loan Constantin Semnale si Raspunsul Circuitelorproducerea, demodularea si spectral ocupat, eu referie la expresile Determinarea rlspunsului circutelor la semnale, Intt-un eadru ‘general face apel la transformatele Fourier si Laplace. in continvare sunt dezvoltate © serie de metode specifice pentru analiza circuitelor ‘nd semnalele aplieate sunt semnale modulate lucrisi pe ealoulator a fost efectuats cu grijt gl dteuie Marian Codreanu,far8 8 e&rui contribujie cas carte mua i tineri colegi mi-au oferit prilejul unor discufii utile pe smarginea materialului, amintind aici pe Di. Conf. Dr. ing. Cristian [Negrescu. fn stargit dor au mai pujin tnsemnat apreciez contribujia Dnel Mihaela Beluri care a avut un rol important Ia elaborares unot probleme din domeniul sietemelor gi eenmalelor discrete. i afi in stare 8 citez pé toy cei cu care am colaborst in lungul timp, dedic ce este mat bun tn aceasth carte celui ce mi-a fndrumet prim pasi in acest fascinant domeniu, celui ce a fost Prof. Dr. Doc Gheorghe Cartianu, Membru Corespondent al Academlei Romine, etitor de geoald de rediocomunicati ‘Octombrie 1999 Autorut i a CUuPRINS SEMNALE $1 SISTEME ANALOGICE 1, SUMNALE PERIODICE woes ’ 1.1 Srl Fourier subform tigonometict oa 9 1.2 Serie Fourier eu forms compact... 0 1.3, Serta Fourier sub fir comMpleN neieannintnennnnal 1.4: Reprezenafensemsaleor prin sei de fet otogonle Sera Foiler genealleth cr sncsnninmnnnsineane? uuasinste Deaton bistaburiLon. INSTUDIUL SEMNALBLOR:..., 2.1, Preliminats 22,0 case «datatiler (0) 2 23, Propletat ale distbitlor (27) 2 24. Disebutia Dae. i a5 25. Dintebutia ptiodios 4) 20 3. TRANISFORMATA FOURIER IN STUDIUL SEMNALBLOR ws scnc33 3, Teansformata Fourier ¢sernalelor-unei ta bg, 33 512. Teansformate Fourler a temmalelo: “at 33. Transformata Fourer a semoalel A 434, Tansformala Fousir a semialelr petioice ($°) a7 415, Teorera epaniontll yoeennenepnimnnnninninnne 4. TRANSFORMATA-LAPLACE IN STUDIUL SEMNALELOR st 4. Transformata Laplace a semnalelor fun. cnnnnnnnne Sl 42. Trasaformats Laplace sermalelor-disribih conn 43, Rela de legtur inte transformatete Laplace gi Fourier 1 §.SISTEME ANALOGICE LINIARE soon SEMNALE $1 SISTEME ANALOGICE - PROBLEME. *£ 1: SEMNALE SI SISTEME DISCRETE. 6. SEMNALE $I SISTEME DISCRETE. GENERALITATI 8s 1 SISTEME LINIARE DISCRETE, INVARIANTE IN TIMP 1 7.1. Convolaia disses _ ot 1.2. Fune|a de wansfer err 9 7.2. Slatere dinette i een 98 “7h, Silaesdisereth a sisterelor . 9s B-TRANSFORMATA 2 nn sone BB 8A Det sm 99 1.2, Teoreme slo eansformatel Zn 101 83. Caaf seevenfel dln ransformate 2 sn rncinnenennenel Of 14, Trsformats 2 anaterals . 110 9, ANALIZA SISTEMELOR DISCRETE RECURSIVE CAUZALE. REZOLVAREA ECUATIILOR RECURSIVE a 9.1. Rspunsel sistent disereteauzal am 92, Risunstl sstemute diseret cauzalavnd condi ile 13 10, SISTEME DISCRETE CAUZALE DE ORDIN FIN! 6 10.1. Gena co 6 102, Forma canonit de realizar a sistemelor discrete eauzle 117 10.3. Carateristlte de Fecvent ale sitemelor discrete. 19 11, SEMNALE DISCRETE PROVENITE DIN ESANTIONAREA SSEMNALELOR CONTINUALE. 