9002 @fiSaunong Up Iheusiaatun esnype vwvemey Y V4 7» 2 ely w Or Hy a RPE Sony YIWA19v VN YON NI 3Z379Na 1.iNaNTINI ATV 3193dSV WIHIT NIOLIHIIOLS WNVINGVReferenti: Prof, univ. dr. Liliana JONESCU-RUXANDOIU Prof. univ. dr, Gabriela PANA DINDELEGAN De UR EST?) 4 a. | Be Sos. Panduri 90-92, Bucuresti — 050663; Tel/Fax: 410.23.84 i: editura_unibue@yahoo.com et: www.editura.unibuc.ro itere gy 100032 8639 | Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romani STOICHITOIU-ICHIM, ADRIANA Aspecte ale influentei engleze in roména actual Adriana Stoichitoiu Ichim, - Bucuresti: Editura Universitat din Bucuresti, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-737-172-0; ISBN (13) 978-973-797-177-0 1 cus -Litere wun mt 160-044191 Tehnoredactare computerizata: Constanta TITU 1,112.1 :811.13: i din bucuresti” 6. Observatii privind semantismul termenul Cuprins + Partea I 1, ,Romgleza”: optiune personal sau efect al globalizarii? 2, Asimilarea anglicismelor din romana actual. O perspectiva normativa 3. Calcuri lingvistice dupa englezd « 4, Semantica $i stilistica anglicismelor S.Influenta engleza in terminologia politic& romaneasc& lider in ‘roména actuala 7, Sigle de origine engleza in mass-media YU Partea a I-a 1. A Functional Approach to the Study of Recent English Loan-Words in Romanian cn 2. Anglicismes en roumain: mode ou necessité ? 3. Norme linguistique et norme sociale : anglicismes en roumain 4, Liinfluence anglaise sur la terminologie politique du roumain actuel . ses 5. Globalization through English in Romanian Post- ‘Communist Media le cas des Sigle si abrevieri Bibliografie 29 69 94 7 152 162 183 194 208 218 239 243un ap giuapiaa uy snd aso sojouisioysue vorzngip 1S eriizede uy fesoud ynjoy “azesay In]NoIxXe] Baez! feuoreuLaUT voroyisioalp © ‘eaitfpSoquy ej aued eye ap od Je] ‘injnoygnd w ,gonsiaduty wareonpa" | auied o ap ad inqusuos areod wsaid ‘uoyouatut | un 1S 19 ‘aes uy ound ened e* reumu nu muizoidos vsaid yo varsSulAuoo yzeq v| ale BAteWOU EANosdsiod O-nUIP eIpoUE qu) tapayyno eanoadsiad urp — wigan ‘pues eoytop Je UT + (ures jnuouuiey nd wodes ur inpnsoriqoa v Bred9q) aunijoe eo yeisapiuew) ayoaigns pRIO}DOf 1S (4ojausou wUUId} ¢} yeoyipoo 18 TiqUIT] iNjnUaISIs B PUIEyU! eaIeZ[UEBI0 op wyUezerdal) angaigo jnaojonf :10|9uistorSue vaseywise UL He qio19e anutp ajaiuaraproyur a1opoa uy wove ‘puey jnumd uy UY EIGN © puRzia ‘aysliquiasap-jsod 1apeoriad erpow -sseul UIp sojawis}orZue e aNeULOU dy ap axvproge oO voI20U! 2p toBares fan s0j90 & YIoNs arefinuedep © enuued nu {(,eluorouls ut a1uosoeip ap jnuaurouay) areosnu wiuoueuuod up ‘o1ueUIp woisis 29 "qUIN] vassdsoU0D 1Saqq + (ouustuteans nes attisitiax ajqyumu-vse) urENS Iuuojoeea jesToyuy Yensed ne-1$ amo a[oo op 1S 1Wo ‘apEpruMIse ya[dwos opanynumaduny op yee aSagasoap 9] aiUEINONIed wiseaoy “URW Liquit] [NWASIS ve] admdypo ap sand anoyfo pupouiun 1$ porupiag nzapBua usp tunynumaduay gyurzaades apouisioysue ‘aredeose Sie) iiuyap iun wuojuoy pawuiou payzodsied O “Rjongow vupwiod up sojaus}y6uv vasavpuysy. ales €0P :9L61 nuwosnq (z002) Kojqtingy upreyy -y2apSuo eluant ap ghey mu9]02 2e1y9 16 axeaquyoo teu yn TB alS20x9 jnuustind go imutiau 9q (9002) 1o10un nftuod arian] o-nu) noto, fe Himut ep rumete ~ Few away . “aseayduied aut, nib iA nau auUwoD spi9pIsiion sisi sausiar U9S ap don 2p spBeyo no asm no siebueAy Sep sinajowoxd soy (95 *ez61) 288005 Wen Xe “d “66'€0'92 “V) ['su ats] .clein HaSOUL ImSMUE9 axe nu {a “MIEIB 90f iin {G0 9814 “461 asso0n + 1) 235009 ‘(pus oumiss sp zoe nanny oe lpmne 9p naar icy 2 99 a S1Aa1 UIP sojawistonSue BreIDeSU09 PWOIdIp ay Punuexoly ap teasiSaiuy sede - rep aaa issne siau snid ‘senboatun ‘sasai Sap wwosodoud ‘sazqou surow no si SauMa} sa{ UBAnoN ‘sowrstorfaue (juo8euew sajes un nes 128% ! mes saBeuew aise gor “ensone aie pans et oe oun 24 ota) onoxe exuina ay peer (] a1gmeat ‘sns wy reuinu wpeas od zea tp ‘eleta ad azzostyout 0 ‘ones Be od wo He¥s wa20 ated pounw ap jnz07 “pouniw ap 20) “6661 autea# ap jnue wy uowadns snd 21s9 orns inmuotzoy u30 Adriana Stoichitoiu Ichim dicfionar al limbii engleze utilizate in emisiunile postului BBC World Service in ultimii ani® si de numerosi lexicologi’ Totusi, atentia cercetitorilor romani s-a concentrat mai ales asupra aspectelor strict lingvistice, dintr-o _perspectiva predominant descriptiva® sau, mai recent, asupra _celor functionale’. in mai mic& m&sura au fost abordate inainte de 1990 aspectele normative implicate in utilizarea anglicismelor”. 2. Desi ponderea influentei engleze in romana actuala este dispunem in lingvistica romaneasck de un studiu complet, exhaustiv asupra influentei engleze, nici de un dictionar de anglicisme, asa cum poseda, de pilda, franceza'* (existi, in i gve pentru anumite oliticd, administrativa, economica, marketing etc.) Ité parte, nu consideram util& publicarea unor aga- numite ,,dictionare” de anglicisme, destinate, in principal uzului didactic, dar lipsite de minima rigoare stiintifick. O asemenea de instrument normativ al uzului ~ EEDC ~ ofera numeroase exemple de erori flagrante: includerea de cuvinte cu alta etimologie decat cea englez& (écart, en detail, acquis {comunitar] < fr. land [federal] < germ); gra nerecomandabile, in contradictie cu cele consacrate in uz si dictionarele_roménesti (banker; interview; leader; spici; speaker); indicatii morfologice inconsecvente sau chiar gresite (computer - ca verb tranzitiv; junk-food si newsletter ca substantive la plural; smart-tag ca substantiv masculin; trend — inregistrat ca substantiv neutru, apare cu sens verbal ,,a avea 0 directie generala sau tendinti; advocacy, property scont, rule, u-commerce, up-grade sunt inregistrate ca substantive fara gen); sensuri etimologice, neatestate in romana (,cel mai inalt varf al unui munte” pentru swmmit; ,,persoand care serveste pentru server; ,sandvis, tartina” pentru sandwich-man; ,juctitor” pentru player; ,stapan” pentru master; ,fese, fund” pentru fundament). Asimilarea anglicismelor din romana actual 31 Dat fiind ritmul foarte rapid al imbogatirii lexicului dup’ 1990, nici dictionarele