A.D. XENOPOL NATIUNEA ROMANA —de a-si pstra felul ei de a fi, alcUtuieste ceca ce se m tendinta nationalista. Gradul in care aceastt tendinti accentuati de deosebitele Srupari de oameni, care co Soarta popoareior, arati treptele in care ele se aproy mult sau mai putin de nationalismul rational, singural ea poate duce ta intirirea peamurilor. ] Intirirea national’ a unui Popor nu se poate face d miasura in care el se deosebeste si se emancipeaz’ de st pun urmare, este invederat ck nationalismul va cupri sine lupta contra elementelor sirdine ce tind a subjuga sa anism ethic. Dar un un individ, Reputind trai Fazlet, este, de sscmenca cael de orice indoial’ cx lupta aceasta nu poate fi o Inptd de cire, Ci numai de subjugare a clementuiui apisat, de abso a lui in elementele Colropitoare. Prin urmare, lupta trebuie aiba o margine si greutatca este de a se gsi in fiecare caz con @ se face nationalism exagerat sau sovinism. jar 304 nationalism cumpitat si intelept, folositor neamului ce trebuie ‘jpttrit. Este evident c& elementele striine trebuiesc combatute si pe cat se poate eliminate ct timp ele pericliteazi existenta nationala, iar atunci cand ele contribuie a o int&ri, ele | tebuiesc apropiate si cultivate. Mai este apoi tot atat de invederat c3 elementele striine puternice sau neint&turabile tebuiesc imblanzite pe cat este cu putintd pentry a nu se primejdui existenta intr-o lupts neegala. Aceste principii, care par netig&duite, s4 cdut’m anume a leaplica la viata poporului nostra. I Romanii au avut mult de luptat cu popoarele striine Pentru apdrarea vietii lor, mai mult poate dec4t orice alt neam Pe pamant. Ei au izbutit fris4 prin tiria nespus’ a rasei lor a fipune toate greutitile si a iesi la suprafata valurilor furioase ¢ pareau c& vor s3-i inghit’, cum ies insulele madreporice pe fata oceanelor. Din aceast4 friméntare secular a trebuit s&{ se Wmisleasck in sufletel lor o Tespingere si o indep&rtare a oric&rui element striin. Dar cu timpul veni si o intorstturd a lucrurilor si atingerea lor cu striindtatea le aduse viat& in loc de moarte. Renasterea noastri national’ se intiri molt si unse la izbandA cu ajutorul striinilor. Avarim, nu e vorbi, Rorocul ca aceast’ intuirire a inchegirii noastre ca popor s& se fack cu sprijinul intelectual ad> unui popor de aceeasi rasi Obsteasck cu noi, de poporul francez. Mai apoi ins’, noi imprumutariim elementele civilizatoare de ja toate popoarele tai inaintate decAt noi in cultur4, precum: telegraful de la 4ustriaci, dinastia si capitalurile pentra refelele de cdi ferate de la prusieni, masinile agricole de la englezi si asa mai » incat nu se poate spine cA striinii ne-au facut numai "iu. Dar chiar aceste inrauriri binefScdtoare ajunser% cu 305vremea primejdioase; asa, inraurirea culturii franceze hotarul si amenint& cu indbusirea cuget&rii nati imprumututile Incuviintate de germani si inglobarea noai in Tripla Alianta primejduiesc neatamarea noastra econo $i interesele noastre nationale. Aceste inrduriri ajunseré punctul lor de ame care trecind trebuiau si devind aducitoare de rele, chinina, care ne timaduieste de friguri, poate deveni toare cand doza ei intrece misura cuvenit’. Se vede deci in raporturile noastre cu strainii, chiar atunci cand ele it o forma priincioasi, trebuie totdeauna s4 avem ochii d spre a surprinde momentul fn care aceastd tnraurire b c&toare poate si se schimbe in potrivnicd; si atunci ajungem la acea r&spAntie, trebuie si ne dim toate silin posibile spre a opri cresterea fnrduririi devenite daundtoat Se vor ivi cazuri in care puterea imprejurarilor va fi mai dect puterea noastrd de impotrivire, dar si atunci noastra va avea de efect imputinarca riului si deci contribui la apararea fiintei noastre. E he Daca insi aceasta trebuie si ne fie linia de purtare fattiee popoarele inchegate in state, cum trebuie s& se indrepte | in privinta unui alt element strain, care