174 12. SEMNALE DISCRETE PERIODICE 1 12.1 Transformata Fourier discret (TFD) 129 12.2, Peopreti ale tansformatel Fourier diserete 180 123, Aplcaie a calcuio nomerie a transforma penusemnale continua 13 124, Temsformats Furl tap (TFR) 136 SEMNALE SISISTEME DISCRETE - PROBLE 19 HL SEMNALE MODULATE 13, MODULATIA PURTATOARE SINUSOIDAL 13.1, Mola tn aiding 13.2 Semate eu musi ini 1221, Forms generals a sermateor eu moda liniarh 1.2.2, Semmale eu bonds lateral dud 9 puttonre sprint (ALD-PS) 15.2.3, Semnale ev band lateral wien (RLU) 10.3 Semnale eu module Tn event MF) 1.4 Semnate cu mode ta fa (MP) — 13.5 Semale modulate sinullan in amplitaine gi eevena 12.46 Inerferita uns semnal modula eu 6 purtitoatespropa 13.61 oteeerena unutsemnat smo ‘cv putas apropits : 1346.2, Iterforenja ual seminal moult fr feevenit co putas arepits iting 14, MODULATIA IMPULSURILOR... . 1141, Modelaininpolsrlor fn amptiudine (4) 141.1. Modulaiaimpulseriter in ampitune de tp natral (- narnra) 14.1.2, Modutaiaimpoleerier fn arpituine Ae tip uniform (AA4-anform) 142, Modelaia imple fnpoue (MIP) nnn 142.1. Medulaiaimpulsriter in pozitic ep natural (Patera 14.2.2, Madulatiaimpuleriorn priie ei nifran (AIP wif) SEMNALE MODULATE - PRODLEME 178 ut 8 16me 1V, RASPUNSUL CIRCUFTELOR LA SEMIN. IS. METODA FOURIER 15.1, Deseieren eto Fourier 152, Consid i auprn apical metode 15.3; Rasp, tec jos idl fa salt eas 154, Rapansul ilu deal toce band Ta impulsal Dirac 15.3. Metod arionies. Cae general 16. METODA LAPLACE 7. METODA REPREZENTARM SUB FORMA COMPACTA ‘A RASPUNSULUTLA SEMNALE PERIODICE 18, RASPUNSUL CIRCUITELOR LA SEMNALE CU. ‘MODULATHE LINIARA é : 181, Semaale ev modula Fine (MZ) 18.2. Metoda Fourier " 18.3. Echivalemat de Jones feevenft 184, Semnal medalator petidic 18. Semnal mods 185.1. Metods Foster. 18.32. Metoda Laplace 19. RASPUNSUL CIRCUITELOR LA SEMNALE CU MODULATIE IN FRECVENTA 15.1, Semnale eu modulaie in feevenft (MF) 19.2, Semat modulator petiole; metods armoni 19.3. Seinal modtatoronrcar; metodsevassaonart 194. Semnal modulator sl ire. RASPUNSUL CIRCUITELOR LA SEMNALE FROBLEME ANEXAL BIOLIOGRAFIE stu INDEX DE TERMENT peTIVA a 201 206 a2 216 a9 236 27 239 208 2 248 251 ass 23s 256 260 269 a 289 291 293 ap. 1 Sormate per J, SEMNALE $I SISTEME ANALOGICE, intr-un sens mai resrins seimalele analogice vor f% reprezentate prin funetit 7() definite pentru VreR. Ele pot ( numite senmale continua. ‘Aceast categorie de sermale na va stu va etna ea ator esto. Se vor enaliza pe rind sommslcle periodice, apoi semnalele nepetiodice si transformatie iategrale necesare studiuut comport lor la parcugerea eieuitelor electronice. Transformaile integrate 50 feferd la transformarca Fourier” sila tansformarea Laplace (ailateral, Se prezintd citeva notiuni legate de sistentele analogice si snliatilewansformariiorintegrae fe studi lor. ir Sey cE sullen im toate cazuile si CAP. SEMNALE PERTO! Seria Fourier sub formé trigonometried Se consideri semnalul periodic /()ER de perioads 7 M+T)= sO WER ay si feL,(0,7] absolut integrabil pe