COPACUL IDEILOR - STEFAN CEL MARE, ‘Telia numita Copacul ideilor” presupane munca in grup. Este 0 metoda grafca in care euvantul cheie este seris intr-un dreptunghi la baza pagini, in partea centralé, De la acest dreptunghi se ramiticd asemenea crengilor unui copac toate cunosinjele evocate. Foai pe care este desenat copacal tece de la un ‘membru l atul al grupul i fccare elev are posbilitate sk cteascd ce au seris colegi sti. Accastiformi de actvitate in grup este avantajoasi deoarece le propune elevilor © nou form de organzare gi sistematizare a ceunogtinglor ‘Asadar, in eazul descrcri dommitorului Stefan cel Mare utilizind aceasta metodi, se va fncepe prin a desena un copae, la baza cuia se trece numele su ani intre cae a tril, Pentrua nota ct mai multe dei in partea superioari a copaculi,elevi din echipa care lureazi la acest proiecttrebuic si fi acurmulet pins la ‘momenful curest o multitudine de informatit din viata domnitoruli, precum date despre copilire, vasa personal, activtatea religioasd,huptele la care a partcipat, herurile pe eae l-a consti, meni pe care a inspira in serierile lor ga mai depart. ‘Astfel, dupa cum este descrisi metods ,Copacul ideilor” mai sus, plang trece pe rnd, de la un elev la aul fiecérua venindui rindul 0 data, de dous ori sau de mai multe or, in finetie de mumrul elevilor din cchipa. In momentu in cae toate informatie cunoscute de elevi sunt trecute in copa iar timpul de fuera i ieware echip va merge in fata clasei pentru asi prezenta copaculidelor despre Stefan cel Mare. Este important ca fiecare idee notata in copac sfc explicta in cdteva cuvinte de cre elevul care anotat- anterior. Atel, informtia respectva este repetaa si fiat de catre majoritatea elevilor. La finalizarea prezentrilorturuor echipeor,plangele pe cae au hcrat sunt expuse fn clas, pent ca levi i aibd prileul si le reciteascd ori de cite ori dorese si sig fieze informatile permanent, acestea rimanind intpirte chiar pe parcursulintegiivieyia fiecdrua, find parte din cultura sa general legata de strimosii nostri curajoi gi de trecutl neamului romaneseSTEFAN CEL MARE (1438/1439 - 1504) — Pedagogia lavitimntalui Primar si Preseolar "Valida-Mihacla TitanExplicafille idellor din copac: |1/Este Fl fi Bogan a Mes - > Stefan al I-ea sa nisco in anal 1438 sau 143, la msi familie la Borst, asta in judo Bas, a fie nlegtim al vitorului domn al Moldovei, Bogdan a Iii al Oe. Bogdan cr a nda su fia nekegtim al hui Alexandra cel Bun iar sofia, Otes provenes ditto familie de boii de lings Baciu, cei doi cunoscéndu-se in peroads in care Bogdan ta aft in ei acuta lui Viad Dra Familia aver inc tei bei loachim, lon i Cristea) si dou fee (Maia Sora) ‘1/ARE3 aA GP -> Stefan va caitorit de 3 oi, sole sale find: Evdochia Olelvici (stoi inte 1463-1467), Mara de Mangop (csiorf inte 1472-1477) si Maria Voc (cisitor inte 1478-1504). El at eopis Penta Rares, Bogdan af I-ea Alexanr al Moldove i lena Voloanen ‘3A dm a Modo Bt nl 14871504 - > stefan cel Mar fost cel mai de seam domnitor al Moldovei, vind o donnie de 47 de ai 4, Poarta 36 de batilii (pierde doar 2) - > Pe parcursul domniei, Stefan a dus nameroase rézboic sau batali, marca lor majoitate vitorioase, cele tai ernie ind victoria de Ia Bai aap ui Mati Corvin in 1467, victoria de Ia Linc Impotriv tari, n 1469 sa victoria din Bata de la Codsi Cosminuli asupra reek Plone’ Toan Albert, tn 1497. Cel mai mare succes militar repezetat victoria zérobtare din Blin de a ‘Vasu imptrvaunei patric arate otonsne conde de Soliman-Paga~ beiebeiu! Ramet, I 10 iansarie 1475 numa perder acest biti, in anal utr sufanol Mehmed al I-ea va condace, personal, o expedite a Mokiva inheiat cu infingrea anatei Moldove, in bt de a Valea Albi ~Rizboten. 