AFACERI DE TIP MAFIOT

Notă. 29.06.2002. Ioan Talpeş, născut la 24 august 1944 în localitatea Topleţ, judeţul Caraş-Severin,
domiciliat în Bucureşti, Str. Aurel Vlaicu nr. 42-46, Sector 2, doctor în istorie, căsătorit, are un fiu, a lucrat
pînă în anul 1989 la Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară, cu gradul de căpitan. Între
1992 şi 1996 a îndeplinit funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe, în perioada 1997-1999,
pe cea de Ambasador al Romîniei la Sofia (Bulgaria), iar după anul 2000 a deveni consilier prezidenţial
pentru Securitatea Naţională. în calitatea pe care o deţine este comentat negativ, invocîndu-se faptul că,
în cadrul preocupărilor extraprofesionale, prin traficarea calităţii conferite de poziţia actuală;
Acordă sprijin unor persoane din lumea interlopă implicate în afaceri cu produse petroliere, întreţine
relaţii cu elemente cunoscute pentru evaziune fiscală ori angrenate în trafic de armament şi favorizează
promovarea unor cunoştinţe în aparatul Administraţiei Prezidenţiale care exercită presiuni asupra
organelor de anchetă pentru exonerarea de răspundere penală a unor învinuiţi cercetaţi penal în dosare
cu prejudicii de ordinul miliardelor de lei. Astfel, se fac comentarii potrivit cărora la începutul anului
2001 consilierul prezindenţial Ioan Talpeş a sprijinit firma Euro Vial Trading Company SRL Constanţa,
înmatriculată sub nr. J13/1719/1995, deţinută de numiţii Constantin Palimaru şi Ion Văcaru să obţină
cumpărarea cantităţii de 450 tone combustibil tip A de la SC Olterminal SA Constanţa, căruia, după
operaţiuni succesive, i s-a pierdut destinaţia. La data de 9 ianuarie 2001, firma privată solicitase
aprobarea cantităţii de 2.500 tone combustibil tip A, printr-o cerere dactilografiată adresată conducerii
SC Oilterminal SA, în subsolul căreia este făcută menţiunea olografă "Rog o primă tranşă de circa 450
tone", semnată de Ioan Talpeş, aşa cum se vehiculează la nivelul personalului furnizorului. Drept
urmare, la 11 ianuarie 2001, între cele două societăţi s-a încheiat contractul de vînzare-cumpărare
înregistrat la nr. 235, potrivit căruia SC Oilterminal SA a vîndut solicitantului 450 de tone produs
recuperat, la preţul de 33,50 dolari/tonă, fără TVA, cu plata în avans, în lei, la cursul BNR de la data
licrării, pînă la termenul-limită de 15 ianuarie 2001. După încheierea contractului, în aceeaşi zi, SC Euro
Vial Trading Company SRL, prin OP nr. 22, a achitat suma de 364 milioane de lei reprezenînd
contravaloarea a 350 de tone combustibil, iar pentru diferenţa de 100 de tone nu s-au regăsit
documente de plată. Plata s-a efectuat din contul cumpărătorului (nr. 0650852) deschis la Banca
Agricolă - Sucursala Constanţa, în cel al vînzătorului (nr. 2511000-4000599), deschis la Ro BANK -
Sucursala Constanţa. La 12î ianuarie 2001, cumpărătorul a solicitat în scris vînzătorului încărcarea
cantităţii de 450 de tone produs recuperat tip A şi expedierea acestuia către staţia CFR Palas
(Constanţa). în aceeaşi zi, SC Gentil Com Impex SRL Bucureşti, înmatriculată sub nr. J40/16085/1992,
patron Zanfir Pardaillan, zis "Pardică", lider al lumii interlope bucureştene, printr-o cerere scrisă în
numele SC Euro Vial Trading Company SRL, a solicitat staţiei CFR Bucureşti "Progresul" acceptarea
primirii a 300 de tone produse petroliere de la Staţia CFR Palas Constanţa, menţionînd că plata taxelor
de transport şi accesorii se face la staţia de destinaţie, înainte de eliberarea mărfii. Cererea a fost
aprobată de şeful Saţiei marfă Bucureşti "Progresul", iar destinaţia combustibilului nu este cunoscută.