limbii actuale nu reusesc si inregistreze toate anglicismele care circulé in mass-media cu o freeventa painting, showroom, Tour operator, walkman; dintre siglele absente pot fi mentionate DJ, KO, IT, PR, SF. Abrevierile imprumutate din englez sunt, in general, ignorate si in IOOMP, unde nu apar decat CD, OK, SOS si WC. in mod surprinzator, in unele cazuri, sunt tnregistrate formatiile lexicale-sursa (curriculum vitae, disc- jockey, long play), dar lipsese siglele respective (CV, DJ, LP). Examinarea compuselor incluse in cele dowd dictionare pune in evident& numeroase lacune si inconsecvente in domeniul \dicafiilor morfologice. Astfel, in DCR, e-mail si stand-by apar fri nici o precizare de naturi morfologica; substantivelor fair-play, fast- food, feed-back, mass-media, talk-show si workshop mu died genul, iar compusul feleshopping apare incadrat nejustificat la masculin In IOOMP abunda indicatii de gen eronate, in contradictie cu normele limbii romane si cu uzul consacrat: disc-jockey, old- boy si play-boy sunt considerate neutre (desi desemneaza animate je sex masculin); blue-jeans este incadrat gresit la genul neutru, iar baby-sitter la masculin, Inconseevenfe apar in indicarea genului (love story este considerat feminin, iar story — neutru) si a formelor de plural (cf. businessmeni si congresmani), dar si in ceea ce priveste calificarea morfologica a unor imbinari lexicale (hot-line, fair- know-how si love story sunt considerate substantive, iar brain-drain, hot dog si pipe-line — locutiuni substantivale). Indicarea formelor de plural se face absolut intimplator, ca si inregistrarea variantelor in uz (de exemplu, lipsese formele consacrate in limbajul colocvial ale anglicismelor businessman,yeAdape {PUL [99 jnuawuo) oBaje v nunuad ‘ayeo1xo] 1ojaiuareazyoa wadnse ozoyooyjou ys wud 9] nu — sojnSiverz jnzeo uy sae feu — aze9 ‘equd nes vareyipoulos ‘sWOIeUT qui] JoJasinsad B axeySvouNd vyUDIOYINS! ‘systaduyy wsigous und asnpen ‘earesaye 1 jemoajowu! |nuiseyaan winooud anedou dy ap i SIWANOWIOU UNS 9[q “auBOIRUNYP 3eIyD ymnumiduy guizesdes Qxnp ap* apusiysuy “TTS _ Auvb1ou09 nes armpjouap ayeATouL J jod avsaoau ajouistonsue ‘alsoudxa 18 (gaisensied) garreuoo “(ganetusoyut) pperiuosajar oytyouny vamnajduy usd yezussyo0100 ‘onstongnd injnsinosip eaverxe|duros ap euves pupul, ~(gyeuoripusayur oTie|naiis “ajejfajsaudye “ghdonooj1aezq ‘gizioaid) uoiyome jnuawza, no uodes uy ofejueae oywunue urzeid aavo nes 9soupUios uapuodsarod ne Nu aieo dd1Sojoeze1y ngnwnadury TT!’ Hewun nes auJAnd quns ,,a.esad9u" af. ap “sa ,aapsanau') nuseosnd |NXOS ep amLqeIs | ap woSezwo ynop aso anuip eun ul ayespeouy y yod gjemoe esaud uy sede o2e0 sjoustorgue ‘gansedsiad gisvaoe ul QU] [e NNN Mes [Ns qnunue mun jnoyroeds no odes uy mranuunadway voyeTouorfoUNy 18 eeAnow pzvayuowalfa1 yyeamyjNd-o1D0s wULION “T'¢ poustaSuiy 18 ppoanypno-ojoos yame. op [RUOY{Ipuo ap xofdutoo” njquiesue uN vO DULLOW PUBIepIsUOD sgrerereyiq atfdoooe o mnjmdacuos wingune “guuyap siooid 2150 NU BIRaIXe] vUNLON aeUYEIDNds ap eEITONIG UL eq “¢ (osa1Ay] 40$n zoyoure9 axe eanjd eo pipau inj vaxlsojoy aundnsaid areo B90) ajo|ered Suto ¥ZRoNs!BaIut [nzn [Sep ‘oxejordseul Yorn © 1oap widaooe os nu (aenduIs uruIUay aNueysqns yeIOpisuoD pipau-ssou 989 wind) aliquinosip wnzeo ejoun uy ~ £€ pponsop pupuio. usp sojaustor)Suo vasvyssp ‘unp}9 eun0} eoIpUr puly “euNyDoAUL 9 wor? ep way Temov jnzn no arjoipesuos 2 Ae nome Injeinjd ng uu}eTey) ajounsip 8 nzn senu0s ~ arede uayisdqog — “waupsooe4 18 solousioysuvopnasd juawose “(pontiod e1fojouuuy ee auosaya 18 rn auod wei a lus{uvouaure un aso sSp) jeinjd 1$ se|ndus nuquod soma oe atede wousousu0> ‘quunyos ut “22ai8u9 naam jou WHOZUOD ‘waw- UL aj i . X yeanyd no) upwoorznu 4 ‘uDuoad ‘ 2 Gea Minoad ovUsOK ‘uoua}q28 WE hou Jase “uD ~ ( rnproxijs) wouro|9 wye8 aseaud piusrsasuosur me oO —— ‘(nslodsiagao eamonns ap jnaqeo1wes I$ eo es a ea tuns ~ exjunuoad ap auzajqoud und nu ares 4 18 ssauuyl Surjoyanu Yayeenu Bunsoy + D u 7 1809 ‘juauiaSouou sr qunyos ur aus i Bosrsoo uns nu § -nSeupworau 10] fatlunoad epee i ‘a1 _saSoumu iS da poy uous Yeuo ‘ u use aaouou 16 H 19. 10d “ajuansasuoour ee pee 9 10 saucy ‘nouys-10) “(iSmyg nit sep) sualonsg Linspuist ‘puayaen (pasipog wiureuer vn pat HEA BIB) punnSApoq + ING = ov use mous ¥ aa ese e 209 BsUt aured ae a1103. 2 =} SOB eisvooe uIp & rang Np ‘oUustorSue wn i wousadduoo 18 (pavo ‘kxas ‘unt B08 dor ‘iy aa Pree tnUoN! ‘oueiS ws uns moedse zzeansed a1e9 Jojo ina RRASZa 2189 wsI9y/5un op vamoysTe9 ‘njduoxs oq “oqusBiony nu oy c3ur vareyxajdutos aisoauid 99 900 ut I$ sep Pee sree, EewON UE sIeRU otustUEDHWE 1S ouis}oyue ap Shum es Spalout ered tnjnsndioa sarle¥oq jmoadse qns (; ) ahipa Puaud ap eles wapisa saiBoid un guizaiday oq °° aH] Mokyorors ounupy34 Adriana Stoichitoiu Ichim Intrucdt asemenea termeni nu fac decat s& dubleze cuvinte (sau frazeologice) romanesti, fri a aduce informatii suplimentare (de natura cognitivé sau expresiva), ei constituie manifestari tipice de anglomanie, putdnd fi incadrati in categor asa-numitelor cultisme. Majoritatea anglicismelor din aceasta categorie se regiseste in acel , jargon yanquisant”, sugestiv numit franglais, ceea ce poate indica — pentru unele dintre ele ~ 0 etimologie multipla (din engleza si franceza). Distinctia dintre cele dowd categori intereseazi_ din perspectiva normarii uzului si a cultivarii exprimarii'®, De aceea, considerim binevenita .,deschiderea” manifestatd de autorii DOOM) fati de anglicisme recente din ambele categorii, pe care le-au inregistrat, cu intentia de a stabi un model de asimilare si normare (la nivel grafic, fonetic morfologic)"®, 3.2. Din perspectiva normei lingvistice, procesul asimilérii anglicismelor se caracterizeaz’ prin doua tendinfe contradictorii (de pastrare a formei originare sau de adaptare la sistemul limbii romdne), precum si prin existenta in uz a numeroase forme fluctuante sau divergente. Desi anglicismele sunt, prin definitie, termeni incomplet adaptati la sistemul limbii receptoare, studiile consacrate asimilarii lor in limba romana au