nu este org: forma de stat, ci intr-un fel de supra-stat european, sa a mondial, care mentine intr-o unitate de interese din cele mai puternice un neam de oameni straini de toate celelalte a ale lumii? E vorba de evrei. Evreii sunt, fara tigddui Romania un element strdin, cici ldsind la o parte celelalte ale lor apucaturi, evreii din Romania nu limba tarii. Ei sunt veniti la noi in imensa lor majoritate a Austria si, lucru destul de insemnat: cu toate ci multe sunt vechi in tari de mai multe generatii. ele nn aul pi 306 obiceiul limbii germane stricati, lipsit’ de orice regula gramatical’, amestecati cu cAteva cuvinte ebraice si cAteva romanesti tot asa de schimonosite ca si cele germane, amal- gam inform ce constituie asa-numita limba evreiascll la evreii din Romania. Aceast& st&ruint4 fn instrdinarea vorbirii lor chiar pentru evreii nascuti in fara din parinti n&scuti tot in tard este foarte stranie. Evreii din Ungaria vorbesc ungureste, cei din Franta frantuzeste, cci din Italia italieneste, cei din Spania spanio- este, cei din Anglia englezeste. Numai evreii din Romania nu vor si vorbeasc4 romAneste si chiar acei dintre dAnsii, care $-au insusit limba tomantasc4 fntr-un chip mai curgitor, o Tostesc tofdeauna cu un accent stréin foarte pronuntat. Putem Sustine c& evrei in Romania care si vorbeascd limba romAni sunt numai foarte rare excepfii. $i ei nu numai cd nu stiu, dar nici nu vor si vorbeasct si s% scrie bine romAneste, cAci nu nQumai c4 nu intrebuinteazd aceast’ limbi, dar nici nu vor s-o intrebuinteze. Asa lucru caracteristic: biletele de invitare la nuntile cvreicsti din RomAnia sunt scrise nemfeste. Apoi, evreii nu se duc mai niciodatt 1a teatrul romanesc, afara decat atunci cand e vorba de vreo pies4 injghebat de vreun evreu si Pe o tem evreieasc’, cum este, buntoard, aceea a defunctului Ronetti Roman: Manasse. Si din contra: cAnd vine vreo ttupé germanii sala este plind de public evreiesc. Evreii nu Sustin literatura romaneasc4, nu cumpir§ c&rti rom4nesti, nu Se aboneaz’ la reviste romAnesti, asa fneat viata literar’ si artistic’ roméneasci le este cu totul striind. Bineinteles cX in 4semenea imprejurari si simtimintele romanesti réman departe de ei. Idealul national al romanilor sau nazuintele fui de indltare si de mandrie a neamului nu se alipeste de sufletele lor. Ei rimn intr-un cuvdnt, in imensa lor majoritate, un Clement striin de fara, fir’ dor pentru ea, fart legXturi cu Mentalitatea poporului roman. 307Este invederat c& mentinerea in organismul nostra a ' neam strain si care vrea si ramaie striin, — si ined i numéar covarsitor de mare, a 20-a parte din populatia i — pe cAnd toate celelalte elemente striine se asimileaz dispar cu timpul fn corpul poporului nostru, constitui primejdie nationald si trebuie sd ne gaindim com inldturim, Pentru a sc4pa de acest pericol nu ne rimane dect indoit& de a asimila pe acei ce se pot asimila si de a climin ceilalti. Cum s& se ajunga la acest indoit rezultat? in privinta asimilarii, aproape singurul mijloc sigur cdsdtoria intre romani si evrei, cdci prin aceast4 incrucis ajuns romnii s§ macine si si inghité namotul de n striine ce s-au perindat in corpul tirii lor. Ceea ce se opun insofirea acestor dow’ rase este ins& mai ales religia si aceea am sustinut si noi c4 botezarea evreilor ar fi de dorit; doark ci am crede c& prin apa cu care s-ar uda si prin m8 cinnile rostite de preot s-ar putea s li se prefaci firea. E chiar botezat tot evreu va rimdne, dar prin acea formalii vor dobandi doud rezultate foarte mari: mai intdi, evreul va respins din Comunitatea evreiascd si el va trebui s% se apro de romani, apoi botezul va deschide calea insotirii intre si romini, si dac& soful evreu fsi va pAstra firea $i apucti copiii lui se vor apropia de rom4ni si dac4 nu chiar Ja a generatie, dar la a treia contopirea va fi deplin&. ‘i Mai Ja urmi am renunta si la nevoia botezului si