LUCRARE PRACTIC|

DENSITATEA,


11 VISCOZITATEA {I
TENSIUNEA SUPERFICIAL|
A LICHIDELOR BIOLOGICE

A. M\surarea densit\]ii prin metoda

densimetrului
A1. Definirea [i explicarea no]iunii de densitate
A2. Aplica]ii medicale

B. M\surarea coeficientului de viscozitate cu

viscozimetrul Ostwald
B1. Explicarea fenomenului de viscozitate
B2. Aplica]ii medicale

C. M\surarea coeficientului de tensiune

superficial\ cu stalagmometrul Traube
C1. Definirea [i explicarea fenomenului de
tensiune superficial\
C2. Aplica]ii medicale

D. Influen]a unor agen]i tensioactivi asupra

coeficientului de tensiune superficial\
D1. Agen]i tensioactivi
D2. Aplica]ii medicale: solu]ii tensiotampon

E. ~ntreb\ri [i exerci]ii

213
 LUCRARE PRACTIC|

Densitatea, viscozitatea [i tensiunea superficial\ sunt propriet\]i fizice comune

tuturor lichidelor. Pentru o anume temperatur\ [i presiune, densitatea, coeficientul de
viscozitate [i coeficientul de tensiune superficial\ sunt caracteristice pentru fiecare lichid `n
parte. Lichidele biologice au anumite intervale de valori normale pentru fiecare dintre
parametrii men]iona]i anterior. Modificarea lor poate apare fie `n mod fiziologic dar, cel
mai frecvent, patologic, determinarea lor fiind important\ pentru diagnosticul unor boli.
Dintre metodele cunoscute pentru determinarea acestor parametri, `n lucrarea de fa]\ le
vom prezenta pe cele uzuale `n laboratorul clinic.
Astfel, vom m\sura densitatea cu ajutorul densimetrului.
Viscozitatea,
Viscozitatea care este un parametru de curgere al fluidelor, va fi determinat\ indirect,
utilizând viscozimetrul Ostwald.
Tensiunea superficial\
superficial\ este un parametru fizic care intervine la interfa]a dintre dou\
medii, atât `n cazul lichidelor biologice cât [i a celulelor din organismul viu; coeficientul de
tensiune superficial\ va fi determinat tot indirect [i relativ, prin intermediul
stalagmometrului Traube [i se va pune `n eviden]\ influen]a unor substan]e, numite agen]i
tensioactivi, asupra sa.
~n]elegerea principiilor fizice care stau la baza determin\rii acestor parametri face
posibil\ cunoa[terea limitelor [i a cauzelor de eroare care pot conduce la rezultate false, ce
pot fi considerate eronat ca fiind patologice.

PARTEA PRACTIC|

Materiale folosite:

urodensimetru

cilindru gradat

lichid de cercetat

termometru

hârtie de filtru
P r i n c i p i u l m e t o d e i de determinare a
densit\]ii unui lichid cu ajutorul densimetrului se
bazeaz\ pe l e g e a l u i A r h i m e d e , aplicat\ `n cazul
scufund\rii densimetrului `n lichidul a c\rui densitate
dorim s\ o determin\m.. Conform princi-piului mai
sus amintit, el va fi `mpins ascendent cu o for]\ cu
atât mai mare (determinând o imersie cu atât mai mic\
- corpul se va scufunda mai pu]in) cu cât lichidul este
mai dens. Se va putea, deci, afla densitatea lichidului
apreciind nivelul pân\ la care se scufund\ densi-
metrul. Deoarece densimetrul prezint\ o scal\ gradat\
direct `n unit\]i de densitate (prin introducere `n

