Cum formulăm corect argumentele pentru răspunsurile pe care le oferim

# Respectă formula clasică a argumentului: afirmație, raționament, dovezi,

exemplu, impact. Prima propoziție este afirmația. Aceasta conține
argumentul, ideea, afirmația centrală a întregului text.
# Prima propoziție este răspunsul direct la întrebarea sarcinii.
# Continuă cu raționamentul prin care desfășori ideea de bază. E necesar
să faci o tranziție lină, o legătură între afirmație și dovezi.
# Fortifică-ți argumentul de bază cu dovezi și exemple, în primul rând cu
cele identificate din surse, după care din cunoștințele anterioare: citate,
opinii, statistici.
# Nu uita că opinia ta este primară, iar citatul din sursă este secundar și nu
invers. Citatele sunt auxiliare, accesorii în serviciul argumentului tău
propriu.
# Nu te limita la citatele din sursă, la parafrazarea lor banală și la
interpretarea mot à mot a unor figuri de stil.
# Argumentul trebuie să fie cursiv, logic și pe înțelesul cititorului.
Răspunde – direct la întrebare. Argumentează în limita temei discutate în
sursă. Nu devia de la subiect cu informații care nu sunt corelate cu
afirmația de bază. Operează în primul rând cu informațiile prezentate de
autori.
# După ce ai epuizat exemplele și dovezile din surse, apelează, pe lângă
argumentele din surse, la alte idei sau exemple din cunoștințele anterioare,
cu condiția să fie prezentate în limita tematicii surselor.
# Nu uita că o propoziție este egală cu o idee. Nu scrie fraze lungi,
întortocheate și greoaie de trei-patru rânduri, deoarece la un moment dat
evaluatorul va pierde firul logic și nu va înțelege mesajul tău.
# Clasifică argumentele, dovezile și exemplele după
domenii: economic, politic, social, extern.
# Evită cuvintele de umplutură, pompoase, lipsite de sens. Fiecare cuvânt
trebuie să posede un rol și o utilitate exactă.
# Pune-ți întrebarea: „Dacă exclud acest cuvânt, argumentul își va pierde
din mesaj, va fi mai puțin reușit?”. Dacă esența argumentului rămâne
intactă, nu ezita să excluzi cuvântul de prisos.
La integrarea informațiilor din surse în argument, poți utiliza
următoarele cuvinte de legătură:
# potrivit, conform, pornind, considerând, reieșind din
declarațiile/opiniile/comparațiile/îngrijorările autorului;
# expresia, calificativul, termenul „…” denotă, constată, sugerează,
ilustrează;
# […] demonstrat, manifestat, prezentat, identificat în/prin/cu ajutorul „…”;
# creșterea, scăderea, stagnarea datelor/valorilor/fluxurilor prezentate de
autor, în raport, tabel, diagramă […] demonstrează, denotă, ilustrează.

Interpretarea hărților istorice

# În harta istorică, orice detaliu este un indiciu plasat de autorii testului în

ajutorul tău.
# Evenimentul, procesul, fenomenul prezentat în hartă este și titlul pe care
îl vei atribui hărții.
# „Scurge” harta la maximum de informații și utilizează-le drept materie
primă la argumentare: denumiri de state, regiuni, orașe, popoare, bătălii,
direcțiile migrațiilor, ale atacurilor, ale anexărilor, hașurări, evidențieri,
culori, ani, secole etc. Menționarea acestor detalii în răspuns, prin referire
la hartă este un argument pentru care obții punctaj adițional.
# Nu ignora legenda hărții: foarte des legenda sugerează răspunsuri la
sarcinile ce urmează, precum la determinarea statului regiunilor, orașelor
(polis, metropolă, teritoriu anexat).

Structura și scrierea eseului

# Pune-ți următoarele întrebări: „Care este întrebarea centrală la care voi

răspunde?”, „Care este problematica fundamentală abordată în eseu, la
care voi oferi soluții?”, „Care este opinia mea, pe care o voi demonstra și
fundamenta cu argumente și exemple în eseu?”.
# Nu uita că tu scrii textul pentru o persoană vie. Respectiv, textul trebuie
să fie inteligibil, accesibil și logic.
# Când scrii eseul, imaginează-ți că ești într-o dezbatere cu un prieten, cu
o rudă sau cu un coleg real. De exemplu, scrie eseul bunicii nostalgice
căreia încerci să-i demonstrezi că practicile democratice din sistemul
politic din RSSM au fost, de fapt, un decor propagandistic pentru regimul
totalitar, dar nu realitate.
# Pornește de la titlu și surse. Atenție la titlu. Este acesta un titlul deschis,
unde ai toată libertatea de operare și manevrare cu opinii și argumente
(Influența civilizații grecești asupra geto-dacilor; Formarea poporului
român și a limbii române – parte a unui proces complex european)? Sau
este un titlul închis, care îți propune să iei partea uneia dintre opțiunile
prezentate, pe care urmează să le aprobi sau dezaprobi (Tratatul de la
Versailles: conciliere sau provocare pentru relațiile Germaniei cu statele
europene; Organizarea postbelică a Europei: între declarație și realitate)?
# În identificarea mesajului și ideilor îți sunt oferite sursele. Operează mai
întâi cu argumentele prezentate de surse, după care poți apela și la
propriile idei.

