Valori

luni, 29 iunie 2020 18:58

Apa
Sodiu
• Aport prea mare => rinichii elimina suplimentar
• Controlat de aldosteron (reabs cu - ATP-aza Na/H sau K/H din
mbr apicala TCD si TC; reabs izoosm ), FNA (factor natriuretic
atrial)
• PA, contr musc, generare presiune osmotica LEC

Potasiu
• Potetnial repaus, reglare excitabilitate celulara
• Modulare contractie musculara
• pH sangvin
• Controlat de aldosteron

Calciu
• Predominant extracelular
• Mentine tonusul muscular
• Reglat de PTH, calcitonina; vit D

Magneziul
• Cation intracelular
• Enzime metab glucidic, proteic
• Transmitere sinaptica
• Functionare miocard
• Modulat de
○ Hipo/hipercalcemie
○ Cresterea/scaderea LEC
○ Hormonul paratiroidian
○ PH sangvin

Clorul
• Anion extracelular predominant
• Reglare presiune osmotica, schimburi compartimente
• Reglare enzime (amilaza salivara)
• Controlat indirect de aldosteron

Bicarbonatul
• Anion plasmatic semnificativ
• Rinichiul reabsoarbe, secreta si sintetizeaza bicarbonat de
novo pt ech acido-bazic

Difuziunea - gradient concentratie, legea lui Fick

Difuziune facilitata - substante liposolubile
Pori - apa, ioni, molecule mici (glucoza),
compusi mari hidrosolubili -o capilare fenestrate
Canale membranare
Pori mari - capilare sinusoide - proteine plasmatice

Filtrarea - gradient de presiune

Stimulatori secretie ADH Stimulatori sete

• Hipovolemie • Hiperosmolaritate
• Hiperosmolaritate • Hipovolemie
• Durere, stres, emotii, greata, hipoxie • Hipotensiune
• Morfina, nicotina, barbituricele • Angiotensina II
Inhibitori secretie ADH • Uscaciunea mucoasei bucale (umezire - rasp anticipativ)
• Hipervolemia
• Hipertonicitatea
• Alcoolul
Stimulare aldosteron
Mecanism apetit pentru sare
• Scadere raport ACTH
• Stimulat de
• Angiotensina II
○ Hipoosmolaritate plsm
• Prostaglandinele E1 si E2
○ Hipovolemie
Inhibat aldosteron
○ Hipotensiune
• Prostaglandinele F1 si F2alpha
• => osmo si barorec din AV3V
• Important in boala Addison (normal oricum avem
aport mare) si la ierbivore
Deshidratare - perdere apa si sau Na
Asociate cu scadere volum LEC
Volum LEC det de cant de Na din organism nu din plasma

PNA / FNA (peptid/factor natriuretic atrial)

• Hormon, AD intins mult (intoarcere venoasa mare)
• PNA direct in cav AD - sange =>
○ Natriureza
○ Stimuleaza filtrarea glomerulara
○ Stimuleaza diureza
○ Scade volemia
○ Prod vasodilatatie
○ Reduce tensiunea arteriala
○ Reduce secr de ADH, aldosteron si renina

Digestiv • Functia <=> forma

• Digestia si absorbtia datorita fct secretorii + motorii (coordonare unitara)
• Rol major - procesare mecanica + chimica alimente, transport
• Alte roluri: endocrin, excretie reziduuri, imunitate

COMPONENTELE SISTEMULUI DIGESTIV (SD)

