn; y-z2 = m2

2
– n , avem:
2336)
2337) x2= 2mn2+ m2-n22
2338) x2 = 4m2n2 + m4 - 2m2n2 + n4
2339) x2 = m4 + 2m2n2 + n4 = (m2 + n2)2 deci
2340) x = m2 + n2.
2341)
2342) Din y + z2 = 2mn ⇒ y + z = 4mn;

2343) y- z2 = m2 – n2 ⇒ y – z = 2m2 –
2n2,
2344) care prin adunare și scădere dau:
 2345) 2y = 2m2 + 4mn - 2n2 sau
2346) y = m2 + 2mn - n2.
2347)
2348) 2z = 4mn - 2m2 + 2n2 sau
2349) z = 2mn - m2 + n2
2350) t = y2 - x2.
2351)
2352) În relațiile:
2353) x = m2 + n2; y = m2 + 2mn - n2;
2354) z = 2mn - m2 + n2 ; t = y2 - x2, facem pe m = 5 și
n = 4, obținem:
2355) x = 52 + 42 = 25 + 16 = 41;
2356) y = 52 + 2∙5∙4 - 42 = 25 + 40 – 16 = 49;
2357) z = 2∙5∙4 - 52 + 42 = 40 – 25 + 16 = 31;
2358) t = y2 - x2 = 492 - 412 = 2401 – 1681 = 720.
2359) Verificare:
2360) 412 + 720 = 1681 + 720 = 2401 = 492 =
y2
2361) 412 - 720 = 1681 - 720 = 961 = 312 = z2.
2362)
2363) Pentru m = 6 și n = 5, obținem:
2364) x = 6 + 52 = 36 + 25 = 61;
2

2365) y = 62 + 2∙6∙5 - 52 = 36 +60 – 25 = 71;

2366) t = y2 - x2 = 712 - 612 = 5041 – 3721 = 1320.
2367) Deci, 612 + 1320 = 3761 + 1320 = 5041 = 712
2
=y;
2368) 612 - 1320 = 3761 - 1320 = 2401 = 492 = z2.
2369) Se pot găsi, deci, o mulțime de numere întregi
care verifică problema lui Fibonacci.
2370)
2371) 2) Există numere întregi a căror sumă a trei
cuburi să obțină un cub perfect.
2372) Exemple:
a) 63 + 13 + 88 = 93 pentru că 216 + 1 + 512 = 729 = 93;
 b) 33 + 43 + 53 = 63 pentru că 27 + 64 + 125 = 216 = 63.
2373)

2374) 3) Dacă efectuăm produsul 23 ∙ 96 = 2208,

găsim același rezultat ca și atunci când înmulțim
numerele răsturnate lor, adică: 32 ∙ 69 = 2208.
2375) Există și alte perechi de numere, de câte
două cifre, care au aceeași proprietate?
2376) Vom căuta prin raționament și calcule
astfel de numere.
2377) Fie xy și zt o astfel de pereche de numere.
Potrivit enunțului trebuie să avem egalitatea: xy ∙ zt = yx ∙ tz.
Aceasta se mai poate scrie: (10x + y) ∙ (10z + t) = (10y + x) ∙
(10t + z).
2378) Efectuând înmulțirile în ambii membri,
obținem:
2379) 100xz + 10xt + 10yz + yt = 100yt + 10yz + 10xt +
xz ⇔ 100xz + + yt = 100yt + xz ⇔ 100xz – xz = 100yt –
yt ⇔ 99xz = 99yt |:99 ⇔ xz = yt.
2380) Fiecare din cele patru cifre x, y, z și t pot avea
valori începând cu 1 până la 9 inclusiv, deci x ≥ 1; din relația
xz = yt, x = ytz ≤ 9. Astfel se pot găsi toate perechile de
numere formate din câte două cifre care satisfac egalități ca și
cea de forma:
2381) 23 ∙ 96 = 32 ∙ 69.
2382) Avem deci:
a) 12 ∙ 42 = 21 ∙ 24;
b) 12 ∙ 63 = 21 ∙ 36;

c) 12 ∙ 84 = 21 ∙ 48;

d) 14 ∙ 82 = 41 ∙ 28;

e) 13 ∙ 62 = 31 ∙ 26;
f) 13 ∙ 93 = 31 ∙ 39;

g) 23 ∙ 64 = 32 ∙ 46;

h) 23 ∙ 96 = 32 ∙ 69;

i) 24 ∙ 63 = 42 ∙ 36;
j) 24 ∙ 84 = 42 ∙ 48;

k) 26 ∙ 93 = 62 ∙ 39;

l) 34 ∙ 86 = 43 ∙ 68;

m) 36 ∙ 84 = 63 ∙ 48;

n) 46 ∙ 96 = 64 ∙ 69.

2383)

2384)

2385)

2386)

2387)

2388)

2389)

2390)

2391)

2392)
 2393)

2394)

2395)

2396) PROBLEME DIVERSE

2397)
2398) 1.DAVID-NICOLAS REZOLVĂ DIN
CULEGERE
2399)
2400) Elevul David trebuie să rezolve toate
problemele din noua culegere. „Dacă rezolv în fiecare
zi câte 18 probleme, aș termina în Z zile, iar dacă aș
rezolva câte 24 de probleme în fiecare zi, numărul
zilelor s-ar scurta cu 5”, gândea el. Câte probleme
propuse spre rezolvare avea noua culegere?
2401) Soluție aritmetică 1

Obj206

2402) Dacă David rezolvă câte 18 probleme pe

zi, în cele 5 zile în plus ar rezolva probleme. În afara
celor 24 probleme pe zi, David rezolvă și pe cele 90 de
probleme în Z-5 zile, rezolvând în fiecare zi câte 6
probleme în plus. Atunci

Obj207

2403) Z-5=90:6, adică Z-5=15, de unde rezultă Z=20

zile, apoi 20 zile 18probleme/zi = 360 probleme are
culegerea (sau 20-

Obj208
2404) -5=15 zile, 15 zile 24probleme/zi=360
probleme).
2405) Soluție aritmetică 2

Obj209

2406) Cel mai mic multiplu comun al

numerelor 18 și 24 (problemele rezolvate zilnic în cele
două variante) este 72. În prima variantă, pentru a
rezolva 72 probleme este nevoie de 72:18=4zile, iar în a
doua variantă 72:24=3zile; în diferența
4zile−3zile=1zi, David rezolvă 72 probleme. În
problemă diferența de lucru este de 5 zile, atunci 5 72 =
360 probleme, iar numărul de zile este 360:18=20zile.
2407) Soluție algebrică

Obj210
Obj211
Obj212

2408) Dacă Z este numărul zilelor, avem zile

sau Z-5=15zile, adică 20 18=360 sau 15 24=360.
2409)
2410) 2. LAURENȚIU REZOLVITOR
2411) Laurențiu din clasa a VI-a rezolvă în 30
zile câte un număr de probleme pe zi; dacă ar lucra cu 6
probleme pe zi, mai mult, ar termina în 12 zile. Câte
probleme a avut de rezolvat?
2412) Soluție aritmetică
2413) 30 – 12 = 18 (zile în plus)

Obj213

2414) 126 = 72 (probleme rezolvate în plus în

zilele plus, adică în cele 18 zile)
2415) 72 : 18 = 4 (probleme pe zi)
 Obj214

2416) 304 = 120 (probleme a avut Laurențiu de

rezolvat) sau,
2417) 4 + 6 = 10 (probleme pe zi în 12 zile)

Obj215

2418) 1012 = 120 (probleme a avut Laurențiu

de rezolvat)
2419) Soluție algebrică 1
2420) Fie p = numărul de probleme rezolvate
pe zi;

Obj216

2421) 30p = 30p numărul de probleme

rezolvate (în 30 zile);
2422) p + 6 = numărul de probleme rezolvate,
cu 6 probleme lucrate în plus pe zi;

Obj217

2423) numărul de probleme rezolvate (în 12

zile);

Obj218

2424)
2425) probleme rezolvate pe zi (prima variantă):
2426)

Obj219

2427) 304 = 120 probleme rezolvate (în 30 zile)

2428) 4 + 6 = 10 probleme rezolvate pe zi (a
doua variantă);

Obj220

2429) 1012 = 120 probleme rezolvate (în 12

zile).
2430) Soluție algebrică 2
2431) Se observă ușor că raportul numărului de
zile este invers proporțional cu raportul numărului de
probleme rezolvate pe zi.

Obj221
Obj222

2432) Atunci (probleme pe zi)

Obj223

2433) 30 4 = 120 (probleme rezolvate)

2434)
2435) 3. DIANA LA CONCURSUL DE
MATEMATICĂ
2436)
2437) Alin a întrebat-o pe fiica sa Diana câte
probleme a rezolvat la concursul „Micul matematician”
organizat de Inspectoratul Școlar Județean, iar Diana i-a
răspuns că 3/5 din numărul total de probleme, iar
ultimele 4 probleme nu le-a trecut pe curat din ciornă.
2438) Câte probleme s-au dat la concurs?

Obj224

2439) reprezintă cele 4 probleme netrecute pe

curat.

