Curs XIV Sistemul cilor de atac extraordinare Cile de atac extraordinare sunt de competena primei instane.

In materie penal, o hotrre judectoreasc devine definitiv fie la prima instan in cazurile in care nu s-a declarat apel sau recurs, dup distinciile legii, precum si in situaiile in care apelul sau recursul dup caz, a fost retras, dup declarare dar nuntrul termenului, precum si in situaiile in care a intervenit renunarea la apel sau la recurs, dup caz, in condiiile prevzute de lege. De asemenea, o hotrre in materie penal, poate s rmn definitiv in faa instanei de apel, dac nu s-a declarat recurs ori dac a intervenit renunarea la recurs ori retragerea recursului, declarat in cazurile i condiiile prevzute de lege. In fine, o hotrre in materie penal, devine definitiv ntotdeauna, in faa instanei de recurs, prin soluionarea recursului. Cazurile in care o hotrre penal devine definitiv sunt prevzute expres in art. 416, 416, si 417 CPP. Aceste texte nu au fost corelate in mod corespunztor cu noile modificri intervenite prin legea 356/2006 prin care pe de o parte, s-a restrns apelul cu privire la anumite categorii de infraciuni sau cu privire la anumite categorii la infraciuni ori anumite categorii de cauze, iar pe de alt parte s-a lrgit recursul. Din momentul in care o hotrre penal rmne definitiv, ea devine in principiu, si irevocabil spre deosebire de procesul civil, ceea ce face ca din a cest moment s intre in puterea de lucru judecat adic s se bucure de autoritate de lucru judecat, ceea ce echivaleaz cu o prezumie absolut, juri et de jure, de legalitate i adevr, si de asemenea, din acest moment ea devine imediat executorie. Caracterul imediat executoriu al hotrrii penale definitive reprezint un element de noutate cu caracter progresist, printre elementele, puine de altfel , cunoscute de legea 356 per 2006. Autoritatea de lucru judecat, in materie penal, presupune ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor elemente: 1. s existe o hotrre judectoreasc penal definitiv. Caracterul definitiv al hotrrii penale este suficient pt ca ea s intre in puterea de lucru judecat. Ca o consecin a acestui caracter in principiu nu numai dispozitivul hotrrii, ci i considerentele acesteia, au valoare de adevr absolut, de aceea in principiu, o hotrre definitiv nu mai poate fi desfiinat.

2. s existe o hotrre judectoreasc penal care s statueze asupra fondului cauzei. Aceasta nseamn c nu orice hotrre definitiv se bucur de puterea de lucru judecat, ci doar acele hotrri judectoreti care sunt precedate de o judecat de fond (asupra fondului cauzei) care privete: a. existena infraciunii. b. svrirea ei de inculpat c. vinovia inculpatului ca atare, pentru a fi in prezena autoritii de lucru judecat, in materie penal, e necesar s existe o hotrre definitiv de condamnare, de achitare sau de ncetare a procesului penal. Aceast cerin decurge din interpretarea art. 10 lit. j C.pr.pen. Acesta face ca orice alt hotrre care nu vizeaz fondul s nu intre in puterea de lucru judecat. De pild, hotrrile privind masurile preventive. 3. s existe identitate de obiect. Aceasta nseamn c pentru a fi in prezena autoritii de lucru judecat e necesar ca hotrrea judectoreasca sa priveasc aceeai fapta in materialitatea ei, ca cea care este supus ulterior unei noi urmriri sau unei noi judeci, dup caz. Cerina privete fapta in materialitatea ei, ceea ce nseamn c nu are importan incadrarea juridic dat faptei, care poate fi diferit. Aceast cerin decurge din efectul negativ cunoscut sub denumirea de non bis in idem al autoritii de lucru judecat consacrat in C.pr.pen. in art. 10 lit. j care interzice in mod expres o nou urmrire i respectiv o nou judecat pentru aceeai fapt. 4. sa existe identitate de persoan ceea ce inseamn c persoana la care se refer hotrre judectoreasc definitiv trebuie s fie aceeai persoan pentru care se solicit ulterior o noua urmrire penal sau care este supus ulterior unei noi judeci. Pt acesta nu este necesar ca persoanei s i se rein aceeai form de participaie. Ceea ce i se pretinde este ca fapta nou imputat persoanei s fie identic cu cea pt care exist deja o hotrre judectoreasc definitiv. Aceast cerin e la fel consecina al autoritii de lucru judecat menionat expres in art. 10 lit. j. Pt. a exista autoritate de lucru judecat in materie penal trebuie s fie ndeplinite cumulativ cele patru condiii. In esen, autoritatea de lucru judecat determin doua efecte imediate: a.un efect pozitiv, anume executarea b. un efect negativ, anume interdicia unei noi urmriri i a unei noi judeci pentru aceeai fapt i mpotriva aceleai persoane.