214
 LUCRARE PRACTIC|
lichide de densitate cunoscut\) vom putea citi direct
densitatea lichidului respectiv.

Descrierea densimetrului

Densimetrele (numite [i areometre) sunt

aparate din sticl\, utilizate pentru determinarea
densit\]ii relative (metoda este deci r e l a t i v \ -
determin\rile se fac tot fa]\ de apa distilat\, dar
aceasta este utilizat\ ini]ial, pentru realizarea scalei
gradate - [i d i r e c t \ , nu necesit\ calcule ajut\toare,
densitatea se determin\ prin citire direct\).
Scal\
Un densimetru (fig. 1) este un instrument din
gradat\
sticl\, care este compus din urm\toarele p\r]i: un corp
cilindric, cu diametru de 2-3 cm, plin cu aer -
p l u t i t o r u l ( P ) . La partea inferioar\ a acestuia se
g\se[te un r e z e r v o r ( R ) , care este umplut cu un
material greu (alice de plumb sau mercur) pentru a
deplasa centrul de greutate al dispozitivului la partea
inferioar\, determinând, `n cazul plutirii `n lichidul de
studiat, un echilibru stabil `n pozi]ie vertical\. La
Plutitor (P) partea superioar\ plutitorul se continu\ cu o tij\ cu
diametrul pân\ la 1 cm, `nchis\, `n interiorul c\reia se
g\se[te o s c a l \ g r a d a t \ `n densit\]i relative [i
temperatura la care s-a efectuat gradarea. Pentru o
Rezervor (R) precizie mai mare tija densimetrului trebuie s\ fie cât
mai lung\ [i cât mai sub]ire, distan]a dintre dou\
diviziuni devenind astfel mai mare. Pentru corec]ia `n
func]ie de temperatur\, densimetrul poate con]ine `n
interiorul s\u un termometru.
Fig. 1 Dac\ grada]ia este `n unit\]i de densitate,
Densimetrul, p\r]i componente aparatul poate fi folosit pentru m\surarea densit\]ii.
Gradarea se face prin introducere `n lichide cu
densit\]i cunoscute, `n unit\]i de densitate relativ\ la
temperatura de 20°C, ca unitate de densitate fiind
luat\ densitatea apei distilate la presiunea de 760 mm
col. Hg [i temperatura de 4°C (gradare 20/4°C),
densit\]ile exprimate fiind numeric egale cu densitatea
`n g/cm3.
Intervalul densit\]ilor ce se poate m\sura cu un
densimetru este relativ mic, astfel `ncât se construiesc
densimetre speciale pentru determinarea densit\]ii
urinei (urodensimetru, cu scala cuprins\ `ntre 0,997 [i
1,066), laptelui (lactodensimetru) etc., densitatea lor
apar]inând la domenii diferite iar numele lor variind
`n func]ie de natura substan]ei de cercetat. Dac\
densimetrul este gradat direct `n unit\]i de
concentra]ie atunci el permite determinarea concen-

215
 LUCRARE PRACTIC|
tra]iei unui anumit lichid `n ap\. Este cazul
alcoolmetrului, care permite m\surarea direct\ a
concentra]iei alcoolului `n volume, procentual.
Densitatea alcoolului pur este mai mic\ decât a apei.
g/cm3 g/cm3
~n consecin]\, un amestec ap\ - alcool va avea o
t°C t °C
densitate cu atât mai mic\ (fa]\ de ap\) cu cât volumul
15,0 0,999126 23,5 0,997445
15,5 0,999050 24,0 0,997323
alcoolului este mai mare, varia]ia densit\]ii
16,0 0,998970 24,5 0,997198 amestecului producându-se exclusiv `n func]ie de
16,5 0,998887 25,0 0,997071 volumul de alcool. U r o d e n s i m e t r u l sau
17,0 0,998801 25,5 0,996941 u r o m e t r u l , folosit `n laborator pentru determinarea
17,5 0,998713 26,0 0,996810 densit\]ii urinii, este gradat astfel `ncât s\ cuprind\
18,0 0,998622 26,5 0,996676 valorile `ntre care variaz\ densitatea urinei (obi[nuit
18,5 0,998528 27,0 0,996539 grada]ia este `ntre 1,000 [i 1,060 g/cm3), gradarea
19,0 40,99832 27,5 0,996400 fiind f\cut\ pentru 20/4°C.
19,5 0,998332 28,0 0,996259
20,0
20,5
21.0
0,998230
0,998126
0,998019
28,5 0,996116
29,0 0,995971
29,5 0,995823
P Mod de lucru