Zanfir Pardaillan, fiul lui Pian şi Aurelia, născut la 24 sepembrie 1967 în localitatea Măgurele, judeţul
Ilfov, de etnie rrom, a fost implicat în perioada 1996-2001, împreună cu mai multe elemente certate cu
legea, în infracţiuni de recuperări de bani, deţinere ilegală de armament, jafuriî cu mînă armată,
practicarea ilegalăî de jocuri de noroc, proxenetism, furturi şi trafic de autoturisme autohtone şi străine
de lux ş.a., în prezent fiind căutat de DGPMB pentru clarificarea unor aspecte aflate în cercetare.
Conform unor comentarii, adevăratul patron al SC Euro Vial Trading Company SRL este Ioan Codru
Talpeş, născut la 29 noiembrie 1971, fiul consilierului prezindenţial, despre care se afirmă că ar fi derulat
afaceri directe cu SIE în perioada în care director al instituţiei era tatăl său şi a controlat direct
Complexul Flamingo şi Restaurantul Amfiteatru, ambele din Staţiunea Neptun-Olimp (Constanţa). De
asemenea, se vehiculează aprecieri potrivit cărora Ioan Talpeş întreţine relaţii strînse cu persoane
cunoscute pentru apartenenţa la Masoneria română, printre acestea numărîndu-se Gheorghe Florea,
patronul SC Fulger SA Bragadiru, judeţul Ilfov, semnalat cu grave ilegalităţi în privinţa producerii,
evidenţierii şi desfacerii alcoolului obţinut prin mai multe firme personale, concomitent cu sustragerea
permanentă de la plata impozitelor, taxelor şi accizelor legale, despre care se afirmă că îl manipulează în
contextul deţinerii controlului Masoneriei din România. O altă persoană frecvent invocată şi aflată în
cercul de relaţii al consilierului prezidenţial este Costel Iancu, cunoscut membru cu rang înalt al
Masoneriei Romîne, pe care Ioan Talpeş îl consiliază şi sprijină în derularea unor operaţiuni comerciale
oculte cu materiale, mijloace şi tehnică militară, în schimbul obţinerii deî importante beneficii în interes
personal. O serie de comentarii cu impact negativ referitoare la probitatea profesională a lui Ioan Talpeş
se referă la relaţia acestuia cu Cătălin Voicu, reactivat ca ofiţer SPP şi detaşat în urma intervenţiilor sale
la Departamentul de Securitate Naţională, în calitate de consilier prezidenţial, mai ales în urma
presiunilor exercitate de sus-numitul asupra organelor de anchetă şi Parchet pentru exonerarea de
răspunde penală a unor învinuiţi cercetaţi pentru infracţiuni economice. Astfel, la începutul anului 2002,
Ştefan Bădeanu şi Valeriu Cotolan, acţionari la SC Comival Prod SRL Tîrgovişte, cercetaţi penal pentru
săvîrşirea infracţiunilor de înşelăciune şi delapidare, cu un prejudiciu de circa 7,8 miliarde de lei, au
invocat în timpul anchetei legăturile apropiate cu Cătălin Voicu, susţinînd că acesta poate facilita
avansarea în grad şi funcţie a celor doi ofiţeri de poliţie din cadrul IPJ Dîmboviţa care instrumentau
cauza, în schimbul propunerii scoaterii lor de sub urmărire penală. De asemenea, Cătălin Voicu s-a
interesat în repetate rînduri la conducerea IPJ Dîmboviţa de dosarul penal 2001/1500/3061, în care cei
doi învinuiţi erau cercetaţi. După prezentarea acestora la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Ploieşti,
cu propunerea de punere în mişcare a acţiunii penale şi arestare preventivă, consilierul Cătălin Voicu s-a
deplasat la Ploieşti pentru a cunoaşte soluţia dată de procurori. Ulterior, acelaşi consilier s-a interesat şi
de situaţia altor două persoane, Mihai Achim şi Ion Rusu, tot din judeţul Dîmboviţa, cercetaţi de
organele de poliţie pentru comiterea infracţiunilor de fals şi înşelăciune, cu un prejudiciu de aproximativ
5,8 miliarde de lei. Se apreciază că intervenţiile consilierului prezidenţial Cătălin Voicu, pe lîngă aspectul
psihologic de timorare a organelor de cercetare penală, au certe efecte negative asupra capacităţii şi
eficacităţii lor în combaterea criminalităţii şi îndeplinirea corectă a sarcinilor de serviciu. In cercul de