Se poate vorbii distinct de autoritatea de lucru judecat a penalului asupra penalului i de autoritatea de lucru judecat a penalului asupra civilului. Autoritatea de lucru judecat a penalului asupra penalului Acesta se manifest in cunoscutul principiu non bis in idem care nseamn interdicia unei noi urmriri i a unei noi judeci pt. aceeai fapt i cu privire la aceeai persoan. De la aceast regul exist o singur excepie i anume cea prevzut in art. 10 lit. f C.pr.pen care conine o condiie de procedur necesar pt. punerea n micare sau pt. exercitarea aciunii penale. Dac ulterior se ndeplinete condiia de procedur, procesul penal va putea fi reluat. Autoritatea de lucru judecat a penalului asupra civilului Acesta intervine cu privire la aciunea civil in faa instanei civile dac aciunea civil decurge dintr-o infraciune. Avnd in vedere tradiionalul principiu penalul ine n loc civilul, o hotrre judectoreasc penal are putere de lucru judecat asupra civilului. n faa unei instane civile cu privire la cele trei elemente i anume existena infraciunii, svrirea ei de inculpat i vinovia inculpatului. In acest context se pune problema de a tii dac puterea de lucru judecat a penalului asupra civilului include i cuantumul prejudiciului produs prin infraciunea a crei reparaie se cere pe calea aciunii civile. In principiu suntem de prere c autoritatea de lucru judecat a penalului asupra civilului nu include i prejudiciu, instana civil fiind liber s stabileasc ntinderea acestuia precum i modalitile de reparaie. Cu toate acestea, atunci cnd prejudiciul e element constitutiv al infraciunii, cerut de definiia acesteia, hotrrea dat n materie penal are putere de lucru judecat asupra civilului i n privina determinrii prejudiciului. Prejudiciul fiind cel din momentul rmnerii definitive a hotrrii penale, sunt excluse prejudiciile viitoare. n principiu, o hotrre judectoreasc in materie penal intrat in puterea de lucru judecat nu mai poate fi supus vreunei proceduri ulterioare. Ea nu mai poate desfiinat, ci trebuie pus imediat n executare. Exist ns numeroase situaii n care se constat erori de judecat att de fond ct i erori de procedur, comise de judectori, care justific introducerea i in sistemul nostru judiciar, dup modelul altor sisteme, a unor ci de atac denumite ci de atac extraordinare, prin care se urmrete desfiinarea hotrrilor penale definitive intrate in puterea de lucru judecat dac acestea au fost date cu nclcare esenial a legii, precum i atunci cnd sunt vdit netemeinice. n acest fel, cile de atac extraordinare se constituie ca nite remedii 3

procedurale prin care se derog de la caracterul irevocabil al hotrrilor penale definitive. Avnd in vedere ns faptul c aceast categorie de ci de atac nu poate fi ndreptat dect mpotriva unor hotrri penale definitive intrate deja in puterea de lucru judecat, recurgerea la asemenea ci de atac este supus unor condiii stricte. Astfel, ele sunt admisibile n anumite cazuri prevzute limitativ de textul procedural. De asemenea, nu pot fi folosite dect pentru anumite motive i sunt supuse unei proceduri speciale care n general se abate de la procedura comun a cilor de atac ordinare. Nr. cilor de atac extraordinare n sistemul nostru este destul de restrns, de aceea ele nu acoper toate situaiile n care se pot comite nclcri ale legii sau greeli n stabilirea adevrului de ctre judectorii judecilor precedente. Acest lucru se resimte n dreptul nostru mai ales ca urmare a eliminrii recursului n anulare care era cea mai complet cale de atac extraordinar prin legea 576 din 2004 i a nenlocuirii lui cu un recurs n casaie. Ca urmare, exist doar doua ci de atac extraordinare utile, adic n interesul prilor, i o cale de atac extraordinar n interesul justiiei. Cele dou sunt contestaia n anulare i revizuirea, iar cale de atac n interesul justiiei este recursul n interesul legii. Contestaia n anulare Contestaia n anulare este sub aspectul naturii juridice o cale de atac extraordinar mixt de anulare i de retractare. Ea este de anulare pentru motivele de procedur ( primele 2 motive si ultimul al art. 386 lit. a, b i e) si este o cale de atac de retractare pentru celelalte 2 motive prevzute de art. 386 lit. c si d i care sunt motive substaniale. Contestaia n anulare este de asemenea o cale de etc extraordinar care poate fi introdus doar pentru motive de drept, respectiv doar pt nerespectarea dispoziiilor legale. Fiind o cale de atac extraordinar, ndreptat mpotriva unei hotrri penale definitive, contestaia n anulare este supus unor condiii stricte, care privesc att admisibilitatea ei ct i procedura. Cazurile de contestaie n anulare Sub acest aspect, e de subliniat faptul c contestaia nu poate fi folosit pt orice motiv, ci numai pt motivele de drept, enumerate limitativ n art 386 C.pr.pen. astfel cum a fost completat prin l 356 din2006. in prezent sunt 5 motive: 4

