Universitatea de Vest

Facultatea de Litere, Istorie și Teologie

Mișcări Religioase de Factură Orientală în România

Tip de lucrare : Referat pentru Examen

Disciplina: Mișcări Religioase

Student: Ștefănigă Mihai

Prof.coordonator: Pr.Prof.Univ. Daniel Enea
 Introducere

Preocupările faţă de fenomenul religios şi cel spiritual-mistic au sporit

foarte mult după ’89 în ţara noastră. Aceste preocupări vin din partea statului şi a
organizaţiilor non-guvernamentale (prin organizarea de cercetări, seminarii,
conferinţe), cât şi din partea indivizilor (atraşi atât de noi modalităţi de trăire a
fenomenului religios,

În ultimul timp, România a devenit terenul de desfășurare și adaptare a

mișcărilor religioase de factură orientală. Această schimbare în peisajul spiritual
reflectă nu doar o tendință globală, ci și o căutare profundă a românilor pentru
sens și echilibru. În prezentarea noastră, vom explora în detaliu modul în care
mișcările yoga, budismul, hinduismul și altele au influențat contextul spiritual
românesc.

Mişcarea de Integrare Spirituală în Absolut a cărei lider este Gregorian

Bivolaru (sau, mai precis, a fost − din 1996 conducerea formală a fost încredinţată
unui elev foarte apropiat, Nicolae Catrina).

Budismul și Învățăturile Dalai Lama:

Călătoria spirituală a românilor s-a îmbogățit prin învățăturile Dalai

Lama, care au adus în prim-plan principii fundamentale ale budismului tibetan.
Compasiunea, non-violența și căutarea fericirii au devenit piloni în viața multor
indivizi, iar meditația a fost adoptată ca o cale către auto-cunoaștere și liniște
interioară.

Upanișadele și Explorarea Înțelepciunii Hinduiste:

Studiul Upanișadelor și a filozofiei hinduiste a deschis o poartă către o

înțelegere mai profundă a sinelui și a conexiunii cu divinul. În comunitățile
academice și spirituale, discuțiile despre karma, dharma și yoga vedică au devenit
din ce în ce mai frecvente, contribuind la un discurs spiritual mai amplu.

Adaptări și Sincretism:

O caracteristică distinctivă a mișcărilor religioase orientale în România a

fost capacitatea de a se adapta la tradițiile și contextul local. Prin sincretism,
elemente specifice culturii românești s-au îmbinat cu învățăturile orientale,
generând un mozaic spiritual care reflectă bogăția și diversitatea căutării
spirituale.

Impactul Transformator Asupra Indivizilor și Comunităților:

Pe măsură ce aceste mișcări au înaintat, impactul lor asupra indivizilor și

comunităților a fost profund. Practicanții au relatat nu doar beneficii fizice, ci și
transformări interioare semnificative, căutând mai mult sens și autenticitate în
viață. Comunitățile s-au dezvoltat în centre vii de schimb de idei, experiențe și
practici, creând o rețea robustă de suport spiritual.

Noologiile (nous = spirit, logos = ştiinţă) au ca trăsătură universală

caracterul lor eliberator; se pot identifica metode noologice ca: yoga, complexe
şamanice arhaice, zen, sisteme ritualice etc. Însă avertismentul formulat de prof.
I. Bădescu mi se pare extrem de pertinent şi de actual (şi, de asemenea, valabil
pentru concluziile cercetării de faţă): „Aşezămintele monahale, templele budiste
au apărut spre a furniza canalizări înţelepte şi constructive energiilor noologice
excepţionale, care pot fi atât de lesne deviate de tentaţii luciferice. ... S-a încercat
luarea sub control a acestor experienţe spirituale, spre a le deturna de la sensul lor
fundamental, prin recanalizări simbolice şi ideologice”
 Concluzie:

Problema principală şi deosebit de gravă (iar succesul acestor Noi Mişcări

Religioase este doar un aspect al ei) este aceea că, în modul actual de viaţă, omul
obişnuit nu prea are capacitatea (şi uneori nici răbdarea şi timpul) de a discerne
şi de a-şi folosi perspicacitatea. Tot ceea ce oferă societatea actuală este
prefabricat, - ambalat, - preparat, astfel încât, efortul de atingere a scopului să fie
minim; consecinţa este apariţia de oferte de cursuri „rapide”: de învăţat limbi
străine, calculatoare, yoga, terapie prin bioenergie etc., satisfăcându-se astfel
dorinţa de a obţine „aproape totul” cu un efort personal cât mai mic. Bineînţeles
că aceste pre- şi rapid -isme duc la nedezvoltarea anumitor calităţi absolut
necesare unui om matur, individul rămânând în stadiul de copil în anumite laturi
ale comportamentului; insatisfacţia succesului, cu consecinţele sale devitalizante
şi deprimante şi, de aici, dorinţa de noi „succese” (dar, evident, şi ele trebuind să
fie facile), astfel luând naştere un cerc vicios; posibilitatea de a manipula uşor
opiniile, dorinţele, de a crea false nevoi.

Mișcările religioase de factură orientală au evoluat în România de la

simple influențe la factori de schimbare spirituală profundă. Yoga, budismul,
hinduismul și alte practici orientale au devenit nu doar modalități de exprimare
spirituală, ci și căi diverse de auto-descoperire și dezvoltare personală. Într-un
peisaj spiritual în continuă expansiune, aceste mișcări își continuă impactul,
redefinind spiritualitatea românească într-un mod care îmbrățișează diversitatea
și integrarea.
Bibliografie
CHELCEA S., Cunoaşterea vieţii sociale, Bucureşti, Editura I.N.I., 1995.
CUCIUC C., Noile mişcări religioase în România, Bucureşti, Editura Gnosis,
1996.
ELIADE M., Profetism românesc, Bucureşti, Editura Roza Vânturilor, 1990.
ILUŢ P., Abordarea calitativă a socioumanului, Iaşi, Editura Polirom, 1997.
TOFFLER A. & H., A crea o nouă civilizaţie, Editura Antet, Bucureşti, 1995.