Obj225
2440) 4 : 2 = 2 ( probleme).

Obj226

2441) 25 = 10 (probleme s-au dat la concurs)

2442)
2443) 4. BAZINUL CU DOUĂ ROBINETE
2444)
2445) Bazinul cu apă al școlii se poate umple
de la un robinet în 8 ore, iar de la altul în 2 ore. Lăsate
simultan să curgă în cât timp se va umple bazinul?
2446) Soluție

Obj227

2447) din bazin pe oră ( I robinet)

Obj228

2448) din bazin pe oră ( al II-lea robinet).

Obj229

2449) din bazin pe oră (ambele robinete).

Obj230

2450) 1 oră și 36 minute.

2451)
2452) 5. ROBINETELE NU CURG SIMULTAN
TOT TIMPUL
2453)
2454) Dacă două robinete umplu un bazin în
8h, după ce le lăsăm 4 h să curgă și închidem primul
robinet, celălalt umple bazinul în 12h. Să se afle cât
timp, trebuie fiecărui robinet pentru a umple bazinul?
2455) Soluție

Obj231
Obj232
Obj233

2456) După 4 h cât curg cele două robinete

împreună (înseamnă din 8 h, timpul întreg pentru ca
cele două robinete să umple bazinul), se închide primul
robinet și cel de-al doilea umple bazinul în 12 h,
reprezentând cealaltă jumătate (), ceea ce înseamnă că
pentru umplerea bazinului, îi trebuie 12h2 = 24h.

Obj234
Obj235
Obj236
Obj237

2457) Într-o oră al II-lea robinet dă din bazin,

iar în 8h, din bazin, restul de din bazin în 8h îl dă
primul robinet (pentru numai din bazin trebuie 4h)

Obj238

2458) Prin urmare pentru din bazin este nevoie

de 12h.
2459) Notă
2460) Încercați și o soluție algebrică, numai
după ce mai adăugați o altă soluție aritmetică.
2461)
2462) 6. MOȘTENIREA UNUI ARAB
2463)
2464) Trei fii ai unui arab primesc drept
moștenire 17 cămile și precizările următoare: întâiul
fecior să ia jumătate din numărul cămilelor, al doilea o
treime, iar al treilea două cămile. Au urmat discuții
lungi și gălăgioase, dar fără rezultat. De fapt este și
ușor de observat că numărul cămilelor (17) nu este
multiplu nici de doi și nici de 3 (adică 17 nu se împarte
exact la 2 și la 3). Nici dacă se dau cele două cămile,
 celui de-al treilea fiu, restul (15) cămilelor nu poate fi
împărțit la 2.
2465) Oare greșise bătrânul lor tată, impunând
condițiile, clauzele (precizările) din testament?
2466) Până la urmă, nevoia de-a se apela la un
înțelept, pentru a rezolva situația celor trei moștenitori
corect, a fost inevitabilă. Cum a procedat înțeleptul?
2467) Iată cum:

Obj239
Obj240
Obj241
Obj242

2468) Înțeleptul a mai adus o cămilă, astfel

încât numărul acestora devine 17 + 1 = 18. A convins
repede primii doi feciori că valoarea fracțiilor sau din
18 este mai mare decât sau din 17, și că ei vor fi
avantajați. De acord nu? Al treilea avea situația clară:
două cămile. Iată și calculul înțeleptului:

Obj243

2469) - întâiul moștenitor va lua cămile;

Obj244

2470) - al doilea moștenitor va lua cămile

2471) - al treilea moștenitor va lua 2 cămile.
2472) Toți moștenitorii, mulțumiți, au plecat
totuși cu o oarecare nedumerire (9 + 6 + 2 = 17 cămile
identic cu ce le lăsase tatăl lor) și că înțeleptul și-a luat
cămila înapoi.
2473)
2474) 7. LA CE NUMĂR S-A GÂNDIT?
2475)
2476) I. Spune prietenului tău să-și fixeze un
număr în gând, apoi să-l ridice la pătrat; să scadă din
 acest pătrat dublul numărului inițial; să adauge 1; să
comunice rezultatul.
2477) Extrageți rădăcina pătrată din acest
rezultat, adăugați 1 și veți obține numărul gândit de
amicul tău.
2478) Indicați baza teoretică a procedeului!
2479) a2-2a+1= a-12=R
2480) R= (a-1)2=a-1⇒ a = R + 1
2481) Exemplu:

Obj245

2482)
2483)
2484) II. Fixează un număr în gând,
înmulțește-l cu 4, scade 2, rezultatul împarte-l la 2, apoi
înmulțește-l cu 3, adaugă 3.
2485) Cere rezultatul, împarte-l la 6 și vei găsi
numărul gândit!
2486) Justificați baza teoretică a operațiunilor!
2487) Răspuns:
2488) Fie a = numărul gândit; avem succesiv:

Obj246

2489) ;

Obj247

2490) .

Obj248

2491) Exemplu:
2492)
2493) III. Să se ia o expresie, care să conțină o
necunoscută, adusă la o formă simplă. Din această
expresie, determinați valoarea necunoscutei.
2494) Iată un exemplu:

Obj249

2495) Cineva gândește la un număr (fie n); cere

să facă operațiunile din expresia ,
2496) Adică să-l ridice la cub, să adune 2, să scadă de
două ori pătratul lui, să scadă numărul respectiv, să
înmulțească totul cu 2 și apoi să-l împartă cu numărul
respectiv minus unu și cu numărul respectiv minus doi.

Obj250

2497) Să aducem expresia la forma cea mai

simplă.

Obj251

2498)

Obj252

2499) .
2500) Cere rezultatul! Fie acesta A și avem

Obj253

2501) adică din rezultatul dat de coleg, scade 2, apoi

împarte la 2 și vei afla numărul gândit de el.
2502) Exemplu:
2503) Fixez un număr (5) în gând. Cubul lui
este 125, plus 2 dă 127, scăzut de două ori pătratul lui
127-50=77, îl scădem pe el însuși și obținem 72, îl
 înmulțim cu 2 și obținem 144, îl împărțim la 5-1=4 și
dă 36, pe care îl împărțim din nou la 5-2=3 și rezultă
12. Acesta este A.

Obj254

2504) Însă
2505) Un sfat: îndemnați partenerul de joc să
aleagă numere mici pentru a evita calculele greoaie.
2506)
2507) 8. CUM AFLĂM DOUĂ NUMERE GÂNDITE DE
UN COLEG
2508)

Obj255

2509) O expresie algebrică , scrisă sub formă

de fracție, la care numărătorul sau numitorul să conțină
doar o necunoscută, ar fi :

Obj256

2510) .

Obj257

2511) Colegul sau partenerul primește indicația

să se gândească la două numere și să facă operațiile din
.

Obj258
Obj259
Obj260
Obj261
Obj262

2512) Rezultatul să fie dat sub forma , fără a se

face simplificări, chiar dacă fracția este echiunitară ().
Dacă ; sau , adică , iar dacă

Obj263
2513) =

Obj264
Obj265

2514) , adică . În acest fel pot calcula valorile lui a și

b, dacă ți se dau valorile pentru A și B.
2515) Exemplu:

Obj266

2516) Fie a = 2 și b = 3, cele două numere la

care s-a gândit colegul (prietenul). Păstrând ordinea
numerelor cerem colegului (prietenului) să afle valoarea
numerică a expresiei . Astfel,

Obj267

2517) ;

Obj268

2518)

Obj269

2519)
2520) Valorile pentru a și b să fie cât mai mici
pentru a evita calculele cu numere mari. Încercați
pentru a = 3 și b = 2!
2521)
2522) 9. LA MAGAZINUL LUI COSMIN
2523) 5 pixuri și 18 creioane costă 86 lei. Dacă
un creion costă de 5 ori mai puțin decât un pix, cât
costă un pix, dar un creion?
2524) Soluție
 Obj270
Obj271
Obj272
Obj273

2525) În locul celor 5 pixuri se pot cumpăra 25

de creioane , adăugăm și pe cele 18 creioane și obținem
creioane care ar costa 86 lei. Atunci, numai un creion,
costă lei, și un pix de 5 ori mai mult, adică lei.