relaţii al lui Ioan Talpeş se află şi consilierul prezidenţial Paul Sîrbu, comentat şi contestat pentru lipsă de
probitate morală şi autoritate profesională, a cărui evoluţie pe treptele ierarhice denotă tipologia
carieristului, cu o structură caracterială generatoare de atitudini şi comportamente circumscrise exclusiv
ambiţiilor şi intereselor personale, ce pot crea vulnerabilităţii majore înî exercitarea unor responsabilităţi
superioare. Carenţele menţionate, dublate de pregătirea de cultură generală, apreciată ca modestă,
lipsa de experienţă şi incompetenţa profesională dovedită, toate concretizate într-o prestaţie
deplorabilă, l-au făcut incompatibil cu responsabilităţile funcţiilor superioare deţinute în structurile MI,
generînd frecvent comentarii negative la adresa sa, fiind permanent dezavuat de către foştii colegi de
muncă. Dintre numeroasele ilegalităţi comise, inabilităţi şi incompetenţeî profesionale de notorietate,
manifestate în executarea atribuţiilor de serviciu, menţionăm: * construirea, în perioada 1992-1993, a
unei case în comuna Boldu, judeţul Buzău, cu materiale împrumutate de la diverse persoane fizice, pe
care nu le-a mai restituit, intrînd în conflict cu acestea; * achiziţionarea ilegală, la un preţ modic, a unui
imobil cu terenul aferent aflate în proprietatea SC Carbuz SA şi construirea unui garaj pe domeniul
public, fără autorizaţie; *î cercetarea, în anul 1996, de către Parchetul Militar Ploieşti pentru distrugere
şi lovire; * implicarea în afaceri (prin soacra sa, Adela Cozac, comisionar vamal la SC Trans Speed Nădlac)
cu ţigări, alcool, cafea şi alte bunuri pe zona frontierei de vest; * intervenţii pentru schimbarea sau
menţinerea în funcţii de conducere a unor cadre din Poliţia de Frontieră şi Vamă, cu care se afla în relaţii
de afaceri şi facilitarea angajării unor persoane în cele două instituţii, contra unor importante sume în
valută; * introducerea în ţară de mărfuri fără taxe şi impozite prin cetăţeni străini (unguri, arabi); *
comercializarea, împreună cu unele cadre de poliţie, de autoturisme furate din Occident; * deplasarea
de circa 12 ori în Ungaria, fără aprobarea conducerii MI şi contactarea neoficială a autorităţilor ungare
etc. În plan profesional, s-a implicat personal în cercetarea, în anul 1999, a cazului de contrabandă cu
ţigări de la PPF Negru Vodă, în urma căreia trei vameşi anchetaţi au fost puşi în libertate, aceştia
susţinînd că măsura a fost dispusă la intervenţia lui Paul Sîrbu, pe care l-au mituit cu sume importante în
valută. în aceeaşi perioadă, a intervenit la conducerea IGPF pentru a nu se lua măsuri împotriva
maiorului Nelu Matei, relaţie personală, dovedit că procura mărfuri din magazinele Duty Free, pe care le
valorifica prin diferite firme. Tot în anul 1999 a coordonat ancheta în cazul navei Mikon, care a introdusî
fraudulos 1400 baxuri cu ţigări străine în Portul Agigea şi, înstrumentînd tendenţios cazul, acesta s-a
soldat cu reţinerea a doi marinari ucrainieni şi exonerarea de răspundere penală a principalului autor,
Cameliu-Vasilică Babinciuc, cu care meţine relaţii şi în prezent. La începutul anului 2000, primind spre
soluţionare două autodenunţuri ale unor traficanţi de droguri din gruparea Sava Docmanov, condamnaţi
la pedepse de peste 15 ani închisoare, a manifestat totală lipsă de profesionalism şi discernămînt în
redactarea unui raport nefondat şi tendenţios, cu propunerea sesizării Parchetului Militar a unor cadre
din structurile de informaţii şi crimă organizată "implicate" în trafic de droguri alături de cei doi
condamnaţi. Dovedind lipsa noţiunilor elementare de drept penal, a propus (spre stupefacţia
procurorilor şi a cadrelor nominalizate) încadrarea juridică a "faptelor" la infracţiuni contra siguranţei
naţionale, a păcii şi omenirii. Întrucît nu i s-a dat satisfacţie, a furnizat presei, fără aprobare, "punctul său
