7 Caiet Geometrie-Numbered

CAIET
DE
GEOMETRIE
- clasa a VII-a -
Elev: _______________________________ Prof. Daniel Florescu

1
2
1.
RECAPITULARE
TRIUNGHIURI
DREPTUNGICE
TIPICE
3
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC
-recapitulare-
Def.
Un triunghi care are un unghi drept se numește triunghi dreptunghic. Laturile
care formează unghiul drept se numesc catete, iar latura opusă unghiului
drept se numește ipotenuză.
C1
ip
A C
C2
Proprietăți
1) Cea mai lungă latură a unui triunghi dreptunghic este ipotenuza.
2) Aria unui triunghi dreptunghic este egală cu semiprodusul lungimilor

catetelor acestuia.
c1 ¢ c2
A¢dr: =
2
3) Unghiurile ascuțite ale unui triunghi dreptunghic au împreună 90±:
90±
A C 4
Aplicație
Să se calculeze măsurile unghiurilor ascuțite ale triunghiurilor de mai jos:
1)
B
20±
A C
2)
C
65±
A B
3) ^C = 2 ¢ ^B A
B C
5
4) ^C = 4 ¢ ^B
A
5)
B
A C
6
Triunghiuri dreptunghice importante
B
1) Triunghiul dreptunghic isoscel
45±
• are capetele congruente
x
±
• are unghiurile ascuțite de 45
45±
A C
x
2) Triunghiul dreptunghic cu un unghi de 30±

• are unghiurile ascuțite de 30± și de 60±
±
• are cateta opusă unghiului de 30 egală cu jumătate din ipotenuză
C
60± ip
x 2x C:O: =
2
30±
A B
±
Teorema unghiului de 30
±
Cateta opusă unghiului de 30 are lungimea egală cu jumătate din lungimea
ipotenuzei.
Ex.
B
A
B
B
8 12
?
? 9
30± 60±
A C 60±
C A C
?
7
Teorema Medianei în triunghiul dreptunghic
Mediana corespunzătoare ipotenuzei unu triunghi dreptunghic are lungimea
egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei.
B ip
ip
M m=
2
m
A C
?
C D
10
D
? 7
A B
A B
8
Aplicații
I) Sub tabel sunt desenate 8 triunghiuri dreptunghice corespunzătoare

problemelor din acesta. Notează cu C1, C2 și Ip carnetele și ipotenuzele
acestora, trasează-le medianele corespunzătoare ipotenuzelor acestora și
aplică Teorema Medianei pe Naru a le calcula lungimile medianelor
corespunzătoare ipotenuzelor sau lungimile ipotenuzelor, după caz. De
asemenea, calculează măsura unghiurilor ascuțite necunoscute din figuri.
1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8)
^
m 11 15 7x 5b
ip 12 24 8a 10y 10b
1) B
40±
A C
9
2)
M
70± C
3)
P
350
M T
10
S
4)
76±
5)
N M
53±
P
11
6)
C
16±
7)
B
12
8)
S
E T
13
±
II) Aplică Teorema Unghiului de 30 pentru fiecare problemă din figurile de
±
mai jos și calculează lungimea catetei opuse unghiului de 30 sau lungimea
ipotenuzei, după caz.
1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8)
C:O:
Ip
1) B
6
30±
A C
T 13 O
2) 60 ±
14
3)
A
28
60±
E S
4)
O
M 60±
15
F
15
5) A
60±
S
M 25
6)
S T
±
60
16
7) Â = 2^B
42
8) Â = 3^B; Â = 1; 5 ¢ ^C
54; 5
17
III) Calculează în funcție de a și b ariile, perimetrele și lungimile medianelor
corespunzătoare ipotenuzelor triunghiurilor de mai jos:
B
1)
45±
6a
A C
12
C
2)
12
4a
45±
B A
18
3)
B
60±
14
A C
6a
19
4) A 18 B
5a
60±
C
20
A
5)
4a 9
30± 60±
B C
6) A
b 16
45± 30±
B C
D a¡8
21
IV) Calculează în funcție de a și b ariile și perimetrele triunghiurilor ABC de

mai jos:
A
b¡4
a
D
1)
C
4a
60± 45± 12
22
2)
B
4a
120 ±
30±
A C
20
23
3) C
40±
12
6b
a¡
±
110
A B
6b
24
25
TEMĂ
1) Calculează în funcție de a și b ariile și perimetrele triunghiurilor de mai

jos:
a) C
a 10
45±
B A
b)
6
2a
A N
26
c)
D
6a
45± 45±
E F
12
d)
16 a
60±
E O
27
e)
60±
3a
M
18
T
f)
30±
6 14a
60±
A S
28
g)
A
60±
b
4
45±
B C
D a¡4
A
h)
45±
b 4a
6
60±
B C
D
29
i) 4a
±
4
120
B C
4
30
B
4
j) M
60±
4
A a C
31
k)
C
6a 15±
150
±
6
A
B
l) CD?AB C
b 6
a
6¡
±
22± 300 135
A D
B
32
m)
A D
2a ¡ 9
C
b ±
45 60± 18
B
33
n) AD?BC
A
b 8 a
±
0
12
B C D
6
o) A
30±
75±
B a C
34
p)
45±
E
10
a¡
67±300
10
B C
b
A
q)
12 12
a
60±
B C
D
35
A
r)
a
4
120 ±
B C
4 M 4
36
2) În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC. Măsura unghiului B
±
este egală cu 45 , punctul D este situat pe segmentul BC astfel încât
±
măsura unghiului ADC să fie egală cu 60 și DC=2BD. Arată că măsura
±
unghiului C este egală cu 75 .
A
B C
D
Indicație: Se construiește perpendiculara

37 din C pe AD.
3) În figura alăturată este reprezentat un triunghi echilateral ABC. Punctele D,
E și F aparțin laturilor AB, BC, respectiv AC astfel încât segmentele AD, BE și
CF să fie congruente.
a) Arată că triunghiul DEF este echilateral; A
B C
E
b) Dacă dreptele DE și AC ar fi perpendiculare, arată vă EC=3EB;
38
39
40
41
42
43
44
2.
PATRULATERUL
45
PATRULATERUL
Def.
Def. Poligonul cu patru laturi se numește patrulater.
D C
• patru laturi;
laturi opuse: AB și DC, sau AD și BC;
laturi alăturate: AB și BC, BC și CD,
A
CD și DA, DA și AB
• patru vârfuri;
• patru unghiuri;
unghiuri opuse: A și B sau B și D;
unghiuri alăturate: A și B, B și C,
C și D, D și A;
B
• două diagonale, AC și BD;
Def.
Un patrulater se numește convex dacă orice două puncte am lua în
interiorul său, segmentul care le unește va vi în interiorul patrulaterului. Un
patrulater care nu este convex se numește concav.
P N
C
D
O
A B M
convex concav
46
Teoremă
±
Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este egală cu 180
C
D
180±
180±
A
Aplicații:
1) D
1000 C
130±
70±
A
?
B
47
±
2) ^C = ^D + 10
a) Calculează măsurile unghiurilor C și D.
D
C
A 50±
40±
B
b) Arată că AB||DC
48
3) ^C = 2 ¢ Â
a) Calculați măsurile unghiurilor A și C.
D C
±
0
10
6 80±
B
b) Dacă punctul P aparține segmentului AB astfel încât măsura unghiului CDP

±
să fie egală cu 40 calculează perimetrul triunghiului ADP.
49
4) Să se afle măsurile unghiurilor unui patrulater convex știind că sunt direct
proporționale cu 2; 3; 5 și 8.
50
5) Aflați aria și perimetrul patrulaterului de mai jos, în funcție de a.
C
60± C1 ¢ C2
A¢dr: =
2
D
10
2a
30±
45±
A B
4
51
Def.
Un patrulater care are diagonalele perpendiculare se numește patrulater
ortodiagonal.
B D
AC?BD ) ABCD = patrulater ortodiagonal
C
Teoremă
Aria unui patrulater ortodiagonal se poate calcula cu formula:
D¢d D=diagonala mare, d=diagonala mică

Apatr:orto: =
2
A
Demonstrație
O
B D
52
Aplicații:
I. Calculează ariile patrulaterelor ABCD din figurile de mai jos:
1) A
3
B
2 4 D
D
2)
10
O 6
A ± C
45
12
53
3)
D
C
5
O
A B
4) A
D
5 3
O
B
10
2a
¡
3
54
D
5)
2a
8
±
A 120 C
55
6)
D
60± 12
45± O
A 2a ¡ 6 C
15
56
7) MNPQ=dreptunghi Q P
1
2 D
A C
2 2
M N
3 B 3
57
II. În figura alăturată este reprezentat patrulaterul convex ABCD. AB=9cm,
BC=5cm, Â = ^B = 60± și ^C = 150± . Calculează lungimea segmentului
AD.
A
B
C
58
III) Patrulaterul ABCD din figura alăturată are AB?AC; BD?DC; AD = 5cm
și BC = 8cm , iar punctul M este mijlocul segmentului BC. Calculează
perimetrul triunghiului AMD.
D
A C
M
B
59
TEMĂ
1) Calculează măsurile unghiurilor marcate cu “?” în figurile de mai jos:
a)
D
?
60± C
50± 150±
A
B
b)
D
A
?
140±
C
80±
60
c) ^C = 3Â
D
70±
C
A ?
130±
Q
d)
x+4
x+3 P
M x?
x+2
61
2) Calculează măsurile unghiurilor unui patrulater convex știind că sunt direct
proporționale cu 2; 7; 9 și 13.
3) Desenează un patrulater convex care are unghiurile opuse congruente.
62
4) Calculează, eventual în funcție de a, ariile patrulaterelor de mai jos:
a)
B
9
4
A C
b)
6
±
A 45
45±
4 C
a
B
63
M
c)
a
30±
N ±
Q
45
20
64
d)
D
60±
6
A 4a
C
45±
65
e)
D
14
C
A
24
45±
f)
D
16
6
A C
6 16
66
67
PATRULATERUL
-aplicații-
1) În figura alăturată este reprezentat un patrulater ABCD. AB?BC; AC?CD;

AB = 4cm; AD = 8acm; CD = bcm; ^BAC = 45± și ^D = 30±:
a) Exprimă în funcție de a și b aria patrulaterului ABCD.
D
B C
b) Dacă punctul E aparține laturii CD astfel încât, ^CAE = 3 ¢ ^DAE , arată

că AEjjBC:
68
2) În figura alăturată este reprezentat un patrulater ABCD. AB?AC; AD?DC;
^DCA = 2^DAC; ^B = 45±; DC = 6cm și AD = acm.
a) Calculează aria patrulaterului ABCD. D
A C
b) Dacă punctul E aparține laturii BC astfel încât ^BEA = 105±; arată că

AEjjDC:
69
3) În figura alăturată este reprezentat un patrulater ABCD. AD?BD; BCkAD;
Â = 60±; ^C ´ ^BDC; AB = 12cm și BD = 2acm:
a) Calculează aria patrulaterului ABCD.
A
b) Dacă punctul E este situat pe dreapta BC astfel încât ^BDE = 2^CDE;

arată că ABkDE:
70
4) În figura alăturată este reprezentat patrulaterul ABCD. AB?BC; AC = 12cm;
DC = 28cm; BC = acm; AD = 2bcm; ^D = 30± și ^BAC = 60±:
a) Calculează aria patrulaterului ABCD.
D
B C
b) Dacă punctul H este proiecția punctului C pe dreapta AD, iar punctele M și

N sunt mijloacele segmentelor AC, respectiv DC, calculează perimetrul
triunghiului HMN.
71
5) Patrulaterul ABCD din figura alăturată are AC?CB; AD?DB; AB = 16cm
și DC = 8cm, iar punctul O este mijlocul segmentului AB. Calculează
perimetrul triunghiului AOD. C
a) Calculează aria triunghiului DOC
D
A B
O
b) calculează distanța dintre mijloacele segmentelor AB și DC.
72
73
74
3.
PARALELOGRAMUL
75
PARALELOGRAMUL
Def.
Se numește paralelogram patrulaterul cu laturile opuse paralele.
D C
ABjjCD
) ABCD = paralelogram
A AD jj BC
B
Aplicații
1) Desenează un paralelogram ABCD cu AB=6cm și BC=4cm;
2) Desenează un paralelogram MNPQ cu MN=8cm și ^M = 60±:
3) Desenează un paralelogram ABCD cu AB=BC.
76
Def.
Pe lângă definiție paralelogramul mai are și niște proprietăți remarcabile.
D C
A B
Proprietățile paralelogramului:
1. Are laturile opuse congruente

2. Are unghiurile opuse congruente
3. Are unghiurile alăturate suplementare
4. Diagonalele i se înjumătățesc
Demonstrație
77
Cum arăt că un patrulater este paralelogram?
1) Folosesc definiția, adică arăt că are laturile opuse paralele

2) Arăt că are laturile opuse congruente
3) Arăt că are unghiurile opuse congruente
4) Arăt că are unghiurile alăturate suplementare
5)* Arăt că două dintre laturile sale sunt și paralele și congruente
6) Arăt că i se înjumătățesc diagonalele
Def.
Prin înălțimea unui paralelogram înțelegem distanța dintre două laturi.
opuse ale sale.
D C
A B
Teoremă
Aria unui paralelogram se poate calcula cu formula Apar = b ¢ h
Demonstrație
D C
A B
78
Ex.
1) D
C
5
3 6
A B
H
2) D
C
10
6 45±
A B
H
79
3) 12
D C
60 ± 2 H
A B
4) 4 H
D C
±
1 35
5
A B
80
5) D C
60±
A B
2a
6)
D C
12
A B
13
81
7)
D H a¡3
C
5 8
±
30
A B
D 6 C
8) 30±
A H
B
82
Aplicații
1) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Știind că
măsura unghiului A este egală cu 70±; calculează celorlalte unghiuri ale
paralelogramului ABCD.
D C
? ?
70± ?
A B
2) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Știind că

măsura unghiului B este egală cu 109±; calculează celorlalte unghiuri ale
D
?
? C
A ?
109±
83
3) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD, cu măsura
unghiului D triplă față de măsura unghiului A.
a) Calculează diferența dintre măsura unghiului D și măsura unghiului A;
D C
A B
b) Dacă punctul E aparține dreptei AB astfel încât dreptele DE și AB să fie

perpendiculare, EB=3cm și DE=2cm, calculează aria paralelogramului
ABCD.
84
4) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD, cu măsura
unghiului B dublă față de măsura unghiului A.
a) Calculează măsura unghiului A; D C
A B
b) Dacă punctul E aparține dreptei DC astfel încât dreptele BE și DC să fie

perpendiculare, BE=acm și DE=BC=4cm, calculează aria paralelogramului
ABCD.
c) Dacă punctul F aparține dreptei AB astfel încât AF=4cm, calculează

perimetrul triunghiului ADF.
85
5) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD cu măsura
unghiului D de cinci ori mai mare decât măsura unghiului A.
a) Calculează măsura unghiului A;
D C
6
A B
b) Dacă punctul E aparține dreptei AB astfel încât dreptele DE și AB să fie

perpendiculare, AE=a-2 și EB=12-a, calculează aria paralelogramului
ABCD.
86
6) Arată că mijloacele laturilor unui patrulater convex determină un
paralelogram.
D
P
A
M
B C
N
87
Cum arăt că un patrulater este paralelogram? D C
1) Arăt că are laturile opuse paralele; O
A B
ABjjCD
) ABCD=paralelogram;
ADjjBC
2) Arăt că are două laturi și paralele și congruente;
ABjjCD
AB ´ CD
3) Arăt că are laturile opuse congruente;
AB ´ CD
AD ´ BC
4) Arăt că are unghiurile opuse congruente;
Â ´ ^C
^B ´ ^D
5) Arăt că unul din unghiuri este suplementar cu unghiurile sale alăturate;
Â + ^B = 180±
±
Â + ^D = 180
6) Arăt că i se înjumătățesc diagonalele;
AO ´ OC
BO ´ OD
88
Aplicații
1) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Punctele E, F, G