5, Viotoria de Vas (Podal ina) = 10 Tanuarie 1475 -> In decemrie 1474, armataotomand a nt in Moldova. Un prim atc lakngiior in sdul Moldove a fost espns de moldoven, care a alicat ao’ tactica pmol polit, au oti nile (un cadavra. de anima aruncat in flntid, mai ales do pore, era de ans) gi s-au reas dn calea aematetucest.Populajia cv fos rims in zonee montane din ests din moral tir, iar trupeleugoae moldovene a icepu s+ hiruinsl pe tur, dsinghnd ai ales detagamenteeizolate, pleat dup asa tn recunoaytere Tina final era Suceava, Cttea de Scaun a Moldove. Petra ajunge aii, exitay dou ci: un drum ds-alangl Sieuhi, sun abl pe Vales Bridal, pe deca Vasii-Roman, Arata otomani sa indtepat are Vas, icoadel indicnd aceasth ond drept oul taberei i Sef, Penta 4 ajunge la tabira lui $tefan, armata otomani trebuia si treaci un pod de lem - Podul [nalt,consteuit probabil pe piloni - peste riul Lipovit, afluent al Biriadului, pod inadeovat receri unui mare num de tupe in special a tupelor gree gi atlerie. Zona ea ideal pent aplrtori moldoven, in acelai loc o amt polonezh ind inirint in 1450. => Dezastral ermatei otomane, cu un an in urmi, mu putea si rma nepedepsit de cueertorul Constantinopolelu, care comands personal cazapania din 1476, aud in Moldova fort evaluate de sursele contemporane nie 90 000 gi 150 000 de oameni, plus un coatingeatdetrupe raatene, de 10 000 ~ 12000 de uptor, usin dispoztc de domaul muntean, Lord Basarab (1473- 1477), wocut de parteaotornanilor. fa sce timp, poruncetettarilor si prade Moldova, pena a sib si mai mul aparea iri. Armataotomand teoce Duniea in a dous jumétae a ini tue 1476, apo inainteazs pe Valea Sietui, spre Suceava In acest condi, Stefan intrest ctl, tite 6 parte a oasti impotriva itarlor, ceugind sii lunge din ard lipseste pe turcide mijlouce de sprovizionare.Fird a primi yjutor dels poloei sau de ln ungur, Stein este nevoit sb opund mate nvadatoare dos cu 12 000 de ostent s stbileste abiea pe un plato inl, stu pe valea PaulsAb, unafuen al ruhui Moldova, unde se fotifica cu snp, plisade s crue legate inte cl, dup model mst. La25iulie 1476, tad avangarda otomund condusi de beilerbeul Rumelie, Sdleyman Hadimbul, pe eare-livinsese la Vaslui. Provoact mari pirdi, dar ssieaspabior i obligh sb se regi in tbr inti In dipostlarieril A dou zi, pe 26 ile 1476, dupd un duel dearerieotomani atc cu infantera format din azapi, ‘care este respinsii, cu mari pierderi. Sultanul porneste atacul decisiv in fruntea ienicerilor, iar Stefan, dup o rezistenja invergunati, coplesit de numirul Adversator, este nevoit sk abandoneze abi gis se retagh prin pure. 1. Sti de straja la ,.Poarta Crestinitafii® - > Dupa o victorie, Stefan a trimis o scrisoare catre monarhii crestni ai Buropei, anuntandui de victoria impotriva otomar Tucru pentru care fi muljumeste lui Dumnezeu, gi corindu-le s& se ridice cu totii impotriva turcilor. In scrisoarea sa, Stefan ‘numeste Moldova ,Poarta Crestindtaqi In continuarea serisori, acest i atenfiona pe monashi crestini ai Europei cd dacd aceastd poart care ¢ tara noes, va i pierdats, tunel toot retnatea va fin mare primejde. De asemenea, Stefan cel Mare se angaja supe pin a moere penta lgea creytneasca {8 Poarti ew el fot timpull un triptic - > Tripticul este un ansamblu de trei panouri pictate sau scuiptae, unite prin confinut comun, care se completeaza reciproc, reprezentind de obicei scene sacre, prinse intre ele prin balamale astfel incit panourile laterale s se poati inchide peste cel din mijloc, formind, de regul, un diptic atunci cind sunt inchise. In Muzeul ministirii Putna se pistreazi un triptic, pe care Stefan cel Mare I-a purtat intotdeauna ci sine, mai ales in mule sale racoaie Pe el est reprezenat, i mic, Mantra inconurat de Maica Dommnuhi i de Sfntl loan Botezioral, aleituice ce se msmese interment de specialtate,Grupul diss” SED SHRABEG -> In O sama decuvinte a eonicerulu lon Necul, in coe 12 istoioarereferitoae la domnia Situ: Voievod Stefan cel Mare, p> bes mtorr pate fn meri pope, o previews ck,dopt intra da Riven! in oro] 1476, domo ri indreapta spre Voronet, ,unde traia un parinte sihastru, pre nume Daniil, $i batand la usa