relevat anumite aspecte care, prin caracterul lor regulat, repetabil, pot fi considerate ca avand caracter de norma”, in cele ce urmeazi vom trece in revista cu prec&dere abateri de la aceste norme, semnalnd si forme fluctuante care pot genera confuzii sau improprietiti de exprimare. Atentia acordata variantelor atestate in uz, dar inci neconsemnate in dictionare (MDN, DOOM;) se explic& prin faptul c& pe baza acestor se constituie in timp norma lingvisticd”’. Desi spatiul nu ne permite o analizi complet a abaterilor care apar in utilizarea anglicismelor, subscriem la opinia conform de anglicisme Asimilarea anglicismelor din romana actual 35 cireia abaterea poate reprezenta ~ din perspectiva diacronicé ~ un factor de evolutie (indeosebi in fonetic’ si in morfologie)”. Dintre cauzele care genereazi dificultati si, implicit, abateri in asimilarea anglicismelor retinem, in primul rand, cauze obiective: caracterul recent al imprumuturilor, circulatia limitata la anumite registre ale limbii (cult, specializat, colocvial), distanta dintre sistemele lingvistice ale roménei si englezei, presiunea sistemului limbii receptoare (analogia). Cauzele subiective cu cel mai puternic impact in procesul de asimilare sunt: _ “+ insuficienta cunoastere a limbii (engleze si/sau romane) care genereazi greseli de seriere si pronuntare (inclusiv hipercorectitudini), pleonasme, traduceri gresite de tipul ,.falsilor prieteni”, constructii sintactice incorecte realizate prin calchiere, asocieri contextuale nepotrivites + comoditatea sau_,legea minimului efort” care explict abuzul de abrevieri si trunchieri si, mai ales snobismul sau spiritul mimetic al vorbitorilor care explicd imprumuturile de lux” preluate din englezi far o minima preocupare de a le gasi echivalente roménesti sau de a le adapta. 4. Examinarea uzului releva faptul c& gradul de asimilare $i viteza procesului depind de un complex de factori (lingvistict si pragmastilisti 4.1, Asimilarea complet (foneticd, grafic’, morfologicd si, eventual; Semantic’) se “‘intalneste intr-un numar redus de cazuri, ~fiind asociati — relativ freevent — cu reducerea semnificantului prin trunchiere sau elips’. Cele mai cunoscute exemple circula in. limbajul colocvial, nefiind — de regula — incluse in dictionare: blugi (< bluejeans); ciunga ( (I “4 “90°90°L 9) 03 (21 “4 *99°90°s *D) Ao8-yup jngxews {(p0'S0'E ‘ALI “ say un :(gjeansafpe otiizod ul) queuruuaap Bo 1S wuorfoury yod vaysaoe ‘YIqeLeAUL 10] Injrudioesws vaMIA UL “(¢ “d “90'90's *D) .avayonsep Heogiquiy u-co3 * qoap ezvaseye as nu jeinjd ap vjuouisap a1vo v| “pol[eooanuos gieuy no ajaayumsqns quns dy isace ap ajduioxa ayy (61 "4 ‘cooz/¢ — .ssarsoy nayuad euvosied gino s[epoyy wlonbag) ,juaumuoas un v ypzed ssazsoy “(pz °d ‘pigs) [exefedue op uniunue) spy gor “(€1 “d “9007/Z1 y (WaSunquoy nnued) dayBangury ‘ansum yooye axe epueq ‘eye Sieyon4 nawiad) rfoyoos ‘(urdu nayuad) Surdwayo *(,sexnjea Hans! Buiduoy9 nnwod) SurSutao :(paonspog nuyuad) pavSipog “(x0g tuned) 27g :a1i0Bate9 wiseaoe uy reno od reur ‘(ssauisng Swat(anyy) aJouuos ns woop usenognd Te 18 [erorew09 tnfequayl uy zede nu — aneogruwos ydey — a1e9) pitusig 18 18nyq Huounie eduyl og “yNquOA equit] ut summed ne asvo a]auisior/Sue (q2apznauojsura jnusuue, “ud SWeuWasep oaneutosde Helunuoid foun wuojuos) onuoy yzetjexBou0 2S THs “(Ed ‘so'go'gt ‘D) an wNnwanNs [eonPoxd niuowow uy yzauodel - aayoads yeuoduioo creat? HE MRE no turBeW <1 (Wuo}euazasd) saayords Riaio! 9s oreo axo1woo un-siuy ayead piseaoe no 16043 pour uy rede, 289 ‘(IPL SWOOM) sWwEg vor up Ao}ounWO tarowes Sfotuypasaid' daypads jnuautsay aidsap 90%) aieod as ailearasqo B8e020V (6 “d ‘90°40'02 5) «{SUbSy}00y Woyuns nu 88 yZajSua trouodns ‘9 JON» :punt HO 2p aiuruorsouduat arog ap «nore, MnNoT mohyoIOr$ Dubipy OF em42 Adriana Stoichifoiu Ichim De exemplu, DCR: recurge la cratima in scrierea unor compuse care in englezi (cf. BBC) sunt sudate (body-guard, play-back, week-end) sau apar ca sintagme lipsite de orice semn ortografic (cf. rom. blue-jeans / engl. blue jeans, rom. call-girl / engl. call girl, rom. fair-play / engl. fair play, rom. mass-media | engl. mass media). Grafii duble se inregistreazi freovent pentru urmatoarele compuse: brain-drain (A, 16.05.96, p. 3) — brain drain (A, 2.02.02, p. 6); week-end (A, 20.08.02, p. 2) - weekend (A, 24.01.02, p. 10); work-shop (A, 6.08.01, p. 4) — workshop (A, 18.08.01, p. 3); e-mail-uri (G, 30.03.06, p. 10) - email-uri (G, 3.05.06, p. 4). Normarea propusi de DOOM, inlaturé multe dintre inconsecventele menfionate, prezenténd majoritatea compuselor de origine englez sub forma sudati: bluejeans, cowboy, hotline, bodyguard, babysitter, weekend etc. 5.1.3. in ceea ce priveste pronuntarea an; semnalim dou& tendinfe. Prima priveste posibilele confuzii generate de omofone: bordul [engl. board] ,,colectiv de conducere” (cf. rom. bord ,,punte a unui vas”); trening [engl. training ,pregatire profesional, antrenament”] (cf. rom. trening ,costum de sport”) fambele exemple au ca surs’ TVRI, 28.11.94}. Modific&rile de accent se petrec mai ugor in cazul omogra~ felor. Astfel, anglicismele top-médel, non-préfit, sex-symbol se accentueazi in prezent ca gi cuvintele roménesti modél, profit si simbél (Cf. top-modélele de la Playboy” - Tele 7 ABC, 4.05.96). Probleme deosebite (sub aspectul variantelor de rostire) nu apar in cazul siglelor imprumutate care, cu foarte putine exceptii (VIP, WC) se rostesc la fel ca in engleza’', chiar atunci cénd sintagma-sursé este una latineascd (CV < curriculum vitae se pronunté si vi). icismelor, 5.2. Normele morfologice Dificultatile de adaptare a anglicismelor la sistemul flexionar romanesc se explicd prin apartenenfa englezei si Asimilarea anglicismetor din roména actual 4B romanei la familii de limbi distincte. in ciuda acestui fapt, sub presiunea sistemului limbii romane si ca efect al analog asimilarea morfologic& a anglicismelor 0 devanseazi in toate cazurile pe cea ortografica si ortoepica. 