21,5 0,997909 30,0 0,995673 a) M \ s u r a r e a d e n s i t \ ] i i u r i n e i

22,0 0,997797 30,5 0,995521 cu urodensimetrul
22,5 0,997682 31,0 0,995367 ~n laboratorul clinic determinarea densit\]ii
23,0 0,997565 31,5 0,995211 urinei se realizeaz\ obi[nuit `n urina colectat\ din 24
Tabel 2.
2. ore. La aceast\ lucrare practic\ vom determina
Densit\]i ale apei distilate func]ie de densitatea pe un lichid cu propriet\]i fizice
temperatura de lucru asem\n\toare cu ale urinei. Se va proceda dup\ cum
urmeaz\:
- se introduce lichidul de cercetat `n cilindrul
 gradat pân\ la 2/3 din volumul cilindrului, cu grij\,
astfel `ncât s\ nu se formeze spum\ la suprafa]\ (dac\
se formeaz\, aceasta este `ndep\rtat\ cu hârtie de filtru
pentru a nu `mpiedica citirea ulterioar\);
- urodensimetrul, ]inut de tij\, vertical cu
rezervorul `n jos, se introduce `n lichid, f\r\ s\ ating\
pere]ii cilindrului; este l\sat apoi s\ pluteasc\,
asigurându-ne c\ nu atinge fundul cilindrului;
- dup\ realizarea condi]iei de echilibru stabil,
se cite[te cifra corespunz\toare diviziunii tangente la
partea inferioar\ a meniscului format de interfa]a
lichid/aer, care corespunde densit\]ii relative a urinei
exprimat\ `n g/cm3;
- se scoate apoi densimetrul, se recupereaz\
lichidul (`n flaconul ini]ial) [i se cl\te[te cu ap\ atât
cilindrul cât [i densimetrul, care apoi se introduce `n
suportul s\u special de protec]ie.
Corec]ia de temperatur\ se realizeaz\ conform
rela]iei (4), `nmul]ind valoarea citit\ cu densitatea
apei la temperatura de lucru (luat\ din tabelul 2).
De[i metoda este simpl\ exist\ câteva surse de
erori [i anume:

densimetrul nu este perfect vertical;

216
 LUCRARE PRACTIC|

lichidul din cilindru este insuficient [i
densimetrul atinge fundul vasului;

dac\ densimetrul atinge pere]ii cilindrului apare
o for]\ de frecare la acest nivel;

prezen]a unui strat de spum\ la suprafa]a
lichidului poate `mpiedica citirea grada]iei
(aceast\ spum\ poate fi `ndep\rtat\ cu hârtie de
filtru);

eroarea de paralax\ (cea mai important\)
rezult\ din citirea grada]iei sub un anumit
 unghi; prevenirea acestei erori se poate face
atunci când axa privirii se afl\ la acela[i nivel
cu partea inferioar\ a meniscului lichidian.
Eroarea tolerat\ la citire este de ± o diviziune.

Rezultate experimentale :
Rezultatele ob]inute vor fi Temperatura de lucru =
corectate `n func]ie de tempera- Valori ob]inute :
tur\: d1 =
d2 =
D = dcitit x Dap\ la temperatura de lucru d3 =
Cum sunt valorile ob]inute de dvs. fa]\ de valorile
densit\]ii normale a urinii?

b) M\surarea concentra]iei `n
alcool cu alcoolmetrul
Modul de lucru include acelea[i etape ca [i la
punctul precedent, dar dispozitivul utilizat este un
alcoolmetru, cu scala gradat\ de la 0 la 84 (procente
de volum), iar lichidele de cercetat sunt cuprinse `n
flacoanele cu alcool I, II [i III. Se ob]in valorile
concentra]iilor `n alcool (% vol.) ale celor 3 lichide.