intrvalal (0,7) Intr-un ponet de discontinuitate de speta a Hailes) s-8) a Se asociaza seria Fourier sub form trigonomiteicd F)=2+$ (a, coskot +h sinks) a3)10 1, Sonmate gi ssteme analopice Cap. 1 Senate petiodice n unde Gate asiguratd in orice /. Se remared in uceastd situate varatia oy=2n/T intrinit fete peo pevoad 2 7 =F [1eosrat at (New us) u as io 2 ny ~ se el 0 astfel inet lin in + = 1 erat as Critert suficiente pentru indeplinires condifiei de convergent 1) DINT: exists 8> 024. poled Ha-0-20 ly og us Pee sou sient dc ens 3> 0 a foesd= Hola cn as) 2) LIPSCHITZ: f() este comtinud int, gi existh §>0 a pentru te[08] Ire te) MEM M > 0,7 (0A) an 3) DIRICHLET: f(t) este monotond pe porfiuni i sre un numa fit ie puncte de diseontinutate de prima spe(d. in acest caz convergenta ‘TH: Dack /(9)= £frteosko.r it be 1.9) TA: Dack fl}~-F{-) 1) ref frosinnasar a-0 co) EXEMPLE: El: Fie functia de comutotie (0) voprozematd ta figurl si detinits prin fl te(0.r72) fA)={O. 1-0 Lnteerra f= £7)2 1. Scmsie a sstome anatonice 410 Seobservi ct: /(()=—s(-t) Rezulta penta & impar pentru & par 4 Raa ip snr Dow E2: Funcfia de intrerupere f(t) este: i, te(0,r/2) KO f(e+7) Se constatl: B= 3041) desi, Cap. Sermate periodice 13 ‘Se observ8 cd ambete funeti indeplineseeriteriul lui Dirichlet. 3: Dact VIM) pentru ie (0.1.0) aay, tunel pentru valori fai ale lui &: a) Se constats pentru funeile j(¢) sift) setderea coeficientior eu cordinul armonicit deoarece: LIO<0 dimverist (su EsQ=0 Ta: Dact /\¢) indeptineste conde de. convergenté penteu seria Fourier atunc FO" FO, (13) cu alte cuvinte se poste derive de x ori seria Fourier a functici /(’) pentru a 0 Basi pe cea a functiei derivate f(t) TS: Daed a, =0 atunci Fs [ylehe= [Flee (144) cu alte cuvinte seria Fourier a semnalului F() se objine integeind fermen eu ‘outer a somaalului /() 1.2 Seria Féurier sub formé compacta (armontet) Seria Fourier sub formi trigonomettics poste fF pusi sub form ‘ompacti (armonica): 10=4+¥Acodnog+9,) ts)“ 1, Senate gi ssteme anatogice ade: = areng 2s (16) Amplitudiile A, formeazt spectul de amplitudini ale semalutui gi se reprezina can figura 11 Spreuntde ¢ amon | ee Fig 1.1 Spectul de amplitdini Aceste ampitudini se pot misura cu aj selectiy, avind deci un suport fic Spectrul de faze se reprezinti ea in figura 1.2, dar misurarea sa ‘este mai dificil Special % aetze | 9 se : Fig.1.2 Spectul de faze Importanja spectrului de amplitudini este legatd de posibilitatea twansmiterii unui semnal periodic printroun canal de comunicatil. Cu eft scad mai repede amplitudinile ew ordinul armonicii bande ocupath de semnal va fi mai mic, iar componentele foarte miei se neglijea78 sim 1 Semnate perodice 1 1.3 Serla Fourler sub forma comptexs Pornind deta seria Fourier sub forms trigonomettic& se determin pentru semialul periodic real f:R—>R-setia Fourier sub. fons complex Sena yom au de: [floerae cna Ch-mo,)=C"(ra,), ne ' Se const 4,2 2lC{wo,)., 221 4=Cl0) sy Dich semnall periodic este compen f:R-¥€ siunct determind direct posibilitatea reprezer : _ (147) cae