și H sunt sunt situate pe laturile paralelogramului ABCD astfel încât DE?AB;
DH?BC; BF ?DC și BG?AD: Punctele M și N se află la intersecția
dreptelor DE și GB, respectiv DH și BF. Arată că DMBN este paralelogram.
F
D C
G
M N
H
A B
E
89
2) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Punctele M și
N sunt mijloacele segmentelor AB, respectiv DC. Arată că DMBN este
paralelogram.
N
D C
A B
M
90
3) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Punctele E și F
aparțin laturilor AB, respectiv DC astfel încât semidreptele [DE și [BF să fie
bisectoarele unghiurilor ADC, respectiv ABC. Arată că DEBF este
paralelogram.
F
D C
A B
E
91
4) În figura alăturată sunt reprezentate paralelogramul ABCD și BCEF. Punctele
O și Q se află la intersecția paralelogramelor ABCD, respectiv BCEF.
a) Arată că OQ||AF; C
D
O
A B Q
E
b) Arată că ADEF este paralelogram.
92
5) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. AB=2AD,
iar punctul M este mijlocul segmentului DC. Calculează măsura unghiului
AMB.
D M
C
A B
93
6) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. AD=4cm,
măsura unghiului A este egală cu 60± , punctele E și F aparțin segmentului AB
astfel încât [DE să fie bisectoarea unghiului ADC și [CF să fie bisectoarea
unghiului DCB, iar lungimea segmentului EF este egală cu 2cm. Calculează
perimetrul paralelogramului ABCD.
D C
A B
E F
94
TEMĂ
1) Pentru paralelogramele din figurile de mai jos, folosind informațiile notate

pe figuri, calculează măsurile unghiurilor marcate cu “?”.
a) D C
? 40±
? ?
A B
A D
b) ? ?
130 ±
?
B C
c) A D
?
20±
44±
B C
95
d) ^B = 2 ¢ Â
D
?
A ? C
e) Măsura unghiului B este cu 100± mai mare decât măsura unghiului A;
D
?
B
?
C
96
e)
D
4
?
A C
8
?
B
f) D C
?
A B
97
2) Calculează perimetrele paralelogramelor de mai jos, folosind informațiile
notate pe figuri:
a)
D C
A B
8
D
b)
10
A 60±
98
c) D C
45±
12
A B
A D
±
61
d)
29±
B C
99
e) D C
60± 4
A B
E
C B
f) 60 ±
D A
100
g) D
C
6
8 O
Q P
±
h) 60
60±
O
7
30±
M N
101
3) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. AB=2BC,
perimetrul paralelogramului ABCD este egal cu 18 cm, iar punctul M este
mijlocul segmentului AB.
a) Calculează lungimea segmentului AB; D C
A B
M
b) Calculează măsura unghiului DMC.
102
4) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Măsura
unghiului A este egală cu 45±, punctul E aparține dreptei AB astfel încât
dreptele DE și AB să fie perpendiculare, DE=4cm și EB=6cm.
a) Calculează aria paralelogramului ABCD;
D
C
A B
E
b) Calculează aria triunghiului FDC, unde punctul F se află la intersecția

dreptelor DE și BC.
103
unghiului B este egală cu 120± , punctul E aparține dreptei AB astfel încât
dreptele DE și AB să fie perpendiculare, AD=6cm și EB=7cm.
a) Calculează perimetrul paralelogramului ABCD.
D C
A B
E
b) Dacă punctul F aparține dreptei DC astfel încât [AF să fie bisectoarea

unghiului DAB, calculează lungimea segmentului CF.
104
c) Dacă punctul P aparține segmentului AB astfel încât BP=4cm, iar
punctul O se află la intersecția dreptelor DP și BC, calculează perimetrul
triunghiului DOC.
D C
A B
E

±
unghiului A este egală cu 60 și AB=BD=8cm.
a) Calculează perimetrul paralelogramului ABCD.
D C
105
A B
b) Dacă punctele M și N sunt mijloacele segmentelor AB, respectiv BC,

calculează măsura unghiului MDN.
106
6) În figura alăturată sunt reprezentate un paralelogram ABCD și triunghiurile

echilaterale ADE și DCF. Arată că triunghiul BEF este echilateral.
F
E D
C
A B
107
108
109
110
4.
DREPTUNGHIUL
111
DREPTUNGHIUL
Def.
Paralelogramul care are un unghi drept se numește dreptunghi.
D C
Adreptunghi = L ¢ l
`
A L B P dreptunghi = 2L + 2l
Obs.
Fiind un paralelogram particular, dreptunghiul respectă toate proprietățile
acestuia și are în plus următoarele proprietăți:
• are toate unghiurile drepte
• are diagonalele congruente
• are două axe de simetrie (mediatoarele laturilor)
• are un centru de simetrie (punctul de intersecție a diagonalelor sale)
• are două axe de simetrie(mediatoarele laturilor)

D C
Demonstrație
A B
112
Obs.
Pentru a arăta că un patrulater este dreptunghi putem folosi:
• definiția dreptunghiului(paralelogram cu un unghi drept = dreptunghi)
• proprietatea unghiurilor(patrulater cu 3 unguri drepte = dreptunghi)
• proprietatea diagonalelor(paralelogram cu diagonalele congruente =

dreptunghi)
Aplicații
1) a)P ABCD D C
60±
18
A B
a¡9
b)AABC D
113
c) Dacă punctul E este simetricul punctului C față de punctul B, calculează
perimetrul triunghiului ACE.
D C
60±
18
A B
a¡9
2) P BOC
D C
O
6
120±
A B
114
^ o ^ o
3) Paralelogramul ABCD din figura alăturată are A = 62 și BDC = 28 .
Dacă punctul E este simetricul punctului C față de punctul B, arată că
patrulaterul ABDE este dreptunghi.
D 28 ± C
±
62
A B
4) În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, dreptunghic în A.

Punctul D este situat pe dreapta BC astfel încât AD?BC , iar punctele E și F
sunt situate pe dreptele AB, respectiv AC, astfel încât DE?AB și DF ?AC .
Arată că AEDF este dreptunghi. C
F D
A B
E
115
5) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD. AB=12cm,

BC=5cm, iar bisectoarele unghiurilor ADC și BCD intersectează dreapta AB
în punctele E, respectiv F. D C
a) Calculează aria patrulaterului DEFC.
A B
E F
b) Calculează aria triunghiului DOC, unde punctul O se află la intersecția

dreptelor DE și CF.
116
6) În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD. AB = 6cm ,

punctele M și N sunt situate pe latura DC astfel încât DM=MN=NC și
AM=4cm, iar punctul O află la intersecția dreptelor AM și BM. Calculează
perimetrul triunghiului OAB.
O
M N
D C
A B
117
7) În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD cu AD = 6cm și
BD = 12cm
a) Calculează măsura unghiului ADB; D C
A B
b) Arată că aria triunghiului BOC este mai mică decât 18cm2 , unde punctul
O se află la intersecția dreptelor AC și BD.
118
8) În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD. Punctul E este
situat pe latura BC astfel încât CE = 2cm; DE = 4cm și ^DEA = 90o .
a) Calculează măsura unghiului AEB.
D C
b) Calculează lungimea segmentului BE.
A B
c) Dacă punctul F este situat pe latura AD astfel încât măsura unghiului DEF
±
să fie egală cu 75, iar punctul P se află la intersecția dreptelor EF și AB,
calculează aria triunghiului EPB.
119
TEMĂ
1) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD. AD=4cm, punctul

E aparține segmentului AB astfel încât ^DEC = 75±; ÊCD = 60o și
EC = 2a ¡ 8cm:
a) Calculează aria triunghiului DAE. D C
A B
E
b) Calculează perimetrul dreptunghiului ABCD.
120
2) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD. Punctele E și F
aparțin segmentului AB astfel încât ÂDE = ^CDF = 30o; DE = 4cm și
F B = 1cm:
a) Calculează lungimea segmentului CD;
D C
A B
E F
b) Calculează distanța de la punctul C la dreapta DF.
121
3) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD. BC=4cm,
punctele M și N aparțin segmentelor AD, respectiv AB, astfel încât DM=MA,
±
măsura unghiului MNA este egală cu 45 , iar unghiurile NMC și MCN sunt
complementare.
a) Calculează perimetrul dreptunghiului ABCD.
D C
45±
A B
N
b) Calculează M N ¢ N C
122
4) În figura alăturată sunt reprezentate un dreptunghi ABCD și un triunghi
echilateral ABC. AC = 12cm și BC = 6cm:
a) Arată că EC?AC E
D C
b) Arată că EA = EB
A B
c) Arată că DF||AC, unde punctul F este mijlocul segmentului EC.
123
5) În figura alăturată sunt reprezentate dreptunghiul
p ABCD și triunghiul
echilateral DEC. AD = 6cm și DC = 6 3cm
a) Arată că triunghiul EAB este isoscel. D C
A B
b) Calculează aria triunghiului DAE.
c) Arată că DA ´ AE
124
6) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD. AB = 6cm;
BC = 4cm și [AE și [DE sunt bisectoarele unghiurilor DAB și ADC.
a) Calculează aria triunghiului ADE.
D C
A B
b) Arată că ^DCE ´ ÊBA
c) Arată că triunghiul FBE este isoscel, unde F se află la intersecția dreptelor

AE și DC.
125
7) În figura alăturată sunt reprezentate dreptunghiul ABCD și triunghiurile
echilaterale BCE și DCF, construite în exteriorul dreptunghiului ABCD.
a) Arată că segmentele DE și BF sunt congruente;
D C
A
B
b) Calculează măsura unghiului format de dreptele DE și BF.
126
8) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD. Punctul E
aparține segmentului AB astfel încât [DE să fie bisectoarea unghiului ADB,
iar punctul F aparține dreptei AB astfel încât punctul A să aparțină
segmentului FE și segmentele DE și FE să fie congruente. Arată că dreptele
AD și BD sunt perpendiculare.
D C
E B
F A
127
9) În figura alăturată sunt reprezentate dreptunghiul ABCD și triunghiurile
echilaterale ABE și ADF, construite în exteriorul dreptunghiului ABCD.
Dreptele AD și BE se intersectează în punctul P. Calculează măsura
P
unghiului P.
D C
A B
128
10) În figura alăturată sunt reprezentate triunghiul echilateral ABC și
dreptunghiul BCED. Unghiurile BAD, DAE și EAC sunt congruente, iar
punctul F aparține segmentului AD astfel încât segmentele BC și AF să fie
congruente. Calculează măsura unghiului DEF.
A
B C
F
D E
129
130
131
132
5.
ROMBUL
133
ROMBUL
Def.
Se numește romb paralelogramul cu două laturi consecutive congruente.
D C
B D
A B
C
Obs.
Fiind un paralelogram particular, rombul respectă toate proprietățile acestuia
și are în plus următoarele proprietăți:
• are toate laturile congruente
• are diagonalele perpendiculare (este ortodiagonal)
• are diagonalele bisectoare pentru unghiurile sale
• are două axe de simetrie (diagonalele)
• are drept centru de simetrie punctul de intersecție a diagonalelor sale
• are două axe de simetrie(diagonalele)
Demonstrație
134
Obs.
Pentru a demonstra că un patrulater este romb:
• arăt că este paralelogram cu două laturi consecutive congruente
• arăt că este paralelogram cu diagonalele perpendiculare
• arăt că este paralelogram cu unu din diagonale bisectoare pentru un unghi

al acestuia
• arăt că are toate laturile congruente
• arăt că diagonalele sunt bisectoarele tuturor unghiurilor acestuia
Obs.
Fiind un patrulater ortodiagonal, aria rombului se calculează cu formula:
D¢d
Aromb =
2
135
Obs.
Fiind un paralelogram particular, aria rombului se poate calcula și cu formula
pentru aria paralelogramului
A
Aromb = b ¢ h
B D
h
E b
C
Aplicații
1) În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD, cu ^B = 150± și

AB = 6cm . Calculează aria rombului.
A
B 150± D
136
^ ±
2) În figura alăturată este reprezentat rombul ABCD. A = 120 și AC = 8m:
Calculează perimetrul rombului ABCD.
D
A C
3) În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD. Punctul O se află

o
la intersecția dreptelor AC și BD, AO = 4cm; BO = a cm; ^DCA = 33 și
ÂBD = 57o. Calculează aria lui ABCD, în funcție de a.
D C
33±
O
4 a
57±
A B
137
4) În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD. AD?BD;

AD = 6m și BD = 8m:
a) Calculează aria paralelogramului ABCD.
D C
A B
b) Dacă M și N sunt mijloacele laturilor AB, respectiv CD, arată că DMBN este
romb.
D C
A B
138
5) În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC, de bază BC.
Punctele D, E și F sunt mijloacele segmentelor AB, BC, respectiv AC. Arată
că ADEF este romb.
D F
B C
E
139
6) În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD. Măsura unghiului
ABC este egală cu 120±, punctul E aparține dreptei AD astfel încât [BE să fie
bisectoarea unghiului ABD, punctul F aparține dreptei BC astfel încât [DF
să fie bisectoarea unghiului BDC, iar punctele G și H se află la intersecția
dreptei AC cu dreptele BE, respectiv DF.
a) Arată că BEDF este dreptunghi; A
E
G
B D
H
F
b) Arată că BGDH este romb.
140
7) În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC, dreptunghic în B.
Bisectoarea unghiului BAC intersectează dreapta BC în punctul D, iar
punctul E aparține dreptei AD astfel încât dreptele EC și AC să fie
perpendiculare.
a) Arată că triunghiul CDE este isoscel;
A
B C
D
b) Arată că patrulaterul DCEF este romb, unde punctul F este piciorul

perpendicularei din punctul E pe dreapta AB.
141
TEMĂ
1) În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD. Perimetrul rombului

este egal cu 18cm, iar lungimea segmentului AC este egală cu 4,5cm.
Calculează măsurile unghiurilor rombului ABCD.
B D
2) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Punctele E și F

sunt picioarele perpendicularelor din punctul D pe dreptele AB, respectiv BC,
iar segmentele DE și DF sunt congruente.
D C
A B
E
142

Măsura unghiului ABC este dublă față de măsura unghiului C, punctul M
este mijlocul segmentului BC, iar punctul D este simetricul punctului A față
de dreapta BC. Arată că AMDN este romb.
D
A C
143
4) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. AB=3AD,

punctul E aparține dreptei DC astfel încât [AE să fie bisectoarea unghiului
DAB, punctul F aparține dreptei AB astfel încât dreptele AE și DF să fie
perpendiculare, iar punctul P aparține dreptei AB astfel încât [EP să fie
bisectoarea unghiului FEC.
a) Arată că patrulaterul AFED este romb.
E
D C
A B
F P
b) Arată că EP ?P C:
144
Punctele D și E aparțin segmentelor BC, respectiv AB, astfel încât dreptele
AD și BC să fie perpendiculare, iar [CE să fie bisectoarea unghiului ACB,
punctul G se află la intersecția dreptelor AD și CE, iar punctul F este piciorul
perpendicularei din punctul E pe dreapta BC.
a) Arată că triunghiul AEG este isoscel;
B
F
D
E
G
A C
b) Arată că AEFG este romb.
145
6) În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD. Punctele E și F aparțin
segmentelor BC, respectiv DC astfel încât [AE și [AF să fie bisectoarele
unghiurilor BACm respectiv DAC. Arată că EF||BD.
A
B D
E F
146
Punctele D și E aparțin segmentelor BC, respectiv AB, astfel încât dreptele AD
și BC să fie perpendiculare, iar [CE să fie bisectoarea unghiului ACB, punctul
F se află la intersecția dreptelor AD și CE, iar punctul P aparține dreptei BC
astfel încât [AP să fie bisectoarea unghiului BAD. Arată că patrulaterul AEPF
este romb.
B
P
D
E
F
A C
147
6) În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC. Măsura
unghiului BAC este egală cu 120± , segmentul AD este înălțime în triunghiul
ABC, punctul E este mijlocul segmentului AB, iar perpendiculara din punctul
E pe dreapta BC intersectează dreapta AC în punctul F.
a) Arată că patrulaterul ADEF este romb;
D
E A
B F A D C
b) Arată că FC=3AF.
148
7) În figura alăturată sunt reprezentate rombul ABCD și triunghiurile
echilaterale ADE și ABF, situate în exteriorul rombului ABCD. Arată că
triunghiul CEF este echilateral.
E
A C
149
150
151
152
153
154
6.
PĂTRATUL
155
PĂTRATUL
Def.
Se numește pătrat patrulaterul care este și dreptunghi și romb.
D C
2 d2
d A=` A= P = 4`
2
A
` B
Obs.
Pătratul are toate proprietățile dreptunghiului și rombului:
• are toate laturile congruente;
• are toate unghiurile drepte;
• are diagonalele congruente;
• diagonalele i se înjumătățesc;
• are diagonalele perpendiculare;
• are diagonalele bisectoare ale unghiurilor sale.
• are patru axe de simetrie(diagonalele și mediatoarele laturilor)
156
Aplicații
1) În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD. Punctul R este mijlocul

segmentului CD, iar punctul P este situat pe segmentul BC astfel încât
BP=1cm și CP=3cm.
a) Calculează aria și perimetrul pătratului ABCD;
R
D C
A B
b) Calculează aria triunghiului APR.
157
2) În figura alăturată este reprezentat un triunghi echilateral ABC. BC=8cm,
punctele M și N aparțin segmentelor AB, respectiv AC astfel încât AM=6cm
și AN=2cm.
a) Arată că CM ´ BN
B C
b) Calculează măsura unghiului format de dreptele CM și BN.
158
3) În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD. Punctele M și N aparțin
laturilor AB, respectiv BC astfel încât segmentele AM și BN să fie congruente.
a) Arată că DM ´ AN
D C
A B
M
b) Arată că DM ?AN
c) Dacă punctul P aparține segmentului DM astfel încât PN||AB, arată că