Obj274

2526) Verificare:
2527)
2528) 10. ÎMPĂRȚITORUL ȘI CÂTUL SUNT …
2529)
2530) În cazul împărțirii numărului 2314 la un
număr format din aceleași cifre, se obține restul 4. Să se
afle împărțitorul și câtul în mulțimea N.
2531) Soluție

Obj275
Obj276
Obj277
Obj278

2532) Știm că (teorema împărțirii cu rest),

deci, , adică (I împărțitorul trebuie să fie format din
aceleași cifre). Prin urmare numărul 2310 descompus în
factori primi, ne arată că: . Se observă mai multe situații
și anume:

Obj279

2533) a) ;

Obj280

2534) b) ;

Obj281
 2535) c) ;

Obj282

2536) d) ;

Obj283

2537) e) ;

Obj284

2538) f)
2539) Dacă s-ar fi cerut soluție unică, ce
condiție ar fi trebuit precizată?
2540)
2541) 11. O PROBLEMĂ CURIOASĂ
2542)
2543) Doi bărbați, Alin și Cosmin, însoțiți de
fiii lor, David și Laurențiu, cumpără cărți. Fiecare carte
costă un număr de lei egal cu numărul cărților
cumpărate. Tatăl cheltuiește cu 15 lei mai mult decât
fiul. Alin a cumpărat cu 3 cărți mai puțin decât
Laurențiu. Cum se numește tatăl lui David?
2544)
2545) Rezolvare:
2546) Dacă x = numărul cărților și totodată prețul unei
cărți cumpărate de tatăl și
2547) y = numărul cărților și prețul unei cărți
cumpărate de fiul său, avem:

2548) x ∙ x - y ∙ y = 15; x2 – y2 = 15 cu soluțiile:

2549) x = 4 și y = 1 pentru că 42 – 12 = 16 – 1 = 15;

sau
 2550) x = 8 și y = 7 pentru că 82 – 72 = 64 – 49 = 15.

2551) Dar potrivit enunțului trebuie să luăm

pentru Alin x = 4 și Laurențiu y = 7 pentru că 7 – x = 3;
7 – 4 = 3, iar pentru Cosmin x = 8 și pentru David y =
1, iar rudenia se stabilește după cum urmează: Alin este
tatăl lui DAVID, iar Cosmin tatăl lui LAURENȚIU,
căci y – x = 7 – 4 = 3.
2552)
2553) 12. PROBLEMA LUI CREANGĂ
2554)
2555) Din poveste reținem: trei drumeți s-au
ospătat din cele cinci pâini (trei de la primul drumeț și
două de la al doilea drumeț), astfel încât consumul a
fost egal pentru toți. Ultimul (n-a avut nicio pâine)
plătește 5 lei celorlalți doi și pleacă. Cum și-au împărțit
această sumă primii doi drumeți?
2556) Soluție:
2557) Și-au împărțit fiecare pâine în trei părți egale,
obținând 5 ∙ 3 = 15 treimi de pâine, ceea ce înseamnă un
consum de 5 treimi de pâine pentru fiecare. Drumețul cu 3
pâini a avut 3∙ 3 = 9 treimi de pâine, din care a mâncat 5 treimi
și au mai rămas pentru al treilea drumeț 4 treimi; cel de-al
doilea drumeț a avut două pâini, adică 2 ∙ 3 = 6 treimi de
pâine, din care a mâncat 5 treimi și a mai rămas pentru al
treilea drumeț o treime. Atunci înseamnă că al treilea a mâncat
4 treimi de la primul drumeț și o treime de la al doilea drumeț;
în concluzie primul drumeț (cel cu trei pâini) primește 4 lei, iar
al doilea drumeț (cel cu două pâini) primește un leu.
2558) Precizați cum trebuie împărțiți banii atunci
când:
a) Un drumeț are o pâine, iar celălalt are două pâini;
b) Unul are trei pâini, celălalt are patru pâini, iar străinul le
dă 7 lei;
c) Unul are o pâine, celălalt are trei pâini, iar străinul le dă
4 lei;
d) De la început sunt trei drumeți, care au respectiv 3
pâini, 4 pâini și 5 pâini, iar străinul le dă 3 lei.
2559) După ce justificați, folosind rezolvarea inițială,
2560) confruntați rezultatul cu răspunsul nostru.
2561) R: a) cel cu două pâini ia toți banii; b)
unul ia 2 lei, iar celălalt 5 lei; c) unul trebuie să mai dea
un leu, iar celălalt urmează să primească 5 lei; d) unul
ia 2 lei, altul 1 leu, iar al treilea nimic.
2562)
2563) 13. CA … MELCUL
2564)
2565) După câte zile iese dintr-o fântână de 12
m, dacă ziua urcă 3m, iar noaptea coboară 2m? Dar
dacă ziua urcă 3m, iar noaptea coboară 1m?
2566) R: 10 zile; 6 zile (Justificați răspunsul!)
2567)
2568) 14. CÂNTĂREȘTE-L!
2569)
2570) În excursie, un grup de elevi a vizitat și
Uzina de utilaj greu „Progresul” din Brăila. Înainte de
ieșire, au întâlnit un cântar. Un elev din grup s-a așezat
pentru a se cântări, dar nu a reușit. Pe cadran, acul
indicator se mișca de la 250 kg în sus.
2571) Cum s-a cântărit totuși elevul? (eventual
și tot grupul).
2572)
2573) 15. DIVIZIBILITATE
2574)
a) Aflați cifrele x și y (x = y) astfel încât numărul 72x5y
să fie divizibil cu 15.
b) Aflați cifrele x și y (consecutive) astfel încât numărul
421xy să fie divizibil cu 18.
2575)
2576) 16. VERIFICAȚI-VĂ SPIRITUL DE
OBSERVAȚIE!
2577)
2578) Se dau numerele 2 și 105 263 157 894
736 842; după ce efectuați înmulțirea lor, spuneți cum
se putea obține rezultatul fără a face înmulțirea (sau
observați care este deosebirea dintre ele [produsul
obținut și numărul mare dat]). Citiți-l!
2579)
2580) 17. IEPURI ȘI GĂINI
2581)
2582) Într-o curte se află în total 56 de iepuri și
găini, cu 160 de picioare. Câți iepuri și câte găini sunt
în acea curte? (soluție aritmetică și algebrică).
2583)
2584) 18. SEPARARE
2585)
2586) Din 9 kg de mălai să separăm 3 kg având
la îndemână o balanță și o greutate cu masa de 1 kg,
printr-o singură cântărire.
2587)
2588) 19. DIANA, DAVID ȘI LAURENȚIU
2589)
2590) În drum spre grădiniță, frații Diana și
David au găsit un plic mare, pe care scria „Salariu
pentru zilele de concediu, 600 lei”. În spate, prietenul
lor mai mare, Laurențiu, a observat. Plicul era deschis.
Laurențiu a numărat 70 de bancnote, de 5 lei și de 10
lei. Ce trei au predat plicul cu bani la conducerea școlii,
care i-a felicitat pentru fapta lor. După ore, către casă,
Diana, mezina grupului, se gândea: „Oare câte bancnote
de 5 lei și de 10 lei au fost?” O puteți ajuta?
2591) (Se cere soluția aritmetică mai întâi)
2592)
2593) 20. BĂNCI ȘI ELEVI
2594)
2595) Într-o clasă unde stau câte 2 elevi în
bancă, un elev rămâne fără bancă. Dacă ar sta câte trei
elevi într-o bancă, atunci ar mai rămâne 5 bănci libere.
Câți elevi și câte bănci sunt în clasă?
2596) (Soluție … aritmetică, apoi algebrică)
2597)
2598) 21. RĂSTURNATUL UNUI NUMĂR
2599)
2600) Scrie un număr de trei cifre diferite, apoi
răsturnatul său; scade pe cel mic din cel mare; spune
ultima cifră a diferenței și îți voi spune numărul care
reprezintă această diferență.
2601) Observație: cifra de la mijloc (din cel
trei) este totdeauna 9, iar prima și ultima cifră, adunate,
fac tot 9. Dacă de exemplu ți se spune că ultima cifră a
rezultatului este 4, înseamnă că prima cifră este 9 – 4 =
5, deci rezultatul este 495 (numerele fiind 823 și 328)
2602)
2603) 22. NUMĂRUL DE LA CARE AI PORNIT
2604)
2605) Scrie un număr de trei cifre diferite (de
exemplu 123); la dreapta lui scrie din nou acel număr
(avem 123123); împarte acest număr prin 7, apoi câtul
obținut prin 11, iar noul cât prin 13. Se obține numărul
de la început (123). Încercați o explicație înainte să
citiți răspunsul!
2606) R: ultimul număr (123123) descompus conține
factorii primi 7; 11; 13, adică 7 ∙ 11 ∙ 13 = 1001, iar
1001 ∙ 123 = 123123.
2607)
2608) 23. TESTAMENTUL CIUDAT AL UNUI
ARAB
2609)
2610) Un arab lasă următorul testament: „ Din
toate cămilele mele, fiul meu cel mare să ia o cămilă și
15 din rest; fiul al doilea să ia, după aceea, două cămile
și 15 din rest; fiul al treilea să ia, după aceea, trei
cămile și 15din rest … și așa mai departe până se
termină cămilele.
2611) Deși arabul împărțise cămilele frățește,
fiii s-au arătat nemulțumiți, afirmând că tatăl lor n-ar fi
dovedit aceeași dragoste pentru toți.
2612) Câți fii și câte cămile a avut arabul?
2613) R: 16 cămile și 4 fii (creionați, vă rog, o
justificare!)
2614)
2615) 24. DIN CULEGEREA DE PROBLEME
2616)
2617) „Un cioban nu are 100 de oi, dar îi
lipsesc anume atâtea câte ar avea peste 100, dacă ar
avea de 9 ori cât are acum. Câte oi are acel cioban?”
2618) Prof. I. Ionescu (1870 – 1946) „Culegere
de probleme de aritmetică”
2619)
2620)
2621)
2622)
2623)
2624)
2625)
2626)
2627)
2628)
2629)
 2630)
2631) ÎNTREBĂRI DE ISTEȚIME
2632)
2633)
1) Mergând pe un drum, m-am întâlnit cu un cârd de curci.
Le zisei:
- Bună ziua, cârd de douăzeci de curci!
2634) Ele îmi răspunseră:
- Am fi douăzeci de curci, dacă am fi pe câte suntem și
încă pe jumătate.
2635) Câte curci au fost în acel cârd?
2636) (R. 8, pentru că 8+8+4=20).
2637)
2) Ce face un cal când împlinește un an?
2638) (R. – merge pe doi)
2639)
3) Există o fântână adâncă de 10 m. Înăuntru este o
broscuță, care vrea să iasă afară. În fiecare zi ea urcă doi metri,
iar noaptea, de răceală, se lasă în jos cu un metru. În câte zile
iese broscuța la suprafața fântânii?
2640) (R. 9 zile, pentru că în opt zile face 8 m,
iar în a noua zi, încă 2 m și ajunge la suprafață)
2641)
4) Într-o zi, un stol de vrăbii se așează pe un pom. Câte
vrăbii au fost, dacă atunci când se așeza câte una pe o creangă,
rămânea o vrabie fără creangă, iar când se așezau câte două pe
o creangă, rămânea o creangă liberă? Câte vrăbii și câte
crenguțe au fost?
2642) (R. au fost patru vrăbii și trei crenguțe)
2643)
5) Un pomicultor avea un angajat și l-a trimis în livadă să-i
aducă un măr. Angajatul merge în livadă și găsește trei rânduri
de porți, iar la fiecare poartă câte un portar. Fiecare dintre
portari a zis:
2644) „Du-te și ia mere și să le împărțim, unul și unul
amândoi, și-mi mai dai mie unul mai mult”.
2645) Câte mere a luat angajatul din livadă?
2646) (R. 22 mere; când a ajuns la prima poartă, le-a
împărțit unul și unul cu portarul și a dat unul mai mult
portarului; 22:2=11 și lui i-au rămas 10.)
2647) La a doua poartă, iar a împărțit unul și unul cu
portarul, 10:2 = 5 și a dat unul mai mult portarului, au rămas 4
mere.
2648) La a treia poartă, iar a împărțit unul și unul cu
portarul, 4:2= 2 și a dat unul mai mult portarului, iar angajatul
a rămas cu un singur măr, pe care l-a dus pomicultorului. Astfel
dorința a fost realizată.)
2649)
6) Un proprietar a dat unei slugi să introducă 20 de cai în 7
grajduri, dar să fie cu soț. Câți cai a introdus în fiecare grajd?
2650) (R. ca să fie cu soț, sluga a introdus în 3 grajduri
câte 4 cai, iar în 4 grajduri câte 2 cai, adică
2651) (3 x 4) + (4 x 2) = 12 + 8 = 20 cai)
2652)
7) Pe o casă sunt 9 porumbei. Trag cu arma în ei. Împușc 3
porumbei. Câți porumbei au mai rămas pe casă?
2653)
8) a) Doi țărani au găsit pe o câmpie fără fântână, trei
butoaie de apă. Unul era de 8 dal, plin; altul era de 5 dal, gol,
și al treilea de 3 dal, tot gol.
2654) Au pornit-o la drum și după o cale de mers trebuia să se
despartă; unul o ia într-o direcție, celălalt într-o altă direcție.
2655) Cum au împărțit apa între ei, că acolo în câmp nu aveau
vase de împărțit apa, decât cele trei butoaie?
2656) (R. din butoiul de 8 dal au umplut pe cel de 3 dal de
două ori și l-au turnat în cel de 5 dal, și a mai rămas în cel de
3dal un dal de apă. În butoiul de 8 dal, au mai rămas 2 dal de
apă.
2657) Apoi au turnat butoiul de 5 dal în cel de 8 dal și s-au
făcut în el 7 dal.
2658) Decalitrul care era în butoiul de 3 dal a fost turnat în
butoiul de 5 dal și pe urmă l-au umplut din nou pe cel de 3 dal
din cel de 8 dal. Astfel, în cel de 8 dal, au rămas 4 dal.
2659) Butoiul de 3dal a fost turnat în cel de 5 dal, în care s-au
făcut 4 dal.
2660) Așa s-a împărțit apa. Butoiul de 3 dal a rămas gol și l-
au lăsat pe câmp.
2661) Iată și tabloul mișcărilor:
2662) 8 dal 2663) 3 dal 2664) 5 dal