• TUB DIGESTIV
○ Mucoasa
§ Supraf mare
□ Stomac: cripte
□ I.S, : cripte, valvule conivente, vilozitati, microvilozitati
§ Alcatuita din celule epiteliale cu functie exocrina dispuse (mai mult sau mai putin profund in submucoasa):
□ Ep de suprafata
□ Glande exocrine
§ Celule epiteliale cu functie endocrina
□ Difuz raspandite, nu organizate in glande
□ Ajung la tinta prin
® Circulatie sangvina si limfatica (conc circulanta ↑ in cursul digestiei)
® Contact direct - paracrin, autocrin (de aceea unii hormoni nu se gasesc in cantitati semnificative in
cursul perioadelor active ale digestiei si absorbtiei)
§ Transport transcelular si paracelular - mecanisme de secretie si absorbtie (cele 2 difera prin sensul trnasportului)
□ Active - consum de oxigen si ATP;
® pompe enzimatice - in plasmalema sau sistemul de citomembrane
ALTE ROLURI □ Secundar-active (carrier; simport, antiport) - fara consum suplimentar de energie
□ Pasive - transfer transepitelial in sensul unui gradient electrochimic (difuziune, osmoza)
• Toleranta la antigenele de natura alimentara fata de microfora □ Reglare neuro-umorala locale sau generale
intestinala obisnuita ® Ajusteaza (debitul, compozitia, proprietatile, continutul in enzime al secretiilor)
• Flora varieaza - stomacul aproape steril , creste § Celule din epitelii de suprafata / glande - sintetizeaza hidrolaze
• Probiotice □ Digestie chimica principii alimentare, in trepte; produsi complexi-simpli
○ Inhibarea cresterii □ Pot fi secretate active sau inactive (zimogene)
○ Prevenirea translocarii epiteliale a bacteriilor potential ® Pentru activare - pH optim, hidrosolubilitate, prelucreare mecanica substrat, temperatura, debit
periculoasa secretor adecvat, activatori specifici (dar si inhibitori)
• Functie de protectie - rezistenta fata de tendinta de colonizare □ Functiile secretorii si motorii ale glanelor - asigura aceste conditii
○ Producere substante cu proprietatu antimicrobiene □ Celulele epiteliale prezinta multi receptori specifici
○ Prevenirea atasarii patogenelor la enterocite ○ Submucoasa (+musculara mucoasei)
• Microflora - § = tesut conjuntiv pe suport de epiteliu
○ productie de vitamine § Mucoasa muscularei (MM)
§ K, B9 (ac folic), B12, biotina □ fibre longitudinale (esofag)
○ Fermentare carbohidrati nedigrabili la □ Fibre longitudinale + circulare (stomac+intestin0
§ Ac grasi cu lant scurt => +proliferarea si dif celulelor ep □ Trimite prelungiri in vilozitatile intestinale => miscari mucoasa si vilozitati
din colon efect trofic □ Strat subtire, esofag ⟶ intestin gros
• Protectie fata de microorganismele patogene ○ Musculara pr-zisa
• Mijloace protectie sistem imun § Strat circulari (interni), longitudinali (externi) + oblici (la stomac)
○ Bariera mecanica si chimica (stratul epitelial) § Fibre musculare interconectate jonctiuni gap => comportament functional sincitial
○ IgA (aprox 3 g secretate zilnic) § Miscari peristalitica = ritmice, de amestec, de propulsie
○ Mucinele - bariera pe tot tractul digestiv § Tonice = nonritmice => favorizeaza
○ Sinteza si secretia anumitor peptide si proteine □ Digestia si absorbtia
antimicrobiene □ Eliminarea deseurilor nedigerabile si neabsorbabile
§ α si β defensive § Sfinctere - la capete au musculatura striata (grad variabil de control)
§ Histidine salivare § Automatism - autoexcitare ritmica
§ Lactoferina □ Datorita instabilitatii PR (-65mV ⟶ -45mV)
§ hCAP (18-kDa human cationic antimicrobial protein) □ Canale lente de sodiu
§ Cathelicidina LL-37 □ Semnalul pacemaker - generat de celulele interstitiale Cajal (CIC)
® CIC = celule subtiri si lungi, intercontectate retea cu jonctiuni GAP

• Sect sub act chimului gastric ajuns in duoden

• STIMULEAZA secr bicarbonat din
○ sucul pancr
○ Bila
○ Gl. Brunner (tubulare submucoase, duoden,
deasupra sf. Oddi)

Contr sf esofagian inf

Relax sf piloric, ileocelac; CRESTEREA mucoasei gastrice

• + secr bogata in apa si ini bicarbonat intestin, pancreas, bila

• Inhiba secr gastrica acida
• + secre pepsinogen
• Dilata capilarele intestinale
• Impreuna cu NO inhibitorii din NANC
• Relaxeaza musc neteda intestine, sf esofagian inf, stomacul, vezica biliara

H.interdigestiv intestinal eliberat ciclic

Coincide cu complexul mioelectric migrator

Saliva

Variatii ale debitului salivar

Fiziologice (somn, varsta, sex, ritm circadian, fumat, nutritia, clima,
anotimp, flux diurn, deshidratarea*, factorii psihici)
Patologice ( hipersalivatia/sialoreea, asialia)

Celulele acinare - cele mai multe proteine

• Parotida si SM - amilaza, PRP, histatine, cistatine
• SL - glicoproteine, mucine, lipaza, peroxidaze
Ductul
• Sintetizeaza EGF, unele proteaze, kalikerina, lizozim, IgA
• Enzime : anhidraza carbonica, prostaglandinsintetaza, 5 alfa
reductaza
• *prostaglandinsintetaza - contrl abs ductala electroliti
Celule mioepiteliale
• Acin - stelat
• Tubular - plate
• Eliminare
• Prevenire supradistensie (prin cresterea pres intraluminale)

Vascularizatie
• Plexuri capilare - sistem de tip port (dubla capilarizatie -
periacinara si periductala)
• Sistem contracurent - saliva curge in sens invers fata de
curentul arterial
• Debit salivare dependent de debitul arterial

Proteine proprii
• Glicoproteine (mucina, enz salivare, rol defensiv imunitate, h.salivari)
Proteine plasmatice 20%
• Prealbumina, albumina, alfa1-glicoproteine, alfa1-antitripsina
• Ceruloplasmina, transferina, beta-lipoproteine
• IgA, IgG, IgM
• Alfa si betaglobuoine

Cauze hipersalivare
• Eruptii dentare, disgravidii, stomatite,
gingivite, intoxicatii Pb, Hg, ulcere MODIFICARI FIZIOLOGICE ALE DEBITULUI
duodenale, neoplasm gastric, • Scade - somn, varstnici, femei (mai mic),
parazitoze, epilepsie, nevralgie de vara (minim), deshidratarea, factori psihici
Aspect saliva (anxietatea, furia, emotiile)
trigemen, consum de medicamente,
• Aerat, filat, usor opalescent • Creste - la copii pana la 15 ani
tutun
Cauze asialie
Vascozitate - proport cu cant de glicooroteine • Medicamente (atropina,
betablocante), radioterapie cervicala