AP ?DN :
159
4) În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD. Punctul M este situat

pe diagonala AC astfel încât CM=DC. Calculează măsura unghiului DBM.
D C
A B
160
5) În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD. Punctul E este situat în
interiorul pătratului ABCD astfel încât triunghiul EAB să fie echilateral.
Calculează măsura unghiului DEC.
D C
E
A B
161
6) În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD. AB=7cm, punctele
M, N, P și Q aparțin segmentelor AB, BC, CD, respectiv AD, astfel încât
AM=BN=CP=DQ=4cm.
a) Arată că patrulaterul MNPQ este pătrat;
P
D C
A B
M
b) Calculează aria patrulaterului MNPQ;
162
c) Calculează perimetrul patrulaterului MNPQ;
163
7) În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD. Punctul O se află la
intersecția diagonalelor pătratului, punctul E se află pe segmentul AB astfel
încât AE=DO, iar punctul F aparține la intersecția segmentului DC cu
bisectoarea unghiului DBC.
a) Arată că OE||BF. F
D C
A B
E
b) Arată că BF=2OE.
164
8) În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD. Punctul E este situat în
interiorul pătratului ABCD astfel încât triunghiul EAD să fie echilateral,
punctul M este mijlocul segmentului AE, iar punctul O este centrul pătratului
ABCD. Arată că [DO este bisectoarea unghiului MDE.
D C
E
O
A B
165
TEMĂ
1) În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD. AD=6cm, punctul M

este mijlocul segmentului AB, iar punctul N aparține segmentului BC astfel
încât BN=3NC.
a) Calculează aria și perimetrul pătratului ABCD.
D C
A B
M
b) Calculează aria triunghiului DMN.
166
2) În figura alăturată sunt reprezentate triunghiul echilateral ABE și pătratul
BCDE. A
a) Arată că AC ´ AD
B E
b) Calculează măsura unghiului CAD.
C D
c) Dacă AC = 10cm, calculează aria triunghiului CAD
167
d) Arată că BIjjDH , unde I 2 ED astfel încât [BI să fie bisectoarea unghiului
ABC, iar punctul H este piciorul perpendicularei din punctul D pe dreapta AC.
A
B E
H
C D
168
3) În figura alăturată sunt reprezentate triunghiul echilateral EAC și pătratul
ABCD.
a) Dacă perimetrul triunghiului EAC este egal cu 18cm, calculează aria
pătratului ABCD.
E
D C
A B
b) Arată că [ED este bisectoarea unghiului AEC.
c) Arată că punctele E, D și B sunt coliniare.
169
4) În figura alăturată sunt reprezentate pătratul ABCD și triunghiul ADE.
EA?DE; EA ´ DE și AB = 12cm:
a) Arată că EA||DB. D C
A B
b) Arată că EC ´ EB
c) Calculează aria triunghiului EBC.
170
d) Arară că DB = 2ED D C
A B
171
4) În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD. Punctele M și N aparțin
o
laturilor BC, respectiv CD, astfel încât DN = M B = 2cm și ^M AN = 30
a) Arată că triunghiul AMN este isoscel.
N
D C
A B
b) Calculează aria triunghiului AMN.
c) Arată că MN||DB.
172
5) În figura alăturată sunt reprezentare romburile ABCD, AEFD și CDFG.
Măsurile unghiurilor BCD și DFE sunt egale cu 45±:
a) Arată că patrulaterul CDFG este pătrat; A
B E
D
C F
b) Arată că punctele A, D și G sunt coliniare;
173
c) Arată că BECF este dreptunghi.
A
B E
D
C F
6) În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD, Punctele M și N sunt

mijloacele segmentelor AB, respectiv BC, iar punctul P se află la intersecția
dreptelor DM și AN. D C
a) Arată că DM ´ AN :
A B
M
174
b) Arată că DM ?AN
D C
c) Arată că CP ´ DC
A B
M
Indicație: Se construiește segmentul CR, unde R este mijlocul segmentului AD

175
7) În figura alăturată sunt reprezentate pătratul ABCD și triunghiurile
echilaterale ABE și BCF.
a) Calculează măsura unghiului format de dreptele AF și EB;
D C
E
A B
b) Arată că punctele D, E și F sunt coliniare.
176
8) În figura alăturată sunt reprezentate pătratul ABCD și triunghiurile
echilaterale ABE și ADF. Punctul P se află la intersecția dreptelor DF și BE.
a) Calculează măsura unghiului format de dreptele AE și DF;
D C
E
P
F
A B
b) Arată că punctele A, P și C sunt coliniare.
177
9*) În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD. AB=10cm, punctele
în și F aparțin segmentelor BC, respectiv CD astfel încât ÊAF = 45± și
ÂF D = 70±: D
A
a) Calculează măsura unghiului AEF;
B C
E
Indicație: Se construiește punctul P pe dreapta BC astfel încât punctul B să aparțină segmentului PE și PB=DF.
b) Calculează perimetrul triunghiului ECF.
178
Indicație: Se notează PB=x și BE=y
179
180
181
182
183
184
7.
TRAPEZUL
185
TRAPEZUL
Def.
Se numește trapez patrulaterul care are două laturi paralele și două laturi
neparalele. Laturile paralele se numesc baze.
D b C
180± 180±
A
B B
Obs.
Unghiurile alăturate laturilor neparalele ale unui trapez sunt suplementare
Def.
Trapezul care are un unghi drept se numește trapez dreptunghic.
D C
A B
Def.
Trapezul care are laturile neparalele congruente se numește trapez isoscel.
D C
A B
E F
186
Proprietățile trapezului isoscel
• are unghiurile alăturate bazelor respectiv congruente: Â ´ ^B; ^D ´ ^C
• are diagonalele congruente: AC ´ BD
• segmentele determinate pe baza mare de înălțimile din capetele bazei mici

sunt congruente: AE ´ BF
• are o axă de simetrie (mediatoarea bazelor)

D C
Demonstrație
A B
187
Aplicații
Calculează măsurile unghiurilor necunoscute din trapezele de mai jos:
1) D C
70± 60±
A B
D C
2) 140 ±
A B
3) D C
70±
A B
188
4) ^D = 3Â
D C
55±
A B
5) D C
A B
6
189
Def.
Distanța dintre bazele unui trapez se numește înălțimea trapezului.
D C
A B
h (B + b)
Teoremă Atrapez =
2
Demonstrație
Def.
Segmentul care unește mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez se
numește linie mijlocie a trapezului.
D C
B+b
E l:m: F l:m: =
2
A B
Proprietățile linei mijlocii a trapezului
1) linia mijlocie a trapezului este paralelă cu bazele acestuia M N jjABjjDC

2) lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor
bazelor trapezului.
190
Aplicații
I) Calculează lungimile liniilor mijlocii și ariile trapezelor de mai jos:
1)
3
D E C
A B
F
7
D 4 C
2)
3
5 3
A B
E
191
3) D
2 C
A B
5
D
2 C
4)
45±
A B
6
192
5)
D 1
C
±
135
A B
5
6) 4
D C
45±
A B
10
193
7) 10 E
D C
12 a 12
60±
A B
F
194
II) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD. AB||CD, AB=8cm,
AD=DC=CB=4cm.
a) Arată că măsura unghiului A este egală cu 60±
D
4 C
4 4
A B
b) Arată că AC?BC:
195
III) În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD. AB||CD, dreptele AD și
AB sunt perpendiculare, AB=9cm, BC=6cm și AD=acm și măsura unghiului
C este egală cu 120±:
a) Exprimă în funcție de a perimetrul trapezului ABCD.
D C
A B
b) Exprimă în funcție de a aria trapezului ABCD;
c) Dacă punctul P aparține segmentului AB astfel încât AP=3cm, calculează

perimetrul triunghiului PBC.
196
d) Arată că [BD este bisectoarea unghiului ABC.
IV) În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD. AB||CD, dreptele AD și

AB sunt perpendiculare, AB=acm, BC=12cm, AD=DC și măsura unghiului C
este egală cu 150±:
a) Exprimă în funcție de a perimetrul și aria trapezului ABCD.
D C
A B
197
b) Calculează aria triunghiului MCB, unde punctul M este mijlocul segmentului
AD;
c) Dacă punctele E și F aparțin segmentelor AB, respectiv BC astfel încât

măsura unghiului EFB să fie egală cu 105±, arată că EF||AC.
D C
A B
198
V) În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD. AB||CD, dreptele AB și
BC sunt perpendiculare, AB=14cm, DC=8cm și măsura unghiului D este
egală cu 135±:
a) Calculează aria trapezului ABCD.
D C
A B
b) Dacă [CF este bisectoarea unghiului C, unde punctul F aparține dreptei

AB, calculează aria patrulaterului FCBD.
c) Calculează aria triunghiului AOB, unde punctul O se află la intersecția

dreptelor AD și BC.
199
VI) În figura alăturată este reprezentat trapezul ortodiagonal ABCD. AB||CD,
AB=10cm, CD=6cm, punctul O se află la intersecția dreptelor AC și BD, iar
punctele M și N sunt mijloacele segmentelor AD și BC.
a) Calculează aria trapezului ABCD; D C
A B
b) Arată că perimetrul triunghiului MON este egal cu jumătate din perimetrul

trapezului ABCD.
200
TEMĂ
1) Calculează măsurile unghiurilor necunoscute din trapezele de mai jos:
a) D C
±
0
11
50±
A B
D C
b) 130 ±
A B
c) D C
10
0±
A B
201
d) ^D = 2Â
D C
40±
A B
e)
D C
60±
A B
E
202
2) a)AABCD
D
4 C
45±
A B
10
b) Calculează aria triunghiului AOB, unde punctul O se află la intersecția

203
3) În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD. AB||CD, dreptele AD și
AB sunt perpendiculare, DC=22cm, BC=20cm și AD=acm și măsura unghiului
C este egală cu 120±:
a) Exprimă în funcție de a aria trapezului ABCD.
D C
A B
b) Calculează aria triunghiului BCM, unde punctul M aparține segmentului

AB astfel încât AM=12cm.
204
4) În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCD. AB||CD,
AB=20cm, DC=6cm, iar măsura unghiului ADB este egală cu 135±:
Calculează aria trapezului ABCD.
D C
A B
5) În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD. AB||CD, DC=8cm

AD=BC=16cm, punctul E este piciorul perpendicularei din punctul C pe
±
dreapta AB, CE=acm, iar măsura unghiului A este egală cu 60 . Calculează
aria trapezului ABCD.
D C
A B
E
205
6) În figura alăturată este reprezentat trapezul ortodiagonal ABCD.
AD=BC, punctul O se află la intersecția dreptelor AC și BD, AO=6cm și
DO=2cm.
±
a) Arată că măsura unghiului OAB este egală cu 45
D C
A B
b) Calculează aria trapezului ABCD.
206
7) În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD. AD=BC=12cm,
măsura unghiului D este dublă față de măsura unghiului B și DC=9cm.
a) Calculează perimetrul trapezului ABCD;
D C
A B
b) Dacă punctul P aparține dreptei BC astfel încât [AP să fie bisectoarea

unghiului A, calculează lungimea segmentului CP.
207
8) În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD. AD=DC=CB=12cm, iar
măsura unghiului D este egală cu 120±:
a) Calculează măsura unghiului ACB;
D C
A B
b) Calculează perimetrul trapezului ABCD.
208
209
210
211
212
213
214
8.
LINIA MIJLOCIE
215
LINIA MIJLOCIE ÎN TRIUNGHI
Def.
Segmentul care unește mijloacele a două dintre laturile unui triunghi se
linie mijlocie a triunghiului.
A
M = mijl:[AB]
M lm N ) M N = l:m:
N = mijl:[AC]
B C
E = mijl:[BC]
F ) EF = l:m:
lm F = mijl:[AC]
B C
E
Teoremă
Linia mijlocie a unui triunghi are două proprietăți remarcabile:
1) este paralelă cu una din laturile triunghiului
2) are lungimea egală cu jumătate din lungimea laturii cu care este paralelă.
M N jjBC
M lm N M N = l:m: ) BC
MN =
2
B C
216
Demonstrație
M lm N
B C
217
Aplicații
A
1)
E
? F
B 18
C
2)
A
T
?
13
B C
S
218
3) AD ´ DF ; AF ´ BF ; AE ´ EG; AG ´ GC
A
D ? E
F
9 G
?
B C
4) a) Dacă perimetrul triunghiului MNP este egal cu 10cm, calculează

perimetrul triunghiului ABC;
A
D
F
B C
E
2
b) Dacă aria triunghiului DEF este egală cu 10cm , calculează aria
triunghiului ABC.
219
5) Calculează perimetrul triunghiului MON.
A
M N
18
O
10
B C
20
6) În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC. Punctele D și E sunt

mijloacele segmentelor AB, respectiv AC, punctul F aparține segmentului
BC astfel încât FC=2FB, iar punctul P se află la intersecția dreptelor DE și
AF. Arată că segmentele AP și EF sunt congruente.
P E
D
B C
F
220
7) În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC. AB=14cm, AC=16cm,

BC=12cm, punctele D și E sunt mijloacele segmentelor AB, respectiv AC, iar
punctul F aparține segmentului BC astfel încât dreptele AF și BC să fie
perpendiculare. Calculează perimetrul triunghiului DEF.
D E
B C
F
221
8) În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC. Punctele M, N și P

sunt mijloacele segmentelor AB, AC, respectiv BC, iar punctul Q este situat
pe segmentul BC astfel încât dreptele AQ și BC să fie perpendiculare. Arată
că patrulaterul MNPQ este trapez isoscel.
M N
B C
Q P
222
Def.
Segmentul care unește vârful unui triunghi cu mijlocul laturii opuse se numește
mediană.
A
me
dia
nă
B C
M
Proprietatea Medianei
Mediana unui triunghi îl împarte în două triunghiuri echivalente(cu aceeași arie)
A
1
AM = mediana ) AABM = AAM C = ¢ AABC
2
B C
M
Teoremă
Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct care se numește
centrul de greutate a triunghiului, se notează de regulă cu G și se află la o
treime de bază și la două treimi de vârf.
1 2 A
GM = ¢ AM ; AG = ¢ AM
3 3
2x
P N
z y
2y x 2z
B C
M
223
Demonstrație
N
G
M
B C
A
Aplicații
1)P 4M GN
M N
G
14 9
B 18 C
224
2)P ¢M N G
A
10
24 N
24
G
B C
M
3)P BF C A
D 4 E
2
F 9
B C
225
4)AABC
A
E 45±
F
12
B C
D
5)AABC
N
G
6
B C
M
ABGM = 6cm2
226
6) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Punctele M și
N sunt mijloacele segmentelor AB, respectiv BC, punctul E se află la
intersecția dreptelor DM și BC, punctul F se află la intersecția dreptelor DN
și AB, punctul P este mijlocul segmentului EF, AD=6cm, iar dreptele AD și
DB sunt perpendiculare.
a) Arată că punctul M este mijlocul segmentului DE.
D C
N
A B F
M
b) Dacă BP=4cm, calculează aria paralelogramului ABCD.
227
228
LINIA MIJLOCIE ÎN TRAPEZ
Def.
Segmentul care unește mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez se
numește linie mijlocie a trapezului.
D C
E = mijl:[AD]
) EF = l:m:
E l:m: F F = mijl:[BC]
A B
Proprietățile linei mijlocii a trapezului

M N jjABjjDC
1) linia mijlocie a trapezului este paralelă cu bazele acestuia
2) lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor
bazelor trapezului.
B+b
l:m: =
2
Demonstrație
D C
E l:m: F
A B
229
Aplicații 2 C
D
1)
M
? N
A B
6
2)
D
? C
E 7 F
10
A B
230
3)
A
D ? M
E 6 N
F ? P
B ? C
4) A
D ? M
E ? N
F 6 P
B ? C
231
5)
D ? C
E ? M
F 12 N
G ? P
A
?
B
232
6) În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD, cu AB||CD. Punctele M
și N sunt mijloacele segmentelor AD, respectiv BC, iar dreapta MN
intersectează laturile AC și BD în punctele P, respectiv Q.
a) Calculează lungimea segmentului MN.
D 5 C
M N
P Q
A B
9
b) Calculează lungimea segmentului PQ.
233
7) În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD. AB||CD, dreptele AD
și AB sunt perpendiculare, iar punctul M este mijlocul segmentului BC.
Arată că unghiurile CDM și BAM sunt congruente.
D C
A B
8) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD. AB||CD, punctele E