fa} cu Vancezirea tot mai mare a puterii religiei, am cere numal incurajarea insotirilor mixte intre romAni si evrei ca cel mai puternic mijloc de contopire a acestui neam str3in in sanul poporului nostru. S-ar putea modifica normele dé impimantenire in sensul c4 orice str&in, deci si evren, care Va lua in cs&torie o rom4ncd si va avea cu ea copii, si fie pe ca naturalizat de drept. - Pe lang’ aceast’ masur4 obsteasc4, ar fi sd se mentina yaturalizarea individului, care ar trebui si se dea cu mai multé bigare de seam& decat astdzi, cand acei ce ajung la naturalizare sunt elemente sprijinite politiceste si nu acelea care ar merita-o cu adevdrat. Noi credem c& ar trebui | naturalizati mai ales acei evrei care au fnsusiri intelectuale si se indeparteazi de indeletnicirea favorit’ a acestui neam: specula banului, iar conditia de c&petenie ar trebui s& fie cunoasterea desdvarsild a graiului romanesc. {nldturarea sau cel putin imputinarea evreilor care nu ar intra in cele doud categorii de asimilare este neap&ratd; dar nu pe calea urii, care usor poate degenera fn slbaticie’ si bruta- litate. Nu cu violenta in grai si fn scris, nu cu spargerea geamurilor, precum nu, pe de alt% parte, cu preamirirea nea- mului romAnesc numai prin osanale, drapele si prapuri vom scdpa de evreii primejdiosi neamului, ci numai prin munca incordata si concurarea lor pe taramui economic. Ct timp inst romnii se vor indep&rta de la comert si industrie, cat timp ei se vor lepada si de agriculturk, multumindu-se a trai din arendarea mosiilor la strdini si la evrei, cat timp vom cauta si crestem copiii nostri diri clasa conducdtoare numai pentru a fi functionari, iar din fetele noastre vom face papusi de galantare, atl timp nu vom sc&pa de acei evrei care nu pot si Qu vor si dispara in sAnul natiei romane. Ev unul sunt de parere ci trebuie s& se inceteze odatd cu Propaganda antisemit& prin vorba gi scris si cd trebuie s&% se inlocuiascX aceasti propagand& printr-o lucrare intensiva, lcutk si chiar ascuns’, pe trAmul economic. Dac& romanii Sunt vrednici, s& fac& niste intovarasiri prin care si se indato- teascii a cumpira cele trebuitoare de Ja negut&torii si meste- Sugarii romani, pe care s4-i ja din scoli $i s4-i patroneze pentru ®ajunge elemente insemnate in viata materiala a poporului. Suntem doar in fara noastr’ unde avem toate mijloacele intelectuale, materiale si mai ales politice, pentru a sprijini 309avantul muncii romnesti si in asemenea conditii priel concurenta s& ne fie oare peste putinfa? Ni putem o binci industriale gi comerciale, care sk nu ajute d romani, cum am creat casa rurali, menitd a veni n ajutorul tAranilor? Nu putem organiza comitete de p ateliere pentru elevii scoalclor profesionale? Nu constitui legi romfnesti pentru cumpirarea obiec trebuincioase de la producdtorii romani? SA ne intovai pentru a concura pe evrei Ja arenda mosiilor si s4 into asa iardsi arendarea pimantului fn méinile pn AsezSminte ca Scoala femeilor romane din Iasi, Furnica, Tesatoarea, casele de economie, bancile po fScut mai mult pentru nationalism decat toate discursui scrierile patriotice, pentru c& acestea sunt fapte, iar nu numai. S& fncetim dar de a cere mereu legi romanilor, care nu fac nimic si stau cu miainile in b Aceste legi nu pot avea nici un efect fata cu legile ele nu ne pot ajuta cu nimic in contra evreilor care mi Avem doar destule legi ocrotitoare: Art. 7 din’ titutic, crasmele in sate sunt pastrate numai rom4nilor, de tutun de asemenea; preciderea rom4nilor la mez publice, la pateunderea in scolile statului, chiar cand’ inferior! in capacitate; inaintaréa in ranguri militare cu pul numai romanilor, dispozitia ca 2 din lucratorii fabra fie romani etc. Ce vroim mai mult? Se cere anume ca 4 mosiilor s& fie invoit’ numai romanilor, mai tarziu se poate ca si li se dea dreptul de a fi numai ciobotari, casapi, fierari, toptangii de curele sau de alte