217

Metoda este indirect\
indirect\ (valoarea
lui nx se obtine prin calcul) [i
relativ\
relativ\ (deoarece determinarea
lui nx se face `n raport cu apa
distilat\).
Principiul metodei
porne[te de la legea lui Poiseuille.
Aplicând legea Poiseuille pentru
cele dou\ lichide, apa (a) [i lichidul
de cercetat (x) vom avea:
Qa = V/ta = K Pa r /l ηa; Pa
= ρa g h
Qx = V/tx = k Px r /l ηx ;
Px = ρx g h
`n care V, r, l, g [i h sunt
identici.
Din raportarea celor dou\
rela]ii rezult\:
tx/ta = ηx/ ηa x ρx/ρa
de unde:
ηx = tx/ta x ρx/ρa x ηa
sau ηr = ηx/ηa = txρx/taρa
LUCRARE PRACTIC|
PARTEA PRACTIC|
☺
c Principiul metodei
Se urm\re[te curgerea unui aceluia[i volum V
din lichidul de cercetat, [i din cel de referin]\
printr-un tub capilar de parametri cunoscu]i [i
constan]i. Se m\soar\ timpii corespunz\tori.
Fiind vorba despre un fenomen de curgere
laminar\, va fi guvernat de legea lui Poiseuille,
conform c\reia debitul este propor]ional cu presiunea:
V π  P × r4 
Q= =   , `n care P = ρ × g × h (3’)
∆t 8  η × l 
`n care:
Q = debitul de curgere prin tubul capilar
V = volumul considerat
t = intervalul de timp `n care se scurge volumul
V prin tubul capilar
P = presiunea hidrostatic\ sub care se produce
curgerea lichidului
ρ = densitatea absolut\ a lichidului
g = accelera]ia gravita]ional\
h = `n\l]imea coloanei de lichid ce asigur\
curgerea, determinând presiunea hidrostatic\
(P).
r, l = parametrii dimensionali ai tubului,
respectiv raza [i lungimea
n = coeficientul de viscozitate dinamic\ a
lichidului de studiat.
218
 LUCRARE PRACTIC|

Deci cunoscând ρa [i ηa, determinând

O O’ (prealabil, prin una din metodele men]ionate anterior)
densitatea lichidului de cercetat ρx, m\surând tx [i ta,
se poate calcula coeficientul de viscozitate al
a lichidului de cercetat, ηx.
A
b Descrierea aparatului

Viscozimetrul Ostwald const\ dintr-un tub de

sticl\ `n form\ de “U” (fig. 4), deschis la ambele
capete, prezentând `n ambele ramuri câte un rezervor
de aceea[i capacitate, cele dou\ rezervoare fiind
situate la nivele diferite (unul superior - A [i altul
B inferior - B), `ntre ele tubul prezentând [i o por]iune
capilar\ de lungime l [i de raz\ r , situat\ `n
continuarea rezervorului de la nivelul superior, a c\rui
volum V este delimitat de dou\ repere (îngust\ri de
a) calibru) a [i b . Cap\tul superior al rezervorului A se
continu\, prin intermediul unui tub de plastic cu o
sering\ de aspira]ie S . Aparatul este fixat perfect
vertical `ntr-un stativ.

P Mod de lucru

Se umple dispozitivul cu lichid de cercetat cu

ajutorul pipetei, prin cap\tul bra]ului O , pân\ la
marginea superioar\ a rezervorului B. Conform
principiului vaselor comunicante, lichidul va
ascensiona `n bra]ul O ’ pân\ la o `n\l]ime ce va
corespunde reperului d din bra]ul O;
- se aspir\ cu ajutorul seringii S lichidul, pân\
deasupra reperului a ;
- se decupleaz\ seringa, moment `n care lichidul va
b) `ncepe s\ curg\ din rezervorul A;
Fig. 4 - se noteaz\ timpul tx m\surat cu ajutorul
Viscozimetrul Ostwald (ex- cronometrului, din momentul `n care lichidul ajunge
plica]ia nota]iilor `n text) la nivelul reperului a pân\ la nivelul reperului b , prin
a) schem\
schem\ de principiu
principiu curgere liber\;
b) imagine de ansamblu - se efectueaz\ 10 determin\ri;
- se gole[te viscozimetrul, se spal\ cu ap\;
Materiale necesare: - se repet\ aceea[i succesiune de opera]iuni

viscozimetru Ostwald introducându-se apa, obligatoriu pân\ la acela[i nivel d ,

lichid de cercetat pentru a asigura aceea[i denivelare h , ce determin\

ap\ distilat\ curgerea liber\ a lichidului, datorat\ presiunii hidro-

pipete statice P.

cronometru Este necesar\ cunoa[terea temperaturii de
lucru, valoarea coeficientului de viscozitate dinamic\

