Medicul de familie în rezultatul consultului pacientului a suspectat antrax.

 De determinat condițiile de izolare a bolnavului.

In cazul diagnosticarii cu antrax,este obligatorie izolarea pacientilor prin internarea lor in spital. Prin
urmare, bolnavul cu antrax, indiferent de forma de manifestare sau cu suspectie de imbolnavire prin
antrax, este supus spitalizarii de urgenta in stationarul de boli infectioase, iar in lipsa lor- in saloane
separate de profil terapeutic.

Evaluarea unei instituții medicale a relevat o acoperire cu vaccinare în DTP - 65%, ROR - 89%, Hib -
76%, iar revaccinarea cu DTP la copii cu vârste cuprinse între 24 luni - 104%.

 De determinat: (Afirmatiile adevarate)

a) gradul de acoperire cu vaccinare împotriva DTP, ROR și Hib este suficient pentru a preveni
apariția bolilor;

b) gradul de acoperire cu vaccinare împotriva DTP, ROR și Hib este mai mic decât este
recomandat de OMS;

c) gradul de acoperire cu vaccinare nu trebuie să fie mai mic de 95% pentru toate bolile;

d) numărul de copii selectați pentru revaccinare cu DTP a fost calculat greșit.

e) acoperirea cu vaccinări de 104% este rezultatul a numărului mai mare de copii ca rezultat al
migrației intense;

f) lucrătorul medical n-a calculat corect acoperirea cu revaccinări a copiilor cu vârsta de 24 de luni

Medicul de familie a stabilit diagnosticul de hepatită virală A la o femeie în vârstă de 30 de ani, în a

doua zi a perioadei icterice. Familia pacientei este compusă din trei persoane. Soțul, în vârstă de 35
ani, a suportat hepatita virală A în copilărie. Fiul, în vârstă de 9 ani, este plecat la o tabără de odihnă
de cinci zile.

 De determinat acțiunile medicului de familie și a medicului epidemiolog.

1. Intocmirea fisei de declarare-formular nr. 058/e si transmiterea la CSP.

2. Spitalizarea in stationar a pacientei depistate infectate.

3. Izolarea si supravegherea la domiciliu a membrilor familiei, odata in 10 zile.

4. Supravegherea medicala si verificarea timp de 35 de zile dupa ultimul contact cu copilul pacientei.

5.Examinarea de laborator a membrilor familiei pacientei: determinarea ALAT, determinarea markerilor

specifici HVA(anti-HAV IgM)

6. La indicatia epidemiologului se va efectua profilaxia de urgenta a persoanelor care au intrat in contact

cu pacienta cu imunoglobuline sau vaccin.

Diagnosticul de rujeolă a fost stabilit unui student de la Universitatea Tehnică la data de 25 octombrie
în baza erupţiilor caracteristice pe corp. Din anamneza epidemiologică a fost stabilit că, studentul a
fost prezent la lecţii ultima dată la 22 octombrie. La data de 15 octombrie el a fost în vizită la rude
unde a fost în contact cu un copil de 5 luni. La data de 17 octombrie la pacientul în cauză a fost în
vizită fratele său de 10 ani, venit din localitatea B, care a prezentat acuze la stare proastă. Pacientul
locuieşte la cămin cu trei persoane în odaie.

 De stabilit sursa posibilă de agenți patogeni.

 De elaborat planul de măsuri antiepidemice în situația epidemiogenă respectivă.

Sursa de agenti patogeni: fratele de 10 ani (perioada de incubatie dureaza de la 8 pana la 17 zile)

Masuri antiepidemice

1. Inregistrarea si directionarea informatiei despre cazul diagnosticat la CSP.

2. Bolnavul va fi spitalizat in stationar obligatori, in spitalulo de boli infectioase, de dorit in boxa

separata, special amenajata.

3. In incaperea unde se gaseste bolnavul se va efectua aerisirea si curatenia umeda.

4. Contactii vor fi supravegheati incepand cu ziua a 8-a pina la a 17-a din momentul contactului cu
bolnavul.

5. Copiii fara imunitate se vaccineaza in primele 3 zile de contact.In caz de contraindicatii li se va

administra imunoglobulina specifica.

La un bolnav în vârstă de 65 ani, internat în secția de chirurgie a Spitalului Clinic Municipal, în ziua a
10-a a perioadei postoperatoriidupă colecistectomie, medicul chirurg i-a prescris consultația medicului
infecționist, suspectând hepatita virală. De menționat că, plaga se vindecă per prima, fără complicații
postoperatorii. Pe parcursul perioadei postoperatorii, pacientul a primit de două ori transfuzii de
sânge și o dată plasmă nativă. Donatorii sunt cunoscuți. Totodată, bolnavul trei luni în urmă a primit
tratament conservativ în secția de boli interne din același spital. Medicul infecționist a constatat
diagnosticul de „hepatită virală” și a recomandat ca pentru investigații speciale și tratament bolnavul
să fie transferat în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.

 De precizat locul probabil de infectare cu virusul hepatitei virale.

 De elaborat planul de investigare epidemiologică și de măsuri antiepidemice în instituția

medicală.

1. Infectat cu hepatita in urma transfuziei de sange.

2. Bolnavul va fi directionat pentru spitalizare obligatorie in spitalul de boli infectioase.

Externarea se va face dupa insanatosirea clinica si normalizarea problelor biochimice a ficatului.

Se va supraveghea timp de 6 luni dupa externare.

Sispensarizare obligatorie a bolnavului de catre medicul de familie si infectionist pe o durata de 12 luni.

Investigare clinica si analizele biochimice si imunologice se vor repeta la o luna, 3 luni, 6 luni, 9 luni si 12
luni, virusologic- la 6 si 12 luni.

Persoanele care au contactat cu pacientul si donatorii vor fi examinati clinic, biochimic si serologic.
În localitatea K. situată în teritoriul unui focar natural de pestă, fiind invitat pentru acordarea
asistenței medicale unui bolnav cu febră înaltă (40°C) medicul a suspectat pestă, forma pulmonară. În
familie mai sunt 3 persoane (soția și doi copii).

 De determinat acțiunile medicului care a suspectat diagnosticul de pestă pulmonară a

bolnavului.

 De determinat particularitățile anchetei focarului.

 De alcătuit planul de măsuri de intervenție pentru localizarea și lichidarea focarului.

1. Medicul este obligat sa intreprinda urmatorele:

a) Informarea in mod de urgenta timp de 2 ore Centrul de Sanatate Publica Teritorial, Centrul National
de Sanatate Publica, Ministerul Sanatatii.

b) Va supune persoana suspecta, in mod obligatoriu, spializarii in spitalul de boli infectioase, este
transportat cu transport specializat.

c) Medicul va ramane in focar pina la spitalizarea bolnavului. Ulterior, medicul va fi izolat, consideran-
du-se ca persoana care a intrat in contact cu bolnavul de pesta.

d)Membrii familiei persoanei bolnave vor fi izolati, drept persoane care au intrat in contact cu bolnavul
de pesta.

e) Se va institui stare de carantina in localitatea K.