și F sunt mijloacele segmentelor AD, respectiv BC, iar punctul O se află la
intersecția diagonalelor trapezului ABCD. Arată că perimetrul triunghiului
OEF este egal cu jumătate din perimetrul trapezului ABCD.
D C
O
E F
A B
234
TEMĂ
1) Calculează lungimile segmentelor marcate cu “?” în triunghiurile și în

trapezele de mai jos:
A
a) ?
D E
F 12 G
B
? C
b)
M ? N
P ? Q
36 C
B
235
c)
A
D 3 E
F ? G
? I
H
?
B C
d) A
M ? N
P ? Q
R 18
S
?
B C
236
e)
D 16 C
E ? M
F 24 N
G ? P
A ? B
f) D 30 C
E ? F
M N
A B
70
237
3) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD. AB||CD, punctele M
și N sunt mijloacele segmentelor AD, respectiv BC, punctele P și Q se află
la intersecția dreptei MN cu dreptele AC, respectiv BD, MP=PQ=QN și
AB=24cm. Calculează lungimea segmentului CD.
D C
M N
P Q
A B
238
4) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD. AD=BC=DC=6cm,

măsura unghiului A este egală cu 60± , punctele M și N sunt mijloacele
segmentelor AD, respectiv BC, dreapta MN intersectează dreptele AC și
BD în punctele P și Q în punctele în și Q, iar punctul E aparține dreptei AB
astfel încât DE?AB:
a) Arată că [AC este bisectoarea unghiului DAB;
D C
M N
P Q
A B
E
b) Calculează lungimea segmentului PQ;
239
c) Arată că triunghiul DEQ este echilateral;

D C
M N
P Q
A B
E
d) Arată că dreptele DP și EC sunt perpendiculare.
240
241
242
9.
ARII
PATRULATERE
243
ARII
Sinteză triunghi
b¢h
A¢ =
h 2
B
H
b C
p
c b A¢ = p (p ¡ a) (p ¡ b) (p ¡ c)
B a C (Formula lui HERON)
A
Aplicații
45±
1) A¢ABC = ? 4
6
B C
D
244
2) a)AABC A
12 9
B C
15
b)d (A; BC)
245
2) Completează tabelul de mai jos:
1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8)
p p
A¢ 30 24 28 18 6 2 12 6 12 54
p p
b 6 7 2 3 2 6 3x
h 8 3 3 x
246
247
3) a)AABC A
5 6
B C
7
b)d (B; AC)
248
4) ABCD = pătrat
D C
a)ACEF
E
2 F
1
A B
b)d(F ; EC)
249
5) ABCD = dreptunghi D C
a)ADEF
6
F
2
A B
4 E 6
b) Dacă DF=a, calculează distanță de la punctul E la dreapta DF.
250
Sinteză paralelogram
D C
h A=b¢h
A B
E
b
Aplicații
D C
1) AABCD = ?
45±
A B
4 E 6
251
2) AABCD =?
D
C
10 150±
A B
14
3) AABCD =?
D C
8
8
45±
A B
252
4) a) Calculează aria paralelogramului ABCD. D C
4 5
1
A B
3 E
b) Calculează distanța de la punctul D la dreapta BC.
253
Sinteză romb
A
A
B d D
B D
C C
D¢d
Aromb = Aromb = b ¢ h
2
Aplicații
1) Un romb ABCD are aria egală cu 300cm2 și lungimea unei dintre diagonale
egală cu 60cm. Calculează lungimea celeilalte diagonale a rombului.
254
2) Un romb are o diagonală de lungime dublă față de cealaltă diagonală. Să
se calculeze lungimile celor două diagonale ale rombului știind că aria
2
acestuia este egală cu 144cm :
3) Un romb are o diagonală de lungime triplă față de cealaltă diagonală. Să

se calculeze lungimile celor două diagonale ale rombului știind că aria
2
acestuia este egală cu 54cm
255
4) În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD. Lungimea segmentului
BC este egală cu 18cm, iar măsura unghiului ABC este egală cu 150±:
Calculează aria rombului ABCD.
30±
B D
18
256
Sinteză dreptunghi
D C
P dreptunghi = 2L + 2l
`
Adreptunghi = L ¢ `
A
L B
Aplicații
1) Un dreptunghi are perimetrul egal cu 68cm și L=24cm. Calculează-i aria.
D C
A B
2) Un dreptunghi are lungimea de 5 ori mai mare decât lățimea și perimetrul

de 36cm. Calculează aria dreptunghiului.
D C
A B
257
3) Lungimea și lățimea unui dreptunghi sunt exprimate prin numere naturale

consecutive, iar perimetrul său este egal cu 50cm. Calculează-i aria.
D C
A B
258
Sinteză pătrat
D C
P ¤ = 4`
A¤ = ` 2
d2
A B A¤ =
2
Aplicații
1) Calculează perimetrul, aria și lungimea diagonalei unui pătrat cu latura de
12cm.
2) Calculează perimetrul și lungimea diagonalei unui pătrat care are aria egală
2
cu 72cm :
259
3) Calculează perimetrul și lungimea diagonalei unui pătrat care are aria egală
2
cu 216cm
i
4) În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD, cu latura de 7cm.

Punctele M, N, P și Q aparțin laturilor pătratului astfel încât
AM=BN=CP=DQ=4cm.
a) Arată că MNPQ este pătrat.
P
D C
N
Q
A B
M
260
b) Calculează aria pătratului MNPQ.
c) Calculează perimetrul pătratului MNPQ.
d) Calculează lungimea segmentului MP.
261
5) În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD. Punctele M, N, P și Q
aparțin laturilor pătratului ABCD astfel încât AM=3cm, AQ=4cm și
NB=QD=1cm și QP ´ M N :
a) Calculează aria pătratului ABCD. P
D C
N
b) Calculează aria patrulaterului MNPQ. A B
M
262
Sinteză trapez
D b C
B+b
M l:m: N l:m: =
2
B B
A
D b C h (B + b)
Atrapez =
2
h
Atrapez = h ¢ l:m:
B B
A
E
Aplicații
Completează tabelul:
1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8)
h 7 3 4 6 4 10 6
B 10 15 10 2b 3b 5
b 2 2 3 7
lm 7 8; 5
A 99 45 32 40 60
h=înălțimea trapezului, B=baza mare a trapezului, b=baza mică a trapezului,

lm=linia mijlocie a trapezului, iar A este aria trapezului.
263
264
265
Aplicații
3
1) Un dreptunghi are L=8cm și `= L. Calculează aria și perimetrul acestuia;
4
D C
A B
2) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi cu lungimea egală cu 9cm

și perimetrul egal cu 22cm. Calculează-i aria;
D C
A B
266
3) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi cu lungimea dublă față
de lățime și cu perimetrul egal cu 24cm. Calculează-i aria.
D C
A B
4) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi cu lungimea cu 3cm mai

mare decât lățimea și cu perimetrul egal cu 26cm. Calculează-i aria.
D C
A B
267
2
5) Un romb are lungimea diagonalei mari egală cu 11cm și aria egală cu 33cm
Calculează lungimea diagonalei mici a rombului.
A
B D
6) În figura alăturată este reprezentat un trapez. Bazele mari și mici ale

trapezului au lungimile egale cu 8cm, respectiv 5cm, iar aria trapezului este
2
egală cu 39cm . Calculează lungimea înălțimii trapezului.
D C
A B
268
7) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD. AB||CD, AB=3CD,
distanța de la punctul C la dreapta AB este egală cu 4cm, iar aria trapezului
2
ABCD este egală cu 16cm . Calculează lungimea liniei mijlocii a trapezului.
D C
A B
7) În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD. AC=5BD, iar aria

rombului este egală cu 10cm2 . Calculează lungimile diagonalelor rombului.
D
A C
269
9) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi. Lungimea și lățimea
acestuia sunt exprimate prin numere impare de cm, iar perimetrul
dreptunghiului este egal cu 56cm. Calculează aria dreptunghiului.
D C
A B
10) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Lungimea

segmentului AB este egală cu 6cm, lungimea segmentului AD este egală cu
5m, punctul E este piciorul perpendicularei din punctul D pe dreapta AB, iar
DE=3cm.
D C
A B
E
270
b) Calculează distanța de la punctul D la dreapta BC.
11) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD. AB||CD, AB=9cm,

distanța dintre bazele trapezului este egală cu 5cm, iar aria trapezului ABCD
este egală cu 27; 5cm2. Calculează lungimea liniei mijlocii a trapezului.
D C
A B
271
11) În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC. AC-15cm, AC=20cm
și BC=25cm.
a) Calculează aria triunghiului ABC; A
B C
b) Calculează distanța de la punctul A la dreapta BC.
272
aparțin segmentelor AD, respectiv AB, DF=6cm, EA=2cm, AF=10cm și
FB=EA.
a) Calculează aria triunghiului CEF; D C
A B
E
b) Dacă FC=7a, exprimă în funcție de a distanța de la punctul E la dreapta

FC.
273
TEMĂ
1) Completează tabelul de mai jos:
1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8)
p p
A¢ 40 36 35 18 4 3 15 6 18 25
p p
b 8 7 3 2 3 6 2x
h 9 6 2 x
274
275
2) A¢ABC = ?
45±
B C
6 D 8
A
3) a)AABC
9 12
B C
15
276
b)d (A; BC)
4) a)AABC
7 8
B C
9
277
b)d (B; AC)
5) În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD. AB=4cm, măsura

unghiului D este egală cu 135±, punctul E este piciorul perpendicularei din
punctul B pe dreapta AD, iar lungimea segmentului ED este egală cu 4 ¡ a cm
Calculează în funcție de A aria rombului ABCD.
4
E
4¡a
B D
C
278
sunt mijloacele segmentelor AD, respectiv AB, AE=3cm și ^CF B = 45±:
Calculează aria triunghiului CEF;
D C
A B
F
7) În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD. Punctele E și F sunt

mijloacele segmentelor DC, respectiv BC, iar aria triunghiului AEF este egală
2
cu 18cm . Calculează aria pătratului ABCD.
E
D C
A B
279
8) În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD. AB=12cm,

±
BC=9cm, iar măsura unghiului D este egală cu 150 . Calculează aria
D C
A B
280
9) Completează tabelul:
1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8)
h 8 2 4 7 7 4 x
B 12 11 9 2b 3b 7 x
b 3 3 3 2x
lm 5 7; 5
A 42 21 42 32 24
h=înălțimea trapezului, B=baza mare a trapezului, b=baza mică a trapezului,

lm=linia mijlocie a trapezului, iar A este aria trapezului.
281
282
283
284
285
286
287
288
10.
TEOREMA
LUI
THALES
289
SEGMENTE PROPORȚIONALE. TEOREMA PARALELELOR ECHIDISTANTE
Def.
Raportul a două segmente înseamnă raportul dintre lungimile celor două
segmente, măsurate cu aceeași unitate de măsură.
Ex.
A 6cm B
1)
C 9cm
D
M 8cm N
2)
O 10cm
P
Def.
Se numesc paralele echidistante trei sau mai multe drepte paralele pentru
care distanța dintre oricare două drepte consecutive este mereu aceeași.
Ex. e1
e2
d1
e3
d2 e4
d3 e5
d4
290
Teorema Paralelelor Echidistante
Dacă trei sau mai multe drepte paralele determină pe o secantă segmente
congruente, atunci ele determină pe orice altă secantă segmente congruente.
A M
B N
C O
D P
E Q
Demonstrație
291
TEOREMA LUI THALES
Teorema lui Thales

O paralelă dusă la una din laturile unui triunghi determină pe celelalte două
segmente proporționale.
M N
A A
A
M N
B C B C M N
M N
T :T h: AM AN T :T h: MA NA
M N jjBC ) = M N jjBC ) =
MB NC T :T h: AB AC AC AB
M N jjBC ) =
MB NC
Aplicații
I. Calculează elementele marcate cu ‘?’
1) MN||BC
A
5 6
M N
18
?
B C
292
2) MN||BC A
10 8
M N
4 ?
B C
3) EF||AB
A
20
E
5
B 16 C
F ?
293
4) DE||AC A
5
D
B ? C
9 E
D
5)
5
E F
25 24
?
A C
294
6)
A
P
3
? C
B R
24
7) MN||BC M N
5 4
A
9
?
B C
295
8) A B
4
?
9 O
? 6
D C
A
9)
M
6
4; 5 P
2 ?
B C
9 N
296
A
10) 3
2
M N
?
B C
P 18
297
11) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD, cu AB||CD. Punctele M
și N aparțin segmentelor AD și BC, MN||AB, DM=4cm, MA=10cm și CN=6cm.
D C
4 6
M N
10 ?
A B
12) A
4
M N
? 9
B C
298
13) AO = 4 ¢ CO D C
3; 5
O
A B
299
14) MN||AB, AO=3MO A
N 6
2
O
M
300
II. În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD, cu AB||CD. BC=39cm,
iar punctele M și N aparțin segmentelor AD și BC astfel încât MN||AB, și
DM 5
= . Calculează lungimea segmentului CN.
AM 8
D C
M N
A B
301
III) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Punctul E
aparține segmentului BC, iar punctul F se află la intersecția dreptelor DE și
AB. Arată că AB = CE .
BF EB
D C
E
A F
B
302
IV) Pe laturile AB, AC și BC ale triunghiului ABC se consideră punctele M, N,
respectiv P astfel încât M N jj BC și M P kAC. Arată că:
AN CP A
a) =
NC PB
M N
B C
P
AN BP
b) ¢ =1
NC P C
AN PB
c) + =1
AC BC
303
V) În figura alăturată este reprezentat un trapez ortodiagonal ABCD. AB||CD,
punctul O se află la intersecția dreptelor AC și BD, AO=14cm, BO=10cm și
DO=5cm. Calculează aria trapezului ABCD.
D C
A B
Obs.
Cu ajutorul teoremei lui Thales se poate împărți un segment în părți
proporționale cu numere date.
Ex.
1) În figura alăturată este reprezentat un segmentul AB, cu lungimea egală cu
10cm. Să se împartă segmentul AB în două segmente AP și PB astfel încât
AP 4
=
PB 7
P
A B
304 M
1) Se construiește segmentul AM, unde punctul M nu aparține segmentului
AB, cu lungimea egală cu 4+7=11cm, pe care se consideră punctul N astfel
încât AN=4cm;
2) Se trasează segmentul care unește cele două capete distincte ale celor
două segmente(segmentul MB);
3) Se trasează paralela prin punctul N la dreapta MB, care intersectează

dreapta AB în punctul P. În mod evident, folosind Teorema lui Thales,
raportul dintre segmentul AN și segmentul NM, este egal cu raportul dintre
segmentul AP și PB și prin urmare punctul P împarte segmentul AB în
raportul 4 .
7
2) Să se traseze segmentul EF, cu lungimea de 10 cm, și să se împartă în

două segmente ES și SF astfel încât ES = 4
SF 9
3) Să se traseze un segment și să se împartă în segmente cu lungimile

proporționale cu 2, cu 3 și cu 6.
305
TEMĂ
Calculează elementele marcate cu ‘?’
1) EF||BC
A
5 8
E F
16
?
B C
A
2) MN||BC
6 4
M N
15 ?
B C
306
A
3)
?
6
D E
3 5
B C
A
4) 12
8
E
F
? 12
B C
307
5) EF||BC
C
2
F
B M
3 E 9
6) EF||BC
9
E
2
C
O ? F 27
308
7) E F
6
O ?
28 25
A B
F
8)
9
G 5
E C
?
6
B
309
9)
A
5 ?
E F 24
?
10
B C
O
10) DE||BC ?
15
D E
? 6
B C
310
D
11) EF||CD
7; 5
F
C ? 1; 5
E B
12
E F
12) 6
M
? 18
32
B C
311
13) DF||BC B
a
D
3a
? ? C
A F
32
A
14) FG||AB 5 ?
E F
? 6
B C
4 G 8
312
15) EG||AC, EF||BC.
A
9
?
E F
?
2 C
B a G 5a
16) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD, cu AD||BC. Punctele E

și F aparțin segmentelor AB și DC, EF||BC, AE=a, EB=2,5a și DF=6cm.
A D
a 6
E F
2; 5a ?
B C
313
TEOREMA BISECTOAREI
Teorema bisectoarei
Bisectoarea unui unghi al unui triunghi determină pe latura opusă acelui unghi
segmente proporționale cu celelalte laturi ale triunghiului.
A
T :Bis: AB BD
[AD = bis: ) AC
=
DC
B C
D
Demonstrație
B C
D
314
Aplicații
A
1) AABC =?
12
8
B C
4 D
2) 10
6
? ?
B C
D
8
315
TEMĂ
Calculează lungimile segmentelor marcate cu ”?” din figurile de mai jos:
1) A
10
4
B C
2 D ?
A
2)
16 12
E F
4 B ?
316
3)
A
4
D
6
6
C
B ?
M
4) 3
A
4
?
N P
8
317
5) A
6
?
H
E F
10
6) A
10 ?
B C
5 P 9
318
A
7)
5
M
10
?
E F
16
2; 4 C
D
8)
? 3
A B
10
319
RECIPROCA TEOREMEI LUI THALES
Reciproca Teoremei lui Thales

