ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE “NICOLAE IORGA” STUDI SI MATERIALE ISTORIE | CONTEMPORANA SERIE NOUA VOLUMUL XII 2013 BUCURESTIISTORIOGRAFIE Note privind extremismul de dreapta in Romfnia Mare. Clarifieiri doctrinare si practici politice Valentin SANDULESCU’ Sfargtul Primutui Razboi Mondial a adus o serie de transforma fSr8 precedent in istoria Roméniei. Proiectul politic asumat de elita polities romaneaseé in a doua jumiitate a secolului al XIX-lea si fnceputul secolului al XX-lea, crearea Roméniel Mari fusese implinit prin participarea de partes Antante la primul rizboi mondial, consfinit pe plan international. Fie e& vedem in acest act concluzia fireased a lupti duse de romani de-a lungul istorii (aga cum a ficut un intreg curent istoriografic), fe 8 Tl considerim un act produs de © conjunctura favorabila', importanja sa pentra evolutia ulterioara a Romniei nu poate fi contestat, In acest context, Romania interbelicd are de f'cut fata mai multor provocat, printre care construirea unui sistem democratic functional, bazat pe pluripartidism ‘ot universal, rezolvarea problemei minortafiloreinice intrate in componenta ei dup mire, precum si administrarea crizei economice globale, crizA ce a produs semi- ficative efecte si tn plan social. Astfel de probleme se intrepstrund si se eonditioneard reciproc. Raspunsul la aceste provocéri, dar nu numai, a determinat in bund mAsurd evolutia viefi publice in Roménia interbelica. Acest context a stat si la baza clarii- cavilor doctrinare care au avut loc in rfndurile extremei drepte romnesti tat in rapot cu proiectatul sistem democratic, cat si tn relatie cu migedrile antidemocratice existente. Obiectivul acestui articol este urmérirea relatilor Misetrii Legionare, cea | ‘mai putemicd organizatie de extrem dreapta din Romania interbelica, tn raport cu un alt curent politic si ideologic concurent,cuzismul, n e doun jumatate a anor 1920 inceputul anilor 19307. Istoria evenimentiald a Migcirii Legionare este cunoscuti atit speciaistior, ct i publicului larg, mai ales datorita abundenfei lucratilor publicate in ultimele dou cecenii, unele dinte ele citate in paginile care urmeazs, De aceca, in articola de fal nu vom insista supra prezentirii faptelor, ci vom incerca si clarfiedm relatia tegionarismului eu doctrina cuzistA prin prisma ideologiei si a practcii police Prineipalele surse folosite fn acest demers sunt presa interbelic8 apropiath Migcar Jgionare, scrieile de epoca aparjinind principalilor lideri legionari, precum. $i documentele de arhiva. { Doctor storie, Central European University, Budapest; valentin sandulescud@gmai.com. pti In acest sens, disculia despre unie si unificarepropust de Sorin Alexandresc ty lcrarca s. Paradoxul romén, Bucuresti, Edivura Univers, 1998, pp. 45-70, Amanala into alt consibuie imaginal legionac prvi Ia averse politic precum craig {rsnisti: Valentin Sindulescu, , Simania areata de diavol”” Presa lepionard of eonancy agin inamicllor pole (1927-1937), n Stadia Universitas Petru Maio" (seria Histor), vol 1 2007, pp. 153-174.Note privind extremismul de dreapia th Roménia Mare 185 A.C. Cuza, C.Z. Codreanu si dinamica extremei drepte romfnegti fn ani 1920 Desi Legiunea Arhanghelul Mihail a luat fiinfa oficial la 24 iunie 1927, putem detecta pind la aceast’ dati o veritabild ,preistorie”’ a miscarii. Fiind 0 organizatie centratti in jurul liderului sau carismatic’, injelegerea ei este legatd de cea a perso- najului principal — Comeliu Zelea Codreanu’, Nascut la 13 septembrie 1899 in orasul Husi, Codreanu urmeaza cursurile Liceului Militar de la Mandstirea Dealu, infiinfat in 1912 de Nicolae Filipescu’, educatia militard punéndu-si in mod evident amprenta asupra evolufei sale ulterioare, El va capta puseul de nationalism radical iscat fn rindul studenfimii roméne la inceputul anilor 1920 si cristalizat