2665) 2 2666) 1 2667) 5

2668) 7 2669) 1 2670) -

2671) 4 2672) 3 2673) 1

2674) 4 2675) - 2676) 4

2677)
2678) b) Un vas are 16 litri de lapte. Trebuie să se distribuie
în mod egal la două familii folosind alte două vase, de 10 litri
și 6 litri. Arătați procedeul folosit, precum și câte măsurători s-
au făcut.
2679)
9) Un bogătaș trimite sluga să-i mute de la oraș la sat, unde
era conacul, un lup, o capră și o varză.
2680) Pe drum era o apă de trecut și nu exista nici un pod. Nu
putea lua decât o ființă odată. Sluga s-a gândit cum să le ducă,
să nu mănânce nici capra varza, nici lupul capra. Cum a
procedat?
2681) (R. sluga a trecut prima dată capra și a lăsat-o dincolo
pe mal, legată de un țăruș. S-a întors, a luat varza și a dus-o pe
malul unde era capra. S-a înapoiat cu capra pe malul pe care
era lupul și a luat lupul, lăsând capra pe mal. Lupul l-a dus
unde era varza. S-a întors și luat capra, trecând-o unde era
varza și lupul. Astfel, nici capra nu a mâncat varza, nici lupul
nu a mâncat capra.)
2682)
2683)
2684)

2685)
2686) ANECDOTE
2687)
2688)
1) În timpul studenției, HEGEL mai frecventa cu amicii o
cafenea, unde juca biliard după-amiază. Filozoful, concentrat
asupra jocului și cu spatele spre intrare, a împins fără intenție
un domn care intra în local. Hegel ușor intimidat încercă să-și
explice greșeala. Cel jignit nu-i admite scuzele lui Hegel.
- Drept cine mă iei, domnule?
- Vă consider un domn onest și iubitor de adevăr, căruia
îi cer mii de scuze pentru cele întâmplate, a reușit să spună
Hegel.
- Iar eu te consider un bădăran necioplit, i-a răspuns cu o
voce de bas străinul.
- Regret foarte mult, a răspuns calm Hegel, ambii ne-am
înșelat atât de tare!
2689)
2) Cum se poate ridica o greutate mare cu o forță mică.
Arhimede, primul care a studiat și stabilit legea pârghiilor, a
spus: „Dați-mi ceva pe care să pot sta (adică un punct de
sprijin) și voi ridica Pământul”. Hieron i-a cerut lui Arhimede o
aplicație pentru a justifica afirmația. Astfel, Arhimede i-a arătat
lui Hieron o corabie pe care o trăgeau la mal, greu de tot, mulți
marinari și i-a spus că o va trage singur, mult mai simplu. Și a
făcut demonstrația cu ajutorul macaralei, trăgând singur și ușor
corabia la mal.
 2690)
3) Când ARHIMEDE își desena figurile pe nisipul
plajei, pe pământ bătut sau chiar în cenușă pusă pe o
pardoseală ori pe propriul său corp, uns în prealabil cu
untdelemn, un soldat roman din armata generalului Mercellus,
care a cucerit în anul 212 î.e.n. Siracusa din Sicilia, orașul lui
Arhimede, a dat peste acest geniu contemplându-și cercurile pe
care le desenase pe nisip. „Nolite turbare circulos meos!” (nu-
mi strica cercurile!), i-a strigat Arhimede soldatului; soldatul,
iritat, l-a înjunghiat cu spada, omorându-l.
2691)
4) NEWTON a vrut să-și fiarbă un ou în circa 3 minute,
fără să-și întrerupă lucrul, ajutat de ceasul său de precizie.
Preocupat de studiul său, își aminti de fierberea oului. Surpriza
lui Newton a fost pe măsură când a constatat că a pus ceasul la
fiert, iar în mână ținea oul ca să citească minutele.
2692)
5) Timid în fața mulțimii, NEWTON a luat cuvântul în
Parlament, unde era membru și așteptat cu interes să
vorbească. Newton s-a ridicat și a spus să se închidă o
fereastră, că e curent și-l trage, după care s-a așezat. Genial
matematician, dar nu și un orator!
2693)