NaCl, KCl, bicatbonati, fosfati, sulfati

Din anionii si cationii din plasma (LEC)

Reglarea secretiei glandelor salivare - exculisv nervos

• Reflexul salivar
Roluri nedigestive ○ Receptori gustativi + nespecifici (mecanici, contact,
• Protectie impotriva agentilor presiune, temperatura, durere)
○ Grad fiziologic de hidratare si umidificare a cav bucale ○ Cale aferentea - nervii 5, 7, 9, 10
○ Lubrifiere prin comp mucoproteici ○ Centrii salivari
○ Compozitia apeoasa indeparteaza particule etc ○ Eferente parasim, sim
+SM ○ Potentialul abraziv e atenuat de mucinele salivare • Inervatie parasim - Ach - IP3
• Protectiei antiinfectioasa • Inervatie simpatica - NA - cAMP
Inactivata de • Protectia tesuturilor impotriva demineralizarii Celulele mioepiteliale - si sim si parasim
PH neutru, proteaze pancr, saruri biliare (dupa ce au ○ Normalizare pH Vasomotricitate
digerat 15% din lipidele chimului) ○ Prezenta ionilor in saliva • Vasodilatatia initiala - n.coarda timpanului, Ach
• Functie excretorie • Vasodilatatia tardiva - metab din activ glandulara,
○ Hg, Pb - lizereu gingival specific colorat bradikinina (BK)
§ Hg - stomatita mercuriala • Adrenalina prin receptorii beta 2
§ Pb - lizereu tipic albastrui cenusiu • Noradrenalina - vasoconstrictor
Sistemul peroxidazic salivar - rol antibacterian
○ Dozare subst endogene Influente centrii nervosi superiori
= lactoperoxidaza, apa oxigenata, SCN (tiocianat(
○ Eliminare virusuri, candida, treponema pallidum • Corticale - reflexe conditionate
• Rol in echilibru hidric • Subcorticale - centrii hipotal (foame, termoreglare); st
Liza leg beta 1-4 dintre NAM si NAG (n-acetil-muramic si N-acetilglucozamina) • Fucntie de tampon local limbic + hipotalamus - emotii (furia)
Cea mai imp proteina salivata cu rol de aparare si liza bacteriana ○ Normalizeaza pH, previne colonizarea bacteriilor care funct in mediu acid Specificitatea secretiei salivare
Prp - adera la supraf dintelui curst, leaga Ca2+, rol aparare taninuri alimentare ○ Neutralizeaza aicd => protectie smalt • Predomina simpatic/parasim
○ Sialina, ureea, amoniacul, ac carbonic - bicarbonat sodiu, fosfati de sodiu • Stimulare preferentiala pt
• Rol endocrin parotida/sublinguale/submandibulare
○ Fct crestere, citokine, h.salivari (NGF, EGF, Parotina, IGF 1 si 2) ○ Alim uscate - apos abondent, sarac comp organici
• Diagnostic medical, legal, sportiv ○ Acid - abundent, bogat in mucus
○ Aceeasi markeri ca si plasma ○ Carnea - vascos, bogat in mucus
Roluri digestive ○ Droguri, hormoni Actiunea/influenta hormonilor pe gl salivare
1. Enzime ○ Makeri neoplazici • Intens mica
a. Amilaza salivara - pH 6,9, inactivata la pH = 4,5 ○ Antigene de grup sanguin • H.adenohipofizari - nespecific
i. GM=50,000D • Transport vit B12 prin hepatocorina • H.tiroidieni - nespecific (tireidectomia - atrofie salivara)
ii. Mai mutle izoenzime • Antibacterian • Aldosteron - reabs Na si eliminare K (in duct striat)
iii. Endoenzime • ADH - reabs apa (in canaliculi => hiposalivatie)
iv. Necesita ioni de Cl- si Ca2+ Implicatii clinicee
b. Lipaza linguala - slaba in stomac
2. Rol de insalivatie
3. Facilitarea motilitatii
4. Facilitarea senzatiei gustative - limba uscata nu simte