sub forma ,Generatiei de la 1922”, Apropierea politica dintre A.C. Cuza si Codreanu, realizatd la Universitatea din lasi, se va oficializa, la 4 marti 1923, odati cu Infiinjarea Ligii Apararii National Crestine (ANC). Noua organizatie, condusti de A.C. Cuza datorita prestigiului pe care il avea printre nationalisti romani, incerca focalizarea migoarii studentesti impotriva noului project de Constitujie care se discuta in Parlament®, Codreanu joacd un rol important in infiinfarea migcarii lui A.C. Cuza, aga cum araté si sursele de arhiva’, tot el fiind gi cel care organizeaza LANC-ul in teritori Timp de cf ideti politic sunt bune si contribuie Ia aseensiunea LANC in peisajul politic romanesc, migcarea condusa de A.C. Cuza fiind cea mai semnificativa voce a extremismului de dreapta gi a discursului antisemit Considerim, insa, c& merité stiruit asupra procesului gradual de separare ideologic’ dintre Comeliu Zelea Codreanu si mentorul su, A.C. Cuza. Istoricu! german Armin Heinen, autorul celei mai valoroase si complete lucriri despre Garda de Fier, mentiona, pe bund dreptate, ©& au existat diferente la varful LANC incd de la infiintare, mai ales in ceea priveste modalitijile de actiune politica’. Unii istorici plaseazd prefigurarea 2. Omea, Ani treizeci. Exirema dreapit roméneasca, edie revizuts, Bucuresti, Bditura Fundatiel Culturale Romine, 1996, p. 10. “ Pentra 0 analiza a rolului carismei tn istoria Misedrii Legionare, vezi Constantin Tordachi, Charisma, Polities and Violence: The Legion of the , Archangel Michael” in Inter-War Romania, ‘Trondheim, Trondheim Studies on East European Cultures and Societies, 2004. ° Nicholas M. Nagy-Telavera, The Green Shirts and the Others. A History of Fascism in Hungary and Romania, las, The Center for Romanian Studics, 2001, p. 345. “C. Nitescu, Mandstirea Dealu i Liceu! Militar , Nicolae Filtpescu", Tixgoviste, Tipografia Vitor, 1932, p. $9, "0 analiza ampla'a ,Gencrajei de la 1922” si a implicajillr ci asupra vitit public anilor 1920 ste facut de Irina Livezeanu in cartea sa Cultura gi nationalism in Romdnia Mare 1918-1930, Bucuresti, Editura Humanitas, 1998, pp. 289-346, * Francisco Veiga, storia Garall de Fier 1919-1941. Mistica ullranationalismu, eda 1-4, Bucuresti, Editura Humanitas, 1995, p. 74 ° Nota a Serviciului Special de Siguranfl Iasi din 4 martie 1923, ANIC, Fond Ministrul de Inteme - Diverse, dosar nr. 1/1923, f. 19, "Anni Heinen, Legtunea , Arhanghelul Mihail”. Migcare soctald st organizaie politicd: 0 contribusie 1a problema faseismulu international, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 119.186 Valentin Sinduleset conflictului dintre Codreanu si Cuza in intervalul 1925-1926", in timp ce alfi vad plecarea lui Moja gi a lui Codreanu in Franja drept un semn & acestia devenisert incomozi, prin radicalismul lor, pentru politica mai conservatoare @ LANC, Asupra facestui episod foarte important pentru clarificarea doctrinard a extremei drepte roménesti dorim s& facem dou completiri care s& contribuie la imbogitirea ariei de interpretare: una tipologic& si alta documentar. Istoricul american Stanley G, Payne, in valoroasa sa lucrare de sinteza A History of Fascism 1914-1945, insist® asupra diferenfierii oe trebuie ficutd intre ceea ce el numea cele ,,trei fefe ale nafionalismului autoritar””’. Perioada interbelica a prilejuit ‘coexistenta acestor tei tipuri de nafionalisme autoritare (dreapta conservatoare, dreapts radicala si fascismul), ceea ce determind o serie de confuzii in analiza lor. Conform hi Payne, trebuie fEcuté o separatie clard tntre migcarile fasciste propriu-zise si dreapia autoritard non-fascisti’. Pe ling® clementele comune impiirtdsite de aceste curente (estetice gi simbolice), mai ales cétre mijlocul anilor 1930, dreapta autoritard si conser vatoare era in mod vizibil mai moderata decat fascist, cu o