2. Ancheta focarului

a)Depistarea persoanelor care au fost in contact cu bolnavul de pesta, cadavrele sau obiectele
contaminate, care reprezinta conditii pentru transmiterea infec tiei.

b)Persoanele care au intrat in contact cu bolnavul vor fi supuse izolarii individuale si supravegherii
medicale, inclusiv prin masurarea obligatorie a temperaturii de 2 ori pe zi.

c) Daca persoanele care au contactat cu bolnavul, vor manifesta temperatura normala a corpului, dupa 6
zile de la spitalizarea bolnavului, izolarea lor va fi suspendata.

d) Persoanele care au fost in contact sunt supuse profilaxiei de urgenta: administrarea antibioticelor per
os, in cura de 5 zile.

e) Dcaac apar semne de boala, masurile profilactice se inlocuiesc cu masuri curative.

3.Localizarea si lichidarea focarului:

a) Identificarea persoanei suspecte si a contactilor.

b) Spitalizarea persoanei suspecte si izolarea contactilor.

c) Izolarea personalului medical care a depistat cazul, considerat fiind drept persoane care au intrat in
contact cu bolnavul de pesta.

d) Efectuarea dezinfectiei curente si a celei terminale in focarul depistat.

e)Efectuarea masurilor de dezinsectie si deratizare in focar.

f)Decontaminarea cadavrelor se realizeaza prin crematiune sau inmormantare la 1,5-2 m si presararea

lor cu clorura de var.
1.La controlul calității etapei de presterilizare al articolelor medicale cu proba azopiramică
s-a observat apariția culorii violet iar peste câteva secunde aceasta a trecut în culoarea
roz-albăstrie.  De apreciat calitatea etapei de presterilizare și ce determină proba
azopiramică?

Azopiramul este un reactiv care re utilizează pentru determinarea urmelor de sînge la nivelul
instrumentarului medical presterilizat.Acesta are 2 substanțe constituente amidopirina și
clorhidrat de anilină.Mai exact acest reactiv se utilizează pentru depistarea Hb,deci a prezenței
de sînge la nivelul instrumentarului.dacă după tratarea cu azopiramică ,peste 1 minut apare o
culoare violetă care după cîteva minute se transformă în roz-albastru este un semn că etapa de
presterilizare a fost făcută necalitativ,deoarece au rămas urme de sînge.Deci concluzie: etapa de
presterilizare efectuată neadecvat.Prezența urmelor de sînge la nivelul articolelor medicale.Este
necesar de a efectua etapa de presterilizare din nou.

2. 9. Sora medicală a observat în flaconul cu vaccin chimic un sediment porozitat. Cum

trebuie să procedeze? a) să ia în seringă conținutul străveziu; b) să agite flaconul înainte
de folosire; c) să nu utilizeze vaccinul. Argumentați răspunsul.

b.

3. Un bărbat în vârstă de 30 de ani, s-a îmbolnăvit acut. Medicul de familie a stabilit

diagnosticul preventiv de shigheloză acută şi a fost direcţionat pentru tratament de
staţionar în secţia de boli contagioase a spitalului raional. În rezultatul investigaţiilor
clinice şi paraclinice, medicii au stabilit diagnosticul clinic de salmoneloză. Anamneza
epidemiologică a stabilit că, cu o zi înainte de a se îmbolnăvi, pacientul a fost în ospeţie la
rude, unde a servit salată din legume cu smântână, raţă coaptă şi tortă pregătită în condiţii
de casă. Din discuţie cu pacientul s-a aflat că, încă cinci persoane prezente la masă s-au
îmbolnăvit şi au aceleaşi acuze. În secţia de boli interne a spitalului raional, pe parcursul
ultimelor două zile, au fost depistaţi opt bolnavi, care aveau acuze la disfuncţii intestinale.
În rezultatul investigaţiilor bacteriologice efectuate, la şase pacienţi afost izolat
S.enteritidis.  De apreciat situaţia epidemiologică şi de stabilit cauza posibilă a erupției
epidemice.  De elaborat un plan de măsuri antiepidemice.  De prevăzut măsuri
antiepidemice în spital cu scopul prevenirei răspândirii infecției.

1.situația epidemiologică este cauzată de inf. cu salmonella enteritidis.Mecanismul de transmitere

este fecal -oral,și anume calea alimentară.Din anamneză pacientul a servit smîntînă si tort
pregatit in condiții casnice,deci posibil crema era infectată cu salmonele.Acest fapt este
argumentat și prin accea că mai multe persoane care au fost în ospeție au făcut disfunctie
intestinală. 2.spitalizarea obligatorie din acele 8 persoane a lucr. de la interprinderile
alimentare,institutii pentru copii,stationare medicale. -depistarea purtatorilor de salmonele
condorm criteriilor clinice si epidemiologice si si supunerea la tratament conform protocolului
aprobat -externarea bolnavului are loc după insănătosire clinică plus 2 investigatii bacteriologice
cu rezultate negative -toate persoanele prezente la masă sunt supuse timp de 7 zile
supravegherii medicale:chestionarea,examinarea,masurarea febrei,urmărire dupa aspectul
scaunului 3.ca măruri antiepidemice in spital cu scopul prevenirii infectiei se tine de respectarea
cu strictete a regimului sanitaro-antiepidemic mai cu seama in cele pediatrice.se supun
dezinfectiei toaleta,instalatii sanitare,suprafetele incaperii,vesela pentru excretii cu solutii
specifice si anume de ex. hipoclorita de ca de 0,5 procente
4. Unui tânăr de 17 ani, elev în clasa X, în perioada de înregistrare a cazurilor prin gripă
pandemică a fost stabilit diagnosticul „Gripă, evoluţie de gravitate medie”. Familia
adolescentului, în care mai sunt 2 copii (de 3 şi 6 ani), locuieşte în apartament cu 4 odăi. 
De determinat criteriile epidemiologice ce indică la posibilitatea de a trata pacientul în
condiţii de domiciliu.  De propus măsuri antiepidemice, care ar reduce riscul de
răspândire a infecţiei în focar.

1.din criteriile epidemiologice care indica posibilitatea de a trata pacientul in conditii de domiciliu
sunt dispunerea de un apartament cu 4 odăi,respectiv pacientul poate fi izolat singur intr-o
odaie,si gravitatea medie a cazului. 2.masurile antiepidemice care vor duce la micsorarea
raspîndirii infectiei in focar sunt: -profilaxia de urgenta cu preparate antivirale a membrilor
familiei,deoarece la sigur au contactat cu bolnavul in ultimile 7 zile -membrii familiei vor fi supusi
supravegherii medicale pe o durata de 7 zile de la ultima expunere,o atentie deosebita se va
acorda copiilor mai mici,si anume de 3 si 6 ani -limitarea contactului bolnavului cu membrii de
familie,persoana care ingriijeste de bolnav va purta echipament de protectie -in scop profilactic
se va folosi alfa interferon si unguent nazal de oxolina -sistematic efectuarea vintelarii
incaperilor,decontaminarea suprafetele si mîinelor

5. În momentul deschiderii abcesului din cavitatea bucală la un pacient infectat cu HIV în

stadiul IIIB, medicul și-a înțepat mănușa de cauciuc. La scoaterea mănușei a observat că din
deget se elimină sânge. - Determinați acțiunile medicului și elaborați planul de măsuri
postexpunere.