1) cnd nu a fost ndeplinit procedura de citare a prii la termenul fixat pt judecat numai n faa instanei de recurs. Pt a fi in prezena acestui caz este necesar s fie ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: a. s se constate c la termenul stabilit pt judecat la instana de recurs nu a fost ndeplinit procedura de citare a prii. Se consider nendeplinit procedura atunci cnd nu s-au emis citaii sau citarea prii s-a fcut cu nclcarea dispoziiilor procedurale referitoare la citare (spre exemplu, adresa indicat pe citaie era inexact sau incomplet lipsa strzii, denumirea localitii greite, etc.), precum i atunci cnd nu a existat dovada nmnrii citaiei sau cnd nmnarea s-a fcut unei alte persoane care nu avea calitatea s-o primeasc, potrivit legii. b. partea nelegal citat s fi lipsit de la judecat la termenul stabilit n faa instanei de recurs. Dac partea a fost prezent, nu este caz de contestaie n anulare. Ea trebuia s fie absent fie de la judecata recursului, fie de la rejudecarea cauzei, dup casare n faa instanei de recurs. Nu este caz de contestaie n anulare cnd se constat nelegarea citare a prii n judecata n prima instan sau n apel ci doar dac se constat nelegala citare n faa instanei de recurs. 2) cnd partea, dei legal citat, sa aflat n imposibilitatea de a ncunotiina instana de recurs cu privire la acest caz de mpiedicare. Pentru a fi n prezena acestui caz trebuiesc ndeplinite urmtoarele condiii a. partea legal citat s fi lipsit de la judecata n faa instanei de recurs. Aceast condiie e ndeplinita atunci cnd se constat absena prii legal citate fie la judecata recursului fie la rejudecarea dup casarea cu reinere de ctre instana de recurs. b. absena prii legal citate s se datoreze imposibilitii de a se prezenta la termenul stabilit. In absena unei precizri imposibilitatea trebuie dovedit sarcina dovedirii ei revenind prii legal citate aflate ntr-o asemenea situaie. De asemenea imposibilitatea de prezentare trebuie s decurg din mprejurri obiective i imprevizibile cum ar fi fora major sau cazul fortuit. De exemplu inculpatul este victima unui accident sau se constat un incendiu, o catastrof de cale ferat, parte se mbolnvete sau se dovedete o ntrziere a circulaiei mijloacelor de transport.

c. partea legal citat s se afle n imposibilitatea de a ntiina cu privire la cazul de mpiedicare. Partea trebuie s dovedeasc c s-a aflat n imposibilitatea de a preveni instana cu privire la absena sa. In absena unor precizri legislative mpiedicarea prii legal citate de a ncunotiina din timp instana de recurs cu privire la imposibilitatea de prezentare i de a solicita eventual termen trebuie s aib acelai caracter obiectiv i imprevizibil de nvins putnd decurge din situaii de for major sau caz fortuit. Aceste situaii trebuie ns dovedite. 3) cnd instana de recurs a trecut la judecarea cauzei, respectiv la judecarea recursului, sau la rejudecare dup casare, cu toate c exist la dosarul cauzei dovada unuia din cazurile de ncetare a procesului penal prevzut in art. 10 de la lit f la lit i ind. 1 C.pr.pen. Pt existena acestui caz trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: a. la dosar s fi existat dovada cazului de ncetare a procesului penal, cu a singur excepie, cazul constnd n existena autoritii de lucru judecat. b. dei exista o asemenea dovad, instana de recurs a trecut n mod greit la judecat, fr s in seama de existena unui caz care ar fi condus la ncetarea procesului penal. Acest caz de contestaie in anulare relev importana care se acord stingerii procesului penal pe chestiuni care privesc procedura de punere n micare a aciunii penale sau exercitare aciunii penale, acesta avnd ntietate raportat la examinarea fondului cauzei. 4) cnd exist dou hotrri judectoreti definitive cu privire la aceeai fapt i aceeai persoan. Acesta este de fapt cazul de ncetare procesului penal bazat pe excepia autoritii de lucru judecat. El se detaeaz de toate celelalte cazuri de contestaie n anulare care sunt de competena exclusiv a instanei de recurs pentru c acest caz vizeaz desfiinarea doar a celei de a doua hotrri dat cu ignorarea efectului non bis in idem raportat la hotrrea precedent i care poate provenii, dup caz, fie de la prima instan, fie de la instana de apel, fie de la instana de recurs, in raport de instana la care a rmas definitiv hotrrea. 5) (caz introdus prin l. 356 per 2006 ca urmare a condamnrii Romniei la Strasbourg in cauza Constantinescu contra Romniei) este considerat caz de contestaie n anulare cnd se constat c inculpatul a fost condamnat pt prima dat n recurs, fie cu ocazia judecrii recursului, fie cu ocazia rejudecrii cauzei, dup casare cu reinere de ctre instana de recurs, fr s fie ascultat, dar cu condiia s fi fost 6