manufacturale. Dar evreii au facut un bine nespus 8 arenzile; cdci nici intr-o ard civilizatd, precum doar dem c4 suntem, nu este pamantul asa de depreciat cal 30—40 lei pe falce de arend& si 500—700 lei de cump: pe cfnd nu mai departe ca in Bucovina, arenda filcei 310 100—150 lei si pretul proprietatii: 2 000! Pentru ce s-au jmputinat arendasii romani? Pentru ci muncesc pam4ntul mai prost ca evreii si pentru c& nu eran inzestrati cu acelasi spirit de economie. Multi din ei cand aveau un an bun cheltuiau banii in strdindtate, altii ii pierdeau in cdrti san in petreceri pe lamosii. Aci socotesc pe rand pe toti arendasii rom4ni ai unei tegiuni. Nu ne trebuiesc deci legi care s& impiedice pe straini, ci misuri de tot felul care s% incurajeze pe romAni. fn locul uri $i stnjenirii muncii striinilor trebuie ocrotirea si incurajarea muncii nationale. Aci ne deosebim noi radical de nationalistii nostri. Ei ar vrea ca statul si izgoneascd pe evrei, sau, dact aceasta nu se poate, s& li se fac& viata imposibild prin masuri obstesti indreptate contra lor. Noi suntem de p&rere si lisim str4inilor si deci si evreilor drepturile de care se bucurd si astazi si la umbra legilor ocrotitoare care ne apari indestul pe calea legiuitoare, s4 creim institutii mai ales pe baza initiativei private, nu cu sprijinul statului. Aceasta va pune pe romén in stare a lupta cu evreul, a-l concura si a-] invinge in lupta pentru trai. Fac4nd aceasta, evreii care nu vor putea fi asimilati se vor duce de la noi, nemaiavand ce s4 exploateze si din ce s& se mai hrineasca. Asa va fi rezolvit’ chestia evreiasc4, iar nu pe calea Violentei si a brutalitAtii preconizate de uncle spirite sincere in Parerile lor ritdcite. Sunt de laud4 cu toate acestea capii nationalistilor nostri flindc& prin st&ruintele lor au scuturat de pe sufletele Sneretului bruma nepasarii si au pus sd infloreascd sub ea lUbirea de tari, cald& si invioritoare; dar simtirile nu sunt indestulatoare pentru a zAmisli idei si ideile practice si cu Putintd de prefaicut in fapt n-au incoltit incl in mintea Nationalistilor nostri. 31)Noi credem ca in randurile de mai sus am p principiu care d& dovad4 c& in locul urii strainilor t domneascd iubirea romanului, in locul prigonirii str3inului, sprijinul muncii romAnesti, in locul declar scrierilor intefitoare de simtiminte dusmanesti it strainilor, ocrotirea si sprijinirea muncii nationale; cuvinte, o actiune pozitiva in contra uncia negati niciodat’ nicdieri n-a putut duce la rezultate priincio »Noua Revist! Romfind“, t. V, nr. 18, 8 1909, p.276—278 ee eae Influenta francezi in Romania \ Onorata adunare, Marginesc expunerea acestui insemnat fenomen al vietii hoastre mai noi numai la partea culturald, atingand pe acea politica numai fntrucat va fi neaparat’ spre intelegerea lui. Dintre toate misc&rile care au fnsotit prop&sirea si dezvoltarea noastr4, nici una nu se poate asem4na cu plecarea hoastré aproape netArmurit& cdtre cultura francez4. Ea a fost acea care a transformat din rid&cini si pand in crestetul ci Starea noastr& atat politica, cat si cultural; ea a fost acea care ne-a inspirat toate ideile regeneratoare intregii noastre vieti; ea a fost virguti magicd,-la atingerea céreia masa informa a trecutului nostra a lepddat greoaia lui hain’, lsand deodatd ¢xpus privirilor noastre fermecatorul chip al vietii civilizate. Dac timpul mi-ar permite a v4 face tabloul, fie cultural, fie Politic, al traiului nostru de altAdatd si ]-as asemiina cu acel de astazi, am rim4nea cu tofii uimiti de schimbarea savarsitd. Acei dintre domniile voastre care au vazut mai timpuriu lumina zilei, pot singuri ins& s& pretuiascd deosebirea cea ) norma intre ceea ce a fost si ceea ce este; iar acei mai tineri Qu vor putea niciodat’ s& se patrundd de constiinta acestei dcosebiri, intrucdt unul din termenii de comparatiune, afundat ih nojanul trecutului, disp4rut pentru totdeauna. 313