Dacă o dreaptă determină pe două din laturile unui triunghi segmente
proporționale, atunci acea dreaptă este paralelă cu cea de-a treia latură a
AM AN R:T :T h:
N = ) M N kBC
M MB NC
B C A
Demonstrație
M N
B C
320
Aplicații
Verifică dacă M N jjBC pentru fiecare din cazurile:
1) A
2 3; 5
M N
10; 5
6
B C
2) 5 B
2;
M
A C
11 N 3
321
3) În figura alăturată este reprezentat paralelogramului ABCD. Punctele M, N
și P sunt situate pe segmentele AC, DC, respectiv BC astfel încât M N jjAD
și M P jjAB . Arată că N P jjDB:
D N
C
M P
A B
322
4) Triunghiurile ABC și ACD din figura alăturată au centrele de greutate E și F.
Arată că EF||BD.
A
E F
B D
323
5) În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC. Punctele M și N
aparțin segmentelor AB, respectiv AC astfel încât AM=CN. Dacă punctul P
este simetricul punctului N față de mijlocul segmentului AC, demonstrează că
MP||BC. A
M P
B C
324
TEMĂ
Verifică paralelismul dreptelor desenate îngroșat în figurile de mai jos:
1)
A
2 3; 5
M N
4 7
B C
2) A
4 8
D F
3 6
B C
325
3)
A
5
8
M N
6
4
B C
A
4)
8
B
6
E F
7 C 9
326
5)
24 B 3
A C
16
M2
N
6)
3; 6
4
D
E
9
B 10
327
7) ABCD=dreptunghi. D 12 C
6
8
E
A B
3 F
8)
D
C
5 4
O
12
15
A
328
329
330
331
332
333
334
Test imediat după Thales
A B
A
1) 3 5 2)
6 4
D E
E
12
? 15 ?
B C D C
DEjjBC
3) A 4) A
6
D 4 ?
E F
14 E
15
? 9
?
B C B C
EF jjBC
335
336
11.
ASEMĂNAREA
TRIUNGHIURILOR
337
ASEMĂNAREA TRIUNGHIURILOR
Def.
Două triunghiuri se numesc asemenea dacă îndeplinesc două condiții:
1) au laturile proporționale (au același zoom)
2) au unghiurile congruente
M
A
B C
N P
Def.
Prin raportul de asemănare a două triunghiuri înțelegem raportul dintre două
laturi corespunzătoare (nivelul de zoom).
În exemplul de mai sus raportul de asemănare este AB , sau AC , sau BC

MN MP NP
Obs.
Dacă raportul de asemănare a două triunghiuri este, de exemplu, 1 , înțelegem
3
că triunghiul mai mare are laturile de 3 ori mai mari decât ale celui mai mic.
338
Teoremă
Dacă raportul de asemănare a două triunghiuri este

a , atunci:
b
• raportul înălțimilor lor corespunzătoare este tot

a h a
=
b H b
• raportul medianelor lor corespunzătoare este tot

a m a
=
b M b
• raportul perimetrelor lor este tot a P1

=
a
b P2 b
• raportul ariilor lor este

³ a ´2 A1 ³ a ´2
=
b A2 b
Aplicații
1) Știind că triunghiurile de mai jos sunt asemenea, aflați elementele marcate
cu “?”.
D
a)
A
3 4
? ?
B C
5
E F
15
339
b)
M
A
?
3
? 3
B C N P
4 6
340
c)
D
A ?
E
5; 5
4 4 8
B C N
M
341
d)
P
? B
?
A 2 D
7; 5 10
5
?
?
C
R S
E
342
4) Triunghiul ABC este asemenea cu triunghiul MNP, AB=3cm, AC=7cm și
BC=8cm, iar aria triunghiului MNP este de 9 ori mai mare decât aria
triunghiului ABC.
a) Calculează raportul de asemănare a celor două triunghiuri;
b) Calculează raportul dintre înălțimile din A și din M ale celor două triunghiuri;
c) Calculează perimetrul triunghiului MNP;
343
TEMĂ
1) Calculează lungimile segmentelor marcate cu “?”m știind că triunghiurile

de mai jos sunt asemenea.
a) M
A
5 ? ? 14
B C
9
N P
18
b) D
C
75
? 24
?
A B E F
7 72
344
c)
6 T
A O
5 ?
2
?
B C
4
R
345
d) E
5
A
6
D
10
?
6
C
B ?
e) DC = 1; 5AB D
A
8 ?
O
B 6
?
C
346
2) Calculează raportul dintre înălțimile corespunzătoare, medianele
corespunzătoare, perimetrele și ariile triunghiurilor de mai jos, știind că acestea
sunt asemenea. D
a)
A
B C E F
6 9
b)
A O
B R
2; 4
C 6
347
c) AC = 0; 8F G A
E
B C
3) Triunghiul ABC este asemenea cu triunghiul MNP, AB=3cm, AC=5cm și

BC=6cm, iar aria triunghiului MNP este de 4 ori mai mare decât aria
triunghiului ABC.
a) Calculează raportul de asemănare a celor două triunghiuri;
348
b) Calculează raportul dintre înălțimile din A și din M ale celor două triunghiuri;
c) Calculează perimetrul triunghiului MNP;
349
350
351
352
12.
TEOREMA
FUNDAMENTALĂ
A ASEMĂNĂRII
353
TEOREMA FUNDAMENTALĂ A ASEMĂNĂRII
T.F.A.
O paralelă la una din laturile unui triunghi determină cu celelalte două laturi
un triunghi asemenea cu cel dat.
A
TFA
M N M N jjBC ) 4AM N » 4ABC
B C
TFA
M N jjBC ) 4ABC » 4AM N
B C
M N
M N
A TFA
M N jjBC ) 4AM N » 4ACB
B C
354
Aplicații
1) A
2 5
M 6 N
4 ?
B C
?
355
2) A
3 5
M N
?
? 15
B C
24
A
3)
?
12 E
4 7
B C
18 F ?
356
4) P QkBC A
? ?
P 12
Q
3 4
B 18
C
357
5)
M
? N
? 5
A
10 12
B C
14
6) 6
?
24
? O
A C
4 6
358
7) a) Calculează aria triunghiului AMN; C

6
3
M
N
18
A B
20
359
b) Calculează aria triunghiului ABC, fără a folosi formula lui Heron;
8) Calculează aria trapezului ABCD. D C

3 2
A B
360
9) DEjjBC; AE = 1; 5EC
A
12
D ? E
?
18
B C
10) Calculează aria trapezului ABCD din figura alăturată;

D C
4
6
O
30o
18
A B
361
11) a) Calculează aria trapezului dreptunghic ABCD;
2 C
D
A B
6

362
12) a) Calculează aria trapezului ABCD;
D 2 C
O
4
A B
6

dreptelor AC și BD.
363
D 6 C
A B
8

364
TEMĂ
1) Calculează lungimile segmentelor marcate cu “?” din figurile de mai
a) MN||BC
A
7 8
M N
9
? ?
B C
36
C
4
b) ? F
12 8
B A
? E 10
365
c) DE||AC A
2
D 15
? 5
B
? ? C
E
9
M
d) ? 3
Q
7
? O
6 9 P
N
366
e) MC||BE
A
5 C ? E
4
2
?
M
1
B
?
f) MN||FA 15
M
2
E
3 ? A
N
20
367
g) D
? E
2 7
C
? 8
A B
32
A
h) MN||BC ? ?
M N
6
9 24
B C
24
368
i) D
10 6
12
B E
C ?
? 5
A
j)
A
5
E
27
? 18
B C
? F 4
369
k) OB = 2OD
D 4 C
O
?
12
A B
?

4 C
D
A B
12
370

3) a) Calculează aria trapezului ABCD; 5 C

D
10
371
A B
15

dreptelor AC și BD.
372
373
374
375
376
377
378
13.
TEOREMA
ÎNĂLȚIMII
379
PROIECȚII ORTOGONALE
Def.
Prin proiecția ortogonală a unui punct pe o dreaptă înțelegem punctul în
care perpendiculara din acel punct pe dreaptă intersectează dreapta.
A
Scriem: prd A = B
d
B
Aplicație
Construiește proiecțiile punctelor A și B pe dreptele d, respectiv e.
d e
B
Obs.
Prin proiecția unui segmentul pe o dreaptă înțelegem proiecția fiecărui punct
al al acestuia pe dreaptă. Practic, proiecția unui segment pe o dreaptă este
segmentul determinat de proiecțiile pe dreaptă ale extremităților
segmentului inițial.
B
380
F
E d
M
P
Q
d
Obs.
Proiecțiile catetelor pe ipotenuză sunt segmentele determinate de
înălțimea din unghiul drept a acelui triunghi pe ipotenuză.
A C
381
TEOREMA ÎNĂLȚIMII
Teorema înălțimii
Într-un triunghi dreptunghic pătratul lungimii înălțimii corespunzătoare
ipotenuzei este egal cu produsul lungimilor proiecțiilor capetelor pe ipotenuză.
ip
C1
pr1 h2 = pr1 pr2
D
pr2
A C2 C
Demonstrație
382
Aplicații
Calculează ariile triunghiurilor de mai jos:
1)
B c1 ¢ c2 b¢h
A= A=
2 2
9
D
4
A C
p
2) 2 3 C
D
p 3
6
B A
383
3)
A
E p p F
2 5 B 4 5
3’)
p
8 3
A
p
2 3
M N
384
3’’) p p
6 6 H 2 6
E F
E
4)
p
2 6
A H
3
F
385
5) p
N 2 6
C B
p
4 3
6)
A T
p
6 2
H
p
2 3
S
386
6’) A
p
3 10
B p C
2 5 D ?
6’’)
A B
p p
3 6 6 3
T
387
7) T E = 3 ¢ EM T A
E
M
8) BD = 6 ¢ DC D C
p
6 3
B A
388
8’) AD = 3BD B D
p
18 2
A C
9) BD = 2DC
p
4 3
B C
D
389
10) M
p
2 10
A p B
4 5
390
11) A
p
2 10
B C
H
14
391
12) În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD. ABkCD; DA?AB;
AC?CB; DC = 4cm și AB = 10cm: Calculează aria trapezului ABCD.
D C
A B
13) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD. AB||CD, AD=BC,

AB=10cm și DC=6cm. Calculează aria trapezului ABCD.
D C
A B
392
14) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD. AB||CD, dreptele

AD și AB sunt perpendiculare, dreptele AC și BD sunt perpendiculare,
punctul O se află la intersecția dreptelor AC și BD, AO=9cm și OC=3cm.
D C
A B
393
14) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD. AB||CD, dreptele

AD și AB sunt perpendiculare, dreptele AC și BD sunt perpendiculare,
AB=8cm și DC=2cm. Calculează aria trapezului ABCD.
D
2 C
A B
8
394
TEMĂ
1) AABC =?
B
D
p 2
4 4
A C
2) AAER =?
A
R
p
6 2
p T
E 3 2
395
3) AABC =?
A
p
6 3
B p C
2 6 E
4) AAT B =? A
T
p
6 6
S p
2 3 B
396
5) BD = 3DC; AABC = ? A
p
4 3
B C
D
6) SM = 2ST ; AM AT = ? T
S
p
12 3
A M
397
A
E F
7) EH = 2 . AEF G =?
HF 3
6
8) F E = 2 . AAEF C
=? 4
AF 3
F
398
A E
D
9 C
9) Calculează aria trapezului ABCD.
A B
10
399
D
6 C
9) Calculează aria trapezului isoscel ABCD.
A B
10
400
D C
3
12
A B
401
11) Calculează aria trapezului ABCD. D C
A B
12) Calculează aria paralelogramului ABCD.

E
D C
A B
402
D C
E 8
A B
F
10
403

D 6 C
A B
14
404
15) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD. Știind că dreptele AD
și BC sunt perpendiculare, calculează aria trapezului ABCD.
D
4 C
6 8
A B
14
405
406
407
408
409
B Tent
A
1 2
8 I ople Note
sple or
M 653 B2B aphasia

12 Aamn 3ph 52ha
7
A C
uple ble
AABc
E u A
3 X
got 253
7
38 B C
A X TB
BE BEC
E
AAEF p
Aabc
410
14.
TEOREMA
CATETEI
411
TEOREMA CATETEI
B
ip
2
C1 = pr1 ¢ip
pr1
C1
2
D C2 = pr2 ¢ip
h pr2
A C2 C
Demonstrație
412
Aplicații
Calculează ariile și perimetrele triunghiurilor de mai jos:
1) C
2
D
A B
413
2)
A
p
3 2
B C
D
p
9 2
414
3)
A
p C
2 30
p
6 10
D
B
415
4)
A
12 p
3
p
9 6
E
H
416
4’)
20 A
B
25 D
417
5)
A H p
4 3
p C
2 6
418
6) CE = 3AC
A
6
C F
419
7) În figura alăturată p
este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD, cu AB||CD.
AB = 10cm; BC = 2 5cm și AC?BC: Calculează aria și perimetrul trapezului
ABCD.
D C
A B
420
A D
3
O
B C
421
D C
p p
4 5 4 5
A B
20
422
TEMĂ
I) Calculează ariile și perimetrele triunghiurilor de mai jos:
B
3
1) E
A C
423
2)
A
6 C
p
6 3
M
3)
p
4 3
N p P
2 6 E
424
4) S F
p
8 2
p D
4 2
A
425
M
5)
16
12
O T
426
H
6)
9 p
6 2
M
E
F
427
7) CE = 3BE
A
B C
E
8) AD = 2 B C
BD 3
p
2 15
D
A
428
II) În figura alăturată alăturată este reprezentat un trapez dreptunghic ABCD.

AB||CD, dreptele AC și BD sunt perpendiculare, AC=30cm și AB=50cm.
Calculează aria și perimetrul trapezului ABCD.
D C
A B
429
III) În figura alăturată estepreprezentat un paralelogram ABCD. AD?BD;

AB = 10cm și DB = 4 5cm: Calculează aria paralelogramului ABCD.
D C
A B
430
IV) În figura alăturată este reprezentat un trapez isoscel ABCD. AB=9cm,
AD=3cm și AD?DB . Calculează aria și perimetrul trapezului ABCD.
D C
A B
431
V) În figura alăturată este reprezentat un trapez dreptunghic
p ABCD. AB||CD,
p
punctul O se află la intersecția dreptelor AC și BD, DO = 4 3cm; BO = 8 3cm
și AC?BD: Calculează aria trapezului ABCD.
D C
p
4 3
O
p
8 3
A B
432
VI) În figura alăturată este reprezentat un trapez isoscel ABCD. AB||CD,
p
AB=AC=9cm, punctul E este mijlocul segmentului BC și AE = 6 2cm.
D C
A B
433
VII) În figura alăturată este reprezentat

p un trapez ABCD.
p AB||CD, unghiurile
A și D sunt complementare, AD = 2 6cm; DC = 2 2cm și AB = 2DC .
D C
A B
434
435
436
437
438
439
440
15.
TEOREMA
lui
PITAGORA
441
TEOREMA LUI PITAGORA
Teorema lui Pitagora