6) NEWTON a invitat un bun prieten la masă. La ora

fixată, ca să nu-l deranjeze pe Newton de la lucru, acesta merge
în sufragerie, așteptându-l pe ilustrul său amic să-și termine
lucrul și apoi să vină la masă. Newton, preocupat în biroul său,
întârzia.
2694) Prietenul, răzbit de foame, mănâncă o jumătate
de pui și pleacă fără să-l avertizeze pe Newton.
2695) Târziu i s-a făcut foame și lui Newton. Uitase
complet de invitația pe care o făcuse. Intră în sufragerie, vede
că lipsește o jumătate de pui și-și spune: „Uite ce distrat sunt;
am mâncat și am uitat”. Și se întoarse la lucru.
 2696)
7) PIERRE-SIMON LAPLACE (1749-1827) este vizitat
de un guraliv care vreme de o jumătate de oră spune multe cu
voce tare. În acest timp însă Laplace medita la lucrările sale.
Deodată vizitatorul îi spune lui Laplace că-l părăsește, ca să
nu-l plictisească. Dar Laplace îi răspunde:
- Nicidecum; puteți continua. N-am auzit nimic din ce
2697) ați vorbit.
2698)
8) GAUSS, al treilea geniu matematic (ca succesiune în
timp) al omenirii, după Arhimede și Newton, la vârsta de 3 ani
știa să facă ușor calcule mintale. Într-o sâmbătă, tatăl său făcea
socoteli pentru plățile lucrătorilor din subordine, fără să
observe că micul Karl îi urmărea mersul operațiilor. Când și-a
încheiat adunările copilul îi spune: „Ai greșit, tăticule; uite
acolo la adunarea aceea trebuie pus … ”; și când tatăl său a
refăcut calculul a văzut că viitorul matematician avea dreptate.
2699)
9) Într-o bună zi, când se întorcea din Lyceu, ARISTOTEL
a fost oprit de un vorbăreț renumit în cetate, care i-a vorbit
filozofului circa un ceas. Într-un târziu, a încheiat spunând:
2700) - Sper că nu te-am plictisit!
2701) - Plictisit? – i-a răspuns Aristotel. N-ai reușit
pentru că nici nu te-am ascultat.
2702)
10) În timp ce un matematician la masa de lucru rezolva,
femeia de serviciu îl anunță că „a luat foc casa”.
- Nu-mi spune mie asta, nu știi că soția mea are
problemele gospodărești în seamă?!
2703)
11) O legendă despre ARHIMEDE (287-212 î.e.n.), ca și
despre matematicienii de mai târziu (Newton în special),
Arhimede era așa de preocupat de o problemă de matematică,
încât uita unde se află și uita complet să și mănânce. Astfel,
într-o zi, făcea baie, în apa mării, când își dădu seama că a
descoperit celebra sa lege din hidrostatică: un corp scufundat în
apă suferă din partea acesteia o presiune din toate părțile, care
contrabalansează exact greutatea volumului de apă dezlocuit.
În momentul când Arhimede a descoperit intuitiv acest
principiu, pe când înota în apă, s-a reîntors la mal și s-a
îndreptat gol spre casă, strigând: „Eureka, eureka” ceea ce în
vechea elenă se pronunța „evrica, evrica” și însemnând „am
descoperit”, sau „am gândit”.
2704)
2705)
2706)
2707)
2708)
2709)
2710)
2711)
2712)
2713)
2714)
2715)
2716)
2717)
2718)
2719)
2720)
2721)
2722)
2723)
2724)
2725)
2726)
2727)
2728)
2729)
2730)
2731)

2732)
2733) Capitolul XII
2734)
2735)

2736) ANEXE
2737)
2738)
2739)
2740)
2741)
2742)
2743)
2744)
2745)
2746)
2747)
2748)
2749) A1. Tabelul numerelor prime până la 3000
2750)
2751) Ciurul lui Eratostene – metoda pe care
matematicianul grec (275-194 î. Hr.) a folosit-o pentru
aflarea numerelor prime, numere care alcătuiesc o
mulțime (infinită). În sprijinul cititorului, redăm tabelul
cu numerele prime până la 3000.
2752)
2 2 2 2 2 2 2 2
7 7 7 7 7 7 7 7
5 5 5 5 5 5 5 6
3 4 5 6 7 8 9 0
) ) ) ) ) ) ) )
2 3 5 7 11 13 17 19
2 2 2 2 2 2 2 2
7 7 7 7 7 7 7 7
6 6 6 6 6 6 6 6
1 2 3 4 5 6 7 8
) ) ) ) ) ) ) )
23 29 31 37 41 43 47 53
2 2 2 2 2 2 2 2
7 7 7 7 7 7 7 7
6 7 7 7 7 7 7 7
9 0 1 2 3 4 5 6
) ) ) ) ) ) ) )
59 61 67 71 73 79 83 89
2 2 2 2 2 2 2 2
7 7 7 7 7 7 7 7
7 7 7 8 8 8 8 8
7 8 9 0 1 2 3 4
) ) ) ) ) ) ) )
97 10 10 10 10 11 12 13

2 2 2 2 2 2 2 2
7 7 7 7 7 7 7 7
8 8 8 8 8 9 9 9
5 6 7 8 9 0 1 2
) ) ) ) ) ) ) )
13 13 14 15 15 16 16 17
2 2 2 2 2 2 2 2
7 7 7 7 7 7 7 8
9 9 9 9 9 9 9 0
3 4 5 6 7 8 9 0
) ) ) ) ) ) ) )
17 18 19 19 19 19 21 22

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 8 8 8 8
0 0 0 0 0 0 0 0
1 2 3 4 5 6 7 8
) ) ) ) ) ) ) )
22 22 23 23 24 25 25 26

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 8 8 8 8
0 1 1 1 1 1 1 1
9 0 1 2 3 4 5 6
) ) ) ) ) ) ) )
26 27 27 28 28 29 30 31

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 8 8 8 8
1 1 1 2 2 2 2 2
7 8 9 0 1 2 3 4
) ) ) ) ) ) ) )
31 31 33 33 34 34 35 35

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 8 8 8 8
2 2 2 2 2 3 3 3
5 6 7 8 9 0 1 2
) ) ) ) ) ) ) )
36 37 37 38 38 39 40 40

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 8 8 8 8
3 3 3 3 3 3 3 4
41 42 43 43 43 44 44 45

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 8 8 8 8
4 4 4 4 4 4 4 4
1 2 3 4 5 6 7 8
) ) ) ) ) ) ) )
46 46 46 47 48 49 49 50

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 8 8 8 8
4 5 5 5 5 5 5 5
9 0 1 2 3 4 5 6
) ) ) ) ) ) ) )
50 52 52 54 54 55 56 56

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 8 8 8 8
5 5 5 6 6 6 6 6
7 8 9 0 1 2 3 4
) ) ) ) ) ) ) )
57 57 58 59 59 60 60 61

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 8 8 8 8
6 6 6 6 6 7 7 7
5 6 7 8 9 0 1 2
) ) ) ) ) ) ) )
61 61 63 64 64 64 65 65

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 8 8 8 8
7 7 7 7 7 7 7 8
3 4 5 6 7 8 9 0
) ) ) ) ) ) ) )
66 67 67 68 69 70 70 71

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 8 8 8 8
72 73 73 74 75 75 76 76

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 8 8 8 8
8 9 9 9 9 9 9 9
9 0 1 2 3 4 5 6
) ) ) ) ) ) ) )
77 78 79 80 81 82 82 82

2 2 2 2 2 2 2 2
8 8 8 9 9 9 9 9
9 9 9 0 0 0 0 0
7 8 9 0 1 2 3 4
) ) ) ) ) ) ) )
82 83 85 85 85 86 87 88

2 2 2 2 2 2 2 2
9 9 9 9 9 9 9 9
0 0 0 0 0 1 1 1
5 6 7 8 9 0 1 2
) ) ) ) ) ) ) )
88 88 90 91 91 92 93 94

2 2 2 2 2 2 2 2
9 9 9 9 9 9 9 9
1 1 1 1 1 1 1 2
3 4 5 6 7 8 9 0
) ) ) ) ) ) ) )
94 95 96 97 97 98 99 99

2 2 2 2 2 2 2 2
9 9 9 9 9 9 9 9
2 2 2 2 2 2 2 2
1 2 3 4 5 6 7 8
) ) ) ) ) ) ) )
10 10 10 10 10 10 10 10

2 2 2 2 2 2 2 2
9 9 9 9 9 9 9 9
10 10 10 10 10 10 10 10

2 2 2 2 2 2 2 2
9 9 9 9 9 9 9 9
3 3 3 4 4 4 4 4
7 8 9 0 1 2 3 4
) ) ) ) ) ) ) )
11 11 11 11 11 11 11 11

2 2 2 2 2 2 2 2
9 9 9 9 9 9 9 9
4 4 4 4 4 5 5 5
5 6 7 8 9 0 1 2
) ) ) ) ) ) ) )
11 11 11 11 12 12 12 12

2 2 2 2 2 2 2 2
9 9 9 9 9 9 9 9
5 5 5 5 5 5 5 6
3 4 5 6 7 8 9 0
) ) ) ) ) ) ) )
12 12 12 12 12 12 12 12

2 2 2 2 2 2 2 2
9 9 9 9 9 9 9 9
6 6 6 6 6 6 6 6
1 2 3 4 5 6 7 8
) ) ) ) ) ) ) )
12 12 12 13 13 13 13 13