prezent la instana de recurs. Acest caz de contestaie in anulare este consecina introducerii pentru prima dat in dreptul nostru a condiiei ascultrii obligatorii a inculpatului de ctre instana de recurs. Pentru acesta, este necesar ns, ca inculpatul s nu fi fost ascultat nici de instanele precedente, ori, indiferent dac a fost ascultat sau nu, s nu fi fost condamnat, adic s fi obinut fie o hotrre de achitare, fie de ncetare a procesului penal. Ca atare, acest caz de contestaie e admisibil dac se constat c inculpatul a fost achitat, ori dac s-a dispus ncetarea procesului penal la prima instan, hotrrea fiind meninut n apel, iar n faa instanei de recurs, dei prezent, inculpatul nu a fost ascultat, chiar dac a fost ascultat la instanele precedente. Problema nu se pune n cazul in care ascultarea inculpatului are loc la rejudecarea dup casare cu reinere de ctre instana de recurs, pentru c aceasta deschide o procedur de fond care cunoate i stadiul cercetrii judectoreti. Problema se pune ns in situaia n care inculpatul este supus ascultrii de ctre instana de recurs cu ocazia judecrii recursului pentru c recursul nu cunoate cercetarea judectoreasc, ori ascultarea inculpatului este act de cercetare judectoreasc, iar legea face trimitere explicit la regulile de fond privind ascultarea persoanei. Procedura contestaiei n anulare Procedura se declaneaz printr-o cerere care trebuie s mbrace forma scris i care trebuie s conin meniuni privind numele, prenumele, adresa i calitatea procesual a persoanei care face cererea. De asemenea trebuie s conin indicarea hotrrii definitive atacate. Totodat, va trebui s indice i cazul n contestaie in anulare dintre cele prevzute de lege, s arate care sunt motivele pentru care se face cererea i s indice dovezile din care rezult cazul de contestaie n anularea, cu precizarea c aceste dovezi tb s se gseasc la dosarul cauzei. Ele nu pot fi exterioare. Cererea trebuie semnat. Cererea se adreseaz instanei competente care poate fi in principiu doar instana de recurs, cu o singur excepie, anume cazul de contestaie in anulare de la lit. d al art. 386, constnd in existena autoritii de lucru judecat cnd cererea se va putea adresa dup caz, in raport de instana la care a rmas definitiv hotrrea, fie la prima instan, fie la instana de apel, fie la cea de recurs. Titularii cererii

Contestaia in anulare poate fi fcut de pri pt oricare din cazurile prevzute de lege, i de ctre procurori, ns doar pt doua cazuri, anume cel de la lit c, constnd in existena unui caz de ncetare, i cel de la lit. d, autoritatea de lucru judecat. Termenul in care poate fi introdus cererea este de cel mult 10 zile de la nceperea executrii de ctre partea mpotriva creia se face executarea. Pt celelalte pri, mpotriva crora nu se ndreapt executarea, termenul este de 30 zile si curge de la pronunare. Pt procuror, termenul este de 30 zile si curge din momentul pronunrii hotrrii definitive. In mod excepional, pt cazul prevzut la lit d, cererea poate fi introdus oricnd, ea nu este supus unui termen. Raiunea acestei derogri este aceea de a da satisfacie interesului general al justiiei care este ca o hotrre judectoreasc definitiv dat cu ignorarea efectelor puterii de lucru judecat s fie desfiinat. Hotrrile judectoreti penale definitive care pot forma obiectul contestaiei in anulare In principiu, orice hotrre att in latura penal ct i in cea civil a cauzei pot forma obiectul contestaiei in anulare. Ea se poate ndrepta doar mpotriva hotrrilor penale definitive ale instanei de recurs, fie cele date in urma judecrii recursului, fie cele date in uram rejudecrii recursului, dup casarea cu reinere de ctre instana de recurs. Problema care se pune este aceea de tii dac sunt supuse hotrrile judectoreti definitive care nu evoc fondul cauzei. In aceast privin, practica judiciar a stabilit c o asemenea cerere de contestaie in anulare este admisibil doar cu privire la hotrrile penale care vizeaz fondul cauzei cu condiia doar ca ele s provin de la instana de recurs. In cazul pervzut la lit. d art. 386, contestaie in anulare se ndreapt mpotriva ultimei hotrri definitive, adic celei de-e doua hotrri care poate provenii, dup caz, de la prima instan, de la instana de apel sau de la cea recurs. Procedura contestaiei in anulare presupune parcurgerea a dou etape: 1. Examinarea in principiu. Aceasta are loc in mod obligatoriu fr citarea prilor i in camera de consiliu. Cu toate acestea, examinarea nu poate avea loc dect lund concluziile procurorului, ceea ce nseamn c dac participarea prilor nu e obligatorie, apare ca obligatorie participarea procurorului. In pofida acestei reglementri, suntem de prere c dac nu e obligatorie citarea prilor, nu exist nici un impediment ca ele s poat participa, participarea lor fiind facultativ (in practic se accept concluziile prilor)