Gastric
Stomac

Substante organice
• Pepsina • Mucusul gastric
○ Celulele principale (gl.fundice) ○ Celule mucoase (reg.antropilorica si cardiala) + celule fundice
○ Secretata inactiva = pepsinogen ○ 70% proteine, 30% polizaharide
○ Mucopolizaharide acide (sulfo-mucine) Reglarea secretiei gastrice
○ pH optim = 3
○ Actioneaza endopeptidazic (leg peptidice din interiorul § Pot fractiona in mucopolizaharide sulfatate
• Nervoasa
moleculei) ○ Glicoproteine - contin acid neuraminic
§ Mentine rezistenta mucoasei gastrice ○ Reflexe
§ Doar daca proteinele au fost transformate de HCl in
○ Protejeaza mucoasa prin § Lungi (mucoasa-bulb-stomag; vago-vagale)
acidalbumine (albumoze primare, secundare si
§ Mecanism adeziv (Resturi electronegative COOH si ac § Scurte (locale, sistem enteric local)
peptone)
neuraminica) ○ Stimuli
• Labfermentul (RENINA gastrica)
§ Previn retrodifuziunea H+ (complex mucoproteine-HCl) § Distensia somacului
○ Celulele principale (gl.fundice)
§ Rezistenta la activitatea proteolitica (ac neuraminic + § Tactili de la mucoasa
○ Secretat inactiv (activat de HCl)
polizaharide sulfatate) § Chimici (aa, peptide)
○ Suc gastric sugari
○ Transforma caseina in paracaseina (solubila) ○ Bariera mucoasei gastrice = mucus + secretii alcaline
• Umorala
§ In prezenta de Ca => paracaseinat de calciu § Impiedica secretiile bogate in bicarbonat sa se amestece rapid
in continutul gastric ○ Histamina
○ pH de actiune = 4,5 - 6 § Amina biogena (decarboxilarea histidinei)
• Lipaza gastrica ○ Secretia este stimulata de
§ Vag § Receptorii de tip H2 celula parietala, cresc:
○ Slaba (doar lipide emulsionate - lapte, frisca, galbenus ou) □ Volumul sucului gastric, secretia de H+
○ pH optim = 5,5 § Gastrina
□ Moderat debitul de pepsina si F.I.
§ Histamina
• Factorul intrinsec (Castle) § Substante iritante (HCl)
○ Secretia este inhibata de ○ Acetilcolina
○ Celulele parietale (gl.fundice) § Creste secretia de pepsinogen, gastrina
○ Eliberat la aceiasi stimuli ce stimuleaza celula parietala § Atropina
§ Aspirina § + eliberarea de gastrina si histidina
Functiile HCl ○ Glicoproteina necesara pt absorbita ileala a B12
• Stimuleaza eliberarea de secretina in contact cu mucoasa duodenala ○ F.I. distrus repede in mediu acid § Indometacin
□ Distrug calitatea mucusului => distrug bariera fiziologica ○ Gastrina
• Regleaza ritmul evacuarii gastrice ○ F.I. + B12 = complex, factor antianemic § Eliberata din celulele G (pilor, antru pilorc, duoden proximal)
§ Stabil in mediu alcalin si neutru § Eliberata prin reflexe vago-vagale (lungi) si locale (scurte)
Sodiul - principalul cation nonparietal (gl.cardiale, antrale) § Foarte rezistent la digestie □ In prezenta aa, peptide, calciu
Potasiul - cel parietale, nonparietale • Rolurile sucului gastric
§ Se leaga de receptorii din mucoasa ileonului - se § Actiuni
Apa - surse intracelulara sau din interstitiu ○ Digestiv
absoarbe B12 □ Creste secr de HCl si pepsina
§ Pregateste proteinele, cu HCl; activeaza pepsinogenul
○ ELIBERAT - aceeasi stimuli care produc secr cel.parietale □ Stimuleaza secr enz pancreatica
§ Pepsina -> panala peptone
○ Absenta F.I. => anemie pernicioasa megaloblastica □ Puternic stimulator al musc digestive - evacuare gastrica
○ De protectie
○ Poate deveni antigenic (gastrita cronica, anemie § 3 tipuri de gastrina (cifra=nr aa)
§ Antimicrobian, antiseptic (mediu acid)
pernicioasa) => formeaza 2 tipuri de AC anti-FI □ Big gastrin G34
§ Mecanic, chimic (bariera mucus-bicarbonat)
(autoanticorpi) □ Little gastrin G17
○ Alte functii
§ Tipul blocant (I) □ Mini gastrin G14
□ 60% din bolnavii cu anemie pernicioasa § Antianemic
§ Cai eliberare gastrina
§ Controlul sfincterului piloric
□ Se fixeaza pe situsurile de legatura ale □ Stimulare vagala (terminatiile postggl parasimpatice elibereaza GRP - gastrin-releasing peptide)
Pancreas exocrin vitaminei B12 => nu se formeaza complexul □ Distensie gastrica
§ Tipul precipitant (II) □ Stimulare umorala
□ 30% din cei care poseda AC tip I blocant □ Stimulare alimentara
□ Se leaga de complexul FI-vit B12 => impiedica § Cai inhibare secretie
absorbita □ Feedback negativ (pana cand pH < 2,5-3 )
® Mecanism protectie pentru evitarea aparitiei ulcerului peptic
® Mecanism mentinere pH optim pentru enzime

FAZELE SECRETIEI GASTRICE

• Faza cefalica
• Inainte ca alimentele sa ajunga in stomac
• Mecanisme nervoase neconditionate gastrosecretorii
○ Declansate de introducerea alimentului in cavitatea bucala
§ ! Centrul gastrosecretor bulbar este apropiat de ncl dorsal al vagului
○ Impulsuri de la centrii subcorticali
• Mecanisme nervoase conditionate gastrosecretorii
○ Centrul gastrosecr din bulb - imp de la centrii nervosi superiori (cortex, hipotalamus)
• Faza gastrica
• Patrunderea alimentelor in stomac
• 3-4 ore
• Mecanism nervos
○ Distensie gastrica => stimularea receptorilor => impulsuri aferente vag => centru gastrosecretor bulb => impulsuri
eferente vagale la glandele gastrice
• Mecanism umoral - declansat de:
○ Deistensia gastrica
○ Contactul mucoasei cu produsii de digestie
○ Descarcarea gastrinei in circulatie
○ + activitatea secretorie