5.2.1. Un aspect interesant pentru asimilarea anglicismelor este rolul conversiunii, In virtutea frecventei de care se bucuré — atit in mass-media, ct si in limbajul curent — pot fi considerate conversiuni lexicalizate: = living (< engl. living-room) figureazi in MDN: 517 ca substantiv (alituri de living-room) cu sensul camera de zi”: 0 locuinti de serviciu compusd dintr-un living si dou dormitoare” (G, 10.08.05, p. 11); = open (< engl. open tournament) este inclus in MDN: 614 ca substantiv cu sensul ,,competitie la care participa profesionisti si neprofesionisti": ,, Openul [de tenis] care se disput la Arenele BNR” (ReTV, 14.09.05) (cf. US Open” — G, 14.11.05, p. 8). Dintre conversiunile ocazionale atestate in presi mentionam: ‘adjective imprumutate din englezd se substantivizeazi, preluand atit informatia gramaticalé, cat si pe cea semantic’ a centrului (numelui) suprimat care poate fi dedus, de regula, din context ~ ,Se poate bea un fresh [suc proaspat] de portocale” (G. 19.07.05, p. 9); ; — Din punetul de vedere al stilului vestimentar, ceremonia Miami a fost un mixaj de rafinament si casual [Imbracaminte de tip sport]” (EZ, 4.09.05, p. 14); — Cum a intrat [Orient Express-ul] in Gara de Nord, homlesii [indivizii fara ad&post] au sirit si il pipaie si sd se convinga ci e real” (G, 7.09.05, p. 2): Pe langa evergreenurile [slagire nemuritoare] cAntate de cei doi muzicieni, participantii la bal se pot alege [...] si cu 0 opera de arta” (G, 3.11.05, p. 13);[rsjereo eSuej ad ‘eoreu oyeod sojajoun1ys sfuszaig “(1 “d ‘c6's0'6z “Za) .aulne] Hovznur ayazapyy wip Run ‘snsop op erie) prosdioqu eagajso" ‘(1d “p6"90" IZ *¥) . 21912943 soos v-1S piapisino o ydaspau ad yrerepisuod “foruguioy wdiyoo sawusjorfsue soun je (aruoyforp uy ovens|euujou) ouTuTWUa ‘duLO} BZvaEI as NSoUPUIOL a[eUOHow! JoJaxyns ruoinfe ND *(co'SO"E ‘AL Buttag) ,J2 INWSEIZNJUD No Yosvasdijou au gs snare pnuaudisaq™ (SO'TL'EL ‘ALPW «INUBIPHOD eB 4oNpa dolas — ayB10syH eUOUNIg :(exe9NY faUUIOI v ofeMIOe aUIpUDr foun wroyuoo) uTUIWEY qaraJOI 1S BAAR Jod UI[NosBUL ep d]aULO “Wd ‘FesoPI'V) Hapismo (gd “s6°71'8 “ZA) [mioudisap s(€ -d “6°60 “W) Impavnd-dpoq “(p “d *coOz/L ‘DAl2L) 1-42A07 sump M5 °d “EG LETT“) tuotussaursng 3 erouad ‘ayp|ttuise quNs ayeuIlUe YzeoULasap aro ajaUis}oIsUy (2420080 dsougutor jnjua|earyoo no aiSopeue ulsd voydxe aywod os uuTWIa} ap eunoy) (Z “d ‘¢6'80°LZ ¥) .cuMIUOA-TUIOL Jou vasehUTUE 18 (9d ‘¢6°0°0¢ *V) ,a2muaA~quIol wn“ JNO BNop UL TeNOTE arede aunjuaa-sujof snuouosa |nusue) ‘njdwexe oq “ae JI teu Jojasnduios jnzeo uy sede ue8 ep ife[loso ajoun, “[S.mauess “$9) (14 *6'LO'Pe “¥) Bopr0y ‘Lops 39] (¢ “4 “¢6'p0'97 *¥) 18mg nes Kupaf :nSoupUIO! 10] ajouTUOUIS 9 aiojeue ud uljnoseus (nued e] wzeaxpeouy as a1e9 ayBUITUeUL djeanuersqns ayeuoruou y od wideoxa ajourind anuug *e<(9T 4 “€ “LOGI “ALYA) ad™-AO" Ch “4 “Sh “7661 ALY) "7" -uouoy-aouajas ye wey ‘(yd “E6'90°CL “Za PrPUa-yoou e(¢ “d *£6°SO'SL “W) tojtan-aapjas-saq wusas® “(1 “d *e6'S0°91 ¥) InBoIs MSe'SOLL OWA) tnmunsd (yd “E6119 Sy) .oseupWorUe m-dqgoy SU6TV'S1 THAD) ..8uyfarag un :Gun- uy nyeanid no) ssaupwios mnjrnnau euoHaeo ul “yIna1 ap ‘yzeaspeou, ‘as ~ asndwioo nes a[duis squrano aja aij — ayeulueu! yzvouLasep o1e0 1ojausioNaue voyeyLiofeU ‘innudd moadse qng “77'S je wosur sp ronson vupwio.s up 40j2usto1)Sun va.oystusy 64 'So'SO'LI ‘O- puryr-puosag tny exel us jnBurfapoyy") anesored wwau0d n-nuy "made ct eae WweIsqns inansafpe vosezytn eNsIBaiu wre ‘}euorZeI0 WV ~ avIBUIE puny-puooas uN no InjnfOon: Briuede ednp “sofodos ‘Snimooqm sop ne gol e eausn avo To sepoxn JUsSEuu ROP 2}9") sfuarajas spe v| If oyun oyeod "= (91 4 ‘s0'60'€1 “9 ~ .puny-puovas ap yowed*) enop v euput | URUBU no Jojourzeeu vazeuUasap naued anuesqns vo snduut ©S'NGIN Up Wesqe ‘(puDy-pu0aas “Bud >) puoy-puoses - (1d ‘so'go'ez ‘9 ~ ,20jai instar eosmuiyes anuod myo sep v f°] mesos wens jaiuIpasaig’ <¢ d ‘so'60'Z1 ‘5 — corezneaud ap rarsinn i tstwiod jn ne OAD ep Messer iomsaaut yoy . oa r 1 :.prose * areqorde Insuas no) anueisqns vo 18 (¥ ; 7) 8 «YOY & UL joayad™ + euros" ap Insuas no) jrqetseaur Anoolpe vo tdnieseed ene) auospe ws (9LL1 Md 39) (eIpuout 1oqzes eajlop |e ednp yzsouey He HOTA 194) 9[@9 no seljruIEZ jnnsIFar UI ‘oySour uy ezyn ai89 (90400 Ife) YO ue "Bus =) ye *$0°80°L7 ‘ND dor ut [reruy o0]] avo 4aquinu nou Tew [29 ata “ 21d *po0z/6 «0 Injnuozas fe [ori oem, z a zas |e [atie8iqo | sete a un “eueied™ ~ (61 “d ‘sooz/sz OV) es 3 i ouuaind yenuier v oreguint 8 ue un aq “[resooau injosqe 399190] aaoy-ismu un asa Sexajn8 1$ ySeumaseu no nosy ; fP1AD0]09 |nsiBou wy Iqgasoapuy “ wt aon no aaah obama sudo GOL 0e ~ ALew Poag-spuvy aanrzodsy ns ago no suse Baia fain meme ile {O14 'so11'7 'D) ,areredun 3p srureuy zeseuMU ep [nyuoD yeIUaUNE ¥ nu [9120815 apa uy miUasIBaaUy ~ a10ys.fo arerero0s >] auoys-fio ysooy" — E14 ‘sor Lt-g 5) ,geansay (ummsiouos wee up Zo estmived] nae eh apo] mojyaiorg nueuipy bb46 Adriana Stoichifoiu Ichim termenului, conotafiile ironice sau familiare: fan ‘“fanele» fruntasilor PD(FSN)” (A, 23.10.93, p. 2). De retinut ci in mass-media actual tendinja de a distinge femininul prin marci specifice este tot mai evidenta. Pe ling’ deja consacratul feminin fand, mai apar: goalkeeperele [echipei de handbal] (G, 19.12.05, p. 8); stewardese (A, 5.02.05, p. 7) stevardeze (TeleG, 32/2005, p. 4); hair stilista (A, 24.05.04, p. 4); misséi (Antl, 12.02.04); bodygarda (A, 3.06.95, p. 2) . Formatii glumefe proprii_ registrului colocvial sunt: rocherita (EZ, 27.07.93, p. 1); hacheripa (TeleG, 44/2006, p. 12) gheimarrita (< gamerita) (ReTV, 6,05,06); trend-setter-itd (,TV Mania”, 52/2005, p. 14); rangerité (Antl, 4.07.04); DJ-ita inanciar”, 20.08.04,p. IV) Unele oscilafii apar in cazul compuselor care desemneazA fiinfe de sex feminin; acestea pot fi incadrate la neutru dup’ criteriul formal sau la feminin, prin raportare la referent: cunoscutul top-model" (A, 2.11.95, p. 4); ,portretul unei top- model” (RL, 4.05.96, p. 13); ,concursul de miss-uri? (A, 8.06.90, p. 11) — 0 misa” (Antl, 12.02.04); un/o babysitter (de retinut c& DOOM: inregistreazi ultimul termen cu dou& forme — de feminin, cu pl. babysittere si de masculin, cu pl. babysitteri). 