Cu aceast ocazie, instana de recurs verific dac cererea de contestaie in anulare cuprinde toate meniunile prevzute de lege, dac ea a fost fcut cu respectarea condiiilor prevzute de lege, dac persoana care a fcut cererea figureaz printre titularii legali ai contestaie in anulare, dac motivul invocat se ncadreaz printre cazurile de contestaie in anulare prevzute de lege, dac cererea e fcut in termenul legal, dac hotrrea atacat e susceptibil de contestaie in anulare i dac din dovezile indicate in cerere i aflate la dosarul cauzei rezult existena vreunuia din cazurile de contestaie in anulare. In cazul in care in urma verificrilor efectuate instana de recurs constat c nu sunt ndeplinite condiiile de admisibilitate, va da o decizie definitiv prin care respinge in principiu contestaia in anulare. Dac instana de recurs constat c sunt ndeplinite condiiile de admisibilitate a unei asemenea cereri, d o ncheiere de admitere in principiu prin care fixeaz termenul de judecat i dispune citarea prilor interesate. Etapa de examinare in principiu nu e prevzut pt cazul de contestaie in anulare de la lit.d art. 386, deci e necesar pt celelalte cazuri. Cu ocazia examinrii in principiu, instana de recurs poate dispune, din oficiu sau la cerere, i suspendarea hotrrii atacate. Dac contestatorul se afl in stare de deinere, fiind in cursul executrii pedepsei, dispoziia de suspendare a executrii are ca efect punerea acestuia imediat in libertate. Suspendarea executrii se dispune prin ncheiere motivat, fie prin aceeai ncheiere de admitere in principiu sau ncheiere separat. 2. Judecata contestaiei in anulare. Judecata pt cazurile prevzute in art. 386 cu excepia lit.d se realizeaz dup regulile de judecat in faa instanei de recurs. In acest fel, o dat fixat termenul de judecat se vor lua msuri pregtitore dispunndu-se citarea prilor interesate, prin acestea nelegndu-se titularii cererii precum i persoanele care au legtur cu obiectul cererii, precum i luarea msurilor de asigurare a asistenei juridice obligatorii in cazurile prevzute de lege. Competena de judecat revine ntotdeauna instanei de recurs, aceeai instan care este pus s anuleze i s-i retracteze propria hotrre. Judecata nu cunoate dect dezbaterile judiciare i are loc doar pe baza cererii i a dovezilor indicate n susinerea cererii aflate la dosarul cauzei. Cu aceast ocazie, se pun concluzii de ctre contestator care susine cererea aducnd argumente in sprijinul cazului invocat i de ctre celelalte pri care pot pune concluzii, dup caz, in funcie de interesele lor procesuale, i de ctre procuror, care poate aduce soluii in favoarea sau defavoarea contestatorului. 9

Instana de recurs se pronun printr-o decizie definitiv care poate fi de admitere sau de respingere. In situaiile in care instana respinge contestaia, dac anterior s-a dispus suspendarea executrii instana va dispune dup caz, emiterea mandatului de executare a pedepsei sau continuarea executrii. Dac instana admite contestaia in anulare hotrrea anterioar va fixa termenul pentru rejudecarea recursului i va dispune totodat citarea prilor care au participat anterior la judecata recursului sau la rejudecarea recursului dup casarea cu reinere de ctre instana de recurs. Din acest moment se reia procedura in faa instanei de recurs, regulile aplicabile fiind cele ale recursului. In urma rejudecrii cauzei de ctre instana de recurs, poate fi meninut aceeai soluie sau poate fi schimbat printr-o decizie care e definitiv. In mod excepional in cazul lit. d judecata se realizeaz ntr-un singur timp fr o procedur preliminar de examinare in principiu. O asemenea derogare e justificat de natura cazului de contestaie in anulare deoarece de regul el nu necesit o analiza complex fiind evident nfrngerea efectelor autoritii de lucru judecat. Spre deosebire de situaiile examinate anterior in acest caz procedura se poate finaliza dup caz printr-o sentin care apoi poate fi atacat cu apel sau recurs, sau o decizie care poate fi atacat cu recurs sau o decizie definitiv. Revizuirea Revizuirea este sub aspectul naturii juridice, spre deosebire de contestaia in anulare, o cale de atac extraordinar de atac de fapt, creat pentru ndreptarea erorilor de fapt comise de judectori cu ocazia judecailor precedente. Ea este o cale de fapt menit s ndrepte erorile judiciare. De asemenea ea este o cale de atac de retractare pentru c e ntotdeauna de competena primei instane adic a instanei care a judecat fondul cauzei in primul grad i care pe aceast cale e pus s-i retracteze propria hotrre. S-a considerat c nu este caz de incompatibilitate pentru c spre deosebire de contestaia in anulare care nu este admisibil dect dac dovezile se afl la dosarul cauzei, revizuirea se bazeaz in mod obligatoriu pe elemente exterioare dosarului, pe mprejurri care se gsesc in dosar i de care instana penal nu a avut i nu a putu avea cunotina.