219
 LUCRARE PRACTIC|
a apei distilate, dat\ de tabele, variind cu temperatura
(vezi tabelul 6).
η ρa ρ ta tx ηx
Rezultate experimentale
a x
1 Temperatura de lucru =
2
3 corespunz\tor c\reia:
4
ηap\ =
5
6 Dap\ =
7
8 Densitatea absolut\ a lichidului de cercetat
9 (determinat\):
10 Dsubstan]\ =
Tabel de rezultate Pentru cele 10 determin\ri efectuate, se
N ∆N (∆Ni)2 Calcule realizeaz\ un tabel de date de tipul celui al\turat.
i
i
Valorile determinate ale viscozi-
1 t\]ii lichidului de cercetat vor fi supuse
2 p r e l u c r \ r i i s t a t i s t i c e , determinând:
3 - media aritmetic\ Ni,
4
- eroarea medie p\tratic\ a valorii individuale
(devia]ia standard, ∆Ni),
5
- eroarea probabil\ a mediei aritmetice a
6
m\sur\torilor (∆Ni2).
7
8
9
10
Tabel pentru prelucrarea statistic\ a
datelor

☺ PARTEA PRACTIC|

c Metoda stalagmometric \ este o metod\

r indirect\ [i relativ\, folosindu-se stalagmometrul
F Traube, a c\rui construc]ie se bazeaz\ pe legea lui
Tate.
Tate ~n conformitate cu aceast\ lege o picatur\ de
lichid se desprinde de la extremitatea inferioar\ a unui
capilar orientat vertical atunci când greutatea ei (G)
r egaleaz\ for]ele de tensiune superficial\ ce se exercit\
G tangen]ial pe conturul de implantare al pic\turii la
extremitatea capilarului (F):
Fig. 10
Legea lui Tate: G=F (11)
pentru un acela[i tub capilar, deci
masa pic\turii este G = mg = vρg; (12)
propor]ional\ cu tensiunea F = 2πrσ (13)
superficial\ a lichidului;
num\rul de pic\turi per gram 220
este invers propor]ional cu σ
 LUCRARE PRACTIC|

unde :
m - masa unei pic\turi,
g — accelera]ia gravita]ional\,
v - volumul unei pic\turi,
ρ - densitatea lichidului,
r - raza conturului de implantare al
pic\turii (se consider\ raza capilarului).
0
10
20 Descrierea dispozitivului utilizat
30 c Stalagmometrul Traube este un dispozitiv
40 format dintr- un tub capilar orientat vertical, care
prezint\ la jum\tatea sa un rezervor de volum V,
delimitat de dou\ repere. ~n raport cu aceste dou\
0 repere se g\sesc marcate deasupra (pentru reperul
superior) [i, respectiv, dedesubt (pentru reperul
10 inferior), câte 40 diviziuni egale (fig. 11).
20
La extremitatea superioar\ se g\se[te ata[at\ o
30 sering\ prin intermediul unui tub de cauciuc, cu
40 ajutorul c\reia se aspir\ lichidul în rezervorul de
volum V.
Considerând c\ în volumul V al rezervorului
stalagmometrului se g\sesc n pic\turi, se înlocuie[te
rela]ia (11) cu expresia (12) [i respectiv (13)
rezultând egalitatea:
a)
vρg = 2πrσ (14)

Particulariz\m aceast\ rela]ie pentru lichidul de

cercetat (indice x) [i pentru lichidul de referin]\
(indice a):
Vx/nx ρx g = 2πrσx (15)

Va/na ρa g = 2πrσa (16)

Fiind satisf\cut\ egalitatea Vx = Va = V (se

b) folose[te acela[i stalagmometru atât pentru lichidul de
Fig. 11 referin]\ cât [i pentru lichidul de cercetat), prin
Stalagmometrul Traube raportarea rela]iei (15) la (16) se ob]ine:
a) schem\ de principiu
b) imagine de ansamblu n x σa δx
= ⋅ (17)
n a σ x δa

221
 LUCRARE PRACTIC|
Ultima rela]ie exprim\ principiul metodei [i
arat\ c\ num\rul de pic\turi care iau na[tere dintr-un
volum egal de lichide diferite este invers propor]ional
cu valoarea coeficientului de tensiune superficial\ al
lichidelor [i direct propor]ional cu valoarea densit\]ii
absolute a acestora, când conturul de implantare al
pic\turilor este acela[i.