-Acțiunile medicului: 1.spălarea pe maini cu săpun apoi scoaterea mănușilor destul de important !
SE FAVORIZEAZĂ SCURGEREA DE SÎNGE 2.locul lezat se prelucrează cu alcool de 70 % sau
cu apă oxigenată de 3 % timp de 2 minute 3.se aplică un pansament din material de protecție
impermeabil(leucoplast) 4.în caz de necesitate se va îmbrăca o pereche de mănuși noi -Măsurile
postexpunere 1.Înștiințarea șefului de secție 2.Se face testul HIV pentru 3,6,9,12 luni 3.Aplicarea
tratamentului profilactic cu preparate retrovirale

6. În satul D., situat pe ambele maluri a unui râuleț, au fost înregistrate cazuri de leptospiroză
Pomona printre oameni. Primul caz a fost diagnosticat la 13 iulie, al doilea – la 14 iulie. În total,
până la 25 iulie au fost înregistrate 35 cazuri de leptospiroză. În rezultatul anchetei
epidemiologice s-a constatat că în luna mai, la 2 km mai sus de sat, pe malul râulețului a fost
organizată o crescătorie temporară de porcine. Rezervorul de apă din preajma pădurii, în care
se revărsa râulețul servea pentru săteni în scopuri de recreație.  De determinat tipul erupției
de leptospiroză.  Enumerați factorii ce au condiționat erupția de leptospiroză.  Determinați
căile posibile de contaminare.  Alcătuiți planul de măsuri în scopul lichidării focarului de
leptospiroză.

1.tipul erupției de leptospiroza erupție cu manifestare de grup condiționată posibil de scăldatul în

bazine de apă deschisă 2.factorii care au condiționat erupția -prezența crescătoriei temporare de
porcine pe malul rîulețului -bazin de apă deschisă(satul este situat pe ambele maluri ale rîului)
3.pătrunderea leptospirelor de obicei este parenterală prin mucoasa sau pielea lezată -posibil
contractarea s-a produs în timpul scăldatului in apă -sau pe cale hidrică la folosirea de băut a
apei contractate cu leptospire 4.măsurile antiepidemice: -spitalizarea bolnavilor în sectia de boli
infectioase -efectuarea anchetei epidemiologice de csp si serviciul de medicină veterinară -toate
persoanele care s-au scăldat/au folosit apa din rîu sunt supravegheate 14 zile -profilaxia de
urgență cu doxiciclina 0,1 g pe zi,5 zile -porcinele sunt supuse tratamentului -abolirea crescătoriei
de porcine de lîngă rîu -carnea porcinelor se va consuma numai după prelucrare termina
riguroasa

7. Asistenta medicalăsuperioară din secţia de chirurgie septică i-a dat sarcină unui rezident să
prepare soluţie dezinfectantă. De apreciat faptul, dacă rezidentul este în drept să realizeze
această sarcină. - De argumentat răspunsul.
Rezidentul nu este în drept să realizeze această sarcină.Conform ordinului 185 din 6 martie
2003,articolul 1.4.2 cu privire la regulile fundamentale în utilizarea produselor folosite în actul de
curățare responsabili de acest proces este asistenta șefă/asistenta de cabinet. (Personalul care
nu este instruit nu are dreptul să realizeze acest lucru.)
1. După internarea unui copil cu diagnosticul de tuse convulsivă în secția de boli infecțioase
a spitalului raional, la domiciliu a fost recomandată dezinfecția terminală.

 De apreciat corectitudinea indicației.

= In focarul de tuse convulsiva dezinfecția terminala nu se efectuează deoarece agentul
pathogen nu este rezistent in mediu , se efectuează curățenia umeda și ventilarea
frecventa. De asemenea persoanele care au contactat cu pacientul in lipsa simtomelor
sunt supravegheați timp de 14 zile din momentul ultimului contact.

2. Printre 200 de persoane vaccinate cu pentavaccin, în ziua a 2-a de monitorizare au fost

depistate 2 persoane cu febră peste 38,5°C, 8 persoane cu febră de 38°C și 15 persoane
cu febră 37,2 – 37,5°C. Cum se va proceda în continuare:

a) a stopa vaccinarea cu această serie de vaccin;

b) a intensifica controlul echipamentului pentru sterilizare;

c) a considera că numărul de reacții la vaccin este admisibil și a continua vaccinarea;

d) a distruge această serie de vaccin;

e) a transmite la verificarea repetată seria de vaccin utilizată.

=Vaccinul administrat in organism influentează sistemul imun și metabolismul și se

manifesta prin diferite reacții ale organismului . Aceste reacții sunt numite reacții
postcaccinale obișnuite : febra si reacții locale care apar de obicei in primele 24-48 ore
de la administrare .

3. Luni, la data de 19 ianuarie, lucrătorul medical de la o grădiniță de copii a informat CSP

despre suspecție la hepatita virală A la un copil de cinci ani, care a lipsit de la grădiniță în
perioada 09 ianuarie -16 ianuarie. Din anamneza colectată de către asistenta medicală de
la grădiniță s-a stabilit că copilul s-a îmbolnăvit la data de 08 ianuarie, când a fost stabilit
diagnosticul de IRVA.

 De determinat măsurile antiepidemice necesare de realizat în situația respectivă.

=Deoace copii in virsta 5 anișori sunt cei mai afectați trebuie luate imediat măsuri pentru a
stopa raspindirea virusului. Perioada de incubatie a HVA este 15-45 zile și contagiozitatea
începe in ultimile 15 zile al perioadei de incubatie dar este maxima in primele zile de
manifestări clinice. Și cum pacientul nostru are deja manifestări clinice trebuie luate
măsuri imediat , și anume :

-izolarea sau spitalizarea ( in caz de complicații) copilului infectat

- izolarea tuturor persoanelor care au fost in contact cu pacientul , copii care au fost in
contact cu bolnavul se vor afla in izolare 35 de zile fără a fi transferați in alta grupa sau
clasa

- ancheta epidemiologică in focar cu depistarea surse de infecție atit la grădinița CIT și la

domiciliul copilului ( aprovizionarea cu apa, alimente, măsurile sanitari-igienice)

- dezinfecția curenta și terminala

- profilaxia de urgentă a persoanelor care au fost in contact și nu au dezvoltat simptome

fie cu imunoglobuline , fie cu vaccin.
4. Diagnoza de rujeolă a fost stabilită unui copil de 6 ani, care frecventează grădiniţa de
copii, la data de 20 octombrie, în ziua când au apărut erupţii pe faţă.

 De stabilit perioada de contagiozitate a pacientului.

 De determinat durata perioadei de izolare a pacientului.

 De determinat durata de supraveghere a persoanelor din grupa de la grădiniţă?

=Pacientul se afla in a 2-3 zi a perioadei prodromale deoarece au apărut erupții pe fata .

=durata perioadei de izolare a pacientului trebuie sa fie de 4-10 zile din momentul
confirmării diagnosticului.

=fiindcă perioada de incubatie este destul de mare copii neimunizați care au fost in
contact cu pacientul se imunizează in primele 3 zile de contact sau in caz de
contraindicații pentru vaccin li se va administra imunoglobulina specifica .

5. La investigarea sângelui donatorului în laboratorul de referință prin testul imunobloting, a

fost constatat rezultatul pozitiv la HIV.

 De enumerat măsurile necesare de a fi întreprinse.

