ÎNVĂȚAREA PRIN METODE ÎN REPREZENTARE

LINGVISTICĂ ȘI NONLINGVISTICĂ
Mihaela DĂNĂILĂ-MOISĂ
doctorandă,
Universitatea de Stat din Tiraspol

Crina-Ramona ANTIP
doctorandă,
Universitatea de Stat din Tiraspol

Abstract: The new educational context represents a challenge for both teachers
and students, as learning is no longer effective through traditional methods and
changes in teaching strategies and methods are required. In Romanian language
and literature classes, learning through linguistic and non-linguistic representa-
tion methods that engage the learner and stimulate their creativity has proved its
effectiveness.

Noul context educațional reprezintă o provocare atât pentru profesori, cât și

pentru elevi, căci învățarea nu se mai dovedește a fi eficientă prin metodele clasice
și se impune schimbarea strategiilor și metodelor didactice. În cadrul orelor de
limbă și literatură română, și-a dovedit eficiența învățarea prin metode în repre-
zentare lingvistică și nonligvistică ce antrenează elevul și îi stimulează creativitatea.
Educația, indiferent de modul în care se manifestă, indiferent dacă este
formală sau informală, reprezintă modalitatea de transformare cognitivă, emoți-
onală și socială a oricărui individ, de aceea fiecare societate, fiecare țară are drept
prioritate a-și educa populația. A educa presupune, printre alte concepte, a învăța,
iar pentru a ne atinge scopul educațional din cadrul lecțiilor de limbă și literatură
română este nevoie de „eficientizarea acţiunii de învăţare a elevilor în condiţii de
experienţă didactică mimată, creată de profesor” [4, p. 92].
Începând cu martie 2020, educația formală din cadrul instituțiilor școlare și-a
schimbat forma, fiind o provocare inedită, nouă și imprevizibilă, atât pentru cadrele
didactice, cât și pentru elevii acestora, căci s-a făcut trecerea de la școala tradițio-
nală, ce presupunea învățarea față în față, la cea virtuală, ce aduce ca noutate învă-
țarea sincron și asincron.
Exponenții educației instituționalizate – profesori, elevi și părinți, au fost
nevoiţi să se adapteze și să se schimbe, iar această transformare trebuia să prindă
contur de la profesor către elev și nu invers, iar elementul de noutate este adus de
nevoia / necesitatea implicării active a părintelui în actul învățării, căci în această
nouă formă a educației dascălul nu mai are niciun fel de control asupra modului în
care elevul își notează / sistematizează informațiile transmise. Profesorul trebuia să
învețe cum poate învăța, la rândul său, elevul din spatele monitorului, elev tentat să
se afunde în confortul căminului său. Din această nouă perspectivă, s-a schimbat
abordarea orelor de curs, modul de a transmite informații și de a evalua și s-a impus
printr-o lege nescrisă updatarea modalităților de predare și a strategiilor didactice
utilizate în cadrul orelor de curs pentru a menține antrenat şcolarul în actul didactic.
În calitate de profesori gimnaziali care predau o disciplină școlară, pe umerii
cărora apasă presiunea unei evaluări la nivel național, căci elevii susțin examene la