2 2 2 2 2 2 2 2
9 9 9 9 9 9 9 9
6 7 7 7 7 7 7 7
9 0 1 2 3 4 5 6
) ) ) ) ) ) ) )
13 13 13 13 13 13 14 14

2 2 2 2 2 2 2 2
9 9 9 9 9 9 9 9
14 14 14 14 14 14 14 14

2 2 2 2 2 2 2 2
9 9 9 9 9 9 9 9
8 8 8 8 8 9 9 9
5 6 7 8 9 0 1 2
) ) ) ) ) ) ) )
14 14 14 14 14 14 14 15

2 2 2 2 2 2 2 3
9 9 9 9 9 9 9 0
9 9 9 9 9 9 9 0
3 4 5 6 7 8 9 0
) ) ) ) ) ) ) )
15 15 15 15 15 15 15 15

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0
1 2 3 4 5 6 7 8
) ) ) ) ) ) ) )
15 15 15 16 16 16 16 16

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 1 1 1 1 1 1
9 0 1 2 3 4 5 6
) ) ) ) ) ) ) )
16 16 16 16 16 16 16 16

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 0 0 0 0 0
1 1 1 2 2 2 2 2
7 8 9 0 1 2 3 4
) ) ) ) ) ) ) )
16 16 17 17 17 17 17 17

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 0 0 0 0 0
17 17 17 17 17 17 18 18

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 0 0 0 0 0
3 3 3 3 3 3 3 4
3 4 5 6 7 8 9 0
) ) ) ) ) ) ) )
18 18 18 18 18 18 18 18

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 0 0 0 0 0
4 4 4 4 4 4 4 4
1 2 3 4 5 6 7 8
) ) ) ) ) ) ) )
18 18 19 19 19 19 19 19

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 0 0 0 0 0
4 5 5 5 5 5 5 5
9 0 1 2 3 4 5 6
) ) ) ) ) ) ) )
19 19 19 19 19 19 19 20

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 0 0 0 0 0
5 5 5 6 6 6 6 6
7 8 9 0 1 2 3 4
) ) ) ) ) ) ) )
20 20 20 20 20 20 20 20

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 0 0 0 0 0
6 6 6 6 6 7 7 7
5 6 7 8 9 0 1 2
) ) ) ) ) ) ) )
20 20 20 20 20 21 21 21

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 0 0 0 0 0
21 21 21 21 21 21 21 22

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 0 0 0 0 0
8 8 8 8 8 8 8 8
1 2 3 4 5 6 7 8
) ) ) ) ) ) ) )
22 22 22 22 22 22 22 22

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 0 0 0 0 0
8 9 9 9 9 9 9 9
9 0 1 2 3 4 5 6
) ) ) ) ) ) ) )
22 22 22 22 22 22 23 23

3 3 3 3 3 3 3 3
0 0 0 1 1 1 1 1
9 9 9 0 0 0 0 0
7 8 9 0 1 2 3 4
) ) ) ) ) ) ) )
23 23 23 23 23 23 23 23

3 3 3 3 3 3 3 3
1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 1 1 1
5 6 7 8 9 0 1 2
) ) ) ) ) ) ) )
23 23 23 23 23 24 24 24

3 3 3 3 3 3 3 3
1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 2
3 4 5 6 7 8 9 0
) ) ) ) ) ) ) )
24 24 24 24 24 24 24 25

3 3 3 3 3 3 3 3
1 1 1 1 1 1 1 1
25 25 25 25 25 25 25 25

3 3 3 3 3 3 3 3
1 1 1 1 1 1 1 1
2 3 3 3 3 3 3 3
9 0 1 2 3 4 5 6
) ) ) ) ) ) ) )
25 25 26 26 26 26 26 26

3 3 3 3 3 3 3 3
1 1 1 1 1 1 1 1
3 3 3 4 4 4 4 4
7 8 9 0 1 2 3 4
) ) ) ) ) ) ) )
26 26 26 26 26 26 26 26

3 3 3 3 3 3 3 3
1 1 1 1 1 1 1 1
4 4 4 4 4 5 5 5
5 6 7 8 9 0 1 2
) ) ) ) ) ) ) )
26 27 27 27 27 27 27 27

3 3 3 3 3 3 3 3
1 1 1 1 1 1 1 1
5 5 5 5 5 5 5 6
3 4 5 6 7 8 9 0
) ) ) ) ) ) ) )
27 27 27 27 27 27 27 28

3 3 3 3 3 3 3 3
1 1 1 1 1 1 1 1
6 6 6 6 6 6 6 6
1 2 3 4 5 6 7 8
) ) ) ) ) ) ) )
28 28 28 28 28 28 28 28

3 3 3 3 3 3 3 3
1 1 1 1 1 1 1 1
28 28 28 29 29 29 29 29

3 3 3 3 3 3 31 31
1 1 1 1 1 1 83 84
7 7 7 8 8 8 ) )
7 8 9 0 1 2
) ) ) ) ) )
29 29 29 29 29 29

3185)
3186)
3187)
3188)
3189)
3190)
3191)
3192)
3193)
3194)
3195)
3196)
3197)
3198)
3199)
3200) PĂTRATE ȘI CUBURI PERFECTE
3201)
3202) Ultima cifra U
3203) Pătratul unui număr natural și anume
n

se mai numește și pătrat perfect.

n2

3204) Cubul unui număr natural n și anume n3,

se mai numește și cub perfect.
3205) Iată și un tabel cu numere pătrate
perfecte, cuburi perfecte, precum și ultima (U) cifră a
lor:
3206)
320 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
7) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
n
0 0 1 1 1 1 1 1 1 1
8) 9) 0) 1 2 3 4 5 6 7
0 1 2 ) ) ) ) ) ) )
3 4 5 6 7 8 9
321 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
8) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
n2 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2
9) 0) 1) 2 3 4 5 6 7 8
0 1 4 ) ) ) ) ) ) )
9 1 2 3 4 6 8

322 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
9) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
n3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
0) 1) 2) 3 4 5 6 7 8 9
0 1 8 ) ) ) ) ) ) )
2 6 1 2 3 5 7

324 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
0) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
U ( n2 ) 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5
1) 2) 3) 4 5 6 7 8 9 0
0 1 4 ) ) ) ) ) ) )
9 6 5 6 9 4 1
325 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
1) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
U ( n3 ) 5 5 5 5 5 5 5 5 6 6
2) 3) 4) 5 6 7 8 9 0 1
 0 1 8 7 4 5 6 3 2 9
3262)
3263) Așadar, ultima cifră a unui număr pătrat
perfect poate să fie 0, 1, 4, 5, 6 sau 9. În cazul care
ultima cifră este alta, numărul respectiv nu este pătrat
perfect.
3264) Pentru a determina ultima cifră a unui
număr se va avea în atenție faptul că:
3265)
U ( a + b) U=( U ( a) U ( b) ) ; +

3266) U (a ∙ b) = U (U (a) ∙ U (b))

3267)
U ( a n ) = U  U ( a) 
n
 

3268) Exemple:
3269)
U ( 59 + 78) U (= U ( 59) U ( 78) ) U+ ( 9 8) U ( 17) = 7; +

3270) U (59 ∙ 78) = U (U(59)∙U(78)) = U (9∙8) = U

(72) = 2;
3271)
3272)
U ( 7659 ) = U U ( 76)( 59
) U( 659) = 6. =

3273)
3274)
3275) Tabel cu ultimele cifre ale ridicării la putere a
numerelor de la 0 la 9
3276)
3277) 3279) 3280) 3281) 3282)
Expo 1 2 3 4
nent
3278)
Bază
3283) 3284) 3285) 3286) 3287)
0 0 - - -
3288) 3289) 3290) 3291) 3292)
1 1 - - -
3293) 3294) 3295) 3296) 3297)
2 2 4 8 16
3298) 3299) 3300) 3301) 3302)
3 3 9 27 81
3303) 3304) 3305) 3306) 3307)
4 4 16 - -
3308) 3309) 3310) 3311) 3312)
5 5 - - -
3313) 3314) 3315) 3316) 3317)
6 6 - - -
3318) 3319) 3320) 3321) 3322)
7 7 49 343 2401
3323) 3324) 3325) 3326) 3327)
8 8 64 512 4096
3328) 3329) 3330) 3331) 3332)
9 9 81 729 6561
3333)
3334)
3335) 1.Arătați că numărul este sau nu un
20112012

pătrat perfect.
3336) Soluție:
3337) este
U ( 20112012 ) = U ( 12012 ) 1 = 2012
2011 ⇒

pătrat perfect.
3338)
3339) 2.Arătați că numărul nu este un
2011
2012

pătrat perfect.
3340) Soluție:
3341) pentru că
U ( 20122011 ) = U ( 2 2011 ) U ( 2 3=) 8 =

, . Numărul dat nu este un pătrat

2011: 4 = 502 r = 3
perfect.
3342)
3343) 3.Este pătrat perfect numărul ?
3443 + 43 34

3344) Soluție:
3345) ; ,
U ( 3443 ) = U ( 4 43 ) U 4= 43 :=2 = 21

r=1
3346) ; ,
U ( 43 34
) = U (3 ) 34 34
9 = : 4 = 8 r= 2

3347) .
U ( 34 + 43
43 34
) U ( =4 9) U (+13) 3= =

Numărul dat nu este un pătrat perfect.

