Elemente alo textulul Tort Such = Natator Incpi in ~Tipal fran Constructie epic th proza, de mare fotindere, cu o aciune complena ts ‘care participa un numir mare de parsonaje, supuse unor confficte puter- nice, romana! igi gseyte expriniarea plerar’ odata en realism Creator al ‘omsumului realist modem in literatura romiins, Livia Rebreanu se dezive de » geatisnmul care ,copia sineer,fidel i fotograic” humea gi cere ca romanul 5 se indrepte spre un ,ealism al esenjelor", Forrmula aceasta tsi gAseste cexpresia in romanul fon, a c&rui apart, anul 1920, recolvd o problems {fi ciamd o controversd (E, Lovinescu): prin obiectivitatea observa gi ‘prin aderarea la o estetich de tp naturalist, Rebrearm d& o loviturd docisivs ‘dilismului simindtorst¢ ideologiei poporaniste. ‘Roman de tip obiecti, Zon dezvaluie o tem cate I-a preocupat pe editor de-a fungal introgii sale creajii: problematica paméntulsi, pri- vith din perspectiva relatiei organice a plranului ardeican oa glia si 2 jubini pitimage pentru delniga sa. Tema aceasta generali este dublats de tema iubisi, fapt rolevat chiar de structurarea romanului in dow sari parti: Glasal pdmdnulul si, Glasul iubiid. Acsinaea complex’ &10- ‘este prezentati de un narator oblectiv, omniscient, care {nfitigeazt evenimentele dints-o perspectva finalist, infampuite logic si ‘eauzal, explicabil si, uneori, previzibil. Inctpital i finalul, constuite pe motival drumuli, evidentiaz8 aspect de corp sferoid al comanului, tare Inchide fn sine un bogat univers rural, stratfieat social g‘economic (Gisgci ~ bogati), dar si ulnar (tarani — intelessmalitatea sebului): Row ‘mamul recompune, monografic, imaginea satului ardelean din zona Nist- ‘udulu, cu toat gama conflicelor de Ja inceputul secohului al XX-lea Prin tehnica planurilor paralele $i a contrapunctulul, se precints viata ‘irinimit io intelectualitgt sdteyt, dar si diverse momente esentiale (aunta Anei cu Ton, respectiv a Laurei cu Pictea) san conflict, patemice (lon ~ George, invatiioral Hendelea — preatut Belcing) ‘Abordarea personajelor ca tipologil este specifick realismului, care cconcepe arta ca mimesis, urmirind prin eceasth generalizare tocmai o reprezentare cai cuprinz3toare a Viti, oferind cititorauiiluzia vero similittl gia. veridicieigt. ‘on al Glanetgului si Tits Herdeles sunt dou’ dintre tipurle ume re- prezentsive, al ciror destin este srs legat de kongnl acini ramamuh,intolectualu = Relat dintre personaje Jon este tipul generic al tSranului roman, in spej al celui ardelean. Din Punctul de vedere al categoriei morale, on este tipul parvenituli, rudit cu Julien Sorel, cu Dinu Paturied sau cu Tanase Scat, cei el serupule morale, ce folosesc femeia ca mijloc de parvenire. Titu este ‘ipul micului aspirant rural Ia staturl de intelectual, un idealist autoilu- ona, lpsit inside fra necesar pentraa-si pune in practic idealurle. Destinul‘celor doi tineri este ingemnat: au vaste apropiate, au co- pilirit impreuni, sau imprictenit, in ciuda apartenenfei la clase sociale diferite. Ton i se confeseaz domnigorului, ctruia ti poaré respectul cuvenit prin statutul stu de fiu al nvatitorulu, iar Tita ti 8, invo- Juntar,sfaturi eu consecinfe devestatoare. Cand Ion se plinge cd Vasile BBaciu nu se indupleca s& i-o dea pe Ana de soe, Tit arunc8 o vorba in vant: trebuie sd! silest, moment in care lui Toni se pare cd in minte i sca deschis deodata o dir luminoasi care fi arta lamuritcalea. PParcursul scolar al celor doug personaje este revelatoriu pentru pro- filul lor caracterologc. In caracterizarea direct, ficud de autor int-o analeps, se precizeaza c& lon a fost cel mai iubit elev al invigdtorului Herdelea, cate a insistat pe ling Glanctasu s8-si dee ful Ia scoala cea ‘mare din Armadi, sl faed domn. Sidaniileinvijtorului au dus chiar la scutirea de taxi de insriere,finded biianul ena silitor si cumin. Dupa doui luni ins, Ton a refuzat si se mai ducd la scoala cea mare, ‘motivind efi erau mai dragi muneile cémpulu, sa fle vegnicinsopit cu pamantul Cu toate acestea, a pistrat cirile yin sdrbatori le-a citit ‘rscitt pana Ii s-au forfenipt foie, iar mai trziu se desta citind can de povest si gazete vechi, imprumutate de la dascl. Porirea spre inva- {turd a fost deturati, deci, de o pasiume mult mai puteried, instine- tuala si organica: pimintl. Prin acelasi provedeu este prezentat Titu, mandria familiet Herdelea Tindrul de douizeci si trei de ani, inalt, desira, imberb fisese, sub mina tatui siu, un elev