=comunicarea cu pacientul și aducerea la cunoștința rezultatul pozitiv

=anunțarea serviciului de sanatate publica

=monitorizarea și supunerea la test toate persoanele care au fost in contact direct cu

pacientul ( contact sexual, copii alimentați natural la sin, intervenții medicale)

=repetarea unui test de laborator

=educarea pacientului pentru modul de comportament pe viitor

= inceperea cit mai precoce de administrat tratament corespunzator

6. Un tânăr de 30 ani a fost atacat de un câine vagabond, care ia produs mușcături multiple
și profunde în regiunea capului și palmă. Câinele a fugit de la fața locului.

 De indicat măsurile care urmează de a fi întreprinse.

 De propus schema de vaccinare antirabică a victimei.

A) - reducerea considerabila a riscului prin spălarea din abundentă cu apa și săpun a

locurilor unde a fost mușcat

- adresarea imediata la primul punct medical din apropiere

- prelucrarea și dezinfecția plăgii in spital

- nu se recomanda suturarea in primele 3 zile , dar in ca îl in care acestea sunt adinci și

este necesar de sururat se va face doar după infiltrarea locală cu ser antirabic

- tratament specific prin administrarea de imunoglobuline și vaccin antirabic

B) tratamentul trebuie inițiat imediat cu imunoglobulina antirabică in doza de 40 UI/ kg in

ziua 1 + vaccin antirabic 1 ml in ziua 1,3,7,14,30,90 .
7. După sterilizarea instrumentarului în casolete, indicatorul calităţii sterilizării nu şi-a
schimbat culoarea.

-De determinat faptul dacă aceste instrumente pot fi utilizate?

=după sterilizare dacă testul nu și-a schimbat culoarea materialele categoric nu pot fi utilizate.
=in acest caz se verifica dacă instrumentarul a fost amplasat corect la sterilizare, dacă sa
respectat spațiul si ordinea de aranjare in autoclav .

= se înlocuiesc testele cu altele noi și instrumentele vor fi supus încă o data sterilizării.
1.Problema 12,
După efectuarea controlului etapei de presterilizare cu proba de fenolftaleină, testul s-
a colorat în roz.  De apreciat rezultatul testului.  De argumentat indicațiile pentru
utilizarea probei cu fenolftaleină?
1.Etapa de presterilizarea s-a efectuat necalitativ din cauza că instrumentele nu au fost bine
spălate și din cauza aceasta au rămas resturi de detergent (prezența surfactanților) pe ele. 2.
Indicații pentru utilizarea probei cu fenoftalina:Pentru a evalua calitatea etapei de presterilizare
Proba cu fenoftalină pune in evidentă dacă pe intrumente au ramas urme de detergent in urma
procesului de presterilizare.

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

2.Problema 1.
Care ar fi recomandările corecte la utilizarea preparatelor biologice în situațiile
descrise mai jos: a) Ca rezultat al dereglării regimului de lucru al frigiderului au fost
înghețate 15 complete cu vaccin BCG, 4 fiole cu imunoglobulină antirabică, 3 flacoane
cu vaccin chimic contra febrei tifoide, și 20 fiole cu anatoxină antitetanică. b) În
rezultatul defectării frigiderului timp de 3 săptămâni au fost păstrate la temperatura
camerei (+25°C) următoarele preparate: 10 fiole cu vaccin antirujeolic, 30 fiole cu
vaccin DTP, 3 flacoane cu vaccin poliomielitic, 10 fiole cu ser antitetanic.
a) Vaccinele de BCG se permite de folosit,chiar daca se vor dezgheta, dar temperatura de
pastrare a vaccinului sa nu depaseasca +8 C. *Imunoglobulina antirabica-și anatoxina
antitetanica vor trebui distruse si vaccinul neuralizat din cauza nerespectarii temperaturii de
pastrare. b)Vaccinul antirujeolic, vaccinul DTP, poliomelitic si serul antitetanic la fel vor trebuie
distruse confrom cerintelor OMS din cauza nerespectarii lantului frig.

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
3. Problema 1
În rezultatul investigaţiei epidemiologice a fost identificat un focar epidemic cu cazuri multiple
de febră tifoidă. În total, de febră tifoidă s-au îmbolnăvit trei persoane, toţi elevi a unei clase
liceale. Intervalul de apariţie a primelor semne clinice, între pacienţi, a fost de două – trei zile.
Investigaţia epidemiologică a mai stabilit că, două săptămâni până la apariţia primului caz de
boală, clasa în care studiază aceşti elevi, a participat la o cursă turistică de două zile. În
alimentaţie foloseau rezervele de alimente de acasă, în prima zi au pregătit frigărui. Pentru
diferite necesităţi elevii au utilizat apă din surse ocazionale, unii din ei au folosit apa şi pentru
băut. În familiile elevilor nu sunt bolnavi de febră tifoidă, la toţi membrii familiilor temperatura
corporală este în limitele normei.  De stabilit, calea de transmitere a infecţiei şi ce măsuri
antiepidemice necesită a fi efectuate în focar.

Calea de transmitere- hidrica (fecal -oral) prin folosirea apei din surse nesigure. *Informam CSP
cu complectarea formularului 058/e *Spitalizarea bolnavilor și persoanele ce au intrat in contact
cu ei *Persoanele contactante vor sta sub supraveghere 21 zile. *După externare toti
convalescentii sunt supusi supravegherii de dispensar timp de 3 luni. * Se va face ancheta
epidemiologica pentru a identifica sursa si caile de transmitere a bolii.

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

4. Problema 12
Medicul de familie a fost invitat pentru a consulta un copil de 9 ani cu acuze la febră de
39,8°C, semne deinflamaţie aglandelor salivare (tumefiere, dureri preponderent la
masticaţie şi diglutiţie. Ca urmare a fost stabilit diagnosticul „Parotidită epidemică”.
Din anamneză: familia locuiește într-un apartament confortabil cu două odăi și este
formată din 3 persoane (tata, mama şi copilul în cauză).  De elaborat planul de măsuri
antiepidemice
Se anunta CSP cu complectarea formularului nr.058/e *Spitalizare 9-10 zile *Supraveghem
persoanele ce au contactata cu copilul 21 zile *Facem profilaxia de urgenta cu imunoglobulina
umana *Daca tata si mama nu au facut oreion sau nu au fost vaccinate/ sau au fost vaccinate
mai mult cu 6 luni in urma ii vaccinam (monovaccin) *Se va efectua dezinfectia curenta, curatarea
umeda si aerisirea incaperii. Purtarea mastilor obligator persoanelor ce vor avea grija de de
bolnav
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

5. Problema 12

La examinarea unui bolnav în vârstă de 37 ani, medicul de familie presupune hepatita

virală B. - Care investigații paraclinice este necesar de a fi indicate pentru confirmarea
diagnosticului.

Teste biochimice de laborator ce vor determina activitatea unor enzime ca: ALAT, ASAT, F1FA,
IZOENZIME LDH5, MDH3, A3. *Teste specifice de punere in evidenta a markerilor specifici:
AgHBs, AgHBE, anti-HBcor IgM, anti-HBcor Ig M (aici ei sun pusi in ordinea in care apar in sange
in caz de infectie) *Testul de terminare a ADN-VHB (cel mai convingator marker de infectie)
Testul IgM anti-HBc este unul cel mai sensibil test de confirmare a HVB acute
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

6.Problema 12
În gospodăria persoanei A. s-a îmbolnăvit un vițel. Deoarece sosirea medicului
veterinar întârzia, iar starea animalului se înrăutățea stăpânul a sacrificat vițelul. La
înjunghierea animalului și tranșarea cărnii au participat fiul stăpânului și vecinul.
Medicul veterinar sosit la locul întâmplării după înjunghierea vițelului a stabilit
diagnosticul „antrax”.  De elaborat planul măsurilor de localizare și lichidare a
focarului.