5.2.3. Formarea pluralului anglicismelor se realizeaz, in functie de genul substantivelor, conform regulilor limbii roméne, fiind prezente inclusiv alternantele consonantice, ca mi&rci auxiliare ale pluralului: rackefi (A, 12.04.94, p. 3); bodyguarzi (EZ, 28.05.93, p. 1); jeansi (A, 25.09.98, p. 8) Am inregistrat si un numfr de cazuri reprezentind ‘imprumuturi_, stilistice”, in care se pastreaza desinentele propri pluralului englezese: ,,sute de marines” [,puscasi_ marini americani”] (EZ, 13.01.93, p. 5); hip-hoopers (A, 25.01.02, p. 10); .filmele americane cu si despre cowboys” (A, 14.10.98, p. 4); hotdogs (G, 20.03.06, p. 9); ,doua pungi cu snacks” (A, 1.02.05, p. 12); ,,aga-numitii skin-heads” (G, 17.12.05, p. 10), isi mai ales Asimilarea anglicismetor din roména actual 47 Cand vorbitorii romani nu recunose formele de plural englezesti, prin adaugarea desinentelor romanesti se ajunge la plurale cu caracter ,tautologic”: ,,slums-urile Washingtonulu (A, 26.04.93, p. 8); ,tentativele rackets-ilor” (RL, 8.08.94, p. 8); congresmenii americani” (A 14.10.93, p. 1); twins-urile [costume pentru femei din dou piese] (A, 26.01.06, p. 12); comicsuri (RT-TL, 48/2003, p. 38). ~ Invariabile sub aspect numarului apar unele ang! finala semivocalica: ,,1 1938 de gay” (G, 24.05.05, p. 3); film cu cowboy” (G, 10.05.06, p. 10). Inconsecventele din asimilarea morfologicd se manifest mai frecvent in cazul cuvintelor compuse. Astfel, skinhead (pentru care romana dispune si de sintagma echivalenta ,.cap(ete) ras(e)”) apare intr-un text de mici dimensiuni (EZ, 28.03.94, p. 2) cu trei forme de plural: cea din limba de origine (cei doi skinheads”), cea cu dubla marcare a pluralului, prin desinenta englezeascd urmaté de cea roméneasc’ (,skiheads-ii care au injunghiat un tandr evreu”) si cea cu tripla marcare a pluralului — prin cele doua desinente si alternanta consonantica (,,unul dintre skinheadsi). Este evident ci asemenea oscilatii ar fi putut fi evitate prin folosirea echivalentului consacrat sau a anglicismului cu rol de determinant invariabil (,,miscarea skinhead”), Un statut morfologic incert are si compusul prin abreviere VIP. Initial, el a fost folosit ca substantiv invariabil (,piloti americani care transport VIP” — A, 10.06.93, p. 5) sau asimilat masculinului (,,VIP-ii din loja oficiala” — A, 24.09.93, p. 4). in presa actual, anglicismul formeaz4 pluralul cu desinenfa -wi (lista pe care figureazi VIP-uri politice” — A, 26.07.94, p. 3), Sporadic, el este folosit si ca determinant invariabil (0 masin& VIP” ~ A, 28.09.96, p. 1), printr-o copiere a constructiilor proprii Jimbii engleze (cf. ,,the VIP section of the airport” ~ BBC: 1266). © situatie deosebit de complex sub aspect morfologic prezinti americanismul mass-media (mass media of isme cu iiiAneatpuy e] 2a- |xyns na) | easeBnfuod ul 40] vareapeouy 2489 nSozo[Sua 10jaqi0a & areydepe ap areijepow eredioutrg “T"p's pzI- 18 in-‘D- apaxigns no HWigwAnonposd 18 roluancayy waulpio us ~ yzeazijear os (auistonjBue yzeq idaup pupae a[eqioA ayeaLap oun v — asoUpWIOI UdIa) od — woreULTOY I$ 89) yzojSua UIP arenuTuduL s0jaqiaa KatEpWMISY “F's (iz °d “€66 1/47 IN) uonoy-uou uewioa* *(1z “d “96°Z0'S 1 “Ty ,.J249as- doy aquauinsop* :aoiojoazey Heuun - Hd £66 1/E€ ‘ALUd) .. 40-4404 a[eLsas ‘(8 “d ‘E6'LO'SI sy) poayurys voreosiw :yeanoalpe arisojay aanueysqns - S(yoar-ySiy ‘deny eammesede*) ayeryounn nes (p “d *Z661/Sb ‘ALYd ~ wlS Jojunussqns 2181s dn ap auotaaige ud asndutos- (9 °d“¢6°S0'87 Za) ,, ousod 18 Axas aystaar (9-4 “C6-€0 Le *Za) ,&cas Lanjos" sostz-niadoid aanoaipe - snuasuy auas as enseoe anu] “pzaouvyy Broly ud nes yoaup pzalsua up Hemnumadwy ypqeueaur sopjueurMayep ta1408a}"9 vasepuyxe ap gligesuodsar aysa yjemoe esaid lp eiuewoj3uy *¢"g “anpuody \ynpuiady “}9 sgresadau aysa Nu BUINEID “PoUBUOSUOD E[eUL NO 2[20 tuyuag “YURWIOI UL ayNUSIqosU ajuouIsap no JojUIsfoHHTUE nz youu jue: vaseZyNN ypuEWIOIa [TTX “WOO (ed ‘sez1'0E “W) Ha any 8 any “(3 “d*S6°Z1°8 ZA) M-taUBysop 18 nsauBisap =eustyer9 BIJ nus no yeyesBouo aijeorjqnd 1Svaaoe uy varzde ayeod jugano un Ce “4 “ye'sO'OL “¥) ..4opt4ayao4 erlowas™ (¢ -d “c6'TO'9 “W) La[vuHieWMsyU! Jojanpano vaxewuaUaydun “(1 “d “p6'g0"6 YO) Jenvay jndoysyion :au9s axe9 mja9 MyNUIsIANsaIgns 20] ESE] auR]UAWEPUNJ lara B ‘gULOUM BsIZ-¥Se EISvADR oIzENUOD B10 lnzeo asvorowinu If pisixe sep “(gd ‘cero “v — 4n-Suyaig fod peTL'g ‘G — pr-sttawens) yuooax inwinuduyy mun re uns [nsqowsvs yzvoyoseU fou. vaivzyNN “eInBor aq “aeUOIXOY, 6r pyonjop bupwo4 wip sojaus}oy)Sup vaavpwIsy nes aqein Ojeanueisqns nzeo W Pues eluazord oNennd 20 v390 Wy osoutgru os aluarsesucout oquaAodz4 9p youn guuoy no 319 LLb “WOOK 2p eresueN 1505 v 4 (8d 96-71'E1 Vv ~ wipaw anunue $6°60°9 VY — ,areuuoy Teanjd op punoy 0 soon yea vs aifoue 9 atfejnowo uy asnd opreuogui 2p aya 7 (pd ge 4 stoqnon ~ d *90'10'Lz °9) .ognoo top (91 dso a0ee D) #8ep-104 ~ (6 -d “90"€0'0z 0) SBoproy sauisiorfBue ype najusd Brmnioe eipoursseus uy sede feanjd ap ojayered auaoy ae[nBurs leI!980 wwa|qorg Wa} anuBIsAns vo paw BrapIsuOD und YI “d “L6'10'L “V = .201aag plo Jaq nnuod Dipaut eoswouywNo! pipow*) sendui FIBIOPISUOD aIs9_(_pson HUEY M|nUas onstaseIeD ‘D- rola 9p FUNC reWNY pupae yolunue ne wisny wip oypau-ssou {1 + no nnnau anueisqns v9 “NG uIp vivo, SyNUL Yeu UL qeIEA asa jnUUs! qelseAau ueUILIEr9p Bo 18 gUIS0[0} P| ulUTWAY ayuesqns ) Pipa peryounn euuoy” — “4 €¢ “E661 ‘A, ee Ld) EUIRNS Dipau-ssou “(psoud § pupUIOL uy [220] Sop vOINIA UWL) JeINBUIs FQeueAU; urUILUey anuesqns vo — eq 96'80'42 ‘VAD sl] , ‘96'80°ez * Seo ayn et 20" oft whpaus Sear, ye Injeinyd pury oa) rorSooune wwxoyuco ‘qeanjd ap puny PUL Nd pyoogw uy — sanjay Se sadedsmou pu oper ‘uoysiaojar 0} ajex us0 no, (669 ‘aa 1 & sfeanjd ap guns0 3) Hworyouna je wynzar ‘nipaw 18 vo NO AND9[O9 ANUEISANS B /g9 -JEg UL JEN ee mayo] mohyorors ounpy siBaru ‘(uoupownunuos 8b a50 Adriana Stoichitoiu Iehim prezent), recunoscut& pentru capacitatea ei de a asimila verbe neologice preluate din diverse limbi ‘palansy’® (francezi, englezi, ‘Multe asemenea verbe sunt deja incluse