• Faza intestinala
• Patrunderea chimului acid in duoden
• Mecannismul nervos
○ Distensia mecanica a duodenului -> stimuleaza R -> impulsuri aferente vagale -> centru gastrosecretor bulbat -> fibre
eferente vagale la gl gastrice
• Mecanismul umoral
○ Mucoasa duodenala -> contact cu constituenti proteici ai chimului -> secretie gastrina din mucoasa intestinala
○ Mucoasa duodenala -> contact cu constituenti lipidici, glucidici, aciditate chim -> inhiba secretia si motilitatea
gastrica prin hormonul inhibitor enerogastron

• Stimularea secretiei gastrice

• Faza intestinala
○ Duoden + jejun proximal - celule G => stimulat de peptide si aa => gastrina
○ Prezenta chimului in dioden => enterooxintina (hormon)

• Inhibarea secretiei gastrice

• Stimuli (in duoden si jejun)
○ Acizi (in duoden => eliberare secretina => inhiba secr gastrica:
§ 1)inhiba eliberarea de gastrina
§ 2)inhiba raspunsul cel parietale la gastrina
§ Inhiba secr HCl prin reflex nervos local
○ Acid (in blubul duodenal) => bulbogastrona (similar cu secretina) => inhiba secr acid a celulelor parietale
○ Produsi digestie lipidica (AG > 10C si MG, in duoden si proximal jejun)
§ GIP (gastric inhibitory peptide) =>
1) Suprimare secretie gastrina
2) Actiune directa pe celula parietala
§ CCK (colecistokinina)
○ Hipertonicitate (duoden) => un hormon necunoscut ce inhiba secretia de gastrina
Ficat
Secretie biliara
• Implicatii clinice
• Ulcer peptic = leziune mucoasa stomac/duoden
○ Ulcer duodenal
§ Dezechilibru factori agresivi-protectori (HCl, pepsina - mucus, bicarbonat, prostaglandine)
○ Ulcer gastric
§ Pacientii prezinta rata secretie HCl normala/redusa (spre deosebire de ulcerul duodenal)
○ Produse de Helicobacter Pylori
○ Termenul de ulcer se acocieaza cu ingestia anumitor antiinflamatorii (ex:aspirina)
FUNCTII FICAT ○ +tumori secretante de gastrina = sdr Zollinger-Ellison
• Rezervor vitamine si fier
• Inactivare si excretie medicamente, toxine, etc • Gastrite
• Degradare si excretie hormoni ○ Inflam mucoasei gastrice
○ Epinefrina si norepi - inactivate de MAO si COMT Vezicule lipidice bistrat - lecitina-colesterol care fuzioneaza ○ 1)acute (asociate infectii H-P)
○ H.steroizi - inactivati si degratati (cortizol - redus la cu mbr si ajung in lumenul canalicular ○ 2)cronice
tetrahidrocortizol si apoi conjugat cu ac.glucuronic) Sunt mai multe vezicule lecitina-colesterol decat micelii cu § Tip A - autoimune
○ Anumiti h.polipeptidici degratati AB => lecitina + chl ajung miez hidrofob al miceliilor, § Tip B - infectie cu H-P
• Reglarea metabolismului glucidic veziculele initiale disparand lent
○ Gilogenoliza, glicogenogeneza, gluconeogeneza Lecitina creste cantitatea de colesterol care poate fi • Sindromul Zollinger-Ellison
• Metabolism lipidic solubilizat de miceliu ○ Cauzat de tumora pancreatica secretanta de gastrina
○ Hepatocitele sintetizeaza VLDL (mai apoi devin LDL) Prea mult chl fata de cat poate fi solubilizat in miceliu =>
○ Reglare nivel colesterol seric cristale de colesteol
○ Beta oxidare AG => calculi din ducte sau vezica biliara
• Metabolism proteic
○ Dezaminare aa => amoniac toxic => uree Fosfolipidele - nu circulatie enterohepatica, DAR SINTEZA
○ Sint TOTI aa neesentiali LOR DEPINDE DE CIRC ENTERLOHEP A AB (sinteza scade in
intreruperea circ enterohep AB)
○ Sintetizeaza proteine
§ Lipoproteine
§ Albumine, globuline, fibrinogen
§ TOATE proteinele plasmatice (FARA GAMA GLOBULINE) Cauze
• Rezerva • Icter prehepatic - crestere hemoliza
○ De fier (de asemenea mult in eritoricte) • Icter hepatic
○ Vitamine (A, B12, D) ○ Leziune hepatica
○ Absenta totala glucuronil transferala - boala lui gilbrert
○ Inhibitie enzimatica glucuronil transferaza
• Icter posthepatic
○ Creste BD si FOSFATAZA ALCALINA

Tipuri de bila in fct de locul de recoltare

• A - coledociana
• B - veziculara Etapele secretiei biliare
• C - hepatica 1. Secretia hepatocitului
2. Secretia ductala - stimulata de secretina (creste cant bila si
conc de bicarbonat)
Roluri SB
a. 50% din totalul secretiei
• Tensioactiv, emulsifica lipidele
b. Apoasa, izotona
• Coleinizant - formeaza micelii miexte cu lipidele =>
c. Na, K -similare cu plasma
transp in marginea in perie
d. HCO3 - mai mica
• Stim peristaltism, previn constipatia
e. Cl- mai mare
• Efect coleretic SB - rata intoarcerilor SB infl sinteza si
3. Concentrarea si depozitarea bilei in vezica biliara
Imunoglobuline + apoproteine + h.peptidici secretia SB noi
a. Capacitate 15-60mL
• Subst coleretice = stimuleaza cresterea secretiei de SB
b. Concentrare bila prin abs Na, Cl-, HCO3- si apa
c. Transp activ de sodiu - principalul proces din
concentrare
d. Cl si HCO3 se abs pt a mentine electroneutralitatea