8. Se anunta de urgență toate nivelurile a sistemului de supraveghere prin complectarea

fișei 058/e 2. Incinerarea cadavrului, sau dacă există gropi biotermice-se aruncă acolo.
3.Dezinfectie terminală cu clorură de var limpezit 20% 4. Tata, fiul și vecinul urgent se vor
spitaliza obligator in stationare de boli infectioase, li se va adm. globulina specifica,,,,,,,
dacă globulina specifica lipseste se va adm antibiotice ca: fenoximetilpenicilina sau
tetraciclina sau ampicilina de 3 ori in zi, timp de 10 zile. 5.Ei vor fi supravegheati clinic
timp de 10 zile (tegumente, ganglioni limfatici , temperatura. )
6. Este important să localizăm teritoriul , limitele focarului, persoanele expuse riscului de
contractare a infectiei,
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
////////////////

7. În timpul administrării soluţiei anestetice medicul accidental s-a înţepat cu acul

seringii. Sub mănuşă se văd urme de sânge. - Ce acţiuni trebuie să întreprindămedicul
în situația dată?
1.Se spală pe mâini cu apă cu săpun 2. Îndepărtează atent mănușile 3.Locul lezat se lasă sub
apă curgătoare pentru o mai bună scurgere de sânge. 4.Degetul se prelucrează cu apă oxigenată
3% timp de 2 minute apoi se aplică un pansament impermiabil 5.Se va anunța șeful secției.
6.După incident medicul se va testa serologic la HIV, peste 6 săptămâni, 3 luni și 6 luni (daca
medicul a contractat HVC) trebuie sa faca testul la HIV și peste 12 luni (deoarece seroconversia
pe fond de hepatita poate avea loc mai tarziu). 7. Medicul trebuie sa faca deasemenea profilaxie
postexpunere la HVB cu 4 doze de vaccine in lunile 0, 1,2,10 sau schema de imunizare rapida
0,1,2 .

8. I se mai indica si testarea la anticorpii anti-HVC

 Problema 11:
Persoana responsabilă pentru sterilizare a efectuat controlul etapei de presterilizare cu
amidopirină. După efectuarea controlului testul s-a colorat în culoare albastră-verzuie.  De
apreciat calitatea etapei de presterilizare și indicațiile de utilizare a acestei probe.

Raspuns: Testul cu amidopirina este o metoda calitativa de control la etapa pre-sterilizatorie, care
are drept scop indentificarea remanentelor de sange de pe suprafata instrumentarului medical
reutilizabil. Culoarea albastra-verzuie ne indica faptul ca testul amidopirinei este pozitiv. Aceasta ne
vorbeste depre prezenta sangelui pe instrumentele verificate.

Problema 2:
Care ar fi recomandările corecte la utilizarea preparatelor biologice în situațiile descrise mai jos: c) La
deschiderea cutiei cu vaccin antirujeolic s-a stabilit lipsa instrucțiunii; d) În unele cutii cu vaccin BCG
s-a constatat că la o parte din fiole nu este clară marcarea. e) În cutia cu imunoglobulină antirujeolică
au fost depistate 3 fiole conținutul cărora nu corespunde descrierii din instrucțiune. f) La policlinica
pentru copii au fost depistate 200 cutii cu vaccin DTP, termenul cărora a expirat 3 săptămâni în urmă.

Raspuns: Vaccinurile nu sunt recomandate pentru administrare. Insa, daca exista un lot mai mare de
vaccinuri, atunci se admite utilizarea instructiei de la o alta cutie cu vaccin care are acelasi numar de
serie. d)Fiolele cu marcare neclara sunt interzise pentru a fi administrate. e)Cele 3 fiole continutul
carora nu corespunde descrierii din instructiune nu se recomanda a fi administrate. f) Vaccinurile cu
termenul de valabilitate expirat sunt interzise pentru administrare.

Problema 3
La medicul de familie s-a adresat un pacient, recent întors dintr-o călătorie în India. După examinarea
lui, medicul stabileşte diagnosticul preventiv de febră tifoidă. Pacientul este bucătar, soţia lucrează la
grădiniţa de copii, iar fiul învaţă la colegiul de construcţii. Familia locuieşte la bloc, într-un apartament
cu două odăi.  De determinat informaţia suplimentară necesară, pentru a realiza măsurile
antiepidemice corespunzătoare.

Raspuns: Este obligatorie identificarea tuturor persoanelor care au intrat în contact cu persoana
bolnavă, pentru ca ulterior să se inițieze o anchetă epidemiologică, care presupune: 1. Stabilirea
sursei de agenți patogeni 2. Identificarea modului, căilor și factorilor de transmitere a bolii 3.
Spitalizarea obligatorie a tuturor persoanelor bolnave ( deoarece boala este extrem de contagioasă și
poate provoca complicații grave) 4. Toți contactii cu persoana bolnavă sunt supravegheați timp de 21
zile 5. După externare, convalescenții sunt supravegheați timp de 3 luni 6.Persoanelor convalescente
li se permite revenirea în colectivități doar după obținerea rezultatelor negative la 3 probe
bacteriologice, efectuate la minim 2 zile diferența și una serologică. 7. După internarea pacienților, se
realizează dezinfecția terminală

Problema 11
Un copil în vârstă de 8 ani a fost diagnosticat cu oreion. În familie mai sunt copii: un frate în vârstă de
6 ani, de oreion nu a fost bolnav,vaccinat la vârsta de 2 ani; sora de 5 ani, de oreion nu a fost bolnavă
şi nu a fost vaccinată din cauza contraindicațiilor medicale; fratele de 11 luni, de oreion nu a fost
bolnav și nu a fost vaccinat.  De determinat măsurile antiepidemice necesare de a fi întreprinse în
scopul localizării și lichidării focarului.

Raspuns: Cazul se denunță la Serviciul Supravegherii de Stat a Sănătății Publice. Luând în

considerație că în familia dată sunt mai multi copii care au contactat cu fratele lor bolnav, primordial
se instituie vaccinarea următoarelor persoane: - revaccinarea băiatului de 6 ani ( care a fost anterior
vaccinat la vârsta de 2 ani) - vaccinarea fetiței de 5 ani, după ce au fost excluse contraindicațiile
absolute pentru imunoprofilaxie - profilaxia de urgență cu imunoglobulină umană sau specifică
antiparotidica in doză de 3,0 ml la băiețelul de 11 luni. În paralel, bolnavul se izolează, la domiciliu sau
in spital, in dependență de indicațiile clinice și epidemiologice. Se identifică contactii și se
supraveghează pe o perioadă de 21 de zile. În focar se realizează dezinfecția curentă, curățenia
umedă și aerisirea încăperii.

Problema 11
Care va fi tactica de conduită, dacă o picătură de sânge a unui pacient infectat cu HIV a nimerit pe
conjuctiva ochiului unui stomatolog în timpul efectuării procedurilor terapeutice?