in DCRz si MDN (a dribla, a faulta, a sprinta, a suta, a loba, a lista, a printa, a seana, a accesa, a mixa, a clona, a implementa etc.), iar numérul lor este in continua crestere ~ indeosebi in limbajul informaticii — ‘asa cum demonstreazi lucrari recente™, Relativ freevent, alituri de infinitivul scurt sunt atestate substantivul abstract derivat cur sufixul -re (infinitivul lung) si adjectivul participial, formandu-se, astfel ,,microfamilii lexicale” care contribuie la stabilizarea anglicismelor respective in roman: a downloada ~ downloadare — downloadat; a printa ~ printare — printat. Din terminologiile tehnice, verbe astfel adaptate patrund mass-media actual, — ,Unul din patru useri de internet a incercat si downloadeze un film” (Ziarul Financiar”, 26.11.04, p. 8); Ea [cartea] poate fi desc&rcati gratuit si printa, dac& vrei neaparat s- © citesti «tiparitay” (ibidem);, ,Fotografiile publicate vor fi postate $i pe Internet” (,,Ziarul”, 17.05.06, p. 9). Unele dintre acestea aut dezvoltat si sensuri figurate”; Va fi un briefing in fiecare dimineafi {la comunitatea National de Informatii] la ora 10.000 [...] Va fi o apdatare la 2 noaptea” (G, 19.11.05, p. 10) [ef BBC: 1249 an update is a news item which has been rewritten so that it includes the very latest developments in a situation"; upgradarea periodic’ a nivelurilor de securizare” (G, 9.11.05, p. 5) fof. BBC: 1248 - to upgrade something means to change it so that it is more important or better”} Din terminologia automobilisticé, merit mentionat verbul a tuna® ,,a moderniza o masina” (cf. BBC: 1215 ,,When someone tunes an engine or machine, they adjust it so that it works well”): Se ia un Trabant si se tuneazd. Mai precis, se vopseste, se pun ee t Asimilarea anglicismelor din roména actuald 51 praguri, spoilere, jante de aluminiu si proiectare, eapata eleron si belinzi nou-noute, se schimbé tapiteria si volamul si se instaleaz un supersistem audio” (G, 18.10.05, p. 10). Fara a avea caracter specializat, alte mprumutate din englezi se inscriu in categori (sau a imprumututilor de lux”): ; - aTandra a lisat din pretentii sia fost de acord st performeze pentru «doar $00 de euro” (4Ziarul”, 17.05.06, p 9) [ef. engl. fo perform a interpreta”}s pentru uni oameni, mersul Ia cumpératuri este echivalentul, ca senzatie de euforie, cu mersul la vanatoare. Altil fei satisfac astfel dorinta de posesie, iar alfii o fac doar ca st spcializeze” (G, 9.10.05, p. 5); »De Revelion a avut loc o prima Sovializare a. membrilor Guvernului, care, impreun’ ci presedintele Traian Basescu, au petrecut la un hotel di n Sinai (A, 18.02.08, p. 7) [ef engl. to socialize: wIf you socialize, you meet other people socially” ~ BBC: 10701}: . Stile sunt focusate pe anumite categorii ale populate! (FVRI, 8.08.97) [ek engl. #0 focus »a (Se) concentra asupra & ceva’); . © (Candidatul bucurestenilor de la bloc a vrut sd. se targheteze mai bine pe un anumit segment electoral” (oTV, 19.03.05) (ef. engl. f0 target a viza, a dori s& influenteze”] Dintre formatiile lexicale a caror baz verbal (in -a) nu este atestatd in corpusul nostru, fac parte cele din urmatoarele contexte: ,Opozitia [..) st& in picioare, Langa tareul presei. odyguardat de senatorul Flutur si Adrian Ciorolanu! CS 3.0704, p. 1); sun musical de succes al anului 1957, proaspat vomastornt” (FeleG, 56/2006, p. 31); »Tariceanu, «brifar probabil de Dorel Sandor, simte nevoia si-si mai spelé un fmmaginea” [ef. BBC: 132 — If someone is given a brief, they art ficially given instructions to do something or deal worth Something]; ,Publicatia sprijind candidatii in alegerea verbe recent cultismelor”™1 (Cl Ayatvog fo uounzipjouogay ay: CSE ateBo0) ou o-nu aueodweiu0o austere 18 (anon) foauuls un v9 yuszaid “(poopisty di. ywomneysor us sou ea id ajoumnu vl ap greULIO] yleorxo] PII puogayy nudosd 9 a ae ‘ '- Z1- ‘pzI- 1OaXIjNs rede, vyyoey & op az 18 aupz- ‘Dv! 1exuN ee) ss! ‘saqerg pawuy, axe odomg woyinog pue wasey, pur epee o aS pa a ain uy uouwo> aie YqyH sne}sEyeq_ PUB svopr “PEZIHEIoN shea = as See (a onamuorsae" wade sansa rgusoa ynxayad adey op “ars (tuRt : Sat ay Secon sea og Mt tr wSeid qewuazoid) auoznucaysen ~ wowawo3o] odo 9 was ne | 1Sau8 z 4 aP regan jraaewage ‘qUuiyos uf (1661-0661 Po id up oa pamSeT) posuPypou 6 soxMpoussow aezHe0Kpe aydioned 8 unsaid (,nsijendeo rou ap jay un Puwuanep ‘Pz aoe 40x as wuamejouauoL Yo qUIEUE HUN") axuON! ap ¥ ae unenut pzaSoupw asp jngian Fevensifon H) 2194 nua » cg’ ql -9]9qI9A ywODp ‘Zn UL Y a aoa anal Sos uo] ajrousap m3 “oopau( ou) wwz- angadsax "24pz1- Ul 30] 2 pu pee p ajaqioa snduy ne-s gemoe eueur : 4 ot 7 sjuaoo(pe net opBUIRUDU @zw9 OBIDAIP W ep (BAITEEN ied Baad rng agian ap BrRULIOY B| pulasas ‘anonposd Jose oH : aqiea aseorounu & i e — pzsouey uIp ayenwinidwi ripe tad gupuiol uy anugde 23 aifoqoan jmxyns “e'ys , “emma (EL d ‘s0'Z0"€ “¥) auto wLadoxd «srzayonrp e I zea [gong voospay vaseenzoopnf] ison go NZ! YN Ea Puy :(aojsjaulyiys jnjor ‘mnjnuinyn ynzes uy Aro 20 25 uaqDy De Ie Buta» YSuSBof 0 sojuou9 Inzeo uy stan region soyisiowos ope ajouinjs ajriierouo;, . ns tae “(gid so0ze a4 ag sajaud 0 a) ,wozes anvoayy ut aysinpunag: 1 fae seuatts * s(S0'€0'07 ‘AL4d) [Wedd Hueaap 4 Up sojausjoy/Sun waswpwIsy ‘tT area ad sonauisod ap But pyonioo out es Et Wd eds0p) cinmpnied w [su -gns] aunpuosga ‘ousdorau Easve0e vane arzod 199} 35" ‘(9092/2 “11@1ONID ,ueyeLayN, Pounpunag® teane ap Hoodep» rojuanunate Padnpuoagas © s0194119 sepabuntd’ Cl 4 'S0'20'p ‘tetoueUng jnserz") aiinpupsgoayn esnpoid ‘Leu ap asnpord no Heowqui)] orvorord uy ued deo HP AREUEISO sHimpurdg yuns IupLIOA HdUI,. ‘Inqiea no uodes uy eioredns Bluexoay © 2p ginonq as awziansalpe ayn mued 18 (, rapered arpa 2809 NO ‘Supuodg “Bua aye awajeatyoo) 9 Panuejsqns auieuog “(o¥9 pre] ‘snpoud “puvosiod ap ISBT earvolytpoU ro eg eaunduy “e| Joway91) yeinSy ness sunxe suse un no 8 Zep “Ca! Uo jaquy sammoenueut oun sey pue Jemoymnuew eels © 49 apew si yorya uo st yanpoxd pepueag VW" ~ L297 ‘ogg yo) Wgnonqnd jnuowop wip yezi Te}oads Insuas no auede visaoy ‘punug (01) “{Bua > Inpuv.g(ad) v tnquan Peg MM S2P feut Joo “ysuios esaud ul sex anejan sede (ezeq 918308 F] 9p e[aieatsap 1§) mn- Inxyns no s1eqi9a a[itieuNO ‘og AIP1 D ‘myotiMs D ‘msawas v ‘inacoys “Inyorow b ‘mquy Dv ‘Imsoy D ‘nap8008 MPI ‘Mpy094 D ‘nmU-a D ‘inoys juenu gavosn no ‘aumn/8 se1yo ‘peiooj09 ASoupwos opnfeuuoy 1 oy.ingnuunduy lit Bunttion “ION “ayeneI2ads ap AnuPisqns a1e99jd ap round wo pupae “ojeqion fn$9zaj8uo oqioA oun voreidepe gindise Spun ‘1749 du op vareoqunwo uy 1s YoULLAIUE ap Ao|LoreZAN Inuo3ref uy pueuorsasdun ois vs Pareuanonposg -ppuojiu paaZoumulo Us IS BHqIOA equi UL qexajaid so (2s0- uy Mizozd [MAHEOIPUL nD *e-Ay e HARBNfuos nysdosd) mm yoxyns, Rail ® kinder Puuriios ut nSezajBua rojeqion vorepuise nnuad eroesuoo ‘y- jnxyns ap auigasoap aids “ps (4 ‘90°90's ‘nSounong roedwioss) .tsasou fe 2ue ap 8°91 Naad so}unuido (azano1ad of [8ut0 >) vawzinonnt D ‘nyouvas v ‘injsod p » ‘ndoidsp » ‘nB01q v D ‘ndig v :zo1won(oyne) pf 30] [Moye 289 mu woos MEHL Mo;NYoI018 Duopy zs54 Adriana Stoichitoiu Ichim (tradus romani ,Medonaldizarea societéii”). Dintre numeroasele formatii roménesti atestate in carte, mentioném: verbul a medonaldiza (,aceste firme au fost determinate si-si medonaldizeze produsele si servi ~ p. 187), substantivele medonaldizare, de-medonaldizare (p. 176) si post-medonaldizare (p. 180), precum si adjectivele participiale din sintagmele ,,.ume medonaldizati” (p. 169); ,,intreprinderi mici ne-medonaldizate” (p. 179); 0 lume pre-medonaldizatdi” (p. 186). Acelasi sufix se regiseste in formatii ad hoc cu caracter livresc, prin care sunt transpusi in roména alfi termeni din engleza = glocalizare (engl. glocalization): _,Coexistenta omogenizirii si a eterogenizarii este prezenti in ideea de aglocalizaren” (Ritzer 2003: 165); — sneakerizare® (engl. sneakers ,pantofi de sport”) »Pantofi de sport mai mulfi si mai diferiti, 0 sneakerizare mai accentuati nu reprezinté ameninffri semnificative la adresa medonaldizarii” (Ritzer 2003: 182). ~S 6, La nivel sintaetic, asimilarea anglicismelor poate pune probleme legate de constructii specifice limbii engleze care, dac& sunt traduse mot & mot, vin in contradietie cu regimul sintactic al unor verbe romanesti, De exemplu, a abuza este tranzitiv in romana. De aceea, ,copii abuzafi sexual” (Ant. 1, 30.01.96) este © constructie ,,neromaneasca”. Acelasi tip de incompatibilitate apare in cazul verbului a displdcea: .Nu displace, a declarat Mike Tyson” (ProTV, 31.10.96). Tot o nepotrivire de regim verbal apare in fraza: ,Ambele [Italia si Spania] pornesc la un drum lung spre criteriile severe care le vor califica pentru uniunea monetara” (RL, 28.12.96, p. 5). Enunful »Nu e prea mare lucru in a fi politist” (Tele 7 ABC, 1.09.06) reprezinti 0 calchiere a constructiei englezesti cu infi (pentru care limba romana recurge la conjunctiv). englezi s Asimilarea anglicismelor din romdna actual 55 Alte constructii sintactice calchiate si, de aceea, contrare spititului limbii romane apar in urmatoarele enunturi: ,Avansiim tehnologia impreund” (slogan publicitar, A, 5.05.99, p. 5); Cum poate fi favorizatd utilizarea eficient& a energiei?” (A, 3.06.97, p. 6)); ,Dupa discufii s-a agreat masura majoririi fondului de creditare” (ReTV, 17.09.05). ‘Analogia stabilita intre onstructii_romanesti_si_englezes echivalente. semantic (dar_nu_gi_sintactic).duce_la formulari precum ,Plitile vor fi Picute in cash” (A, 17.02.05, p. 9) [dupa rom. ,a plati in lei, dolari, euro ete.”] sau_.a transmite fir live’ [dupa rom. ,,a transmite in direct ‘Aceleasi cauze (mimetismul asociat cu o stapanire precara a Jimbii_ materne) due la proliferarea unor combinafii lexicale asintactice, cu topicd invers& (determinant-determinat) prezente in titulatura multor emisiuni de radio si TV din anii '90. Dupa modelul unor denumiri englezesti (,,America's Top Ten”, ,,The Jbum Show”, .MTV Greatest Hits juns la o adevarata inflatie de asemenea asocieri cu sintax& .neroméneasci” si semnificatie imprecisa: ,Est-Meridian magazin de sfarsit de saptimana”, II Calcio Top Gol”; ,Convietuiri-magazin”; ,Motor Sport Magazin”; ,,Vivo Live Rock Night”; ,,Ton- Top”; .Rock- Calendarul evenimentelor sAptimanii”; ,.Folk taifas”; Creativ Magazin”; ,.DJ Bazar”. Fenomenul se intalneste si i Gain zilele sarbatorilor de Paste, Bucuresti Mall si Radio 21 vor imparti, prin ntermediul sexy-iepurasilor, 10.000 de oua vopsite” ~ RL, 8.04.04, p. 24), dar si in titluri de pres& (,Traian Basescu Show ~ BITV, 26.05.05; ,,Sex Show Daniela Gyorfi” — ,Atac”, 4.02.05. p. 1). Topica invers& este cvasigenerala ~ copiind un .tipar” international — in denumirile de localuri (cluburi, restaurante, discoteci), care includ aproape obligatoriu unul sau mai_multe ‘me considerate un indiciu de prestigiu’”: ,.Bavaria Club & Downtown Bar and Café”; Fever Club”; ..Fire Club”;§ Bomp a Bun sued ‘auUjyy uIP JOPANBoey 4 \dsip ‘guveo* nnued juawn: 4 Sanaa p arto .alad 9p ayotoo wiefoq o-nuicl ome isu ts} gous 16 wareypoutod “ever ins ‘eza[Sue quit] B ejeloyzedns vazeySeouns giguINU es arvongas sowge fasoxe ajeznes nung “astorgnd wes spas “ep ‘Jojwowonpen ‘jediourd ut ‘eujaar sop & B esuodsog suos wsoud wt 18 sep ‘A, o[eue9 asin s 2 Ul od ean JOjaUyY vorENHANS UL 9} re ms runes wusiond 10 g sjay* “pperized nes gyeior awuoUr n as 2 ago ap luna © soe apy uy a Wfeoyruwias no sep ‘orvorguewiase 1200} : x Ia} ¢ RoHUAp! BULIO] 0 QMS aILIOFIP IU] BNOp UL suse eer “pow uj gzeouuiesep aanoadsar ojowey nas ones (seypuSo9 aandaoap *|3u9) ,axvoye[asuy apn. ans s ul a 1 d Spey yiquunu-ese op ereru uataf aspof “|3uo) quayatad | aU ae ws ars Spotidosdu op ounde suotor® OTL scot cama °F Aw) Deh ap wore ate ad Hop 01200 nwingpe eae ula|qorg :ouadomng, apie na E 29) un usigys lueysIp BI wseUO9| 1 v alfezejoap o-nur arede ,,eiueysip dum yee un opt-cafarag ye Susfariq ayequnoas ap a[ttimnsut wp 3 Panel ey" G0s0 Ie “aLew) 2eamajns y poot tou yes JL w ayaiunly vo naquod sojauzoduit vaxesyy1pour ym ns stoma y nfunus ul osaujyyuy oyu ap [rusistuyy* soreoypuuin 2ft "srewuo} ap ynpou nanod wiuaieu ap oxeiousd sas080914 / vs “(S0'L0'1Z