10

Cu alte cuvinte spre deosebire de contestaia n anulare revizuirea se bazeaz pe elemente noi ori obiectul revizuirii l constituie tocmai aceste elemente noi, de aceea judectorul care a judecat fondul cauzei in prima instana nu devine incompatibil s judece. Fiind o cale de atac extraordinar ndreptat mpotriva unei hotrri judectoreti definitive este supus unor condiii stricte i e admisibil nu pentru orice motiv de fapt ci numai pentru acele motive prevzute expres in textul procedural art. 394 CPP. Sunt cunoscute cinci cazuri de revizuire in art. 394 i in plus un nou caz de revizuire introdus prin OUG 207/2000 aprobata prin l. 456-2001 in fostul art. 410 din CPP in prezent abrogat prin l. 576/2004 i reintrodus in art. 408 prin aceeai lege i modificat in prezent prin l. 356-2006 i anume revizuirea in interesul drepturilor omului. Cazurile de revizuire 1. Cnd s-au descoperit fapte sau mprejurri de fapt care nu au fost cunoscute de instan la soluionarea cauzei. Acest caz de revizuire este cel mai frecvent ntlnit. Condiiile ce trebuiesc ntrunite a) s se descopere fapte sau mprejurri de fapt. In legtura cu aceast noiune, au fost exprimate doua puncte de vedere. Intr-o prima opinie, prin fapte sau mprejurri de fapt se neleg probe, in sensul art 63 C.pr.pen. Cu privire la aceast chestiune, s-a decis c nu poate fi vorba de mijloace de prob pentru c acestea nu sunt altceva dect modaliti de stabilire a faptei care nu poate forma obiectul revizuirii. Conform unei alte opinii, pe care o consideram justificat, faptele si mprejurrile nu pot fi calificate drept probe, ci ele desemneaz obiectul probei, respectiv faptele sau mprejurrile de fapt care trebuie dovedite in vederea stabilirii adevrului. Consideram ca revizuirea nu poate nseamn o prelungire a cercetrii judectoreti prin obinerea de noi probe i prin administrarea de noi mijloace de prob, chiar dac acestea nu au fost aduse la cunotina instanei cu ocazia judecilor precedente ci revizuirea trebuie s se bazeze pe elemente de fapt care au existat dar care nu au fost cunoscute cu ocazia judecilor precedente fiind invocate ulterior. De pild o asemenea situaie ar putea survenii cnd ulterior se descoper c prile s-au mpcat fiind prezentat nscrisul autentic, semnat in faa notarului, care dac ar fi fost cunoscut de instana penal la data judecrii cauzei ar fi dus la o soluie de ncetare a procesului penal, precum i atunci cnd ulterior se descoper adevratul autor al infraciunii. 11

b) faptele sau mprejurrile de fapt s nu fi fost cunoscute de instanele anterioare, in fiecare din gradele de jurisdicie. Aceast condiie nu privete prile i nici procurorul, ca atare cererea de revizuire tb considerat ca admisibil dac faptele sau mprejurrile au fost cunoscute de procuror, ceea ce conteaz este ca ele s nu fi fost cunoscute de instana. De asemenea este necesar s aib legtur direct cu fondul cauzei. c) faptele sau mprejurrile de fapt descoperite s fie susceptibile s conduc la o soluie diametral opus, adic, in terminologia CPP. la netemeinicia hotrrii atacate. Aceasta nseamn c dac se cere revizuirea unei hotrri de condamnare, faptele sau mprejurrile noi tb s fie in msur s conduc la achitare sau ncetarea procesului penal sau dac se cere revizuirea unei hotrri de achitarea sau ncetarea procesului penal, faptele sau mprejurrile noi trebuie s fie in msur s conduc la condamnare 2. Cnd un martor, expert sau interpret a svrit infraciunea de mrturie mincinoas in legtur cu obiectul cauzei a crei revizuire se cere. Pentru acesta nu e necesar s existe o hotrre de condamnare pt infraciunea de mrturie mincinoas ci e necesar s se fac dovada svririi infraciunii de ctre martori cu ocazia ascultrii, de ctre expert cu ocazia efecturii expertizei i de ctre interpret cu ocazia traducerii. Dovada acestui caz se face fie printr-o hotrre judectoreasc, fie prin ordonana procurorului, atunci cnd procurorul se pronun prin ordonan cu privire la fondul cauzei. In absena hotrrii judectoreti sau a ordonanei procurorului, dovada acestui caz de revizuire se poate prin orice mijloc de prob in faa instanei penale sesizat cu cererea de revizuire 3. Cnd un nscris pe care s-a bazat hotrrea a crei revizuire se cere a fost declarat ulterior fals. Constatarea ca fals a nscrisului se poate face n acelai mod fie printr-o hotrre judectoreasc, fie prin ordonana procurorului. In absena hotrrii judectoreti sau a ordonanei procurorului, dovada acestui caz de revizuire se poate prin orice mijloc de prob in faa instanei penale n procedura de revizuire. Important e ca nscrisul s fi stat la baza hotrrii adic s fi reprezentat mijlocul de prob determinant. 4. Cnd un membru al completului de judecat, un procuror sau persoana care a fcut acte de cercetare penal a svrit o infraciune, orice fel de infraciune in legtur cu obiectul cauzei pt care se cere revizuirea. Dovada infraciunii se poate face n acelai mod fie printr-o hotrre judectoreasc, fie prin ordonana 12