Roluri bila
• Dig si abs lipide
• Excretie subst endogene si exogene (metale grele, Zn, Mn si
BSF bromsulfonftaleina)

Nervos - importanta redusa - act pe fluxul sangvin Implicatii clinice

Umoral • Calculii blilari de colesterol
• Secretina - stim secr de apa si electroliti • Calculii biliari cu bilirubina cristalizata, principala
• Gastrina - stimuleaza secr de AB indirect, prin stimularea secr de secretina componenta saruri de calciu din biliruhbina
• Hormonii steroizi - antocoleretic neconjugata/directa
○ Bilirubina conjugata este relativ solubila si nu
formeaza saruri de calciu insolubile
• Ictere
Nervos - importsnts redusa; parasimpaticul - contractia veziculei, relax sf.oddi
Umoral
• CCK - direct pe musculatura neteda a vezicii biliare
• Gastrina - actiune colecistokinetica redusa
• Secretina - potenteaza actiunea cck

Optim - evacuare daca sf oddi se relax inaintea contractiei veziculei biliare

Relaxarea sf oddi produsa si de faza de relaxare a undelor peristaltice duodenale asupra lui
Intestin
Secretie intestinala

Absorbtie

IMPLICATII CLINICE

GLUCIDE
Fluora colon • Deficit lactaza => trece in colon => flatulenta etc
• Proximal, de fermetnatie INTOLERANTA LA LACTOZA
○ Aeroba, nepatogena • ABSENTA lactazei 0 grav nu dam lapte copiilor
○ Act pe glucide nedigerate si neabs • Sdr malabsorbtie glucoza si galactoza -deficit
○ => ac.lactic, butitir, acetic transport
○ Sinteza si abs vitamine (B1, B2, B12, ac folic, ac
panteotenic; k)
• Distal - de putrefactie
○ Predominant anaeroba
○ Degradeaza proteinele nedigeralte
○ Aa neabs - decarboxilare, dezaminare
§ Decarboxi => histaminam, triamina,
putresceina, cadavreina
□ => subst urat mirositaore (Scatol,
fenol, crezol) - miros fecale
• Absorbtie colon - considerabila
○ Apa - in grad osmotic
○ Transp actic de Na
○ Secretie de K si HCO3

Motilitate

IMPLICATII CLINICE
• Disfagie
• Achalazia = disfagie lichide (nu solide si semisolide)
○ Cresterea puternica a contr sf esofagian inferior
(>200mmHg)
○ Durata contracie mare - distrugere plexuri mienterice
auberbach (esofag inferior)
○ => deschidere intarziata (un bolus lichid se deplaseaza
in <1s prin esofag)
MOTILITATEA LA NIVELUL ESOFAGULUI ○ Alimente solide merg in timp mai mare si are timp sa se
deschida
• Peristaltice primare - relaxare in fata bolului, contractie in
• Cardiospasmul
spatele bolului
○ Contractie prelungita cardia
○ Incep la sf esofagian sup
○ Cauze: procese iritative, sclerotice
○ Declansate de deglutitie, coord de vag
○ Rezolvare : blocanti de calciu
○ Succesiune programata in ambiguu
• Peristaltice secundare
○ Incep inferior (pe traiectul esofagului)
○ Coord de plexuri nerv intrinseci
○ Nu necesita degutitie
○ Excitant - distensie locala (cand un blus se opreste in
esofag)
○ 2-3-4 cand nu se deplaseaza, provocate de o noua
unda primara
• Peristaltice tertiare = contractii inelare/segmentare
○ 1/3 inf esofag
○ Nu se propaga
○ Coord plex nerv intrinsec

Miscari peristaltice de foame/periodice Voma/varsaturile

Senzatia de foamete URMATA de aparitia acestor contractii • Greata
○ Inhibitie secr gastrice acide, activitate motorie
○ Anorexie, repulsie alimentara
• Varsaturi fara greata - hipertensiune intracraniana
• Act reflex
○ Stimuli de oriunde din tract GI, mai ales distensia si iritatia duodenului
○ Cai ascendente: simpatice si vagale
○ Centru: bulb (langa tractul solitar), aproape de ncl dorsal al vagului
§ De aceea apar manifestari vagale
○ Eferente: nervii 5, 7, 9, 10, 12
• Succesiune evenimente