de vedere" privind acest caz, aducînd astfel prejudicii grave activităţilor specifice de combatere a
filierelor internaţionale de traficanţi şi creînd situaţii de deconspirare a metodelor de muncă. În ultima
parte a anuluiî 2000, prin ingerinţe în actul de Justiţie, a întemeiat la Parchetul de pe lîngă Curtea
Supremă de Justiţie pentru influenţarea cercetărilor în cauza privind contrabanda cu cafea a firmei
Overseas SRL, patronată de doi cetăţeni străini. în repetate rînduri, traficînd funcţia de consilier şi chiar
substituindu-se secretarului de stat la MI, a intervenit în mod nejustificat în unele cauze penale grave
(infracţiuni economice cu prejudicii mari, grupări violente ori alte fapte infracţionale deosebite),
solicitînd cadrelor de poliţie care le investigau să trateze preferenţial făptuitorii sau să ia măsurile legale
ce se impuneau. Permanent a fost preocupat de crearea unor relaţii apropiate cu şefii profesionali
pentru obţinerea de grade şi funcţii pe criterii neprofesionale şi subiective. Manifestă aroganţă şi
afişează o stare materială cu mult peste nivelul veniturilor realizate legal. Astfel, deţine două
apartamente proprietate personală în Bucureşti şi Arad (cumpărat de la un rrom în Ungaria), o casă tip
vilă în localitateaî Boldu, judeţul Buzău, şi plăteşte pensie alimentară unui copil rezultat dintr-o căsătorie
anterioară. Pentru aspectele arătate mai sus, Paul Sîrbu a fost destituit în anul 2000 din funcţia de
consilier şi pus la dispoziţia MI, ocazie cu care acesta a afirmat că graţie relaţiilor pe care le are şi
apropierii de actuala putere va ajunge consilier prezidenţial, lucru confirmat ulterior. Legăturile sale
strînse cu Cameliu-Vasilică Babinciuc, din Constanţa, cunoscut contrabandist, continuă şi în prezent,
ultimul afirmînd deseori în mediul său de relaţii că beneficiază de protecţia şi prijinul direct al
consilierului prezidenţial Ioan Talpeş, obţinute prin mijlocirea lui Paul Sîrbu. Pe de altă parte, Cameliu-
Vasilică Babinciuc susţine că prin grupul format din Viorel Hrebenciuc, Corneliu Iacobov şi Miron Mitrea
se bucură de acces permanent şi tratament preferenţial la Palatul Victoria. În contextul acţiunilor
consilierului prezidenţial Ioan Talpeş se înscriu şi comentariile ce vizează modalitatea realizării unei
întîlniri, la 14 martie 2002, cu locţiitorul Direcţiei Generale de Siguranţă Militară, generalul Sergiu
Medar, în urma căreia au convenit asupra efectuării unui import de echipament militar printr-o firmă de
specialitate din Israel, pînă în prezent necunoscută, ai cărei reprezentanţi au făcut o vizită inopinată la
MApN, fără ştirea conducerii acestuia în perioada imediat următoare, ceea ce a creat suspiciuni privind
oportunitatea şi legalitatea operaţiunii iniţiate de cei doi.

Fratele lui Ioan Talpeş, Gheorghe Talpeş, născut la 1 iunie 1949, în Topleţ, judeţul Caraş-Severin,
domiciliat în Constanţa, Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 2B, bl. L-67, ap. 15, de profesie ospătar, aî lucrat pînă
la 22 decembrie 1989 în barul "Unic", situat în faţa fostului Hotel Continental din Constanţa, în unele
medii afirmîndu-se că a fost informator în cadrul fostului Departament al Securităţii Statului, în legătura
col. (r) Emil Stoica. Potrivit unor comentarii, Gheorghe Talpeş s-a bucurat de protecţia procurorului Ion
Doltu din Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Constanţa, a procurorului-şef al Parchetului de pe lîngă
Tribunalul Mangalia, Vasile Dumitru, întreţinînd relaţii apropiate cu Paul Sîrbu, actual consilier
prezidenţial şi unele cadre aparţinînd Secţiei Constanţa a SRI ori din formaţiunea de Poliţie Economico-
Financiară a judeţului Constanţa. în ultima perioadă, Gheorghe Talpeş se preocupă de construirea unei
vile impozante în localitatea Costineşti, judeţul Constanţa, care ar fi destinată, de fapt, fratelui său, Ioan
Talpeş.