procurorului. In absena hotrrii judectoreti sau a ordonanei procurorului, dovada acestui caz de revizuire se poate prin orice mijloc de prob in faa instanei penale n procedura de revizuire. Ceea ce e esenial e ca infraciunea svrit s fi avut ca efect influenarea soluiei 5. cnd exist dou hotrri judectoreti definitive ireconciliabile (este vorba de hotrri care conin dispoziii potrivnice). Exist dou situaii: a) cnd hotrrile privesc aceeai fapt, de pild in cazul participaiei atunci cnd autorul e condamnat, Iar complicele achitat pe motiv c fapta nu exist b) cnd hotrrile privesc aceeai persoan, de exemplu atunci cnd persoana este condamnat pt o infraciune subsecventa, exemplu tinuirea sau favorizarea infractorului, iar cu privire la infraciunea principal exist o hotrre de achitare definitiv pe motiv c fapta nu exist. 6. Existena unei hotrri definitive a CEDO n care s-a constat violarea unui drept al Conveniei. Acest caz a fost ajustat prin l.. 356 din 2006 prin condiionata aplicare a lui de existena unei consecine grave ale nclcrii dreptului prevzut de convenie, de cerina ca aceste consecine grave s aib caracter continuu, adic s fie actuale i de cerina ca aceste consecine grave s nu fi fost remediate anterior pe alt cale. Acest caz de revizuire, care este atipic, nefiind practic un motiv de fapt, adic un caz de greit stabilire a strii de fapt ci un caz de greit aplicare a dreptului. Totodat acest caz de revizuire are un caracter subsidiar, fiind condiionat de inexistena unui alt remediu cum ar fi de exemplu satisfacia echitabil pe care o acord CEDO n cazul in care constat c s-a nclcat un drept al Conveniei. De asemenea acest caz se ntemeiaz pe teoria violrii continua a textelor conveniei ceea ce nseamn c nu e suficient s existe o hotrre definitiv din partea CEDO ci este necesar s se stabileasc un fapt ulterior, respectiv faptul c asemenea consecine ale nclcrii dreptul prevzut de Convenia, constatate de Curte, continu s se produc. Prin aceasta e subliniat utilitatea revizuirii care trebuie s aib la baz un interes procesual. Textul procedural mai pretinde ca aceste consecine s fie grave, caracterul grav este fiind lsat la aprecierea instanei competente. O asemenea condiie ar putea conduce la o soluionare arbitrar a cereri de revizuire, deoarece statul romn ar fi nclinat, prin intermediul instanei ca in toate situaiile s considere ca inadmisibil o cerere de revizuire fondat pe existena unei hotrri definitive a CEDO considernd c nu e vorba de o nclcare grav. Procedura de revizuire 13

Procedura de revizuire se declaneaz printr-o cerere scris, cererea trebuind s indice cazul de revizuire prevzut de lege, motivele de revizuire, distincte cu privire la fiecare caz. i de asemenea i mijloacele de prob din care rezult cazul de revizuire. De asemenea, se va meniona numele, prenumele, adresa, i calitatea persoanei care face cererea, precum i hotrrea judectoreasc mpotriva creia se ndreapt cererea de revizuire. Titularii cererii de revizuire sunt prile fr nici o limitare, precum i soul condamnatului i rudele apropiate ale acestuia in sensul art. 149 C.pen. Titular al cererii poate fi i procurorul. Termenul de introducere este reglementat difereniat, dup cum revizuire e cerut in favoarea sau n defavoarea condamnatului. Astfel, n favoarea condamnatului se poate face oricnd, iar n defavoarea condamnatului se poate face doar n termen de un an, termen care curge n mod difereniat n raport de cazurile de la art. 394 C.pr.pen. - cazul de la lit. a. ( fapte sau mprejurri noi ) data cnd revizuientul a luat cunotin de faptele sau mprejurrile noi - cazurile de la b, c i d - termenul curge de la data cnd cel care face revizuirea a luat cunotin de infraciunea svrit de acele persoane sau despre caracterul de fals al nscrisului. - cazul de la lit. e nu este prevzut nici un termen, cu toate aceste considerm c nu poate fi mai mic de un an de la data la care s-a luat cunotin de ultima hotrre definitiv. - ultimul caz prevzut (existena unei hotrri definitive a CEDO n care s-a constat violarea unui drept al Conveniei) termenul este de un an i curge de la dat pronunrii hotrrii definitive. Hotararile penale supuse revizuiri Hotararile penale supuse revizuirii sunt doar hotararile penale definitive care statueaza asupra fondului cauzei atat in lstura penala cat si in cea civila. Ele pot proveni de la orice instanta penala in oricare din gradele de jurisdictie fiind posibil ca o instanta inferioara sa revizuiasca o hotarare data de o instanta superioara. In acest caz nu e vorba de un control judecatoresc deoarece se iau in vedere doar elementele noi, fiind exclusa orice culpa a instantei penale care a dat hotararea. Procedura de examinare a cererii de revizuire 2 etape