REGLAREA APORTULUI ALIMENTAR

• PE TERMEN SCURT/CIRCADIAN/ALIMENTAR
○ Stimularea mecanorec bucali inhina senzatia de foame 10-20
VALVA ILEOCECALA min
• De obicei inchisa ○ Distensia mecanica stomac+duoden - impulsuri pe cale
○ Pres crescuta din cec inchide pasiv vagala - inhiba centrul foamei, stimuleaza centrul satietatii
○ Sf.ileocecal o inchide activ (tonus crescut 50mmHg) ○ Factori umorali : tabel
• Activitate reglata prin reflexe locale § Adrenalina si noradrenalina pe :
○ Iritatia crste tonusul □ Receptori alfa - stimuleaza centrul satietatii,
○ Unda peristaltica - inceperea evacuarii stomacului si inhiba cenrtul foamei
emotiile puternice produc relaxarea sfincterului □ Receptori beta - inhiba centrul foamei
• PE TERMEN LUNG/METABOLICA/NUTRITONALA
○ Set-point hipotalamic
○ Teoria glicostatului - infl de nivel plasmatic glucoza
DEFECATIA § Reduccre glucoza => foame
• Rectul gol in mod normal § TOTUSI diabet zaharat de tip 1 - polifagie permanenta
• Materiile fecale asteapta in sigmoid pana cand contractia pentru ca glucoza nu petrunde in neuroni (glucoza
in masa => materii fecale ajung rapid in ampula rectala => intrata in neuroni influenteaza, nu glicemia plasmatica)
stimulare mecanica receptori => reflex defecatie ○ Teoria lipostatului
○ Cale aferenta = n.pelvici § Creste nivelul plasmatic de AG liberi => scade foamea
○ Centru = segm sacrate S2-S4 si ingestia de alimente
TIPURI DE FOAME ○ Cale eferenta = fibre parasim n.pelvici ○ Se pare ca efectul mediat de AG e mai redus decat glucoza
• Fundamentala ○ Efector = musc neteda ampula rectala ○ Reglare de lunga durata - concentratia plasmatica a insulinei
• Specifica, apetit • Contr musc neteda si relaxare sf anal neted => presiune pentru ca ea face rezervele energetice
• Gastronomica (la om) poate deschide pasiv sfincterul extern (sugari, animale)
CENTRII NERVOSI • Factori educationali => act voluntara sf extern
• St limbic ○ Rflx se prooaga prin segm S2 S4 TEMPERATURA
○ Ncl amigdalian hipocamp ○ Si SPINOTALAMICE - RAPIDE • Creste in hipotalamus => stimuleaza centrul satietatii
○ Port anterobazala a lobilor ○ => cortexul ia decizia • Racirea acestuia => ingestie de alimente
temporali • Reflexul sacrat - polisinaptic, incet, latenta mare
Endocrin - generalitati
○ Cortexul cerebtal • Daca scoarta interzice => contradictie crestere tonus sf
striat si cresterea presiunii din amoula rectala => creste si TULBURARI APORT ALIMENTAR
○ Hipotalamus
mai tare senzatia de necesitate • Lipsa motivatiei alimentare - afagie/anorexie
§ Foame - dorsolateral
• In acelasi timp materiile sunt impinse din rect in sigmoid ○ Casexie = topirea maselor adipoase si musculare
§ Satietate - ventromedian
• Reflexul de continenta ○ Anorexia nervoasa - de 20 de ori mai intalnita la femei
○ Se poate produce si cu materii fecale in ampula • Cresterea excesiva a aportului alimentar - polifagie, hiperfagie,
rectala la cei cu diskinezie rectala bulimie => obezitate
○ Ingestie produse nealimentare (pamant, gheata)
§ Poli psihice
§ Anemie = sdr Pica
• Obezitate
Receptorii pt hormoni si neurotransm MECANISME DE REGLARE ○ Cauze psihogene
Proteine ○ Tumorale (tumori hipofizare)
Componente non-statice ale celulelor 1. HORMOGENEZA ○ Genetice
Deficigul de mesager chimic de obicei - up regulation a. Neurogen ○ Alimentare
Exceptie la angiotensina 2 i. Hipotalamus
Concentratie crescuta de mesager chimic ii. MSR
Down regulation iii. Gl.pineala
Desemsibilizarea receptorilor iv. Pancreasul
b. Feedback
i. Lung
ii. Sucrt (h.hipofizari pot inhiba liberinele din hipotalamus)
iii. Ultrascurt (liberinele pot inhiba propria secretie)
c. Bioritm
i. Ultradian (mai putin 24h - gonadotropi)
ii. Circadian (cortizol)
iii. Circatrigian (30 zile - h.sexuali, ovulatia)
iv. Circumanual
2. LA NIVELUL RECEPTORILOR
a. Down-regulation
b. Up-regulation
c. Desensibilizare
d. Reglare postreceptor

HORMOTERAPIA
• Hormonii = cele mai active substante din organism
○ Hiposecretii endocrina
○ Boli neendocrine - sdr parkinson - transplant de gl MSR la niv ventriculilor cerebrali
○ Persoane sanatoase (Steroizi anabolizanti, planning familial)

METODE DE EXPLORARE IN ENDOCRINOLOGIE

• Anatomice
• Fiziologice
○ Dozari hormonale
○ Dozari biochimice ale unor constante influentate major de hormoni (glicemia)
○ Biologice - contractia uterina, masurarea presiunii arteriale, antidiureza sobolanului
○ Chimice - colorimetria, spectrofotomertria
○ Imunologice : RIA, IRMA (immunoradiometrice), FIA (fluoroimunologice), ELISA
(imunoenzimatice), imunometrie prin chemoluminiscenta
• Morfofunctionale - scintigrafia tiroidiana