abordare mult mat fraditio- nalist, ,cdutfind 58 evite schimbari sociale majore gi orice revolutie culturala”™. Tipologia lui Payne, bazati mai ales pe referinje alese din evolutia extremei Grepte occidentale, are 0 corespondenfa si in cazul roménese. Cu 0 dreapta conserva- toare vizibil slabita in perioada interbelic’, lupta pe culoarul extrem al nationalismului autoritar se va da intre o dreapti radicala precum cea patronatd de A.C. Cuza si proiectul fascist propus de Codreanu incepand cu 1927 si tinzand spre maturitate in intervalul 1933-1937. Elementele ce separa aceste dou’ proiecte au de-a face ou practica politica (mult mai radical-violentd in cazul grup&rii lui Codreanu), dar si cu 0 Constructie politics de tip fascist care propunea schimbarea fundamentala a ordi cexistente prin programul dorit regenerativ (dar cu vizibile consecinfe distructive) al formérii ,omului nou”. La toate acestea trebuie adfugata si o dinamic& generafionalé conflictuala, cu o tindra generajie care se simfea indreptafitt s8 igi exercite programul radical-violent si intolerant deoarece credea ferm e& generafia ce a precedat-o iyi tradase menirea da a-i ghida spre viitor"’ Pentru a completa expunerea de mai sus si pentru a da 0 consistent docu mentard clarifiedrilor doctrinare gi de practics politics din rndul extreme! drepte roménesti interbelice, vom apela la un episod epistolar. fn fondul personal A.C. Cuza 1 Dragos ZamBrescu, Leglunea Arhanghelul Mihail de la mit fa realitate, Bucuresti, Eatura Enciclopedies, 1997, p. 154. Francisco Velen, op. cit p. 86. Stanley G. Payne, A History of Fascism 1914-1945, Madison, The University of Wisconsin Pres, 1995, pp. 14-19. * bide, p. 15. Pentru cazul romanesc, Payne amintestc Garda de Fier ea migcare f ‘ational-crestini ca reprezentanti ai dreptei radical. ° fbidem,p. 19. 6.0 expres relevant a acest ieconeiliabil dierend generational este articolul fui Vasile Chriss, Prépastia intre generat, n Axa”, Tl, nt. 10, 9 apilie 1933, din care citi: ,.Dup& cum aeel ce at pregatitrazboiul ~ oameni ai Romie! mici ~nu au fost api 8 Tnfeleagh rosturile Romnici Mari, tt [stfel scsi ce au realzat unitatea noastrd natonald, preocupali acum de strimte interese egotste, nt ‘sunt I stare dea Indreptarul spiritual pentru viltor” sth si peNote privind extremismul de dreapta in Roménia Mare 187 aflat la Ashivele Nafionale din Bucuresti exists dou’ scrisoritrimise de Comeliu Zelea Codreanu lui A.C. Cuza, in interval de un an, Prima scrisoare este datatd 30 noiembrie 1924 i este trimisa din tnchisoarea Galata (Iasi), im timp ce cea de-a doua este expediats, la 3 noiembrie 1925, din Grenoble (Franfa). Serisoarea din 30 noiembrie 1924 este trimis& de Codreanu din tnchisoarea Galata unde era inchis in urma asasinarii lui Manciu, gi nicl arata pe viitorul lider legionar intr-o posturd de totala deferenta fata de A.C. Cuza atdt ea lider politic, ct gi ca profesor. Codreanu ti cere iertare lui Cuza pentru c& a pardsit lupta politied, dar il asigura ,c& mintea mea trdieste in lumina adevirului aga de luminos, pe care l-ali propovaduit o viata, si din care am putut gusta si eu ceva, Adevarul Nationalitatii”. Scrisoarea, redata mai jos ~ pistrind anumite particulartiti lexicale si de ortografiere din epoca ~, se incheie cu o solicitare a lui Codreanu de a i se trimite c&stile necesare pregitiril studilor de economie politica pentru anul I de doctorat. »lnchisoarea Galata, 30 Noembrie 1924 Prea stimate Domnule Profesor, ‘M-am refntors int-ale mele. Ale mele sunt acelea care imi sunt date de sus, de la Domnul. Asa find, sunt sénatos gi md simt bine. lertati-ma c& v-am pardsit, C8 mi-am parasit logodnica, amicii ~ amicus Plato, sed magis amica veritas. Fifi tnsi tneredinfat c& gandul meu nu v-a parasit, c& mintea mea triieste tn lumina adevarului asa de luminos, pe care Iafi propovaduit o viat gi din