eminent”, doar cla liceul din Armadia, prin clasa a treia, a nceput si simtd ci e persecutat, Trimis la liceul lungurese din Bistia, sii rupd limba stdpniri si apoi la liceul sisesc (Aci cu limba nempeasca poti umbla in toata tumea), Titu rimine $8 studieze acasd ultimele dout clase liceae, din cauza taxelor scolare prea ‘mari pentru slabele puteri financiare alc invatitorului. Situl de anita buchisealé searbada, nu isi d& bacalaureatul, deci nu poate indepli visultatilui stu de 1 vedea preot, notar sau micar invayitor. {In vreme ce Ion ii canalizeaza toate energiile spre recuperarea pi- ‘méintului din zestrea Zenobiei, pierdut ce ttl su, Tita st caut o ocu- patie, intrind — prin intervengile tatilui ~ ea ajutor si practicant la notarul din Salva. Cit timp Ton se lupti si scape de umilitoarea eti- chetare ca sdranoe gi fleandurd, Tit publied o poezie de tei strofe in revista Familia” gi se declaré poet, dobindind admirajia domigoa- relor din yinut, Cand Ton se'sfisie inte pasiunea pent frumoasa fat a vviduvei Ini Maxim Oprea si patima pentru pmdnturile Anei lui Vasile Baciu, Titu triste o iubire adolescentind pentru Lucretia Dragu si 0 aventurl cu Roza Lang. e 287AAnaliza unor ‘scene reprezentative = Scena sarvtar pamantulut = Seriscarea ‘nmisa de Ti do la Bucurest Formularea ‘une! opinit fargumentate ei doi eroi dovedese profiluri caracerologice diferite. Ton, un fibeku ional in Iumea satu, este inj sale une Jum ru aloatute, ctiteriu fundamental al valor in satu ardelenese de pe o pevite privlegat, comparativ cu Ton este un medioeny are sect isd gloria” nut Armadie. In felul siu ~ poate meanalitc = Ton yi pune problema rostuli exitenei sia demnitii umane, ajunednd la ‘Conclusia ein afara iubini,altcev trebuie sd fie femelia gi prefera si mu Se fi ndseut, dec si fie basjocura oamenilor. Energiei sale impresionanie i sistemului siu de valori (chiar dace diseuabil) i se opun apes st Sion orci sistem in cazul hi Tit: Unde te duce vag. acolo webule a ment si ceri porunceste ea trebuie 3 faci! Numat mebunit unble svi stcvileascd mersul, 0 abata din cala ei Tipologia personajlor se evident in citeva scene semnificave enim vonstucfa erie, pen destin lors pent ol lor I Ope ‘Una dinre scenele cele mai semnificative pentru infelegerea complesi- tii patologice a lui lon este sirutaea pimntlu, care se constiuie #110 Siusd de inspirafie pentra roman. Scena are asupra,cititorolul un impact Similar celui produs tn realitate asupra seiitorulu. Stpan al tturos pie intro, fon se site wn uray I piciaree Aru se Se WS balaur. in pragal desprimavarisii, granul are asupra pimntului o percepic veieroticd, vazind in delnitele sale imagines unei ibovnice ispititoare ngenuncheat in gestul mistic al sarutarit pémantului, Jon simte fiorul rove, iat lutul ft pntuieste picioarele si ti imbrac8 mainile cu mite ‘dmgi de doi. Este cupinss in aceast send Inteaga ambivalent Eros ve Thanatos si este concentrath soarta eroului, prizonier all nefiresti patimi pentru paimant. TEvolutia lui Titu Herdelea este sintetizaté in penuitimul eapitol al ‘omanulti, in serjsoarea pe care le-otrimite pirintlor sii, la dowa sp Tiimani dupa plecarea la Bucurest. Intlnim acum un tind maturizat de suferinga dorului de Ardeal, consent de misiunea sa de Zarit, impres sevnat de evenimentele trite 1a Sibiu in timpul eAlétorei, Cavan Sionshumeste noun condifie a tandrului este rostit de mal multe ori de oamna Herdelea, cu ochii inlirimati: istrainar. Un detaliu semnificativ pentru separarea celor dou destine este “oferit in aceeasi send a lecturii serisori, Vestea mort Iui Ton nu i se cae ie iat ity, Bind aminai, cv sperana cb vor cuprinde fn ex Soares informati despre posibila nunta a Ghighitei cu Zagreana. Vest despre o moar si 0 muntS —semn cA viata merge netulburatSinaints vanunat constant de o fort§ centripeti, Jon riméne definitv prizonier al pamantull pe care Ia iubit cu patima o fori centrifuga} Inte, parteas pe Titu de locurile natal, urménd sf poate s spre asl le roman, Rascoala, —~ ‘Cele dou personae prezentate au destine impresionante: unul se fFange violent, celaalt continu, minor, dar ascendent,provoeiind etitorul inte ‘paren privie la rostal existent, la lgitmitaten societi, ta sensu! 288patimilor omenegti, Adevirat creator de onmeat si de-riag, Liviu Rebvcan siseste resorturi mereu noi ale actiunii persomajelorste dezviluie moti- ‘tile si le conduce prin universal fictional, HsSnekctdorulai impresia ‘maximei verosimilitii. :