P Mod de lucru:

Materiale necesare: Practic se rezum\ la determinarea num\rului de

pic\turi care sunt con]inute în volumul V al

stalagmometru Traube stalagmometrului, în cazul lichidului de referin]\ [i al
(prev\zut la partea lichidului de cercetat, în acelea[i condi]ii fizice de
superioar\ cu tub de m\surare. Se vor parcurge urm\toarele etape:
cauciuc si sering\); - înaintea m\sur\torilor, stalagmometrul se

dou\ pahare Berzelius, spal\ cu ap\ distilat\ [i se fixeaz\ în stativ;
unul pentru ap\ distilat\ - se aspir\ ap\ distilat\ din paharul Berzelius
pe la partea inferioar\ a stalagmometrului cu ajutorul
[i cel\lalt pentru lichidul
seringei pân\ ce nivelul lichidului dep\[e[te diviziu-
de cercetat; nea 0 a scalei gradate superioare ;

lichid de cercetat; -se scoate partea inferioar\ a

lichid de referin]\ (ap\ stalagmometrului din lichid si se apas\ u[or pistonul
distilat\); seringei pân\ ce se desprinde o nou\ pic\tur\, no-

termometru. tându-se valoarea diviziunii la care se afl\ nivelul
lichidului (s\ presupunem ca aceast\ valoare este 5);
- se ac]ioneaz\ în continuare asupra pistonului
ηa ρa ρx ta t x ηx pân\ ce se desprinde o nou\ picatur\, notându-se [i de
1 aceast\ dat\ valoarea diviziunii la care a ajuns nivelul
2 lichidului (s\ presupunem 30);
- se deta[eaz\ vârful seringei de la cap\tul
3
tubului de cauciuc pentru a se asigura o curgere liber\
4 a lichidului [i se num\r\ toate pic\turile care se
5 formeaz\ din lichidul cuprins în rezervor;
... - când nivelul lichidului se apropie de
10 diviziunea 0 a scalei gradate inferioare, se reintroduce
Tabel de rezultate vârful seringei în tubul de cauciuc pentru a opri
curgerea [i se noteaz\ valoare diviziunii în momentul
Ni δNi (δNi)2 Calcule desprinderii ultimei pic\turi de lichid num\rate
1 (consider\m aceasta valoare 10);
2 - se efectueaz\ câte 10 m\sur\tori pentru apa
3 distilat\ [i respectiv pentru lichidul de cercetat,
4 valorile ob]inute se trec în tabel;
- se cite[te valoarea temperaturii din camera
5
în care s-au f\cut m\sur\torile.
6 Rela]ia de calcul:
7 Din rela]ia (17) rezult\ imediat:
8
9
10 222
Tabel pentru prelucrarea statistic\ a
datelor
 LUCRARE PRACTIC|

n a δx
σ x = σa ⋅ ⋅ (18)
n x δa

Num\rul de pic\turi na [i, respectiv, nx se poate

calcula astfel:
- din exemplul considerat mai sus se observ\
c\ unei pic\turi de ap\ distilat\ îi corespund
30 - 5 = 25 diviziuni
- consider\m c\ num\rul de pic\turi care se
formeaz\ din volumul cuprins între diviziunea 30 de
pe scala superioar\ [i diviziunea 10 de pe scala
inferioar\ este 45. ~n acest caz num\rul de pic\turi
cuprins în volumul V al rezervorului va fi 45 din care
se va scade frac]iunea de pic\tura con]inut\ în cele 10
diviziuni de pe scala superioar\ [i, respectiv, cele 10
diviziuni de pe scala inferioar\. Aceast\ frac]iune de
pic\tur\ se calculeaz\ astfel:

1 pic\tura corespunde la . . . 25 diviziuni

x pic\turi corespund la . . . 20 diviziuni
-----------------------------------------
20
x= = 0,8 pic\turi
25

~n acest caz num\rul de pic\turi con]inut în

volumul V al stalagmometrului este:
45 - 0,8 = 44,2 pic\turi.

Pentru fiecare caz în parte, se va calcula num\rul

de picaturi, valorile ob]inute trecându-se în tabel.

Revenind la rela]ia (18) trebuie precizat c\ valorile

pentru ρx si ρa se iau din tabelele corespunz\toare în
func]ie de temperatura la care s-au desf\[urat
m\sur\torile. Referitor la valoarea lui (ρ)x, aceasta se
determin\ cu ajutorul urodensimetrului în lucrarea
precedent\.
Prezentarea datelor experimentale
Rezultatele m\sur\torilor se trec în urm\torul
tabel:
σa ρa ρx n nx σx
a
1
2

3
4
5
...
10 223
Tabel de rezultate