Într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor lungimilor catetelor este egală cu
pătratul lungimii ipotenuzei.
2 2 2
C1 + C2 = ip
C2 ip
A C1 C
Demonstrație
Obs.
Un triplet pitagoreic este format din trei numere naturale nenule a, b și c, cu
2 2 2
proprietatea că a + b = c
Ex:
442
Aplicații
1) Calculează ariile, perimetrele și înălțimile triunghiurilor de mai
jos.
a)
A C
3
Teorema Înălțimii 2
c1 ¢ c2
h=
ip
Demonstrație
443
b) B 12
A
c) A
p
6 2
B C
9
ii
444
d) R
17
E A
8
445
e)
p T
6 2
p
M 2 6
f) B
30±
C A
446
g)
O R
4
60±
447
h) M
p
2 3
30o
448
i)
A
p
5 3
60± 30±
B C
N
j)
45±
A M
7
449
k)
C
p
A 8 2
45±
450
Teoremă
Un triunghi dreptunghic p
isoscel are lungimea ipotenuzei egală cu lungimea
unei catete înmulțită cu 2:
B
Demonstrație
p
x x 2
A x C
Ex.
D
B P
7
45±
p
4 45± 6 2
E F
A C
4 N M
p
5 2 A
H G E
±
45
p M
5 2 C
6
p
2 3
I N
T
451
Teoremă
±
Laturile unui triunghi dreptunghic
p care are un unghi cu măsura de 30 au
lungimile de forma x; x 3; 2x.
Demonstrație
C
2x
x
30±
A p B
x 3
Ex.
B D F
30± 18
A C
E 30±
p 60± E
A 3 2
p
5 3
F
30±
B C
452
G
l) AB = 2AC
B
p
3 5
A C
B
p
5 5
m)
2
A C
5
453
n) D
10
3
E F
4
454
o) BC = AB + 4cm
B A
455
2) AABC = ?
A
p p
29 29
B C
4
456
3) AABC = ?
A
± C
60
6
6
457
4) AABC = ? A
p
2 7 8
30±
B C
458
5) AABC =? A
p
3 2
135 ±
B C
2
459
6) AABC =?
C
6 p
3
±
0
12
A p B
9 3
460
7) AABC ; P ABC
A
p
6 2
60± 45±
B C
461
8) AABC A
p p
2 5 2 13
B C
8
462
9) a)AABC
A
b)d (C; AB)
p
5 4 2
B C
7
463
10) AABC
A
p p
3 13 2 10
B C
11
464
11) AABC
A
p
58 p
10
B C
6
465
12) Calculează aria dreptunghiului ABCD. D C
3 p
6 15
A B
13) Calculează aria dreptunghiului ABCD, știind că are lungimea triplă față
de lățime.
D C
p 0
3 1
A B
466
14) AABCD; AC =? 4
D C
p p
5 2 5 2
A B
6
467
15) AABCD 4
D C
p p
26 34
A B
8
468
16) AABCD D
4 C
30±
A B
10
469
p
17) În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD, cu BD = 7 2cm .
Calculează aria și perimetrul pătratului ABCD.
D C
p
7 2
A B
470
18) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. AD?DB;
AB=25cm și BC=7cm.
D C
i
A B
b) Calculează lungimea segmentului AC.
471
19) În figura alăturată este reprezentat un triunghi isoscel ABC,
p de bază BC.
Punctul D este proiecția punctului C pe dreapta AB, DC = 4 2cm și
BC = 6cm . Calculează aria triunghiului ABC.
A
B C
472
20) În figura alăturată este reprezentat un trapez dreptunghic ABCD. AB||CD,
[AC este bisectoarea unghiului DAB, AB=14cm și AD=10cm. Calculează aria
trapezului ABCD.
D C
10
A B
14
473
[BD este bisectoarea unghiului ABC, AB=8cm și AD=4cm. Calculează aria
trapezului ABCD.
D C
A B
8
474
22) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD. Punctul E
aparține segmentului CD astfel încât dreptele AE și BE să fie perpendiculare,
AE=20cm și BE=15cm. Calculează aria dreptunghiului ABCD.
E
D C
ri
A B
23) În figura alăturată este reprezentat

p un pătrat ABCD. Punctul M este
mijlocul segmentului BC și DM = 4 5cm. Calculează aria pătratului
ABCD.
D C
p
4
5
M
475
A B
24) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. DB=DC=18cm

și AD=12cm. Calculează aria paralelogramului ABCD.
D C
A B
476
25) În figura
p alăturată este reprezentat un romb ABCD. AC=6cm și
AB = 13cm . Calculează aria rombului ABCD.
B D
26) În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD.

p Punctele M și N sunt
mijloacele segmentelor AB, respectiv AD, M C = 15 2cm și M N = 6cm:
a) Arată că M C ´ N C;
A
M N
B D
477 C
b) Calculează aria rombului ABCD;
c) Dacă punctele E și F sunt mijloacele segmentelor BD, respectiv MC, arată

că punctele N, E și F sunt coliniare.
478

DA?AB; AB = BC = 10cm și DC = 2cm: Calculează aria trapezului ABCD.
D C
A B
28) În figura alăturată este reprezentat un trapez

p dreptunghic ABCD. AB||CD,
±
DA?AB; BC ´ CD; ^C = 120 și DB = 4 6cm: Calculează aria trapezului.
D C
479
A B

DA?AB; BC ´ CD; AD = 4cm și AB = 8cm . Calculează aria trapezului.
D C
A B
480
481
TEMĂ
1) C
p ?
2 2
A p B
2 10
p
2) 6 6
E A
? 6
482
3)
M
? A
2
8
N
M
4)
6 ?
A p N
9 2
483
5) E
12
?
30±
A F
?
A
? E
±
6) 60
? 12
484
7) B
p
3 3
?
30±
A C
?
485
R
8)
45±
T A
5
486
9)
A
45±
B p C
4 6
10) AE = 3AD D
p
2 10
A E
?
487
11) AS = T S + 2
A
6 ?
T S
488
12) AR = AE + 1 A E
489
13) Calculează aria triunghiului ABC.
A
I
7 7
B C
2
14) Calculează aria triunghiului AMO. M

p
2 10
A 4
p
2 10
O
490

A
60±
12 12
B C
491
15’) Calculează aria triunghiului ABC. A
15
60±
B C
D
492
16) Calculează aria și perimetrul triunghiului ABC.
A
12
30±
B p C
8 3
493
A
p
p 2 13
6 3
i
C
±
30
B
494
18) Calculează aria triunghiului ABE.
A
p p
4 2 4 5
45±
B E
19) Calculează aria și perimetrul triunghiului ABC;
8
120±
C
B 12
495
20) Calculează aria și perimetrul triunghiului ABC;

C
p
3 2
±
135
A B
4
496
21) Calculează aria și perimetrul triunghiului DEF;

p
D 3 3
±
F
150
2
497
22) Calculează aria și perimetrul triunghiului AEC;
p
6 6
120 ±
C
E
498
23) Calculează aria triunghiului ABT;
A
B
60± 45±
T
499
24) Calculează aria triunghiului ABC; A
p
p 41
2 5 is
B C
7
500
25) Calculează aria triunghiului ABC;
A
p
16 6 6
B C
10
501
26) Calculează aria triunghiului ABC; B
p
58 x
p
13
A C
5
502
27) Calculează aria triunghiului EFG;
E
p
p n 65
17
G
F 6
503
28) Calculează aria dreptunghiului ABCD din figura alăturată, știind că acesta
are lungimea dublă față de lățime.
D C
p
7 5
A B
29) Calculează aria dreptunghiului MNPQ din figura alăturată.
M Q
O
60±
9
N P
504
30) În figura alăturată este reprezenta un dreptunghipABCD. AB=2AD,

ri
punctul M este mijlocul segmentului DC și AM = 3 10cm. Calculează aria
dreptunghiului ABCD.
M
D C
A B
505
31) În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD, cu AC=20cm.
Calculează aria și perimetrul pătratului ABCD.
D C
A B
32) În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD. Punctele E și Fpaparțin

segmentelor AD, respectiv BC, astfel încât AE=CF, DE=2EA și EF = 2 10cm.
Calculează aria pătratului ABCD.
D C
A B
506
33) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD, dreptele DB

și BC sunt perpendiculare, AB=15cm și BD=12cm. Calculează distanța de
la punctul D la dreapta AB.
D C
A B
507
34) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Punctul M
aparține segmentului DC p astfel încât dreptele AM și BM să fie perpendiculare,
AM = 12cm și M E = 6 2cm: Calculează aria paralelogramului ABCD.
M
D C
A B
508
35) În figura
p alăturată este reprezentat un romb ABCD. AC=3BD și
AB = 2 10cm . Calculează aria rombului.
A
B D
p
36) În figura alăturată este reprezentat un romb MATE. M A = 4 3cm și
^M ET = 120±:
E
120±
M T
509
37) În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD.

p Punctul M aparține
p
segmentului AB astfel încât M D?DC; M D = 6 2cm și M C = 6 6cm.
Calculează aria rombului ABCD.
D
A C
510

DA?AB; AB = 16cm; CD = 14cm și ^B = 60±: Calculează aria trapezului.
D C
A B
511
39) În figura alăturată
p este reprezentat un trapez± dreptunghic ABCD. AB||CD,
DA?AB; BC = 4 2cm; CD = 4cm și ^B = 45 : Calculează aria trapezului.
D C
A B
40) În figura alăturată

p este reprezentat un trapez dreptunghic ABCD. AB||CD,
DA?AB; AC = 6 5cm; AB = 15cm și AC?BC . Calculează aria trapezului.
D C
A B
512

DA?AB; AB = AC = 18cm și BC = 12cm . Calculează aria trapezului.
D C
A B
513
514
RECIPROCA TEOREMEI LUI PITAGORA
A D
l1 l2 l1 l2
l3 l3
B C E F
T :P : RT P
¢dreptunghic ) l12 + l22 = l32 l12 + l22 = l32 ) ¢dreptunghic
Reciproca Teoremei lui Pitagora

Dacă suma pătratelor lungimilor a două dintre laturile unui triunghi este egală
cu pătratul lungimii celei de-a treia laturi, atunci acel triunghi este dreptunghic.
Aplicații
Calculează ariile poligoanelor de mai jos:
A
1)
p p
2 2 2 7
B C
6
515
1’)
A
p
3 2
p
6 2
p
3 6
1’’)
C
p
4 7
p
6 3
A
2 B
516
2)
D C
p p
4 5 2 5
A B
10
3) ABCD = paralelogram
D C
p
6 2
3
A B
9
517
p
D 4 3
C
6
p
2 3
A B
518
5) ABCD = trapez
D
3 C
9 12
A B
18
519
6) ABCD = trapez 3 C
D
p p
2 5 4 2
A B
9
520
7) AB ´ AC
A
p D
6 2
3
B C
9
521
TEMĂ
Calculează ariile figurilor geometrice de mai jos, folosind eventual Reciproca

Teoremei lui Pitagora.
A p
1) 1 4 3
B 7 C
D C
p
3 6 2
A 9 B
522
3) ABCD = trapez D C
p p
5 2 5
A 5 B
523
4) ABCD = paralelogram D C
6
O
8
A 10 B
5) ABCD = trapez. D C
15 20 15
A 25 B
524
6) ABCD = trapez. p
D 3 5 C
10 5
p
A 8 5 B
525
7)
A
8
7
B 9 C
526
527
528
529
530
531
532
16.
ELEMENTE
DE
TRIGONOMETRIE
533
ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE
Rapoarte constante în triunghiul dreptunghic:
def : C:O: def : C:A: def : C:O: def : C:A:

sin = cos = tg = ctg =
Ip Ip C:A: C:O:
sin = sinus; cos = cosinus; tg = tangentă; ctg = cotangentă
Aplicații
1) Calculează sin, cos, tg și ctg pentru fiecare din unghiurile ascuțite
B
15
A C
9
534
2) Calculează sin, cos, tg și ctg pentru fiecare din unghiurile ascuțite
B
13
A C
12
535
3) Calculează sin, cos, tg și ctg pentru fiecare din unghiurile ascuțite:
p
p
3 3 3 6
B C
536
4)
C p sin C
6
A
cos B
p
3 6
p tg C
4 3
ctg B
B
537
TEMĂ
1) Calculează sin B, cos B, tg B, ctg B, sin C, cos C, tg C și ctg C.
10
A C
8
538
2) Calculează sin M, cos M, tg M, ctg M, sin N, cos N, tg N și ctg N.
p
3 10
M A
p
10
539
3) Calculează sin T, cos T, tg T, ctg T, sin M, cos M, tg M și ctg M.
T
p
4 10
p E
10 2
p
2 10
540
Indicație: Demonstrează mai întâi că triunghiul este dreptunghic!
4) Calculează sin B, cos B, tg B, ctg B, sin A, cos A, tg A și ctg A.
p
A
4 3
B
6
p
2 3
541
5) Calculează sin B, cos B, tg B, ctg B, sin C, cos C, tg C și ctg C.
A
p
6 2
p
B 6 2
12
C
542
6) Calculează sin B, cos B, tg B, ctg B și sin A
A
p p
10 10 10 10
B 20
C
Indicație: Crează-ți triunghiuri dreptunghice!

De învățat formulele pentru sinus, cosinus, tangentă și cotangentă. Ascult!
543
APLICAȚII
A
1) a)sin B; cos B; tg B; ctg B
9 9
B C
6
b)sin A
544
Obs.
Rapoartele trigonometrice (sin, cos, tg și ctg) se pot afla și în triunghiuri care
nu sunt dreptunghice, de exemplu construind înălțimi care generează
triunghiuri dreptunghice. În cuvinte simple, dacă nu am un triunghi
dreptunghic, mi-l creez trasând perpendiculare (înălțimi).
2
2) Știind că tg B = , calculează A4ABC
3
B
A C
Obs.
Când ni se dă un sinus, un cosinus, o tangentă sau o cotangentă, se fac
înlocuiri cu definițiile lor și se află o catetă sau ipotenuza acelui triunghi.
545
3
3) sin C = ; AABC = ?
5 A
B C
2
4) tg B = : AABC = ?
3 C
p
2 13
546
5) Calculează tg B.
p p
41 89
B C
12
547
548
VALORULE RAPOARTELOR TRIGONOMETRICE PENTRU UNGHIURILE

± ± ±
CU MĂSURILE DE 30 ; 45 ȘI 60
30± 45± 60±
sin
cos
tg
ctg
B
45±
A C
549
30±
A C
550
APLICAȚII ALE VALORILOR RAPOARTELOR TRIGONOMETRICE
Teoremă
Aria unui triunghi se poate calcula și făcând înmulțirea dintre lungimile a două
dintre laturile sale și sinusul unghiului dintre acestea și împărțind rezultatul la
doi.
A
l1 ¢ l2 ¢ sin ^ (l1; l2)

A=
2
Demonstrație B C
Aplicații
A
1) AABC = ? p
5 2
45±
B C
12
551
2) AABC =?
A
30±
B C
10
Teoremă
Aria unui patrulater convex se poate calcula și făcând înmulțirea dintre
lungimile diagonalelor sale și sinusul unghiului dintre acestea și împărțind
rezultatul la doi.
C
A = d1 d2 sin ^( d1 ; d2 ) d1
2
d2
A B
Demonstrație
552
Aplicații
D C
1) Calculează aria dreptunghiului ABCD.
O
60±
6
A B
2) Calculează aria paralelogramului ABCD.
D C
±
3 135
p O
3 2
A B
553
D C
4
120±
12 8
A B
554
4) Calculează lungimile laturilor marcate cu “?”, fără a folosi Teorema lui
Pitagora.
B
p
2 3 ?
60±
A C
?
555
Pitagora.
p
2 10
E A
? ?
45±
F
556
Pitagora.
A
?
?
30±
B C
6
557
6) a)AABC A
p
4 3
30±
B C
10
b)AB
558
7) În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD. Punctele E și F aparțin
segmentelor DC, respectiv BC astfel încât unghiurile DAE, EAF și FAB să fie
congruente, iar lungimea segmentului AF este egală cu 6cm.
a) Calculează aria pătratului ABCD.
F
D C
A B
b) Calculează aria triunghiului AEF.
559
8) În figura alăturată este reprezentat rombul ABCD. Măsura unghiului B este
triplă față de măsura unghiului A, iar lungimea segmentului AB este egală cu
4cm. Calculează aria rombului ABCD.
B D
560
9) În figura alăturată este reprezentat paralelogram ABCD. Măsura unghiului D
este de 5 ori mai mare față de măsura unghiului A, lungimea segmentului AB
este egală cu 10cm și lungimea segmentului BC este egală cu 4cm.
Calculează aria paralelogramului ABCD.
D C
A B
561
10) AABC =?
A
60±
p 10
4 3
B C
11) AABC =? A
p
12 2
45±
B C
30
562
12) Calculează, în funcție de a, aria triunghiului ABC.
A
p 105±
6 3
45±
B C
a
13) Află perimetrul triunghiului ABC, fără a aplica T. Pitagora.
B
p
4 3
30±
A C
563
C
45±
A
p
3 6

A
p
2 6
60± C
564
B
A
16) a)AABC
p
4 3
30±
B C
10
b)AB
565
566
TEMĂ
1) Calculează perimetrele triunghiurilor de mai jos, fără a aplica Teorema lui

Pitagora.
B
a)
p 30± C
A
6 3
D
b)
12
60±
E F
567
c) H G
45±
p
10 2
L
d)
p
2 6
45±
K J
568
e) O
60±
p
2 6
M N
2) Calculează ariile și perimetrele triunghiurilor de mai jos, având voi să aplici

maximum o singură dată Teorema lui Pitagora, pentru fiecare problemă:
E
a)
45± 60±
F M
569
A
b)
75±
p
6 2
45±
B C
570
c)
E
12
120±
F
D 12
M
d)
p
2 3
60±
N p P
3 3
571
A
e)
30±
p
6 4 3
B C
572
f)
A
p
2 2
45± E
D
6
T
g)
60±
4
A P
6
573
g)
A
6
±
120
B C
8
574
AFLAREA MĂSURILOR UNGHIURILOR
FOLIOSIND VALORILE TRIGONOMETRICE
Dacă se cere aflarea măsurii unui unghi, avem următoarele posibilități:

1) 90 - se aplică de regulă Reciproca Teoremei lui Pitagora;
2) 30, 45 sau 60 - se aplică un raport trigonometric și i se recunoaște
valoarea din tabel.
Ex:
1)
B
?
p
2 3
?
A C
6
30± 45± 60±
p p
1 2 3
sin 2 2
2
p p
3 2 1
cos
2 2 2
p
3 p
tg 1 3
3
p
p 3
ctg 3 1
3
575
2) A
p ?
2 6 p
2 6
E ?
p ?
4 3 F
30± 45± 60±
p p
1 2 3
sin 2 2
2
p p
3 2 1
cos
2 2 2
p
3 p
tg 1 3
3
p
p 3
ctg 3 1
3
576
3)
A
p
31
? C
B
2 D 9
A
4) p p
34 3 2
?
B C
8
577
Obs.
Pentru a calcula măsura unui unghi când acesta nu face parte dintr-un triunghi
dreptunghic se pot folosi două metode:
Metoda 1.
Se crează un triunghi dreptunghic care să conțină acel unghi, se aplică un
raport trigonometric și i se recunoaște valoarea din tabel (vezi problema
anterioară)
Metoda 2.
Se scoate din arie:
Pas 1)
Se află aria triunghiului din care acel unghi face parte și lungimile laturilor
acelui triunghi care formează unghiul cerut;
Pas 2)
Se scoate valoarea sinusului unghiului cerut înlocuind în formula
l1 ¢ l2 ¢ sin ^ (l1; l2)