care am putut gusta gi eu ceva, Adevarul Nationalitiii. $i dacd soarta m-a scos din randurile celor cari lupt pentru dansul, incere totusi s& adue contribufia mea prin rugaciunile mele, La umina sarb&da a candelei m& rog lui Dumnezeu fn fiecare sear’, pentru sindtatea si biruinfa Dumneavoastra, a tuturor luptitorilor, pentru biruinfa neamului meu. ‘Adevarul acesta va birui, $i fi-va biruinfa Tui mai strélucitoare dec&t lumina soarelui. Atunci se va cumtremura din temelie imparéia intunericului, a Satane’ vor infricoga toi cei stipéniti de Satana. Se vor bucura tofi cei ce suff pentru adevér, iar cel cari se bucurd tntru neadevat, vor sufer Acum, inainte de a termina si a vA trimite din dealul Galatei salutul meu, va fac rugiminte, Mi-ar trebui aici cfrfile necesare prepararii anului I de doctorat economic. Interventile mele multiple pentru un volum de drept roman (Girard) au fost zAdarnice. De aceia m-am hotarat sa incep cu studiul economiei politice, necesar anu Respectos va rog, a-mi recomanda tot ce trebuie s& prepar gi tot odat& a interveni ca aceste volume si-mi fie imprumutate de la biblioteca Facultii, Primiti salutdrile mele respectoase, sarutiri de mani Doamnei, salutiri lui Dodo// Comeliu Zelea Codreanu””. Procesul care a urmat cazulul Manciu I-a transformat pe Codreanu tntr-o ppersoand cu un profil recunoscut la nivel najional. Pe drumul de tntoarcere de la Turnu- Severin, unde se judecase procesul, Codreanu si A.C. Cuza s-au adresat unor mulfimi entuziaste. Codreanu va considera acest moment drept unul crucial, care putea duce LANC spre putere, si care fusese ratat din pricina tui A.C. Cuza, care nu a stiut ANIC, Fond A.C. Cuza, dosar nr. 47/1924, £1188 Valentin Sinduleseu st valorifice un mare moment tactic cu care atét de rar se intélnese migedrile politice™, Cu ambitit politice temporar neimplinite, cu un gust amar, marturisit mai tarziu, si simpindu-se izolat”, Codreanu alege, in toamna lui 1925, sf plece la studit in Franta, rlafile dintre el si Cuza fiind vizibil deteriorate. "Acest tablou este confirmat de scrisoarea trimis& de Codreanu tui Cuza la 3 noiembrie 1925, de la Grenoble, Propunerea de a intra in comitetul central al LANC, pe care A.C.Cuza i-a faicut-o lui Codreanu prin intermediu Tui I. Mota, este intémpinaté tu un refuz care aduni tn el, chiar dac& usor estompate, toate nemulfumirile strénse in tultimul an, Acest refuz este gi un document prefios pentru a scoate Ia iveala diferenjele de viziune, doctrina gi practic& politica deja conturate intre cele doud generafii ale extremei drepte roménesti, Codreanu accentueaza neinfelegerile avute in interiorul LANC si insista asupra dorinjei tinerilor de a igi pista libertatea de actiune, cea ce se poate traduce printr-o dorin{é de radicalizare a luptei politice. Serisoarea, pe care 0 Teproducem integral mai jos, se incheie cu un paragraf menit si-1 asigure pe A.C. Cuza de fidelitatea mai tinerilor sai parteneri de migcare politied, dar evenimentele ulterioare au aritatc& diferentele dintre cei doi erau ireconeiliabile. «Grenoble 3 Novembre 1925 19, rue Joseph Chaurion Prea stimate Domnule Profesor, ‘Acum cditeva zile a sosit aici si Mota. Aflati cd ne gisim bine gi c& ne-am inseris Ja Universitate pentru a ne termina studi. La sosirea sa, Moja mi-a adus vestea c& Denia Voastra afi dispus cooptarea mea in comitetul central LANC, pentru ca tinerimea ‘i fie reprezentati in acest comitet printr-un membru din sdnul ei. ‘Aflind aceast veste mA grAbesc a va scrie pirerea mea: cred c& ar fi mai bine si nu fac parte din acest comitet, Pentru mai multe motive. Printre acestea at fi, in primul tind, faptul c& noi tinerii suntem intru-cdtva deosebiti de vederile comitetului LANC ‘cu privire Ia mijloacele de actiune. Din acest punct de vedere ~ gi ered ce bine si spun ‘adevarul — preferim libertatea de actiune. Pentrucd nu dorim