Raspuns: In caz de patrundere a sangelui contaminat cu HIV pe mucoasa conjunctivala, se

realizeaza urmatoarele masuri: -se spala din abundenta ochii cu apa si sapun, sau cu solutie
fiziologica -se instiinteaza seful sectiei despre accidentul produs la locul de munca - se realizeaza
testarea HIV dupa 3,6,9,12 luni de la incidentul produs -daca pacientul se cunoaste ca seropozitiv,
sau HIV pozitiv, se realizeaza tratament profilactic cu preparate antiretrovirale.

Problema 2
În cireada de vite a unei întreprinderi colective în rezultatul controlului serologic a fost depistată o vită
cu reacția de aglutinare Wright pozitivă în titru de 1/800. Preventiv pozitivă s-a dovedit a fi și reacția
de aglutinare Hedelson. S-a constatat că vita a fost procurată și importată din altă țară.  De constatat
diagnosticul bolii.  De elaborat planul de măsuri pentru localizarea și lichidarea focarului.

Raspuns: 1. Diagnosticul: bruceloza. 2. Se realizeaza urmatoarele masuri: - Intocmirea anchetei

epizootologice, cu identificarea si izolarea tuturor animalelor bolnave. - Realizarea vaccinoprofilaxiei la
animalele sanatoase: vaccinarea bovinelor cu vaccin viu atenuat de B.abortus tulpina 19. -Prevenirea
raspandirii infectiei la persoanele care deservesc intreprinderea data prin: admiterea la lucru doar a
persoanelor sero-negative si vaccinate impotriva brucelozei, asigurarea lor cu echipament de protectie
si mijloace de dezinfectie, instruirea lor cu privire la masurile necesare pentru prevenirea contractarii
infectiei. -In caz de identificarea a persoanelor bolnave sau suspecte la bruceloza, cazut este
denuntat, iar persoanele internata in mod obligator. Se initiaza ancheta epidemiologica, paralel cu cea
epizootologica. -In focar se intensifica masurile de decontaminare a produselor alimentare ( carnea si
laptele sunt supuse prelucrarii termice p/u a evita raspandirea infectiei pe cale alimentara) si
respectarea igienei personale.

Problema 2
Asistenta medicală, după utilizarea instrumentarului medical, l-a partajat apoi l-a spălat sub jet de apă,
după ce l-a plasat în vasul cu soluţie de cloramină de 3%. - De apreciat corectitudinea acţiunilor
asistentei medicale.

Raspunes: Algoritmul actiunilor este corect. Initial intrumentele se spala din abundenta sub un jet de
apa curgatoare, apoi se cufunda intr-un vas cu solutie dezinfectanta (in cazul dat, preparatele de Cl-
cloramina) (de exemplu cloramina 1 %- timp de 30 min.)
In dependent de tipul instrumentelor, se actioneaza conform schemei Spaulding.
P4. Medicul de familie în rezultatul consultului pacientului la domiciliu a suspectat
tuse convulsivă.
 De determinat condițiile de izolare a bolnavului.
Conditiile de izolare a pacientilor suspecti la tusea convulsiva prevad izolarea bolnavilor
in spital in baza indicatiilor epidemiologice si clinice .
Indicatii epidemiologice prevad:
- primele cazuri de infectie emirgenta sau reemirgenta
-persoane bolnave cu resedinta in camine, scoli de tip internat, cazarme ,orfelinate
-lipsa conditiilor de izolare la domiciliu -familii in care copiii sunt susceptibili la infectia
cu tuse convulsive
- familii in care parintii sau alte persoane profeseaza o meserie care prezinta ris de
contaminare a altor persoane
- apartenenta bolnavului la contingentele periclitante
Din indicatiile clinice la infectie cu tuse convulsiva fac parte:
-formele grave de infectie necesita spitalizarea
- prezenta complicatiilor asociate.

P 9. Medicul de familie trebuie să planifice vaccinarea copiilor pentru luna

următoare. Ce informații sunt necesare pentru realizarea sarcinii:
a) datele despre natalitate;
b) numărul total de copii până la 14 ani și distribuțiaacestora în funcție de vârstă;
d) datele cu privire la contraindicații relative și absolute la vaccinare in rândul
populației;
d) numărul de copii ce frecventează grădinița;
e) datele cu privire la copiii inclusiv în grupele de risc pentru unele boli infecțioase;
f) datele despre numărul femeilor însărcinate ce urmează să nască.

Medicul de familie trebuie să planifice vaccinarea copiilor pentru luna următoare astfel
el va lua in consideratie urmatoarele criterii:
a) datele despre natalitate (va duce evidenta copiilor nou nascuti care necesita
vaccinarea in luna urmatoare si ce vaccin i se va administra, doza acestuia, mod de
administrare, indicatii , contraindicatii , reactii adverse precum si valabilitatea acestuia)
b) numărul total de copii până la 14 ani și distribuția acestora în funcție de vârstă;
e) datele cu privire la copiii inclusiv în grupele de risc pentru unele boli infecțioase;
f) datele despre numărul femeilor însărcinate ce urmează să nască.

P8. La medicul de familie s-a adresat un pacient, care s-a externat recent din
staţionar cu diagnosticul „Dizenterie acută, formă medie”. În extrasul din fişa de
observaţie se menţionează însănătoşire deplină, rezultatele investigaţiilor de
laborator la externare sunt negative. Pacientul lucrează bucătar într-o cantină din
localitate.  De expus tactica de mai departe a medicului de familie.

1.Supravegherea de dispensar pe o durata de o luna, iar cei care au suportat infectie

cronica- 3 luni. 2.Efectuarea investigatiilor bacteriologice in fiecare luna. 3. Dupa
expirarea tratamentului de dispensarizare si insanatosire deplina , persoana poate fi
admisa la lucru, cu conditia ca investigatia bacteriologica este negativa dupa finisarea
perioadei de dispensarizare.
P4. La data de 10 februarie un copil de 5 ani, care frecventează grădiniţa, a fost
diagnosticat cu rujeolă. Din anamneza epidemiologică s-a constatat că, copilul este
bolnav din data de 8 februarie. La data investigaţiilor epidemiologice întreprinse
în focar (11 februarie) grădiniţa frecventează 17copii, pe listă sunt 25. Toţi copiii
au fost vaccinaţi conform calendarului de vaccinări. Izolarea pe grupe la grădiniţă
este respectată. Copilul locuieşte în apartament cu 2 odăi cu părinţii, care au făcut
rujeola în copilărie.
 De determinat limitele focarului.
Focarul epidemic este incaperea unde se afla la moment bolnavul, deoarece virusul
rujeolic se transmite pe cale aeriana la o distanta de 1-2m , tinind cont de rezistenta
scazuta in mediu extern existenta lui inceteaza in scurt timp dupa indepartarea
persoanei bolnave.
 De propus măsurile antiepidemice ce sunt indicate pentru a fi îndeplinite la
domiciliu şi în instituţia preşcolară?
1. Spitalizarea bolnavului in sectia de boli infectioase pentru 4 zile din momentului
aparitiei exantemului sau izolarea acestuia .
2. Aerisirea incaperii unde se afla bolnavul, curatenia umeda
3. Se determina receptivitatea contactilor de rujeola.
4. Contactii se supravegheaza `incepind cu ziua a 8 pina in a 17 din momentul
contactului cu bolnavul, zilnic masurindu-se temperatura si examinarea pielii si
mucoasei bucale.