MATERIALELE CONFERINŢEI ŞTIINŢIFICE INTERNAȚIONALE, 10 decembrie 2021

132 INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI: ASCENSIUNE, PERFORMANȚE, PERSONALITĂȚI (1941-2021)
finele fiecărui ciclu de învățământ, ne-am întrebat: reușim să transmitem adecvat
conținuturile? Elevii noștri reușesc să realizeze o învățare temeinică ce se va sedi-
menta și ce va trece bariera timpului? Mai suntem profesorii de altădată? Punând
aceste întrebări, ce ne apăsau cu fiecare aprofundare în educația online, am început
să studiem literatura de specialitate și să analizăm platforme de învățare din ce în
ce mai variate, astfel încât să putem alege ceea ce se pliază pe specificul fiecărei
clase la care predăm, al fiecărei lecții și, mai ales, al capacității noastre de utilizare
a resurselor identificate.
Printre numeroasele volume de specialitate pe care le-am parcurs în deme-
rsul nostru de documentare didactică, a fost și lucrarea „Arta și știința predării” de
Robert J. Marzano de unde am preluat, printre alte idei, conceptul de învățare prin
reprezentări lingvistice și nonlingvistice. Autorul precizează faptul că „aspectul ling-
vistic al procesării este cel mai ușor de observat în capacitatea cuiva de a vorbi despre
a citi ceva ce a auzit sau a trăit” [7, p. 63], aspect ce ajută la identificarea elevilor
care învață folosind reprezentările lingvistice, pe când pentru a descoperi pe cel
care izbutește să învețe prin reprezentări nonlingvistice trebuie să conștientizăm
că „aspectul nonlingvistic al procesării informației este cel mai ușor de observat sub
forma unor imagini mentale asociate cu experiențele trăite” [Ibidem].
Corelând afirmațiile lui Robert J. Marzo cu cele ale lingviștilor ce descriu
limbajul ca fiind „formă fundamentală a activității cognitive” [4, p. 50] și formează
„ansamblul actelor lingvistice comune/izoglose ale unei comunități de indivizi vorbi-
tori” [3, p. 17], completând-o cu afirmația lui Al. Graur care susține că „dintre orbi
și surzi (din naștere) mai bine se dezvoltă intelectual orbii...au simțul auzului prin
care li se permite să achiziționeze limbajul prin care văd mai mult decât cu ochii” [6,
p. 31], se accentuează ideea de învățare diferențiată, premise ce ne-au determinat
să demarăm procesul de aplicare a reprezentărilor lingvistice și nonlingvistice în
demersul instructiv-educativ din cadrul orelor de curs pe care le susținem.
Plecând de la aceste concepte teoretice, am decis să identificăm elevii ce asimi-
lează informațiile transmise în cadrul lecțiilor de limbă și literatură română mai
ușor prin intermediul schemelor (reprezentări nonlingvistice), dar și cei care preferă
teoretizarea lingvistică. În urma jocurilor didactice utilizate la ore, ce ne-au servit
drept instrumente de predicție a stilului de învățare, am decis că, atât în clasele
gimnaziale mici (a V-a și a VI-a), cât și în clasele gimnaziale mari (clasa a VII-a și
clasa a VIII-a), predomină elevii ce preferă reprezentarea nonlingvistică.
Conștientizăm faptul că specificul disciplinei predate nu ne permite să ne
rezumăm doar la învățarea nonlingvistică, dar contextul noii educații ne-a deter-
minat să apelăm la orice timp de învățare, pentru a reuși să menținem vie atenția
elevilor tentați să se adâncească în amorțire, dincolo de monitorul ce îi servește drept
facilitator al educației. Pentru a nu ne îndepărta de scopul educației din cadrul orelor
de limbă și literatură română am hotărât să apelăm la o modalitate mixtă de predare:
lingvistică și nonlingvistică, astfel încât să transmitem informații care să dezvolte cele
cinci competențe cheie vizate de curriculumul în vigoare în sistemul educațional din
România. Acesta vizează dezvoltarea următoarelor competențe generale:
1. participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare, prin
receptarea și producerea textului oral;
2. receptarea textului scris de diverse tipuri;
3. redactarea textului scris de diverse tipuri;

MATERIALELE CONFERINŢEI ŞTIINŢIFICE INTERNAȚIONALE, 10 decembrie 2021

INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI: ASCENSIUNE, PERFORMANȚE, PERSONALITĂȚI (1941-2021) 133
 4. utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării
orale și scrise;
5. exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și
internațional [2, p. 4].
În cele ce urmează, vă împărtășim din experiența noastră de dascăli în noua
formă a educației, și anume educația digitalizată. Supunem atenției colegilor
de specialitate un ciorchine, prin care s-au predat elevilor din clasele gimnaziale
noțiuni despre analiza titlului unei opere literare din mai multe perspective: fone-
tică, stilistică, sintactică, morfologică, simbolică și prin raportare la conținutul
textului (Figura 1). În urma evaluărilor sistematice și a celor sumative, am constatat
utilitatea acestei îmbinări în predarea lingvistică şi a celei nonlingvistice, facilitând
procesul de învățare și captând eficient atenția elevilor.

