ASTROLOGIE ŞI RELIGIE

Astrologia (Astron-Logos = graiul stelelor) este privită astăzi ca o ştiinŃă a

cunoaşterii de către toŃi aceia care încearcă să o studieze în profunzime, o
ştiinŃă bazată pe observaŃie naturală, care-şi propune şi poate să demonstreze
cu date că între cerul de naştere al unei fiinŃe umane şi evoluŃia ei pe acest
pământ – mai bine zis soarta ei – există o legătură, lămurind pe baza unei
experienŃe milenare dictonul popular atât de plastic exprimat: „ceea ce îŃi este
scris…“. Pentru ceilalŃi ea rămâne, precum Nebuloasa Andromeda, ceva greu
de definit, de crezut, dar şi mai greu de folosit. Chiar dacă în câŃiva ani
astrologia a făcut paşi importanŃi la noi, în România, ea se află încă pe o
poziŃie modestă în raport cu majoritatea oamenilor, care îi atribuie cel mai
adesea o falsă imagine, şi anume: mai mult magie decât ştiinŃă!
Ceea ce mi se pare mai greu de îndreptat în acest moment este relaŃia
dintre RELIGIE şi ASTROLOGIE, lucru despre care se vorbeşte foarte puŃin sau
aproape deloc. Pentru Biserica Creştin-Ortodoxă „cititul în stele“ este un păcat.
Totuşi, Astrologia este singura ştiinŃă care Ńine seama de religie, de existenŃa
DivinităŃii şi a Maleficului în abordarea analizei vieŃii omului pe pământ! De
asemenea, ea oferă informaŃii asupra oricărui sector de viaŃă, oricât de
neînsemnat ar fi sau, cu alte cuvinte, ea oferă imaginea cea mai amplă în
analiza existenŃei omului. Analiza astrologică profundă se bazează pe toate
celelalte ştiinŃe şi are drept scop să descopere acele dezechilibre exterioare sau
interioare cu care omul se confruntă, de a orienta omul spre iluminare
spirituală şi spre MÂNTUIRE. Astfel, putem spune că atât astrologia, cât şi
religia converg către acelaşi scop.
Matematica, ca ştiinŃă, nu are nevoie de Dumnezeu şi nu-l percepe; nici
fizica, nici chimia, nici medicina, fie veche sau modernă. În fiecare dintre
ştiinŃe, dacă omenirea a cercetat raŃional sau intuitiv a ajuns, la un moment
dat, să descopere. Aceasta este realitatea concretă, palpabilă. Din punctul de
vedere al astrologiei în raport cu ştiinŃele exacte, lucrurile se văd altfel: omul
evoluează, creează, descoperă numai atât cât îi îngăduie Dumnezeu. De
asemenea, sunt puŃini oamenii de ştiinŃă care recunosc participarea DivinităŃii
în realizările lor… or câŃi dintre medici implică puterea credinŃei pentru a salva
vieŃi? Sunt unii care nu vor să creadă că aşa cum „mărul lui Newton“ cade
întotdeauna pe Pământ cu o viteză v = mg, tot astfel se întâmplă ca omul să
trăiască după un tipar prestabilit care se realizează întocmai dacă omul – ca
fiinŃă superioară – nu evoluează spiritual în decursul vieŃii pământene, către un
plan superior celui de la care a pornit. Iată, deci, ce strânsă legătură este între
astrologie şi religie. Ambele percepŃii sunt creaŃia şi voinŃa Puterii Divine. Marii
astrologi pe care i-a cunoscut istoria au fost în acelaşi timp filozofi sau
matematicieni, astronomi, fizicieni, medici etc., iar religia le-a recunoscut
meritele ca oameni de ştiinŃă. De ce să nu-i recunoască şi ca astrologi?
Legătura dintre astrologie şi religie vine către noi din antichitate: preoŃii
diverselor religii erau şi observatori ai
cerului, iar analogia dintre viaŃa omului şi
mişcarea planetelor o întâlnim chiar şi în
textele biblice. De pildă în „Evanghelia după
Matei 2.9 şi 2.10“ se spune: „După ce au
ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi
iată că steaua, pe care o văzuseră în Răsărit
mergea înaintea lor, până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era
Pruncul“.
În sprijinul acestei idei vine în „Prolog“ la lucrarea „Astrologia practică“ şi
Adrian Cotrobescu: „Astrologia este numai un instrument care facilitează
percepŃia puterii divine, care oferă repere pentru a putea aprecia unde se
plasează fiecare dintre noi, ce mai are de făcut, cum îşi poate continua
elevarea spirituală“.
S-ar putea reproşa uşor că omului i-ar fi de-ajuns credinŃa desăvârşită şi
Dumnezeu îl va duce acolo unde trebuie să ajungă. Desigur că aşa este cu
certitudine, doar că drumul până la CREDINłA DESĂVÂRŞITĂ poate fi extrem
de dificil, poate dura aproape toată viaŃa sau se poate ca unii să nu-l găsească
niciodată. Or tocmai acesta este şi scopul astrologiei, de a deschide oamenilor
calea spre desăvârşire spirituală. Desigur că demonstraŃia poate continua, dar
numai un dialog deschis cu reprezentanŃi ai Bisericii Creştine Ortodoxe ar
putea conduce la aşezarea Astrologiei pe un fundament realist.
ContradicŃia dintre dogma creştină şi practicarea astrologiei apare în
Rugăciunile de Dezlegare ce se spun la Slujba Sfântului Maslu (slujba care se
oficiază în anumite biserici, vinerea seara) şi care conŃin referiri directe la
„cititul în stele“, ca fiind un păcat.