P4. La unul din pacienții staționarului de tuberculoză a fost suspectată hepatita

virală. Din anamneza epidemiologică s-a constatat că 50 de zile în urmă pacientul
a suportat o intervenție chirurgicală pe motiv de hernie ombelicală în secția de
chirurgie abdominală a spitalului municipal.
 De specificat investigațiile necesare pentru concretizarea diagnosticului și
condițiilor de contaminare?
 De propus măsurile antiepidemice necesare pentru a fi efectuate în staționar.

Diagnostic:
1.Analiza biochimica a singelui cu determinarea activitatii unor enzime specifice (ALAT,
ASAT, F1F2, izoenzimele LDL5, MDH3,4; A3)
2. Teste pentru determinarea markerilor infectiei cu virosul hepatic (AgHBs, AgHBe,
anti-HBcor IgM si anti-HBcor IgG).

Conditii de contaminare: Prin intermediul instrumentelor chirurgicale care au fost

insuficient sterilizate.

Masurile antiepidemice:
1. Internarea pacientului in stationar cu administrarea unui tratament corespunzator.
2. Luarea la evidenta a bolnavului dupa locul de trai si supravegherea acestuia timp de 6
luni.
3. Examinarea clinica si investigatiile biochimice si imunologice se recomanda a fi
efectuate la o luna, la 3 si 6 luni.
Problema 3
Medicul de familie în rezultatul consultului pacientului la domiciliu a suspectat difterie.  De
determinat condițiile de izolare a bolnavului.

Spitalizarea de urgență; Examinarea clinică și bacteriologică a contacților din focarele de difterie,

depistarea copiilor neimuni și imunizarea urgentă a acestora; Pentru depistarea precoce a bolnavilor
se efectuează supravegherea medicală obligatorie a bolnavilor cu angină, laringită, laringotraheită și
alte boli suspecte, cum ar fi: depuneri patologice pe amigdale sau cu abcese paratonzilare, cu
investigarea lor bacteriologică, în decurs de 24 de ore de la prima adresare. În cazul depistării
bolnavului de difterie sau al suspiciunii de difterie obligatoriu se informează imediat Serviciul de Stat
de Sănătate Publică și să notifice cazul prin completarea formularului nr. 058/e. Bolnavul este supus
în mod de urgență spitalizării și seroterapiei. Toate persoanele care au fost în contact cu bolnavul de
difterie sunt supuse examenului bacteriologic din nazofaringe și supravegherii clinice timp de 7 zile din
momentul spitalizării bolnavului, cu examinarea zilnică a faringelui și măsurarea temperaturii.
Externarea bolnavilor de difterie se efectuează după însănătoșirea clinică și două examinări
bacteriologice în vederea confirmării prezenței C. diphtheriae, cu rezultat negativ. Examinările se
efectuează la un interval de 1-2 zile și nu mai devreme de 3 zile după anularea terapiei cu antibiotice.
Persoanele trecute prin difterie sau purtătorii de bacili difterici toxigeni, în cazul când mai elimină
agent patogen, pot fi admise în colectiv, cu condiția ca toate persoanele nevaccinate din colectiv să
fie supuse vaccinării contra difteriei, cu supravegherea medicală a colectivului până la încetarea
eliminării agentului patogen. În această perioadă în colectiv vor fi admise numai persoane imune la
difterie. După internarea bolnavului (purtătorului) în focar se efectuează dezinfecția terminală. În
focarul de difterie sunt supuși vaccinării: toate persoanele de contact, copiii și adulții nevaccinați.

Problema 10
În cabinetul de vaccinare a unei instituții medicale s-a defectat frigiderul. În rezultat, au fost
înghețate 15 cutii cu vaccin BCG, 4 fiole de imunoglobulină antirabică, 3 fiole de vaccin ROR, și
20 flacoane cu vaccin DTP.  De selectat acțiunile corecte în această situație: a) pot fi utilizate
vaccinurile BCG și ROR; b) pot fi utilizate BCG și DTP; c) poate fi utilizată imunoglobulina
antirabică și vaccinul DTP; d) imunoglobulina antirabică și vaccinul DTP vor fi neutralizate prin
dezinfecția chimică; e) poate fi utilizat numai vaccinul BCG; f) situația trebuie să fie discutată și
soluționată împreună cu medicul epidemiolog de la Centrul de Sănătate Publică.

a-poate fi utilizat BCG, ROR d-Imunoglobulina antirabica si vaccinul DTP necesită neutralizate
pentru ca sint substanțe biologic active, dar metoda nu am gasit... e --BCG+ROR ( deoarece
congelarea nu dăunează vaccinului liofilizat, însă conduce la deteriorarea flaconului cu solvent) f

Problema 6
La data de 15 septembrie anul curent la cantina unui internat din capitală au fost aduse
120 kg de carne de găină, care au fost stocate în trei frigidere din cantina internatului.
La data de 17 septembrie s-a depistat că un frigider nu se menţine temperatura
cuvenită. În aşa situaţie, şeful serviciului alimentar al internatului a decis de a utiliza
de urgenţă carnea depozitată în frigiderul respectiv, pentru a preveni detiorarea ei.
Astfel, la data de 18 septembrie din carnea păstrată în frigiderul defectat a fost
pregătită supă pentru prânz şi macaroane cu carne pentru cină. În dimineaţa zilei de
19 septembrie 15 elevi ai internatului au avut acuze de sănătate din partea sistemului
gastrointestinal. Pe parcursul următoarelor şapte zile s-au îmbolnăvit 157 copii din
diferite clase, toţi copiii au servit masa atât la prânz cât şi la cină. Din totalul de cazuri,
la 83 copii a fost stabilit diagnosticul de salmoneloză acută, forma gravă. La data de
23 septembrie în rezultatul investigaţiilor bacteriologice a probelor preluate de la
 pacienţii internaţi a fost identificată Salmonella typhimurium.  De identificat erorile în
menţinerea regimului antiepidemic în instituţia respectivă de învăţământ și măsurile
antiepidemice de localizare și lichidare a focarului.

1. Deoarece sursa de infectie in salmoneloze este reprezentata de diferite specii de

păsări și animale, rezultă faptul ca carnea a fost obtinută de la animale infectate sau
încălcărea regulilor în timpul tranșării, transportării, păstrării și prelucrării cărnii. 2.Nu
s-arespectat condițiile de păstrare a carnii, decongelarea ei si păstrarea la o t
nepotrivită creeaza un mediu favorabil pentru multiplicarea salmonelelor. 3.Măsuri
antiepidemice:  măsuri realizate în sectorul zootehnic, unitățile economice de
fabricare a produselor alimentare de origine animală, comerț alimentar, alimentație
publică, piețe agroalimentare;  măsuri de profilaxie a salmonelozelor în condiții
habituale; Raportarea cazului de îmbolnăvire la Serviciul de Sănătate Publică.
Spitalizarea persoanelor bolnave sau suspecte de salmoneloză și a purtătorilor
conform indicațiilor clinice și epidemiologice. Spitalizării obligatorii sunt supuși
lucrătorii de la întreprinderile alimentare, instituțiile pentru copii, staționarele
medicale. Atât în staționar, cât și în cazul izolării la domiciliu bolnavul și purtătorii
sunt supuși tratamentului conform protocolului aprobat. Externarea persoanei care a
suportat salmoneloza are loc după însănătoșirea clinică și după două investigații
bacteriologice cu rezultate negative pentru persoanele decretate și copiii până la 2 ani
care frecventează instituțiile preșcolare și un rezultat negativ pentru alte categorii de
persoane. Atât lucrătorii întreprinderilor alimentare și alte contingente similare, cât și
cei din instituțiile de copii, dar și copiii cu vârstă de până la 2 ani sunt admiși în
colectiv sau pentru activitate după efectuarea investigațiilor bacteriologice cu rezultat
negativ. Toate persoanele din focar supuse riscului de contaminare sunt supuse timp
de 7 zile supravegherii medicale, care include: chestionarea, examinarea, măsurarea
temperaturii, urmărirea după aspectul scaunului. Dezinfecția curentă. Se supun
dezinfecției vesela, lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă, instalațiile sanitare,
jucăriile, suprafețele încăperii, excrețiile și vesela pentru excreții. Soluția de cloramină
sau clorură de var de 1%, hipoclorită de calciu – 0,5%, apă oxigenată – 3%, săruri de
acid diclorizocianuric – 0,1% și alte substanțe dezinfectante aprobate.