Fig. 1. Model de analiză a titlului unei creații literare (prof. M. Dănăilă-Moisă)

Fig. 1. Model de analiză a titlului unei creații literare (prof. C.-R. Antip)

MATERIALELE CONFERINŢEI ŞTIINŢIFICE INTERNAȚIONALE, 10 decembrie 2021

134 INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI: ASCENSIUNE, PERFORMANȚE, PERSONALITĂȚI (1941-2021)
 Figura a doua surpinde o captură de ecran din timpul predării lecției „Câmpul
lexical”, o lecție de limba română, ce vizează capacitatea elevilor din clasele gimna-
ziale mici de asimilare a noțiunilor teoretice și de aplicarea acestora pe sarcini de
lucru variate. Lecția fost predată de ambele cadre didactice, prin utilizarea plat-
formei Zoom, ce dispune de o tablă virtuală interactivă pe care elevii pot scrie în
timp real. Profesoarele în cauză au aplicat aceste metode şi au constatat faptul
că atât nivelul de asimilare a noțiunilor transmise crește, cât și posibilitatea spre
dezvoltarea competențelor vizate de curriculum este asigurat.

Fig. 2. Teoretizarea și explicarea conceptului de „câmp lexical” (prof. M. Dănăilă-Moisă)

Fig. 2. Teoretizarea și explicarea conceptului de „câmp lexical” (prof. C.-R. Antip)

În afara modalităților de predare ce facilitează învățarea pe termen lung,

ne-am propus să trasăm sarcini de lucru care să dezvolte creativitatea elevilor, căci
s-a demonstrat faptul că atunci când un copil manifestă spirit creativ, asimilează
noțiunile teoretice mult mai ușor. Conceptul de creativitate, definit din perspec-

MATERIALELE CONFERINŢEI ŞTIINŢIFICE INTERNAȚIONALE, 10 decembrie 2021

INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI: ASCENSIUNE, PERFORMANȚE, PERSONALITĂȚI (1941-2021) 135
tivă socială, prezintă capacitatea individului de a introduce ceva nou în lume, pe
când perspectiva psihologică prezintă creativitatea ca fiind „un complex de însuşiri
şi aptitudini psihice care, în condiţii favorabile, generează produse noi şi de valoare
pentru societate” [5, p. 62].
Una dintre sarcinile de lucru pentru acasă care să conducă la dezvoltarea crea-
tivității și să confirme principiul fundamental al învățării, acela de a oferi „posibi-
litatea unui individ de a demonstra conştient că ştie să facă ceva” [1, p. 9], a fost
formulată astfel:
„Pentru că e primăvara, pentru că e frumos afară, pentru că am studiat textul
multimodal (banda desenată), vă provoc sa fiți creativi! Ieșiți în jurul blocului sau
în curte, alegeți o floare, un copac, observați-i evoluția în aceste zile de primăvară
și realizați o banda desenată (minimum 10 viniete), în care să prezentați povestea
renașterii plantei alese.”
Rezultatele propuse de elevi au fost dintre cele mai variate, cei mai mulți au
manifestat interes pentru a rezolva o astfel de temă ce presupune atât reprezen-
tarea lingvistică, cât și cea nonlingvistică, redată prin grafică. Figura 3.1. surprinde
una dintre benzile desenate, realizate de o eleva din clasa a V-a „A”, pe când Figura
3.2 aparține unui elev din clasa a V-a „B”, ambele demonstrând înțelegerea sarcinii
de lucru și implicare.