A=
2
Pas 3)
Se recunoaște măsura unghiului cerut din tabelul valorilor rapoartelor
trigonometrice.
578
5)
A
p
4 2 7
?
B C
6
579
6)
A
7
3
?
B C
8
7)
7 5
?
B C
8
580
8)
A
p
5 4 2
?
B C
7
581
9) Calculează sin A
A
p
26
B C
2
10) În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD. AB=6cm, AD=4cm,

punctul E este mijlocul segmentului AB, punctul F aparține segmentului BC și
BF=3cm. Calculează sinusul unghiului DEF.
D C
A B
582 E
583
TEMĂ
1) Calculează măsurile unghiurilor marcate cu “?” din figurile de mai jos:

p
a) 6 2
B A
?
p
2 6
?
C
b) A
?
p
p 3 6
3 2
? ?
B p C
6 2
584
A
c)
6
? C
p
? 6 2
B
585
A
d)
p ?
2 6
p
2 6
B ?
p
4 3 ?
C
B
e) ?
p
12
4 3
? ?
p C
A 4 3
586
A
f)
p
2 5
?
B C
2 D 4
587
g)
A
p
13
B ? C
1 D 6
A
4
h) D
p ?
3 3 5
3
C
? ?
B
588
i)
A
p p
21 4 3
?
B C
9
589
j) A
p p
4 3 2 21
?
B p C
6 3
590
k) A
10 14
B
? C
16
591
2) Calculează aria trapezului din figura alăturată:
D
C
3 O 2
60±
4
A B
592
Elemente de trigonometrie
Rapoarte constante în triunghiul dreptunghic:
def : C:O: def : C:A: def : C:O: def : C:A:

sin = cos = tg = ctg =
Ip Ip C:A: C:O:
sin = sinus; cos = cosinus; tg = tangentă; ctg = cotangentă
30± 45± 60±
p p
1 2 3
sin 2 2 2
p p
3 2 1
cos
2 2 2
p p
tg 3 3
1
3
p p
3
ctg 3 1
3
593
594
595
596
597
598
17.
CERCUL
599
CERCUL
Def.
Locul geometric al punctelor din plan, egal depărtate de un punct fix se
numește cerc.
B
C(O ; R) = cerc de centru O și rază R
R R A 2 Int C
R B2C
R
O
A C 2 Ext C
R
Def.
Segmentul care unește două puncte de pe cerc se numește coardă.
B
rd ă
c oa
A AB și CD sunt coarde.
D
rdă
coa
Obs.
Cea mai lungă coardă este aceea care trece prin centrul cercului și se
numește diametru. Diametrul unui cerc are lungimea egală cu două lungimi
de raze și sparge cercul în două semicercuri.
600
diametru D = 2R
A B
R R
Def.
Porțiunea din cerc cuprinsă între două puncte ale acestuia se numește arc
de cerc.
A B ³
AB = arcul mic AB
Obs.
Disc = cerc plin (reuniunea dintre un cerc și interiorul său).
601
Aplicații
1) În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru O. Punctele A, B, C,

D, E și F aparțin cercului.
a) Numește trei raze de ale cercului; C
b) Numește două diametre ale cercului; A

O
D
c) Numește 5 coarde de pe cerc;
E
F
d) Numește 4 semicercuri;
e) Numește 6 arce de pe cerc.
2) În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru O. Segmentele AB

și CD sunt diametre în cerc.
a) Arată că AC||DB C
O B
602
b) Arată că ACBD este dreptunghi.
Teoremă
Piciorul perpendicularei din centrul cercului pe orice coardă cade în mijlocul
acesteia.
A
Demonstrație
M
Teoremă
Două coarde ale unui cerc sunt congruente dacă și numai dacă sunt la
distanțe egale față de centrul cercului.
A
Demonstrație
M
C B
N O
603
Obs.
Două cercuri sunt congruente dacă au aceeași rază.
O r ´ Q r
Pozițiile relative ale unei drepte față de un cerc:
Dreaptă exterioară cercului
• nu are niciun punct comun cu cercul
T t
Dreaptă tangentă cercului
• are un singur punct comun cu cercul
604
A B s
Dreaptă secantă cercului
• are două puncte comune cu cercul
Pozițiile relative a două cercuri
cercuri exterioare
O R r O’
OO0 > R + r
cercuri tangente exterior

O R r O’
OO0 = R + r
605
cercuri secante
O R r O’
OO0 < R + r
cercuri tangente interior
cercuri interioare cercuri concentrice (au același centru)
606
UNGHIURI REMARCABILE ÎN CERC
Def.
Se numește unghi la centru acel unghi care are vârful în centrul cercului.
³
O xo xo ÂOB = AB
Proprietățile unghiului la centru:
• are laturile raze (o parte din ele);
• are măsura egală cu a arcului subîntins (arcul cuprins între laturile sale).
109±
A
A B
? ?
B
O O
240o
607
Def.
Se numește unghi înscris în cerc acel unghi care are vârful pe cerc.
³
o AB
2x ÂP B =
x o 2
P
Proprietățile unghiului înscris în cerc:
• are laturile coarde (o parte din ele);
• are măsura egală cu jumătate din măsura arcului subîntins (arcul cuprins
între laturile sale).
µ
µ
³
M T = 2 AM ; AT = 3 AM
A
M
0±
10
? ?
B Q A
T
608
Teoremă
La coarde congruente corespund arce congruente (două coarde ale unui
cerc sunt congruente dacă și numai dacă arcele pe care le subîntind sunt
congruente)
Demonstrație A B
C D
Teoremă
În oricare cerc, diametrul perpendicular pe o coardă trece prin mijlocul
coardei și prin mijlocul arcului determinat de coardă.
Demonstrație
C
M
A B
609
Aplicații
1) A
70± a)ÂOB
b)ÂQB
Q
2) C (O; R)
210 ±
A a)ÂBC
80± C b)ÂCB
c)^BAC
d)^BOC
610
CERCUL
-aplicații-
1) Calculează măsurile unghiurilor marcate cu “?”.
A
80±
a)
? B
O
300o
b)
M N
E 2x
c)
O
?
x
611 F
B
d)
C
o
40
O
e) ? 150±
80±
E F
f) Măsura arcului AB este egală cu media aritmetică a măsurilor arcelor MA

și MB.
M
612
g)
E
40o
A
F
?
h)
A B
? C
±
20
?
D
?
E
D
i) C
o
71
A ?
B
613
2)
D
?
C
8
O 8
B
A
3) În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru O. Punctele A și B

aparțin cercului astfel încât lungimea segmentului OB să fie egală cu 6cm
și măsura arcului mare AB să fie egală cu 270±:
a) Calculează aria triunghiului AOB. 270 ±
A 6
b) Calculează măsura unghiului ABC, unde punctul C aparține cercului astfel

încât punctele A, O și C să fie coliniare.
614
4) În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru O. Punctele A și
pB
aparțin cercului astfel încât lungimea segmentului OA să fie egală cu 4 6cm
și măsura arcului mare AB să fie egală cu 240±:
a) Calculează aria triunghiului AOB. ±
240
O
p
4 6
A B
b) Calculează aria triunghiului AOB.
615
5) a) Calculează aria triunghiului PAB.
A
6
P
90±
p
4 2
b) Calculează distanța de la punctul A la dreapta PB.
616
6) a) Calculează măsura unghiului AOB
50±
A B
b) Calculează măsura unghiului BAO;
c) Calculează măsura unghiului ABC, unde C este un punct diametral opus

față de A.
617
7) a) Calculează măsura unghiului BDC.
170 ±
b) Calculează măsura unghiului BAC. A
c) Calculează măsura unghiului ACD. D
B
d) Calculează măsura unghiului ABD. 40 ± C
e) Calculează măsura unghiului AQD.
Teoremă
Măsura unui unghi care are vârful în interiorul unui cerc este egală cu media
aritmetică a măsurilor arcelor determinate de laturile acestuia pe cerc.
D
³
AB + DC
ÂQB =
2
C
Q
A
B
618
8) a) Calculeză măsura unghiului DAC;
P
60 ± 100±
b) Calculează măsura unghiului CBD.
c) Calculează măsura unghiului ACB.
d) Calculează măsura unghiului ADB.
e) Calculează măsura unghiului P.
619
Teoremă
Măsura unui unghi care are vârful în exteriorul unui cerc este egală cu
modulul diferenței măsurilor arcelor determinate de laturile acestuia pe cerc.
C
³ A
³
j CD ¡ AB j
^P = P
2
B
D
9) În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru O și raza de lungime

egală cu 4cm. Punctele A și B aparțin cercului astfel încât măsura arcului AB
±
să fie egală cu 120 :
a) Calculează aria triunghiului AOB;
A B
620
b) Calculează lungimea segmentului BC știind că punctul C aparține cercului
astfel încât măsura arcului ABC să fie egală cu 210±:
A B
c) Calculează aria triunghiului ABM, unde punctul M este mijlocul arcului

mare AB.
A B
621
10) În figura alăturată este reprezentat un cerc. Punctele A, B, C și D aparțin
cercului astfel încât AB||CD, iar dreptele AD și BC sunt concurente. Arată că
ABCD este trapez isoscel.
D C
A B
622
TEMĂ
1) Calculează măsurile unghiurilor marcate cu “?”:
a) 115±
?
O
B
240o
b)
O
?
M N
c)
E 3x
O
?
x
623
B
d)
o C
50
O
?
A
e) AF=diametru
F
?
A ?
? 120±
E
µ
µ
³
f ) AB = M A + M B
A ?
624
g)
E
F
30o
A ?
h) D
C
?
A o
80
B
³
2) C (O; r) ; AB?AC; AC = 2 ¢ AB
³
a) Calculează măsura arcului BC

A C
b) Calculează măsura unghiului BAC; O
625
c) Calculează măsura unghiului BCA;
d) Calculează măsura unghiului ABC.
3) C (O; r)
a) Calculează măsura unghiului AOB;
O
B
b) Calculează măsura unghiului OAB;

o
A 0
12
c) Calculează măsura unghiului APB, unde punctul P este situat pe arcul

mare AB.
626
4) C(O ; r)
P
a) Calculează măsura unghiului AOB;
B b) Calculează măsura unghiului APB, unde

punctul P aparține arcului mare AB
A
90±
5) C(O ; 3cm)
B a) Calculează măsura arcului AC;
C b) Calculează măsura unghiului AOC;
O
A
c) Calculează lungimea segmentului AC;
627
6) Calculează măsura unghiului format de dreptele AC și BD.
C
90± 30±
E
D
7) Calculează măsura unghiului E.

B
140±
60± E
D
A
628
629
TANGENTA LA CERC
Def.
O dreaptă se numește tangentă la cerc dacă are un singur punct comun cu
acesta
t1
t1; t2 = tangente la cerc
t2
Teoremă
Raza este perpendiculară pe tangenta la cerc în punctul de tangeță
t1
R
R
t2
630
Obs.
Dintr-un punct exterior unui cerc se pot duce două tangente la cerc.
t1
t2
Cum se construiesc tangentele la un cerc dintr-un punct exterior cercului?
O P
Pas 1)
Se identifică mijlocul segmentului determinat de centrul cercului și de punctul
de unde trebuie construite tangentele la cerc.
Q
O P
631
Pas 2)
Se construiește cercul care are centrul în mijlocul segmentului identificat la
Pas 1)( punctul Q) și raza egală cu jumătate din lungimea segmentului
determinat de segmentul care unește centrul cercului și punctul din care
trebuie construite tangentele la acesta(segmentul QP).
Q
O P
Pas 3)
Se trasează tangentele la cerc, acestea fiind dreptele determinate de punctul
dat și punctele de intersecție ale celor două cercuri.
Q
O P
Aplicații
Să se traseze tangentele din punctele P la cele două cercuri din figurile de

mai jos:
632
1)
2) P
Teorema Tangentelor(Teorema Ciocului de Cioară)

Segmentele determinate de un punct exterior unui cerc și punctele cu care
tangentele din acel punct la cerc intersectează cercul sunt congruente.
B
633
Dem.
A
Aplicații
1) În figura alăturată este reprezentat un cerc de centrul O. Dreapta PC este
tangentă la cerc în punctul T, PT=16cm, TC=9cm, dreptele PO și CO sunt
perpendiculare și intersectează cercul în punctele A, respectiv B.
a) Calculează lungimea razei cercului
C
B
T
P O
A
634
b) Calculează aria triunghiului POC.
c) Calculează aria triunghiului TAP.
635
2) În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru O. Dreapta AB este
tangentă la cerc în punctul T, AT=12cm, TB=4cm, dreapta AO intersectează
cercul în punctul C, iar AC=8cm. Calculează aria triunghiului AOB.
A T
B
636
3) Un ceas arată ora 5 fix. Câte grade are unghiul format de limbile ceasului?
12
11 1
10 2
9 3
8 4
7 5
6
4) Un ceas arată ora 12 și douăzeci de minute. Câte grade are unghiul format
de limbile ceasului?
12
11 1
10 2
9 3
8 4
7 5
6
637
5) În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru O. Raza cercului are
lungimea egală cu 12cm, punctele A și B sunt exterioare cercului astfel încât
dreapta AB să fie tangentă la cerc în punctul T, AB=25cm, AT<TB, punctele
C și D se află la intersecția dreptelor AO, respectiv BO, cu cercul, iar măsura
arcului mare CD este triplă față de măsura arcului mic CD. Calculează
perimetrul triunghiului AOB.
A T
B
C
D
638
6) În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru O și rază 7cm.
Punctul A este situat în exteriorul cercului, punctul B se află la intersecția
dreptei AO cu cercul, punctul C se află la intersecția tangentei din punctul A
la cerc, iar AC=24cm.
a) Calculează aria triunghiului AOC;
B
A O
b) Calculează aria triunghiului ABC;
639
7) În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru O. Raza cercului are
lungimea de 5cm, dreapta EF este tangentă la cerc în punctul A,
EA=AE=12cm, iar punctele M și N se află la intersecția dreptelor OE, respectiv
OF, cu cercul.
a) Calculează aria triunghiului OEF; E
b) Calculează aria triunghiului EAM;
A O
c) Arată că MN>9cm.
640
641
TEMĂ
1) În figura alăturată este reprezentat un cerc de centrul O. Raza cercului are

lungimea egală cu 4cm, dreapta PB este tangentă la cerc în punctul A,
dreptele BO și OP sunt perpendiculare, dreapta OP intersectează cercul în
punctul C, iar PC=8cm.
a) Calculează aria triunghiului ABC;
B
A
P
O C
b) Calculează aria triunghiului PAC;
642
2) În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru O. Lungimea razei
cercului este egală cu 6cm, dreapta AB este tangentă la cerc în punctul T,
BT=TA=9cm, iar punctul C aparține dreptei TO astfel încât punctul O să
aparțină segmentului TC astfel încât dreptele AC și BC să fie perpendiculare.
A
T C
O
b) Calculează sinusul unghiului AOB;

B
c) Dacă punctele M și N se află la intersecția dreptelor AC, respectiv BC, cu

cercul, arată că MN||AB.
643
2) În figura alăturată este reprezentat un cerc. Punctele A, B și C aparțin

cercului astfel încât AB=AC=12cm, iar cosinusul unghiului ABC este egal cu
1.
3 A
B C
b) Arată că diametrul cercului are lungimea mai mică decât 13cm.