Conform evidenţelor oficiale, Gheorghe Talpeş este asociat, împreună cu Dinciu Mergeani şi Viorel
Grigorenco, la SC Phoenix Shipping and Trading Ltd. co. SRL Constanţa, înmatriculată cu nr.
J/13/1421/1991, specializată în activităţi anexe transporturi pe apă, activităţile de bază ale firmei
constînd în agenturări de nave. Societatea are capitalul social subscris şi vărsat de 2 milioane de lei, cel
în cauză deţinînd 4 părţi sociale reprezentînd un aport de 400.000 de lei. La o serie de alte societăţi de
drept privat, Gheorghe Talpeş este menţinut asociat, dar, potrivit unor comentarii şi aprecieri, această
calitate slujeşte, de fapt, materializării unor interese personale, de natură financiară şi materială, ale
fratelui său, Ioan Talpeş, astfel:
* Business Port cu acţionar Dumitru Popa, condamnat pentru contrabandă cu ţigări BT de pe spaţiul
Bulgaria;
* Vega Trading 95 cu acţionari Felicia Tănăsescu şi Romeo Ion Tănăsescu, ultimul suspect pe linia de
contrabandă cu ţigări în zona liberă Port Constanţa. Acesta este prieten cu Ioan Talpeş, comentîndu-se
că în perioada cînd acesta a fost ambasador în Bulgaria a efectuat dese deplasări pe acest spaţiu;
*î Kumaco International cu acţionari Sali Memet, zis Mancu, şi Cadar Iasar, fratele lui Săceanu, zis şi
Cotnac. Despre Sali Memet se cunoaşte că este cetăţean american şi a fost implicat în distribuirea deî
droguri în zona Casino, Mamaia, utilizează valută falsă şi este cunoscut ca un traficant de autoturisme de
lux;
* Ralco International cu asociat Lucian Cazan, condamnat pentru contrabandă cu ţigări şi suspect pentru
implicarea în operaţiuni ilegale cu droguri;
* Eurodif Cazinou, asociat Gheorghe Fudulea, societate care nu apare cu implicări în acţiuni de
contrabandă sau alte ilegalităţi;
* Com-Unic, asociat Florin F. Alexandru, persoană suspectată pentru operaţiuni cu valută falsă;
* International Consulting Service, unde asociaţi sînt Carmelo Spătaru şi Maurizio Giagliardi, cetăţeni
italieni şi Elena Scarlant şi George Moldoveanu, cetăţeni români, despre care nu se cunosc date de
interesî operativ.
Gheorghe Talpeş este comentat deseori că, sub pavăza oferită de funcţia îndeplinită de fratele său, a
întreţinut relaţii de ordin financiar cu reprezentanţi din diverse firme private, pretinzînd importante
sume în valută sub motivul că sînt necesare pentru achiziţia de materiale de construcţii necesare
fratelui, promiţînd în schimb că vor fi favorizaţi la încredinţarea de lucrări, îndeosebi cu profil de
construcţii, de către Ioan Talpeş. în mediile oamenilor de afaceri antamaţi se afirmă că de la Ion Văcaru,
unul dintre asociaţii SC Euro Vial Trading Company SRL (sprijinită pentru achiziţia de produs petrolier
recuperat, în condiţiile menţionate anterior), Gheorghe Talpeş a pretins şi a primit suma de 25.000 de
dolari, iar de la un alt asociat privat, Emil Paraschiv, specializat în prelucrarea marmurei, a pretins şi a
primit 17.000 de dolari, însă se pare că acesta nu a fost sprijinit în sensul promis. Referitor la Gheorghe
Talpeş se cunoaşte că deţine şi utilizează două autoturisme de lux, respectiv Mercedes ML, cu nr. CT 10
SIE, şi Land Rover, cu nr. CT 09 SIE, iar, potrivit unor susţineri aparţinînd lui Viorel Stepa, cercetat în stare
de arest pentru operaţiuni ilegale cu petrol la nivelul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Prahova, ar
fi direct implicat în transportul de motorină de la Rafinăria Brazi sau Astra, din judeţul Prahova, destinată
exportului, dar care s-a valorificat pe piaţa internă fără plata taxelor legale aferente.