3348)
3349) 4.Arătați că numărul nu este un
210 + 220
pătrat perfect.
3350) Soluție:
 3351)
210 + 2 20 210= ( 1 210 ) ; +

3352) 220 = 210∙2 = (210)2<210 (1 + 210) <(1 + 210)2⇒

3353) ⇒210(1 + 210), este cuprins între două pătrate
perfecte consecutive așadar nu este pătrat perfect.
3354)
3355) 5. Este pătrat perfect numărul 92010∙ 42011?
3356) Soluție:
3357)
3358) 92010= (32)2010 = (32010)2 ⇒(32010∙
22011)2 ⇒
3359) 42011= (22)2011 = (22011)2
3360)
3361) ⇒92010 ∙ 42011 este un pătrat perfect.
3362)
3363) 6. Care dintre numerele următoare sunt
pătrate perfecte:
3364)
2 4 ; 253 ; 20110 ; 49n + 1 ; 62n 4 ;15
+ 2n 1
;132n ;5− 2012 ;903 ;152012 ?

3365)
3366) 7. Care dintre numerele următoare sunt
cuburi perfecte:
3367)
36 ;53n − 3 ; 23n ; 76n ;82n 1 ;112013 ; 4+ 33 ;921 ; 624 ;1027 ;1230 ;133n 6
?

3368)
3369) 8. Arătați că numărul
este un cub
2+ 2 1
2+
2
2 3
+24
2 + 2
5 6
2+
7
2 +
8
+ +
perfect.
3370)
3371) 9.Arătați că numărul
este un
2 + 21 2+2 23 +24 25 + 26 2+7 28 + 29 + + +
pătrat perfect.
3372)
3373) 10. Calculați ultima cifră a numerelor:
2 ;3 ; 42012 ;52011 .
2012 2011