sihastrului, si-i descuie, au raspunsu sihastrul sa astepte Stefin-vodi afr pnd intovi nga. $i dup ceg-a stv shasta rua, mu chemat in chile pre Stfan-vodi $s-m ispoveduitStfan-vdi In dinsat nS? (RS RABAT) - > Stan era nutter peor sl: lptatimpotrivaotomanitorpenirua pots legen crtniii din Europa a citoritnumeroase bse, era foarte erednicos, De acet, Stein cel Mare a fot canoniaat ea dom binecredincos, un einai nl ind in dat de 2 Ile. Stein eel Mae est tnt pena ed gi- init neal gs rf penta ar enna rxpuns prin insti sivlvie. Acesti neam a rif suntem noi ce de asx el -atramamis.o moytnte neprefuit, sera char prin cuvinele crise pe pergamental din jeoana sa: ,Mai presusdethna noastr st aprare ns si neatimaea frit nose", Aceas a mosteireo aver sino de pstrat si de transmis ‘nai depare nealerai:Hbortea eum iced ortodoxi => Stefan cel Mare, care o numea ,gninistrea sa din Sintul Munte”, practic a reficut-o complet sia pctatbiserica mare, construind gi arsanaua intriti eu tum de apirare. Din pleate, nimic din vechea ministre nu a mas pind la no, ‘moldovenese, fapt ee reprezentainclusiv 0 modal > Stefan cel Mare fost unul dintre putnii domni ai Moldovei care au batut o moneda proprie, os te de a afirmare a suveranit13. Ctitoeste sau retitoreste 44 de mindtr si biseriei-> Stefan cel Mare a acordtosteniedeosebt biserei sia contri un nun impresionant de Heyuri de cul. Tradjia populard I atribuecttorrea.a 44 de de biserici, dar in mod cert sunt cunosute 12 de rd, Bisricictitorite de Stef Putna (1469), Milisiuti-Badeuti (1487), Patriuti (1487), Sfantul ie-Suceava (1488), Voronet (1488), Vaslui (1490), lagi (1492), Biserica Sfantul Gheorghe din Harlau (1492), Borzesti (1494), Hugi (1495), Dorohoi (1495), Popiuti (1496), Valea Alba (1496), Tazlin (1497), Neamy (1497), Piatra ‘Neamt (1498), Volovat (1502), Dobrovaj (1504), Reuseni (1504), bisericile de la Ramnicu Sarat (pisanie din 1704) si Scanteia (pisanie din 1846), etc. => Cetifi medievale din vemoa hi tefan cel mare: Claten Criciun Ceiatea Romanuli, Cetatea ‘eam, Ceatea de Scan a Succve, Cetaten Hatin, Cetatea Sorca, Cetatea Onhe, Ctatea Alb, Cetaten Chilis, Ctatea Bender-Tighia 15, Fapicle sale sta la Baza legendor, x cinteclor a pallor - > Despre Scfan cel Mare sa vorbt isa ers ml. Iso, seritor, came de sat, militar, arti, preoi,invijstor, savani gi oameni simpli au simyt i simu nevoia si vorbeasc despre Stefan cel Mare. Vlzut din perspctiva rltaruli, «orului pole, a conduettoruit administratv ori a omului ft, el a fost indica ea model, Au sers despre el: Mibail Kogtniceanu, ‘Vasile Alesandi (mn i Stefan cet Mae", Inn religos”), Dimitrie Bolitincanu (.Muma hi lef cel Mare’, ,DanilSihasru"), Mii Eminescu (.Doina”), Regele Ferdinand I (,Cuvdntare la Minstiea Puna”), Nicolae lorga (Isloria hi Stefan cel Mare”), Octavian Goga (,De la ni"), Lucian Blaga(.Trilogia cur. Spafal Miao”), ete ~> Dimivie Bolntneana a scisaceastépoeze fn anu! 1857, insptat de a agment din hcrazea O sam de cuvinte a cronzaruhi lon Necule: ,Stefha vod cel Bun, bitadu- tue la Rzboien,« mer sine in Cettea Neamul, ind mamd-sa fn cetate, a a lisa inte i so pasa in cuibul ei pire, cf si se duc tn sus sf tng one, ef zbinda va fa lu. $i aga, pe cuvistul mines, -4 dus gia strnsoaste" Bibliogratie: pscemioramniaul porn stsi-cel-aes-nae spc al-mldowin-eul-mads isi. onaon muna! cosa 08122002, Wom 925) plan aniodaeskorg'SCRs On el Ma C80, SCM (eesti 1202, nea 95) iene het pene nde tai asi ce. 1S fl rea nO 12202, oe 0); npleniopednnisclBPCA4S304Ca. de) ROCA oe in 12.2022 ar 1605, ‘Mplowenonalaren- snort pat-esinaatinnipgunlchin acral OK 122022 aor 100), uu gach acest 08 12.202, om 115 ‘enol nnn 2021/1 Schoria nil sharia st tfn-el-nar2-l (een 8.122002, oa 7:0) pew scfm rf 0h acenn § 122123 nr 1 apap hiss pean: (een. 202, 130% upshalupinde02004/e-ce e-layer mealies mesa eau eesat a OR 12.223, a 11.35), ‘pci asta gennlin ese sh (scent 8 12222 aera 15, sesame 20. (ecm 0822022 ra 10