ca actiunile noastre, care jntr-un moment dat ar putea s nu fie tn spiritul comitetului, s& angajeze totugi acest comitet $i chiar fntreaga organizatie a Ligii, dnd nagtere apoi la cine stie ce inconve- niente pentru lig, pentru persoanele comitetului, sau pentru mine fat de comitet. De altfel D-nia Voastra poate stfi, eu am mai facut parte dintr-un comitet, al celui regional Tasi, ca secretar al D-lui Dr Sumuleanu, Pentru motivul expus mai sus ‘am trebuit s& plirisesc comitetul in sept. 1924. Pe de alt parte, nu stiu dac& cunoastefi cazul lui Moja, care in 1923 ficind parte din comitetul «Actiunii Romanesti» a fost climinat din ace! comitet pentru actiunea pe care noi am infeles s-o ducem atunci fajt de un guver trédator de neam. "Apoi in afard de acestea, mai este faptul c& voi lipsi din fardi mai mult decdt am previzut. Am nevoie pentru stinitate de 0 odihna mai indelungata, in care timp sper ck ™ Comeliu Zelea Codreanu, Pentru Legionar, ed. a IX-a, Bucuresti, Editura Scara, 1999, p. 195 (ccitia original a fost publicats in 1936). Ibidem, p. 206.Note privind extremismul de dreapta in Romina Mare 189 mi voi da si examenul de doctorat. E vorbii de o absent agadar, de aproape un an. in acest timp cred ci nu asi putea contribui cu nimic 1a activitatea comitetului, ci asi define ocupat un Joc pe care un altul ar putea si-1 ocupe cu mai mult folos. De altfel D-nia Voastra stiti bine c& noi tinerimea nu avem numai decit nevoi: de a face parte din comitet. Suntem totdeauna gata sa aparém, cu preful viefii, onoarea si viata migcarii de apirare nationalé, onoarea ‘si viafa sefului ei, gi al adevarului etern pe care el fl intruchipeaza i pentru care noi am jurat credinj pand la moarte. Primitiinc& odaté asigurarea devotamentului meu./Comeliu Zelea Codreanu™. Legionarism gl euzism: clarifieiri doctrinare gi practici politice concurente (1927-1933) Diferenjele de viziune asupra actiunii politice relevate de lectura celor doud scrisori prezentate mai sus aveau s& capete o miz8 doctrinard imediat dupa infiinfarea Migearii Legionare in 1927, Discursul legionarilor despre cuzisti este in marea lui parte unul de creare a propriei identitati prin respingerea unor elemente esentiale din doctrina fostilor camarazi. ‘Trebuia construit un ouzist,diferit” pentru a scoate in evidentA proiectul legionar. Desprinderea ideologica de A.C. Cuza s-a fiicut ins& cu dificultate. fn primul ‘numar al revistei ,PAméntul Strimogesc”, certficatul de nastere al Miscatii Legionare, Tlie Gémea{a scrie un articol intitulat Neinjelegerea dintre frafi ~ bucuria dusmanului despre ceea ce el numea ,bucuria satanica” pe care dusmanii nationalismului au incercat-o odat& cu scindarea din 1927", in primele constructe cu aspirafii progra- rmatice si doctrinare ale legionarilor influenta tui A.C. Cuza este resimfita si asumata, ins odaté cu inceperea cristalizirii unei ideologit proprii respingerea cuzismului a devenit absolut necesari. Depiirtarea de cuzisti s-a facut, in primul rand, la nivel ideologic, de aceea ea se transforma intr-o lupti de idei purtaté din partea legionarilor de cétre lideri gi {ntelectuali precum T. Moja sau Mihail Polihroniade. Primul pas, timid, spre diferenjierea ideologic& este fiicut de Ton 1. Moja in septembrie 1928 prin publicarea articolului intitulat Da, sunt neléimurit, in .Pamantul ‘Stramogese’”, Moja tsi reafirma respectul pentru munca de teoretician a lui A.C, Cuza, dar {i reproseazA ,concepfia materialisté” despre cultur, ca fiind izvorété din economic: \wAsigurim pe oficine ci nu usor ne-a fost s& ne hotirém s& ne atingem de sistemul Goctrinar al fostului nostra profesor. (...) $i repetim: nu critic&m intra nimic aici doctrina cuzisti in partea ei referitoare la problema parazitismului economic jidinese, ci numai partea ei referitoare la culturd si deci la problema asandrii morale”. 