Totuşi o anumită recunoaştere a strânsei legături dintre Universul Cosmic
şi viaŃa noastră, a oamenilor, există, după cum o arată tocmai CărŃile de
Slujbă. De asemenea, ortodoxismul – considerat ca fiind religia ce oferă cea
mai mare libertate de manifestare – nu interzice în mod explicit practica
astrologiei.
Poate că acel păcat la care se face referire este considerat a fi doar
practica cu efecte negative asupra oamenilor, cum ar fi exagerarea influenŃei
astrale asupra vieŃii omului prin limitarea mijloacelor sale de acŃiune ori a
liberului arbitru în luarea deciziilor. Un pas înainte spre un consens cu dogma
religioasă îl face şi A.A.R. (AsociaŃia Astrologilor din România) căutând să pună
bazele Standardului OcupaŃional al astrologului, o iniŃiativă absolut lăudabilă.
Astrologia permite, cu metodele ei, definirea pentru orice individ, a liniilor
marcante ale destinului său în această viaŃă, în care un loc bine determinat îl
au: Religia, CredinŃa şi Manifestările religioase.
O altă contradicŃie aparentă între Creştinism şi Astrologie se referă la
principiul Reîncarnării. Dogma Creştină neagă posibilitatea altor existenŃe
terestre ale spiritului, iar necesitatea mântuirii lui în decursul acestei vieŃi este
singurul său scop.
Personal, cred că este doar o contradicŃie în termeni sau de înŃelegere a
„devenirii“ noastre în viziunea dogmelor creştine. Argumentele pe care le voi
aduce în sprijinul acestei afirmaŃii vin prin exemple concrete, extrase din
mesajul transmis nouă prin Cartea Sfântă.
Inclusiv în Biblie se află referiri la reîncarnare (Vechiul şi Noul Testament:
Ieremia 10/2; Iov 33/23-24; Ecleziast 7-14; Pavel către Romani 12/3 etc.), la
evoluŃia spirituală a omului şi noi, cei ce trăim sau nu religios o viaŃă modernă,
putem fi la fel de aproape de Dumnezeu, asemeni preotului care, după o
purificare sufletească şi trupească ce îi conferă elevaŃie, se identifică cu jertfa
Mântuitorului, deşi jertfa liturgică se aduce în mod sacramental, nesângeros în
Biserică. Manifestările religioase personale sunt prezente în horoscopul natal,
indiferent de religia căreia îi aparŃinem, şi derularea firului vieŃii fiecăruia se
poate raporta oricând la armonia sau dizarmonia din relaŃia pe care o are cu
religia sau cu evenimentele religioase curente. A fi în armonie cu Cerul este
acelaşi lucru cu a fi în armonie cu Dumnezeu în sanctuarul său, adică în
Templu.
Şi acum, către final, câteva citate din
Biblie ce fac referire la practica astrologiei:
„PorŃile Cerului erau deschise şi am
văzut ieşind din ele stelele. Atunci am
socotit timpul la care au ieşit şi am notat
exact cifrele. Mi-am notat, în acelaşi timp,
numele lor, drumul lor mereu reînnoit,
încercările prin care trec, toate pe măsură
ce Uriel, care era cu mine, mi le desluşea.
[...] El mi-a făcut cunoscut numele lor,
locul lor şi înrâuririle pe care le au“. („Cartea lui Enoh, cap. XXXII“) „Am văzut
douăsprezece porŃi în Cer, la marginile Pământului, prin care ies Soarele şi
Luna şi stelele şi toate lucrările Cerului la răsărit şi la apus“. („Cartea lui Enoh,
cap. LXXIV“)
N.B. Enoh, al VII-lea patriarh de la Adam („Enoh, fiul lui Iared, fiul
lui Mahalaeel, fiul lui Caniah, fiul lui Enos, fiul lui Seth, fiul lui Adam“),
tatăl lui Matusalem şi bunicul lui Noe.
„Aşa zice Domnul: Nu vă deprindeŃi pe calea păgânilor şi de semnele de
pe cer nu vă înfricoşaŃi, căci numai păgânilor le este frică de ele“. („Ieremia,
10/2“)
„Iar în zilele de pe urmă, zice Domnul, turna-voi din duhul meu peste tot
trupul, şi feciorii voştri şi fetele voastre vor prooroci şi copilandrii voştri vor
vedea vedenii şi bătrânii voştri vise vor visa“. („Apostoli, Fapte, 2/27“)
„PoŃi tu să înnozi legăturile Pleiadelor şi să deznozi lanŃurile RaliŃei?
Tu eşti oare acela care scoŃi zodiacul la vremea lui şi tu eşti oare acela
care mâni Ursa Mare cu puii ei? Cunoşti tu pravilele cerului? Ştii tu oare cum se
desluşeşte scriptura lor pe pământ?“. („Dumnezeu către Iov“)
Pentru cei deveniŃi interesaŃi, mai pot adăuga câteva trimiteri la Biblie,
deosebite, zic eu, privite din punct de vedere astrologic: „Isaia 38/1-8“,
„Ezechiel 3/20-21“, „Proverbe 10/27, 11-4“, „Iov vers. 33 şi 24“, „II Regis
30/1-2“, „Daniel 4/24“, şi în special „Apostoli 21 şi 22“.
Am încercat să deschid acest subiect ocolit de toată lumea sau ignorat, în
ideea că viitorul ar putea să fie mai bun începând de azi!… Şi, aşa cum spunea
A. Cotrobescu în lucrarea amintită mai sus: „Fără îndoieli nu poŃi progresa, fără
încredere nu poŃi avea certitudini, fără credinŃă nu te poŃi înălŃa!“
Stud.sg. Ciprian TUDOR