Fig. 3.1. Banda desenată (prof. M. Dănăilă-Moisă)

Fig. 3.2. Banda desenată (prof. C.-R.Antip)

MATERIALELE CONFERINŢEI ŞTIINŢIFICE INTERNAȚIONALE, 10 decembrie 2021

136 INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI: ASCENSIUNE, PERFORMANȚE, PERSONALITĂȚI (1941-2021)
 În afara sarcinilor de lucru tradiționale din cadrul educației formale, am
antrenat elevii în activități de învățare nonformală. Unul dintre proiectele în care
am fost implicate împreună cu elevii noștri a fost „Mărțișoare cărțișoare” (Figura 4),
popularizat pe pagina reţelei de socializare Facebook „Lecturiada 2021. Istoria unui
posibil viitor”: (https://www.facebook.com/groups/1990804990946055), trezind
astfel interesul și bucuria școlarilor, care utilizează frecvent internetul.
În cadrul acestui proiect, elevii au fost îndrumați să creeze mărțișoare inedite,
pe care să le ofere mamelor, iar acestea trebuiau să conțină o recomandare de
lectură, având la bază o carte parcursă de ei. Unii copii au ales să utilizeze modali-
tatea clasică de realizare a mărțișoarelor lipind, decupând (modalități nonlingvis-
tice de lucru) și scriind mesaje, folosind instrumente clasice (modalitate lingvistică
de lucru), așa cum se remarcă în Figura 6, pe când cei îndreptați spre tehnologie au
ales aplicația Wordwall (https://wordwall.net/), creând mărțișoare deosebite, așa
cum se poate observa în Figura 5.

Fig. 4. Pagina de promovare a concursului

Fig. 5. Mărțișor-cărțișor (prof. C.-R. Antip)

MATERIALELE CONFERINŢEI ŞTIINŢIFICE INTERNAȚIONALE, 10 decembrie 2021

INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI: ASCENSIUNE, PERFORMANȚE, PERSONALITĂȚI (1941-2021) 137
 Fig. 6. Mărțișor-cărțișor (prof. M. Dănăilă-Moisă)

În fiecare demers didactic descris în acest material, atragem atenţia că educația

este într-o continuă schimbare, într-o dinamică imprevizibilă, iar pentru a putea
atinge performanțe educaționale importante, este necesar ca profesorul să conști-
entizeze, să accepte noul context al învățării și să depășească barierele educației
clasice. Să fie şi deschis spre schimbare, și ancorat în realitatea elevilor săi.

Bibliografie:
1. Vlasie M. (coord.) Abilităţi de viaţă în contextul dezvoltării durabile – suport de
curs. Iaşi, 2014.
2. Anexa 2 la Ordinul ministrului Educației Naționale nr. 3.393/28.02.2017 privind
aprobarea programelor şcolare pentru învăţământul gimnazial, București, 2017.
3. Coșeriu E. Introducere în lingvistică. Cluj, Editura „Echinocțiu”, 1999.
4. Cristea S. Metodologia instruirii în cadrul procesului de învăţământ, Vol. 10. Bucu-
reşti, Editura Didactică „Publishing House”, 2018.
5. Cucoş C. (coord.) Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didac-
tice. Iaşi, Editura „Polirom”, 2009.
6. Graur Al. Lingvistica pe înțelesul tuturor. București, Editura Enciclopedică Română,
1972.
7. Marzano R.J. Arta și știința predării. București, Editura „Trei”, 2015, pp. 63-64.

MATERIALELE CONFERINŢEI ŞTIINŢIFICE INTERNAȚIONALE, 10 decembrie 2021

138 INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI: ASCENSIUNE, PERFORMANȚE, PERSONALITĂȚI (1941-2021)