2 ANIC, Fond A.C. Cuza, dosar nr 48/1925, f. 1-2. 2 Pamintul Stramosesc”, I, ne. I, 1 august 1927, = Vedi, spre exemplficar, textul inttulat Memoriu informati asupra reporturilor dintre Romanit $1 idanii din Romania, in ,PArsintal Strimogese”, II, nt 2, 15 ianuarie 1928, semnat de tof liderit ieeionar i care propune un diseursantisemit de inspiratiecuzist on L Moja, Cranii de lem. Articole, 1922-1936, Sibi, Editua ,Totul pentru Tard", 1936, pp. 65-67,190 Mota incearcit s& creeze o diferentiere pe criteriul moral/material intre cele dou ideologii, sursa materialisti. a cuzismului explicénd, dupa el, de ce A.C. Cuza nu di nici o important elementului moral din stradaniile noastre de salvare nafionala”™. ‘Aceste clarificéri ideologice erau insa prea putin semnificative si prea subtle pentru jocul politic real. in alegerile de 1a inceputul anilor 1930, Garda de Fier si ANC mizau pe avelasi tip de electorat. De aceea, diferentierea intre ele se va face {ntr-un plan mult mai coneret. Incepénd din 1931 si culminand in 1933, presa legionart vva prezenta imaginea unui cuzism atins de multe din presupusele tare ale partidelor democratice: susfinerea sistemului parlamentar si ineficienja luptei duse pe cale demo- craticd, lasitate, trédarea prin complicitate cu autoritajile si mai ales cu minoritatea evreiased. ‘in cursul anului 1931, astfel de acuzatii sunt propagate prin intermediul gazetel Legionarii”, editati la lasi'de un grup de studenji legionari condus de Ton Banee Pentru alegerile din acelagi an, Garda de Fier, inet slab dezvoltata din punct de vedere ‘organizatoric, a céutat formarea unei aliane cu LANC. Cu toate acestea, ei fi acuzi pe cuzist cd i-au atacat prin intermediul ,foilor jidovesti”. Astfel, A.C. Cuza ,nu sa shi $4 loveased in noi prin comunicate date in foile jidovesti, lovindu-ne alaturi de jidani (prin fiul s8u)""*, $i favoarea de a nu candida in aceleasi judete le-a fost respinsa: Am cchutat sf obtinem micar favoarea ca in cele cAteva judefe ale noastre s& nu puic list cuzistii; pentru ca cel putin si nu ne dim in spectacol in fata strainilor’ S De la neinfelegerile electorale se trece la acuze mult mai grave. in acelasi numAr al gazetei ‘Legionarii®, C.Z. Codreanu a publicat un articol despre soarta singurei librati Toménesti din lagi, falimentatf, spunea el, de concurenga evreiasca, Indirect, A.C. Cuza vva fi fcut partas la acest fapt. Despre el, Codreanu spune: ,.L-am vazut ténguind vesel din libraria jidoveased «Socec & Comp.» printre jidoaveele vanzitoare, libréria care I-a Gesfiinjat, prin concurenfA jidoveasc& pe romanul [onescu. Domnule Cuza, din aceste slabiciuni au infeles jidanii c& D-ta nu mai poti fi periculos pentru dansii. Tot de aii ‘am injeles si noi Roménii, c& nici nous nu ne mai poti ajuta pres mult”, ‘A.C. Cuza e transformat intr-un om al vorbelor, al antisemitismului teoretizat, ar nu gi practicat. Codreanu prezinta timpurile ca necesitind altceva decét teori “ Lasafi filozofia, Lasati argumentirile lage, Lisati sutele de planuri. Sitvafia e precist: acolo este inamicul, aici suntem noi". Ruperea totala de cuzism se va produce in 1933, anul in care relafile dintre cele dou miscdri se clarified. Mult mai consolidatd, cu 0 ideologie mai clar conturati, Migearea Legionara vrea s8 trangeze lupta doctrinara contra cuzismului, prezentndu-] cca pe 0 ideologie a lumii vechi, asociaté cu democratia si sistemul parlamentar $i incapabila s8 ofere un proiect de viitor pentru Roménia. Revista ,Axa”, a intelectuailor legionari, este cea care va duce lupta. » Ibidem. 