Problema 3
În urma investigaţiilor bacteriologice realizate conform indicaţiilor epidemiologice
(contactul cu un copil suspect la difterie) la copiii din grupa medie din grădiniţa
„Îngeraşul” dinlocalitatea G au fost identificaţi doi copii – purtători de corinebacterii
toxigene şi un copil purtător de corinebacterii atoxigene.  De selectat măsurile ce
urmează a fi întreprinse referitor la purtători.  De argumentat răspunsul.

1.Copii cu formele toxigene de corinebacterii prezintă surse de infecție a difteriei.

2-.Măsuri îndreptate spre neutralizarea sursei de agenți patogeni---depistarea și
asanarea purtătorilor de C. diphtheriae . -Copiii înainte de a fi înscriși în instituțiile
preșcolare, orfelinate, școli de tip internat, cât și lucrătorii la angajare în aceste
instituții trebuie supusi testului bacteriologic pentru difterie - depistarea precoce a
bolnavilor : supravegherea medicală obligatorie a bolnavilor cu angină, laringită s.a.
-Imunoprofilaxia: vaccinarea populației cu anatoxină difterică și menținerea nivelului
înalt (˃ 85%) al păturii imune antidifterice în comunitate. Doză de 0,5 ml la vârsta de 2,
4 și 6 luni, intramuscular. Prima revaccinare cu DTP : de 22-24 de luni A doua – la
vârsta de 6-7 ani cu DT A treia -la vârsta de 14-15 ani Următoarele revaccinări la adulți,
la vârstele de 20, 25, 30, 35, 40, 50 și 60 de ani, se efectuează cu vaccinul Td. De
asemenea : -Se informeaza imediat Serviciul de Stat de Sănătate Publică (formularului
nr. 058/e. ) - Bolnavul este supus în mod de urgență spitalizării și seroterapiei. - Toate
persoanele care au fost în contact cu bolnavul de difterie sunt supuse examenului
bacteriologic și supravegherii clinice timp de 7 zile - Externarea bolnavilor de difterie
se efectuează după însănătoșirea clinică și 2 examinări bacteriologice negative.
Examinările se efectuează la un interval de 1-2 zile și nu mai devreme de 3 zile după
anularea terapiei cu antibiotice. -Persoanele trecute prin difterie sau purtătorii de
bacili difterici toxigeni, în cazul când mai elimină agent patogen, pot fi admise în
 colectiv, cu condiția ca toate persoanele nevaccinate din colectiv să fie supuse
vaccinării contra difteriei. -După internarea bolnavului dezinfecția terminală. -În focarul
de difterie sunt supuși vaccinării: toate persoanele de contact, copiii și adulții
nevaccinați contra difteriei; toate persoanele care urmează să fie revaccinate;
persoanele la care, în urma investigațiilor serologice, a fost depistat un titru protector
de anticorpi antidifterici mai mic de 0,03 UI/ml.

Problema 3
La 17.07 după 12 zile de la întoarcerea dintr-o țară asiatică endemică pentru malarie, la
policlinică s-a adresat bolnavul C. cu acuze de slăbiciune, febră (39,3°C). S-a tratat 7
zile cu diagnosticul „Infecție acută a căilor respiratorii superioare”, însă starea s-a
agravat prin accese de febră la intervale de 48 ore. Peste 14 zile de la debutul bolii s-a
suspectat diagnosticul de malarie și s-a efectuat examenul parazitologic al sângelui.În
rezultat a fost depistat P.vivax.  De precizat riscul de răspândire a malariei de la cazul
importat.  De elaborat planul de măsuri antiepidemice inclusiv în staționarul unde va
fi spitalizat bolnavul cu malarie.

1.Cazul de import prezintă pericol pentru populația autohtonă deoarece rezervorul și

sursa de agent patogen sunt reprezentate de omul bolnav cu formă acută sau cronică
de malarie și de purtătorul de gametociți. Transmiterea -parenteral-înțepătura de țânțar
g.Anopheles fem (420 de specii ,40 de specii transmit malaria,se pot întâlni peste tot
cu excepția Antarcticii) 2. Măsuri antiepidemice: Important: Malaria terță cauzată de P.
vivax evoluează cu două tipuri de incubație: scurtă – 8-21 zile și prelungită – 6-8 luni,
uneori până la 1 an. *Investigarea persoanelor sosite din țările endemice. *Persoanelor
care efectuează deplasări în țări endemice de malarie- chimioprofilaxia a)declarare
obligatorie primele 24h (se vor stabili originea cazului, factorii care au condus la
apariția lui, condițiile posibile de răspândire) b)Spitalizarea este obligatorie c)izolarea
bolnavului de contactul cu țânțarii d)cura radicală de tratament cu scontarea
chimiosensibilității e)Externarea-după dispariția parazitemiei (2examene hematologice
neg succesive, la interval de 48h). h)Dispensarizarea foștilor bolnavi 3 ani pentru P.
vivax (examine clinice și hematologice periodice) g)Se iau măsuri de combatere a
vectorilor prin pulverizare de insecticide în teritoriul microfocarului și încă 5-7
gospodării din jur. i)În zona de 3-5 km se examinează bazinele de apă, mlaștinile și se
ia decizia privind necesitatea de prelucrare a suprafețelor anofelogene. j)Se
elaborează un plan complex de supraveghere a focarului pentru următorii 2 ani,
începând din zona stabilirii diagnosticului definitiv.

Problema 10
În secția de chirurgie abdominală a fost diagnosticat un pacient cu infecție de plagă profundă
după colecistectomie. De constatat factorii de risc posibili.

Factori asociaţi cu pacientul : Vârsta Alimentarea Diabetul Fumatul Obezitatea Infecţiile

concomitente de altă localizare Colonizarea cu microorganisme Imunodepresia semnificativă,
pronunţată Durata spitalizării preoperatorii

Factorii asociaţi cu practica chirurgicală Tehnica chirurgului Insuficienţa hemostazei

Traumatizarea excesivă a ţesutului Calitatea prelucrării mâinilor chirurgului Hipoxia
intraoperaţională Hipotermia intraoperaţională Pregătirea câmpului de operaţie Durata operaţiei
Ventilarea sălii de operaţie Sterilizarea neadecvată a instrumentarului Prezenţa corpurilor străine
în zona intervenţiei chirurgicale Drenajurile chirurgicale