Epifiza

RITMUL CIRCADIAN
• Functii majore, de obicei inhibitorii pe
reglarea - hipofizei, hipotalamusuolui, pancr
endocrin, paratiroide, suprarenale, gonade
• Cale nervoasa - informatiile generate de
modificarile luminoase sezoniere sau ale
ciclului noapte-zi sunt transmise celulelor
epifizare melatonin-secretoare
• Din cauza relatiei cu stimulii luminosi -
melatonina are un ritm circadian
• Stimulii receptionati pe calea tractului
retinohipotalamic au
○ Efect inhibiyot lent - asupra generari
semnalelor
○ Efect rapid asupra transmisiei acestora
(?blocare ciclu enzimatic => blocare
ritm circadian)
• Expunerea la lumina dupa cateva ore la
intuneric deprima activitatea glandei

Hipofiza Conectata de hipotalamus prin infundibul

Celule bazofile adenohipofizare Somatomonotrofine : STH, PRL

Derivati POMC : ACTH, alfaMSH, endorfine, enkefaline
Glicoproteine: TSH, FSH, LH

H.adenohipofizari glicoproteici : LH, FSH, TSH (hCG) - lanturi alfa si beta

12 peptide
Proteine : STH, PRL
hormonale
Polipeptid : ACTH

ACTH - propr antigenice => AC specifici

Necesar pentru sinteza toti 3 h.CSR; mai ales pe fasciculat (glucocort) si reticulat (sexost)
Actiuni extracorticosuprarenaliene
• Cresterea pigmentarii pielii (primii 13 aa)
• Stimulare lipoliza (fragment beta-LPH)
• Retentie hidrosalina
Poate fi produs ectopic (tumoral) - cancer pulmonar

Reglarea secretiei GONADOTROPI

• Secr hormoni gonadici
○ Progesteronul si testosteronul - inhiba mai mult sevr LH decat FSH
○ Estrogenii - inhiba ambii
○ Zile preovulatorii - feedback pozitiv intre estrogeni si conc de LH
• Control hipotalamic FSH si LH prin GONADOLIBERINA LHRH
○ Gonadostat
• Citokinele si factorii de crestere
○ Inhibinele si activinele produse sub stimulare FSH si LH
○ Inhibina - de cel folic ovarian, inhiba secr FSH
§ De cel sertoli si hipofiza
○ Activina - de cel granuloasei, produce follistatin - moduleaza activina
• Alti factori
○ Melatonina, prolactina
○ Frigul
○ Stresul psihic
○ Inhiba tropii hipofizari

Reglare TSH
• TRH
• Hormonii tiroidieni
• Expunerea la frig - TSH crescuta via TRH adaptativ;
TSH va creste termogeneza prin stimularea tiroidei.
• Restrictia alimentara - descreste rata metabolica
• Alternanta zi-noapte : TSH crescut noaptea
• Cortizolul descreste TRH si TSH
• Leptina - stimuleaza eliberarea de TRH din
hipotalamus

Citokine = subst proteice secr de celule; asigura comunicare paracrina,

endocrina; regleaza cresterea, diviziunea si diferentierea celulara

Tiroida

Echilibru fosfocalcic

Paratiroida

Suprarenala

Hormon Glucidic Proteic Lipidic

Glucocortic • Scade consum • Ficat - sinteza protein-enzime pentru GNG, ureogeneza, • Lipoliza in TA, eliberare
oizi glucoza musculara glicogenogeneza, glicogenoliza (anabolism enzime hepatice) AG liberi si glicerol
• Gluconeogeneza • Creste conc AGL
• Glicogenoliza • Extrahepatic - mobilizeaza aa prin catabolizarea proteinelor
hepatica
• Rezistenta insulina

Beta 1
• Cresc debit cardiac (frecventa, debit bataie, forta
Alfa 1 contractilitate)
• Vasoconstrivtie coronariana, piele, GI, rinichi • Stimuleaza eliberarea reninei
• Reduce tonus si motilitate GI • Lipoliza in adipocite
• Creste contractilitatea uterului gravid
• Midriaza Beta 2
• Agregare plachetara • Dilatare artere (musc scheletica, a.coronare cerebrale)
• Contr muschi erector fir par • Relax musc bronhiolare, uter negravid
• Creste reabs renala Na • Contracta sfincterele GI
• Hiperglicemie - glicogenoliza hepatica, reduce secr • Relax detrusorul
insulina • Hiperglicemiant - fluconeogeneza, glicogenoliza
• Lipoliza tesut adipos
Alfa 2 • Inhiba eliberarea histaminei din mastocite
• Vasoconstrictie - coronarian, microcirculatie • Secr salivara vascoasa (bogata in mucus)
• Creste agregarea plachetara Beta 3
• Contracta sfincterele gastrointestinale • Cresc lipoliza in tesut adipos
• Hiperglicemie - inhiba secrestia de insulina, creste
Miocard - heterodimerizari (beta1-beta2)
secretia de glucagon
Seyle - sindromul general de adaptare al organismului
• Stadiul de alarma
• Stadiul de rezistenta/aparare
• Stadiul de epuizare

Pancreas endocrin
Insulina

Gonade

Testicul

Ovar

Timus

Metabolism energetic