3 Organizafia noasird sf euzisti, in .Legiona * idem. Librdria loneseu ~ Un apel edie tof! comercianiterestin din Jag, in ,Legionari”, 11, mt, 5-6 , 20 iunie 1931. * phidem, 1, nr 56, 21 junie 1931Note privind extremism de dreapta tn Romiinia Mare 191 ——____ Nae privind entre OO in articolul s&u Nafionalism si Cuzism, Mihail Polihroniade critic& rezultatele politicii cuziste, ,o atitudine defensiva, de aptrare, de negajie” spre deosebire de satitudinea nafionalista de elan, de ofensiva, de ereafie””. Antisemitismul tui Cuza este Considerat lipsit de eficienta pentru c& nu a imbricat o forma revolutionard, ci s-a rmanifestat in cadral democrajel parlamentare: ,.Dup& patruzeci de ani de antisemitism, dupa ce d. A.C. Cuza a dovedit negru pe alb c& Isus a fost arian, cA evreii sunt sifilit si c& Talmudul e criminal, evreil sunt azi stipdnii vieyii economice romAncsti, au la dispozitie o presi formidabilé si au in parlament cam tot atéfi sau mai multi reprezentanti ca d. A.C. Cuza”™*, ‘Spusele lui Mihail Polihroniade au fost redate grafic douk numere mai térziu in Axa prin intermediul unei caricaturi intitulaté Bilant cuzist”. Ea este imparts in dou’: prima parte 1l infatigeazd pe A.C. Cuza cu 40 de ani in urma, efnd de la tribuna Parlamentului striga ,.Jos jidanii, reprezentati printr-un evreu slab, inofensiv. A doa parte, inttulata ,Efectele”, il arata pe acelasi A.C. Cuza, la aceeasi tribund, uitndu-se acuzator, dar de jos fn sus, la un evreu imens, sfidator, prosper, purtand joben si fuménd trabuc, simboluri ale capitalismului. E expresia grafic a ceea ce legionarii considerau ineficienja si neputinfa antisemitismului parlamentar, desfigurat intr-un cadru democrat Lupta ideologic& dintre cele dowd grupari va continua pe tot parcursul anului 1933, cu o acutizare spre sfarsit, in contextul campaniei clectorale, Presa legionara ti atacd in termeni foarte duri pe cuzisti, acuzéndu-i de colaborafionism cu minoritatea evreiasc& si partidele politice, dar mai ales de imitafie. E un element nou, legionarii sunt mult mai inerezitori in doctrina lor, consolidata cu referinfe din lalia gi Germania, sidevin din continuatori ai unei ideologii, fondatorii uneia noi. Ei nu mai inoveaz’ pe marginea cuzismului, ci formeazA un proiect pretins nou, al ,.nafionalismului creator”, al feptei, al ,omului nou” transfigurat fn primul rand din punct de vedere moral si nedispus la compromisuri. intre timp, distanfarea de cuzisti devine un scop in sine. Articolul Ini luliu Stinescu, comandantul Garzii de Fier din Oltenia, intitulat Cine sunt Ccuzigti este emblematic pentru noua stare de lucruri. Este o expunere a tuturor acuzelor adresate cuzistilor, numiji ,pretinsi frat": ,Turbafi contra jidanilor, dar stand in bune raporturi cu ej si flicdnd tot felul de afaceri tmpreund cu ei, ieri si azi. fn contra partidelor politice in faja lumii, dar ficdnd pacte secrete cu ele si susfinandu-le in parlament. in contra francmasoneriei ziua, iar noaptea tmpreund cu ei in loji, com- plotiind contra Natiunei. (...) Ne imité f8r8 succes ins& in totul: uniforme, organizare, ranifese, programe, cntece, ba acum au inceputsi-si cumpere si ef céteo camionets pentru organizatie” “, Cuzistul devine un inamic, sti la aceeasi mas cu evreii si ‘comploteaza alaturi de masonerie, Imité formele legionare de propaganda si organizare. Prin acest lucru, legionarii vor s8 sublinieze, de fapt, superiortatea proiectului lor, aflat, in zona extremei drepte, in concurenta directa cu cel cuzist. ® axa", I, nt. 5,22 ianuarie 1933. “Axa, Il, nr 7, 19 februaie 1933, » Garda Jivlui”, 1, nr. 13-14, 5 noiembrie 1933,192 ‘Valentin Sanduleseu 2 Vnetin Saruese Ruptura in plan politic se va petrece cu ocazia alegerilor din decembrie 1933, ‘Odatd interzisé, Garda de Fier nu va da nici un vot pentru LANC, din ordinul direct al ui Codreamu, Motivatia punctual a liderului legionar este detaliata intr-un manifest legionar din 10 decembrie 1933, adica a doua zi dupa interzicerea Garzit de Fier: “AI. Pentru c& cuzigti si de aceasta data ca si in trecut sunt o alté fafa a guverulu 3. Pentru c& banditiijudeo-francezi nu au cerutIiberalilor desfiintarea cuzismului. (..) Socot