coetien deasli su ub forma seriei Fourier Chr, 1 hed pilerma, nex (120) Pentru a elsidervolteres in sere Fourier sematu ‘conjugat, din relafia (1.18) se determina es ror. mez Gay di rl Lene} (222) oo) La caleulul coneret al coeficientului C(n«,) determing (0) conduce deabicet ia nedetcrminare. Se recomanda calcul 20) enn a eae a16 1, Senate st sistenie anatogice Cap. t Serna periodice w care exprima putrea sermalutus (). Relatia precedenta poate fi pretuerats, pentru V/(eJeR Ll= Lila, cost pol JHa-C0)-Srcna} =a oS od AUD» ZL. culver Ff Valores efiaceasernali /(JeR este netia de corelatie i) cv aceeay perioad’, de corelatic este: Ugevi (1.30) Eines «2 fh Produsul de eonvolutie a sf Pentsu seninatele (1.20) se defineste produsul de convolutie siete prin Pet eee ; male) = ref) G25: CO LOL =U A= [rleli-aae (131) Demin devoae sn ste Fouts BE seacein ralehek'f eEclaa,)emiear= (6-5-4 TiOSc noe = i . 0.29 ans : loans [fears Dei Sole L fieemaee aay Dacd f()= All)= s(¢) atunei Coy) = Cyn) = Cla) Se remarcé fapiul ed produsul de convaluie ese comutati, 14 Reprezentarea semnalelor prin serii de functti si funcjia (1.24) se numeste funeiie de autocoreate: ortogonale. Seria Fourier generalizata E roman Zelwope" aan He | | = Zalea,klow,)e § 5 é i Seria Fourier poate flit pentru reprezentaes semaalelor te super eo de gine se erent csr ours lc noi semnal peridie dar pe suport compat se deca feprezintd semnalul dat, ™ " r Tyra (128)ular at deevoltri in sel de func Seria Foutier este un ea2 par ortogonale (seri Fourier generalizate), Un cada natural de studie al problemi il reprezincd analiza functional, Se considers spayiut Hilbert H real si o baz ortonormatt (sistem ortogonal total) format dint-un git de vector! #= {5}, wade multimea Beste Fintd sau nuevsrabile Baca ortonormall Bate proprietaile: Vijer 433) 2 Orice vector din # este limita unui sir convergent de vector! din subspafiul generat de (subspatiol generat de B este dens in #1) Fie well. Numerele ¢,=(wye.) se numese coeficlentt Fourier aia celatv La 8. Se conidert I= N general ‘Feoremi: Pentsa orice clement weA seria Joi w relat la B este convergent in # Tee 4139 Seria Ye ese convergent ndeplinesteelatis lui Parsevsl Pi Se deduce inegattatea tui Bessel dest i as) 36) aca buaa este ortonoraats levees, aan nw este neapivat ea fel? =! Cap. 1 Semnste peiasice 13 ) kf om ‘ “Bee, 38 Ret Poa dv x (40) Notind cu My subspatul vectorial generat de feb, $i eee =(use,) aan ome st aay Distanja [x4] se mumesteabatere medie pétratic’ gi prezintd wn sinim relativ Ia alte distanje uv] ew vel, Teorems: Spats [4 et spain Hilbert Fete frost dn fant suis JT 9 Rte ene [Puen aan Protas seta stint pin (el pose aay Wa (a9 Vom considers 1 =o,20 4. Sonate 9issteme anatogice Teorema enfin anf Formeaza v bsza ortenormatdtn-spatul Hilbert al functillor £3(0,7} (de ‘energie Finis). Convergenfa seriet Fourier este asiguratl in Za] dae ne echivaleazd convergentei punctuate. (0 baz ortonormatt se poate obtine eu mulimea; ing. in2ant (1.48) 95204. De aceasta dati: see. tel 149) 8 se