***
Referitor la SC Vega Trading 95 SRL şi asociatul Romeo Ion Tănăsescu, persoană de încredere a lui Ioan
Talpeş, se vehiculează următoarele:î a fost desemnat de Ioan Talpeş să suplinească şi să sprijine acţiunile
fratelui său Gheorghe Talpeş în direcţia importului-exportului ilegal de ţigări prin zona liberă Constanţa-
Sud Agigea, interpunînd firma menţionată pentru a prelua cca. 3.100 baxuri de ţigări mărcile Rodopi,
Opla, Ty-134 de la importatorul SC Unitrade Management Limited din Bulgaria, pe care le-a transportat
cu 4 autotiruri pînă la Aeroportul Mihail Kogălniceanu. Mijloacele de transport cu nr. CT 06 DEL, CT 05
DEL, CT 05 ACF şi nr. O4-MM4186 au fost conduse de Ion Drăgan din Hîrşova, Gică Babu, Aurel David şi,
respectiv, Cora Techiu, iar la aeroport ţigările au fost încărcate în aeronave ruseşti şi reexportate către
firma ABS din Turkmenistan, reprezentată de bulgarul Alexander Tomov. De remarcat faptul că, în
împrejurările în care se desfăşurau operaţiunile, Romeo Ion Tănăsescu şi-a arogat calitatea de ofiţer
acoperit SIE, iar livrările de ţigări au fost însoţite de documente false în care nu se preciza natura mărfii.
în mediul contrabandiştilor şi al altor operatori cu ţigări se afirmă că importatorul bulgar menţionat a
fost reprezentat de Venelin Hristov, Nicolai Chirilov Condov şi Nedialca Stoicova, puşi în legătură cu
Romeo Ion Tănăsescu şi Gheorghe Talpeş de către fostul ambasador, Ioan Talpeş, în anul 1998, în
localitatea Varna, din Bulgaria. Acelaşi Romeo Ion Tănăsescu, în 1999, a importat din Italia cafea
depreciată calitativ prin firma Osan Trading, pe care a reexportat-o în Turkmenistan, iar în prezent este
semnalat cu preocupări de constituire şi organizare a unei noi filiere de contrabandă cu ţigări, care are în
componenţă pe Gheorghe Talpeş, Hristov Chichianu, zis "Bebe", şi Cameliu-Vasilică Babinciuc, menţionat
anterior, toţi cunoscuţi cu preocupări infracţionale în domeniu. Se deţin date că numitul Hristu
Chichianu este lucrat informativ-operativ de către SIE. în cursul anului 2001, conform unor indicii
temeinice, consilierul Paul Sîrbu a contactat pe plt. Denis Musledin, din unitatea 0962 a MI (sîntem
informaţi că la această unitate există materiale informativ-operative), căreia i-a promis că o va ajuta să
treacă în corpul ofiţerilor dacă va accepta executarea unor sarcini de compromitere a comandantului şi
adjunctului acelei unităţi (se pare generalii Nicolae Ardelean şi Costel Dîrnă). Tînăra a absolvit Facultatea
de Drept Biotera, iar unitatea din care făcea parte nu a fost de acord cu avansarea sa, întrucît era în
relaţii neoficiale cu un serviciu de informaţii turc, documentîndu-i-se de către Direcţia de Autoprotecţia
a UM 0960 aspecte grave de deconspirare şi de desconsiderare a muncii, precum şi suspiciunea de
spionaj. Deşi nu deţine date exacte, plt. Denis Musledin, la intervenţia consilierului Paul Sîrbu, cu
acceptul lui Ioan Talpeş, a fost angajată la SRI, în calitate de ofiţer, în prezent la noul loc de muncă,
unitatea de Transmisiuni, se înregistrează animozităţi grave, deoarece se pare că cei din conducerea UM
0962 au informat unele cadre de conducere din SRI. Ioan Talpeş a făcut această manevră prin adjunctul
şefului SRI, generalul Ion Marin, acţiune pe care SRI-ul a făcut-o fără respectarea regulilor de anunţare a
unităţii din care pleacă persoana. Tentativa de compromitere a comenzii 0962 a fost orchestrată de Ioan
Talpeş, ea a presupus inclusiv lansarea pe Internet a unui Armagedon, în care mai multe cadre din MI
erau denigrate. Specialiştii UM 0962 se pare că deţin mai multe date.