644
4) În figura alăturată sunt reprezentate un triunghi ABC și cercul tangent la

laturile AB, BC și AC în punctele D, E, respectiv F. AB=7cm, BC=12cm și
AC=11cm.
A
F
D
B C
E
b) Calculează lungimea razei cercului;
645
c) Calculează distanța de la centrul cercului la punctul A.
5) În figura alăturată sunt reprezentate un triunghi echilateral și unCcerc de

D 30
centrul O. Dreapta BC p este tangentă la cerc în punctul F, mijlocul segmentului
BC, OF=2AO, AB = 4 3cm, iar punctele D și E se află la intersecția
dreptelor AB, respectiv AC, cu cercul.
a) Calculează lungimea razei cercului;
B
D
A 48 B
O
A F
E
C
646
b) Calculează aria patrulaterului DFAB.
6) În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD, înscris într-un cerc cu

raza de 25cm. AB=48cm și DC=30cm. Calculează aria trapezului ABCD.
D C
A B
647
648
CERCUL ÎNSCRIS ÎNTR-UN TRIUNGHI*
F
D r r
I
r
B C
E
Obs.
Cercul înscris unui triunghi este tangent la toate laturile acestuia, iar centrul său
se notează cu I și se află la intersecția bisectoarelor unghiurilor triunghiului.
Teoremă
Raza cercului înscris unui triunghi are lungimea egală cu raportul dintre aria
și semiperimetrul acestuia.
S
r=
p
A
Demonstrație F
D
B C
E
649
Aplicații
1) Calculează lungimea razei cercului înscris în triunghiului ABC știind că:
a) AB=AC=10cm și BC=12cm;
A
B C
b) AB=5cm, AB=12cm și BC=13cm. A
B C
650
c) AB=5cm, AC=6cm și BC=9cm. A
B C
651
2) În figura alăturată sunt reprezentate un triunghi ABC și cercul tangent la
laturile AB, BC și AC în punctele D, E, respectiv F. AB=7cm, BC=12cm și
AC=9cm. A
a) Calculează lungimea razei cercului;
F
D
B C
E
b) Calculează distanța de la centrul cercului la punctul A.
652
CERCUL CIRCUMSCRIS UNUI TRIUNGHI*
R
O
R
R
B C
Obs.
Cercul circumscris unui triunghi este acel cerc care conține toate vârfurile
triunghiurilor și al cărui centru se notează de regulă cu O și se află la
intersecția mediatoarelor laturilor triunghiului.
Teoremă
Raza cercului circumscris unui triunghi are lungimea egală cu raportul dintre
produsul lungimilor laturilor sale și cvadruplul ariei sale.
abc
R=
4S A
Demonstrație
R
O
R
R
B C
653
Teoremă
Centrul cercului circumscris unui triunghi dreptunghic se află la mijlocul
ipotenuzei acestuia, iar raza sa are lungimea egală cu jumătate din lungimea
ipotenuzei triunghiului.
Ip
R= A
2
B
Demonstrație
C
Aplicații
1) Calculează
p lungimea razeipcercului circumscris triunghiului ABC știind că:
a) AB = 3 3cm; AC = 3 6cm și AB?AC:
A C
654
b) AB=AC=5cm și BC=6cm;
A
B C
c) AB=9cm, AB=12cm și BC=15cm. A
B C
655
d) AB=5cm, AC=6cm și BC=9cm. A
B C
656
LUNGIMEA ȘI ARIA CERCULUI
Diametrul: D = 2R
D
R R
Lungimea cercului: l±= 2¼R
Aria cercului: A± = ¼R2
l±
2R 2R 2R
Obs.
¼ = 3; 14 : : : (are o infinitate de zecimale care nu se repetă niciodată)
¼ ' 3; 14
Ex.
1)R = 4cm; l± = ?; A± = ?
657
2)R = 5cm; l± = ?; A± = ?
Aplicații
1) În figura alăturată este reprezentat un patinoar format dintr-un dreptunghi

ABCD și din două semicercului. AB=60m și AD=50m.
a) Un om merge pe marginea patinoarului, din punctul A până în punctul C.
Arată că a mers mai mult de 138 de metri.
D C
A B
b) Arată că aria patinoarului este mai mică decât jumătate de hectar.
658
c) Un patinator merge pe cel mai scurt drum din punctul A până în punctul P
al semicercului alăturat, apoi continuă pe drumul cel mai scurt până în
punctul D. Dacă PA=30cm, calculează lungimea segmentului PD.
D C
A B
659
2) Să se completeze tabelul:
1) 2) 3) 4) 5)
R 12
`± 12¼ 16¼
A± 81¼ 576¼
660
3) În figura alăturată este reprezentat un cerc. Segmentele AB și CD sunt
diametre, AB?CD , punctul E aparține segmentului CD, punctul F aparține
cercului, EF=4cm, FB=3cm și EB=5cm.
a) Arată că punctele A, E și F sunt coliniare; C
F
E
A B
b) Calculează aria cercului.
661
3) În figura alăturată este reprezentat un cerc. Segmentele AB și CD sunt
diametre, AB?CD , punctul P aparține segmentului BC, punctul M este
proiecția punctului P pe dreapta CD, punctul N aparține cercului, de aceeași
parte a dreptei AB cu punctul P, astfel încât MP=4cm, NP=2cm și N P ?M P :
Calculează aria cercului.
M
P
A B
662
6) În figura alăturată este reprezentat un teren în formă de pătrat ABCD cu
latura de 40m, din care s-a decupat un semicerc de diametru AB.
a) Un om parcurge pe marginea terenului distanța dintre mijlocul
segmentului DC până în mijlocul arcului AB. Arată că a parcurs mai puțin
de 92 de metri
A
D
C
B
b) Arată că aria terenului este mai mică decât 972m2;
c) Tangenta din punctul D la semicercul AB intersectează dreapta BC în

punctul E. Calculează lungimea segmentului EC.
663
664
TEMĂ
1) 2) 3) 4) 5)
R 9
`± 18¼ 24¼
A± 144¼ 225¼
665
2) În figura alăturată sunt reprezentat un cerc și un dreptunghi. Cercul conține
toate vârfurile dreptunghiului ABCD și are aria egală cu 225¼m2, iar lungimea
segmentului AB este egală cu 24m.
a) Calculează aria dreptunghiului ABCD;
D C
A B
b) Dacă punctul P aparține arcului mic DC astfel încât măsura arcului DP să

±
fie egală cu 60 , calculează lungimea coardei DP.
c) Dacă tangentele la cerc în punctele A și B se intersectează în punctul Q,

calculează aria triunghiului AQB.
666
D C
A B
3) În figura alăturată este reprezentat un patinoar format dintr-un dreptunghi

ABCD și din două semicercului. AB=30m și AD=20m.
a) Un om merge pe marginea patinoarului, din punctul A până în punctul C.
Arată că a mers mai mult de 61 de metri.
D C
A B
667
b) Arată că aria patinoarului este mai mare decât 914m2:
c) Un patinator merge pe cel mai scurt drum din punctul A până în punctul P
al semicercului alăturat, apoi continuă pe drumul cel mai scurt până în
punctul D. Dacă PA=12cm, calculează lungimea segmentului PD.
668
4) În figura alăturată este reprezentat un ștrand care este în formă de
dreptunghi ABCD, în care piscina are forma unui cerc. Cercul este tangent
la dreptele DC, DA și AB în punctele M, N, respectiv P, punctul Q este
diametral opus față de punctul N, punctul R este mijlocul segmentului BC,
iar QR=RB=20m.
a) Calculează aria dreptunghiului ABCD.
M
D C
N Q
R
A B
P
b) Un om parcurge distanța de la punctul M la punctul P, mergând pe

marginea piscinei, și continuă drumul în linie dreaptă până în punctul B.
Arată că a mers mai puțin decât 103m.
c) Verifică dacă suprafața ocupată de apă este mai mare decât suprafața
ocupată de nisip.
669
d) Dacă tangenta la cerc din punctul R intersectează cercul în punctul T,

arată că RT>34m.
670
671
672
673
674
17.
POLIGOANE
REGULATE
675
POLIGOANE REGULATE
Def.
Un poligon se numește regulat dacă îndeplinește două condiții:
1) are laturile congruente;
2) are unghiurile congruente
Obs.
Cele mai clasice exemple de poligoane regulate sunt triunghiul echilateral,
pătratul și hexagonul regulat
A 90±
D C
120± 120±
90± 90±
B C
A B
120± ± 90±
60
F E
60± 60±
A D
60± 60±
B ± C
60
Teoremă
Măsura unui unghi al unui poligon regulat cu n laturi se poate calcula cu
formula
(n ¡ 2) ¢ 180±
^=
n
676
Demonstrație
Def.
Se numește apotema unui poligon regulat distanța de la centrul acestuia la
una din laturile sale.
D C
A
a
a a
a a
a
a
B C A B
1) Triunghiul echilateral
p A
2
` 3
A¢ echilateral =
4
Dem. ` `
B C
`
677
Aplicații
Calculează ariile triunghiurilor echilaterale care au latura egală cu:
a) 4cm
b) 6cm
p
c) 2 7cm
p
d) 6 2cm
A
p
` 3
h= (h = AD)
2
`
Dem. h
`
B 2
C
D
678
Aplicații
Calculează lungimile înălțimilor triunghiurilor echilaterale care au latura egală
cu:
a) 4cm
p
b) 2 3cm
p
c) 4 6cm
p A
` 3
R= (R = OA = OB = OC)
3
p R
` 3 E
r=a= (r = OD = OE = OF ) O r
6 r
R R
Dem. r
B D C
679
Aplicații
Calculează lungimile razelor cercurilor circumscrise și înscrise și lungimile
apotemelor triunghiurilor echilaterale care au latura egală cu:
a) 6cm
p
b) 2 3cm
p
c) 6 6cm
SINTEZĂ FORMULE TRIUNGHI ECHILATERAL
2
p p p p
` 3 ` 3 ` 3 ` 3
A= h= R= r=a=
4 2 3 6
680
Aplicație
Să se completeze tabelul:
l h A a r R
1) 12
p
2) 3 3
p
3) 12 3
p
4) 4 2
p
5) 2 6
6) 6
681
682
683
684
TEMĂ TRIUNGHI ECHILATERAL
l h A a r R
p
1) 6 3
2) 5
p
3) 8 3
p
4) 6
p
5) 12
p
6) 36 3
685
686
687
2) Pătratul
Apa̧trat = `2
Aplicații
Calculează ariile pătratelor care au latura egală cu:
a) 4cm
b) 6cm
p
c) 2 7cm
p
d) 6 2cm
p
d=` 2 (d = AC = BD) D C
Dem.
` d
A B
`
688
Aplicații
Calculează lungimile diagonalelor pătratelor care au latura egală cu:
a) 4cm
p
b) 2 3cm
p
c) 4 6cm
p
` 2
R= (R = OA = OB = OC = OD)
2
`
r=a= (r = OE = OF = :::)
2
D F C
R r R
` r O r E
R r R
A B
`
689
Dem.
Aplicații
apotemelor pătratelor care au latura egală cu:
a) 6cm
p
b) 2 3cm
p
c) 6 6cm
SINTEZĂ FORMULE PĂTRAT
p
2 p ` 2 `
Apa̧trat = ` d=` 2 R= r=a=
2 2
690
Aplicație
l d A a r R
1) 12
p
2) 4 2
3) 72
4) 4
p
5) 2 6
6) 6
691
692
693
694
TEMĂ PĂTRAT
l d A a r R
p
1) 8 2
2) 5
3) 18
p
4) 2 6
p
5) 2 6
6) 12
695
696
697
698
3) Hexagonul regulat
F E
A D
B C
Obs.
Hexagonul regulat are toate laturile și toate unghiurile respectiv congruente.
El este format din 6 triunghiuri echilaterale și prin urmare măsura unui unghi
±
al acestuia este egală cu 120 , iar aria sa este de 6 ori cât aria unui triunghi
echilateral.
2
p
` 3
Ahexagon regulat = 6 ¢
4
Aplicații
Calculează ariile hexagoanelor regulate care au latura egală cu:
a) 4cm
699
b) 6cm
p
c) 2 3cm
p
d) 3 6cm
F E
p
d=` 3 (d = AC = AE)
A D
D = 2` (D = AD)
B C
Aplicații
Calculează lungimile diagonalelor mari și mici ale unui hexagon regulat cu
latura de:
a) 4cm
700
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
b) 2 3cm
p
c) 4 6cm
R=` (R = OA = OB = OC = :::)
p
` 3
r=a= (r = OD = OE = OF )
2
F E
O
A R r=
D
a
H
B C
701
Aplicații
apotemelor hexagoanelor regulate care au latura egală cu:
a) 6cm
p
b) 2 3cm
p
c) 3 6cm
SINTEZĂ FORMULE HEXAGON REGULAT
2
p
` 3
Ahexagon regulat = 6 ¢
4
p
` 3 p
R=` D = 2` r=a= d=` 3
2
702
Aplicații
l D d A a r R
1) 4
p
2) 4 3
p
3) 6 3
p
4) 30 3
p
5) 2 6
6) 6
703
704
705
706
2) a) Calculează aria triunghiului ACE.
F E
A D
p
6 3
B C
b) Calculează aria triunghiului ACD.
707
3) Calculează aria hexagonului.
F E
A D
6
B M C
708
TEMĂ HEXAGON REGULAT
l D d A a r R
p
1) 4 3
p
2) 6 6
3) 6
p
4) 24 3
p
5) 2 6
6) 12
709
710
711
712
713
714
715
716

7 Caiet Geometrie-Numbered

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7 Caiet Geometrie-Numbered

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET

Elev: _______________________________ Prof. Daniel Florescu

1) Cea mai lungă latură a unui triunghi dreptunghic este ipotenuza.

2) Aria unui triunghi dreptunghic este egală cu semiprodusul lungimilor

3) Unghiurile ascuțite ale unui triunghi dreptunghic au împreună 90±:

2) Triunghiul dreptunghic cu un unghi de 30±

I) Sub tabel sunt desenate 8 triunghiuri dreptunghice corespunzătoare

IV) Calculează în funcție de a și b ariile și perimetrele triunghiurilor ABC de

1) Calculează în funcție de a și b ariile și perimetrele triunghiurilor de mai

Indicație: Se construiește perpendiculara

b) Dacă dreptele DE și AC ar fi perpendiculare, arată vă EC=3EB;

a) Calculează măsurile unghiurilor C și D.

a) Calculați măsurile unghiurilor A și C.

b) Dacă punctul P aparține segmentului AB astfel încât măsura unghiului CDP

D¢d D=diagonala mare, d=diagonala mică

1) Calculează măsurile unghiurilor marcate cu “?” în figurile de mai jos:

3) Desenează un patrulater convex care are unghiurile opuse congruente.

1) În figura alăturată este reprezentat un patrulater ABCD. AB?BC; AC?CD;

b) Dacă punctul E aparține laturii CD astfel încât, ^CAE = 3 ¢ ^DAE , arată

b) Dacă punctul E aparține laturii BC astfel încât ^BEA = 105±; arată că

b) Dacă punctul E este situat pe dreapta BC astfel încât ^BDE = 2^CDE;

b) Dacă punctul H este proiecția punctului C pe dreapta AD, iar punctele M și

b) calculează distanța dintre mijloacele segmentelor AB și DC.

2) Desenează un paralelogram MNPQ cu MN=8cm și ^M = 60±:

3) Desenează un paralelogram ABCD cu AB=BC.

1. Are laturile opuse congruente

Cum arăt că un patrulater este paralelogram?

1) Folosesc definiția, adică arăt că are laturile opuse paralele

2) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Știind că

b) Dacă punctul E aparține dreptei AB astfel încât dreptele DE și AB să fie

b) Dacă punctul E aparține dreptei DC astfel încât dreptele BE și DC să fie

c) Dacă punctul F aparține dreptei AB astfel încât AF=4cm, calculează

b) Dacă punctul E aparține dreptei AB astfel încât dreptele DE și AB să fie

2) Arăt că are două laturi și paralele și congruente;

3) Arăt că are laturile opuse congruente;

4) Arăt că are unghiurile opuse congruente;

5) Arăt că unul din unghiuri este suplementar cu unghiurile sale alăturate;

6) Arăt că i se înjumătățesc diagonalele;

1) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Punctele E, F, G

b) Arată că ADEF este paralelogram.

1) Pentru paralelogramele din figurile de mai jos, folosind informațiile notate

e) Măsura unghiului B este cu 100± mai mare decât măsura unghiului A;

b) Calculează măsura unghiului DMC.

b) Calculează aria triunghiului FDC, unde punctul F se află la intersecția

b) Dacă punctul F aparține dreptei DC astfel încât [AF să fie bisectoarea

5) În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD. Măsura

b) Dacă punctele M și N sunt mijloacele segmentelor AB, respectiv BC,

6) În figura alăturată sunt reprezentate un paralelogram ABCD și triunghiurile

• are toate unghiurile drepte

• are diagonalele congruente

• are două axe de simetrie (mediatoarele laturilor)

• are un centru de simetrie (punctul de intersecție a diagonalelor sale)

• are două axe de simetrie(mediatoarele laturilor)

• definiția dreptunghiului(paralelogram cu un unghi drept = dreptunghi)

• proprietatea unghiurilor(patrulater cu 3 unguri drepte = dreptunghi)

• proprietatea diagonalelor(paralelogram cu diagonalele congruente =

4) În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, dreptunghic în A.

5) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD. AB=12cm,

b) Calculează aria triunghiului DOC, unde punctul O se află la intersecția

6) În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD. AB = 6cm ,

b) Calculează lungimea segmentului BE.

1) În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD. AD=4cm, punctul

b) Calculează perimetrul dreptunghiului ABCD.

b) Calculează distanța de la punctul C la dreapta DF.