objin imediat coeficienili dezyokirit ta serie Fourier sub form Trigonometrie (1.4), MR RE RS CERN ost stidiul semnaletor 24 CAP. 2. ELEMENTE DE TEORIA DISTRIBUTHLOR IN STUDIUL SEMNALELOR 2.1.Preliminari ‘Se adopt urmitoarste nota identi C= este muljimea funetilor continue pind la ordinul & inclusiv; RC continue cu derivate Cf - mimes funtillor din C* eu suport matginit; ‘k= mullimes funfilor integrable Lebesgue pe Rs le au propsiciatea dea ff misuraile i dest Joletar 0 se considers (/,9,) 50 (pentru 20) Proprietatea de tniartate const in Af )+ 2) @5) (F.09, +59) unde ade SEW", 94. 6 Funejionalele din ‘D’ se numese distributt iar cele din 5! istibuti temperate, Exist incluziunes $< D’ 24, 0 clasificare a distributor (D4. Fic o funetie g € 4. Se poate defini aplicatis g: D> pentra Yo ed prin (e)* Jalna 26 Funejionats asifel constituitd este evident liniars gi fn plus, dacd vr ela, | (=o a cvalte cuvinte este continua prin s Se consider g ce 2 distribute, nd distrbue regula sau functia. g priv Distributile care nu sunt regulate se aumese distribu(l singular Exemplu de distibutie singulara este distributia Dirac 5 :D—> defini pri {6.9)=0(0) Qs Bxemplo de distribute vegulati este @ ssociatd functiei treaped of Pentru sceasta zat own fot, ee as je 2.3, Propricti{I ale disteibatiior (D') Operatite cu distibulii sunt definite astfel neat s4 reprezinte extindere a operatilorvalabile penta distribute eepulte 1 Distribuple fe D! se anuleazd ye Te R dact (Fo9)=0.¥9 6D si supp p= et Pentru simplificare se serie s)=0861 2) Dows distributit f, ¢D',f, © D’ sunt egate J, fy dacs Gue)= Koo) ¥e cz 3) Convergenta slaba in D' 2 unui sir de distibusit (f Aistributia Fare toe dack oy eatu 1 Sera si snteme snslogice Limsoon) (oho e D 2. Se noteaza @.13) 4) Se conser girl UfJay oof, e.5 sir reprecentaiy Aisibatied Fe D! dace tie [ilOn(ae=(fe)ve ed as) ceca ce se serie echivalem ling, =f nD’ Proprictatea se extinde la famili!repretentative eax in care siral este inlocuit eu o familie de Funetit depinzind de un parame 5) Schimbarea de variabila 216) unde fc spe Dae R\ (LER 6) inmuttirea distributiel eu o functic g¢C™ (ef.oh=(Soe9) ay 1) Devivaren distributor (9) =C(.0%) es) unde drivaea se pate face de oricdt oi 8) Convergenta unet seit de disribupit Sf, €4 , ©! eee 0 Aistibuie fe Date le dai lings s.=s Go D') aus) Cap. 2, Blemente de tétia distributor in stadia semnalelor 2 walle cuvinte dacd sirul sumelor parfale conver Este valabila urmatoarea eorema: sab in 0! tre Tu te foe Uh ssn de finest $y, uniform convergent pe orice interval marginit din Ie cdtre fanctin fe L", Egatitatea Ehes 2.20) privitt tm D! poate fi derivata de oricate or 2.4, Distribufla Dirac Vom to fm revistt inplictile proprietilor generale ale distribugiilor pentru cazu! distributici Dirac. x 1) Disteibutia 5 este punctials, adies 5(()=0,140 en Aré)A>€>0, 92D. Se poate seri (o,el0)= en) sA\A> €>0, 6D. Se poate sete {5.00} =9(0)= (2.23) Rezulth pentru A ro 8()= 0 e(-2-e)Uleee) 24 unde 6> 0 poate fi ales ered de mie 2) Si arkttm e& pentru ae Ro} 225)