14

1) etapa in fata procurorului. Cererea de revizuire o data formulata se adreseaza parchetului de pe langa prima instanta. Procurorul primind cererea de revizuire va proceda la declansarea procedurii printr-o rezolutie. Din acest moment procedura in fata procurorului nu poate dura mai mult de 2 luni, timp in care procurorul e obligat sa efectueze carecetari sub aspectul temeiniciei cazului de revizuire invocat. In acest fel procurorul verifica mai intai continutul cererii iar daca apreciaza ca este incompleta il cheama in fata sa pe revizuient si-l pune sa-si completeze cererea. De asemenea daca apreciaza ca este necesar procurorul va proceda la ascultarea revizuientului luand o declaratie in acest sens si va solicita dosarul cauzei. In situatia in care apreciaza ca este necesara o administrare de probe noi in aceasta etapa care e asemanatoare cu faza de urmarire penala, va dispune prin ordonanta efectuarea de cercetari. Pentru aceasta are posibilitatea de a delega organul de cercetare penala al politiei juducuare sa efectueze anumite acte de cercetare. Procedura in fata procurorului se finalizeaza cu asa numitele concluzii de revizuire care pot fi cu propunere de admitere sau de respingere, prin intermediul carorra este sesizata instanta penala competenta sa judece revizuirea, competenta revine intotdeauna primei instante cu o singura exceptie si anume cazul nou introdus acela al revizurii in interesul drepturilor omului pentru care competenta apartina completului de 9 judecatori al ICCJ fiind o procedura identica cu cea a recursului. 2) Judecata procedura in fata primei instantei. Procedura presupune parcuregerea in prealabil a unei etape de examinare in principiu si apoi a judecatii fondului cererii de revizuire. examinarea in principiu in procedura de revizuire se deosebeste fundamental de examinarea in principiu in procedura contestatiei in anulare deoarece are loc cu citarea obligatorie a partilor si in sedinta publica intr-o procedura nemijlocita, orala si contradictorie, ocazie cu care luand concluziile partilor si procurorului, instanta verifica daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru introducerea cererii de revizuire respectiv a conditiei privind titularii, privind hotararea supusa revizuirii, privind termenul si a conditiilor privind continutul cererii de revizuire (de fond si de forma), dupa care instanta penala verifica daca proble obtinute de procuror in etapa cercetarii sunt suficiente pentru a conduce la existanta unui caz de revizuire 15

dintre cele prevazute in art. 394 CPP. Daca e necesar in aceasta etapa instanta poate administra probe noi prin care urmareste sa verifice doar temeinicia cazului de revizuire invocat. Instanta facand o apreciere a probelor poate dispune dupa caz prin sentinta respingerea in principiu a cererii care e o hotarare susceptibila de apel si recurs sau dimpotriva o incheiere de admitere in principiu a cererii de revizuire, declansand procedura de rejudecare a fondului cauzei in urma admiterii in principiu. Cu ocazia admiterii in principiu instanta va putea dispune suspendarea hotararii sau va putea lua masuri preventive judecata fondului revizuirii inseamna rejudecarea fonduluicauzei dupa admiterea in principiu. Aceasta cunoaste 2 forme: o forma restransa care are loc deobicei atunci cand lucrurile sunt evidente, cand rejudecarea cauzei are loc la acelasi termen la care s-a admis in principiu cererea de revizuire, si o a doua forma dezvoltata cand rejudecarea are loc la un alt termen de judecata. Ea este supusa regurilor de judecata in prima instanta fiind o judecata in prim grad care se finalizeaza cu o sentinta penala. Ea poate fi de respingere pe fond a cererii de revizuire mentinand solutia anterioara sau de admitere pe fond urmata de o noua solutie de condamnare, de achitare, sau de incetare a procesului penal fiind supusa cailor de atac prevazute de lege. Executarea hotararilor penale definitive Instanta de executare este intotdeauna prima instanta, cu o singura exceptie si anume atunci cand prima instanta e sectia penala a ICCJ cand competenta revine Tribunalului Bucuresti sau Tribunalului Militar Teritorial. Prima instanta are o competenta jurisdictionala in faza de executare de aceea se vorbeste de o procedura in fata instantei de executate. Distinct de instanta de executate legiuitorul a creat dupa modelul legislatiilor europena judecatorul delegat cu executarea sau judecatorul executarii care indeplineste o functie judiciara, astfel o data cu modificarile intervenite prin l. 356/2006 emiterea mandatului de executare a pedepsei nu mai cade in competenta instantei ci in cea a judecatorului delegat. In mod exceptional cand intervin situatii pentru care este necesara sesizarea instantei de executare se va declansa procedura in fata instantei de executare. Sunt 2 proceduri

16

care prezinta interes in materia executarii si anume amanarea si intreruperea executarii pedepsei si contestatia la executare ( de citit din CPP).

17