3374) .
2012 2011 2012 2011
2 ;3 ;4 ;5

3375)
3376) 11.Aflați ultima cifră a numărului:
3377) n = 111111 + 222222 + 333333 + 444444 +
555555 + … + +999999
3378) Soluție
3379) 111111 are ultima cifră 1; 222222 are ultima
cifră 4; 333333 are ultima cifră 3; 444444 are ultima
cifră 6; 555555 are ultima cifră 5.
3380) Ultima cifră a numărului n este:
3381) n = …1 + …4 + …3 + …6 + …5 = 9
3382)
3383) 12. Dacă
3384) x = 5 + 52 + 53 + … + 52011, y = 6 + 62 + 63
+ … + 62011,
3385) z = 7 + 72 + 73 + … + 72011,
3386) atunci care este cifra unităților pentru x + y +
z și x ∙ y ∙ z?
3387) Soluție
3388) x are ultima cifră 5; y are ultima cifră 6;
z are ultima cifră 9; x + y + z are ultima cifră 9, iar x ∙ y ∙
z are ultima cifră 0, adică cifra unităților pentru fiecare
cerință.
3389)
3390)
3391)
3392)
3393) PĂTRATE, CUBURI, RADICALI
3394)
3395) n
3396) n2
3397) n3
3398) n
3399) 3n
3400) πn
3401) n
3402) 1
3403) 1
3404) 1
3405) 1,000000
3406) 1,000000
3407) 3,141593
3408) 1
3409) 2
3410) 4
3411) 8
3412) 1,4142136
3413) 1,259921
3414) 6,283185
3415) 2
3416) 3
3417) 9
 3418) 27
3419) 1,7320508
3420) 1,442250
3421) 9,424778
3422) 3
3423) 4
3424) 16
3425) 64
3426) 2,0000000
3427) 1,537401
3428) 12,56637
3429) 4
3430) 5
3431) 25
3432) 125
3433) 2,2360680
3434) 1,709976
3435) 15,70796
3436) 5
3437) 6
3438) 36
3439) 216
3440) 2,4494897
3441) 1,817121
3442) 18,84956
3443) 6
3444) 7
 3445) 49
3446) 343
3447) 2,6457513
3448) 1,912931
3449) 21,99115
3450) 7
3451) 8
3452) 64
3453) 512
3454) 2,8284271
3455) 2,000000
3456) 25,13274
3457) 8
3458) 9
3459) 81
3460) 729
3461) 3,0000000
3462) 2,080084
3463) 28,27433
3464) 9
3465) 10
3466) 100
3467) 1000
3468) 3,1622777
3469) 2,154435
3470) 31,41593
3471) 10
 3472) 11
3473) 121
3474) 1331
3475) 3,3166243
3476) 2,223930
3477) 34,55752
3478) 11
3479) 12
3480) 144
3481) 1728
3482) 3,4641016
3483) 2,239429
3484) 37,69911
3485) 12
3486) 13
3487) 169
3488) 2197
3489) 3,6055513
3490) 2,351335
3491) 40,84070
3492) 13
3493) 14
3494) 196
3495) 2744
3496) 3,7416574
3497) 2,410142
3498) 43,98230
 3499) 14
3500) 15
3501) 225
3502) 3375
3503) 3,8729833
3504) 2,466212
3505) 47,12389
3506) 15
3507) 16
3508) 256
3509) 4096
3510) 4,0000000
3511) 2,519842
3512) 50,26548
3513) 16
3514) 17
3515) 289
3516) 4913
3517) 4,1231056
3518) 2,571282
3519) 53,40708
3520) 17
3521) 18
3522) 324
3523) 5832
3524) 4,2426407
3525) 2,620741
3526) 56,54867
3527) 18
3528) 19
3529) 361
3530) 6859
3531) 4,3588989
3532) 2,663402
3533) 59,69026
3534) 19
3535) 20
3536) 400
3537) 8000
3538) 4,4721360
3539) 2,714418
3540) 62,83185
3541) 20
3542) 21
3543) 441
3544) 9261
3545) 4,5825757
3546) 2,758924
3547) 65,97345
3548) 21
3549) 22
3550) 484
3551) 10648
3552) 4,6904158
3553) 2,802039
3554) 69,11504
3555) 22
3556) 23
3557) 529
3558) 12167
3559) 4,7953315
3560) 2,843367
3561) 72,25663
3562) 23
3563) 24
3564) 576
3565) 13824
3566) 4,8989795
3567) 2,884499
3568) 75,39822
3569) 24
3570) 25
3571) 625
3572) 15625
3573) 5,0000000
3574) 2,924018
3575) 78,53982
3576) 25
3577) 26
3578) 676
3579) 17576
3580) 5,0990195
3581) 2,962496
3582) 81,68141
3583) 26
3584) 27
3585) 729
3586) 19683
3587) 5,1961524
3588) 3,000000
3589) 84,82301
3590) 27
3591) 28
3592) 784
3593) 21952
3594) 5,2915028
3595) 3,036589
3596) 87,96459
3597) 28
3598) 29
3599) 841
3600) 24389
3601) 5,3851648
3602) 3,072317
3603) 91,10619
3604) 29
3605) 30
3606) 900
 3607) 27000
3608) 5,4772256
3609) 3,107232
3610) 94,24778
3611) 30
3612) 31
3613) 961
3614) 29791
3615) 5,5677644
3616) 3,141331
3617) 97,38937
3618) 31
3619) 32
3620) 1024
3621) 32768
3622) 5,6568542
3623) 3,174802
3624) 100,5310
3625) 32
3626) 33
3627) 1089
3628) 35937
3629) 5,7445626
3630) 3,207534
3631) 103,6726
3632) 33
3633) 34
 3634) 1156
3635) 39304
3636) 5,8399519
3637) 3,239612
3638) 106,8142
3639) 34
3640) 35
3641) 1225
3642) 42875
3643) 5,9160798
3644) 3,271066
3645) 109,9557
3646) 35
3647) 36
3648) 1296
3649) 46656
3650) 6,0000000
3651) 3,391927
3652) 113,0973
3653) 36
3654) 37
3655) 1369
3656) 50653
3657) 6,0327625
3658) 3,332222
3659) 116,2389
3660) 37
 3661) 38
3662) 1444
3663) 54872
3664) 6,1644140
3665) 3,361975
3666) 119,3805
3667) 38
3668) 39
3669) 1521
3670) 59319
3671) 6,2449980
3672) 3,391211
3673) 122,5221
3674) 39
3675) 40
3676) 1600
3677) 64000
3678) 6,3245553
3679) 3,419952
3680) 125,6637
3681) 40
3682) 41
3683) 1681
3684) 68921
3685) 6,4031242
3686) 3,448217
3687) 128,8053
 3688) 41
3689) 42
3690) 1764
3691) 74088
3692) 6,4807407
3693) 3,476027
3694) 131,9469
3695) 42
3696) 43
3697) 1849
3698) 79507
3699) 6,5574385
3700) 3,503398
3701) 135,0885
3702) 43
3703) 44
3704) 1936
3705) 85184
3706) 6,6332496
3707) 3,533348
3708) 138,2301
3709) 44
3710) 45
3711) 2025
3712) 91125
3713) 6,7082039
3714) 3,556893
3715) 141,3717
3716) 45
3717) 46
3718) 2116
3719) 97336
3720) 6,7823300
3721) 3,533348
3722) 144,5133
3723) 46
3724) 47
3725) 2209
3726) 103323
3727) 6,8556546
3728) 3,608826
3729) 147,6549
3730) 47
3731) 48
3732) 2304
3733) 110592
3734) 6,9232032
3735) 3,634241
3736) 150,7964
3737) 48
3738) 49
3739) 2401
3740) 117649
3741) 7,0000000
3742) 3,659336
3743) 153,9380
3744) 49
3745) 50
3746) 2500
3747) 125000
3748) 7,0710678
3749) 3,634031
3750) 157,0796
3751) 50
3752) 51
3753) 2601
3754) 132651
3755) 7,1414284
3756) 3,708433
3757) 160,2212
3758) 51
3759) 52
3760) 2704
3761) 140608
3762) 7,2111026
3763) 3,732511
3764) 163,3628
3765) 52
3766) 53
3767) 2809
3768) 148877
3769) 7,2301099
3770) 3,756286
3771) 166,5044
3772) 53
3773) 54
3774) 2916
3775) 157464
3776) 7,3484692
3777) 3,779763
3778) 169,6460
3779) 54
3780) 55
3781) 3025
3782) 166375
3783) 7,4161985
3784) 3,302952
3785) 172,7876
3786) 55
3787) 56
3788) 3136
3789) 175616
3790) 7,4833148
3791) 3,825862
3792) 175,9292
3793) 56
3794) 57
3795) 3249
 3796) 185193
3797) 7,5493344
3798) 3,343501
3799) 179,0708
3800) 57
3801) 58
3802) 3364
3803) 195112
3804) 7,6157731
3805) 3,870877
3806) 182,2124
3807) 58
3808) 59
3809) 3481
3810) 205379
3811) 7,6311457
3812) 3,892996
3813) 185,3540
3814) 59
3815) 60
3816) 3600
3817) 216000
3818) 7,7459667
3819) 3,914868
3820) 188,4956
3821) 60
3822) 61
 3823) 3721
3824) 226981
3825) 7,8102497
3826) 3,936497
3827) 191,6372
3828) 61
3829) 62
3830) 3844
3831) 233328
3832) 7,8740079
3833) 3,957891
3834) 194,7787
3835) 62
3836) 63
3837) 3969
3838) 250047
3839) 7,9372539
3840) 3,979057
3841) 197,9203
3842) 63
3843) 64
3844) 4096
3845) 262144
3846) 8,0000000
3847) 4,000000
3848) 201,0619
3849) 64
 3850) 65
3851) 4225
3852) 274625
3853) 8,0622577
3854) 4,029726
3855) 204,2035
3856) 65
3857) 66
3858) 4356
3859) 237496
3860) 8,1240384
3861) 4,041240
3862) 207,3451
3863) 66
3864) 67
3865) 4489
3866) 300763
3867) 8,1853523
3868) 4,061548
3869) 210,4867
3870) 67
3871) 68
3872) 4624
3873) 314432
3874) 8,2462113
3875) 4,081655
3876) 213,6283
 3877) 68
3878) 69
3879) 4761
3880) 328509
3881) 8,3066239
3882) 4,101566
3883) 216,7699
3884) 69
3885) 70
3886) 4900
3887) 343000
3888) 8,3666003
3889) 4,121285
3890) 219,9115
3891) 70
3892) 71
3893) 5041
3894) 357911
3895) 8,4261498
3896) 4,140818
3897) 223,0531
3898) 71
3899) 72
3900) 5184
3901) 373248
3902) 8,4852814
3903) 4,160168
3904) 226,1947
3905) 72
3906) 73
3907) 5329
3908) 389317
3909) 8,5440037
3910) 4,179339
3911) 229,3363
3912) 73
3913) 74
3914) 5476
3915) 405224
3916) 8,6023253
3917) 4,193336
3918) 232,4779
3919) 74
3920) 75
3921) 5625
3922) 421875
3923) 8,6602540
3924) 4,217163
3925) 235,6194
3926) 75
3927) 76
3928) 5776
3929) 433976
3930) 8,7177979
3931) 4,235324
3932) 238,7610
3933) 76
3934) 77
3935) 5929
3936) 456533
3937) 8,7749644
3938) 4,254321
3939) 241,9026
3940) 77
3941) 78
3942) 6084
3943) 474552
3944) 8,8317609
3945) 4,272659
3946) 245,0442
3947) 78
3948) 79
3949) 6241
3950) 493039
3951) 8,8881944
3952) 4,290840
3953) 248,1858
3954) 79
3955) 80
3956) 6400
3957) 512000
3958) 8,9442719
3959) 4,308869
3960) 251,3274
3961) 80
3962) 81
3963) 6561
3964) 531441
3965) 9,0000000
3966) 4,326749
3967) 254,4690
3968) 81
3969) 82
3970) 6724
3971) 551368
3972) 9,0553851
3973) 4,344481
3974) 257,6106
3975) 82
3976) 83
3977) 6889
3978) 571787
3979) 9,1104336
3980) 4,362071
3981) 260,7522
3982) 83
3983) 84
3984) 7056
 3985) 592704
3986) 9,1651514
3987) 4,379519
3988) 263,8938
3989) 84
3990) 85
3991) 7225
3992) 614125
3993) 9,2195445
3994) 4,396830
3995) 267,0354
3996) 85
3997) 86
3998) 7396
3999) 636056
4000) 9,2736185
4001) 4,414005
4002) 270,1770
4003) 86
4004) 87
4005) 7569
4006) 653503
4007) 9,3273791
4008) 4,431048
4009) 273,3186
4010) 87
4011) 88
 4012) 7744
4013) 681472
4014) 9,3808315
4015) 4,447960
4016) 276,4602
4017) 88
4018) 89
4019) 7921
4020) 704969
4021) 9,4339811
4022) 4,464745
4023) 279,6017
4024) 89
4025) 90
4026) 8100
4027) 729000
4028) 9,4368330
4029) 4,481405
4030) 282,7433
4031) 90
4032) 91
4033) 8281
4034) 753571
4035) 9,5393929
4036) 4,497941
4037) 285,8849
4038) 91
 4039) 92
4040) 8464
4041) 778688
4042) 9,5916630
4043) 4,514357
4044) 289,0265
4045) 92
4046) 93
4047) 8649
4048) 804357
4049) 9 6436508
4050) 4,530655
4051) 292,1681
4052) 93
4053) 94
4054) 8836
4055) 830584
4056) 9,6953597
4057) 4,516836
4058) 295,3097
4059) 94
4060) 95
4061) 9025
4062) 857375
4063) 9,7467943
4064) 4,560903
4065) 298,4513
 4066) 95
4067) 96
4068) 9216
4069) 884736
4070) 9,7979590
4071) 4,578857
4072) 301,5929
4073) 96
4074) 97
4075) 9409
4076) 912673
4077) 9,8483578
4078) 4,591701
4079) 304,7345
4080) 97
4081) 98
4082) 9604
4083) 941192
4084) 9,8994949
4085) 4,610436
4086) 307,8761
4087) 98
4088) 99
4089) 9801
4090) 970299
4091) 9,9498744
4092) 4,626065
 4093) 311,0177
4094) 99
4095) 100
4096) 10000
4097) 1000000
4098) 10,0000000
4099) 4,641589
4100) 314,1593
4101) 100
4102)

4103) Valori ale unor funcții trigonometrice

4104)

4105) Fie ∆ABC (m (A) = 90°), notăm m (B) =

α și laturile ∆ABC astfel: BC = a, AC = b și AB = c.

4106) A

4107)

4108) c
b

4109) α

4110) B a
C
 4111) sin α = cateta opusăipotenuză; tg α
= cateta opusăcateta alăturată;

4112) sin α = ACBC; sin α = ba; tg α =

ACAB, tg α = bc;

4113) cos α = cateta alăturatăipotenuză; ctg

α = cateta alăturatăcateta opusă;

4114) cos α = ABBC, cos α = ca ctg α =

ABAC, ctg α = cb.

4115)

4116)

4117)

4118)

4 41 4123 4 4 4 4131 41
1 21 ) 1 1 1 ) 33

1 ) 2 2 2 )
4124 4132
9) 5 7 9
) 1 ) 7
) ) )
41 5 5 41
22 34
4 0° ° 4 4 4 ° 90
1 1 1 1
2 2 2 3
0) 6) 8) 0)
f( 3 4 6

4 4 4 4
4137 4141
1 41 1 1 1 41
) 6 ) 6
3 36 3 3 4 42
- +
5) ) 8) 9) 0) )
2 2
si 0 1 2 3 1
4 4

4 4 4 4
4145 4149
1 41 1 1 1 41
) 6 ) 6
4 44 4 4 4 50
+ -
3) ) 6) 7) 8) )
2 2
c 1 3 2 1 0
4 4

4 41 4153 4 4 4 4157 41
1 52 ) 2 1 1 1 ) 2 58
5 ) - 5 5 5 + )