# Eseul trebuie să fie structurat, logic și cursiv.

# Schițează scheletul eseului în maculator.
# Încadrează corect opinia ta dedusă în timp și spațiu.
# Apreciază domeniul argumentelor alese: economic, politic, cultural,
relații internaționale sau mixt.
# Decide ordinea de prezentare a argumentelor: mai întâi prezinți într-un
singur bloc toate argumentele pro, după care separat contraargumentele?
Sau prezinți treptat argumentul numărul 1, urmat imediat de
contraargumentul numărul 1.
# Eseul tău trebuie să respecte formula clasică a textului academic:
introducere–cuprins–concluzie.

# Introducerea o vei începe cu afirmația centrală a eseului.

# De exemplu: URSS a reprezentat un experiment totalitar de extremă
stângă al secolului XX. Introdu cititorul în contextul istoric și în
problematica subiectului discutat.
# Desfășoară opinia, mesajul tău, după care enumeră argumentele despre
care vei vorbi mai desfășurat în cuprins. De exemplu: „Astfel, Partidul
Bolșevic a (1) instituit un sistem monopartidist, (2) economie de stat
planificată și un (3) aparat represiv împotriva propriilor cetățeni”.
Respectiv, demonstrarea sistemului monopartidist bolșevic, a caracterului
planificat al economiei sovietice și a amplorii aparatului represiv vor fi cele
trei argumente de bază desfășurate ulterior în paragrafele cuprinsului, care
au ca scop să demonstreze caracterul totalitar al regimului politic din
Uniunea Sovietică.
# În cuprins prezinți minimum trei argumente în paragrafe separate.
Paragrafele eseului au aceeași formulă și structură cu cea a argumentului
clasic (afirmație, raționament, dovezi, exemple și impact). Prima propoziție
a paragrafului este ideea centrală a argumentului. Rezumă esența
argumentului într-o singură propoziție pe care o plasezi la începutul
paragrafului. Demonstrează argumentul prin integrarea critică a
informațiilor din surse (opinii, citate, referințe, statistică), dar și prin
cunoștințe anterioare. Nu îți asuma opiniile autorilor drept proprii. Din
contra, combate-le. Prezintă toate opiniile și laturile contrare, însă
păstrând firul logic cu ideea ta centrală expusă în introducere. Astfel, tu vei
cita articolele din constituția stalinistă din 1936, care garanta libertatea de
expresie sau rapoartele denaturate de la congresele PCUS despre
bunăstarea economică a cetățenilor sovietici, însă vei constata caracterul
lor declarativ și vei contraargumenta cu date, cifre și mărturii. Aceeași
formulă o vei repeta la următoarele paragrafe: paragraful A = un argument
(dezvolți prin exemplu 1, 2, 3, demonstrat prin citatul x, statistica z, opinia
y) paragraful B, paragraful C etc.

Toate argumentele, exemplele, dovezile prezentate trebuie să fie în

concordanță și relevanță cu opinia centrală. Astfel, dacă în eseu trebuie să
demonstrezi rolul lui Cuza Vodă ca unificator și ctitor al statului național
român, respectiv trebuie să prezinți doar argumentele de ordin politic.
Prezentarea dublei alegeri a lui Cuza din 1859 este valabilă pentru
susținerea laturii lui ca unificator, iar reformele interne de centralizare a
statului printr-o singură capitală, o singură valută, un singur parlament,
guvern și crearea instituțiilor politice moderne (codurile lui Cuza, reforma
electorală) consolidează latura de ctitor. Prezentarea reformei agrare nu
este relevantă cu tematica acestui eseu.

# În concluzie reconfirmi poziția fundamentală. Enumeri încă o dată

argumentele prezentate în cuprins. Recomand să conectezi problematica
eseului cu un alt eveniment/proces istoric (Unirea din 1600, 1859 și 1918
sau Anexarea Basarabiei din 1812, 1878, 1940) sau să îl adaptezi cu
actualitatea de astăzi. (Regimul totalitar în RSSM cu tranziția democratică a
Republicii Moldova după 1991).
 Greșeli comune care trebuie evitate la rezolvarea exercițiilor și redactarea eseului

# Elevii abordează subiectul la general, deviind de la tematica

specifică a eseului. Deci altfel spus, elevul scrie absolut totul ce știe
despre subiect. De exemplu, într-un eseu despre rezultatele Primului
Război Mondial, trebuie să scrii doar despre consecințele imediate și
efectele de perspectivă ale conflagrației (destrămarea imperiilor
multinaționale, instaurarea sistemului de Versailles Washington, premisele
noului război mondial), dar nu și despre consecințe, etapele, mersul,
bătăliile războiului. Informația poate fi corectă, însă nu e relevantă temei.
# Elevii nu respectă structura eseului. Eseul trebuie să aibă introducere,
cuprins și concluzie. Acestea trebuie evidențiate din alineat nou.
# Elevii plagiază și parafrazează sursele, prezentându-le ca
argumente. Sursele sunt doar materii prime din care elaborezi propriile
argumente.
# Elevii se limitează doar la surse. Sigur, trebuie să utilizezi mai întâi la
maximum toate argumentele și informațiile din surse (citate, statistică,
opinii). Însă pe lângă ele ești liber să prezinți și alte argumente și/sau
informații din cunoștințele proprii, cu condiția să fie relevante și în
concordanță cu tema eseului.