ALP) ., Saaons ap 4a}}as-saq un Ih A vouey (90°90°9 ‘ALPU) Mrtlayunuutadns apap (pEZ'S1 e “0 ; vel Sovy)_lilguun © PipLaspuDM DaLoRpuOs™ ‘(pd “perLL"OE arequityas™ § 99 ifme1908 ® auvoNPHOD ap tnapsog waxeqUITD ted tesoat SV) .,4SBo tug nd siedwund ys" “(g a ue Y) ous sonoDyveds tou mao ynapes us" ‘(9 60 2 6G) “Sooons aun 2p sn susyofBue) yyraeunsrp wisp Hayeqe Joun Ls pyomon uptu upp dopous}oy)Sup vasopruisy #eqoero no ionzsuos ul rusia soun Paremyye ulsd ezeazijeos SS cusevoald sseo1owinu yeu 2j20 “ejemioe esaid ay “hd 90'0'6 ‘D) ) ariowosd npoad nun B azesuel'* (woHOWoud “Jue >) axloword — + oxoBa]aiuy ‘olfuare ‘saraquy (pyuarpnp 4g] >) piuaipny — ,oujqnd (2ouaypnn [Bua >) piuarpnp ~ polioeid uj asaund* (oyvoyddy ye] ‘ouorzvayddo y ‘uorspoyjddo 3) arivoydn — ,o19190% (uopwoyddo “|Bue >) arfoordo ~ ezyeduits v* (499480 > 4g) va.d (2a 01 “Bua >) vai8p v ~ ailoensip" (uaupaso “y >) juawauSp — prose (suawaa.8o "|Bue >) mawas8o ~ (o1uewios-oune] wist8ojoou pina1 9p) ssaupwios qupano un 1S yzeSue wip yemuunidwy uauuay un anuy sede eojwtuowo apfuniz}jo9 querooy ty + atneBaud *(eyonnsul [Sumas ynsoa] SuyurD4y “JBua 18 g10ds op umysoo" Suywass “WHO nes ,aionpuod ep nijisuos [puog puyUIOS UL 80a] pavog “|8u2 1 ,aqund™ (@avu foun |e) puog “wos umoaad “(orprapp used no dep ‘gonuap! arvjunucid no ayuyano) sopauofowo ynzeo aS p= ,eqoide v ‘prose ap e pypnion pupuios up sojawstoypSuo v2.0 19 4 Hy9@A four ssoupun Few osoupuios uuu: ; P sqeuoy wieinuep! ezeaso1ep a6 “uinurtee 18 vareme]9 ejoaze 10d aivo 7 ousuv IZ1991d_ see HZHOD “pL ° HSOIOY ass (ving uouss243409 “{Bua) puouusribue, VS ‘ere1099p yeB0q tuntIes Jojeremnsoid |nsesBu0-y Un | guedioned “psisaxsu Imsaiu09 uy niquiows Noung azaszoan euvosiad vo nquag jmxoitics we sem ino taiseadxa jnoo} up r2anjoedsaz ajarxaquos e Jojereorguun & ay pun © eisox8 varezinn (je2nos P) woudxa (, puntoy ap tpupurase ad aid nnsurou : cL (86°Z'S1 Huy) «@Hieioourap une eyepour yeuguIU vs PADUIO RujUAd mjntood: ager Bus) gage 8-4 90°¢Copz S Oy es pun ‘D) .ereosiuny Je elinsoauy* Od In} jnzosuods 9 : P PIDModhn: ‘sneuy ®* odds 01 “\8u9) vuodns » — 2 200 ad osansd wd 4 et BIN aYe919o es nao} onUe}00~ Gpusry ney a eH BIO aad ayer moines Dunpy 7 09 ee ee62 Adriana Stoichitoiu Ichim stilistic) si un anglicism (cu sens mai restréns) din categoria ,cultismelor”, De exemplu, in enuntul: ,Globalismul are atit fani, cét si contestatari”, anglicismul fan (,admirator al unei vedete, susfinator al unei echipe sportive”) este gresit folosit in locul termenului susfindtor sau adept. O_greseala similara se realizeaz’ prin sintagma ,,manager de bloc” (peritri,administrator de blo 6a si prin wtilizarea (prin calc semantic dupa engleza) a adjectivului serios in context medical in locul lui grav sau critic (,Surse spitalicesti au anunfat c& 60 de persoane au fost rlnite, una dintre cle afléndu-se in stare foarte grava, iar mai multe in stare serioasa”). in mod similar, prin calc semantic dupa engl. to develop, verbul romanese a dezvolta este utilizat gresit in locul lor a trata sau a prezenta, intt-o emisiune TV (Cele mai dure aspecte ale realitatii vor fi dezvoltate de Emanuel Isopescu la sub aspect semantic ale unor anglicisme nde lux” sunt evidentiate si in alte contexte: ~ .Finalul de an gaseste Opereta in stadiul de homeless [persoand fara adapost], in ciuda promisiunilor Ricute de doi ministri ca i se va gasi o «asa»” (G, 29.12.05, p. 7 Sistemul actual de impozitare este dificil si confuzat pentru populatie” (Anti, 31.10.97) [engl. confusing; corect = derutant”, generator de confuzii”): — Traian Basescu este focusat si-1 puna cu botul pe labe pe C, Popescu-Tariceanu” (ReTV, 1.11.05) [,,preocupat, concentrat”] 8. Pentru corectarea si/sau prevenirea unor greseli de felul celor discutate in acest capitol, apar ca necesare urmatoarele actiuni ~ elaborarea unui dicfionar de anglicisme cu caracter explicativ si normativ, cuprinzand indicatii ortografice, ortoepice si morfologice (menite s& faciliteze asimilarea imprumutului Asimilarea anglicismelor din romana actuala 63 precum si preciziri de natura contextuala si stilistica®®. in cazul anglicismelor inutile (imprumuturi de lux”) s-ar putea adopta solutia aplicaté in Le Petit Larousse: mentiunea ,.nerecomandat” (fr. déconseillé) si indicarea unui echivalent autohton; — realizarea de c&tre lingvisti a unor studi asupra ismelor din limbajul jurnalistic si din terminologii, abordate din perspectiva functionala si normativa; — introducerea in programele scolare si in manualele de limba roman a unor teme privind imprumuturile neologice din Jimbajul standard si din terminologii; ; — actiunea constienti a reprezentantilor mass-media in directia rolului ce le revine in cultivarea limbii si in ,educatia lingvistic&” a publicului’”. NOTE | MDN: 62 defineste anglicismul drept ,,cuvant, expresie propri engleze; cuvant patruns fntr-o alt limba si inc& neintegrat in aceasta * Cele trei categorii de termeni apar in Prefara la DCRz: 13 Stoichitoin Ichim (2001b: 83-84). Constantinescu, Popovici, Stefénescu (20026: 187-188) disting trei clase de imprumuturi: ,a) totally anadapted and not fet to be a part of Romanian; b) words still looking foreign in form {corespunzand anglicismelor in acceptia noastra]; c) fully integrated items". in legatura cu ultima categorie de termeni (total neadaptati), Guilbert (1975: 93) precizeaz’: Nous avons désigné par xénisme, un terme étranger qui reste toujours étranger” Conceptul de sistem dinamic conciliazA caracterul istoric al timbii evolutia cu «dinamicitatea» ei, cu prezenta in sineronie a schimbérii in desfasurare, in orice moment al istorii sale” (Guu Romalo 2005: 29), ‘entra relatia celor doi factori si, indeosebi, pentru importanta vorbitorului atat in actul de comunicare, cat si in (re)organizarea sistemului ingvistc, vezi Gutw Romalo (2005: 216-228). Presa ménuieste un limbaj extrem de receptiv (deci deschis inovafilor), menit si reflecte realitatea lingvisticd actual; in plus, aceasta are calitatea de a influenfa in gradul cel mai inalt limba vie de astizi CR»: 9)