cao mare nenorocire, in adéncul constiinjei mele, de roman, tndreptaree migcarile nafionale pe eaile cuzismmului”**, Pe plan ,sufletesc” ruptura este consacrata de articolul ui lon J. Mofa — Garda de Fier si LANC — in care, dupa ce trateaza toate punctele aflate in disputa intre cele Goud grupari,liderul legionar incheie: ,.Dar vrem si se stie c& ne simfim desfacuti de tice legiturd suloteased cu acesti oameni, aga cum are dreptul orice fu s& se simi fade nigte PARINTI DENATURATI (ict)”. © alti caricaturd™ publica de Axa” exprima cel mai bine atitudinea finala a legionarilor fafa de ,pArinfi lor denaturai ‘AC. Cuza nm vede nici cu telescopul ceva now sub soare”, adied imagines unui Codreanu hiperbolizat, imbracat in uniforma legionara si care se uit la el disprequito ‘Aceasta caricaturd dorea si simbolizeze, in opinia legionarilor, o schimbare fn curs & raportului de forte dintre cele dou’ migcar. ‘Apropiati pang la un punct, cuzisti sfargese prin a deveni inamici, e drept cA unl mai apropiaji de Legiune, dar depasiti de ea. Diferenja constrita fata de cuzist este tsenfiala. pentru identtatea Migcdrii Legionare, Unicitatea ei in peisajul polite roménese nu putea fi objinutii decat printr-o delimitare radicalé de cuzism, delimit ‘care se produce, aga cum am vazut, in 1933. Proiectul concurent legionar, refertor le Somul nou” si fa construirea unei ,Roménii legionare”, propus din ce in ce mat Sistematic incepind cu anul 193°, individualizeazi migcarea in planul de extrema Greaptt al spectrului politic, in detrimentul cuzismului. Rezultatul alegerilor din decembrie 1937, cfd legionarii objin un scor mai bun decat cel al partidului condus de ‘AC. Cuza gi Octavian Goga, ne aratt cd organizafia lui Comeliu Zelea Codreanu cAstigase competitia cu rivalii si din zona politica a extremei drepte. Cu toate acest, proiectul regenerativ legionar, mareat de violent si intolerant, avea si fie un egec, 98 cum se va vedea spre sfargitul anilor 1930 gi fnceputul anilor 1940, Abstract ‘The current research aims at presenting the relationship between two of the most important extreme right-wing movements in interwar Romania (The National-Christian Defense League, led by A.C. Cuza, and The Legion of the Archangel Michael, founded 3 ANIC, Fond Ministerul de Interne ~ Diverse, dosar nr, 17/1933, #. 13-18. > Axa" Int, 19, | octombrie 1933. Taxa”, Hr. 15,3 jie 1933. 24 qm analiza Inr-un artcol separat importanfa problematic .omului nou” pentna istoria Gara Fier: Valeotin Sinduleseu, Fascism and its Quest for the .New Man”: The Case of the Romanian ‘Legionary Movemen, in Studia Hebraica”, nr. 4, 2004, pp. 349-36.Note privind extremismul de dreapta in Roménla Mare 193 by Cometiu Zelea Codreanu in 1927) by looking at their interactions throughout the late 1920s and early 1930s. Thus, the paper is focused on underlining the emerging differences between Cuza and Codreanu in terms of doctrine and political practices that consisted of a growing radicalization of the Legion, through embracing a more violent, action-oriented and visibly fascist agenda. Employing a variety of primary and secondary sources, one traces the difficult separation process that took place between Codreanu and Cuza’s movement, a process that was still hesitant in 1927 but would develop in a fully-fledged revolt as years went by, and reached a political climax in the context of the 1933 elections. The analysis of doctrine elements that separated the two movements is combined with a look at the political practices that accompanied these developments. The Legion of the Archangel Michael clearly emerged as a victor in this competition, becoming the most important ‘extreme right-wing movement in interwar Romania, as proven by the outcome of the 1937 elections, Keywords: Fascism, Legionary Movement, Corneliu Zelea Codreanu, A.C. (Cuza, Interwar Romania.